UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Şef catedră ________________
CURRICULUM-UL PENTRU STUDII DE MASTERAT
Didactica universitară
Chişinău 2010
1
INTRODUCERE
Unul din aspectele care se impun tot mai insistent în contextul reformei învăţămîntului
superior este adecvarea curriculum-ului universitar la nevoile dezvoltării individuale,
profesionale şi sociale. Atingerea acestui deziderat presupune proiectarea şi valorificarea unui
curriculum formativ, care să asigure depăşirea practicilor tradiţionaliste, incompatibile cu
actualele obiective ale învăţămîntului superior.
Premisa de la care s-a pornit presupune cristalizarea curriculum-ului în zona de contact
dintre exigenţele social-profesionale, educaţionale, spaţiul culturii şi nevoile de formare a
specialistului.
Curriculum-ul dat propune o abordare modernă a procesului de predare-învăţare-evaluare
în învăţămîntul superior.
Acest document face parte din sistemul curricular în cadrul Programei de formare a
specialiştilor în domeniul psihopedagogiei universitare şi are următoarele funcţii:
reglează procesul de predare-învăţare-evaluare;
asigură repere privind proiectarea didactică şi realizarea cursurilor şi seminarelor
universitare;
asigură bază privind elaborarea manualelor universitare, ghidurilor metodologice,
notelor de curs, testelor de evaluare, softurilor educaţionale;
asigură baza criterială şi instrumentală a evaluării rezultatelor academice;
orientează cadrele didactice la realizarea transdisciplinarităţii şi tematicii cross-
curriculare, prevăzute de cadrul naţional al calificărilor.
Curriculum-ul dat este adresat cadrelor didactice, autorilor de manuale universitare,
studenţilor ciclului doi din perspectiva formării competenţelor psihopedagogice ale viitorilor
profesori universitari.
I. CADRUL CONCEPTUAL
Orientarea strategică a acestui document reglator este aceea de a stabili cadrul general al
disciplinei “ Didactica universitară ”. Vor fi expuse conceptele, principiile, obiectivele,
conţinutul, tehnicile educaţionale. Această abordare presupune reflecţii temeinice la ceea ce se
doreşte de obţinut prin predarea-învăţarea disciplinei date şi la o explorare în comun a unora din
problemele-cheie a căror rezolvare poate duce la formarea iniţială eficientă a masteranzilor în
vederea predării şi realizării cercetării în învăţământul universitar .
În legătură cu predarea-învăţarea universitară s-a pus un accent deosebit pe implicare,
gândire şi pe schimbarea masteranzilor pentru a-şi asuma o mai mare responsabilitate faţă de
2
propriul progres educaţional. Toate aceste elemente, având o influenţă majoră asupra eficienţei
predării-învăţării, vor constitui teme centrale în cadrul curriculum-ului de faţă.
Curriculum-ul dat se axează pe trei concepţii interconexe: concepţia învăţării centrate pe
student, concepţia centrată pe procesul de elaborare (curriculum development), concepţia
sistemico-holistică.
Concepţia învăţării centrate pe student. Curriculum-ul, în contextul acestei abordări, are
în centrul atenţiei studentul cu particularităţile, trebuinţele şi interesele sale şi fiind oferit, trebuie
să fie relevant, generator sau, facilitator de experienţe de viaţă, de construire a sensului în care
fiecare îşi găseşte drumul dezvoltării sale.
Concepţia centrată pe procesul de elaborare (curriculum development). În cadrul
acestei abordări, proiectarea curriculum-ului are o importanţă deosebită, deoarece, în urma
acestui efort, se va contura curriculum-ul formal. Curriculum-ul dat este un ,,program de
învăţămînt” care este conceput într-o asemenea manieră, încît va permite studenţilor să atingă
anumite obiective de învăţare.
