CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

La recomandarea domnului colonel ªtefanMITINCU, am stat devorbã cu fiica dumnealui,Maria Magdalena care,împotriva curentului actual,a simþit nevoia sã ne pre-zinte lumea arabã dintr-oaltã perspectivã... a ei! Deunde vine acest impulslãuntric? Din faptul cã apetrecut o bunã bucatã detimp în Egipt. A absolvit

anul trecut Facultatea de

Limbi ºi Literaturi Strãine, secþia românã-arabã,dar, între timp, printr-obursã de studii parþialede 9 luni, acum doi ani,ºi printr-una de studiipostunuversitare de 8luni, care tocmai s-aîncheiat, a reuºit sãdescopere magia Ori-entului, dincolo devoalul terorismului atâtde omniprezent.

(pagina 6)

Anul VII nr. 12 (176) 30 iunie 2005 12 pagini 5500 (0,55) lei

ACTUALITATE

CURIER ªTI INÞIFIC

DIN LUMEA MILITARÃ

România ºi Europa postbelicã(1945-1950)Rãzboiul rece – o singurã cauzã vãzutã

din perspective diferite

Pentru militarii târgoviºteni, sãrbãtoarea creºtinã aÎnãlþãrii Domnului – Ziua Eroilor –, a avut o semnificaþieaparte.

9 iunie 2005, a reprezentat, pentru autoritãþile publicelocale, militarii dâmboviþeni ºi,nu în ultimul rând, cetãþeniimunicipiului Târgoviºte, prilejulde a aduce omagiul eroilor cãzuþipe câmpurile de luptã înrãzboaiele pentru neatârnareaneamului.

Rãzboiul contra terorismului nu va fi decis cu osingurã loviturã nimicitoare. El este un rãzboi careva cere rãbdare, hotã-râre de nezdruncinat,cooperare internaþion-alã ºi creativã, oîngemânare armonioa-sã a mãsurilor defen-sive ºi ofensive.

Omul politic ºi istoricul vãd evenimentele sub perspectivediferite, deoarece au obligaþii diferite. Omul politic trebuie sãpriveascã în viitor. Erorile sale, contrar celor ale istoricului, potcâteodatã sã aibã consecinþe imediate asupra vieþii a milioane defiinþe umane. Istoricul, care reconsti-tuie trecutul, trebuie sã aibã conºtiinþaacestei diferenþe. Scopul sãu e de aînþelege, explica, de a discerne; el areobligaþia importantã ºi, câteodatãpenibilã, de a prezenta adevãrul.

ONOR LA VEªNICIE

PPaaggiinnaa 1111

GGaammeessmmaanniiaa

De la Vin Diesel laSheherezada

Se pare cã gustul pentru a bea laptele de vacã ar veni tocmaidin Munþii Ural. Capacitatea de a digera lapte pare sã fi apãrut la

primele populaþii care au reuºit sã domes-ticeascã rumegãtoarele. Revista “Sciences etavenir” informeazã cã, potrivit echipei con-dusã de finlandeza Leena PELTONEN, aceastãtoleranþã digestivã a apãrut, pentru prima datã,la oamenii care trãiau între Urali ºi Volga, într-o regiune care astãzi aparþine Rusiei.

Unde s-a bãut lapte pentru prima datã ?

Avionul revine din nou la atac. De aceastã datãoperatorii sunt pe fazã. Respirãm uºuraþi, dar nu pentrumultã vreme. Venind de pe mare, cu soarele în spate(noi îl avem în faþã) ºi la rasul apei, ne trezim deasuprapoziþiei de tragere cu un MIG 21. Nici nu dorim sã neînchipuim ce s-ar fi întâmplat într-o situaþie realã. Pilo-tul ºtie meserie. Vine de unde te aºtepþi mai puþin. Sub-unitatea primeºte ordin ca sã se retragã. Odatã ajunºi întabãra celor de la Medgidia ni se oferã posibilitatea unei acrobaþii aeriene. EvoluþiileMIG-ului ne lasã cu gura cãscatã. Ne adunãm pe ºoseaua principalã a poligonului ºiurmãrim spectacolul de pe cer. Au ieºit ºi camarazii francezi “din splendida lor izolare”.Privesc cãtre avion ºi nu le vine sã creadã ceea ce vãd. Tipul de la manºã e un as. Dar,totodatã, ar trebui sã se ducã ºi la un control la Bãlãceanca. Mai are puþin ºi ia þiglele

de pe clãdirile poligonului. (pagina 7)

Un rãzboi de duratã, care cere multã rãbdare

LECÞIA DE ISTORIE

AArraabbii ii –– ooaammeennii ii ccaarree ssee tteemm ddee uuii ttaarree!!

ªcoala francezã la tragerileantiaeriene din Capu Midia

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 2

Pe o vreme autenticã de toamnã, cei mai buni sportivi dincadrul C.1 A.Trt., grupaþi în loturile marilor unitãþi ºi unitãþi subor-donate acestuia, s-au adunat în garnizoana Craiova pentru a luastartul la concursul militar-aplicativ, ediþia de varã, faza pe corp.

Desfãºurate în perioada 06-10.06.2005, sub patronajul ºefuluide stat major al corpului, general de brigadã dr. Ion PÂLªOIU,întrecerile sportive au fost gãzduite de spaþiile, terenurile ºipoligoanele puse la dispoziþie, cu multã generozitate, de structurileBg. 2 I. Uº.

Pe o ploaie torenþialã ºi o temperaturã demnã de luna noiem-brie, în dimineaþa zilei de 7 iunie 2005 a avut loc festivitatea dedeschidere a concursului, dupã care, pe stadionul din cazarmaBatalionului 116 Logistic s-a derulat proba de aruncare a grenade-lor de mânã din cadrul triatlonului militar.

Dupã amiazã, pe aleile celebrului parc “Romanescu” din Bãnie,în prezenþa unei asistenþe locale substanþiale, la startul mr. LucicãSTROE, ºeful compartimentului educaþie fizicã militarã a C.1 A.Trt., sportivii militari s-au întrecut în alergarea pe distanþa de 5000m, ce a generat pasiuni ºi ambiþii demne de marile întreceriolimpice.

Miercuri, 8 iunie 2005, “ostilitãþile” s-au desfãºurat înPoligonul Balta Verde dispus la sud de Craiova, timp de peste ºaseore derulându-se probele de tir a triatlonului militar ºi duelul defoc. Pe durata a 72 de meciuri componenþii loturilor pentru duelulde foc au fãcut dovada foartei bune pregãtiri la instrucþia tragerilorcu armamentul de infanterie, dar ºi a unui spirit de echipã deosebitde dezvoltat. Se impune o notã aparte pentru funcþionareaireproºabilã a poligonului.

Joi, 09 iunie 2005 ne-am deplasat în partea opusã a garnizoanei

Craiova, în Poligonul Cernele, unde, în prezenþa domnului gl.bg.dr.Ion PÂLªOIU a avut loc proba de patrulã, un fel de probã a pro-belor, ºi de aceastã datã dãruirea ºi angajamentul membrilorechipelor fiind maxime.

Paralel cu desfãºurarea întrecerilor sportive, perioada petrecutãîn garnizoana Craiova s-a constituit într-un minunat prilej pentruparticipanþi de a cunoaºte frumoasele meleaguri ale Olteniei, pre-cum ºi de legare de noi prietenii între militarii corpului nostru.

În final, clasamentele pe probe au arãtat astfel:- Triatlon: Bg. 2 I. Uº., Bg.2 V.M., B.60 Pºt;- Duelul de foc: Bg. 2 I. Uº., Bg. 8 Art. Mx., Bg. 2 V.M.;- Patrulã: Bg. 2 I. Uº., Bg. 2 V.M., Bg. 282 Mc.;Vineri, 10 iunie 2005, în prezenþa ºefului de stat major al cor-

pului, a comandantului Bg. 2 I. Uº., a reprezentanþilor mass-medialocale a avut loc festivitatea de premiere, clasamentul generalscoþând în evidenþã urmãtoarea ierarhie:

- locul I: Bg. 2 I. Uº.- locul II: Bg. 2 V.M.- locul III: B. 60 Pºt.- locul IV: Bg. 8 Art. Mx.- locul V: Bg. 282 Mc.- locul VI: Bg. 34 I. Uº.- locul VII: Bg. 10 Ge.- locul VIII: B. 528 Cc.- locul IX: Bg. 6 Art. A.A.Felicitãri câºtigãtorilor, dar ºi tuturor participanþilor, în general.Ne-am luat rãmas bun de la gazde, nu înainte de a mulþumi

domnului maior Gelu POPESCU, ºeful de stat major al Batalionu-lui 116 Logistic, domnului cãpitam Marius ÞÂRU, ofiþerul cu edu-caþia fizicã la Bg. 2 I. Uº. ºi doamnei plt.maj. Doina RADU-MIC-care ne-a asigurat asistenþa medicalã, ne-am îmbrãþiºat colegii deîntrecere ºi am pornit spre garnizoanele de reºedinþã, cu hotãrâreade a reprezenta cât mai bine C.1 A. Trt. la faza pe M.Ap.N. a con-cursului.

Colonel ªtefan MITINCU

Pentru militarii târgoviºteni, sãrbãtoarea creºtinã a ÎnãlþãriiDomnului – Ziua Eroilor –, a avut o semnificaþie aparte.

9 iunie 2005, a reprezentat, pentru autoritãþile publice locale,militarii dâmboviþeni ºi, nu în ultimul rând, cetãþenii municipiuluiTârgoviºte, prilejul de a aduce omagiul eroilor cãzuþi pe câmpurilede luptã în rãzboaiele pentru neatârnarea neamului.

Ceremonia organizatã la Monumentului Eroilor Târgoviºtei areunit, în Piaþa Tricolorului, peste douã mii de târgoviºteni ce auþinut sã participe la un asemenea eveniment emoþionant. Activitateaa început cu slujba de pomenire de la Mitropolia Târgoviºtei, dupãcare alaiul s-a deplasat cãtre Piaþa Tricolorului, unde garda deonoare aºtepta deschiderea ceremoniei.

Un sobor de preoþi, în frunte cu Arhiepiscopul Târgoviºtei,Î.P.S. dr. NIFON, a oficiat slujba de pomenire a eroilor Târgoviºteice s-au veºnicit prin jertfã ºi devotament. Cântecele interpretate decorurile Seminarului Teologic ºi al Liceului de Muzicã, împreunãcu fanfara militarã, au impresionat ºi mai mult participanþii.

Alocuþiunile expuse de reprezentanþii autoritãþilor publicelocale, veteranilor de rãzboi ºi de comandantul garnizoanei Târ-goviºte, colonel dr. Gheorghe JILAVU, au reuºit sã capteze audi-enþa ºi sã reliefeze pe deplin importanþa acestei zile.

În acordurile “Marºului Eroilor”, cei prezenþi au depus coroaneºi jerbe de flori, cinstind cu evlavie memoria celor care azi odih-

nesc somnul de veci în glia strãbunã, în pãmânturi strãine, sublespezi de piatrã sau fãrã mormânt ºi cruce la cãpãtâi.

În final, garda de onoare a prezentat peste timp onorul înain-taºilor, în ropotele de aplauze ale asistenþei, plãcut impresionate deprestaþia tinerilor ostaºi aflaþi la datorie sub drapel.

Maior Aurelian DRÃGAN

ACTUALITATEAPE SCURT

IORDANIA: Saddam este scriitor. O carte scrisã de SaddamHussein, intitulatã “Ieºi, damnatule!” va fi publicatã în curând în Ior-dania ºi în þãrile arabe, a relatat, joi, 23 iunie, un cotidian iordanian.Potrivit ziarului iordanian, cartea lui Saddam îl are ca personaj prin-cipal pe Haskeel, un bãrbat care comploteazã în vederea înlãturãrii dela putere a primarului unui oraº. Tentativele acestuia eºueazã graþiefiicei primarului, Lazzah, ºi a unui rãzboinic arab. SUA: torturimedicale la Guantanamo. Dosarele medicale ale deþinuþilor de laGuantanamo au fost utilizate sistematic de anchetatori pentru aexploata vulnerabilitãþile acestora, încãlcându-se astfel legile pro-tecþiei secretului medical, au declarat experþi americani, citând docu-mente militare interne, informeazã Agenþia France Presse (AFP).“Informaþii medicale au fost puse la dispoziþia experþilor în ºtiinþelecomportamentale ºi a celor care concepeau ºi supravegheau exe-cutarea strategiilor de interogare la Guantanamo”, se aratã în raportulcomun al doctorilor Gregg Roche ºi Jonathan Marks, publicat în NewEngland Journal of Medecine, în ediþia din 7 iulie. Iritate de întârzier-ile în obþinerea informaþiilor de la deþinuþii închiºi la Guantanamo,autoritãþile de la Washington au fãcut presiuni asupra comandamentu-lui militar, în 2002, pentru a gãsi “tactici inovatoare”, explicã rapor-tul de trei pagini. ONU: SUA ar putea pune condiþii. Statele Unitear putea condiþiona acordul asupra extinderii Consiliului de Securitateal ONU de adoptarea prealabilã a unor reforme, considerate prioritarepentru organizaþie, a declarat reprezentantul american la NaþiunileUnite, Anne Patterson. Subsecretarul de Stat american Nicholas Burnsa dat detalii asupra a ºase proiecte de reformã propuse de SUA.Statele Unite s-au pronunþat, joi, 23 iunie, pentru primirea a încã douãstate fãrã drept de veto în Consiliul de Securitate, una dintre ele fiindJaponia. TRANSNISTRIA: Consiliul European se implicã. Con-siliul European ºi-a exprimat disponibilitatea de a lua parte activ lasoluþionarea conflictului transnistrean ºi a salutat intensificarea dia-logului cu Rusia, Ucraina ºi OSCE pe aceastã temã. De asemenea,Consiliul ia notã de numirea unui reprezentant special al UE pentruRepublica Moldova, decizie care se adaugã adoptãrii Planului de Acþi-une UE-Moldova. IRAK: O nouã operaþiune americanãîmpotriva insurgenþilor. Armata americanã a anunþat, vineri, 17iunie, cã a lansat o nouã operaþiune pentru combaterea miºcãrilorinsurgente din provincia sunnitã Al-Anbar, situatã în apropierea fron-tierei cu Siria. Potrivit unui comunicat, la operaþiune participã circa1.000 de militari americani. Obiectivul operaþiunii este eliminareainsurgenþilor ºi a combatanþilor strãini ºi dezorganizarea reþelei desusþinere a rebelilor din provincia Al-Karabilah ºi din zonele înveci-nate. ISRAEL: Retragere din nordul Cisiordaniei. Armataisraelianã va începe, la 4 septembrie, evacuarea celor patru colonii dinnordul Cisiordaniei, a anunþat cotidianul Yediot Aharonot, citând undocument militar, transmite AFP. Documentul conþine ordinele dateunei unitãþi de paraºutiºti a armatei israeliene care va avea misiuneaevacuãrii celor 400 de coloniºti din nordul Cisiordaniei. COREEADE NORD: Phenianul este gata sã revinã la negocieri. Liderulnord-coreean, Kim Jong-Il, a declarat cã þara sa doreºte reluarea, îniulie, a negocierilor multilaterale pe tema programului nuclear nord-coreean, întrerupte de mai mult de un an. Negocierile multilaterale lacare iau parte cele douã Corei, Statele Unite, China, Japonia ºi Rusiaau ca scop dezamorsarea crizei izbucnite în 2002, ca urmare a ambiþi-ilor nucleare nord-coreene. Discuþiile între cele ºase state sunt sus-pendate de mai mult de un an. SUA: ªtampila Primãriei ºi coadavacii. Preºedintele Bush a declarat cã Statele Unite au decis invadareaIrakului pentru cã au fost atacate la 11 septembrie 2001, transmiteAFP. “Am intrat în rãzboi pentru cã am fost atacaþi ºi suntem în rãzboiîn momentul de faþã pentru cã încã existã oameni care doresc sã facãrãu þãrii noastre ºi cetãþenilor americani”, a spus liderul de la CasaAlbã în timpul discursului sãptãmânal. “Aceºti teroriºti strãini seopun prin violenþã construirii unui Irak liber ºi democratic, pentru cãºtiu cã atunci când vom înlocui lipsa de speranþã ºi ura cu libertate ºisperanþã nu vor mai avea argumente sã recruteze”, a apreciat Bush.

