+ All Categories
Home > Documents > Curs 1 Anatomia Analizatorului Vizual

Curs 1 Anatomia Analizatorului Vizual

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: liviu-livax
View: 285 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
Description:
Curs despre analizatorul vizual - Umf Tg. Ms.
35
ANATOMIA ANALIZATORULUI ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL VIZUAL
Transcript

ANATOMIA ANALIZATORULUI ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUALVIZUAL

ANATOMIA ANALIZATORULUI ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUALVIZUAL

Analizatorul vizual este un sisteAnalizatorul vizual este un sistem m multifuncţional multifuncţional complex format din 3 subsisteme :complex format din 3 subsisteme :

Subsistemul periferic de recepţie format Subsistemul periferic de recepţie format din globul ocular şi anexele saledin globul ocular şi anexele sale

Subsistemul de transmitere a imaginii Subsistemul de transmitere a imaginii vizualevizuale

Subsistemul central de integrare şi Subsistemul central de integrare şi răspuns ale imaginii vizualerăspuns ale imaginii vizuale

1.1. Subsistemul periferic de recepţie:Subsistemul periferic de recepţie:

Globul ocularGlobul ocular are un ax anteroposterior de 24 mm şi are un ax anteroposterior de 24 mm şi este situat la nivelul orbitei, fiind învelit de capsula Tenon, este situat la nivelul orbitei, fiind învelit de capsula Tenon, care îl separă de grăsimea orbitară. Globul ocular este care îl separă de grăsimea orbitară. Globul ocular este sediul celulelor fotoreceptoare care au rolul de a sediul celulelor fotoreceptoare care au rolul de a transforma energia luminoasă din spectrul vizibil ( radiaţia transforma energia luminoasă din spectrul vizibil ( radiaţia cu lungime de undă 400-700 nm) în impulsuri nervoase cu lungime de undă 400-700 nm) în impulsuri nervoase care vor transmite spre cortex.care vor transmite spre cortex.

Din punct de vedere anatomic, globul ocular cuprinde 3 Din punct de vedere anatomic, globul ocular cuprinde 3 straturi:straturi:

Stratul fibrosStratul fibros, , extern , de înveliş, format din : extern , de înveliş, format din : CorneeCornee – – este o membrană transparentă, avasculară, foarte este o membrană transparentă, avasculară, foarte

bine inervată de prelungirile nervilor ciliari; corneea are rol de bine inervată de prelungirile nervilor ciliari; corneea are rol de protecţie şi mediu refringent. Corneea are un rol fundamental în protecţie şi mediu refringent. Corneea are un rol fundamental în refracţia oculară, asigurând 45 dioptrii din puterea totală de 60 de refracţia oculară, asigurând 45 dioptrii din puterea totală de 60 de dioptrii a ochiului. Grosimea corneei scade de la periferie (1mm) dioptrii a ochiului. Grosimea corneei scade de la periferie (1mm) spre centru (0.6mm). Diametrul orizontalspre centru (0.6mm). Diametrul orizontal (11mm) este puţin mai (11mm) este puţin mai mare decât cel vertical. Corneea este formată din 5 straturi : mare decât cel vertical. Corneea este formată din 5 straturi : epiteliul, membrana Bowmanepiteliul, membrana Bowman, , stroma, membrana Descemet, stroma, membrana Descemet, endoteliul.endoteliul.