Concepţia sistemico-holistică a curriculum-ului. Curriculum-ul din perspectiva
sistemico-holistică se axează pe multitudinea componentelor proceselor de învăţămînt,
articularea lor întru realizarea finalităţilor educaţionale care constituie punctul de plecare ce
declanşează o adevărată reacţie circulară în cadrul curricular. Nu se pierde din vedere şi
studentul-subiectul actului educaţional. Procesul de învăţămînt se caracterizează prin dinamism
şi interacţiune permanentă şi continuă a componentelor constitutive.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI DE STUDIU
Codul dis-ciplinei în planul de
învăţământ
Anul predării
Semes-trul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil de disciplină
Cre
dit
e
Cu
rs
Sem
inar
Lab
orat
or
Exa
men
Col
ocvi
u
I II 10 10 E Vl. Guţu 2
TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. d/o
TematicaOreCurs Seminar Individual
1. Didactica universitară în contextul ştiinţelor educaţiei.
2 2 6
3
2. Finalităţile formării profesionale iniţiale.Nomenclatorul domeniilor de formare profesională. CNC.
2 12
3. Curriculum-ul universitar: conţinutul şi produsele curriculare.
1 2 9
4. Curriculum-ul universitar: forme de organizare a procesului de învăţămînt, tehnologii pedagogice şi investigaţionale.
2 2 12
5. Curriculum-ul universitar: strategii de evaluare a rezultatelor academice.
2 2 12
6. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior 2 2 9
III. A. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE
Obiectivele cross-curiculare din perspectiva cadrului de calificări (competenţe generale):
- Instrumentale
Caracterizarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale didacticii universitare;
Analiza şi sinteza proceselor, abordărilor, fenomenului didactic în cadrul universitar;
Aplicarea tehnologiilor şi rezultatelor ştiinţifice în practica educaţională şi
investigaţională;
Evaluarea (autoevaluarea) critică a activităţii didactice universitare şi a rezultatelor
investigaţionale.
- Investigaţionale
Adaptarea la condiţiile renovării învăţămîntului superior şi sferei de cercetare;
Comunicarea eficientă interpersonală şi didactică;
Respectarea codului deontologic universitar;
Respectarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale în cadrul comunităţii academice;
Aprecierea şi acceptarea diversităţii şi multiculturalităţii;
Promovarea valorilor şi dimensiunii europene;
Asumarea de responsabilităţi sociale şi profesionale.
- Sistemice
Manifestarea creativităţii în activitatea pedagogică şi investigaţională;
Stabilirea relaţiilor/conexiunilor de interdisciplinaritate din perspectiva curriculum-ului
universitar;
Luarea de decizii adecvate în cadrul activităţii investigaţionale şi educaţionale.
4
Proiectarea şi realizarea activităţii didactice în cadrul universitar;
Proiectarea / implementarea /monitorizarea curriculumului universitar;
Elaborarea instrumentarului curricular (curricula pe discipline, materiale didactice etc.);
Aplicarea unor strategii de proiectare şi evaluare a curriculumului universitar;
Investigarea procesului instructiv-educativ cu scopuri ameliorative;
Realizarea unor cercetări în domeniul didacticii universitare;
Integrarea rezultatelor investigaţiei în practica psihopedagogică universitară;
Stabilirea de raporturi pluridisciplinare din perspectivă pragmatică în soluţionarea
problemelor educaţionale şi investigaţionale;
Aplicarea de diverse strategii de comunicare eficientă în cadrul universitar.
III.B.COMPETENŢE CHEIE
Competenţa prognostică (de proiectare) se referă la capacitatea de a determina obiectivele procesului
educaţional, competenţele strategiile de realizare / formare a acestora.
Competenţa de organizare/ reglare presupune capacitatea studentlui de a organiza / realiza procesul
educaţional, de a-l aprecia ca un întreg, ca un sistem.
Competenţa comunicativă presupune capacitatea studentului de a comunica cu diferite categorii de elevi şi
cu alţi factori implicaţi în procesul educaţional (colegi, părinţi, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai
administraţiei publice locale, organizatori / factori ai educaţiei extracurriculare), în vederea realizării obiectivelor
procesului educaţional.
Competenţa de evaluare presupune capacitatea de a realiza conexiunea dintre predare şi învăţare şi a
determina strategia educaţională orientată spre atingerea randamentului şcolar de către elev.