UCRAINA: Interes pentru rezolvarea conflictului transnistre-an. Un specialist ucrainean pe probleme de politicã externã afirmã,într-un studiu, cã Ucraina este unica forþã care poate soluþiona con-flictul transnistrean, iar acest fapt reprezintã “cheia cãtre aderarea sala Uniunea Europeanã”, relateazã BASA-press. Studiul apreciazã cãUniunea Europeanã încearcã sã-ºi asume un rol sporit în spaþiultransnistrean ºi, de aceea, îºi intensificã presiunile asupra þãrilor careau influenþã în regiune - Rusia ºi, mai ales, Ucraina. Documentulprezintã în detaliu intenþiile Ucrainei la Marea Neagrã, subliniind cãeste interesatã de o serie de aspecte, de la coridoarele de transportenergetic pânã la cooperarea regionalã, ºi recomandã ca “regiuneaMãrii Negre sã fie definitã ca un spaþiu natural al intereselorucrainene”. IRAK: Dolari americani suspect de murdari. Opoz-iþia democratã americanã a denunþat, marþi, o serie de anomalii în ges-tionarea fondurilor alocate pentru reconstrucþia irakianã înainte detransferul de suveranitate, în urmã cu un an, ºi a cerut anchete supli-mentare privitoare la utilizarea a peste 19 miliarde de dolari, relateazãAFP. Un raport dat publicitãþii, care se bazeazã în special pe docu-mente ale Rezervei Federale Americane ºi Departamentului Apãrãrii,a dezvãluit circa 363 de tone de bancnote au fost transferate în Irak,iar cea mai mare cantitate de bani gheaþã care a pãrãsit vreodatã Rez-erva Federalã - 2,4 miliarde de dolari - a luat aceeaºi cale în sãptãmâ-na care a precedat tranziþia irakianã. Aceste informaþii le reiau pe celefurnizate în ianuarie ºi în mai în rapoarte oficiale, dar ele subliniazãcircumstanþe îngrijorãtoare, punând sub semnul întrebãrii respons-abilitatea americanilor în Irak. (D.A.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 11.000 lei, iar banii se vor depune

în contul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sec-torului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi înevidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupãdepunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269

B 64405

C 12 / 2005

ONOR LA VEªNICIE

În Bãnie, sub auspicii olimpice

Baza 2 Logisticã “Sud”

Militarii din Republica Moldova la

„COOPERATIVE BEST EFFORT - 2005”Douãzeci de militari ai Armatei Naþionale din Republica Moldova au participat la exerciþiul multinaþional de menþinere a pãcii „Coo-

perative Best Effort - 2005”, care s-a desfãºurat în Ucraina.În perioada 19-30 iunie, la Centrul de Instrucþie Iavorov, situat la 50 km de oraºul ucrainean Lvov, reprezentanþii militari ai peste 20

de þãri, atât membre NATO, cât ºi semnatare ale Programului de „Parteneriat pentru Pace”, au fost antrenaþi în derularea acestui exer-ciþiu de menþinere a pãcii.

Contingentul de militari din partea R. Moldova a fost format, în proporþie de 90 la sutã, din studenþi ºi ofiþeri ai Institutului Militar alForþelor Armate „Alexandru cel Bun”, restul efectivului provenind din alte instituþii ale armatei. Ofiþerii au avut calitatea de ofiþeri destat major ai batalionului multinaþional, iar studenþii au fost angrenaþi în componenþa unui pluton format din reprezentanþii a trei armate.

Actualmente, Republica Moldova candideazã pentru a fi þara gazdã a aplicaþiilor propriu-zise din anul viitor. În caz de reuºitã, se pre-conizeazã ca exerciþiul multinaþional „Cooperative Best Effort - 2006” sã se desfãºoare în poligonul Bulboaca, principalul centru deinstrucþie al armatei moldovene. Deci, ºtim unde sã mergem la anul!

Cristina FRATU

Concursurile aplicativ-militare de varã

Joi, 9 iunie, emisiunea radio “Oraarmatei” a aniversat 65 de ani de exis-tenþã. Festivitatea avut loc în sala pen-tru conferinþe de presã a SocietãþiiRomâne de Radio (SRR), unde au fostinvitaþi, alãturi de oficialitãþi, ziariºtidin presa scrisã ºi audiovizualã civilã ºimilitarã, ofiþeri de relaþii publice dinDirecþia Relaþii Publice ºi din unitãþimilitare din þarã.

Activitatea fost deschisã de redac-torul-ºef al emisiunii, cãpitanul-coman-dor Radu BÂLBÂIE, dupã care, direc-torul SRR, domnul Dragoº ªELEAN,ºi-a exprimat aprecierile privind cali-tatea oamenilor ºi a emisiunilor real-izate, amintindu-ºi cã legãtura cu “Ora

armatei” a început acum 19 ani, cândera militar în termen.

Ministrul Apãrãrii Naþionale, dom-nul Teodor ATANASIU, ºi-a exprimataprecierea privind calitatea emisiunilorrealizate de studioul militar. Dumnealuia atras atenþia cã, odatã cu renunþarea laserviciul militar obligatoriu, realizatoriivor trebui sã se reorienteze în ceea cepriveºte publicul-þintã, sã atragã tineriicãtre profesia militarã. În ceea ce îlpriveºte, domnul ministru s-a arãtat dis-pus sã le acorde jurnaliºtilor militaridin radio tot sprijinul pentru realizareaunor emisiuni dinamice, atractive, caresã facã faþã concurenþei.

Cu aceastã ocazie au fost lansate

douã produse mediatice aparþinândregretatului Vasile PREDA, fostulredactor-ºef al “Orei armatei” ºi dom-nului Cristian CIOBANU, realizatorulemisiunii “Atac la baionetã”. Spredeosebire de alte activitãþi asemãnã-toare organizate anterior, de aceastãdatã au mai scãpat ceva diplome ºi pen-tru cei din afara “casei”. Astfel de dis-tincþii primind, pentru colaborare cuemisiunea militarã, locotenentul-colonel Sorin BÃCILÃ ºi, colegul nos-tru, maiorul Emanuel BÃRBULESCU.Acþiunea s-a încheiat în mod festiv, cufasole, cârnaþi, salatã de varzã ºi bere lacutie.

Lt.col. Dragoº ANGHELACHE

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005 Pagina 3

In sãptãmâna 06-10 iunie, detaºamentulScorpionilor negri s-a deplasat in poligonulde tragere Botoºeºti-Paia, în încercarea de a

pune în practicã acumulãrile teoretice aleîntregii perioade de pregãtire. Dacã exer-

ciþiul de simulare SIMEX-2005 s-a dovedita fi un util examen pentru statul major al

batalionului, Botoºeºti-Paia reprezintã exa-menul subunitãþilor luptãtoare ºi de asigu-

rare de luptã.

Pentru câteva zile, poligonul de instrucþie din Botoºeºti-Paia a devenit un adevãrat câmp de rãzboi pentru Scorpioniinegri comandanþi de locotenentul-colonel Nicolae IOAN.Lucrul statului major al batalionului s-a orientat pentrucrearea unui cadru cât mai apropiat de condiþiile reale dinteatrul de operaþii, începând cu elaborarea documentelorspecifice statului major ºi sfârºind cu misiunile transmise lasubunitãþile luptãtoare.

În ultima zi a aplicaþiei, presa localã a fost invitatã sãparticipe la o parte din activitãþile Scorpionilor. Reprezen-tanþii mass-media au intrat încã de la început în “foculluptei”, atunci când, la câþiva kilometri de tabãra militarilor

olteni, au fost opriþi de o patrulã a acestora. Aceasta primisemisiunea sã îi escorteze pânã în tabãra româneascã pentru ali se putea garanta securitatea. Dupã îndeplinirea forma-litãþilor, care au constat în echiparea jurnaliºtilor cu cele tre-buincioase unui teatru de operaþii activ (cascã-kevlar ºi vestãantiglonþ), microbuzul a fost încadrat în coloana patruleiromâneºti ºi a pornit spre tabãrã.

Vigilenþa militarilor din patrulã nu a fost deloc gratuitã,lucru ce s-a demonstrat pe timpul deplasãrii, când coloana afost atacatã de cãtre câþiva insurgenþi. Cum obiectivul era camaºina jurnaliºtilor sã ajungã în tabãrã în deplinã siguranþã,mãrirea vitezei ºi flancarea autovehiculului civil neblindat,au fost suficiente pentru rezolvarea acestei situaþii “critice”,surprinzãtoare pentru ziariºtii prezenþi.

Odatã ajunºi la intrarea în tabãrã, jurnaliºtii au putut con-stata, cu deosebitã surprindere, faptul cã, în apropierea ei, îºiridicaserã o serie de corturi mai mulþi refugiaþi localnici, însperanþa obþinerii mai uºor a ajutoarelor cu care forþele coa-liþiei îi obiºnuiserã în ultima perioadã. Prezenþa jurnaliºtilor“a coincis” cu sosirea unei patrule româneºti de tip “echipasatului” care avea ca misiune distribuirea de ajutoare uma-nitare populaþiei locale, constând în alimente, apã, haine ºijucãrii.

Militarii au încercat sã urmãreascã cât mai fidel filmulunei astfel de misiuni, începând cu prezenþa translatorului ºipânã la negocierile ºi convorbirile cu ºeful satului privindobþinerea de diverse informaþii, de la fluctuaþia de populaþieidin zonã ºi pânã nevoile imediate ale localnicilor. La unmoment dat însã, situaþia s-a deteriorat, lucru ce a necesitatretragerea în ordine dar cu rapiditate a trupelor noastre, con-comitent cu evitarea oricãrei atitudini ostile faþã de localniciifurioºi, d eoarece considerau insuficientã cantitatea de aju-toare primite.

În altã parte a “zonei de operaþii”, o subunitate dincompania ALFA a cãpitanului Cristian RADU, primisemisiunea de extragere a unei persoane ºi de colectare dedocumente dintr-o clãdire din interiorul unei tabere ocu-

pate de forþele ostile. Principiul rapid-itãþii ºi vitezei de reacþie a fost aplicatad litteram de cãtre bãieþii din companiaALFA deoarece, pentru a-ºi îndeplinimisiunea, au trebuit sã reducã la tãcerecele trei santinele aflate în posturile depazã. Extragerea persoanei s-a efectuatfãrã pierderi, succesul raidului fiindapreciat în unanimitate de asistenþaprezentã la demonstraþie.

Au fost numai o parte din ceea ceScorpionii negri au exersat, executat ºiacumulat în aceastã perioadã a pregãtiriipentru misiune, ce a durat mai bine depatru luni. Este ora bilanþului pentru ei,este momentul adevãrului pentru toþi.

Nimeni nu spune cã va fi uºor, ci dimpotrivã. Însã toþi, pânãla ultimul, sunt hotãrâþi sã se întoarcã de acolo cu frunteasus, fãrã remuºcãri sau regrete. Încrederea aceasta sebazeazã, fãrã doar ºi poate, pe sutele de ore de instrucþie ºiantrenamente, pe zecile de mii de cartuºe consumate înpoligoanele de tragere, pe nenumãratele nopþi petrecute subcerul liber în taberele de instrucþie din Cernele, Obedeanusau Botoºeºti-Paia. Încredere în cel de lângã tine, în forþeleproprii, încredere în forþa Scorpionilor negri.

“Vom fi ce-am fost, ba mai mult încã!”, sunt cuvintelememorabile ale celui mai mare voievod român, la care Scor-pionii negri subscriu ºi adaugã: “SCORPIONES SEMPERVICTORES!”. Punct.

Locotenent George COMAN

SSCCOORRPPIIOONNIIII NNEEGGRRII SSUUNNTT LLAA OORRAA BBIILLAANNÞÞUULLUUII ªªII LLAA MMOOMMEENNTTUULL AADDEEVVÃÃRRUULLUUII

Joi 16 iunie, a avut loc, în bazairakianã White Horse, ceremoniade încheiere a celui de-al doileacurs de pregãtire a militarilorarmatei irakiene, condus de Bata-lionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”,în colaborare cu Unitatea Specia-lizatã Multinaþionalã din cadrulForþei Întrunite Operaþionale Ita-liene.

Potrivit ofiþerului de relaþiipublice al Batalionului 2 Infan-terie “Cãlugãreni”, în cadrul uneialocuþiunii rostite cu acest prilej,generalul maior Abd Al IateefTHUBAN, comandantul Diviziei10 a Armatei Irakiene a subliniatcã: “Apreciem efortul deosebit alinstructorilor români ºi italieni,care odatã cu pregãtirea specificãau sãdit în sufletul soldaþilor ºiîncrederea în forþele proprii.Antrenamentele au fost foarteaproape de realitatea câmpului deluptã, fapt care m-a determinat sãuit pentru un moment din timpulacestei ceremonii, cã aceºti soldaþifolosesc muniþie de manevrã.Munca instructorilor români ºiitalieni, o putem compara cu unlan frumos de grâu care dacã afost sãdit ºi muncit cu drag îþi dãsatisfacþie în momentul recol-tãrii.“

La pregãtirea armatei irakiene,care se desfãºoarã în Baza WhiteHorse, participã 40 de militariromâni iar în cadrul CentruluiRegional de Pregãtire Tallil suntalþi doi instructori români, spe-cializaþi în armament uºor de

infanterie. Aceºtia participã, alã-turi de militari britanici, italieni ºiaustralieni, la pregãtirea instruc-torilor irakieni care vor încadraacest Centru.