CorneaCornea

CorneaCornea

SclerăScleră – – ocupă cele 2/3 posterioare ale stratului fibros ocupă cele 2/3 posterioare ale stratului fibros ale globului ocular. Ea are rolul de a proteja conţinutul ale globului ocular. Ea are rolul de a proteja conţinutul globului ocular şi de a menţine forma ochiului. Are globului ocular şi de a menţine forma ochiului. Are culoare alb-cenuşie şi este extrem de rezistentă , dură şi culoare alb-cenuşie şi este extrem de rezistentă , dură şi inextensibilă, fiind formată din ţesut dens, fibros. La inextensibilă, fiind formată din ţesut dens, fibros. La nivelul polului posterior este perforată de filetele nervului nivelul polului posterior este perforată de filetele nervului optic ce părăsesc globul ocular şi tot aici se găsesc optic ce părăsesc globul ocular şi tot aici se găsesc orificiul de intrare şi cel de ieşire al arterei, respectiv orificiul de intrare şi cel de ieşire al arterei, respectiv venei centrale a retinei. Sclera este avasculară, dar este venei centrale a retinei. Sclera este avasculară, dar este traversată de numeroase vase (arterele ciliare scurte şi traversată de numeroase vase (arterele ciliare scurte şi lungi, venele vorticoase ) şi de numeroşi nervi destinaţi lungi, venele vorticoase ) şi de numeroşi nervi destinaţi uveei. Grosimea sclerei este minimă în zona de inserţie uveei. Grosimea sclerei este minimă în zona de inserţie a muşchilor drepţi şi maximă la nivelul canalului scleral al a muşchilor drepţi şi maximă la nivelul canalului scleral al nervului opticnervului optic..

Limbul scleroLimbul sclero--corneeancorneean – – este zona de tranziţie este zona de tranziţie înre corneea transparentă şi sclera opacă. Prin bogaţia înre corneea transparentă şi sclera opacă. Prin bogaţia vascularizaţiei sale asigură aportul nutritiv corneei vascularizaţiei sale asigură aportul nutritiv corneei avasculare. Limbul sclerocorneean este o zonă avasculare. Limbul sclerocorneean este o zonă importantă atât din punct de vedere anatomic, pentru că importantă atât din punct de vedere anatomic, pentru că aici drenează umorul apos din ochi, cât şi din punct de aici drenează umorul apos din ochi, cât şi din punct de vedere chirurgical , pentru că este locul de abord vedere chirurgical , pentru că este locul de abord chirurgical în intervenţiile pe glob ocular deschis.chirurgical în intervenţiile pe glob ocular deschis.

Stratul vascularStratul vascular, uveea – este compusă din 3 , uveea – este compusă din 3 părţi anatamice şi funcţionale distincte:părţi anatamice şi funcţionale distincte:

IrisulIrisul – formează partea anterioară a uveei, fiind situat – formează partea anterioară a uveei, fiind situat înapoia corneei şi înaintea cristalinului. Are aspectul unei înapoia corneei şi înaintea cristalinului. Are aspectul unei diafragme care delimitează camera anterioră a ochiului de diafragme care delimitează camera anterioră a ochiului de camera posterioară. În centrul irisului se gaseşte pupila , un camera posterioară. În centrul irisului se gaseşte pupila , un orificiu cu diam. de 3-5 mm , uşor descentrat infero-nazal , orificiu cu diam. de 3-5 mm , uşor descentrat infero-nazal , care are rolul de a regla cantitatea de lumină care intră în care are rolul de a regla cantitatea de lumină care intră în ochi. Prin pupilă umorul apos circulă liber din camera ochi. Prin pupilă umorul apos circulă liber din camera posterioară în camera anterioară. Stroma iriană conţine fibre posterioară în camera anterioară. Stroma iriană conţine fibre musculare netede, orientate circular, dispuse predominant în musculare netede, orientate circular, dispuse predominant în jurul pupilei, inervate de parasimpatic, formând sfincerul irian. jurul pupilei, inervate de parasimpatic, formând sfincerul irian. Pe faţa posterioară , în contact cu epiteliul pigmentar se Pe faţa posterioară , în contact cu epiteliul pigmentar se găsesc fibre musculare netede, orientate radiar, inervate de găsesc fibre musculare netede, orientate radiar, inervate de simpatic. Faţa posterioară a irisului este foarte pigmentată, simpatic. Faţa posterioară a irisului este foarte pigmentată, împiedicând pătrunderea luminii în afara orificiului pupilar.împiedicând pătrunderea luminii în afara orificiului pupilar.

