MICROECONOMIE

structură cursbibliografie

forme de evaluare

Prof. Daniela SARPE

Structură curs

Teoria consumatorului

1. Modelul alegerii optime de consum

2. Determinarea funcţiilor cererii de bunuri

3. Factorii de influenţă ai cererii de bunuri

4. Tipuri de bunuri ce fac obiectul opţiunii de consum

5. Cererea agregată vs. cererea individuală

6. Elasticitatea cererii şi impactul asupra venitului obţinut de producători

Teoria producătorului

1. Modelarea comportamentului firmelor: funcţia de producţie

2. Problema maximizării profitului firmelor

3. Analiza costurilor la nivel de firmă

4. Structuri de piaţă5. Decizia de ofertă în condiţii de

concurenţă perfectă6. Decizia de ofertă în condiţii de

monopol7. Decizia de ofertă în condiţii de

oligopol

BibliografieObligatorie

• MICROECONOMIE. Teorie si Aplicaţii

Autori: Şarpe,D., Gavrila E., Editura Economică, Bucureşti, 2002

• Curs MICROECONOMIE – biblioteca virtuală a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

Orientativă

• Microeconomie – Comportamentul agenților economici

Autor: Stancu, S., Ed. Economica, Bucuresti, 2006

• Economie politică Autor: Frois G. A., Editura Humanitas, Bucureşti, 1994

Forme de evaluare

Evaluare pe parcurs• Evaluare la seminar:

- prezenţă- 1 test săpt.7-8

Evaluare finală• Test grilă - multiple choice

• 30% evaluare pe parcurs

• 70% evaluare finală

INTRODUCERE - Obiectul de studiu al științei economice și conceptele de bază cu care operează aceasta

NEVOI

Funcţie de dimensiunile fiinţei umane:• nevoi somatice (biologice) • nevoi de grup• nevoi spiritual-psihologice

Funcţie de posibilităţile de satisfacere• nevoi solvabile şi nevoi nesolvabile

Funcţie de natura bunurilor necesare• nevoi materiale şi nevoi nemateriale

Funcție de momentul manifestării• nevoi prezente şi nevoi viitoare

RESURSE

Resurse materiale

• primare (originare)• derivate (echipamente de

producţie)

Resurse umane• primare (potenţialul

demografic)• derivate (potenţialul

inovaţional)

Resurse informaţionale

Tensiunea nevoi-resurse => Raritate şi alegere

Costul de oportunitate (al alegerii) constă în valoarea bunurilor alternative la care se renunţă (sacrificate) pentru a alege un anume bun spre a fi produs sau consumat

Economia politică • ştiinţa alocării resurselor rare ce au utilizări alternative• studiază formele comportamentului uman maximizator în utilizarea

resurselor în timp, analizează şi explică modalităţile după care un individ sau o societate alocă mijloace limitate satisfacerii nevoilor nelimitate

• studiază problemele la nivel micro şi macroeconomic

INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice si conceptele de baza cu care opereaza aceasta

Activitatea economică• se defineşte prin lupta împotriva rarităţii• proces complex, care reflectă actele, faptele, comportamentele şi

deciziile oamenilor referitoare la atragerea şi utilizarea resurselor economice în funcţie de nevoile şi interesele economice

Tipuri de activități:• Producţia - transformarea intrărilor(resurse, factori de producţie) în ieşiri

de bunuri economice • Schimbul –activităţi de deplasare în spaţiu a bunurilor materiale, trecerea

lor de la o persoană la alta prin vânzare-cumpărare, păstrare/ depozitare• Repartiţia –activităţi economice prin care bunurile materiale şi serviciile

sunt orientate spre destinaţiile lor, prin care se distribuie şi se redistribuie veniturile participanţilor la viaţa economică, între membrii societăţii

• Consumul –folosirea efectivă a bunurilor, act ce verifică utilitatea acestora şi concordanţa lor cu nevoile, dorinţele şi interesele oamenilor

INTRODUCERE - Obiectul de studiu al stiintei economice si conceptele de baza cu care opereaza aceasta

