Curs 1

Principii care stau la baza cercetării în ştiinţele sociale. Etica în cercetare.

Ipoteze şi cauzalitate

Cunoaşterea comună

• Cunoaşterea comună sau la nivelul bunului simţ (socializare, intuiţie, prejudecată, reactanţă cognitivă)

• Simţul comun de mâna a doua

• Imaginaţia sociologică

Cunoaşterea ştiinţifică

Enunţuri fundamentale pe care se bazează cunoaşterea ştiinţifică (James Wander Zanden, 1988, apud Chelcea, 2004, 39):

- lumea înconjurătoare există independent de observaţia noastră, nu este creată de simţurile noastre

- relaţiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termenii de cauză efect

- lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observaţii obiective

Cunoaşterea ştiinţifică Principiile metafizicii probabiliste (Patrick Suppes, 1884/1990, 71-72):

- legile producerii fenomenelor naturale au în esenţă un caracter probabilist

- cauzalitatea are un caracter probabilist

- certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei totale a măsurilor, este irealizabilă

- ştiinţele ca terminologie, obiect şi metodă se caracterizează prin pluralism

Abordarea pozitivistă – Auguste Comte (1798-1857)

”Cred că este deja hazardat, încă de pe acum, acest termen nou [sociologie], echivalentul exact al expresiei mele, deja introdusă, de fizică socială, pentru a putea desemna printr-un nume unic această parte complementară a filozofiei naturale care se raportează la studiul pozitiv al ansamblului legilor fundamentale proprii fenomenelor sociale” (Comte, 1830-1842/ 2002, 135)

Max Weber (1864-1920)

”Dacă din perspectiva astronomiei corpurile cerești nu intră în raza interesului nostru decât prin relațiile cantitative susceptibile de o măsurare exactă, în știința socială, dimpotrivă, interesul se îndreaptă către cunoașterea calitativă a proceselor, cu toate nuanțele lor. Pe de altă parte, trebuie să susținem de la bun început că în cazul științelor sociale avem de-a face cu intervenția fenomenelor de ordin spiritual care trebuie «înțelese» prin retrăire” (Weber, 1904-1917/2001, 32)

Cunoaşterea ştiinţifică

Este posibilă cunoaşterea ştiinţifică liberă de valori?

- Neutralitate axiologică

- Afirmarea deschisă a valorilor

Etica în cercetare

Participarea voluntară

Anonimatul și confidențialitatea

Înșelarea cu privire la motivele cercetării

Prejudicii psihice sau fizice

Exemple:

Stanley Milgram (1963) – obediența

Laud Humphreys (1970)Teearoom trade (watchqueen)

Philip Zimbardo – (1971) Standford (gardienii si deținuții)

Cunoaşterea ştiinţifică

• Cercetare descriptivă

• Cercetare explicativă

• Cercetare fundamentală

Cuzalitate

Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

1. Problema sensului cauzării (ex. relaţia dintre satisfacţia muncii şi performanţă)

2. Problema duratei şi a distanţei

3. Problema cauzelor aparente (ex. trăsături de personalitate şi sărăcie)

Cuzalitate

Dificultățile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

4. Riscul de a fi corect din raţiuni false ex. 1. punga de amfetamină de la gât împotriva răcelii; ex. 2. copiii din clasele avute au o imagine de sine mai

bună decât cei din clasele sărace – explicaţia eronată: taţii din familiile

avute sunt mai apropiaţi de copiii lor– explicaţia corectă: ceilalţi copii le

acordă mai multă importanţă (atitudine pozitivă)

Cuzalitate

Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

5. Problema numărului

6. Problema interdependenţei (ex. industrializarea)

7. Problema interacţiunii

8. Variaţia contextuală a cauzalităţii (copii și stilul de conducere)

Cunoaşterea ştiinţifică

Clasificarea metodelor:

• transversale, longitudinale

• experimentale, cvasiexperimentale, de observaţie

• statistice, cazuistice

• cantitative, calitative

Ipoteza

“O ipoteză este un enunţ conjectural despre relaţia dintre două sau mai multe variabile” (Kerlinger, 1964, apud Chelcea, 2004, 99)

• Dacă ...., atunci ...• Cu cât ..., cu atât ...

Ipoteza

Exemple:

• Cu cât un profesor este mai apreciat de studenţi, cu atât studenţii vor fi mai interesaţi de disciplina predată de profesor

• Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât creşte venitul

• Dacă oamenii au venituri scăzute, atunci au tendinţa de a vota partidele de stânga

• Dacă ierarhia organizaţională este înaltă, atunci satisfacţia muncii este scăzută

Ipoteza

Exemple:

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi au instabilitate emoţională, atunci au comportamente deviante

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabilitate emoţională şi comportamente deviante

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabilitate emoţională sau comportamente deviante

Condiţii pentru validitatea ipotezelor: (Chelcea, 2004, 100-102)

• Generalitatea (mai generală)

• Complexitatea (mai mult de două variabile)

• Specificitatea (mai multe valori pe care le pot lua variabilele)

• Falsificabilitatea (trebuie să fie falsificabilă)

• Testabilitatea (să fie testabilă)

• Predictibilitatea (să explice fenomenele)

• Comunicabilitatea (să poată fi transmise fără alte clarificări către specialiști sau publicul larg)

• Reproductibilitatea (repetarea cercetării și obținerea acelorași date)

• Utilitatea (rațiunea de a fi a ipotezelor)

Multicauzalitate (Zamfir, 1987, 44)

Poziția ierarhică

Venit

Apropierea de sfera serviciilor

Calitatea percepută a vieții

Nivel școlar

Copii

Mediu de proveniență

Vârsta

R=.35

Nivel școlar

Profesie

Venit

Tip de muncă

Statutul social

Mod de viață

Nivel de aspirații

Calitatea vieții

Riscul abandonului în licee (Pricopie et al. 2010)