Corpul ciliarCorpul ciliar – – reprezintă partea mijlocie a uveei şi reprezintă partea mijlocie a uveei şi se întinde de la rădăcina irisului până la „ora serrata”. se întinde de la rădăcina irisului până la „ora serrata”. Este format din:Este format din: Muşchiul ciliarMuşchiul ciliar : situat în profunzimea corpului ciliar, în : situat în profunzimea corpului ciliar, în

contact cu sclera, cuprinde fibre longitudinale şi fibre contact cu sclera, cuprinde fibre longitudinale şi fibre circulare. Când se contractă , reduce tensiunea circulare. Când se contractă , reduce tensiunea fibrelor zonulare şi antrenează o creştere a curburii fibrelor zonulare şi antrenează o creştere a curburii cristalinului , crescându-i puterea de refracţie.Acesta cristalinului , crescându-i puterea de refracţie.Acesta este procesul de acomodaţie a cristalinului.este procesul de acomodaţie a cristalinului.

Procesele ciliareProcesele ciliare: sunt reprezentate de 70-80 plici : sunt reprezentate de 70-80 plici vizibile in camera posterioară, centrate pe câte un vizibile in camera posterioară, centrate pe câte un capilar, care au rolul de a secreta umorul apos.capilar, care au rolul de a secreta umorul apos.

CoroidaCoroida – – se întinde de la punctul de emergenţă până la se întinde de la punctul de emergenţă până la ora serrata. Este un strat bogat vascularizat şi intens ora serrata. Este un strat bogat vascularizat şi intens pigmentat, jucând rolul de cameră obscură pentru ochi. pigmentat, jucând rolul de cameră obscură pentru ochi. Coroida este situată între scleră şi retină şi cuprinde stratul Coroida este situată între scleră şi retină şi cuprinde stratul corio-capilar care asigură o bogată vascularizaţie. Arterele corio-capilar care asigură o bogată vascularizaţie. Arterele cililare lungi şi scurte, ramuri ale arterei oftalmice, pătrund cililare lungi şi scurte, ramuri ale arterei oftalmice, pătrund în ochi după ce traversează sclera la nivelul inserţiei în ochi după ce traversează sclera la nivelul inserţiei muşchilor drepţi şi, la nivelul polului posterior , în jurul muşchilor drepţi şi, la nivelul polului posterior , în jurul nervului optic. Ele se divizează într-o reţea foarte bogată nervului optic. Ele se divizează într-o reţea foarte bogată de capilare situate în contact cu retina, fără a o penetra. de capilare situate în contact cu retina, fără a o penetra. Această reţea furnizează suportul nutritiv porţiunii externe Această reţea furnizează suportul nutritiv porţiunii externe a retinei. Venele vorticoase asigura drenajul sanguin spre a retinei. Venele vorticoase asigura drenajul sanguin spre venele obitare şi, apoi spre sinusul cavernos. Membrana venele obitare şi, apoi spre sinusul cavernos. Membrana Bruch este o reţea de fibre elastice şi de colagen care Bruch este o reţea de fibre elastice şi de colagen care separă membrana bazală a epiteliului pigmentar de cea a separă membrana bazală a epiteliului pigmentar de cea a capilarelor coroidei.capilarelor coroidei.

Trabeculul sclero-corneanTrabeculul sclero-cornean : : situat în unghiul irido-situat în unghiul irido-cornean, este format dintr-o reţea de ochiuri care se cornean, este format dintr-o reţea de ochiuri care se strâmtorează dinspre suprafaţă spre profunzime şi strâmtorează dinspre suprafaţă spre profunzime şi intervine în evacuarea umorii apoase din camera intervine în evacuarea umorii apoase din camera anterioară. Umoarea apoasă traversează aceste ochiuri anterioară. Umoarea apoasă traversează aceste ochiuri spre canalul Schlemm ( dispus circular în profunzimea spre canalul Schlemm ( dispus circular în profunzimea limbului sclero-cornean), iar apoi prin intermediul venelor limbului sclero-cornean), iar apoi prin intermediul venelor apoase, către joncţiunea cu venele episclerale.apoase, către joncţiunea cu venele episclerale.

