Lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să te pui în poziţie de a le face ( Brâncuşi)

CURSUL Nr 3

INSPECŢIA GENERALĂ A ORGANISMULUI ATITUDINI ŞI POZIŢII

MERSULMIŞCĂRI INVOLUNTARE

FACIESULMODIFICĂRI ALE GLOBILOR OCULARI

MODIFICĂRI ALE PLEOAPELORMODIFICĂRI ALE APARATULUI LACRIMAL

STATURASTAREA DE NUTRIŢIE

ATITUDINI ŞI POZIŢIIPoziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la gravitatea îmbolnăviriiAceastă poziţie a bolnavului poate fi:

→ activă – liberă, cu posibilităţi de mişcare (persoane sănătoase)→ pasivă – adinamică, flască, apatică cu imposibilitatea de mişcare

- caracterizează situaţiile grave, stările comatoase→ forţată –impusă de suferinţele bolnavului (se incearcă calmarea

unui simptom -durere, dispnee, etc)Atitudini şi poziţii fortate, antalgice - sunt poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor boli→ decubit lateral pe partea sănătoasă - în pleuritele hiperalgice, nevralgiile intercostale (pentru a evita durerea prin presiune pe partea bolnavă)→ ghemuită – bolnavul îşi flectează coapsele pe abdomen şi cu pumnii apasă abdomenul pentru a-şi atenua durerea - în ulcerul penetrant si pancreatită→ decubit ventral – migrena, colicile intestinale, ulcer G, D→ rigidă, imobilă – angina pectorală, embolia pulmonară → poziţia şezandă - cancerul pancreatic→decubit dorsal cu gambele flectate- sciatalgie (poz. Fowler), peritonită, ulcer perforat→ decubit lateral drept - cardiacii

Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice→ ortopneea

- este poziţia şemisezândă sau şezândă, cu hiperextensia capului şi sprijinirea în braţe, adoptată spontan de bolnav pentru ameliorarea respiraţiei

- caracterizează IVS, ICG şi astmul bronşic în criză→ decubit lateral de partea afectată

- este adoptat de bolnav pentru a ameliora respiraţia şi hematoza în hemitoracele sănătos

- apare în pleurezia exudativă→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane

- bolnavul se aşează aplecat anterior pe o pernă pusă pe genunchi sau stă în genunchi sprijinit anterior pe coate

- prin aplecarea înainte a toracelui, lichidul pericardic se deplasează anterior decomprimând vasele mari de la baza inimii

- apare în pericardita exudativă→poziţia ghemuită “pe vine” – apare în cardiopatii congenitale cianogene (tetralogia Fallot)

Atitudini şi poziţii contracturante * poziţia “în cocoş de puşcă” → culcat lateral cu capul în hiperextensie→ coapsele flectate pe abdomen→ gambele flectate pe coapse → mâinile prinse între genunchia→ se explică prin contracţia muşchilor paravertebrali→ apare în meningite* opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune→ decubit dorsal, cu corpul sprijinit doar pe vertex şi călcâie, luând formă de arc → apare datorită contracturii extensorilor cefei, spatelui, coapsei→ apare în tetanos, tumori cerebrale, intoxicaţii cu stricnină

* torticolis → înclinarea laterală a capului (involuntară), cu limitarea mişcărilor datorită

contracturii muşchilor laterocervicali (sternocleidomastoidieni)Cauze:→ congenital→ afecţiuni ale coloanei cervicale (inflamatorii, traumatisme, hernii de disc)→ flegmon amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate→ afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în AVC, meningite

→ torticolis histeric→ Atenţie - la copii →paralizia muşchilor oculari se asociază cu un « torticolis compensator »

MERSUL** indiciu important privind dg. în:

→ diverse boli neurologice → afecţiuni ale aparatului locomotor → intoxicaţii

→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului - în hemipareze spastice (sd. Piramidal in faza spastică-sechelară) → mersul rigid, fix, cu paşii mici şi capul aplecat înainte – în ateroscleroză şi parkinsonism→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni reumatismale şi în sciatică→ mersul talonat – dezordonat, loveşte pământul cu călcâiul – în tabes→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica vârful piciorului; laba piciorului atârnând, bolnavul ridică mult membrul inferior în mers şi loveşte pământul întâi cu vârful piciorului şi apoi cu călcâiul - în paralizia de sciatic popliteu extern→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu bază de susţinere lărgită, nesigur - în leziunile labirintice şi cerebeloase → mersul de “raţă” - legănat - luxaţia congenitală de şold, coxartroză

MIŞCĂRI INVOLUNTARETremurăturile – mişcări ritmice, rapide, de mică amplitudine ce cuprind întregul corp sau numai anumite segmentePot fi:**rapide şi fine – la membrele superioare: Cauze → frig, oboseală, emoţii, consum excesiv de cafea, alcool, hipertiroidism, distonie neurovegetativă(+tremurături ale pleoapelor)**ample şi rare:→ flepping-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în encefalopatia portală→ boala Parkinson→ ateroscleroză cerebrală – “tremor senil”-la cap şi mainiContracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori involuntaretrismusul - imposibilitatea deschiderii gurii prin contracţia muşchilor maseteriCauze:→ centrale: tetanie, tetanos, meningite, tumori cerebrale → periferice: angine severe, stomatita ulcerată, tumori parotidiene, artrita şi anchiloza articulaţiei temporomandibulare

* ticul nervos - spasm muscular involuntar facial sau cu altă localizare este accentuat de emoţii şi stress

→ apare în encefalită şi la nevropaţi

* convulsiile - sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă

Tipuri:

**clonice: mişcări ample, violente, dezordonate ale întregului corp

**tonice: rigiditatea segmentelor interesate

**tonico-clonice

→ apar în epilepsie, HT intracraniană, intoxicaţii exogene

crampele - sunt contracţii dureroase ale unor grupe musculare apărute după efort fizic intens, intoxicaţii alcoolice, nicotinice, ischemie musculară sau hipoperfuzie arterială (arteriopatie obliterantă)

mişcările coreice - sunt mişcări bruşte involuntare, dezordonate, bruşte ce cuprind muşchii feţei şi membrelor

Apar în:

- coreea Sydenham → secundară RAA, scarlatină, nefrită, encefalită

- coreea ereditară Huntington

FACIESUL→ reprezintă modificarea fizică a feţei ce apare ca urmare a unei boli→ semnificaţie de mare valoare în semiologie şi în stabilirea diagnosticului

FACIESUL ÎN COLAGENOZEFaciesul din lupusul eritematos sistemic

→ prezintă o erupţie eritemato-scuamoasă-cicatriceală (rash) localizată la nivelul nasului şi pomeţilor - cu aspect de fluture – “vespertilio”.

→ este respectată regiunea periocularăFaciesul din sclerodermie

→ imaginea clasică de “icoană bizantină”→ atrofierea, indurarea şi subţierea pielii→ aderenţa de planurile profunde→ pliurile dispărute (pielea dură nu face pliu)→ pielea este depigmentată, cu mici puncte de hiperpigmentare→ subţierea buzelor, nasului→ micşorarea orificiului bucal (microstomie)→ limbă scurtată→ mimică imposibilă cu aspect rigid de mască→ mişcări reduse ale pielii frunţii, pleoapelor, buzelor→ atrofia mucoaselor se întinde în jos către faringe şi esofag,

determinând dificultăţi de vorbire şi alimentare

Faciesul din dermatomiozită→ eritem periocular bilateral (eritem “în ochelari”)+edem→ culoare liliachie a pleoapelor→ piele edemaţiată, elastică→ în timp (luni) se instalează atrofia pielii care devine lucioasă, indurată,

hiperpigmentată→ teleangiectazii→ iritaţie conjunctivală → aspect înlăcrimat, trist

Faciesul din sindromul Sjogren→ afectare exclusiv feminină→ atrofia glandelor lacrimale şi salivare (xeroftalmie, xerostomie)→ luciu particular al conjuctivelor care sunt hiperemiate→ clipitul este frecvent şi accentuează senzaţia de uscăciune a

conjunctivelor→ asociază keratoconjuctivită→ buze subţiri, uscate, cu fisuri sau ragade comisurale