Competenţa de cercetare ce presupune capacitatea educatorului de a identifica problemele în procesul
educativ, a aplica diverse metode de rezolvare, a elabora sugestii pentru eficientizarea procesului educaţional.
Competenţa teleologică, ce presupune capacitatea de a stabili finalităţile educaţiei şi a elabora strategia
educativă în dependenţă de obiective.
Competenţa managerială presupune realizarea unor abilităţi necesare dirijării propriei activităţi şi a
activităţilor elevilor, precum şi a corelaţiei profesor-elev.
5
IV. CONŢINUTURI ŞI STRATEGII DIDACTICE
Subiectul 1. Diadctica universitară în contextul ştiinţelor educaţiei
.
Obiective Unităţi de conţinuturi
Masterandul va fi capabil:
Să definească noţiunile-cheie: didactică
universitară, categoriile didacticii universitare.
Să caracterizeze rolul, obiectivele şi statutul
didacticii universitare;
Să stabilească interconexiunea dintre didactica
universitară şi sistemul ştiinţelor educaţiei;
Să analizeze fundamentele epistemologice ale
didacticii universitare;
Să deducă tendinţele dezvoltării didacticii
universitare
Didactica universitară ca domeniu al ştiinţelor educaţiei
Obiectul didacticii universitare. Obiectivele şi funcţiile
didacticii universitare. Categoriile şi fundamentele didacticii
universitare. Tendinţele dezvoltării didacticii universitare
Termeni-cheie: didactică, formare profesională iniţială,
proces educaţional, proces de studii, didactica universitară,
dezvoltare profesională, formare, instruire, autoinstruire,
învăţămînt
6
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Nr.d/o Forme de organizare/tipuri de
evaluare
Nr. de ore Strategii şi activităţi didactice dominante Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
Curs introductiv/integrativ
Seminarul de dezvoltare a cursului
Activitatea individuală
Evaluarea iniţială
2
2
12
Prelegere clasică Express-dezbateri
Prezentarea şi dezbaterea comunicărilor Construirea arborelui ,,Didactică universitară” în
cadrul ştiinţelor educaţiei
Documentarea şi identificarea tendinţelor dezvoltării didacticii universitare
Studierea notelor de curs
Evaluarea prin probe orale: chestionare Activităţi de evaluare:- Identificaţi noţiunile şi categoriile de bază ale
didacticii universitare- Caracterizaţi rolul, obiectivele şi statutul didacticii
universitare în contextul ştiinţelor educaţiei- Stabiliţi interconexiunea dintre pedagogia
universitară şi sistemul ştiinţelor educaţiei.- Fundamentaţi orientările dezvoltării didacticii
universitare.
Bibliografie recomandată: Note de curs1. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior,
Chişinău, 2007.2. V. Guţu ş.a. Teoria şi metodologia curriculum-ului
universitar, Chişinău, 2005.3. G.Vinţianu. Educaţia universitară, Bucureşti, 2001.4. K.Смирнов, Педагогика высшего образования,
Москва, 1996.5. М. Булановa-Топорковa, Педагогика и психология
высшей школы, Ростов-на Дану Феникс, 2006.
7
Subiectul 2 Finalităţile formării profesionale iniţiale.Nomenclatorul domeniilor de formare profesională. CNC.
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective Unităţi de conţinuturi
Să fundamenteze esenţa noţiunii ,,Teleologia”;
Să identifice componentele teleologice: ideal, scop, obiective;
Să clasifice obiectivele în raport cu diferite criterii;
Să determine funcţiile diferitor tipuri de obiective;
Să stabilească interrelaţii dintre diferite tipuri de obiective şi dintre obiective
şi alte componente ale paradigmei curriculare: conţinut, strategii didactice,
evaluare;
Să analizeze cadrul calificărilor din perspectiva teleologiei;
Să stabilească relaţii dintre CNC şi prevederile Nomenclatorului domeniilor
de formare profesională;
Să caracterizeze principiile, sursele şi instrumentarul de proiectare a
obiectivelor de diferit grad de complexitate;
Să proiecteze obiectivele de diferit grad de complexitate la nivel de curriculum
disciplinar, curs şi seminar universitar;
Să evalueze corectitudinea obiectivelor proiectate la nivel de curriculum.
