Curs 09 Teoria Arhitecturii Ta02

7/28/2019 Curs 09 Teoria Arhitecturii Ta02

1/69

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITE

CTURII|FACULTATEADEAR

HITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 09

CURS 09

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILOR



2/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEAR


ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUIORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI

Pana acum ne-am ocupat de aspectele morfologice ale formei arhitecturale,adica de analiza elementelor constitutive. Am vazut cum diverse configuratiiale formei pot fi manipulate pentru a defini un camp sau un volum singular inspatiu si cum relatiile, in cadrul acestor configuratii, intre plinuri si goluriafecteaza calitatile vizuale ale spatiului definit.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Palatul si Citadela regilor Mauri Alhambra Granada / Spania / 1248-1354


3/69


ARHI

TECTU

RA



ORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUIORGANIZAREA FORMEI SI SPATIULUI

Ne vom ocupa in continuare de relatiile intre elementele constitutive aleformei, adica de aspectele sintactice.In mod normal cladirile sunt compuse dintr-un numar de spatii care se aflaintre ele in diverse relatii: dupa functiune, proximitate, sau un anume traseu almiscarii. Vom analiza asadar modurile de baza prin care spatiile unei cladiri pot

fi relationate intre ele si organizate in paternuri coerente formale si spatiale.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Palatul si Citadela regilor Mauri Alhambra Granada / Spania / 1248-1354


4/69


ARHI

TECTU

RA



RELATII SPATIALERELATII SPATIALE

Doua spatii pot fi relationate in cateva moduri fundamentale:

Spatiu in spatiuUn spatiu poate fi continut in cadrul

volumului unui spatiu mai mare

Spatii intrepatrunseCampul unui spatiu se poate suprapune

volumului unui alt spatiu

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Spatii adiacenteDoua spatii pot fi alipite sau pot sa

imparta o zona comuna de granita

Spatii legate printr-un spatiu comunDoua spatii pot comunica printr-un spatiu

intermediar


5/69


ARHI

TECTU

RA



SPATIU CUPRINS IN ALT SPATIUSPATIU CUPRINS IN ALT SPATIU

Un spatiu mare poate imbraca sicontine un spatiu mai mic in cadrulvolumului sau.Continuitatea vizuala si spatiala intrecele doua spatii poate fi usor

adaptata, dar spatiul mai mic, pentrua intra intr-o relatie cu ambientulexterior, depinde de cel mare.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


In acest tip de relatie spatiala spatiul mai mare,anvelopant, serveste ca un camp tridimensional

spatiului mai mic pe care il contine. Pentru ca acest concept sa poata fiperceput, este necesara o clara diferentiere ca marime intre cele doua spatii.Daca spatiul continut ar creste ca marime, patiul mai larg ar incepe sa isipiarda imaginea sa de forma anvelopanta. Daca spatiul continut continua sacreasca, spatiile reziduale din jurul sau ar deveni prea comprimate pentru aservi ca un spatiu anvelopant. Abia ar putea sa mai constituie un invelis in jurulspatiului continut. Relatia originara intre cele doua spatii ar fi distrusa.


6/69


ARHI

TECTU

RA




Pentru a capata o capacitate mai mare de captare a atetiei, spatiul continut

poate imprumuta forma conturului anvelopant, orientata insa intr-un moddiferit. Se creaza astfel o trama secundara si un set de spatii reziduale,dinamice, in cadrul spatiului mai mare.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Spatiul continut poate diferi ca forma de spatiul anvelopant astfel incatimaginea sa de volum independent sa fie intarita. Acest contrast poate indica odiferenta functionala intre cele doua spatii sau importanta simbolica a spatiuluicontinut.


7/69


ARHI

TECTU

RA




Moore House Orinda, California Charles Moore / 1961

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


Glass House New Canaan, Conectivut Philip Johnson / 1949


8/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT

ECTURII|FACULTATEADEAR


SPATII INTREPATRUNSESPATII INTREPATRUNSE

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA


O relatie spatiala de intrepatrundere rezulta din suprapunerea adoua campuri spatiale si creearea unei zone spatiale comune.Cand doua spatii isi intrepatrund volumele de aceasta maniera,fiecare dintre ele isi pastreaza identitatea si definitia ca spatiu.

Dar configuratia rezultata din suprapunerea spatiilor poate fiinterpretata in mai multe feluri.


9/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT




Zona de intrepatrundere adoua volume poate fiimpartita in mod egal dedifecare dintre spatii.