Economia naturală • formă de organizare a societăţii, în care trebuinţele individului şi ale

societăţii sunt satisfăcute prin autoconsum, fără a se apela la schimb

Economia de schimb • forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii economice

în lumea contemporană• trăsături generale ale economiei de schimb:

- specializarea agenţilor economici - autonomia şi independenţa producătorilor - activitatea economică gravitează în jurul pieţei - bunurile îmbracă forma de marfă- monetarizarea economiei

Tipuri de sisteme economice

Sectorul privat de piaţă • firmele individuale sau societare (alocarea resurselor se face prin

piaţă)

Sectorul public non–piaţă • administraţiile publice (toate organizaţiile dependente de diverse

eşaloane de reprezentare naţională)

Sectorul public de piaţă • întreprinderi aflate în proprietatea statului şi care furnizează bunuri şi

servicii de piaţă

Sectorul privat non-piaţă• administraţii private

Tipuri de sectoare economice

După provenienţă• bunuri libere• bunuri economice.

După gradul de prelucrare • bunuri primare (preluate direct din natură şi asupra cărora nu s-a acţionat)• bunuri intermediare (aflate în diferite stadii de prelucrare)• bunuri finale (destinate consumului final).

După destinaţie• bunuri de consum (satisfactori)• bunuri de producţie (prodfactori).

După modul în care circulă de la producător la consumator• bunuri economice marfare sau comerciale• bunuri economice nemarfare sau necomerciale (ajung la consumator în mod gratuit).

După modul de utilizare • bunuri complementare • bunuri substituibile.

Tipuri de bunuri

1. CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

1.1. ECUAŢIA BUGETARĂ

1.2. DREAPTA BUGETULUI

1.3. SETUL BUGETAR

2. ANALIZA PREFERINŢELOR IN CONSUM

2.1. RELAŢIILE DE PREFERINŢĂ

2.2. CURBELE DE INDIFERENŢĂ

2.3. RATA MARGINALĂ DE SUBSTITUIRE A BUNURILOR ÎN CONSUM

Teoria consumatorului - MODELUL ALEGERII DE CONSUM

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

• Set de consum (pachet de consum) format din două bunuri X şi Y, ale căror preţuri sunt P1 şi respectiv P2

• Dreapta bugetului este formată prin unirea tuturor combinaţiilor (seturilor) de consum (x1,x2) care costă exact valoarea m a venitului:

mxPxP 2211

m/p1

m/p2

x1

x2

Fig. 1.1.

panta dreptei = -p1/p2

x1, x2 - cantităţile consumate din cele două bunuri m – venitul de care dispune consumatorul

Panta dreptei bugetului• măsoară raportul în care piaţa, prin condiţiile de preţ, permite

schimbul unui bun cu altul, în procesul consumuluiDacă presupunem că persoana ce consumă doreşte să-şi mărească

consumul din primul bun cu x1, atunci ea trebuie să-şi modifice consumul din al doilea bun, pentru a se conforma aceloraşi restricţii bugetare.

Iniţial, ecuaţia bugetară era de forma:

în urma modificărilor în consum, ea devine:

făcând diferenţa dintre prima ecuaţie şi cea de-a doua, obţinem:

mxPxP 2211

mxxPxxP 222111

0xPxP 2211

Panta dreptei bugetului și setul bugetar

Rezolvând pentru x2/x1 obţinem:

Aceasta corespunde pantei dreptei bugetuluiSemnul negativ al pantei rezultă din variaţiile de sens contrar ale consumurilor celor două bunuri. Panta dreptei bugetului măsoară, de asemenea, costul de oportunitate al consumului primului bun.

Setul bugetar •aria descrisă de toate perechile (seturile) de bunuri ce pot fi achiziţionate în anumite condiţii de preţ şi de venit•acoperă spaţiul dintre dreapta bugetului si axele de coordonate.