Teleologia – teoria obiectivelor. Ideal. Scop. Obiective. Competenţe. Taxonomia
pedagogică. Obiectivele generale ale sistemului de învăţămînt. Obiectivele
învăţămîntului superior. Obiectivele transdisciplinare. Obiectivele pe profiluri de
formare. Obiectivele generale pe discipline. Obiectivele de referinţă. Obiectivele
operaţionale.Obiectivele de cunoştinţe, de capacităţi, de atitudini. Competenţele şi
cadrul calificărilor. Metodologia proiectării obiectivelor de diferit grad de
complexitate. Funcţiile diferitor tipuri de obiective. Avantajele instruirii axate pe
obiective. Importanţa formării competenţelor profesionale
Termeni-cheie: teleologia; obiective; taxonomia obiectivelor; obiectivele
generale, transdisciplinare, pe arii curriculare, disciplinare, cognitive, afective,
psihomotorii; obiective finale, intermediare, obiectivele cadru de referinţă,
operaţionale; competenţe, cadrul calificărilor.
8
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Nr.d/o Forme de organizare/tipuri de
evaluare
Nr. de ore
Strategii şi activităţi didactice dominante Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
Curs tematic / teoretic
Seminarul aplicativ
Activitatea individuală
Evaluarea continuă/punctuală
2
2
4
Prelegere-dezbatere
Activităţi de învăţare privind proiectarea, cuantificarea şi operaţionalizarea obiectivelor
Studiu de caz Convorbirea euristică
Studierea şi analiza problemei din literatura recomandată
Proiectarea unui set de obiective de diferit grad de complexitate la o temă concretă
Operaţionalizarea unui set de obiective de referinţă
Evaluarea prin probe orale: convorbire euristică Activităţi de evaluare:- Clasificaţi şi caracterizaţi diferite tipuri de
obiective educaţionale.- Determinaţi funcţiile diferitor tipuri de
obiective educaţionale.- Stabiliţi şi descrieţi interrelaţii dintre diferite
tipuri de obiective educaţionale- Explicaţi metodologia proiectării obiectivelor
de diferit grad de complexitate- Evaluaţi corectitudinea obiectivelor curriculare
(în baza unui curriculum disciplinar coerent).
Bibliografie recomandată:1. V. Guţu. Teoria şi metodologia curriculum-ului
universitar, Chişinău, 2005.2. V. Guţu. Cadrul de referinţă al Curriculum-ului
Naţional, Chişinău, 2007.3. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul
superior, Chişinău, 2007.4. A. Crişan, V. Guţu. Proiectarea curriculum-ului de
bază, Tip. CIM, 2000.
9
Subiectul 3. Curriculum-ul universitar: conţinutul şi produsele curriculare
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective Unităţi de conţinuturi
Să definească noţiunea de conţinut în sens larg şi sens îngust;
Să identifice structura şi tipologia conţinuturilor;
Să argumenteze avantajele abordării curriculare a conţinuturilor;
Să caracterizeze principiile şi sursele selectării şi organizării conţinuturilor;
Să identifice şi să analizeze produsele curriculare în învăţămîntul superior;
Să propună noi idei cu privire la dezvoltarea produselor curriculare în
învăţămîntul superior.
Conţinutul învăţămîntului universitar în sens larg şi în sens restrîns. Conceptul
tradiţional şi actual (curricular) al conţinutului. Cunoştinţe – elementul central al
conţinutului. Clasificarea cunoştinţelor. Criterii şi principii de selectare şi
organizare a conţinuturilor. Integrarea conţinuturilor. Produsele curriculum-ului
universitar: plan-cadru de învăţămînt, planul de învăţămînt în cadrul
programelor de studii. Curriculum-ul pe discipline. Manualul universitar. Ghid
metodologic. Note de curs. Teste e evaluare
Termeni-cheie: conţinutul învăţămîntului; cunoştinţe fundamentale; cunoştinţe
funcţionale; cunoştinţe generale şi specifice; cunoştinţe declarative,
procedurale şi strategice; Metacunoştinţe; Competenţe; Plan-cadru;
Curriculum-ul disciplinar; Ghid metodologic; Note de curs; Test docimologic.