Zona de intrepatrundere secontopeste cu unul dintre

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


,

integranta a volumului sau.

Zona de intrepatrunderepoate dezvolta propria saintegritate ca spatiu careserveste pentru a lega celedoua spatii orginare.


10/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Plan pentru Sf.Petru Roma / 1506-1520

Bramante + Peruzzi (varianta a II-a)

Biserica Pelerinilor Vierzehnheilingen

Balthazar Neumann / Gemania 1744-72

Vila la Cartagina, Tunisia

Le Corbusier / 1928


11/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



SPATII ADIACENTESPATII ADIACENTE

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Adiacenta este cel mai comun tip de relatie spatiala.Ea permite fiecarui spatiu sa fie definit clar si saraspunda, fiecare in felul sau, necesitatilor specifice,functionale sau simbolice.Gradul de continuitate vizuala si spatiala creata intre

cele doua spatii adiacente depinde de natura planuluicare in acelasi timp le separa si le pune in contact.


12/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT

ECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SPATII ADIACENTESPATII ADIACENTEPlanul de separare poate:

Poate limita accesul vizual si fizic intrecele doua spatii adiacente, intari indivi-

dualitatea fiecarui spatiu si adapta

diferentele intre cele doua spatii.

Poate apare ca un plan independent incadrul unui singur volum sau spatiu.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Poate fi definit dintr-un sir de stalpicare permit un inalt grad de

continuitate vizuala si spatiala intre

cele doua spatii.

Poate fi abia sugerat printr-o

schimbare de nivel sau contrast intre

mateialul sau textura suprafetei dintre

cele doua spatii.


13/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT


SPATII ADIACENTESPATII ADIACENTE

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Fischer von Erlach Pavilion / sec.17

Chiswick House Anglia 1729

Lord Burlington / William Kent

Lawrence House , Sea Ranch California

Moore-Turnbull / MLTV, 1966


14/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT


SPATII LEGATE PRINTRSPATII LEGATE PRINTR--UN SPATIU COMUNUN SPATIU COMUN

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Doua spatii care sunt separate prin distanta dintreele pot fi legate sau inter-relationate printr-un altreilea spatiu intermediar.Relatia vizuala si spatiala intre cele doua spatiidepinde de natura celui deal treilea spatiu cu care

ele impart o zona comuna.Spatiul intermediar poate diferi ca forma siorientare de cele doua spatii pentru a-si exprimafunctia de legatura.


15/69


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



Cele doua spatii, ca si spatiul intermeriar pot fiechivalente ca marime si contur si sa formeze osecventa lineara de spatii.

Spariul intermediar poate deveni el insusi liniar ca

forma pentru a lega doua spatii care se afla ladistanta unul de celalalt, sau sa uneasca o intreagaserie de spatii care nu au nici un fel de relatie intreele.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Spatiul intermediar , daca este suficient de mare,poate deveni spatiul dominant in relatia cu celelaltespatii fiind capabil sa organizeze un numar de spatiiin jurul sau.

Forma spatiului intermediar poate fi reziduala innatura fiind determinata numai de formele siorientarile celor doua spatii aflate in legatura.


16/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



Palazzo Piccolomini, Pienza, Italia

Bernardo Rosselino, 1460One-half House, 1966

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Caplin House, Venice, California

Frederick Fischer, 1979


17/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORGANIZARI SPATIALEORGANIZARI SPATIALE

Vom vorbi in continuare despre modurile de baza in care pot fi aranjare si

organizate spatile unei cladiri. In general in spatiul unei cladiri avem de-afacecu cerinte specifice pentru diverse tipuri de spatii.Putem vorbi de cerinte pentru spatii care:

+ au functiuni specifice sau necesitatispecifice formale

+ sunt flexibile ca utilizare si pot fimanipulate in mod liber+ sunt singulare si unice ca functiunesau semnificatie in cadrul organizariicladirii

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


+ au functiuni asemanatoare si pot figrupate in manunchiuri functionalesau repetate intr-o secventa lineara.+ necesita pozitionarea catreexterior pentru iluminat, ventilare,

relatia cu exteriorul sau accesl laspatiile exterioare.+ trebuie sa fie separate din motivede intimitate.+ trebuie sa fie usor accesibile.


