1

CURS 1INTRODUCERE ÎN NEUROLOGIE

ALGORITM DE DIAGNOSTIC ÎN BOLILE NEUROLOGICE

MIJLOACE DE EXPLORARE

2

DATE GENERALE ASUPRA SISTEMULUI NERVOS ŞI DEZVOLTĂRII SALE EMBRIOLOGICE

SN, suportul tuturor funcţiilor neurologice este alcătuit din SN central (nevraxul) şi SN periferic, care împreună funcţionează ca un tot unitar.

SN central este un ansamblu de formaţiuni nervoase în sânul cărora se disting 4 părţi, fiecare cu un anumit număr de funcţii sau specializări:

Măduva spinării, partea caudală a nevraxului, tijă cilindrică, segmentară, se găseşte în canalul rahidian şi prin intermediul SN periferic primeşte informaţii din mediu şi trimite comanda de mişcare până la muşchi;

3

Trunchiul cerebral, interpus între măduvă şi creier, posedă un triplu rol:

pasaj al căilor nervoase ascendente şi descendente,

rol identic cu al măduvei spinării pentru segmentul cefalic – prin intermediul nervilor cranieni, şi,

un rol specific de control al funcţiilor vitale: cardio-respiratorii, somn-veghe, deglutiţie şi fonaţie etc.

Cerebelul, situat în derivaţie în raport cu celelalte trei structuri, are un rol deosebit de important în controlul echilibrului, tonusului şi mişcărilor corpului;

Creierul mare, cu cele două emisfere cerebrale, responsabile de funcţiile cele mai elaborate – perceptive, motorii, cognitive etc.

4

5

AAxul nervos este alcxul nervos este alcăătuit din tuit din substanţa gri şi substanţa albă.substanţa gri şi substanţa albă.

Substanţa griSubstanţa gri este substanţa centrilor şi releelor, unde corpii celulelor este substanţa centrilor şi releelor, unde corpii celulelor neuronale se aglomerează în nuclei şi unde neuronii se articulează între ei – neuronale se aglomerează în nuclei şi unde neuronii se articulează între ei – constituie veritabilul centru funcţional.constituie veritabilul centru funcţional.

Substanţa albăSubstanţa albă, locul unde prelungirile celulare se aglomerează în , locul unde prelungirile celulare se aglomerează în fascicule, constituie aparatul de transmisie.fascicule, constituie aparatul de transmisie.

Dispunerea substanţei albe şi gri în cele 4 mari structuri ale SNC: Dispunerea substanţei albe şi gri în cele 4 mari structuri ale SNC:

în măduva spinării substanţa albă formează un manşon în jurul unui ax gri în măduva spinării substanţa albă formează un manşon în jurul unui ax gri central dispus în forma literei “H” pe o secţiune orizontală;central dispus în forma literei “H” pe o secţiune orizontală;

în trunchiul cerebral substanţa gri este dispersată sub formă de nuclei în în trunchiul cerebral substanţa gri este dispersată sub formă de nuclei în substanţa albă;substanţa albă;

la nivelul creierului substanţa albă care formează emisferele cerebrale este la nivelul creierului substanţa albă care formează emisferele cerebrale este acoperită de un strat de substanţă gri – scoarţa cerebrală, substanţa gri se acoperită de un strat de substanţă gri – scoarţa cerebrală, substanţa gri se mai găseşte şi sub forma unor aglomerări la baza creierului – nucleii gri mai găseşte şi sub forma unor aglomerări la baza creierului – nucleii gri centrali;centrali;

cerebelul are aceeaşi morfologie internă ca şi creierul mare cu substanţa cerebelul are aceeaşi morfologie internă ca şi creierul mare cu substanţa albă dispusă central, acoperită la periferie de substanţa gri – cortexul albă dispusă central, acoperită la periferie de substanţa gri – cortexul cerebelos şi în profunzimea căreia se găsesc nucleii gri centrali ai cerebelos şi în profunzimea căreia se găsesc nucleii gri centrali ai cerebelului.cerebelului.