10
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Nr.d/o Forme de organizare/tipuri de
evaluare
Nr. de ore
Strategii şi activităţi didactice dominante
Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
Curs tematic / teoretic
Seminar de aprofundare şi de evaluare
Activitatea individuală
Evaluarea continuă/activă şi retroactivă
2
2
12
Prelegere-problematizată Express-dezbatere Aplicarea diagramei-cadru
Seminar în baza referatelor Test docimologic
Analiza problemei în literatura recomandată
Elaborarea referatelor la temă (în grupuri mici)
Analiza produselor curriculare (la alegere, individual)
Evaluarea prin probe scrise: test docimologic;
Activităţi de evaluare:- Definiţi noţiunea de
conţinutul învăţămîntului şi conţinutul disciplinei
- Argumentaţi avantajele abordării curriculare a conţinuturilor
- Caracterizaţi sursele şi mecanismele de proiectare şi organizare a conţinuturilor curriculare
- Identificaţi şi stabiliţi funcţiile diferitor produse curriculare.
Bibliografie recomandată:
1. V. Guţu. Teoria şi metodologia
curriculum-ului universitar,
Chişinău, 2005.
2. V. Guţu. Cadrul de referinţă al
Curriculum-ului Naţional, Chişinău,
2007.
3. V. Guţu. Proiectarea didactică în
învăţămîntul superior, Chişinău,
2007.
4. A. Crişan, V. Guţu. Proiectarea
curriculum-ului de bază, Tip. CIM,
2000.
11
Subiectul 4. Curriculum-ul universitar: forme de organizare a procesului de studii
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective Unităţi de conţinuturi
Să identifice formele de organizare a activităţii didactice;
Să caracterizeze şi să stabilească funcţiile formelor principale de organizare a
activităţii didactice;
Să analizeze valenţele formative a cursului şi seminarului universitar prin
comparare şi contrapunere;
Să clasifice cursul şi seminarul universitar în conformitate cu scopul, tipul de
activitate şi strategii didactice dominante;
Să definească şi să compare noţiunile ,,Tehnologie didactice”, ,,Strategie
didactică”, Metoda”, ,,Procedeu”, ,,Tehnica de învăţare”;
Să analizeze diferite tipologii ale strategiilor didactice;
Să compare strategiile didactice tradiţionale şi moderne;
Să argumenteze locul metodelor în structura strategiilor didactice;
Să fundamenteze metodologia proiectării strategiilor didactice;
Să fundamenteze locul ,,cercetării” în formarea iniţială psihopedagogică.
Forme de organizare a activităţii didactice. Cursul şi seminarul universitar – forma
de bază de organizare a activităţii didactice. Lucrări de laborator. Practica
pedagogică. Practica de cercetare. Tehnologii didactice. Strategii didactice.
Metode de învăţămînt. Procedee şi tehnici de învăţare. Tipologia strategiilor
didactice. Strategii didactice moderne şi tradiţionale. Metode de învăţămînt.
Clasificarea metodelor. Sistemul metodelor în învăţămîntul superior. Cercetarea ca
formă şi ca strategie de învăţare.
Termeni-cheie: curs, seminar, tehnologii didactice, strategii didactice, metode de
învăţămînt, procedee şi tehnici de învăţare, activitatea de cercetare.