18/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEA

RHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


Maniera in care aceste spatii sunt aranjate poate clarifica relativa lor

importanta si rolul lor functional sau simbolic in cadrul organizarii cladirii.Decizia privitoare la ce tip deorganizare trebuie folosit in fiecaresituatie specifica va depinde de :

+ cerintele din programul cladiriicum ar fi proximitatile functionale,cerintele dimensionale, clasificareaierarhica a spatiilor si necesitatilede acces, lumina sau comunicarea cu

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


exteriorul.+ conditiile exterioare ale situluicare pot limita forma configuratieisau cresterea configuratiei , sau

care ar putea stimula relationareacu anumite elemnte din cadrul situluisau ignorarea altora.


19/69


ARHITECTU

RA




Vom analiza fiecare tip de organizare spatiala, mai intai prin discutarea

caracteristicilor formale relatiilor spatiale si raspunsurilor contextuale pentrufiecare categorie in parte.Fiecare tip va fi ilustrat de o serie deexemple si va fi studiat urmarind:

+ ce tipuri de spatii sunt adaptate siunde? cum sunt ele definite?

+ ce tipuri de relatii se stabilesc intrespatii si intre aceste spatii si

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


ambientul exterior?+ unde poate fi organizarea accesatasi ce configuratie poate capatatraseul de circulatie?

+ care este forma exterioara aorganizarii si cum ar putea ea saraspunda contextului?


20/69


ARHITECTU

RA




Organizare spatiala centralizataUn spatiu central, dominant, in jurul caruia suntgrupate un numar de spatii secundare.

Organizare spatiala liniaraO secventa lineara de spatii repetitive.

Organizare spatiala radialaUn spatiu central de la care organizari lineare de spatii

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


se extind radial.

Organizare spatiala in manunchiSpatii grupate prin proximitate sau care impart unelement sau care au o relatie comuna din punct de

vedere vizual.

Organizare spatiala in reteaSpatii organizate in cadrul unui camp de tip retea sauintr-o trama tridimensionala.


21/69


ARHITECTU

RA



ORGANIZARI SPATIALE CENTRALIZATEORGANIZARI SPATIALE CENTRALIZATE

O organizare spatiala centralizata este o compozitie stabila ,concentrata, care consta dintr-un numar de spatii secundaregrupate in jurul unui spatiu central mare, dominant.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Spatiul central, unificator al organizarii spatiale este in generalde forma regulata, suficient de mare pentru a aduna un numarde spatii secundare in limitele perimetrului sau.


22/69


ARHITECTU

RA




Spatiile secundare ale organizariispatiale pot fi echivalente cafunctiune, forma si marime si sacreeze o configuratie generalacare din punct de vedere

geometric este regulata sisimetrica fata de doua sau maimulte axe.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Spatiile secundare pot sa fiediferite intre ele ca forma simarime, raspunzand unor cerinteindividuale functionale, pentru aexprima relativa lor importanta.

Aceasta diferentiere intrespatiile secundare permite deasemenea formei organizariispatiale centralizate sa raspundaconditiilor ambientale ale sitului.

Biserica San Lorenzo MaggioreMilano, Italia, 480


23/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI

TECTURII|FACULTATEADEA



CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Daca forma unei organizari centralizate este inerent non-directionala,conditiile de apropiere si accesare a acestei forme trebuie sa fiespecificate de sit si de articularea unuia dintre spatiile secundare subforma unei intrari sau unui portal.


24/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




Schema de circulatie si miscare in

cadrul unei organiari centralizatepoate fi radiala, inelara sau in formade spirala.Cu toate acestea, aproape in fiecarecaz schema se va termina in sau in

apropierea spatiului central.

Organizarile spatiale centralizate ale caror formesunt relativ compacte si regulate din punct de

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


ve ere geometr c pot o os te pentru:

+ a stabili puncte sau locuri in spatiu.+ a termina conditii axiale.+ a servi ca o forma-obiect in cadrul unui campdefinit sau al unui volum al spatiului.

Spatiul organizat central poate fi un spatiu interiordar si un spatiu exterior.


25/69


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Desene ale lui Leonardo da Vinci 1490


26/69


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA


Panthoen, Roma 120-124 + portic 25 IC


27/69


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Hagia Sofia, Constantinopol 532-537

Anthemius din Thrales / Isidorus din Milet

H


28/69


ARHITECTU

RA




Green House Connecticut, 1973-1975

John, Johansen

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Psan Lorenzo Maggiore, Milano 480

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


29/69


ARHITECTU

RA



O organizare spatiala lineara este constituita in mod esential dintr-o serie de

spatii. Aceste spatii pot sa fie direct relationate intre ele sau prin intermediulunor spatii lineare separate dinstincte.

ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


O organizare lineara este constituita de obicei din spatii repetitive care sunt

asemanatoare ca forma, marime, si functiune. Ea poate de asemenea sa fieconstituita dintr-un singur spatiu linear care organizeaza de-a lungul sau o seriede spatii care difera ca marime, forma si functiune. In ambele cazuri ,fiecarespatiu de-a lungul secventei are o expunere catre exterior.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


30/69


ARHITECTU

RA



ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARESpatiile care sunt importante dinpunct de vedere functional sau

simbolic pentru organizare pot fisituate oriunde de-a lungulsecventei lineare si auimportanta lor nuantata prinmarimea sau forma.

Semnificatia lor poate de asemenea fi accentuata prinamplasare :+ la capatul secventei lineare+ aralel cu or anizarea s atiala lineara

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


+ ca puncte pivot ale unei forme lineare segmentate

Datorita lungimii lor caracteristice, organizarilespatiale lineare exprima o directie si semnificamiscarea, extinderea si cresterea.

Pentru a limita cresterea lor, organizarile spatialelineare pot fi terminate printr-un spatiu sau o formadominanta, printr-o intrare elaborata sau nuantata,sau prin suprapunerea cu o alta forma construita sauun element topografic al sitului.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


31/69


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Forma unei organizari spatiale lineare este inerent flexibila si poate raspundeimediat diverselor conditii ale sitului.Ea se poate adapta la modificarile de topografie, fie ca e vorba de o apa sau ungrup de arbori sau poate sa se modifice pentru a-si orienta spatiile pentrucapturarea luminii solare si pentru a permite vederea catre exterior in directii

interesante ale sit-ului.Forma unei organizari spatiale lineare poate fi dreapta, segmentata saucurbilineara. Poate sa se dezvolte orizontal de-a lungul sitului, in diagonala pe opanta, sau vertical sub forma unui turn.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


32/69

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


Forma unei organizari spatiale lineare poate firelationata cu alte formein context:+ prin organizarea si legarea acestora de-alungul sau+ servind ca un perete sau o bariera pentru a

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


le separa in diverse campuri+ inconjurandu-le sau inchizandu-le in cadrulunei zone din spatiu

Formele curbe si segmentate de organizarilineare inchid un camp al spatiului exterior inzonele lor concave si orienteaza spatiile catrecentrul zonei. In partea lor covexa, acest tipde forma apar ca fronturi care exclud spatiulexterior zonei pe care ele o inchid.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


33/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|US


Casa lunga, tipica pentru tribul Iroquee 1600

Secventa lineara de spatii

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Case terasate, Village project

1955, James Stirling

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTU

SHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



35/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



Unite dHabitation, Marsilia, Le Corbusier


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Sheffield University Anglia 1953

James Stirling plan tipic


AU




36/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



Secventa lineara de camere

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA



AUSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



37/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA| ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Secventa lineara de camere, adaptata la functiune si sit

Casa Romano, Kentfield, California

Esherick Homsey Dodge & Davis


38/69


AUSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



39/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECTURA| ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE

Centru pentru Castrop-Rauxel , Germania concurs

Alvar Aalto 1965

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Ierarhizarea secventelor lineare


A|

USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



40/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA| ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE

Ierarhizarea secventelor lineare

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Louis Kahn Interama

Proiect pentru o comunitate americana Florida 1964-1967


A|

USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE C d i t


41/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA ORGANIZARI SPATIALE LINEAREORGANIZARI SPATIALE LINEARE Casa pod proiect

Christopher Owen

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Ierarhizarea secventelor lineare pentru a exprima miscarea

John Hejduk 1966

Proiect Casa 10


A|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



42/69

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA


Adaptare la sit prin conturul exterior

Scarborough College

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


John Andrews 1964

Dezvoltare imobiliara locuinte

Alvar Aalto, Italia Pavia 1966


AA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



43/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

Adaptare la sit prin conturul exteriorAlvar Aalto, Baker House 1948

Camine de studenti MIT

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Royal Crescent , Bath, Anglia

Circus, Bath, Anglia



ORGANIZARI SPATIALE RADIALEORGANIZARI SPATIALE RADIALE


44/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

O organizare radiala a spatiului combina atat elementele organizarilor spatiale

centralizate cat si pe cele lineare. Acest tip de organizare consta dintr-unspatiu central dominant dinspre care un numar de organizari spatiale lineare seextind radial.

In timp ce o organizare spatiala centralizata este o schema introvertita care

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


concentreaza catre interior, catre spatiul central, o organizare radiala este un

plan extrovertit care se indreapta in afara catre contextul sau. Cu aripile salelineare, se poate extinde si atasa de elemente specifice sau figuri ale sitului.