Pânã în prezent s-au finalizatdouã cursuri de pregãtire cu dura-ta de trei sãptãmâni, axate în spe-cial pe antrenamente în operaþiiduse în mediul urban, unde au fostinstruiþi, de cãtre militarii româniºi italieni, peste 300 militariirakieni. Potrivit ofiþerului derelaþii publice al unitãþii, dupãfinalizarea instruirii în cadrulCentrului de Pregãtire, sub-unitãþile irakiene urmeazã sã con-stituie o forþã de reacþie rapidã ladispoziþia guvernatorilor provin-ciilor din sudul Irakului, înmãsurã sã acþioneze în localitãþiledin zonã, preluând astfel parte dinresponsabilitãþile Forþei Multi-naþionale.

Concomitent cu activitãþile depregãtire a armatei irakiene, mi-litarii Batalionului 2 Infanterie“Cãlugãreni” desfãºoarã misiunide patrulare comune cu forþe aleBatalionului 604 irakian, în sco-pul evaluãrii ºi monitorizãriicapacitãþilor operaþionale a aces-tora, participã la activitãþicomune CIMIC ºi, în caz denecesitate, sprijinã militariiirakieni care executã misiuni înpuncte de control de-a lungulcomunicaþiei Bagdad-Basra, carese aflã în zona de responsabilitatea batalionului.

S-a încheiat cea de a doua seriede pregãtire a militarilor irakieni

Guvernul de la Chiºinãu solicitã retragerea neîntârziatã a forþelormilitare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în timp ce Tiraspolulcondiþioneazã reglementarea diferendului transnistrean prin prezenþaacestora, pe post de garant al securitãþii în regiune, relateazã BASA-press.

Prezenþa militarã a trupelor ruse în regiune submineazã eforturilecomunitãþii internaþionale de a elimina ameninþãrile la adresa securitãþiiîn spaþiul OSCE ºi constituie un impediment pentru reglementarea dife-rendului, a declarat vicepremierul ºi ministrul de Externe moldovean,Andrei STRATAN. Ministrul STRATAN a afirmat cã organizarea unoralegeri libere în raioanele de est ale Republicii Moldova este condiþio-natã de retragerea forþelor militare ruseºti, lichidarea poliþiei politice dela Tiraspol, demilitarizarea regiunii, asigurarea libertãþii presei ºi con-solidarea societãþii civile. El a optat, de asemenea, pentru înlocuireaactualelor forþe care asigurã menþinerea pãcii în regiune ºi formarea uneimisiuni multinaþionale de observatori civili ºi militari, sub mandatOSCE.

În schimb, Grigorii Marakuta, ºeful Sovietului Suprem de laTiraspol, a condiþionat reglarea diferendului de prezenþa trupelor mi-litare ruseºti în regiune, în calitate de garant al securitãþii. El a adãugatcã alegerile în Sovietul Suprem se vor desfãºura în conformitate cu le-gislaþia autoproclamatei republici nistrene, supusã expertizei Rusiei,Ucraniei ºi OSCE.

El a declarat cã a invitat deja mediatorii în conflictul transnistrean sãmonitorizeze alegerile. Deºi aceste propuneri au fost fãcute în contextuliniþiativei Ucrainei de soluþionare a diferendului, Tiraspolul va susþineMemorandumul rusesc asupra problemei transnistrene, ce urmeazã sãaparã în urmãtoarele luni, a subliniat Marakuta.

MEDIAFAX

Moldova solicitã retragereatrupelor ruseºti din republicã

Publicaþia noastrã poate fi cititã, în format pdf,pe pagina Web a Statului Major al Forþelor Terestre,la care se poate ajunge ºi din site-ul M.Ap.N.(www.mapn.ro), cu un clic pe link-ul pentru publi-caþii, dupã care se deruleazã pânã la secþiunea depublicaþii teritoriale. Fiºierele nu depãºesc 1 Mb ºipot fi deschise cu aplicaþia Acrobat Reader.

“Curierul armatei” pe site-ul Web al S.M.F.T.

La cei 65 de ani ai sãi, “Ora armatei” încã se “þine bine”

Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”

Personalul din comandamentul Corpu-lui 1 Armatã Teritorial teritorial este alã-turi de domnul general de brigadã dr. IonPÂLªOIU în grelele momente pricinuitede moartea mamai soþiei sale.

Sincere condoleanþe!

FFoottoo:: AAnnaa--MMaarr iiaa CCOOJJOOCCAARRUU

Cu toate cã ar fi putut alege orice armã din Forþele Terestre, sublo-cotenentul Marius ÞÂRDEA a considerat cã cel mai bine i se potriveºteverdele vânãtorilor de munte. Deci, dupã ce a terminat AcademiaForþelor Terestre a mai fãcut un an ªcoala de Aplicaþii de Vânãtori deMunte de la Predeal – pe care a absolvit-o ºef de promoþie – ºi a venit(anul trecut) direct la Curtea de Argeº.

„De mic mi-a plãcut muntele, mi-a plãcut sã stau în aer liber iarsimplul fapt cã am posibilitatea sã-mi practic meseria cu plãcere, pen-tru mine este deja ceva deosebit”. Este comandantul unui pluton care,chiar dacã nu este încadrat complet, totuºi nu este „un pluton de doioameni”, se poate lucra cu el. „Toatã unitatea este încadratã cu m.a.c.-iºi acesta este un lucru bun, pentru cã îi am o perioadã mai mare detimp, nu se schimbã o datã la ºase luni ca militarii în termen. Singurullucru deranjant este lipsa materialelor ºi a tehnicii de luptã. Dar, pro-babil cã, odatã cu apropierea termenului-limitã al operaþionalizãriiunitãþii, se vor rezolva ºi acestea”.

Batalionul 33 Vânãtori de Munte este primul sãu loc de muncã ºimediul din cazarmã este total diferit de cel din Academie sau dinºcoalã, dar sublocotenentul ÞÂRDEA spune cã nu a avut probleme deadaptare. „Am observat un fenomen: cu cât militarii sunt mai vechi înunitate sau în armatã, indiferent de grad, capãtã un anumit respect, careprovine dintr-un bun-simþ al meseriei.”

„Poate cã sunt oameni care considerã cã bãtrânii nu mai au loc înarmatã: Eu am avut ocazia sã vorbesc cu militari britanici, care îmispuneau cã la ei, cei cu vechime mai mare în armatã, nu sunt daþi afarã

ci sunt fãcuþiinstructori”.

La puþintimp de lasosirea înu n i t a t e ,exemplificas i b l o c o t e -n e n t u lM ã d ã l i nÞÂRDEA, atrebuit sã ple-ce în tabãrãla Drãghina.„ A c o l om-am lovitde unelelucruri pecare ar fi tre-buit sã le învãþdin ºcoalã: a-cele docu-mente pe care

trebuie sã le întocmeºti în diferite situaþii”. Comandantul de companiea avut o problemã familialã ºi a trebuit sã coboare în Curtea de Argeº.El s-a trezit comandantul taberei, cu rãspunderea instrucþiei pe umeri ºicu o mulþime de documente de fãcut: „ºi nu aveam nici cea mai micãidee cum sã le întocmesc. Dar m-au ajutat m.a.c.-ii cei bãtrâni, care au10-12 ani în unitate ºi au trecut prin funcþiile de comandant de grupã ºicomandant de pluton, oameni cu experienþã. M-au ajutat mult ºi îmipare rãu cã peste un an sau doi vor ajunge la limita de vârstã ºi vorpleca în viaþa civilã”.

Problema compatibilitãþii învãþãmântului militar cu realitatea de launitãþi este tratatã în modul cel mai tranºant cu putinþã. „Din ceea ceam fãcut în ºcoala de aplicaþii, folosesc acum cam 90%. Din Academie– mai puþin – pentru cã de acolo a trebuit sã plec ºi cu o echivalare

pentru viaþa civilã deci, automat, au fost unele materii care nu îºi gãs-esc rostul în activitatea militarã”. Cu toate acestea, remarca sublocote-nentul ÞÂRDEA, „sunt unele lucruri ce pot fi adãugate pentru a neacoperi unele lacune”. Este totuºi un demers ce ar putea fi realizat dacãar exista o comunicare realã între cele douã instituþii de învãþãmânt, pede o parte, ºi între învãþãmântul militar ºi unitãþile din teritoriu, pe dealtã parte.

„În Academie am învãþat dupã «Manualul grupei de infanterie» -exemplifica sublocotenentul Marius ÞÂRDEA -, în ºcoalã era de bazã«Manualul vânãtorilor de munte» iar la unitate m-am trezit cã trebuiesã lucrez dupã RTM-uri ºi dupã manualele britanice”.

Cu toate acestea o oarecare experienþã inclusiv internaþionalã, aacumulat-o de pe bãncile instituþiilor militare de învãþãmânt, întrucât aparticipat la „Strong Resolve 2002” ºi la o tabãrã de supravieþuire dinUngaria.

Au fost douã experienþe ce au avut darul sã le deschidã ochii ºicãtre un alt mod în care pot fi abordate problemele:

„Am vãzut cum sedesfãºurau lucrurile înUngaria, la academia lor. Ei nuau foarte multe aplicaþii. Prin-cipala lor formã de evaluareera «Marºul supravie-þuitorului»: 60 km de-a lungulcãrora erau o mulþime de ate-liere”. Activitãþile erau, cu pre-ponderenþã, practice, în genulcelor de cãrat buºteni, undetrebuia sã coopereze ºi sã secoordoneze întreaga echipã,sau de construire a unui mijlocde trecere pentru traversareaunui râu. Toatã activitatea dura3-4 zile iar calificativul era datde încadrarea în timp.

„Nu era diferenþã foartemare între noi ºi militarii dinarmata ungarã. Doar cã, laacea vreme, ei erau de un an înNATO ºi începuserã sã îºischimbe mentalitatea. Distanþamare era însã între noi ºinemþi”. Se cunoºtea cã ei facasemenea lucruri de multãvreme ºi aveau anumitedeprinderi formate. Pentru ei,spunea sublocotenentul ÞÂRDEA,asemenea exerciþii deveniserão obiºnuinþã. „Nu mi s-aupãrut foarte diferiþi, în afarã deexperienþã. Ei au 20 de ani demisiuni externe ºi au participatchiar în rãzboaie. Sã ne uitãm,de exemplu, la britanici: ei auexperienþã practicã de trei orimai multã decât avem noi. Înplus, eu au fost întotdeauna ceicare atacã, nu cei care se aparã.Este un alt element care îþiafecteazã mentalitatea”.

Sublocotenentul Marius

ÞÂRDEA este la început de carierã, momentul din viaþã în care viitorul pareatât de aproape încât ai impresia cã-l poþi atinge cu mâna. A luat viaþaaºa cum este ºi cautã sã-i facã faþã cu succes. „Pânã acum nu sunt delocdezamãgit, perspectivele sunt bune. Dacã eºti dispus sã îþi iei din tipultãu liber o porþie pentru pregãtirea personalã, dacã ºtii sã-þi organizeziactivitatea ºi (destul de important n-red.) dacã eºti dispus sã stai 6 lunideparte de casã pentru a face un curs de carierã sau pentru o misiune,eu zic cã nu s-a modificat foarte mult evoluþia în cariera militarã. Doarcã trebuie sã munceºti mai mult”.

Proiecþia pe care ºi-a fãcut-o pentru cariera militarã nu prea îi mailasã timp pentru acel “mizilic” de viaþã personalã. Ca atare cãsãtoria adevenit deja ceva abstract ce se va produce dupã ce îºi va fi croit undrum în viaþã. „Decât sã ai o soþie pe care sã o plimbi dupã tine princinci unitãþi, mai bine te cãsãtoreºti ceva mai târziu, când ai viaþa maiorganizatã!” Cel puþin aºa crede el!

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

VIAÞA ÎN MOZAIC Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 4

Aproape cã nu sunt concursuri sportivemilitare la care sã nu se audã de tandemulDURÃU-BRÃBIESCU. Colegi din ºcoalageneralã, activeazã la acelaºi club sportivcraiovean ºi lucreazã împreunã la aceeaºiunitate militarã (Batalionul 20 Infanterie),unde sunt militari angajaþi pe bazã de con-tract din decembrie 2003. În plus, amândoiau urmat cursurile facultãþii de educaþiefizicã ºi sport din localitate, fiind specia-lizaþi în tenis de masã.

Cu cei doi am aut ocazia sã stau devorbã în ianuarie, în tabãrã la Rânca, dupãce “rãseserã” aproape tot ce se putea dinspartachiada de iarnã.

“Îmi place mult sportul – spunea capo-ralul Paul BRÃBIESCU – ºi nu îmi placesã renunþ”. ªi, cu toate acestea, a avut o

perioadã de doi ani în care a renunþat la performanþã, din motive financiare. “Eram junior ºiieºisem, la Campionatul Mondial de Orientare, pe locul al ºaselea cu echipa. Pentru perfor-manþa mea am primit 1.000.000 de lei de la minister”. Un premiu care în loc sã îl bucure, areuºit sã-l scârbeascã ºi l-a determinat sã plece de la club. “Am considerat cã nu meritã sãdepui atâta efort pentru banii pe care îi primeºti. Asta în condiþiile în care îmi cumpãram sin-gur echipamentul ºi vitaminele. Aºa am ales sã merg în armatã; pentru un viitor mai bun ºi ocarierã mai sigurã”.

Acelaºi lucru îl spune ºi caporalul Ionuþ-Daniel DURÃU, care îºi aminteºte cã la club “nuaveam un salariu din care sã pot trãi. Dacã primeam 5 – 6 milioane într-un an ºi numai dacãveneam cu rezultate. Dacã nu... spuneau cã suntem liberi ºi putem sã ne ducem în altã parte”.

Caporalul DURÃU face orientare de la 12 ani ºi, asemenea lui BRÃBIESCU –parcã ar fi gemeni – a avut ºi el perioada sa de “cãdere” când a întrerupt activitatea

sportivã. “Am avut ambiþie ºi am revenit pentru cã îmi place mult disciplina pe careo practic ºi sportul, în general”.

Cunoscându-i pe amândoi la o competiþie în care deplasarea se face în exclusivitate peschiuri ºi ºtiind cã orientarea este o disciplinã mai “de varã” mi-am exprimat nedumerirea înprivinþa compatibilitãþii dintre schi ºi orientare. Caporalul DURÃU m-a lãmurit imediat cã“Orientarea se face ºi iarna, pe schiuri, nu numai pe timp de varã”, fiind un fel de schi fond cuhartã ºi busolã. De fapt la o sãptãmânã dupã competiþia de la Rânca au plecat la o altã com-petiþie, civilã, la Baia Mare.

Vãzându-i cum aleargã, de parcã ºi-ar fi pus splina la pãstrare m-a interesat firesc, cum seantreneazã. “Ajungem sã alergãm câte 30 km pe zi. Dimineaþa facem un antrenament mai tare,cu tempouri de 400 m, 1000 m ºi 3000 m.Bineînþeles cu încãlzire specificã, mobilitateºi, dupã aceea, revenire”. Ceea ce caporalulDURÃU numeºte “încãlzire” înseamnã aler-gare uºoarã pe distanþa de 4 – 5 km. “Toateacestea adunate înseamnã antrenamentulnostru de dimineaþã: 20 km, pentru cã maiavem unul ºi seara. Acela se reduce la o aler-gare uºoarã dacã dimineaþa avem un antre-nament mai dur”.