6

SISTEMUL NERVOS PERIFERICSISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Cuprinde totalitatea ganglionilor Cuprinde totalitatea ganglionilor şişi fibrelor fibrelor nervoase nervoase aflate în afara SNC, dar în strânsă conexiune cu aflate în afara SNC, dar în strânsă conexiune cu acesta, întrucât originea sau terminarea fibrelor periferice acesta, întrucât originea sau terminarea fibrelor periferice se găseşte în centrii nervoşi situaţi în nevrax.se găseşte în centrii nervoşi situaţi în nevrax.

Funcţional Funcţional SN se subîmparte în două mari componente:SN se subîmparte în două mari componente:

SN al vieţii de relaţieSN al vieţii de relaţie, prin care se realizează , prin care se realizează interrelaţiile reciproce dintre organism şi mediu, şi interrelaţiile reciproce dintre organism şi mediu, şi

SN vegetativSN vegetativ care cuprinde totalitatea formaţiunilor care cuprinde totalitatea formaţiunilor centrale şi periferice care se coordonează şi dirijează centrale şi periferice care se coordonează şi dirijează activitatea viscerelor, stabilid legături între organele activitatea viscerelor, stabilid legături între organele aceluiaşi organism.aceluiaşi organism.

7

EMBRIOGENEZA

dezvoltarea SN în cursul embriogenezei într-o etapă precoce denumită neurilaţia;

el se oraganizează plecând de la placa neurală dezvoltată din neuroectoblast deasupra coardei dorsale (săptămâna 2a);

în săptămâna 3 se formează şanţul neural tub neural;

tubul neural se dezvoltă dorsal spre coarda dorsală (notocord) cu îngroşarea pereţilor şi dilatare cu formare în săptămâna a 5a a 3 vezicule: anterioară, mijlocie, posterioară

prozencefalul (creierul anterior),

mezencefalul (creierul mijlociu),

rombencefalul (creierul posterior).

restul tubului neural măduva spinării

8

Prozencefalul divizare în:

telencefal emisferele cerebrale

diencefal talamus, hipotalamus

Mezencefalul păstrează unitatea primitivă pedunculii cerebrali, tuberculii quadrigemeni,

Rombencefalul se divide în:

metencefal ventral puntea, dorsal cerebelul,

mielencefal bulbul rahidian.

Cavităţile din vezicule ventriculii cerebrali:

cavităţi laterale din telencefal – ventriculi laterali

cavitatea diencefalică – ventricolul III

cavitatea romencefalică – ventricul IV

9

Concomitent cu tubul neural se dezvoltă două îngroşări neuroectoblastice – crestele neurale ganglionii spinali ai nervilor rahidieni / ganglionii vegetativi.

Meningele – origine embriologică diferită:

Dura mater – din masa mezenchimatoasă din jurul tubului neural primitiv,

Leptomeningele (arahnoida + pia mater) – din materialul crestelor neurale

Între arahnoidă şi pia mater – spaţiul subarahnoidian cu LCR secretat de plexurile coroide

10

Sub tubul neural – notocorda – înlocuită în timp de vertebre, persistând la nivelul discului intervertebral;

Tubul neural primitiv – un singur strat celular ce delimitează lumenul (neurocel) mitoză matricea substanţa gri. La periferie rămâne o zonă marginală, lipsită de elemente nucleare formată din prelungirile celulelor matriceale.

Unele celule matriceale epiteliul ependimar, altele se multiplică mantaua (neuroblaste + spongioblaste)

Neuroblastele neuronii

Spongioblastele şi celulele ependimare celulele gliale

11

12

13

14

15

NEURONUL ŞI NEVROGLIANeuronul – elementul constitutiv esenţial al SN

Structura: corp + prelungiri (axon / dendrite)

Clasificare morfologică: neuroni unipolari / bipolari / multipolari

16

Structura şi clasificarea prelungirilor neuronale (dendrite / axoni)

17

NEVROGLIANevroglia – 50% din ţesutul nervos, derivată din spongioblaste şi celule ependimare.

Tipuri principale: astrocit, oligodendrocit, celule ependimare, muicroglie.