Model 1 Model 2

Sig. Exp(B) Sig. Exp(B)

Gen .001 .602 .675 .931

Încurajarea părinților .006 .647 .072 .742

Venitul familiei .000 .451 .000 .436

Timpul necesar deplasării la școală

.000 1.013 .005 1.010

Educația părinților .013 .569 .379 .814

Valorile materialiste .000 1.515 .015 1.266

Media generală .000 .455

Constant .000 .073 .318 1.629

Note cu privire la slide-ul anterior (riscul abandonului în licee)

• ”Sig.” arată dacă variabila independentă (VI) (din coloana din stânga) are un impact semnificativ asupra variabilei dependente (VD) ”riscul de a abandona”. Ca sa fie impactul semnificativ, ”sig.” trebuie sa fie mai mic de 0,05. Adică riscul de a greși este mai mic de 5%.

• ”Exp(B)” arată cât de mare este impactul VI asupra VD. De ex., conf. Model 1, fetele se confruntă cu riscul de abandon cu 39,8% (1- 0.602) mai puțin decât băieții, iar dacă timpul necesar să mergi la școală crește cu un minut, riscul de abandon crește cu 1,3% (1,013-1)

• Observăm că dacă introducem în modelul 2 variabila ”media generală”, trei variabile nu mai au un efect semnificativ (sig.>0,05). Asta înseamnă, de ex. că nu genul social determină abandonul (sig.=0,675 pentru Model 2), ci media generală din anul precedent. Adică fetele riscă mai puțin abandonul școlar pentru că au note mai mari decât băieții (și nu pentru că sunt fete).

• Regresia a fost una logistică, adică VD poate lua doar valorile ”Da” sau ”Nu”

Evoluția speranței de viață la bărbați și la femei (sursa INS)

Relația dintre evoluția speranței de viață a bărbaților și evoluția speranței de viață a femeilor (r=0,815, p<0,001). Corelație dar nu cauzalitate între variabile

Testarea ipotezelor (Malhotra, 2010, 489)

Null hypothesis – A statement in which no difference or effect is expected. If the null hypothesis is not rejected no changes will be made.

Alternative hypothesis – a statement that some difference or effect is expected. Accepting the alternative hypothesis will lead to change in opinions or actions

Testarea ipotezelor. Example

two-tailed test (nondirectional)H0: µf=µm

(women and men are equal interested in organic food)H1: µf≠µm

(women and men are not equal interested in organic food)

one-tailed test (directional)H0: µf ≤ µm

(women are not more interested than men in organic food)H1: µf > µm

(women are more interested than men in organic food)

symbols H0 – null hypothesisH1 – alternative hypothesis

µ – level of interest in organic food; f – females; m - males

Ecuația de regresie lineară

Y = a + b1·x1 + b2·x2 + · · · + bk·xk + e

Y – variabila dependentă

X1, X2, …, Xk – variabilele independente

b1, b2, …, bk – coeficienți de regresie (cu cât se modifică Y atunci când xk se modifică cu o unitate)

a – intercept (valoarea lui Y când toate VI iau valoarea 0)

e – eroare (ceea ce nu este explicat, din cauza instrumentului de măsurare sau realității care nu este strict deterministă)

Întrebările de cercetare(RQ)- RQ are refined statements of the specific components of the problem - RQ don’t predict. “Where research questions are interrogative,

hypothesis are declarative and can be tested empirically.” (Malhotra, 85)

Exemple:

RQ1. How do high technology firms perceive and use advertising?

RQ2. Do the warning influence parents decision about the suitability of a program for the children viewing?

A research question can be transformed in hypotheses:

RQ. When do people eat comfort foods (potato chips, ice cream, etc.)?

H1. People eat comfort foods when they are in a good mood.

H2. People eat comfort foods when they are younger.

Nina Haferkamp et al. (2012)• RQ1: Do men and women have different self-presentation

strategies when using profile features on SNS? • RQ2: What are the motives of men and women in joining

groups on SNS?• RQ3: Are there different motivations for male and female

SNS users to look at other people’s online profiles?

• H1: Female users put a higher priority on communicative exchange via SNS than male users.

• H2: Male users put a higher priority on task- and information-oriented behavior on SNS than female users.

SNS – social networking sites (Facebook etc)

BibliografieChelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative

şi calitative. Bucureşti: Editura Economică (pp. 28-57, 98-188)Durkheim, Emil. [1895](2003). Regulile metodei sociologice. Bucureşti: Editura

Antet.Haferkamp, Nina, Eimler, Sabrina C., Papadakis, Anna-Margarita și Kruck, Jana

Vanessa. (2012). Men Are from Mars, Women Are from Venus? Examining Gender Differences in Self-Presentation on Social Networking Sites. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15(2), 91-98.

Kuhn, Thomas S. [1970](1999). Structura revoluţiilor ştiinţifice. Bucureşti: Editura Humanitas.

Malhotra, Naresh K. [1996](2010). Marketing Research. An Applied Orientation. New York: Pearson.

Mills, Wright C. [1959](1975). Imaginaţia sociologică. Bucureşti: Editura Politică. Pricopie, Remus, Frunzaru, Valeriu, Corbu, Nicoleta and Ivan, Loredana. (2010).

Arguments for a New Policy Dialog on Access and Equity in Romanian Higher Education. Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 19, 9-25.

Suppes, Patrick. [1984](1990). Metafizica probabilistă. București: Editura Humanitas.

Weber, Max. [1904-1917](2001). Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Iaşi: Editura Polirom.

Zamfir, Cătălin. (1987). Structurile gândirii sociologice. Bucureşti: Editura Politică (pp.19-61).