Ca si organizarile spat iale centralizate , spatiul central al organizarii radialeeste in general de forma regulata. Aripile lineare, pentru care spatiul centralconstituie nodul, pot fi asemanatoare intre ele ca forma si lungime mentinandregularitatea formei generale a organizarii.





45/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

Aripile radiale pot insa sa difere intre ele astfelincat sa raspunda unor cerinte individualefunctionale si de context.

CO

MPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


O varianta specifica a organizarii spatiale radialeeste schema in morisca in care aripile lineare aleorganizarii se extind pornind de la un spatiucentral de forma patrata sau rectangulara.Acest tip de aranjament are drept rezultat o

schema dinamica care sugereaza din punct devedere vizual o miscare de rotatie in jurulspatiului central.


ARA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



46/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

Inchisoarea Mobit , Berlin, 1869-1879

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


Hotel Dieu, Spital 1774 / Antoine Petit

Inchisoarea din Ackerghem, Gent, Belgia





47/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

Cladirea secretariatului UNESCO

Paris, Marcel Breuer 1953-1958

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA






48/69

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECTUR

James Stirling, St.Andrews UniversityExtyindere camine de studenti, 1968

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA


New Mummers Theater Oklahoma City, Oklahoma 1970

John Johanson





49/69

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Herbert Johnson House, Wind Point, Wisconsin

Frank Lloyd Wright 1937


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORGANIZARI SPATIALE RADIAL

EORGANIZARI SPATIALE RADIALE


50/69

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Kaufmann Desert House, Palm Springs, California

Richard Neutra, 1946


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORGANIZARI SPATIALE IN MANUNCHIORGANIZARI SPATIALE IN MANUNCHI


51/69

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

Spatii repetitive Spatii avand o formasau orientare comuna

Spatii organizatein jurul unei axe

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


organ zare spat a a n manunc are a aza prox m tatea z ca pentru a

pune in relatie mai multe spatii intre ele. Ea consta de cele mai multe ori dinspatii celulare, repetitive , avand functiuni similare si avand in comun unatribut vizual cum ar fi conturul sau orientarea.

O organizare spatiala in manunchi poate de asemenea sa accepte in cadrul ei

spatii diferite ca marime, forma si functiune, dar legate intre ele prindproximitate sau un element de ordonare vizuala cum ar fi simetria sau unsistem de axe.


RAURA

|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



52/69

ARH

ITECTU

R


ARHITECTU

Manunchi in jurulunei intrari

Grupare de-a lungulunui traseu

Traseu in formainelara

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Deoarece paternul sau nu isi are originea intr-un concept geometric rigid,forma unei organizari spatiale in manunchi este flexibila si poate acceptacresterea si modificarea imediat fara a-i fi afectat caracterul.

Spatiile in manunchi pot fi organizate in jurul unui punct de intrare intr-o

cladire sau de-a lungul unui traseu de circulatie, in cadrul acesteia.


RA

TURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



53/69

ARH

ITECTU

R


ARHITECT

Schemacentralizata

Schema in manunchi Manunchi ininteriorul unui volum

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Spatiile pot fi de asemenea grupate in manunchi in jurul unui camp sau volumamplu , definit in spatiu. Aceasta schema este similara organizarii spatialecentralizate lipsindu-i insa caracterul compact si regularitatea gometrica acelei din urma. Spatiile unei organizari in manunchi pot fi de asemenea cuprinsein cadrul unui camp sau volum in spatiu.


RA




54/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECT

Conditii deaxialitate

Conditii desimetrie

Conditii deaxialitate

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Deoarece nu exista nici un fel de pozitie inerent importanta in cadrul uneiecheme de organizare in manunchi, semnificatia unui spatiu trebuie articulataprin marimea, forma si orientarea acestuia in cadrul schemei.Simetria sau axialitatea pot fi folosite pentru a intari si a unifica portiuni aleorganizarii in manunchi si a ajuta articularea unui spatiu sau a unui grup de

spatii in cadrul organizarii in manunchi.