Rol complex: - susţinere; - curăţire a resturilor celulare distruse; - formare de cicatrici gliale; - protecţie, trofic, metabolic; - reglarea nivelului K+ extracelular; -ghidajul creşterii axonale; - stocajul de neuromediatori; - stocajul apei; - mielinogeneză; - apărare imunitară; - actul mnezic.

Astrocit Oligodendrocit

18

19

REPERE GENERALE DE INTEROGATORIU ŞI EXAMEN NEUROLOGIC

1.1. Nume, prenume, Nume, prenume, vârstăvârstă

2.2. ProfesieProfesie

3.3. Antecedente medicale, Antecedente medicale, chirurgicale, chirurgicale, obstetricaleobstetricale

4.4. Antecedente familialeAntecedente familiale

5.5. Istoricul boliiIstoricul bolii

6.6. Tratamente în cursTratamente în curs

7.7. Examen generalExamen general

1.1. Nume, prenume, Nume, prenume, vârstăvârstă

2.2. ProfesieProfesie

3.3. Antecedente medicale, Antecedente medicale, chirurgicale, chirurgicale, obstetricaleobstetricale

4.4. Antecedente familialeAntecedente familiale

5.5. Istoricul boliiIstoricul bolii

6.6. Tratamente în cursTratamente în curs

7.7. Examen generalExamen general

1.1. MotricitateMotricitate

ForţăForţă

Fluiditatea gesturilorFluiditatea gesturilor

CoordonareCoordonare

Mers şi echilibruMers şi echilibru

2.2. SensibilitateSensibilitate

3.3. ReflexeReflexe

4.4. Teritorii de inervaţie a Teritorii de inervaţie a nervilor cranieninervilor cranieni

5.5. Troficitate şi funcţii Troficitate şi funcţii vegetativevegetative

6.6. Aprecierea stării afectiveAprecierea stării afective

7.7. Examen cognitivExamen cognitiv

INVESTIGAŢII PARACLINICEINVESTIGAŢII PARACLINICE

1.1. MotricitateMotricitate

ForţăForţă

Fluiditatea gesturilorFluiditatea gesturilor

CoordonareCoordonare

Mers şi echilibruMers şi echilibru

2.2. SensibilitateSensibilitate

3.3. ReflexeReflexe

4.4. Teritorii de inervaţie a Teritorii de inervaţie a nervilor cranieninervilor cranieni

5.5. Troficitate şi funcţii Troficitate şi funcţii vegetativevegetative

6.6. Aprecierea stării afectiveAprecierea stării afective

7.7. Examen cognitivExamen cognitiv

INVESTIGAŢII PARACLINICEINVESTIGAŢII PARACLINICE

20

DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC NEUROLOGICDIAGNOSTIC TOPOGRAFIC NEUROLOGIC

SEMNE ŞI SIMPTOMESEMNE ŞI SIMPTOME

SN vegetativSN vegetativ SNPSNP SNCSNC

Coarne anterioare medulare

Coarne anterioare medulare

RădăciniRădăcini

PlexuriPlexuri

Nervi perifericiNervi periferici

Joncţiune neuro-musculară

Joncţiune neuro-musculară

MuşchiMuşchi

Emisfere cerebrale

Emisfere cerebrale

Lobi:

- Frontal

- Parietal

- Temporal

- Occipital

Lobi:

- Frontal

- Parietal

- Temporal

- Occipital

Nuclei gri centrali:

- Talamus

- Nl lenticular

- Locus niger...

Nuclei gri centrali:

- Talamus

- Nl lenticular

- Locus niger...

CerebelCerebel

Trunchi cerebral

Trunchi cerebral

Măduva spinării

Măduva spinării

PedunculiPedunculi

PuntePunte

BulbBulb

21

EXAMENE COMPLEMENTARE ÎN NEUROLOGIE Examenul LCRExamenul LCR

Indicaţii:Indicaţii: suspiciune de meningită, meningo-encefalită,suspiciune de meningită, meningo-encefalită, suspiciune de HSA,suspiciune de HSA, suspiciune de scleroză multiplă,suspiciune de scleroză multiplă, suspiciune de boli inflamatorii ale SNC (angeite, sarcoidoze…)suspiciune de boli inflamatorii ale SNC (angeite, sarcoidoze…) suspiciune de poliradiculonevrită inflamatorie acută,suspiciune de poliradiculonevrită inflamatorie acută, sd demenţial inexplicabil.sd demenţial inexplicabil.