2. FACIESUL ÎN BOLILE ENDOCRINEFaciesul din hipertiroidie (boala Basedov)

→ expresie de spaimă, nelinişte

→ exoftalmie bilaterală uşor asimetrică → fantă palpebrală larg deschisă → strălucire particulară a sclerei → edem periorbitar cu hiperpigmentaţie → clipeşte rar → pleoapele închise, tremură → retracţia pleoapei superioare → întârzierea coborârii pleoapei superioare la privirea în jos (asinergism

oculopalpebral) → labilitate psihică, nervozitate→ piele caldă, umedă, subţire → păr mătăsos, subţire, friabil → unghii lucioase, subţiri → tremurăturile fine, involuntare ale extremităţilor → tahicardie, transpiraţii, nervozitate → scădere ponderală → toleranţă crescută la frig → +/- mărirea de volum a glandei tiroide

Faciesul din hipotiroidie (mixedem) → privire inexpresivă, aspect adormit, buhăit → piele aspră, îngroşată, rece, ceroasă → păr aspru, decolorat, uscat → alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor – semnul Herthoge → pleoapele sunt edemaţiate şi au tendinţa la cădere- blefaroptoză → buze groase, macroglosie cu amprente dentare → pavilionul urechii îngroşat, cu aspect gelatinos → unghii groase, mate, casante şi cu striaţii longitudinale → bradilalie, bradipsihie, bradikinezie, indiferenţă apatie → voce aspră şi groasă, toleranţă scăzută la frig

Faciesul cushingoid - din hipercorticism (boala Cushing) → faţă rotundă, în “lună plină”, aspect congestiv, pletoric, de sănătate → grăsimea este depusă la nivelul obrajilor (preauricular →pacientul

nu-şi poate vedea urechile cand se priveşte în oglindă din faţă), bărbiei şi submentonier

→ gât scurt, gros, cu strat adipos interscapulovertebral – “ceafă de bizon”

→ piele subţire cu teleangiectazii şi acnee → hirsutism → vergeturi roz-violacee pe abdomen, coapse şi fese (L≈20cm, l ≈3cm)

Faciesul din acromegalie → cap mare, mandibula proemină “în galoş”(prognatism) → proeminenţa oaselor frontale, zigomatice şi occipitale → nas mare, turtit, urechile şi buzele mari → pielea ingroşată, sanţurile feţei foarte accentuate → pliurile frunţii îngroşate → limbă mărită cu amprente dentare → dinţii “în evantai” – spaţii interdentare lărgite → mâini şi picioare mari

Faciesul din hipocorticism (Addison) → hiperpigmentarea tegumentelor şi mucoaselor, cu aspect cafeniu (cafea cu lapte, ciocolată)

→ pe fondul de hiperpigmntare apar pete mai pigmentate dând tegumentelor un aspect murdar

→ pigmentări accentuate ale plicilor, liniei albe abdominale, şanţurilor palmo-plantare

3. FACIESUL DIN BOLILE INFECŢIOASEFaciesul din rujeolă

→ catar conjunctival asociat cu cel nazal → aspect de copil plâns

Faciesul din oreion (parotidită epidemică) → hipertrofia glandelor parotide → capul ia aspect de “pară”

4. FACIESUL DIN BOLILE DE SÂNGEFaciesul din anemii

→ facies palid- “alb ca varul” – anemii acute posthemoragice- galben “pai” – anemii megaloblastice- galben “auriu” – anemii hemolitice- palid teros – neoplazii- palid “cafea cu lapte” – endocardite

Faciesul din poliglobulii→ coloraţia roşie a feţei, cu cianoză intensă a buzelor şi pomeţilor→ hiperemie conjunctivală

5. FACIESUL DIN BOLILE RESPIRATORIIa) Faciesul vulptuos

→ congestia unilaterală sau bilaterală a pomeţilor→ herpes nazolabial→ ochi sclipitori, agitaţi sau dimpotrivă alterarea stării generale→ apare în pneumonie şi alte boli febrile

b) Faciesul ftizic→ palid-teros→ faţa emaciată, pomeţi cianotici sau roşii → ochii strălucitori