2

1

1

2P

Px

x

Panta dreptei bugetului și setul bugetar

set bugetar

dreapta bugetului

x1m/p1

x2

0

m/p2

panta dreptei bugatului: -(p1/p2)m/p1- cantitatea din x1 în cazul cheltuirii integrale a venitului pentru consumul bunului 1m/p2 - cantitatea din x2 în cazul cheltuirii integrale a venitului pentru consumul bunului al doilea

setul bugetar se măreşte

setul bugetar se diminuează

m" > m > m'

m"/p1m/p1m'/p1

m"/p2

x1

x2

m/p2

m'/p2

Fig. 1.2.

Deplasările dreptei bugetului (când se modifică venitul)

Deplasările dreptei bugetului (când se modifică prețul)

preţul bunului 1 scade (p1 )

m/p1 x1

x2

m/p2

Fig. 1.3.

preţul bunului 2 creşte (p2 )

Politici economice ce afectează consumul de bunuri

Taxe• taxa pe cantitatea consumată (t)• taxa aplicată preţului bunului (taxa ad valorem) (δ)

Exemple: 1. t = valoarea taxei aplicată bunului 1 p1+ t = noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului creşte şi setul bugetar se diminuează

2. δ = taxa aplicată preţului bunului 1 (1+ δ) p1 =noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului creşte şi setul bugetar se diminuează

Politici economice ce afectează consumul de bunuri

Subvenții• subvenţia pe cantitatea consumată (s)• subvenţia aplicată preţului bunului (ad valorem) (Ω)

Exemple: 1. s = valoarea subvenţiei aplicată bunului 1 p1- s = noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului scade şi setul bugetar creşte

2. Ω = subvenţia aplicată preţului bunului 1 (1 - Ω) p1 = noul preţ al bunului 1

=> Panta dreptei bugetului scade şi setul bugetar creşte

Politici economice ce afectează consumul de bunuri

0 x1

x2

Modificarea setului bugetar ca urmare a raţionalizării

Raţionalizarea consumului unui bun

Ex: presupunem că bunul 1 este obiectul raţionalizării, astfel încât cantitatea maximă ce poate fi consumată din acesta este iar setul bugetar va arăta ca în figura următoare:

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Combinarea măsurilor de raţionalizare şi taxare

Ex: Se poate consuma bunul x1, cu preţul p1 până la nivelul , apoi va trebui să plătească o taxă „t” pentru fiecare cantitate suplimentar consumată peste acest nivel. Noua arie ce descrie setul bugetar se va prezenta ca în figura următoare:

0 x1

x2

Modificarea dreptei bugetului ca urmare a raţionalizării

panta(-p1/p2)

panta [(-p1+t)/p2]

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Aplicaţie

Un consumator dispune de un venit de 40 u.m., pe care îl consumă pe două categorii de bunuri x şi y. Se ştie că preţurile celor două bunuri sunt:px= 10 u.m. şi py= 5 u.m.

a. scrieţi ecuaţia bugetară;b. determinaţi cantităţile maxime ce pot fi consumate din fiecare bun în parte în

condiţiile cheltuirii integrale a venitului pentru x sau y;c. să se reprezinte grafic dreapta şi setul bugetar;d. dacă preţul bunului x scade la 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară şi determinaţi

noua dreaptă a bugetului şi setul bugetar;e. dacă venitul consumatorului scade la 30 u.m., iar preţurile celor două bunuri se

menţin la nivelul de 5 u.m., rescrieţi ecuaţia bugetară, determinaţi noua dreaptă a bugetului şi setul bugetar.

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

Rezolvare:

.m.u40m

.m.u5p

.m.u10p

y

x

ec. bugetară: y5x1040pypxm yx

b.)8,0(

)0,4(

;8y5

40

p

my

;4x10

40

p

m

y

x

x

a.

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

y

x0

4

8 dreapta bugetului

set bugetar

c.

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

d.

.m.u40m

.m.u5p

.m.u5p

y

x

y5x540pypxm yx

;8y5

40

p

my

;8x5

40

p

m

y

x

x

y

x0

8

8 dreapta bugetului

set bugetar

CONSTRÂNGERILE BUGETARE ALE CONSUMATORILOR

e..m.u30m

.m.u5pp yx

y5x530 6

p

m

p

myx

yx

y

x0

6

6 dreapta bugetului

set bugetar