12
Nr.d/o
Forme de organizare/tipuri de evaluare
Nr. de ore Strategii şi activităţi didactice dominante Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Curs tematic / teoretic/integrativ
Curs tematic / teoretic/sandwichSeminar integrativ
Seminar integrativ
Seminar de evaluare
Activitatea individuală
Evaluarea finală/intermediară
2
2
2
2
2
22
Prelegere-problematizată Prelegere-dezbatere Metoda ,,ciorchinelui” Studiu de caz Training Brainstorming Test Documentarea în problemă Analiza unor cursuri şi seminare asistate şi
prezentarea rezultatelor în cadrul seminarelor Elaborarea criteriilor proprii de evaluare a cursului
şi seminarului universitar Pregătirea către seminarele de evaluare (în baza
obiectivelor curriculare) Elaborarea tezei tematice în problematica
subiectului Evaluarea prin probe scrise: test docimologic Activităţi de evaluare:- Identificaţi şi caracterizaţi formele principale de
organizare a activităţii didactice în cadrul universitar
- Clasificaţi cursul şi seminarul universitar- Caracterizaţi şi comparaţi noţiunile ,,tehnologii
didactice”, ,,strategii didactice”, ,,metode de învăţămînt”, ,,procedee şi tehnici de învăţare”
- Comparaţi strategiile didactice tradiţionale şi cele moderne
- Fundamentaţi metodologia proiectării strategiilor didactice şi investigaţionale.
Bibliografie recomandată: 1. V. Guţu. Teoria şi metodologia
curriculum-ului universitar, Chişinău, 2005.
2. V. Guţu. Cadrul de referinţă al Curriculum-ului Naţional, Chişinău, 2007.
3. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior, Chişinău, 2007.
4. A. Crişan, V. Guţu. Proiectarea curriculum-ului de bază, Tip. CIM, 2000.
13
Subiectul 5. Curriculum-ul universitar: strategii de evaluare a rezultatelor academice
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective Unităţi de conţinuturi
Să definească noţiunea de ,,evaluare academică”;
Să identifice funcţiile, tipurile, metodele şi formele de evaluare;
Să analizeze tipurile de evaluare în învăţămîntul superior;
Să coreleze obiectivele de predare-învăţare cu cele de evaluare;
Să elaboreze activităţi de evaluare de diferit grad de complexitate;
Să elaboreze diferite tipuri de teste: cu răspuns închis, cu răspuns deschis,
mixte, etc.;
Să prelucreze rezultatele evaluării şi să realizeze conexiunea inversă.
Conceptul de evaluare. Funcţiile de evaluare. Tipurile şi strategiile evaluării.
Metode şi forme de evaluare. Sistemul testelor docimologice. Tipurile de rezultate
academice. Metodologia evaluării în cadrul universitar. Realizarea feed-back-ului.
Termeni-cheie: evaluare, măsurare, notare; evaluarea iniţială,
formativă/continuă, sumativă/finală, examenul, colocviul; evaluarea orală,
evaluarea scrisă, evaluarea mixtă, test docimologic, test standartizat, testarea.
14
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Nr.d/o Forme de organizare/Tipuri de
evaluare
Nr. de ore
Strategii şi activităţi didactice dominante
Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Curs tematic/teoretic/integrativ
Curs-sinteză
Seminar integrativ
Seminarul de evaluare
Activitatea individuală
Evaluarea continuă/activă
2
2
2
2
24
Prelegere-problematizată
Instruirea reciprocă Construirea hărţii
morfologice ale evaluării (în loc de generalizare)
Prelegere-dezbatere Rezolvarea
problemelor Studiu de caz Proiectarea testelor Test docimologic Proiectarea testelor
de diferite tipuri Studierea notelor de
curs Elaborarea tezei
tematice Studiul individual al
opiniei studenţilor asupra obiectivităţii evaluării în USM
Elaborarea unui set de teste în cadrul unei discipline din planul de învăţămînt.
Evaluarea prin probe mixte: test mixt
Activităţi de evaluare:
- Identificaţi şi
Bibliografie recomandată:1. V. Guţu. Teoria şi
metodologia curriculum-ului universitar, Chişinău, 2005.
2. V. Guţu. Cadrul de referinţă al Curriculum-ului Naţional, Chişinău, 2007.
3. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior, Chişinău, 2007.
4. A. Crişan, V. Guţu. Proiectarea curriculum-ului de bază, Tip. CIM, 2000.
15
caracterizaţi funcţiile, tipurile şi metodele de evaluare academică
- Explicaţi necesitatea corelării obiectivelor de predare-învăţare cu cele de evaluare prin exemplificare
- Elaboraţi diferite tipuri de teste: cu alegere duală, multiplă, cu răspuns deschis etc.