Contraindicaţii:Contraindicaţii: tulburări de hemostază,tulburări de hemostază, suspiciune de HIC,suspiciune de HIC, suspiciune de spondilodiscită şi dermatoze microbiene în regiunea suspiciune de spondilodiscită şi dermatoze microbiene în regiunea

lombară,lombară, tablou de compresiune medulară manifestă.tablou de compresiune medulară manifestă.

LCR normal:LCR normal: clar, incolor,clar, incolor, presiune presiune ≤ 10 mmHg,≤ 10 mmHg, elemente elemente <<2 / mmc (L/M)2 / mmc (L/M) proteinorahie proteinorahie << 0,4 g/l, glicorahie ≥ 2/3 glicemie, 0,4 g/l, glicorahie ≥ 2/3 glicemie, gammaglobuline gammaglobuline << 13% policlonale, 13% policlonale, hematii hematii < 100< 100 / mmc. / mmc.

22

EEG Interes major în epilepsie:Interes major în epilepsie:

anomalii paroxistice intercriticeanomalii paroxistice intercritice

vârfuri,vârfuri,

vârf / undă,vârf / undă,

unde ascuţite…unde ascuţite…

stare de rău comiţialstare de rău comiţial

Alte indicaţii: sd confuzional şi coma.Alte indicaţii: sd confuzional şi coma.

Patologia somnului (poligrafie): - hipersomnia, sd de apnee de Patologia somnului (poligrafie): - hipersomnia, sd de apnee de somn.somn.

Diagnosticul morţii cerebrale – dispariţia activităţii electrice Diagnosticul morţii cerebrale – dispariţia activităţii electrice cerebrale în 2 înregistrări de cel puţin 20 minute practicate la 24 cerebrale în 2 înregistrări de cel puţin 20 minute practicate la 24 ore interval.ore interval.

23

POTENŢIALE EVOCATE Stimularea electrică a unui nerv periferic, iluminarea retinei sau Stimularea electrică a unui nerv periferic, iluminarea retinei sau stimularea auditivă permite culegerea de unde de potenţial care stimularea auditivă permite culegerea de unde de potenţial care corespund diferitelor nivele de integrare a căilor senzoriale corespund diferitelor nivele de integrare a căilor senzoriale examinate.examinate.

Înregistrarea corespunde unei stimulări repetitive, scurte a Înregistrarea corespunde unei stimulări repetitive, scurte a receptorilor periferici şi pe media activităţii care corespunde receptorilor periferici şi pe media activităţii care corespunde fiecărei stimulări, media permiţând eliminarea activităţii EEG fiecărei stimulări, media permiţând eliminarea activităţii EEG considerată zgomot de fond.considerată zgomot de fond.

Indicaţii:Indicaţii:

măsurarea timpilor de conducere în căile senzoriale măsurarea timpilor de conducere în căile senzoriale centrale,centrale,

testarea reactivităţii releelor şi cortexului senzorial pentru a testarea reactivităţii releelor şi cortexului senzorial pentru a detecta eventualele asimetrii de răspuns între cele două detecta eventualele asimetrii de răspuns între cele două emisfere,emisfere,

evidenţierea unor eventuale disfuncţionalităţi infraclinice evidenţierea unor eventuale disfuncţionalităţi infraclinice ale căilor senzoriale.ale căilor senzoriale.

24

POTENŢIALE EVOCATE VIZUALE

Evaluează transmisia informaţiilor vizuale de la retină la lobii Evaluează transmisia informaţiilor vizuale de la retină la lobii occipitali.occipitali.

Timpul de conducere până la cortex este măsurat prin latenţa Timpul de conducere până la cortex este măsurat prin latenţa unui răspuns occipital pozitiv – normal latenţă medie de 100 ms.unui răspuns occipital pozitiv – normal latenţă medie de 100 ms.