În ceea ce priveºte spartachiada deiarnã, amândoi au fost de acord cã cea maidificilã a fost patrula “pentru cã trebuiesã-i ajutãm pe cei mai slabi ca noi: mailuãm o armã în plus, o raniþã, o mascã...”Cel mai uºor li s-a pãrut fondul, deoareceavea “numai” 4 km. Normal, când alergi20 – 30 km în fiecare zi!

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

În locul unui viitor sportiv incert, au ales cariera militarã

3Foarte puþini dintre noi ºtim cã municipiulFocºani, supranumit “oraºul de pe Milcov”, e si-tuat între acest celebru râu ºi mai puþin cunoscu-tul râu Putna, al cãrui afluent ºi este.

Dintre toate cazãrmile din garnizoanaFocºani cea mai apropiatã de râul Putna este ceaa Dn. 288 Art. A.A. / Bg. 282 Mc., drept pentrucare i-am denumit generic “antiaerienii putneni”.

Aºadar, am poposit la vremea cireºelor deiunie, în cazarma dintre plopii fãrã soþ, din ime-diata apropiere a aeroportului Focºani, unul din-tre cele mai vechi cu pistã înierbatã din þarã, pen-tru a gira admiterea la tragerile din Capu Midia aacestei subunitãþi de artilerie antiaerianã.

Este de prisos sã vã spun cã toate elementeledivizionului verificate de specialiºtii în domeniuai corpului s-au prezentat în condiþii foarte bunela examenul ce le-a asigurat biletele pentru CapuMidia, fiindcã este cunoscutã buna lor pregãtirede specialitate.

De aceea mã voi referi în demersul meu jur-nalistic la aspecte mai puþin spectaculoase, dar lafel de importante pentru viaþa militarã.

Preluarea spaþiilor fostei unitãþi de aviaþie,asigurarea funcþionãrii noii unitãþi, creareacondiþiilor pentru afirmarea în rândul sub-unitãþilor ºi unitãþilor de artilerie antiaerianã dinþarã au fost probleme reale care au stat în faþaechipei de comandã a unitãþii, o echipã tânãrã ºiambiþioasã, în frunte cu lt.col. StãnelCIORêTEANU.

Anii au trecut ºi astãzi unitatea se prezintã cu

spaþii bine îngrijite, cu terenuri de instrucþiefuncþionale, cu o tehnicã de luptã adaptatã misiu-nilor ei specifice, dar mai ales, cu un personalbine pregãtit ºi conºtient de faptul cã prezentul ºiviitorul este aºa cum ºi-l fãuresc.

Nu fac paradã de realizãrile lor, dar nu pierdnici o ocazie de a demonstra celor cu care vin înîntrecere cã brigada, corpul ºi armata se pot bazape ei.

Evident cã au ºi greutãþi. Mare parte dintrecadre ºi gradaþii profesioniºti fac naveta la dis-tanþe mai mari sau mai mici de Focºani. Mulþistau în gazdã, iar din acest punt de vedereFocºaniul rivalizeazã doar cu Bucureºtiul. Fon-durile pentru chirie, transport, haine vin rar ºi încuantumuri mici sau cu întârziere. Lipsamotorinei ºi a pieselor de schimb pentru autove-hicule le îngreuneazã desfãºurarea ritmicã ºi învolum complet a activitãþilor din planul cu prin-cipalele activitãþi.

ªtiu, veþi spune cã acestea sunt problemegenerale pentru întreaga armatã. Da, dar sunt ºi aacestor oameni ºi eu la ei fac referire.

Oricum, sunt optimiºti ºi mai ales, pentru cãau un loc de muncã stabil, sunt motivaþi sã facã,în continuare, o figurã frumoasã în rândul struc-turilor C.1 A.Trt.

Le-am urat succes “antiaerienilor putneni” ºiam hotãrât sã-i vãd la muncã concretã înPoligonul de la Capu Midia.

Colonelªtefan MITINCU

Printre antiaerienii putneni

Carierã înseamnã mai puþin timppentru tine ºi mai mult pentru pregãtire

The war on terrorism will not be decided with asingle ovenyhelming blow. It is a war that willdemand extreme patience, unshakable resolve,internaþional cooperation, and creative, harmo-nized milw of defence and offensive measures.

(Rãzboiul contra terorismului nu va fi decis cu osingurã loviturã nimicitoare. El este un rãzboi care vacere rãbdare, hotãrâre de nezdruncinat, cooperareinternaþionalã ºi creativã, o îngemânare armonioasãa mãsurilor defensive ºi ofensive)

O disputã care escaldeazã într-un rãzboi este clasificatã, fãrãîndoioalã, ca succes de acea parte care învinge militar în respec-tivul conflict. Aceasta ar putea fi folositoare pentru problemeleteoretice pe care le reclamã, dar din perspectiva rãzboiuluiîmpotriva terorismului un astfel de rezumat trebuie tratat ca uneºec. Acest rãzboi este un proces de lungã duratã, unde liniilefrontului nu sunt stabilite concret, iar combatanþii nu pot fi iden-tificaþi uºor de necombatanþi.

“Strategia Naþioalã de Securitate” a S.U.A a recunoscutterorismul, în memorabila frazã “intersecþia radicalismului cutehnologia”, ca ameninþarea predominantã a securitãþii, înperioada post-Rãzboiul Rece. Strategia descurajãrii destinatãrãzboiului contra terorismului va fi clãditã pe victoriile obþinutepe termen scurt, mediu ºi lung, care vor slãbii inamicul. Ea vaimplica un efort multilateral ºi foarte bine orchestral pentru a dao loviturã, cât mai dãunãtoare teroriºtilor, sistemelor lor dearmament, infrastructurii, reþelelor de sprijin, canalelor financia-re ale acestora, cât ºi împotriva a tot ceea ce presupune suportulºi sprijinul lor. Aceastã strategie necesitã totodatã o muncã deculegere de informaþii excelentã, o coaliþie generalã ºi o reþeaglobalizatã care sã faciliteze schimbul de informaþii vitale ºi sãîncurajeze transparenþa. În cele din urmã ea necesitã tehnologiede ultimã generaþie ºi forþe militare extrem de bine antrenate.

Rãzboiul contra terorismului nu va fi decis cu o singurã lovi-turã nimicitoare. El este un rãzboi care va cere rãbdare, hotãrârede nezdruncinat, cooperare internaþionalã ºi creativã, oîngemânare armonioasã a mãsurilor defensive ºi ofensive. Nece-sitã abordãri care sã caute îmbunãtãþirea conditiilor politice,economice ºi sociale ale celor care trãiesc în locuri unde teroris-

mului îi este permis sã înfloreascã. Acesta vanecesita de asemenea, stimulenþi care sãcãlãuzeascã posibilii teroriºti departe deimpulsurile lor distructive ºi cãtre creaþia lib-ertãþii ºi societãþilor prospere ºi liniºtite.

Ultimul obiectiv trebuie sã fie întotdeau-na, în procent de 100 %, inactivitatea inam-icului. Rãzboiul împotriva terorismului tre-buie sã se bazaze pe descurajarea actorilorextremiºti.

Pentru Patrick Morgan descurajarea este“folosirea ameninþãrii cu distrugerea pentru apreveni ca cineva sã facã ce tu nu vrei sã faci”.Un alt teoretician militar defineºte descura-jarea ca, “ameninþarea cu o pedeapsã durãpentru o acþiune a inamicului, în mãsurã sã-idetermine pe acesta sã renunþe la acea acþi-une”. Zee Maoz vede descurajarea ca ,,opoliticã prin care oricine va încerca sãameninþe, va fi un atacator cu o sabie scoasãdin teacã atârnând deasupra capului sãu. Ea va funcþiona atâtavreme cât sabia n-a fost folositã. Când sabia va fi acoperitã cusânge, descurajarea se spune cã a eºuat, indiferent al cui sânge afost vãrsat “.

Acestea ºi alte definiþii standard ale descurajãrii împãrtãºesco asumare comunã: descurajarea este un “succes atâta vreme câtagresiunea nu a avut loc; eºuarea ei este urmarea unui singur actviolent”.

În conformitate cu aceastã concluzie, un inamic care îºirecunoaºte limitãrile operaþioanle vis-a-vis de superioritatea mil-itarã a oponentului, îºi va ajusta tacticile ºi operaþiunile pentru ajuca dupã puterile sale. Exemplele includ aici rãzboiul de gherilãdin Vietnam, rãzboiul din 1968 - 1970 dintre Israel ºi Egipt de-alungul Canalului Suez, ca ºi schimbarea operaþionalã fãcutã deHezbollah împotriva Israelului, ca urmare a retragerii întârziatea acestuia din sudul Libanului în mai 2000.

Rãzboiul împotriva terorismului poate avea rezultate, armo-nizând ºi integrând cele mai importante componente necesaresuccesului, acestea includ:

- întãrirea scuturilor defensive teritoriale prin întemeierea de

sisteme de pazã multirol (garduri electronice, senzori de înaltãtehnologie, reguli de angajare speciale, zone tampon ºi de secu-ritate ºi obstacole variate, cu rol de întârziere, pentru posibiliisinucigaºi bombã în a-ºi atinge obiectivele, dar ºi un numãr maimare de unitãþi profesioniste antrenate în mod special pentrulupta împotriva ameninþãri teroriste;

- îmbunatãþiri în derularea permanentã a capacitãþilor înculegerea de informaþii ca o necesitate majorã:

- atenþia corespunzãtoare în operaþiuni de infrastructurã, cadistrugerea fabricilor de armament ale teroriºtilor, facilitãþilor destocare, tunelurilor ºi eliminarea reþelelor de suport financiar aleteroriºtilor;

- concentrarea crescândã pe capabilitãþile speciale de ofen-sivã, de exemplu: preluarea initiaþivei, angajarea în raiduri sur-prizã, operaþiuni de tip tinþã;

- o doctrinã ofensivã ºi defensivã bine echilibratã; - eforturi mari de îmbunatãþire a condiþiilor politice, eco-

nomice ºi sociale în zonele de fisc, ca mãsuri complementaremãsurilor militare.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005 Pagina 5

Prin amabilitatea secþiei G7, amprimit la redacþie o prezentare dearmament a firmei elveþiene SigSauer. Vom începe prin prezentareapistoalelor, produse în cinci variante.

Pistolul P 226 (fig. 1 ºi 2) este,potrivit firmei, unul dintre cele maiutilizate ºi respectate pistoale dinlumea luptãtorilor din trupele speciale(“Special Operations”). Este arma ofi-cialã a US Navy Seals, SAS, GSG-9,

a comandourilor Marinei franceze ºi acomandourilor Armatei portugheze.

Arma are numeroase accesorii:amortizor, lanternã, laser, etc. Deasemenea se poate adapta dimensiu-nilor mâinii prin schimbarea croseisau a trãgaciului. Se fabricã atât învarianta cu armare automatã dupãfiecare foc (SA/DA) ºi siguranþã ma-nualã, cît ºi în varianta cu dezarmare

automatã dupã fiecare foc (DAO) ºisiguranþã automatã.

calibru: 9 mmL=197 mm, H=139 mm,

l=37 mmmasa: 870 g; versiunea inox

negru: 1.080 gîncãrcãtor: standard 15 cartuºe,

opþional 20 cartuºe

Pistolul Sig Pro SP 2002 (fig. 3)este un pistol modern, cu carcasã dinpolimer. Compania oferã tote acce-soriile ºi posibilitãþile de modulareexistente ºi pentru modelul P 226.

Se fabricã atât în varianta cuarmare automatã dupã fiecare foc(SA/DA) ºi siguranþã manualã, cît ºiîn varianta cu dezarmare automatãdupã fiecare foc (DAO) ºi siguranþãautomatã. Este arma oficialã a PoliþieiGermane (majoritatea landurilor) ºi afost preferatul specialiºtilor francezipentru cel mai mare contract de înzes-trare postbelic: 250.000 de bucãþi pen-tru Poliþia Naþionalã, jandarmeria,poliþia de frontierã ºi vamã. Estefolositã ºi de agenþia ImmigrationOffice al SUA.

calibru: 9 mmL=187 mm, H=144 mm,

l=35 mm

masa: 760 g încãrcãtor: standard 15

cartuºe, opþional 20 cartuºe

Pistoalele P 228 ºi P 229(fig. 4 ºi 5) sunt versiunilecompacte ale lui P226, ambelede mare succes în SUA, uti-lizate de cãtre FBI, Secret Ser-

vice, Agenþia Anti-Drog (DEA),Autoritatea Aeronauticã Federalã ºialte servicii speciale. Este pistolulcompact oficial al Armatei StatelorUnite ºi este folosit pe scarã largã decãtre piloþii din statele NATO, ca armãde rezervã.

Doar modelul P 229 are ºinã pecare se poate monta lanterna ºilaserul; de asemenea prezintã o vari-antã evoluatã de siguranþã automatã.Totodatã este arma preferatã a perso-nalului combatant feminin.

calibru: 9 mm L=180 mm, H=136 mm

l=37 mmmasa: 865 gîncãrcãtor: 13 cartuºe

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

Lupta împotriva terorismului

UUnn rrããzzbbooii ddee dduurraattãã,, ccaarree cceerree mmuull ttãã rrããbbddaarree

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))Locotenent-colonel Gabriel TOMA

Pistoalele produse de firma Sig SauerTend in þe în p roduc þ ia ac tua lã de a rmament

Fig. 1 Fig. 2

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 3

(urmare din nr. trecut)Principala cale de transport a materialelor, a fost calea feratã.

Trupele de cale feratã, au trebuit sa repare aproape 260 de kilometride ºine, sã cureþe de mine 70 de kilometri, sã repare comutatoarele ºisã restabileascã alimentarea cu energie electricã a liniilor de cale fer-atã. Trenurile trebuiau sã fie protejate împotriva focului cu lansatoarede bombe, artileriei ºi a lunetiºtilor.

Transportul aerian a jucat un rol important în aprovizionare ºischimbul personalului. Materialele voluminoase au fost aproape defiecare datã transportate pe calea aerului. Întreaga aviaþie de trans-port militarã ruseascã, plus o parte din aviaþia comercialã, a fostimplicatã în sprijinul acestui efort.

În teatrul de operaþii, camioanele de transport au fost esenþiale. Petimpul scurtei perioade de pregãtire (11 - 30 decembrie 1994), 2850de camioane grele de transport au sprijinit efortul trupelor de uscat.Dintre acestea, 90 au suferit stricãciuni serioase, iar 83 au fost casatedatoritã avariilor suferite. Pe timpul luptei pentru Groznîi, nevoia decamioane a crescut la 6700. Controlul ºi coordonarea acestui traficintens a constituit o problemã serioasã. Ruºii au uitat de experienþadin Afganistan, unde Armata 40 Sovieticã a avut destinatã o brigadãde control trafic, în acelaºi timp cu desfãºurarea operaþiunilor deluptã. Controlul traficului este numai un exemplu de cum lipsa tim-pului de pregãtire minuþioasã a unei operaþii poate afectadesfãºurarea acþiunilor de luptã. Aducerea logisticii în locul ºimomentul potrivit cere timp. Conducãtorii politici nu au acordatacest timp armatei ruse.