Stratul nervosStratul nervos , , retina – alcătuieşte stratul intern retina – alcătuieşte stratul intern al globului ocular, fiind situată înre coroidă şi corpul al globului ocular, fiind situată înre coroidă şi corpul vitros. Retina se inseră la niveul orei serrata pe corpul vitros. Retina se inseră la niveul orei serrata pe corpul ciliar şi se continuă cu nervul optic. Retina are 10 ciliar şi se continuă cu nervul optic. Retina are 10 straturi: straturi: Epiteliul pigmentarEpiteliul pigmentar: : este format dintr+un este format dintr+un

monostrat de celule bogate în melanină.Prin faţa monostrat de celule bogate în melanină.Prin faţa internă, epiteliul pigmentarr este în contact cu internă, epiteliul pigmentarr este în contact cu articolele externe ale fotoreceptorilor. Epiteliul articolele externe ale fotoreceptorilor. Epiteliul pigmentar are un rol optic(melanina absoarbe razele pigmentar are un rol optic(melanina absoarbe razele luminoase şi împiedică o nouă excitare a celulelor luminoase şi împiedică o nouă excitare a celulelor fotosensibile) şi un rol metabolic ( intervine în sinteza fotosensibile) şi un rol metabolic ( intervine în sinteza şi regenerarea pigmentului vizual şi în metabolismul şi regenerarea pigmentului vizual şi în metabolismul articolelor externe a fotoreceptorilor).articolelor externe a fotoreceptorilor).

Stratul celulelor fotoreceptoare cu conuri şi Stratul celulelor fotoreceptoare cu conuri şi bastonaşebastonaşe: fotoreceptorii cuprind conuri, sensibile la : fotoreceptorii cuprind conuri, sensibile la culoare, predominând în zona maculară, şi bastonaşe, culoare, predominând în zona maculară, şi bastonaşe, sensibile la intensităţi luminoase scăzute, predominând sensibile la intensităţi luminoase scăzute, predominând în periferie.în periferie.

• Celulele cu conuriCelulele cu conuri sunt in nr de 6-7 milioane şi sunt in nr de 6-7 milioane şi prezintă un segment extern şi unul intern. Aceste prezintă un segment extern şi unul intern. Aceste segmente conţin un sistem de discuri membranare segmente conţin un sistem de discuri membranare suprapuse care au continuitate cu membrana suprapuse care au continuitate cu membrana celulară. Membranele discurilor conţin 3 tipuri de celulară. Membranele discurilor conţin 3 tipuri de fotopigmen care asigură celulelor cu conuri fotopigmen care asigură celulelor cu conuri sensibilităţi spectrale diferite: conuri sensibile la sensibilităţi spectrale diferite: conuri sensibile la culoare roşie ( absorb lumina cu lungime de undă de culoare roşie ( absorb lumina cu lungime de undă de 565 nm), conuri sensibile la culoarea verde ( absorb 565 nm), conuri sensibile la culoarea verde ( absorb lumina cu lungime de undă de 530 nm) şi conuri lumina cu lungime de undă de 530 nm) şi conuri sensibile la culoarea albastră (lumina cu lungime de sensibile la culoarea albastră (lumina cu lungime de undă de 450 nm)undă de 450 nm)

• Celule cu bastonaşeCelule cu bastonaşe sunt în număr de 150 sunt în număr de 150 milioane şi sunt formate din 2 segmente: intern şi milioane şi sunt formate din 2 segmente: intern şi extern. Segmentul extern prezintă un sistem de extern. Segmentul extern prezintă un sistem de 2000 discuri membranare suprapuse care şi-au 2000 discuri membranare suprapuse care şi-au pierdut contactul cu membrana celulară. pierdut contactul cu membrana celulară. Membrana discurilor conţine 108 molecule de Membrana discurilor conţine 108 molecule de rodopsină, fotopigment sensibil la lumina cu rodopsină, fotopigment sensibil la lumina cu lungime de undă de 500 nm.lungime de undă de 500 nm.

Membrana limitantă externăMembrana limitantă externă Stratul nuclear externStratul nuclear extern – este format din – este format din

nucleii celulelor fotoreceptoare. Acest strat nucleii celulelor fotoreceptoare. Acest strat lipseşte la nivelul foveei.lipseşte la nivelul foveei.