În SM – latenţa PÎn SM – latenţa P100100 crescută în absenţa semnelor clinice! crescută în absenţa semnelor clinice!

25

POTENŢIALE EVOCATE AUDITIVE Studiul activităţii electrice a cohleei, nervului VIII, căilor şi releelor la Studiul activităţii electrice a cohleei, nervului VIII, căilor şi releelor la nivelul trunchiului cerebral şi cortexului auditiv ca răspuns la stimulare nivelul trunchiului cerebral şi cortexului auditiv ca răspuns la stimulare acustică.acustică.

PEA precoce (I-V, 10ms) PEA precoce (I-V, 10ms) n. cohlear – relee auditive mezencefalice. n. cohlear – relee auditive mezencefalice. PEA de latenţă medie (15-35 ms) PEA de latenţă medie (15-35 ms) răspunsul căilor auditive talamo- răspunsul căilor auditive talamo-corticale şi a cortexului auditiv primar.corticale şi a cortexului auditiv primar. PEA de latenţă tardivă (PEA de latenţă tardivă (>>80 ms) 80 ms) produse de cortexul auditiv produse de cortexul auditiv asociativ.asociativ.

Indicaţii: leziuni focale a SN (SM, tumori, sechele AVC…)Indicaţii: leziuni focale a SN (SM, tumori, sechele AVC…)POTENŢIALE EVOCATE SENZITIVE

Analizează căile senzitive lemniscale – integritatea cortexului parietal Analizează căile senzitive lemniscale – integritatea cortexului parietal după stimularea unui nerv periferic.după stimularea unui nerv periferic.

POTENŢIALE EVOCATE MOTORII Măsoară conducerea nervoasă în căile motorii centrale după Măsoară conducerea nervoasă în căile motorii centrale după stimularea electrică transcraniană a cortexului motor sau măduvei stimularea electrică transcraniană a cortexului motor sau măduvei cervicale.cervicale. Indicaţii majore: SM, patologia medulară compresivă sau Indicaţii majore: SM, patologia medulară compresivă sau degenerativădegenerativă

POTENŢIALE EVOCATE COGNITIVE PP300 300

Indicaţii – demenţe (Alzheimer, Huntington, Parkinson, DV…)Indicaţii – demenţe (Alzheimer, Huntington, Parkinson, DV…)

26

ELECTROMIOGRAFIA EMG standard cuprinde:EMG standard cuprinde:

EMG propriu-zisă (de detecţie)EMG propriu-zisă (de detecţie) Studiul conducerii nervoase (stimulo-detecţie)Studiul conducerii nervoase (stimulo-detecţie)

EMG de detecţie EMG de detecţie înregistrarea activităţii electrice musculare în repaus înregistrarea activităţii electrice musculare în repaus şi după contracţie voluntară maximă.şi după contracţie voluntară maximă. În repaus În repaus absenţa activităţii fibrei musculare. absenţa activităţii fibrei musculare. În contracţie voluntară În contracţie voluntară PUM = activitatea electrică produsă de PUM = activitatea electrică produsă de ansamblul fibrelor musculare a unei unităţi motorii.ansamblul fibrelor musculare a unei unităţi motorii. Recrutarea spaţială / temporală: Recrutarea spaţială / temporală:

modestă în contracţie puţin intensă – traseu simplu,modestă în contracţie puţin intensă – traseu simplu, intensitate medie – traseu intermediar,intensitate medie – traseu intermediar, contracţie maximă – traseu bogat – interferenţial.contracţie maximă – traseu bogat – interferenţial.