Camioanele de transport erau uºor blindate, ceea ce nu permiteaexpunerea lor luptei din mediul urban. Una din problemele majoreale aprovizionãrii forþelor din linia întâi, era aceea cã acestecamioane puteau înainta doar pânã într-un anumit punct. De acolo,întreaga încãrcãturã trebuia reîncãrcatã în maºinile de luptã aleinfanteriei, sau în alte vehicule blindate. Vehiculele blindate nu eraudestinate acestui scop ºi de aceea trebuiau sã facã numeroase cursepentru a descãrca un singur camion. Aceasta însemna cã, uniicomandanþi pierdeau majoritatea vehiculelor blindate, ele fiind ocu-pate cu transportul muniþiei, alimentelor, apei sau serveau ca ambu-lanþe. A existat o nevoie cronicã de vehicule blindate de transportcare sã se poatã deplasa pânã la trupele de la linia de contact.

Realimentarea ºi reaprovizionarea vehiculelor de luptã se fãceaanevoios. În mod normal trebuia fãcutã noaptea. Acest lucru însem-na ca la punctul de aprovizionare, un numãr mare de soldaþi trebuiausã care combustibilul cu bidoane ºi sticle ºi muniþia în cutii, pe dis-tanþe lungi, un proces anevoios ºi hazardat. Retragerea vehiculelor,în mod special a tancurilor pentru aprovizionare ºi realimentare erafoarte dificil. Trupele desfãºurate la contact, de multe ori nuînþelegeau procesul, astfel cã atunci când tancurile se retrãgeau sprepunctul de aprovizionare, ei credeau cã începe retragerea generalã.

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel Marius POTÂRNICHE

Primulrãzboi ruso-cecen: 1994 - 1996

SSpprriijjiinnuull ccuu ttrraannssppoorrttuurrii

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 6

La recomandarea domnului colonel ªtefan Mitincu,am stat de vorbã cu fiica dumnealui, Maria Magdalenacare, împotriva curentului actual, a simþit nevoia sã neprezinte lumea arabã dintr-o altã perspectivã... a ei! Deunde vine acest impuls lãuntric? Din faptul cã a petre-cut o bunã bucatã de timp în Egipt. A absolvit anul tre-cut Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, secþiaromânã-arabã dar, între timp, printr-o bursã de studiiparþiale de 9 luni, acum doi ani, ºi printr-una de studiipostuniversitare de 8 luni, care tocmai s-a încheiat, areuºit sã descopere magia Orientului, dincolo de voalulterorismului atât de omniprezent.

— Ce reprezintã Egiptul pentru celelalte state arabe?— Egiptul ocupã un loc aparte ºi are un rol foarte important

în rândul þãrilor arabe, fiind un centru cultural ºi politic deosebit.În momentele de crizã, preºedintele Egiptului este cel care orga-nizeazã summit-ul arab pentru a discuta ºi cãuta o soluþie derezolvare a conflictului. Majoritatea oamenilor ºtiu despre Egiptcã este þara piramidelor ºi a faraonilor, cu un trecut glorios. Deatunci, însã, lucrurile s-au mai schimbat, au mai evoluat;egiptenii nu mai sunt cei care merg cãlare pe mãgari sau cãmile.Ar trebui sã se ºtie cã 70% dintre femeile din Cairo conducmaºini.

Înainte de a pleca, am lãsat acasã toate prejudecãþile. Amvizitat cam tot ceea ce se putea vizita. Ei conservã foarte binenatura ºi centrul istoric pe care le vor exploata la nesfârºit, pen-tru cã turismul este o sursã importantã de venit. Am fost impre-sionatã de piramide, de zona din sud – Luxor ºi Asuman, deoaze. Din punctul de vedere al reliefului, în Egipt gãseºti abso-lut orice, în locuri nu chiar atât de îndepãrtate. Ai Nilul, apoi aiimediat deºertul; ai oazele cu palmieri ºi izvoarele de apã caldãîn mijlocul deºertului de nisip; ai munþii ºi mãrile (Roºie ºiMediteranã), toate la o distanþã mai micã de 300 de km întreele.

— Se ºtie ce influenþã au, în societatea arabã, religia ºifamilia mai ales asupra comportamentului uman. Spune-necum îl percep arabii pe Allah ºi cum se lasã conduºi de El întot ceea ce fac?

— Egiptul este o þarã fundamental religioasã, însã, nu esteatât de reticentã la nou cum credeam eu. Am revenit în aceleaºilocuri la nici un an distanþã ºi eu însãmi am observat uneleschimbãri, deºi aveam impresia cã, într-o þarã atât de conser-vatoare, progresul este acceptat foarte greu. Femeile încã seîmbracã, lãsând sã se vadã cât mai puþinã piele, exceptând faþa.Poartã doar un voal care sã le acopere pãrul. Însã sunt din ce înce mai multe fete tinere care renunþã la acest voal tradiþional ºicare adoptã þinutele din Occident, cu blugi ºi tricouri. Acestfenomen se explicã prin faptul cã, fiind vorba despre o þarã tu-risticã, s-au o-biºnuit cu strã-inii care vinîmbrãcaþi înp a n t a l o n iscurþi ºi fustepânã la ge-nunchi.

Este ade-vãrat cã arabiise roagã decinci ori pe zi,în mod public,iar acesta esteun spectacoluimitor pentrueuropeni, care îºi þin credinþa în suflet ºi se închinã Domnului înbiserici. În Egipt ai sã vezi, însã, un vânzãtor care iese în spatelemagazinului ºi îºi face rugãciunea, în genunchi, pe un covoraº.Dar acest aspect este normal pentru o þarã arabã. Eu, pentru cãam stat printre ei, am observat ºi altceva. Mergând pe o stradã,într-o zonã mai popularã, mai sãracã, am vãzut oameni care serugau la o moschee, iar pe cealaltã parte, alþii care jucau tableîntr-o cafenea. De aceea nu trebuie sã generalizãm ºi sã spunemcã toþi sunt la fel. Sã nu ne imaginãm cã la ora 12.30, când cre-dincioºii sunt chemaþi la rugãciune, toþi îngenunchiazã. Uneori,arabul preferã sã se roage mai târziu, dacã pe moment se simte

obosit, ºi o va face cu mai multã convingere.Coranul este cartea lor de cãpãtâi ºi este plinã de restricþii ºi

interdicþii care le ghideazã viaþa de zi cu zi. Dar, în ultimavreme, încearcã ºi ei sã seapropie mai mult de Occident,adoptând elementele negativeale societãþii noastre: au începutsã fumeze ºi sã bea, lucruriinterzise cu desãvârºire înCoran. ªi, totuºi, în Egipt, nubãutura este cauza accidentelorrutiere sau a altor evenimentenefericite. Criminalitatea aicieste foarte micã ºi, ca strãin, tesimþi în siguranþã. Nu este oproblemã sã ieºi la douãnoaptea pe stradã. În Coran sespune cã, mai demult, hoþilor lise tãiau mâinile. Astãzi, arabiisunt închiºi pentru furtul dinbuzunare sau chiar pentru maipuþin, iar dacã agreseazã o fatã,egipteancã sau strãinã, au mariprobleme cu autoritãþile. Le este fricã de legea asprã, dar pânã laurmã le este fricã de Allah, de Judecãtorul Suprem, ºi nuneapãrat de poliþist sau de închisoare. În spatele legii, se aflãAutoritatea Supremã!

— Arabii sunt priviþi de cãtre occidentali ca o tagmã aparte,ca un popor foarte bine închegat. Ce element transpare din totceea ce îi reprezintã ºi parcã îi înfrãþeºte pe toþi?

— Dacã analizezi, în toate aspectele societãþii, se aflã religiacare vine ºi uneºte. Arabii sunt foarte uniþi ca oameni dar, înprimul rând, ca familie. Întotdeauna se vor ajuta între ei pentrucã sunt fraþi, sunt copiii lui Allah ºi, extrapolând la societate, eiîl vor ridica pe omul cãzut ºi îi vor da un pahar cu apã. În Româ-nia, existã un fenomen invers care ne dezumanizeazã prinreacþia noastrã la vederea unui om cãzut pe jos, pe care preferisã îl eviþi, peste care treci. Nouã ne este mai uºor sã presupunemcã este beat, drogat ori nebun.

— Am vãzut care sunt relaþiile în interiorul societãþii arabe,dar cum sunt priviþi strãinii, cei ce se aflã dincolo de graniþaimaginarã trasatã de religie?

— Din pãcate, au impresia cã tot ce apare la TV este ade-vãrat, cã tot ce vãd în filme este o realitate. Ca urmare, concepþialor despre noi este eronatã. Nu putem încerca decât sã le schim-bãm aceastã opinie, rugându-i ºi pe ei sã nu extindã un fenomen

particular asupraîntregii omeniri,pentru cã sunt oa-meni extraordinaripeste tot, orientalisau occidentali.

Apropiindu-mãmai mult de ei, amaflat cã arabii setem de uitare. Lorle este fricã cã plecide acolo ºi nu osã-þi mai aduciaminte de ei. Amfost ºapte români lastudii ºi, înainte dea ne întoarce acasã,ne-am luat la reve-dere de la toþi, de laomul de unde cum-pãram banane sau

suc, de la cei care lucrau în net-café-ul undeobiºnuiam sã mergem. Toþi ne rugau sã neamintim de ei! Am revenit în þarã cu oimpresie bunã despre Egipt, dar am statacolo aproape un an ºi jumãtate. Mulþispun, numai dupã o sãptãmânã, cã este oþarã jegoasã. Nu ai voie sã afirmi aºaceva! Probabil cã au fost în zonele aceleaturistice în care omul, ca sã-ºi vândã pro-dusul, devine puþin mai agresiv, sau ca sãînchirieze camere în cãmin, stã pe capultãu pânã te convinge. Dar nu poþi sã-i

condamni, pentru cã, în definitiv, nu încearcã decât sãpunã o pâine pe masa familiilor lor.

— Sunt totuºi atât de multe atentate împotrivastrãinilor, iar frecvenþa lor a crescut odatã cudeclanºarea rãzboiului din Irak!

— Chiar vroiam sã amintesc despre atentatul din lunaaprilie, care a avut loc pe una dintre strãduþele marelui bazar dinCairo. Într-adevãr au fost vizaþi niºte strãini, însã ce nu ºtiemultã lume, este cã cele mai multe victime au fost egipteni. Eiau de suferit cel mai mult! Autorii acestor atentate au graveprobleme psihice, dacã sunt în stare sã se sinucidã ºi sã mai

omoare ºi alþi oameni odatã cu ei. Însã, nu toþi arabii suntteroriºti. Jihadul, Rãzboiul Sfânt, este îndreptat împotrivanecredincioºilor, a ateilor, a celor care nu au nici un Dumnezeu,

ºi nu împotriva credincioºilor. În Egipt, Liban ºi Siriasunt ºi creºtini, ºi musulmani, care convieþuiesc ºi seînþeleg foarte bine între ei. Nu existã ideea de a dis-truge alte religii, doar pe cei care nu au credinþã, pen-tru cã lipsa acesteia stã la baza fenomenelor negativedin societate. Mie îmi place sã cred cã am ajuns sã-icunosc ºi sã-i înþeleg mai bine, iar câteodatã mã iden-tific cu ei. Sunt oameni deschiºi faþã de cei care levorbesc limba ºi acestora le vor zâmbi din suflet.Arabii spun cã: “Atunci când o sã ne vorbiþi limba ºio sã ne mâncaþi pâinea, atunci o sã fiþi de-ai noºtri!”Ei îºi þin supãrarea în suflet ºi zâmbetul pe faþã, deºiunii dintre ei nu au ce pune pe masã acasã. Se gân-desc cã nu are rost sã-i supere ºi pe cei din jurul lor.

La noi, 80% dintre figurile pe care le vezi pe stradã sunt încrun-tate. Acolo nu ai sã vezi aºa ceva. Oamenii zâmbesc tot timpulºi nu te costã nimic sã le arãþi ºi tu cã este o bucurie sã-iîntâlneºti. Cei ce nu zâmbesc sunt consideraþi a fi oameni rãi.

— Crezi cã se va schimba vreodatã opinia asupra lumiiarabe ºi cã aceasta va fi privitã prin ochii tãi? Terorismul va firãpus de magia celor “1001 de nopþi”?

— Este greu ºi cred cã sunt puþini cei care au trãit acolo casã spunã ceva bun despre arabi. În general, se pleacã de la ideeacã nu-i suportã, aºa, fãrã motiv. Nici românii nu sunt priviþi preabine în Europa! Vedeþi, sunt unele asemãnãri între noi! Sã nu-imai criticãm pe alþii! Existã o tendinþã actualã care se manifestãdin ce în ce mai mult ºi se referã la faptul cã arabii vor sã aibãºi ei obiceiuri occidentale. Au împrumutat anumite sãrbãtori, iarrestaurantele cu specific arãbesc sunt încadrate acum de KFCsau de McDonalds. Ori ei nu înþeleg un lucru: eu, ca turist, numã duc în Orient sã gãsesc Occidentul! Este bine ca ei sãevolueze dar, eu, puþin mai egoistã, aº vrea sã rãmânã lumeaaceea de basm, fãrã elemente “de împrumut”, care par oricumnelalocul lor. Zonele vechi din Cairo , pline de frumuseþe ºi defarmec, intrã în contrast cu cele mai noi, cu reprezentanþe defirme ºi fast food-uri , fãcute pentru americanii care întreabã dis-peraþi de Zara sau care doresc sã-ºi potoleascã pofta de ham-burgeri! Eu nu ºtiu pentru ce se mai deplaseazã pânã aici! Dacãvii în Egipt ºi cauþi piramidele în centrul oraºului, înseamnã cãnu ºtii ce vrei!

— Te vei întoarce în Egipt ºi îþi vei feri prietenii de uitare?— Asta îmi ºi doresc, ca viitorul meu loc de muncã sã aibã

legãturã cu lumea arabã. Eu i-am cunoscut trecând dincolo desticla televizorului, care oricum prezintã fragmente de realitate.Consider cã pot sã-i înþeleg mai bine ºi cã relaþiile cu parteneriiarabi vor fi astfel mai bune. Poate cã sunt subiectivã, dar arabiipe care eu i-am întâlnit sunt niºte oameni deosebiþi, cu care o sã

pãstrez legãtura. ªi apoi, dacã 90% din ceea ce mi s-a întâmplatau fost lucruri extraordinare, atunci nu am cum sã am o pãrereproastã despre Egipt ºi egipteni!

A R A B IA R A B I II - - o a m e n i i c a r e s e t e m d e u i t a r e !o a m e n i i c a r e s e t e m d e u i t a r e !