Stratul plexiform externStratul plexiform extern – este format din – este format din 2 zone: o zonă externă, formată din axonii 2 zone: o zonă externă, formată din axonii celulelor fotoreceptoare şi o zonă internă, care celulelor fotoreceptoare şi o zonă internă, care conţin sinapsele dintre fotoreceptori şi celule conţin sinapsele dintre fotoreceptori şi celule bipolare şi orizontalebipolare şi orizontale

Stratul nuclear internStratul nuclear intern – conţine: – conţine: Corpurile celulare ale celulelor bipolare(dendritele lor fac sinapsă cu Corpurile celulare ale celulelor bipolare(dendritele lor fac sinapsă cu

celulele fotoreceptoare , iar axonii cu celulele ganglionare)celulele fotoreceptoare , iar axonii cu celulele ganglionare) Celule orizontale (interconectează fotoreceptorii)Celule orizontale (interconectează fotoreceptorii) Celulele amacrine care produc neurotransmiţători – GABA , Celulele amacrine care produc neurotransmiţători – GABA ,

dopaminădopamină..

•Stratul plexiform internStratul plexiform intern – conţine conexiunile dintre – conţine conexiunile dintre celulele bipolare , amacrine şi ganglionare.celulele bipolare , amacrine şi ganglionare.

•Stratul celulelor ganglionare – fiecare celulă ganglionară primeşte aferenţe indirecte de la 100 de celule cu baştonaş sau de la 3-6 celule cu conuri•Stratul fibrelor nervoase – este format din prelungirile axonale ale celulelor ganglionare•Membrana limitantă internă

Celulele bipolare asigură legătura între fotoreceptori şi Celulele bipolare asigură legătura între fotoreceptori şi celulele ganglionare.celulele ganglionare.

Celulele ganglionare, prin intermediul axonilor, permit Celulele ganglionare, prin intermediul axonilor, permit transferul informaţiei prin nervul optic spre cortex.transferul informaţiei prin nervul optic spre cortex.

La nivelul retinei periferice , mai mulţi fotoreceptori se La nivelul retinei periferice , mai mulţi fotoreceptori se articulează cu o celulă bipolară şi mai multe celule articulează cu o celulă bipolară şi mai multe celule bipolare fac sinapsă cu o singură celulă ganglionară.bipolare fac sinapsă cu o singură celulă ganglionară.

La nivelul maculei, această dispoziţie este diferită : o La nivelul maculei, această dispoziţie este diferită : o singură celulă fotoreceptor este în legătură cu o singură singură celulă fotoreceptor este în legătură cu o singură celulă bipolară, iar aceasta, la rândul ei , cu o singură celulă bipolară, iar aceasta, la rândul ei , cu o singură celulă ganglionară, pentru a se asigura percepţia vizuală celulă ganglionară, pentru a se asigura percepţia vizuală cea mai exactă.cea mai exactă.

Stratul cel mai superficial al retinei este format din axonii Stratul cel mai superficial al retinei este format din axonii celulelor ganglionare care converg spre capul nervului celulelor ganglionare care converg spre capul nervului optic.optic.

Straturile retineiStraturile retinei

La nivelul retinei, în partea centrală, se găseşte papila La nivelul retinei, în partea centrală, se găseşte papila nervului opticnervului optic, , care corespunde locului de ieşire a care corespunde locului de ieşire a nervului optic din globul ocular, precum şi locului de nervului optic din globul ocular, precum şi locului de intrare, ieşire a arterei , respectiv venei centrale a retinei. intrare, ieşire a arterei , respectiv venei centrale a retinei. Triunchiurile vasculare centrale, la emergenţa din papilă, Triunchiurile vasculare centrale, la emergenţa din papilă, se divid în 4 ramuri, 2 temporale (superior şi inferior) şi 2 se divid în 4 ramuri, 2 temporale (superior şi inferior) şi 2 nazale 8 ( superior şi inferior) pentru a asigura nazale 8 ( superior şi inferior) pentru a asigura vascularizaţia retinei. Această circulaţie este de tip vascularizaţia retinei. Această circulaţie este de tip terminal. Temporal de papilă, se găseşte macula lutea, terminal. Temporal de papilă, se găseşte macula lutea, care conţine numai conuri şi care oferă cea mai bună care conţine numai conuri şi care oferă cea mai bună valoare a funcţiei vizuale diurne, colorate.valoare a funcţiei vizuale diurne, colorate.