- Explicaţi metodologia prelucrării rezultatelor evaluării: măsurare, notare, feed-back.
16
Subiectul 6. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective Unităţi de conţinuturi
Să definească noţiunea de ,,proiectare didactică în învăţămîntul superior”;
Să caracterizeze formele, etapele şi nivelurile proiectării didactice;
Să compare modelul tradiţional şi cel curricular în proiectarea didactică;
Să argumenteze oportunitatea şi importanţa proiectării didactice în
învăţămîntul superior.
Să elaboreze un curriculum disciplinar şi un set de proiecte al cursului şi
seminarului universitar;
Să explice şi să aplice o metodologie de evaluare a proiectelor didactice;
Să deducă tendinţele în dezvoltarea proiectării didactice în învăţămîntul
superior;
Să propună noi idei privind modernizarea proiectării didactice în învăţămîntul
superior.
Proiectarea didactică. Proiectarea curriculară. Conceptul de proiectare didactică.
Formele, etapele şi nivelurile proiectării didactice. Proiectarea globală. Proiectarea
eşalonată. Proiectarea didactică tradiţională şi modernă. Modele de proiectare
didactică. Proiectarea produselor curriculare: planul de învăţămînt, curricula pe
discipline, proiecte didactice ale cursului, seminarului universitar, manual
universitar, ghid metodologic.
Termeni-cheie: Proiectarea didactică; proiectarea globală; proiectarea
eşalonată; modele de proiectare didactică; proiectul didactic al
cursului/seminarului; proiectarea curriculară; proiectarea pe obiective;
proiectarea pe unităţi de conţinuturi; matricea de evaluare.
17
Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Nr.d/o Forme de organizare/Tipuri de
evaluare
Nr. de ore Strategii şi activităţi didactice dominante Asigurarea didactică
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Curs tematic, teoretic, integrativSeminar de aprofundare şi formare
Seminarul de formare
Seminarul de evaluare
Activitatea individuală
Evaluarea finală intermediară
2
2
2
2
24
Prelegere-problematizată Express-dezbatere Activităţi privind: elaborarea planului de învăţămînt
şi curricula pe discipline Turul galeriei Elaborarea proiectului didactic al cursului şi
seminarului universitar Activitatea în grupuri mici (brainstormingul) Studiu de caz Evaluarea în baza criteriilor date a unui proiect
didactic (la alegere) Studierea Notelor de curs Analiza problemei în literatura recomandată Proiectarea unui curriculum universitar la disciplina
X Proiectarea şi modelarea unui curs universitar Proiectarea şi modelarea unui seminar universitar Evaluarea prin probe mixte: text mixt Activităţi de evaluare:- explicaţi noţiunea ,,proiectarea didactică în
învăţămîntul superior”- Caracterizaţi formele, etapele şi nivelurile
proiectării didactice în învăţămîntul superior- Comparaţi abordarea tradiţională şi curriculară a
proiectării didactice- Explicaţi prin exemplificare metodologia proiectării
diferitor produse curriculare- Realizaţi studiul de caz (din manualul V.
Guţu ,,Proiectarea didactică în învăţămîntul superior”, Chişinău, 2007, CEP USM.)
Bibliografie recomandată:1. V. Guţu. Teoria şi metodologia curriculum-ului
universitar, Chişinău, 2005.2. V. Guţu. Cadrul de referinţă al Curriculum-ului Naţional,
Chişinău, 2007.3. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior,
Chişinău, 2007.4. Crişan, V. Guţu. Proiectarea curriculum-ului de bază, Tip.
CIM, 2000.5. N.Vinţanu. Educaţia universitară, Bucureşti, 2001.