Paginã realizatã de Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005 Pagina 7

În partea a doua a lunii lui Cireºar s-a desfãºurat, în poligonulde la Capu Midia, un exerciþiu româno-francez, cu scopul de aantrena în comun douã subunitãþi de rachete antiaeriene ºi exe-cutarea tragerilor de luptã cu tehnica proprie fiecãrei pãrþi partici-pante: Regimentul 54 din Forþele Terestre Franceze ºi Regimentul53 Mixt Racheta Antiaeriene.

Sâmbãtã, 18 iunie. Cobor la intrarea în localitatea Corbu,dintr-un autobuz plin de muncitori angajaþi la rafinãria Petromidia.ªi care miros puternic a petrol de peste “80 de grade”. Din urmã audcum mi se strigã “armatã uºoarã ºi hai liberare”. Dau talpã cãtrepoligonul CapuMidia, având tainicasperanþã cã va apãreavreun tractor sau, dece nu, chiar uncamion. ªansa de aface un marº pe josîmi este spulberatã deapariþia unei Dacii ceopreºte lângã sub-semnatul. Înãuntru,doi caporali, foarteamabili. Cu ajutorullor ºi a bãtrânei lormaºini ajung lapoligon. La intraresunt aºteptat de cãtremaiorul ViorelCALENCIUC, ofiþerul cu relaþiile publice la Brigada 6 RacheteAntiaeriene. Ne îndreptãm împreunã spre poziþiile de tragere, undesunt instalate câteva corturi aparþinând Regimentului 53 MixtRachete Antiaeriene de la Medgidia. Aici, la o masã de stat major,este maiorul Dorin CARABULEA ºi mã informeazã cã, în perioada16 – 22 iunie, douã baterii de rachete antiaeriene CA-94 ºi CA-95,din Regimentul 53 de la Medgidia, au participat la exerciþiile deinstruire în comun cu o subunitate de rachete antiaeriene,ROLAND, din Armata Francezã. Pânã la acea datã, instruirea s-aexecutat la simulatoare, iar în cursul zilei de 19 iunie erau planifi-cate tragerile cu rachete antiaeriene de cãtre ambele detaºamente.Mai aflu, de la maiorul CARABULEA, cã pentru rachetiºtii dinMedgidia este prima activitate desfãºuratã în comun cu militarii dinalte armate. S-au confruntat ºi cu greutãþi. Cumulul de funcþii.Francezii au venit cu omul ºi locul. Noi am venit cu locurile ºi omul.Nu au fost fãcute precizãri clare privind desfãºurarea exerciþiului.Nu au fost oferite toate detaliile. Acestea fiind primite în ultimulmoment. La conferinþele de planificare nu a participat nimeni dinpartea regimentului. Cu un numãr redus de oameni au trebuit sãasigure serviciile din poligon ºi sã ia mãsuri de pregãtire a acestuiaîn vederea executãrii tragerilor.

În cort intrã un ofiþer despre care aflu cã este comandantulBateriei a 4-a C.A.95. Locotenentul Marius COZMA, cãruia i semai spune ºi Belodedici (datoritã asemãnãrii cu respectivul fotbal-ist), raporteazã cã este gata pentru începerea antrenamentului.Antrenament care va cuprinde deplasarea complexelor CA-95 într-opoziþie de tragere de unde vor executa lansãri simulate asupra adouã avioane (un Mig – 21 Lancer ºi un IAR 99 ªoim) care vordecola de la Mihail Kogãlniceanu. Militarii francezi vor executa ºiei antrenament executând lansãri la rece pe un avion “FALCON”care va veni tot de la Kogãlniceanu. Solicit ºi primesc aprobarea dea însoþi subunitatea la antrenament. Sunt acceptat la a treia insta-laþie. Aici îi cunosc pe membrii echipajului, plutonier LucianSCARLAT, ºef de instalaþie, plutonier major Marian POPESCU,mecanic conductor ºi caporalul Cãtãlin TEODORESCU, operator.

Începem deplasarea. În interiorul TAB-ului este o cãldurãînãbuºitoare. Norocul nostru este cã nu-i ºi praf. Cu o zi în urmã, înpoligon a plouat cu gãleata. Ajungem în poziþia de tragere unde, perând, cele douã complexe CA-95 îºi ocupã poziþiile. Se trece laobservarea spaþiului aerian. Fiecare operator îºi roteºte instalaþia învederea descoperirii þintelor aeriene. Comandantul de baterie,locotenentul COZMA, urmãreºte cu atenþie operaþiile efectuate decãtre subordonaþii sãi. Îl întreb dacã au complexe faþã de militariifrancezi. Îmi rãspundecã nimeni nu are aºaceva. Au fãcut antrena-mente la simulator. Înfiecare dintre ei existãdorinþa de a se bate pen-tru a demonstra cã ºi cumijloacele noastre suntcompatibili.

“Existã acel rãupozitiv din fiecare. Da,suntem curioºi, intere-saþi dar ºi hotãrâþi” îmispune locotenentul.

Dialogul ne esteîntrerupt de strigãtul dealarmã al plutonieruluimajor Ion AGHINIÞÃcare a vãzut primul“ªOIMUL” venindhotãrât spre noi. Ambele instalaþii se miºcã cãtre direcþia indicatã.Avionul trece cu vitezã. Se duce, executã un rondou ºi revine. Dinnou operatorii sunt puºi la încercare. Comandantul de baterie estenemulþumit. κi muºtruluieºte personalul din subordine. Avionulrevine din nou la atac. De aceastã datã operatorii sunt pe fazã.

Respirãm uºuraþi dar nu pentru multã vreme. Venind de pe mare, cusoarele în spate (noi îl avem în faþã) ºi la rasul apei, ne trezim dea-supra poziþiei de tragere cu un MIG 21. Nici nu dorim sã neînchipuim ce s-ar fi întâmplat într-o situaþie realã. Pilotul ºtiemeserie. Vine de unde te aºtepþi mai puþin. Subunitatea primeºteordin ca sã se retragã. Odatã ajunºi în tabãra celor de la Medgidia nise oferã prilejul de a urmãri o acrobaþie aerianã. EvoluþiileMIG-ului ne lasã cu gura cãscatã. Ne adunãm pe ºoseaua principalãa poligonului ºi urmãrim spectacolul de pe cer. Au ieºit ºi camaraziifrancezi “din splendida lor izolare”. Privesc cãtre avion ºi nu le vine

sã creadã ceea ce vãd. Tipul de la manºã e unas. Dar, totodatã, ar trebui sã se ducã ºi la uncontrol la Bãlãceanca. Mai are puþin ºi iaþiglele de pe clãdirile poligonului. Darevoluþia lui a fost beneficã. Ne-a fãcut atât penoi românii cât ºi pe francezi sã ne apropiemºi sã comentãm evoluþia MIG-ului. Dupã ami-azã le vine rândul francezilor ca sã iasã larampã. Au pregãtit douã instalaþii “ROLANDCAROL” ºi aºteaptã “FALCONUL”. Caresoseºte la ora stabilitã ºi îºi începe evoluþiadeasupra poligonului. Dar, parcã nu la aceeaºivaloare ca a MIG-ului nostru.

Ultima activitate în ziua respectivã este opartidã de fotbal între “selecþionatele” celordouã detaºamente. Stadionul din poligonaratã onorabil, datoritã bãieþilor maioruluiCARABULEA ce au trudit din greu. Sunt

aºezat între POPESCU ºi SCARLAT, care îºi încurajeazã cuînverºunare compatrioþii. Nici francezii nu se lasã. “Belodedici” ºicu O.R.P.-ul de la brigadã bagã groazã în reprezentanþii CocoºuluiGalic. Marcheazã trei goluri unul dupã altul. Francezii nici unul.Arbitrul se vrea o gazdã bunã. Þine cu oaspeþii, discret. I se reco-mandã ca sã îºi caute un alt loc de muncã. La mijlocul terenului, obusculadã produce “victime”: doi jucãtori, unul român ºi altulfrancez. Medicul de la 53 intrã în teren ºi este urmat de... o doam-nã maior medic francez. Fiecare îºi ia rãnitul. Plutonierul SCAR-LAT îmi spune cã cel cãzut este locotenentul Sebastian VIªAN,unul dintre cei mai buni lansatori.Ce o sã se facã bateria fãrã el adoua zi? Plutonierul majorPOPESCU ne spune cã locotenen-tul a fãcut o întindere la picior. Defapt ar putea lansa ºi cu piciorul înghips. Meciul se terminã înfavoarea pãrþii române. Aºteptãmziua de mâine.

A doua zi, vremea pare sã nise arate a fi nefavorabilã. A plouatdin nou. Dinspre mare bate unvânt puternic ºi rece. Va fi o ziplinã. Activitãþile încep cuprezentarea standului de tehnicãfrancezã ºi românã. Sunt expusecomplexele de rachete antiaerieneROLAND ºi CA-94 ºi CA-95. Asosit ºi presa civilã, destul denumeroasã ºi cu obiºnuitele pre-tenþii. Maiorii CALENCIUC ºiCARABULEA plus cãpitanulENACHE se strãduiesc ca sã lesatisfacã cerinþele. Ei trei compunaºa numitul Centru de Presã. ªi reuºesc sã facã faþã. Soseºte auto-buzul cu militarii francezi. Astãzi nu mai e nevoie de evoluþia MIG-ului ca sã ne apropie. Sunt politicoºi ºi joviali. Românii le prezintãtehnica lor. Francezii fac la fel. Sunt foarte interesaþi de ceea ceavem noi. ªi noi de ceea ce au ei. Se fac fotografii. Se filmeazã. Sediscutã în limba francezã ºi, spre surprinderea noastrã, chiar înromânã. Este aºteptatã sosirea generalului de brigadã OllivierTHIERRY, comandantul brigãzii de artilerie din compunerea cãruiafac parte militarii francezi. Oaspetele soseºte însoþit de cãtre gene-

ralul de brigadã SanduSEREA, comandantulBrigãzii 6 Rachete Anti-aeriene, din com-punerea cãruia fac parterachetiºtii de la Medgi-dia. Colonelul BenoitBRULLON, comandan-tul detaºamentului fran-cez, ne informeazã des-pre modul în care mili-tarii francezi vor execu-ta lansãrile. Avionul“FALCON” va decolade la Kogãlniceanu, vasurvola poligonul la oaltitudine de 500 m,tractând o manºã cu aju-torul unui cablu lung dede 5 km la o vitezã de

150 – 200 m/s. Pentru vizibilitate, manºa are în coadã un sistem defumizare. Se anunþã cã avionul vine spre poligon. Privim cãtre cer.Ghinion însã. Prima manºã nu s-a derulat. Avionul reia traseul ºi deaceastã datã vedem manºa. Din cele douã poziþii (una la sud ºi unala nord) francezii lanseazã prima rachetã care trece foarte aproape

de þintã. Ni se spune cã s-a dorit protejarea manºei. Vãzând zâm-betele de circumstanþã ale asistenþei, camarazii francezi reiau activ-itatea. Pleacã a doua rachetã. Precizia este uimitoare. La fel ºi efec-tul la þintã. Aplaudãm la scenã deschisã. Urmeazã a treia rachetã cuacelaºi rezultat impresionant. Vine rândul detaºamentului român.Primii care vor lansa sunt militarii din bateria CA-94 comandatã decãpitanul Sorin GROSU. Militarilor francezi li se aduce lacunoºtinþã cã românii vor trage cu CA-94 pe bombe luminoase.Odatã ajunºi în poziþia de tragere, cãpitanul Grosu ordonã stare depregãtire pentru luptã numãrul unu. Prima bombã de aruncãtorpleacã pe traiectorie. Ca ºi francezii ºi noi avem ghinion. Urmeazão a doua bombã. Pleacã prima rachetã. Loveºte þinta. Sunt lansatetrei CA-94. Douã nimeresc þinta, a treia însã nu. Urmeazã bateriaCA-95, comandatã de locotenentul COZMA. Ajunge rapid în poz-iþie. Prima instalaþie îºi monteazã racheta ºi executã lansarea.Loveºte þinta. Vine ºi rândul instalaþeiei a treia. Este echipeatã cucontainerul care conþine racheta. Miºcãrile pe care le executãechipajul sunt clame ºi precise. Este lansatã bomba luminoasã.Operatorul este la prima lui lansare. Se vede cã este emoþionat.Transmite ºi echipajului aceeaºi stare. Mâinile sunt crispate. ªefulde maºinã intervine cu hotãrâre. Cunoaºte foarte bine importanþaprimei lansãri. Operatorul ne anunþã cã a prins þinta ºi cã este gatade lansare. O bubuiturã seacã ce se rãsfrânge pânã în creºtetul capu-lui ne anunþã cã racheta a pãrãsit containerul. Curios, întreb dacã afost lovitã þinta. Mi se rãspunde cã nu. ªi nu din vina operatorului cia plafonului de nori. Primim ordin de retragere. Lângã foiºor.Colonelul Ion BLANÃ, comandantul Regimentului 53 îºi aºteaptãsubordonaþii. Le strânge mâinile ºi le mulþumeºte pentru ceea ce aufãcut. Urmeazã din nou partea francezã. Se simt pe val. FAL-CONUL revine. De aceastã datã la 50 m deasupra poligonului.Manºa este spulberatã. Plutonierul major Aghiniþã se uitã la colegiilui ºi îi vede cã sunt triºti. “Lãsaþi fraþilor cã ºi mâine mai e o zi ºiatunci o sã vedem care pe care” le spune pentru ai mai încuraja.

Este adevãrat cã ziua de luni a arãtat de dimineaþã promiþãtor.Cerul de deasupra poligonului fiind ideal pentru lansare. Militariifrancezi deschid focul. Cer sprijin pãrþii române în vederea exe-cutãrii un reglaj. Acesta urmând a fi fãcut pe o bombã luminoasã.Poligonarii dau drumul la bombã. Francezii la rachetã. Mai bine nu

îi mai dãdeau drumul. Din mare se ridicã o coloanã de apã cemarcheazã locul unde a cãzut ROLANDUL fãrã a lovi bomba. Serenunþã la reglaj. Pe cerul poligonului apare FALCONUL caretracteazã o altã manºã. Cele douã instalaþii lanseazã pe rând, apoiconcomitent. Rezultatele sunt impresionante. Aºteptãm tragereacelor de la Medgidia. Ni se comunicã însã cã din motive organiza-torice militarii români vor trage a doua zi. Îmi strâng bagajele ºi,împreunã cu cei de la Regimentul 53 Mixt Antiaerian, plecãm spreConstanþa, pentru a prticipa la ceremonialul militar dedicat eroilorfrancezi din timpul rãzboiului din Crimeea.