→ faciesul comparat cu picturile lui Tizian → apare în formele grave de tuberculoză

c) Faciesul asfixic → apare în bronşita cronică, emfizemul pulmonar, procese masive

pulmonare sau pleurale → “roz gâfâitor” – pink puffer – predomină emfizemul → “buhăit cianotic” – blue bloater – predomină bronşita

6. FACIESUL DIN BOLILE CARDIACE a) Faciesul mitral

→ apare în stenoza mitrală şi este caracterizat prin: → roşeaţa pomeţilor sau cianoză → buze cianotice → nas cianotic, urechi cianotice → aspect de “păpuşă fardată”

b) Faciesul aortic → apare în insuficienţa aortică

→ palid-gălbui → conjunctive palide → pulsatilitatea vaselor de la baza gâtului

c) Faciesul endocarditic → paloare “cafea cu lapte” → hemoragii conjunctivale

d) Faciesul Shattuck → aspect cianotic şi subicteric al feţei cu nuanţă oliv → faţa pare luminată de o lampă cu vapori de mercur → apare în leziunile tricuspidiene

e) Faciesul pletoric (al măcelarilor) → faciesul este roşu cu teleangiectazii pe pomeţii obrajilor → apare la hipertensivi, obezi, picnici → sunt agitaţi şi joviali

f) Faciesul din angina pectorală, infarctul miocardic → expresie anxioasă, cu privire fixă, buze cianotice → în IMA cu stare de şoc – paloare marcată, tegumente acoperite cu

transpiraţii recig) Faciesul cianotic

→ cianoza feţei → cianoza accentuată a buzelor şi limbii, mai evidentă la efort → hipocratism digital → apare în cardiopatii congenitale cianogene cu şunt dreapta- stânga

7. FACIESUL DIN BOLILE DIGESTIVEa)Faciesul peritoneal (hipocratic)

→ facies palid teros, palid transpirat → ochii înfundaţi în orbite, încercănaţi → nasul subţire → buze cianotice → limba şi buzele fisurate, acoperite de fuliginozităţi (buze) şi depozit

sabural (limbă) → apare în peritonita acută, diarei profuze, vărsături incoercibile,

holeră, toxiinfecţie alimentarăb) Faciesul cirotic

→ coloraţie icterică → venectazii la nivelul pomeţilor → proeminenţe osoase evidente prin topirea maselor musculare → buze carminate → cheilită angulară → limbă depapilată (lăcuită), zmeurie → steluţe vasculare → păr uscat, friabil → deteriorarea stării de nutriţie

c) Faciesul ulceros → aspect obosit → ochii înfundaţi în orbite → şanţurile nazolabiale şi frontale foarte accentuate

d) Faciesul carcinoid –faciesul “flash” → coloraţie purpurică care apare brusc, de scurtă durată → anxietate, transpiraţii → cefalee pulsatilă → diaree şi dureri abdominale

8. FACIESUL DIN BOLILE RENALEa)Faciesul renal

→ aspect buhait, santurilefetei disparute, nasul turtit → edeme palpebrale (fantele palpebrale aproape disparute) şi ale feţei→ paloare→ apare în nefrite şi sindrom nefrotic

b)Faciesul uremic → apare în insuficienţa renală cronică - stadiul terminal → tegumentele uscate capătă o culoare palid, murdară → descuamare furfuracee → respiraţie acidotică Kűssmaul → halenă uremică