EMG în SLA EMG în SLA (contracţie (contracţie maximală)– traseu maximală)– traseu interferenţial sărac, interferenţial sărac, PUM gigantePUM gigante

27

EMG în miopatie – traseu de tip miogen – traseu EMG în miopatie – traseu de tip miogen – traseu interferenţial cu potenţiale scurte, polifazice, de interferenţial cu potenţiale scurte, polifazice, de amplitudine micăamplitudine mică

28

EMG cu stimulare repetitivă (3 Hz) – permite detectarea răspunsului decremenţial în Miastenia gravis

Joncţiunea Joncţiunea neuro-neuro-muscularămusculară

SfEMG – EMG de fibră unică – 95% sensibilitate SfEMG – EMG de fibră unică – 95% sensibilitate

NormalNormal Variabilitate (Jitter) Variabilitate (Jitter) între fibre între fibre

29

STUDIUL CONDUCERII NERVOASE

Stimularea unui nerv motor sau senzitiv şi înregistrarea cu Stimularea unui nerv motor sau senzitiv şi înregistrarea cu electrod de suprafaţă, la distanţă a activităţii electrice transmise electrod de suprafaţă, la distanţă a activităţii electrice transmise prin nerv.prin nerv.

Permite:Permite:

măsurarea vitezei de conducere nervoasă în nervii motori măsurarea vitezei de conducere nervoasă în nervii motori şi senzitivi,şi senzitivi,

latenţa distală de conducere – conducerea în partea latenţa distală de conducere – conducerea în partea distală a nervilor motori şi senzitivi,distală a nervilor motori şi senzitivi,

amplitudinea potenţialelor motorii şi senzitive,amplitudinea potenţialelor motorii şi senzitive,

latenţa şi amplitudinea răspunsului F şi H, răspunsuri latenţa şi amplitudinea răspunsului F şi H, răspunsuri tardive care oferă informaţii asupra conducerii în porţiunea tardive care oferă informaţii asupra conducerii în porţiunea proximală a fibrelor nervoase (în special conducerea proximală a fibrelor nervoase (în special conducerea radiculară).radiculară).

30

Bloc de conducere

31

ECHOTOMOGRAFIA – DOPPLER CERVICAL ŞI TRANSCRANIAN

Efectul Efectul Doppler Doppler măsurarea ultrasonografică a vitezei măsurarea ultrasonografică a vitezei circulatorii într-un vas prin măsurarea frecvenţei de reflexie a circulatorii într-un vas prin măsurarea frecvenţei de reflexie a ultrasunetelor emise cu o frecvenţă incidentă cunoscutăultrasunetelor emise cu o frecvenţă incidentă cunoscută

Viteza Viteza răsunetul hemodinamic al unei stenoze arteriale. răsunetul hemodinamic al unei stenoze arteriale.

Efectul Doppler combinat cu echotomografie Efectul Doppler combinat cu echotomografie anomalii ale anomalii ale peretelui arterial:peretelui arterial:

placa de aterom,placa de aterom,

disecţie arterialădisecţie arterială

Indicaţii:Indicaţii:

ancheta etiologică a AVC tranzitorii / constituiteancheta etiologică a AVC tranzitorii / constituite

transcranian transcranian spasmul arterial în HSA spasmul arterial în HSA

32

Doppler transcranian – anevrism Doppler transcranian – anevrism AComAAComA

Echo Doppler carotidianEcho Doppler carotidian

33

ARTERIOGRAFIA CEREBRALĂ Explorarea neurovasculară prin opacifierea cu o substanţă de Explorarea neurovasculară prin opacifierea cu o substanţă de contrast injectată direct în sistemul arterial printr-un cateter, femural cel contrast injectată direct în sistemul arterial printr-un cateter, femural cel mai frecvent.mai frecvent. Se realizează timpi:Se realizează timpi:

arterial,arterial, parenchimatos,parenchimatos, venos.venos.

Indicaţii:Indicaţii: Patologia vasculară cerebrală: Patologia vasculară cerebrală:

stenoză strânsă potenţial operabilă,stenoză strânsă potenţial operabilă, suspiciunea de disecţie arterială,suspiciunea de disecţie arterială, suspiciunea de tromboflebită cerebrală,suspiciunea de tromboflebită cerebrală, suspiciunea de angeită cerebrală,suspiciunea de angeită cerebrală, subiect tânăr – fără nici o cauză.subiect tânăr – fără nici o cauză.

HSA sau hematom intracerebral – suspiciune de malformaţie HSA sau hematom intracerebral – suspiciune de malformaţie vasculară (4 axe)vasculară (4 axe)

tumori cerebrale – preoperator.tumori cerebrale – preoperator.