RA




55/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECT

Fatehpur Sikri, Palatul marelui Mogul

Complexul Akbar, India, 1569-1574

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA



RA

CTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



57/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Louis Kahn, Institutul Salk, La Jolla, California 1959-1965 casa de intalniri


RA




58/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


Palatul regelui din Minos, Knossos, Creta 1500 IC

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Casa Karuizawa, Country Retreat

1974, Kisho Kurokawa


RA

ECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



59/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE

Casa Soane, Londra, Anglia, 1812-34

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Casa Friedmann, Pleasantville, NT

1950, Frank Lloyd Wright

Biserica S.Carlo alle Quattro Fontane

Roma, 1633-1641 - Borromini


RA



Castel l Mercer Do lestone Penns l ania


60/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE Castelul Mercer, Doylestone, Pennsylvania

Henry Mercer 1908-1910

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Wynton, country estate California

Bernard Meybeck, 1903


RA



Casa Morris proiect Mount Kisco NY


61/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADEARHITE p

Louis Kahn, 1958

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Casa de la cascade Frank Lloyd Wright


RA

TECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ORGANIZARI SPATIALE IN RETEAORGANIZARI SPATIALE IN RETEA

O i ti l i t t di f


62/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEAD

EARHIT O organizare spatiala in retea consta din forme sau

spatii ale caror pozitii in spatiu si relatii intre ele suntstabilite printr-o retea sau o trama tridimensionala.

O retea este creata din doua seturi de linii paralele, deobicei perpendiculare care stabilesc o schema regulata

de puncte la intersectiile acestora. Proiectata in treidimensiuni, reteaua se transforma intr-un set deunitati modulare repetitive de spatii.

Puterea de organizare a unei retele

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


rezu ta in regu aritatea si continui-

tatea schemei generale care dominaelementele cuprinse in organizare.Schema generala stabileste un setstabil de puncte de referinta si delinii in spatiu cu ajutorul carora

spatiile unei organizari in retea,altfel diferite ca marime, forma saufunctiune, se pot afla in relatii detip asemanator.


RA



O retea este stabilita in arhitectura de cele mai multe ori printr-un sistem


63/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT O retea este stabilita in arhitectura de cele mai multe ori printr un sistem

structural de grinzi si stalpi. In cadrul campului acestei retele, spatiile pot fisituate ca evenimente izolate sau ca moduli repetitivi. Independent dedispunerea lor in cadrul campului, aceste spatii, daca sunt privire ca formepozitive, vor creea un al doilea set de spatii negative.

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


Deoarece o retea tridimensionala este constituita din spatii repetitive ,

modulare, aceasta poate fi alterata prin extragerea, adaugarea, sausuprapunerea unor parti, fara ca identitatea sa, de retea avand abilitatea de aorganiza spatii, sa fie modificata. Aceste transformari formale pot fi utilizatepentru a adapta forma de retea la sit , pentru a defini o intrare sau un spatiuexterior, sau pentru a permite o crestere sau o extindere.


RA



O retea poate deveni neregulata intr-una sau doua directii, pentru a se adapta


64/69

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT

p g , p punor cerinte dimensionale specifice ale spatiilor sau pentru a acorda unelezone ale spatiului cu necesitatile impuse de trasee de circulatii sau instalatii.Aceste transformari dimensionale pot creea un set ierarhic de modulediferentiate prin marime, proportie si amplasare.

COMPO

ZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA


O retea poate de asemenea sa suporte si alte tipuri de transformari. Parti aleretelei pot clisa pentru a altera continuitatea spatiala si vizuala de-a lungulcampului. O schema in retea poate fi intrerupta pentru a marca un spatiu majorsau pentru a adapta un element al compozitiei sitului. O portiune a retelei poatefi dizlocata si rotita in jurul unui punct apartinand schemei de baza. O retea isipoate transforma imaginea de la o schema de puncte si linii la planuri si in celedin urma la volume.


RA

ITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



65/69

ARH

ITECTUR

TEDRADETEORIAAR


EARHI

Proiect de spital, Venezia

Le Corbusier, 1964-1966

COMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA



RA

ITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



66/69

ARH

ITECTU

TEDRADETEORIAAR


EARH

Casa Adler proiect, Philadelphia

Pennsylvania, Louis Kahn, 1954

COMPO

ZITIAI

N

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Casa Eric Boissonas, New Canaan, Connecticut

Philip Johnson, 1966


RA



Casa Manabe, Tezukayama, Osaka


68/69

ARH

ITECTU


EARH

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA


Le Corbusier, Shodhan House

Ahmedabad, India, 1956


URA


CURS 10


69/69

ARH

ITECTU


EARH

COMPO

ZITIAI

N

TA02

|2009-2010|SEMES

TRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

ORGANIZAREA FORMELOR SI SPATIILORCIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-cris
View:	274 times
Download:	1 times

Curs 09 Teoria Arhitecturii Ta02

Documents