9. FACIESUL DIN BOLILE NEUROLOGICE

a) Faciesul în boala Parkinson → imobil, fix, ca o mască, inexpresiv → pierderea mişcărilor mimicii – stările sufleteşti nu se pot exprima prin mimică

b) Faciesul din paralizia facială → este asimetric → partea afectată prezintă trăsături şterse, → comisura bucală este trasă în jos → lacrimile se scurg pe hemifaţa afectată (epifora) → nu poate fluiera → nu poate umfla obrazul (semnul pipei) → nu poate închide ochiul (lagoftalmie); dacă încearcă să facă aceasta, ochiul deviază în sus şi în afară (semnul Bell)

c) Faciesul din tetanos-facies sardonicus → ca o mască, cu expresia unui râs dureros ”risus sardonicus” → tracţiunea comisurii bucale în sus şi în afară descoperind parţial dinţii (muşchii mimicii sunt contractaţi)- modelate pentru ras → fruntea încreţită, privire tristă

d) Faciesul pseudobulbar

→ mimica este foarte bogată - “când râde, când plânge”

10. ALTE MODIFICĂRI ALE CAPULUI

FORMA CAPULUI

→ mărirea cutiei craniene - hidrocefalie

→ bose frontale proeminente - rahitism

→ creşterea circumferinţei capului (semnul pălăriei) – osteita deformantă – boala Paget

→ craniu în “turn” sau în “perie” – anemii hemolitice

→ neregularităţile cutiei craniene (nodulare sau depresive) – metastaze, mielom

NASUL

→ în şa – sifilis congenital – lăţit şi escavat la bază

→ mărit în toate trei dimensiunile – acromegalie

→ rinofima – nas mare, deformat, lobulat, cu hipertrofia glandelor sebacee şi ţesutului conjunctiv periglandular

URECHILE → deformate, cu absenţa lobulaţiei sau alipirea lor de cap – deficienţe mentale grave → noduli, proeminenţe variate: tofi gutoşi → epiteliom spinocelular → scurgeri - purulente (otite)

- apoase (fractură de bază de craniu)OCHII

1. Modificări ale globilor oculari2. Modificări ale pleoapelor3. Modificări ale aparatului lacrimal

1. MODIFICĂRI ALE GLOBILOR OCULARIa) Modificări ale sclerelorCuloare

→ roşii – sclerite sau episclerite → galbene - icter → albastre – sindromul Lobstein – se asociază cu fracturi de oase lungi, laxitate ligamentară, surditate, cataractă congenitală, deficit statural şi psihic → negre sau brune (melanoza sclerei) – boala Addison

b) Modificări ale corneeiLa nivelul limbului sclerocorneean:→ inelul senil (gerontoxon)

– alb sidefiu – apare la bătrâni dar şi la persoane tinere cu hipercolesterolemie - semnifică o dereglare a metabolismului lipidelor cu depunerea lor la acest nivel → inelul Kayser-Fleischer – inel de culoare brun-verzuie, determinat de depunerea de cupru

- apare în degenerescenţa hepatolenticulară (boala Wilson)c. Modificări la nivelul pupilei→ mioza – micşorarea pupilei

→fiziologic – lumină, privirea de aproape→patologic:

- intoxicaţii cu opiacee- administrarea de pilocarpină- uremie- hemoragii pontine- paralizia de simpatic cervical

→ midriaza – mărirea pupilei→fiziologic – întuneric, privirea la distanţă→patologic–muribunzi, adm. de atropină

→ inegalitatea pupilară (anizocoria) + abolirea reflexului fotomotor – semnul Argyll-Robertson din sifilisul nervos→ hippusul pupilar

→modificarea diametrului pupilei ritmată de bătăile cordului (semnul Landolfi)→apare în insuficienţa aortică

Modificări ale globilor oculariExoftalmia→ este definită ca o proeminenţa globilor oculari, în afara orbitelor→ se determină prin măsurarea distanţei la care se găseşte punctul cel mai proeminent al corneei faţă de planul marginii osoase externe a orbitei. Valori normale =14-16 mm.Poate fi:**bilaterală → constituţională→ boala Basedow (hipertiroidism)-exoftalmie tipică→ hipotiroidism-exoftalmia se instalează progresiv şi are aspect edematos→ acromegalie**unilaterală:→ inflamatorie–miozite, flegmon, osteoperiostita tuberculoasă, septicemia (dureroasă, cu limitarea mişcărilor globilor oculari şi edem al pleoapelor)→ traumatică - plăgi penetrante orbitare, traumatism craniocerebral, hematom retroocular