34

Placa de aterom la bifurcaţia ACC evidenţiată ecografic şi angiografic

35

SCANNERUL CEREBRAL Cu şi fără substanţă de contrastCu şi fără substanţă de contrast

Indicaţii: Indicaţii: patologia vasculară cerebrală,patologia vasculară cerebrală, patologia traumatică,patologia traumatică, infecţiile SNC,infecţiile SNC, patologia tumoralăpatologia tumorală

Informaţii Informaţii anomalii de densitate (hipo/hiper) intra / extraparenchimatoase,anomalii de densitate (hipo/hiper) intra / extraparenchimatoase, prezenţa unui efect de masă:prezenţa unui efect de masă:

compresia unui ventricul,compresia unui ventricul, deviaţia structurilor mediene.deviaţia structurilor mediene.

semne de angajare,semne de angajare, analiza sistemului ventricular (talie, conţinut, situare),analiza sistemului ventricular (talie, conţinut, situare), analiza taliei şi vizibilităţii şanţurilor corticale, văii sylviene.analiza taliei şi vizibilităţii şanţurilor corticale, văii sylviene.

Scală de griScală de gri

Alb – absorbţie forte – os, sânge…Alb – absorbţie forte – os, sânge…

Negru – absorbţie uşoară – LCR, edem, infarct…Negru – absorbţie uşoară – LCR, edem, infarct…

36

CT – hemoragia cerebrală

37CT – infarct cerebral

38

CT – tumoră cu edem perifocal şi priză de contrast patologică

39

Malformatie vasculara AV

40

IRM CEREBRAL ŞI MEDULAR

Principii: utilizează pentru formarea imaginii semnalul Principii: utilizează pentru formarea imaginii semnalul electromagnetic emis de nucleii de hidrogen ai ţesutului supus unui electromagnetic emis de nucleii de hidrogen ai ţesutului supus unui câmp magnetic intens şi excitat printr-o undă de radiofrecvenţă câmp magnetic intens şi excitat printr-o undă de radiofrecvenţă adaptată.adaptată.

Anatomoradiologic:Anatomoradiologic:

Secvenţa T1: substanţa albă Secvenţa T1: substanţa albă alb; substanţa gri alb; substanţa gri gri; LCR gri; LCR negru.negru.

Secvenţa T2: substanţa albă Secvenţa T2: substanţa albă gri închis; substanţa gri gri închis; substanţa gri gri clar / gri clar / deschis; LCR deschis; LCR alb. alb.

Os compact şi calcificările în T1, T2 Os compact şi calcificările în T1, T2 negri. negri.

Os spongios / grăsime în T1, T2 Os spongios / grăsime în T1, T2 alb. alb.

Sânge arterial circulant în T1, T2 Sânge arterial circulant în T1, T2 negru. negru.

Sânge proaspăt (extravazat) Sânge proaspăt (extravazat) primele 3 zile prost vizibil primele 3 zile prost vizibil

Angio RMN

Sustrăgând semnalele emise de ţesuturile staţionare se pot obţine imagini angiografice.

Indicaţii: anomalii arteriale / venoase cerebrale

41

FLAIRT1

T2Aspecte IRM în Scleroza Multiplă

42

IRM FUNCŢIONALĂ Permite evaluarea funcţiei cerebrale prin vizualizarea modificărilor Permite evaluarea funcţiei cerebrale prin vizualizarea modificărilor în fluxul sanguin induse de activitatea neuronală.în fluxul sanguin induse de activitatea neuronală.

Metodă de explorare care redă imagini ce evidenţiază consumul de Metodă de explorare care redă imagini ce evidenţiază consumul de OO22 în diferite regiuni ale creierului în diferite regiuni ale creierului

PET Imagistică funcţonală în care se utilizează un marker radioactiv Imagistică funcţonală în care se utilizează un marker radioactiv pentru vizualizarea fluxului sanguin.pentru vizualizarea fluxului sanguin.

SPECT Metodă de scanare ce utilizează trasori radioactivi pentru Metodă de scanare ce utilizează trasori radioactivi pentru vizualizarea perfuziei cerebrale.vizualizarea perfuziei cerebrale.