Militarii francezi sunt impecabili. ªi, totodatã, impresionaþi denumãrul mare de militari români care participã la ceremonial. Neaºezãm pe douã rânduri în faþa monumentului pe care esteinscripþionatã participarea Armatei Franceze la rãzboiul Crimeei(1854-1855). Fãrã deosebire. Francezi ºi români, suntem umãrlângã umãr. Aºa cum au fost ºi înaintaºii noºtri în timpul primuluirãzboi mondial. Se depun coroanele de flori. Una din parteadetaºamentului francez. Cealaltã din partea detaºamentului român.În discursul sãu generalul THIERRY mulþumeºte României pentrugrija de care a dat dovadã în îngrijirea locurilor de veci ale celor ceau murit sub drapelul Franþei. Ceremonialul este simplu, daremoþionant. Pãrãsim locul de desfãºurare ºi ne îndreptãm spreieºire. Garda de onoare a militarilor francezi ne acordã onorul.Rãmân în poziþie de drepþi pânã când ultimul militar românpãrãseºte zona. Se reîntorc ºi îºi noteazã numele eroilor francezi. Ausurpriza de a descoperi numele unui militar care a fãcut parte dinRegimentul 54 Artilerie. Înainte de îmbarcarea în autobuz vin ºi neîntind mâinile. Ne mulþumesc pentru participare. ªi totodatã pentruospitalitate ºi cooperarea pe timpul exerciþiului. Ne spun cã aici, înRomânia, au gãsit oameni deosebiþi ºi au vãzut locuri frumoase. Cãmilitarii români sunt adevãraþi camarazi pe care te poþi baza oricândºi oriunde.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

“Militarii români sunt adevãraþi camarazi pe care te poþi baza”

Cartea „Sceptrul ºi candelabrul” pe care pãrintele Niculae Con-stantin a lansat-o în primãvara aceasta, este consideratã de specialiºtica o apariþie beneficã în literatura militarã de specialitate. Trecândpe lângã aspectele teologice, pe care subsemnatul nu se considerã înmãsurã sã le abordeze, rãmân douã laturi pe care cititorul este invi-tat sã le exploreze: una existenþialã, cu proiecþie în transcedenþã, iarcealaltã a cunoaºterii, cu rãdãcini în educaþional.

De fapt, chiar simbolisticatitlului duce cãtre cele douãdirecþii enunþate: lumina ºi con-ducerea. De altfel, pãrintele Nic-ulae Constantin preciza cã, pen-tru domeniul eclesiastic, „cuvân-tul candelabru este specificspaþiului de rugãciune comuni-tarã, Bisericii ºi simbolizeazãlãcaºul de închinare” în timp cesceptrul este simbolul puterii.„Întâlnirea cu Dumnezeirea, faceca puterea lumeascã sã reintre înfiresc, sã ne arate dimensiuneanoastrã de fiinþe muritoare. Sã neaducã aminte cã puterea este datã

de la Dumnezeu iar noi suntem doar administratori ale celorlumeºti”.

Este o carte care se citeºte fãrã greutate, deoarece stilul oral, spe-cific predicii, incitã la lecturã. ªi totuºi, cele aproape 280 de pagininu se pot citi “dintr-o suflare”, pentru cã, fiecare predicã incitã lareflecþie, iar unele pasaje rãmân adânc întipãrite în minte. „Dacãfacem un calcul simplu, constatãm cã un om care nu vine la Bisericã,dar obiºnuieºte sã se roage seara, înainte de culcare, sã zicem 5minute, se roagã într-o lunã aproximativ ore ºi 20 minute, adicã 26de ore ºi 40 de minute într-un an, deci cam o zi într-un an(...) înseam-nã cã, într-o viaþã de om cu o medie de 70 de ani, acordãm rugãciu-nii 50 de zile. Da, iubiþi credincioºi, într-o viaþã de 70 de ani, cu 50de zile de rugãciune, noi vrem mântuirea”. Cutremurãtor, dar ade-vãrat. Este ca ºi cum, cu doi bãnuþi aruncaþi unui cerºetor, am vrea sãdevenim latifundiari pe lumea cealaltã!

Partea a doua poate fi consideratã ca un îndrumar pentru educaþia

patrioticã fãcutã (sau care ar trebui sã se facã) de comandantul depluton. O activitate care, în marºul nostru neabãtut cãtre NATO ºiUE, a rãmas împreunã cu cultura: pe marginea drumului, în ºanþ. Or,pãrintele Constantin, referindu-se la „datoriile morale ale oºteanuluifaþã de patrie” îl numeºte fiu al þãrii. „Crescut în familie, primeºte,pe lângã o ereditate sãnãtoasã (...) ºi o educaþie din familie ºi dinºcoalã. La vârsta tinereþii, oºteanul este chemat sã-ºi plãteascã oparte din datoriile pentru þarã. Cãci el ºi familia lui au trãit într-o þarãpãzitã ºi apãratã de duºmani. Somnul i-a fost lin, creºterea binecu-vântatã de Domnul, munca pãrinþilor rãsplãtitã ºi nimic din cele alesale nu au fost furate sau jefuite. Dar toate acestea nu s-au întâmplatde la sine. Cineva a pãzit graniþele þãrii, vãzduhul patriei ºi adânculapelor”. Nu pot sã nu mã întreb: cât loc mai au astfel de cuvinteprintre procedurile NATO ºi pe monitorul computerului?

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

NNoottee ddee cciittiittoorr

Privind în tine însuþicu uimire

Oraºe româneºti. Oraºe pierdute în ceaþã. Oraºe de neregãsit. Ne pierdemîntr-o prãbuºire continuã la fiecare colþ de stradã. Gotic, romanic, baroc, neo-clasic sau eclectic, fiecare colþ de stradã este un eºec ºi o lamentare, ambeleîngropate în mâzgã cu respirare cu tot.

Aparenta luminã a strãzilor noaptea, adânceºte bezna împrãºtiind-o pefiecare chip - prezenþã întâmplãtoare a locurilor. ªi aceasta, în nepãsare indes-cifrabilã ºi violentã, care se absoarbe în propria-i existenþã, mimând suficienþaºi plinãtatea.

Dacã un soldat - plecat pe front într-o toamnãde prim rãzboi - s-ar întoarce printr-o inversare atimpurilor într-o noapte prezentã, s-ar regãsi maitrist ºi mai înfricoºat, decât în grozãvia tranºeelor.

Oraºele - o lume a resemnãrii. Aici cu toþiis-au resemnat: cei mai mulþi frizând cunoaºterea ºipocind prima silabã, iar ultimii – câþi au mai rãmas– vor fi simple expresii fotografice. Avem o lumereconstruitã periferic în structura fiecãrui crepus-cul ºi sabotatã de o intimitate de latrinã.

Oraºele – cor antic ce-ºi cântã perpetuurefrenul final. În acest decor ne gãsim buimaci înmijlocul decãzuþilor, frapaþi ºi oripilaþi de prezenþaunei femei cochete sau a unui tânãr elegant. Nevom putea plânge nestingheriþi ruinele oraºelornoastre pierdute?

Gãrile – porþi pãrãsite a cãror deschidere nuduce nicãieri. Odinioarã, soldatul plecasedintr-una, iar apoi trecuse prin altele fãrã a se opri.Dar imaginea lor de fata morgana marcau implaca-bil orice existenþã. Au trãit anii ‘30. Anii ‘40. Chipiuri, pãlãrii ridicate, politeþuri,forfotã pestriþã ºi chibzuitã cuprinsã parcã de o mânã nevãzutã. Totul a rãmasascuns în raniþa soldatului. În final de ev, sunt prãbuºiri descãrnate de incubidecãzuþi.

Strãzile – labirinturi pustii cu capcane neºtiute. O respirare gâtuitã deastm, iluzii disperate în lipsa gândurilor fugare. ªi ceaþa, aceastã ceaþã ocroti-toare care ne ascunde unii de alþii, pentru a nu ne rãni mai mult privindu-nechipurile. ªi ce rãni adânci, strãzile! Durerea lor se surpã pe caldarâm într-oadiere de vals nemaiauzit.

Casele – gãuri negre ale unui paradis pierdut. Pe un perete, un fragmentde bal mascat înfulecat pe nesimþite de înfricoºãtoare dãnþuiri urlate. ªi în poar-ta cu glasvand oxidat de revãrsãri repetate ale cerului, se dezlãnþuie o miºcaretranspiratã ºi neagrã. Ferestrele rânjesc cu blândeþea sonatelor scrijelite pesparte geamuri ºi adulmecã noaptea ca pe o scãpare.

Cimitirul - oraºul pierdut cu respirare fireascã. Tãcerea lui este o metaforãsugeratã oricãrei priviri. Aleile umbrite sunt un dans neterminat decorat custrãzi desfundate. Oraºul pierdut se aflã în raniþa soldatului, iar chipuriledefuncþilor sunt un jurnal de front neterminat. Lespezile albe, sunt strigãtefoºnitoare ale unui timp încremenit într-o perpetuã zvârcolire. Oamenii sunt ceicare nu se mai vãd ºi cei pe care nu vrem sã-i mai vedem. Cei care nu se maivãd, au un dram de nebunie neterminatã, iar cei care se doresc vãzuþi, nu au

nimic de arãtat. Cei care erau aveau o prãbuºire maiestuoasã, iubitã furtunos,iar cei care sunt, rãmân doar o putreziciune a prãbuºirii. Capul înclinat pasion-al pentru femeia pe care ºtiai cã nu o vei avea - este ceea ce era - ºi pumnulridicat, nespãlat ºi salivos, asupra uneia care îºi silabiseºte prostia – este ceeace a mai rãmas. Privirea, ca atingere a irealului – ceea ce a fost, irealul dinfiecare privire, ceea ce nu va mai fi.

Idealul – ceva grosier ºi periferic. Grosier prin cei care-l cugetã ono-matopeic. Soldatul avea idealul sãu îndepãrtat ºi neºtiut, dar îl trãia în diversechipuri ºi simþuri, în revãrsãri copleºitoare: viaþa, iubirea, ºoapta uneia saualteia în urechea sa obositã, strada pustie a nopþii ºi rafinamentul orgiac.

Oraºe pierdute în ceaþã. În fiecare anotimp al vieþii, aceeaºi decadenþã ire-versibilã peste speranþele noastre. Ele au cãpãtat premoniþia unei prãbuºiricontinue, într-un cadru prea uºor de descifrat. Pentru cã este prea simplist ºi

prea vulgar. Peste strãzi horcãie muribund timpuloprit din cursul sãu ciclic, iar zvârcolirile sale suntuºoare respirãri printre tresãririle arborilor. Dar nuse poate decodifica durerea lui în limbajul uzual decartier.

Sufletul oraºelor învãluit în ceaþã este rãtãcitprin periferii blazate. Dramele acestora nu potmiºca nimic, nici mãcar timpul înrobit al clep-sidrei. Goliciunea vulgarã ºi simplitatea ignorantã aoraºelor noastre, este suficient de împietritã pentrua invoca adieri ale gândurilor.

Oraºele sunt o îngândurare de heruvim învins.Totul este învãluit într-o spulberare cu finalnecunoscut pe care nici rãzboaiele nu o pot face.Oraºul dispãrut în raniþa soldatului se regãseºtenumai în pustietatea strãzilor ºi prin întunecimeacaselor. Vechiului oraº îi lipsesc oamenii care-ltrãiau în viscerele lor dureroase. Ultimele luispasme s-au spulberat odatã cu lista dispãruþilordin acea toamnã de prim rãzboi! Dezintegrarea

începutã atunci, continuã în sufletele noastre ca un “gal murind” sub zidurileMediolanum-ului. Pe când bucuria altora la vederea strãzilor cleioase este unextaz trãit prin ochiul de sticlã.

Cu acei ani ai primului rãzboi “în subconºtientul ºi imaginaþia noastrãpãtrunseserã, spãimoase, niºte lucruri interzise ºi tãinuite, gesturi, chipuri,priveliºti, senzaþii ºi instincte, minciuni ºi infidelitãþi, presimþiri negre ºi neli-niºti se învãlmãºeau haotic în noi. Nefericirea pusese stãpânire pe noi toþi”.(p.127- Oraºe pierdute în ceaþã)

Peste tot se “rãscula se gunoiul satelor” pe când în oraºul transilvan“numai vise urâte, groaza, tipete si teama. Strazile înecate în murdarie din pric-ina delasarii maturatorilor de strada carora nu le mai pasa de obligatiile lor...”în timp ce, “acolo, în marginea monarhiei, locuiau români, flãmânzind, rosi demizerie, în unele sate traind într-o înapoiere aproape ca pe vremea dacilor...” .La oraº, “teama se inversase, mutându-se de jos, din subsolurile societãþii, laetaj” cãci “ce-i drept, slugile se aplecau ºi-acuma, se ploconeau în faþa dom-nilor, ...dar în derâdere, cu ura necrutatoare...” (p.155)

Dincolo de asta, încercam sã “ne acomodãm cu noua viaþã de toate zilelece lua naºtere, alta decât cea veche” alãturi de români. Era o noutate cãci “noinu le cunoºteam limba, nu le puteam ghici gândurile ºi nici ce obiceiuri au. Vatrebui sã ne obiºnuim cu ei.” (p.219).

Adrian MMAJURU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 8

CARNETCULTURAL

Cartea din vitrinãDestinul din oglindã

ArheologiePrimul muzeu de artã

Cucuteni din România

Pe 19 iunie, de Rusalii, s-a serbat începuturileBisericii ca instituþie vãzutã, inaugurarea vindecãriinoastre în cadru instituþional. Ziua Cinzecimii estesãrbãtoarea comemorãrii Pogorârii Duhului Sfântasupra Apostolilor sub formã de limbi de foc,moment unic în istoria Bisericii, când promisiuneaMântuitorului Iisus Hristos se împlinea. Credincioscuvântului dat, Hristos îl trimite în lume pe Mângâ-ietorul, pentru ca lumea sã se sfinþeascã prin putereaSfântului Duh, pentru ca oamenii sã se apropie prinSfintele Taine de Dumnezeu cel Adevãrat. Cãci cuadevãrat Duhul Sfânt este Dumnezeu, aºa cum ade-vãrat Dumnezeu este Fiul ºi aºa cum adevãrat Dum-nezeu este Tatãl.

Pogorârea Sfântului Duh asupra fiecãrui apostolsub formã de limbi de foc are pentru noi, cei carevrem sã ne mântuim, o semnificaþie ºi o importanþãcu totul aparte. Însemnarea cu Duhul Sfânt a fiecãreipersoane apostolice în parte ne lãmureºte asupramodului în care Dumnezeirea va conlucra cu omulpentru mântuirea sa. Dacã Mântuitorul a adus JertfaSa pentru întreaga umanitate, de acum în colo, prinputerea Duhului Sfânt, noi, oamenii, avem datoria dea conlucra fiecare, personal, cu Dumnezeirea, pentrua desãvârºi mântuirea noastrã. (...)

Ne amintim cum erau Sfinþii Apostoli pânã laPogorârea Sfântului Duh. Fricoºi, pânã la trãdarea ºilepãdarea de Hristos – cum a fãcut Sfântul ApostolPetru – ºi prea puþin învãþaþi, având simplitateapescarilor. ªi ce au fãcut din ei limbile de foc aleduhului Sfânt? Au ars mai întâi în ei pe omul vechi,cel pãcãtos ºi fricos. Apoi i-a umplut de curaj ºi le-a

dat înþelepciune, pentru a putea propovãdui Evanghe-lia pe care o auziserã de la Fiul lui Dumnezeu.