→ vasculară - tromboflebita sinusului cavernos, anevrisme arteriovenoase (exoftalmie pulsatilă), angiomul cavernos (exoftalmia se accentuează la tuse şi efort), glaucom→ neoplazică: primitivă sau metastaze (neoplasm de sân, stomac, prostată)→ cauze tumorale primitive de vecinătate sau metastatice→ în leucemii→ cauze parazitare (echinococoza)Enoftalmia – reprezintă înfundarea globilor oculari în orbită şi poate fi : **unilaterală →Sindromul Claude-Bernard-Horner

→ mioză→ enoftalmie unilaterală → ptoza pleoapei superioare (produce îngustarea fantei palpebrale)→ vasodilataţia hemifeţei şi a conjunctivei de partea afectată, → anhidroza→ apare prin interesarea plexului cervical în cadrul sindromului Pancoast-Tobias

→ Sindromul Petit de Pourfour- este inversul sd. CBH → midriază → mărirea fantei palpebrale → paloarea hemifeţei afectate → pseudoexoftalmie (prin mărirea fantei palpebrale) → apare în acelaşi context ca şi CBH (excitarea plexului cervical)

**bilaterală → sclerodermie, → deshidratare → boală consumptivă în stadiu avansat, caşexie

Nistagmusul→ instabilitate motorie involuntară a globilor oculari compusă din 2 secuse: una lentă care deviază privirea şi alta rapidă, de întoarcere la punctul fix→ poate fi orizontal, vertical sau rotatoriu→ poate fi:

- congenital- dobandit (sindromul vestibular, intoxicaţii cu alcool)

MODIFICĂRI ALE PLEOAPELOR ** edemul pleoapelor apare în:

→ inflamaţii locale → edem Quincke → neoplasme → boli hepatice → nefropatii (GNA) → traumatisme → boli endocrine

** xantelasmele sunt pete sau plăci gălbui situate la nivelul unghiului intern al pleoapei superioare

→ sunt depuneri de lipide (hiperlipoproteinemie)** echimozele palpebrale

→ apar în- traumatisme ale feţei- fracturi de bază de craniu (echimoza este uni sau bilaterală, în

binoclu)** lagoftalmia - lărgirea fantei palpebrale (fără exoftalmie cu imposibilitatea închiderii

pleoapei)) → apare în paralizia periferică de nerv facial

• MODIFICĂRI ALE APARATULUI LACRIMALScăderea secreţiei lacrimale apare în:

→ diabet zaharat→ sindrom Sjőgren

Creşterea secreţiei lacrimale: → prezenţa de corpi străini conjunctivali → conjunctivită → aer rece, fum, lumină puternică → boala Basedow → nevralgie de trigemen → substanţe iritante

Sindromul “lacrimilor de crocodil”

→ hipersecreţie lacrimală în timpul mişcărilor de masticaţiei

→ apare la cei cu fracturi cranio-faciale

STATURAStatura sau înălţimea variază în funcţie de vârstă, sex, rasă şi zona geografică.Cea mai rapidă creştere în înălţime se desfăşoară în primul an de viaţă şi la pubertate. Înălţimea definitivă se stabilizează în jurul vârstei de 22 de ani. La bătrâneţe are loc o scădere a taliei prin tasări de discuri intervertebrale şi osteoporoză.Statura poate fi:

→înaltă → mijlocie → scundăExistă 2 extreme:

→ Gigantismul → Nanismul

GIGANTISMUL→reprezintă o creştere anormală în înălţime.Limita superioară a înălţimii pentru România este de 2 m la bărbaţi şi 1,90 m la femei. Gigantismul este determinat de hipersecreţia hipofizară de STH sau de insuficienţa gonadică, survenită în perioada de creştere, înaintea închiderii cartilajelor de creştere.