Nervul opticNervul optic – – este format din convergenţa axonilor este format din convergenţa axonilor celulelor ganglionare care traversează sclera la nivelul celulelor ganglionare care traversează sclera la nivelul lami cribrate. În nervul optic, axonii sunt mielinizaţi şi nu lami cribrate. În nervul optic, axonii sunt mielinizaţi şi nu au putere de regenerare.au putere de regenerare.

RetinaRetina

Conţinutul globului ocularConţinutul globului ocular cuprinde: cuprinde: CristalinulCristalinul – – este o lentilă biconvexă, situată înre iris şi corpul este o lentilă biconvexă, situată înre iris şi corpul

vitros. Este menţinut în poziţie printr-un sistem de fibre care vitros. Este menţinut în poziţie printr-un sistem de fibre care constituie zonula Zinn.Cristalinul este un mediu refringent, constituie zonula Zinn.Cristalinul este un mediu refringent, transparent. Cristalinul contribuie la procesul de acomodaţie prin transparent. Cristalinul contribuie la procesul de acomodaţie prin capacitatea de a-şi modifica raza de curbură a suprafeţelor capacitatea de a-şi modifica raza de curbură a suprafeţelor sale(bombare şi turtire), aducând astfel imaginea vizuală pe sale(bombare şi turtire), aducând astfel imaginea vizuală pe suprafaţa retinei, indiferent de poziţia obiectului în spaţiu.suprafaţa retinei, indiferent de poziţia obiectului în spaţiu.

Corpul vitrosCorpul vitros – – este o subsanţă gelationasă care ocupă spaţiul este o subsanţă gelationasă care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. Corpul vitros are un rol important în menţinerea formei ocular. Corpul vitros are un rol important în menţinerea formei globului ocular.globului ocular.

Camera anteriorăCamera anterioră – – este un spaţiu situat între faţa posterioară este un spaţiu situat între faţa posterioară a corneei şi faţa anterioară a irisului.a corneei şi faţa anterioară a irisului.

Camera posterioarăCamera posterioară – – este cuprinsă între faţa posterioară a este cuprinsă între faţa posterioară a irisului şi faţa anterioară a cristalinului.irisului şi faţa anterioară a cristalinului.

Ambele camere sunt umplute de umoarea apoasă, Ambele camere sunt umplute de umoarea apoasă, un lichid transparent secretat de către procesele un lichid transparent secretat de către procesele ciliare în camera posterioară, care ajunge în ciliare în camera posterioară, care ajunge în camera anterioară prin orificiul pupilar.camera anterioară prin orificiul pupilar.

Dacă umoarea apoasă se acumulează în exces în Dacă umoarea apoasă se acumulează în exces în camera posterioară, prin blocaj pupilar cu sinechii camera posterioară, prin blocaj pupilar cu sinechii iriene posterioare(în iridociclite) , se poate produce iriene posterioare(în iridociclite) , se poate produce glaucomul secundar.glaucomul secundar.