18
VI. TEMATICA ORIENTATIVĂ A PROIECTELOR ŞI A TEZELOR DE MASTERAT
1. Renovarea învăţămîntului superior în contextul Procesului de la Bologna.2. Învăţămîntul superior: abordarea retrospectivă, actuală şi prospectivă.3. Analiza constatativă a învăţămîntului superior din Republica Moldova cu cel european.4. Motivele învăţării a studenţilor în contextul dimensiunilor europene.5. Formarea orientărilor valorice la studenţi.6. Noile Educaţii în sistemul de învăţămînt superior.7. Formarea competenţelor psihopedagogice la studenţilor facultăţilor de profil.8. Proiectarea curriculum-ului integrat în învăţămîntul superior.9. Proiectarea obiectivelor şi activităţilor de învăţare de diferit grad de complexitate.10. Interconexiunea metodelor tradiţionale şi celor interactive în formarea iniţială a specialiştilor
în psihopedagogie.11. Problematizarea/studiu de caz/Brainstorming-ul ca startegie didactică de dezvoltare a
competenţelor psihopedagogice la studenţi.12. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior din perspectiva curriculară.13. Învăţarea autonomă a studenţilor: abordare conceptuală şi metodologică.14. Pedagogia universitară în contextul Procesului de la Bologna.15. Formele de cooperarea didactică în învăţămîntul superior.16. Formarea culturii politice la studenţi.17. Formarea competenţelor interculturale la studenţi.18. Condiţii pedagogice de aplicare a tehnologiilor informaţionale în învăţămîntul superior.19. Interconexiunea metodelor tradiţionale şi moderne în evaluarea rezultatelor de învăţare la
studenţi.20. Formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică la studenţi.21. Managementul schimbării modulare în învăţămîntul superior.22. Cursul/seminarul universitar – forme principale de organizare a activităţii didactice.23. Dezvoltarea creativităţii la studenţi prin metode interactive.24. Practica pedagogică ca formă de dezvoltare a abilităţilor practice psihopedagogice.25. Modelarea situaţiilor de învăţare în cadrul universitar.26. Proiectarea curriculum-ului opţional în cadrul formării iniţiale a specialiştilor în
psihopedagogie.27. Universitatea şi comunitatea: valorificarea interacţiunii.28. Valorificarea în curriculum-ul universitar a valenţelor şi dimensiunilor europene.29. Predarea interactivă centrată pe student.30. Valorificarea factorilor interni de asigurare a calităţii în învăţămîntul superior.
19
BIBLIOGRAFIE GENERALIZATOARE:
1. V. Guţu. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior, Chişinău, 2007.
2. V. Guţu ş.a. Teoria şi metodologia curriculum-ului universitar, Chişinău, 2005.
3. V. Guţu şi alţii. Integrarea ştiinţei şi a învăţămîntului superior, Chişinău, 2007, CEP USM.
4. V. Guţu. Cadrul de referinţă al Curriculum-ului Naţional, Chişinău, 2007.
5. N.Vinţanu. Educaţia universitară, Bucureşti, 2001.
6. V. Guţu şi alţii. Studentul, faţă în faţă cu şcoala, Pro Didactica, 2005.
1. L. Antonesei şi alţii. Managementul universitar, Iaşi, Polirom, 2000.
2. V. Cojocaru. Introducere în managementul educaţiei, Bucureşti, 2004.
3. V. Cojocaru. Managementul educaţional, Chişinău, 2000.
4. V. Cojocaru. Calitatea în educaţie. Managementul calităţii, Chişinău, 2007.
5. V. Cojocaru. Schimbarea în educaţie şi schimbarea managerială, Chişinău, 2004.
7. P. Cangea. Managementul strategic în cadrul educaţional, Chişinău, 2004.
8. S.Cristea. Dicţionar de termeni pedagogici, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.- Bucureşti,
1998.
9. S.Cristea. Teorii ale învăţării. Modele de instruire Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.-
Bucureşti, 2005.
10. L. Ciolan. Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdiciplinar, Polirom,
2008.
11. I. Bontaş . Pedagogie. Ed. Bucureşti: ALL, 1996.
12. K. Смирнов, Педагогика высшего образования, Москва, 1996.
13. М. Булановa-Топорковa Педагогика и психология высшей школы, Ростов-на Дoну
Феникс, 2006.
20