NANISMUL → este un sindrom caracterizat prin talie redusă corespunzând la aproximativ 120-130 cm pentru ţara noastră.Tipuri: nanism hipofizar-este datorat hiposecreţiei de STH Poate fi : → idiopatic → lezional: tumori, inflamaţii (sechele după meningită sau meningoencefalită)→ dezvoltare somatică deficitară pe toate liniile (inălţime greutate)→ este proporţionat, armonic, « om in miniatură »→ facies cu aspect pueril→ tegumente subţiri, fine, transparente→ dezvoltarea psiho-intelectuală este normală, corespunzătore vârstei cronologice nanism tiroidian (mixedematos)→ este dizarmonic, disproporţionat, aspect de pitic cu capul mare faţă de trunchi→ cap mare, fruntea teşită, pomeţi proeminenţi

→ nas mare, buze şi limbă groase→ extremităţi mai scurte decât trunchiul→ degete scurte şi groase→ abdomenul mărit→ tulburările neuropsihice sunt de la subdezvoltare mintală până la cretinism nanism acondroplazic→ este datorat tulburării de dezvoltare a oaselor lungi cu osificare encondrală, fiind transmis genetic →deformare osoasă mai ales la m. inferioare caracteristici:→ scurtarea membrelor→ torace de dimensiuni normale→ macrocefalie cu nas în şa→ abdomen proeminent→ dezvoltare psihică aparent normală; deformări osoase importante, mai ales la nivelul membrelor inferioare – “piticii regelui” nanism rahitic→este datorat deficitului de calciu şi tulburărilor metabolismului vitaminei D. caracteristici:→ picioare în “O”→ stern în carenă→ mătănii costale→ şanţ submamelonar

nanism pottic

→ cifoză angulară (gibus, gheb, cocoaşă)

→ trunchi scurt cu membre lungi

→ faţa ascuţită

→ voce subţire

nanism mitral

→ apare în stenoza mitrală apărută în prima copilărie

nanismul din cardiopatii congenitale

→ apare în bolile congenitale de cord cianogene

STAREA DE NUTRIŢIE→se apreciază după dezvoltarea ţesutului adipos şi a ţesutului muscular

raportată la înălţime, sex şi vârstă→aprecierea greutăţii corporale ideale şi a cantităţii de ţesut grăsos se

face în mai multe moduri.Greutatea corporală ideală se apreciază prin diverse formuleExp.: → Broca G(Kg) = T(cm) – 100

T=talia Indicele de masă corporală (IMC), Body mass index (BMI) este un indicator oficial, cu recunoaştere ştiinţifică de calculare a greutăţii ideale, pt. o inălţime dată →Indicele de masă corporală = Ga(Kg)

I2 (m2) Ga = greutatea actuală (Kg) Î = înălţimea(m) O stare de nutriţie normală corespunde unui indice cuprins între 18,5 şi 25, indiferent de sex

Indicele de masa corporala

Interpretare rezultat Risc de boala

18,49 sau mai putin Subponderal

intre 18,50 si 24,99 Greutate normala Fara risc de boala

intre 25,00 si 29,99 Supraponderal

intre 30,00 si 34,99 Obezitate (gradul I)

intre 35,00 si 39,99 Obezitate (gradul II)

40,00 sau mai mult

Obezitate morbida

(gradul III)

OBEZITATEA

Definiţie: Creşterea greutăţii corporale cu mai mult de 10% faţă de greutatea ideală, pe seama creşterii volumului ţesutului adipos

Indicele de masă corporală este egal sau mai mare decât 30 kg/m2 . Cresterea indicelui de masă corporală între 25 şi 29,9 kg/m2 încadrează persoana în clasa hiperponderal

Se exclud prin definiţie creşterile greutăţii corporale:

• în caz de edeme generalizate sau

• cele pe seama musculaturii scheletice

În funcţie de excesul ponderal, obezitatea se gradează astfel:

gradul I (uşoară) – cu surplus de 20-30%( ≈ 10 kg peste greutatea ideală) ; indicele de masă corporală (IMC) între 3o şi 34,9 kg/m2

gradul II (medie) – cu surplus de 30-50% (≈ 20 kg peste greutatea ideală) ; IMC între 35 şi 39,9 kg/m2

gradul III (severă) – cu surplus de peste 50%(≈ 30 kg peste greutatea ideală) ; IMCpeste 40 kg/m2