Anexele globului ocularAnexele globului ocularPleoapelePleoapeleSunt formaţiuni musculo-cutanate mobile, aşezate înaintea Sunt formaţiuni musculo-cutanate mobile, aşezate înaintea globului ocular, pe care îl acoperă şi îl protejează. Faţa globului ocular, pe care îl acoperă şi îl protejează. Faţa anterioară, convexă a pleoapelor este cutanată, iar faţa anterioară, convexă a pleoapelor este cutanată, iar faţa posterioară,concavă este conjunctivală şi se mulează pe posterioară,concavă este conjunctivală şi se mulează pe globul ocular. Anterior, cele 2 pleoape, unite la extremităţi globul ocular. Anterior, cele 2 pleoape, unite la extremităţi prin comisurile internă şi externă, delimitează un spaţiu prin comisurile internă şi externă, delimitează un spaţiu liber, fanta palpebrală, prin care se evidenţiază polul liber, fanta palpebrală, prin care se evidenţiază polul anterior al globului ocular. Pleoapele se termină prin anterior al globului ocular. Pleoapele se termină prin marginea ciliară, unde se inseră cilii. La baza cililor se marginea ciliară, unde se inseră cilii. La baza cililor se găsesc glandele sebacee Zeiss şi Meibomius şi glandele găsesc glandele sebacee Zeiss şi Meibomius şi glandele sudoripare Moll. Inflamaţia acută a glandelor sebacee sudoripare Moll. Inflamaţia acută a glandelor sebacee produce orejeletul extern sau intern, iar inflamaţia cronică, produce orejeletul extern sau intern, iar inflamaţia cronică, şalazionul.şalazionul.

ConjunctivaConjunctivaEste o membrană mucoasă care acoperă faţa posterioară a celor 2 Este o membrană mucoasă care acoperă faţa posterioară a celor 2 pleoape şi partea anterioară a globului ocular, prezentând 3 porţiuni:pleoape şi partea anterioară a globului ocular, prezentând 3 porţiuni:• Conjunctiva palpebralăConjunctiva palpebrală – căptuşeşte pleoapele – căptuşeşte pleoapele• Conjunctiva bulbarăConjunctiva bulbară – acoperă partea anterioară a globului ocular – acoperă partea anterioară a globului ocular până la limbpână la limb• Conjunctiva fundurilor de sacConjunctiva fundurilor de sac – reprezintă zona de trecere între – reprezintă zona de trecere între conjunctiva bulbară şi cea palpebralăconjunctiva bulbară şi cea palpebrală

La nivelul conjunctivei se poate produce hiperemie conjunctivală care La nivelul conjunctivei se poate produce hiperemie conjunctivală care necesită diagnosticul diferenţial al ochiului roşu. Hiperemia necesită diagnosticul diferenţial al ochiului roşu. Hiperemia conjuncivală poate fi:conjuncivală poate fi:

PerifericăPeriferică : în fundurile de sac conjunctivale, este de culoare roşu- : în fundurile de sac conjunctivale, este de culoare roşu-deschis şi este datorată unei conjunctivitedeschis şi este datorată unei conjunctivite

Perilimbică, pericheraticăPerilimbică, pericheratică : în jurul corneei, este de culoare roşu- : în jurul corneei, este de culoare roşu-violaceu şi este datorată unei iridociclite sau atacului de glaucom.violaceu şi este datorată unei iridociclite sau atacului de glaucom.

Aparatul lacrimalAparatul lacrimal Se compune din 2 părţi : Se compune din 2 părţi :

Aparatul secretorAparatul secretor – este reprezentat de glanda – este reprezentat de glanda lacrimală orbito+palpebrală şi de glandele lacrimală orbito+palpebrală şi de glandele lacrimale accesorii conjunctivalelacrimale accesorii conjunctivale

Aparatul excretorAparatul excretor – este format din punctele – este format din punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal şi canalul lacrimo+nazal care drenează şi canalul lacrimo+nazal care drenează lacrimile în meatul nazal inferior.lacrimile în meatul nazal inferior.

Lacrimile, secretate de glandele lacrimale în mod continuu Lacrimile, secretate de glandele lacrimale în mod continuu sau intermitent, umectează corneea şi se elimină prin sau intermitent, umectează corneea şi se elimină prin aparatul de drenaj in fosele nazale.aparatul de drenaj in fosele nazale.

Muşchii motori al globului ocularMuşchii motori al globului ocular – sunt în – sunt în număr de 7 muşchi striaţi , din care 6 acţionează număr de 7 muşchi striaţi , din care 6 acţionează asupra globului ocular.asupra globului ocular.