Tipuri de obezitateDupă aspectul morfologic: obezitatea de tip android→ apare la B, dar şi la F după menopauză→ se caracterizează prin depunerea excesivă de grăsime abdominal→ acest tip de obezitate:

- se însoţeşte de rezistenţă la insulină, care poate duce în timp la diabet zaharat

- HTA - factor de risc pentru afectări cardiovasculare (IMA, AVC)

obezitatea de tip ginoid→ apare la F dar şi la B cu hipofuncţie gonadică→ grăsimea se dispune pe şolduri, fese, abdomen, pelvis, membre inferioare→ bolnavii prezintă:

- varice - picior plat- reumatism degenerativ

Tipuri particulare de obezitate: obezitate de tip Cushing:→ grăsimea se dispune pe ceafă ( “ceafă de bivol”), gât, trunchi→ membrele rămân subţiri proximal şi distal – “portocală înfiptă în scobitori”→ faţa “în lună plină” cu acnee, hirsutism→ vergeturi violacee→ involuţie anatomică şi funcţională a organelor genitale→ se complică cu HTA, hiperglicemie, osteoporoză obezitate de tip Frőlich (sindromul adiposogenital)→ apare la băieţi→ obezitatea este de tip ginoid→ dezvoltare redusă a organelor genitale→ retardare mintală→ se datorează unor leziuni tumorale sau inflamatorii distructive hipofizare obezitatea din mixedem→ grăsimea se dispune difuz, cu predominanţă la faţă, gât, cap, supraclavicular, periarticular, la nivelul gleznei şi genunchiului→ facies caracteristic

SLĂBIREADefiniţie: scăderea greutăţii corporale sub valoarea ideală (pentru vârstă, sex).După gradul slăbirii se disting:

slăbirea “simplă”→ scăderea G corporale de până la 20% din greutatea ideală ( IMC )→ caracterizată prin reducerea ţesutului adipos

emacierea (denutriţia)→ scăderea greutăţii corporale cu 20%- 30%→ sunt afectate şi zone de ţesut adipos rezistente la slăbire, din care cea mai evidentă este dispariţia bulei lui Bichat, ceea ce dă un aspect foarte sugestiv feţeiBolnavii sunt: → astenici → cu modificări ale tegumentelor şi fanerelor ( tegumente subţiri, păr uscat, unghii friabile)

→ proteinele serice şi masele musculare sunt puţin afectate

caşexia

→ slăbirea extremă cu >30% din greutatea ideală

→ faţă de emaciere

→ este evidentă denutriţia proteică:

**clinic:

- atrofii musculare – vizibile la interosoşi

- edeme hipoproteinemice,“de foame”

**biologic:

- hipoalbuminemie marcată

- anemie

- deficit de factori ai coagulării marasmul – este o stare de denutriţie mai severă decât caşexia

Termenul nu mai este utilizat în clinica adultului, dar se foloseşte pentru a descrie stări de caşexie extremă la copii

Din punct de vedere clinic există 2 eventualităţi:→ slăbirea rapidă, evidentă, ce necesită o atentă investigare biologică→ slăbirea lentă, inaparentă

Principalele cauze de scăderi ponderale sunt: → cancerele cu diverse localizări şi în diverse stadii de evoluţie → tuberculoza → infecţiile cronice ( osteomielite, stări septice) → insuficienţa cardiacă avansată → insuficienţa hepatică cronică şi insuficienţa renală cronică → etilismul cronic → sindroamele de malabsorbţie → hipertiroidismul → diabetul zaharat → boala Addison → sindromul Sheehan ( insuficienţa hipofizei anterioare)

Problema de diagnostic diferenţial se pune de fapt în faţa unei persoane care se prezintă cu o scădere ponderală semnificativă, dezvoltată rapid, în absenţa altor manifestări de boală

În aceste condiţii, cauzele cele mai frecvente ce trebuie investigate sunt:

→ cancerul

→ tuberculoza

→ diabetul zaharat

→ hipertiroidismul