Patru muşchi drepţi au o direcţie antero-posterioară, 2 Patru muşchi drepţi au o direcţie antero-posterioară, 2 sunt oblici (marele şi micul oblic). Ridicătorul pleoapei sunt oblici (marele şi micul oblic). Ridicătorul pleoapei superioare are, ca şi muşchii drepţi , o direcţie antero-superioare are, ca şi muşchii drepţi , o direcţie antero-posterioară. Toţi muşchii, cu excepţia micului oblic, se posterioară. Toţi muşchii, cu excepţia micului oblic, se inseră în vârful orbitei pe un tendon comun – tendonul Zinn, inseră în vârful orbitei pe un tendon comun – tendonul Zinn, iar anterior, pe scleră.iar anterior, pe scleră.

Muşchii extrinseci ai globului ocular au rolul de a menţine Muşchii extrinseci ai globului ocular au rolul de a menţine globii oculari în poziţie paralelă (ortoforie) pentru ca globii oculari în poziţie paralelă (ortoforie) pentru ca imaginea vizuală să se formeze pe cele 2 macule (macula, imaginea vizuală să se formeze pe cele 2 macule (macula, prin concentraţia maximă de conuri, oferă valoarea maximă prin concentraţia maximă de conuri, oferă valoarea maximă a vederii diurne, colorate)a vederii diurne, colorate)

OrbitaOrbita – – este o cavitate osoasă de forma unei este o cavitate osoasă de forma unei piramide, care conţine globul ocular, piramide, care conţine globul ocular, muşchi,vase,nervi,capsula Tenon (formaţiune fibro-muşchi,vase,nervi,capsula Tenon (formaţiune fibro-elastică ce înveleşte globul ocular din apropierea limbului elastică ce înveleşte globul ocular din apropierea limbului sclero-corneean până la orificiul nervului optic), ţesut sclero-corneean până la orificiul nervului optic), ţesut

celulo-adiposcelulo-adipos..

OrbitaOrbita

2.2. Subsistemul de transmitere a imaginii Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:vizuale:

Nervul opticNervul optic – – este perechea a doua de nervi cranieni. Este este perechea a doua de nervi cranieni. Este format din axonii celulelor ganglionare retiniene, care traversează format din axonii celulelor ganglionare retiniene, care traversează lama ciuruită a sclerei, orbita , canalul optic şi pătrund în cavitatea lama ciuruită a sclerei, orbita , canalul optic şi pătrund în cavitatea craniană. Nervii optici se termină în unghiurile anterioare ale unei craniană. Nervii optici se termină în unghiurile anterioare ale unei lame nervoase numită chiasmă.lame nervoase numită chiasmă.

Chiasma opticăChiasma optică – – este situată în şaua turcească, deasupra este situată în şaua turcească, deasupra hipofizei.La nivelul chiasmei are loc încrucişarea parţială a fibrelor hipofizei.La nivelul chiasmei are loc încrucişarea parţială a fibrelor nervului optic.nervului optic.

Bandeletele optice –Bandeletele optice – pornesc de la chiasmă ,înconjoară pornesc de la chiasmă ,înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi lateralipedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi laterali

Radiaţiile optice(Gratiolet)Radiaţiile optice(Gratiolet) – – sunt formate din fibre vizuale care sunt formate din fibre vizuale care merg spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul merg spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcarine, după ce au trecut prin partea posterioară a scizurii calcarine, după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne.capsulei interne.

3.3. Subsistemul central(cerebral) al Subsistemul central(cerebral) al analizatorului vizualanalizatorului vizualEste situat în cortexul lobului occipital, câmpul 17 Este situat în cortexul lobului occipital, câmpul 17 Brodmann. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase Brodmann. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală.Câmpul 17 Brodmann este în senzaţie vizuală.Câmpul 17 Brodmann este interconectat cu câmpurile 18 şi 19. Câmpul 18 are rol interconectat cu câmpurile 18 şi 19. Câmpul 18 are rol motor şi intervine în motilitatea oculară şi în localizarea motor şi intervine în motilitatea oculară şi în localizarea obiectelor. Câmpul 19 are funcţie vizuo-gnozică.obiectelor. Câmpul 19 are funcţie vizuo-gnozică.


Recommended