În aceastã zi, a Cinzecimii sau a Rusaliilor,Sfinþii apostoli au primit plinãtatea Duhului Sfânt,începând cu acela al grãirii în limbi. Le-a dat apoiputere ºi neobosealã, pentru a putea merge în toatãlumea sã propovãduiascã învãþãtura lui Hristos. (...)ªi dupã ce Sfântul Apostol Petru a predicat despreHristos în faþa mulþimilor, “cei care au primit cuvân-tul lui s-au botezat ºi în ziua aceea s-au adãugat ca latrei mii de suflete. ªi stãruiau în învãþãtura Aposto-lilor ºi în împãrtãºire, în frângerea pâinii ºi în rugãci-uni.”(Fapte 2, 41-42). Cu aceastã comunitate de 3.000de suflete îºi începea Biserica drumul ºi lucrarea Ei înlume. (...) Minuni multe s-au sãvârºit în Sfânta noas-trã Bisericã din acel ceas dumnezeiesc al începutului.(...) “ªi tot sufletul era cuprins de teamã, cãci multeminuni ºi semne se fãceau în Ierusalim prin Apostoli,ºi mare fricã îi stãpânea pe toþi.” (Fapte 2, 43). ªipoate cã de teama faþã de Dumnezeu ar fi bine sãpomenim acum, dupã acest mare praznic al bisericii(...)

Este adevãrat cã nu un Dumnezeu pedepsitoreste Duhul Sfânt, dar nu cumva toleranþa lumii deazi faþã de pãcat este ºi un semn al lipsei noastre derespect faþã de cele sfinte ºi al slãbirii credinþeinoastre? Unde este teama de Dumnezeu ºi respectulpentru Sfinþenie când pãcãtoºii lumii de azi vin înfaþa societãþii ºi îºi cer dreptul de a se asocia îninstituþii ale pãcatului ºi ale morþii? Unde este sãnã-tatea moralã, când familia se zdruncinã din rãdãci-ni sub poveri grele ca divorþuri, avort, prostituþie

sau sodomie?Oare pãcatul camuflat sub drepturile omului

trebuie sã împiedice Biserica de a-i mai certa pepãcãtoºii sãi? (...) Oare este iubire de aproapele sãdai alcoolicului bãuturã, fumãtorului þigarã ºi sinuci-gaºului armã? Toleranþa, dusã la extreme, estemarele pericol moral al zilelor noastre. Nu intran-sigenþã trebuie sã propovãduim, ci nevoia fiinþeiumane de ceartã duhovniceascã îndreptãtoare, pecare Sfânta tainã a Spovedaniei ne-o pune laîndemânã. Cãci dacã lupta noastrã cu pãcatulînceteazã, mai bine eram Iuda ºi-L vindeam noi peHristos.

De aceea, sã ne apropiem cu fricã de Dumnezeupentru cã suntem membri ai Bisericii Sale. Sã neapropiem cu fricã de dumnezeu, cu credinþã ºidragoste de Sfintele Taine ale Bisericii, taine indis-pensabile pentru drumul mântuirii pe care ne-ampropus sã o dobândim. (...) Sã ne iubim aproapele,dar cu minte sãnãtoasã ºi cu inimã curatã ºi sãlucrãm pentru binele sãu autentic, apãrându-l depãcatul cel de fire stricãtor. (...) Sã ne rugãm cu put-ere Bunului Dumnezeu spre a ne feri de lupta cuvreun pãcat care ne-ar putea doborî. ªi în nici unceas al existenþei noastre sã nu uitãm a-I cere Mân-tuitorului Hristos sã ne întãreascã în credinþa ºiiubirea de aproapele.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

FFLLAACCÃÃRRAA DDIINN DDUUHH

Oraºe pierdute în ceaþã

Primul Muzeu de Artã Cucuteni din România a fost deschisvineri, 24 iunie, la Complexul Muzeal Judeþean Neamþ, informeazãRomanian Global News, citat de site-ul HotNews(www.hotnews.ro). Ca atare, în sãlile de expoziþie îºi vor gãsi locpeste 300 de piese aparþinând celei mai vechi culturi neolitice dinEuropa.

Exponatele sunt grupate sub titulatura “Muzeul de artãneoliticã Cucuteni” fiind expuse în Corpul B al Muzeului de Istorieºi Arheologie Piatra Neamþ. Expoziþia cuprinde artã decorativãaplicatã pe vase, artã figurativã-plasticã antropomorfã ºi zoomorfã,din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni-Cucuteni,

vase cu modele plastice deosebite, pre-cum Horele de la Frumuºica ºi de laDrãguºeni, vase cu siluete antropo-morfe, figurine ºi statuete naturaliste ºistilizate, folosite în practicile magic-rit-uale ale comunitãþilor de agricultori careau venit pe aceste meleaguri.

Cultura Cucuteni a fost descoperitãîn urmã cu 120 de ani, când doi cercetã-tori din Iaºi, Teodor BURADAª ºi Gri-gore BUTUREANU, au dat de urmelesitului arheologic Cucuteni-Cetãþuia, pe

care au început sã îl exploreze la sfârºitul secolului XIX. În perioa-da interbelicã au fost executate cele mai importante sãpãturi înjudeþul Neamþ, la Izvoare (Dumbrava Roºie), Calu, Bodeºti(Frumuºica). Acestora li se adãugau cele de la Vãleni ºi Tirpeºti,care au contribuit la formarea primei colecþii de ceramicã Cucuteni.Complexul cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie a evoluat întreînceputul mileniului IV ºi jumãtatea mileniului III î.Hr. (D.A.)

Meliusz Jozsef

CCuuvvâânntt ddee îînnvvããþþããttuurrãã

Editura “Paralela 45” a lansat joi, 9 iunie, cartea “Destinuldin oglindã” a istoricului Adrian Majuru. Volumul prezintã oistorie fascinantã a aristocraþiei bucureºtene, despre careAndrew Calimah spunea: “Într-omanierã neliniarã, povestea ne con-duce, mai adânc ºi mai adânc,într-un mitic Bucureºti, care-ºiurmãreºte, în faþa ochilor noºtri,destinul sãu sisific. Este unBucureºti al marmurei ºi al mizeriei,al regilor ºi al servitorilor, al deza-mãgirilor din care nu se poate scãpa.Dar din toate acestea rãmâne, ca oviziune strãfulgeratã printr-o sticlãde întuneric, viziunea unei speranþenevorbite, speranþa ca mintea, carerecunoaºte visul, poate visa la deºteptare.” La rândul sãu,Nicolae Meriºanu spune: “Autorul eseului socio-istoric despre«Bucureºtii mahalalelor», astãzi celebru, ne oferã, în primulsãu roman, radiografia unei epoci totalitar-groteºti, prin ochiiunor personaje rafinate ce transcend spaþiul ºi timpul, nãscândun joc al oglindirii permanente.”

Preot Niculae CONSTANTIN, Sceptrul ºicandelabrul, Ed. Ministerului Administraþiei ºiInternelor, Bucureºti, 2004, pag. 146-150

Omul politic ºi istoricul vãd evenimentele sub perspective diferite,deoarece au obligaþii diferite. Omul politic trebuie sã priveascã în viitor.Erorile sale, contrar celor ale istoricului, pot câteodatã sã aibã con-secinþe imediate asupra vieþii a milioane de fiinþe umane. Istoricul, carereconstituie trecutul, trebuie sã aibã conºtiinþa acestei diferenþe. Scopulsãu e de a înþelege, explica, de a discerne; el are obligaþia importantã ºi,câteodatã penibilã, de a prezenta adevãrul.

Teza tradiþionalistã a Rãzboiului ReceIstoriografia privind începuturile rãzboiului rece se grupeazã în

douã teze importante. Prima tezã - „tradiþionalã” - aratã drept cauzã arãzboiului rece expansionismul sovietic ºi are drept autor pe diplomat-ul ºi politologul George F. Kennan. Acesta a fost în anii 1946-1947 con-silier al ambasadei americane la Moscova, iar din 1952 ambasador, ºiideile sale sunt împãrtãºite ºi de alþi sovietologi cunoscuþi, precum: W.McHeill, Boris Meissner ºi Herbert Freis. Nãscut în 1904,George F.Kennan a fost membru al Diviziei de Afaceri Ruse de la Departamentulde Stat, creatã de Robert F.Kelley, ºi un excelent cunoscãtor al politiciiexterne a Moscovei, un timp activând ºi în cadrul Legaþiei de la S.U.A.de la Riga. George F. Kennan a jucat un rol important în definirea ºipromovarea politicii Washingtonului faþã de Moscova1.

În februarie 1945, G.Kennan trimitea o scrisoare personalã luiCharles Bohlen în care reclama divizarea Europei în sfere de influenþã;în fapt, se vorbea de formarea unui bloc antisovietic. Influenþa sovieticãîn Europa Centralã ºi în Europa de Est i se pãrea a fi o gravã ameninþare„pentru tot ceea ce noi vrem sã pãstrãm în Europa”. În anul urmãtor, dela ambasada americanã din Moscova a sosit un document, semnat deKennan, care avea sã furnizeze cadrul filosofic ºi conceptual pentruinterpretarea politicii externe a U.R.S.S.-ului lui I. V. Stalin. Cunoscutsub numele de „Long Telegram”, documentul semnat de Kennan sub-linia cã politica externã sovieticã reprezenta un amalgam de zel ideo-logic comunist ºi expansionism þarist de modã veche. Potrivit concepþieilui Kennan, divergenþele sovieto-americane nu reprezentau rezultatulunor neînþelegeri sau al unei comunicãri ratate între Moscova ºi Wash-ington, ci a percepþiei inerente ºi voit greºite a Uniunii Sovietice asupralumii exterioare. Argumentând cã o politicã de liniºtire a S.U.A. nu aveasã schimbe, în nici un fel, þelurile Moscovei, Kennan constata cã obiec-tivele ºi principiile S.U.A. ºi ale Uniunii Sovietice erau ireconciliabile.

În baza observaþiilor lui Kennan, un memoriu al Departamentul deStat înaintat la 1 aprilie 1946, sublinia cã Moscova trebuie convinsã „înprimul rând prin mijloace diplomatice ºi în ultimã instanþã prin forþãmilitarã la nevoie, cã actualul curs al politicii sale externe nu poate con-duce decât la dezastru pentru Uniunea Sovieticã.”

Planul Marshal scindeazã lumea în douãÎn documentarea privind situaþia României ºi Europa post belicã, un

deosebit instrument de lucru îl consituie volumul de documente privindpolitica externã a Statelor Unite ale Americii în aceastã perioadã: ADecade of American Foreign Policy. Basic Documents, 1941-19492.Divergenþele între cele douã superputeri apar începând cu 1945. Sunt,mai întâi, divergenþe de ordin ideologice: pe de o parte un stalinismreîntãrit prin rãzboi; pe de alta un liberalism restabilit dupã piedici pecare rãzboiul le-a provocat. Divergenþele politice s-au vãzut deja laConferinþa de la Potsdam (iulie 1945), care nu au putut sã rezolve oproblemã cheie: cea germanã. Chiar eºecul Conferinþei de Pace,deschisã la Paris în iulie 1946, relevã contradicþiile sovieto-americane.Soarta „persoanelor deplasate”, deportate în lagãre, nu a fost nici earezolvatã. Ajutorul acordat de americani aliaþilor lor contrasteazã cupolitica sovieticã. U.R.S.S.-ul, în zona sa de influenþã, impune regimuri

de obedienþã comunistã ºi opereazãla prelevãri dure. S.U.A., dim-potrivã, trimite alimente ºi echipa-mente; ele acordã credite, din careU.R.S.S. însãºi profitã un timp, dar,totuºi mai putin ca Franþa, Angliasau Germania. Astfel, se întãreºte„lagãrul american” faþã de „lagãrulsovietic”, copleºit de sarcinilereconstrucþiei. Planul Marshall nuface decât sã agraveze aceastãdivergenþã ºi contribuie la fisuradefinitivã între „cele douã blocuri”,chestiune care va influenþa decisvevoluþia raporturilor internaþionaledin anii ‘50 ºi deceniile urmãtoare.

Cu un potenþial economic uriaº- 12 miliarde de dolari - ce reprezin-tã pe deplin puterea economicãamericanã covârºitoare ºi prin con-secinþele pe care le antreneazã,Planul Marshall, numit EuropeanRecovery Programm (E.R.P), este efectul cel mai notabil al politicii deajutor practicatã de americani faþã de aliaþii lor europeni. Propus întregiiEurope, Planul Marshall nu a fost finalmente acceptat decât de stateleoccidentale, cu toate cã U.R.S.S. a pãrut, la început, dispusa sã seralieze. Ea obligã brutal Cehoslovacia sã renunþe la acordul pe careaceastã tarã l-a dat iniþial. Planul Marshall, acuzat de a fi mai întâi oarmã politicã, a contribuit deci, larg, la scindarea lumii în douã blocuriostile; el desãvârºeºte ruptura Europei3.

Începuturile „rãzboiului rece” între cele douã Mari Puteri sunt viz-ibile cu Planul Marshall, dar deja „cortina de fier”, dupã expresia luiWinston Churchill (1946), împarte Europa în douã. În 1947, S.U.A.acordã un ajutor militar ºi economic puternic Turciei, apoi Grecieidezbinatã de un rãzboi civil. În 1948, U.R.S.S. impune prin forþãregimul sãu în Cehoslovacia (lovitura de la Praga), dar vede pe IosifBroz Tito ºi Iugoslavia îndepãrtându-se de ea ºi proclamând neutralis-mul: primul pas pe calea „lumii a treia”. În mai 1949, dupã ce au fostregrupate trei zone de ocupaþie occidentale,”Republica Federalã Ger-mania” este proclamatã - ceea ce determinã pe sovietici sã transforme,în octombrie, zona lor în „Republica Democratã Germanã”, dar Berlin-ul rãmâne mereu ocupat de cei patru învingãtori.

Teza imperialismului americanA doua tezã, numitã „revizionistã”, considerã drept cauzã a

„rãzboiului rece” imperialismul economic american. Exponentul aces-tei teze este economistul sovietic Eugen Varga, dar „argumetele” lui ºiale celor care îi împãrtãºeau opiniile sunt mai puþin credibile ºi multideologizate. Din arsenalul de motivatii ale tezei revizioniste nu lipseºte„cordonul sanitar”, drept motiv important pentru politica Moscovei dea-ºi impune regimul politic asupra unor state vecine care, chipurile, arfi reprezentat un pericol potenþial pentru vecinul de la Rãsãrit, chestiuneapãrutã în anii ‘20 ºi reactualizatã dupã al doilea rãzboi mondial dediplomaþia de la Moscova.

La prima întâlnire dintre cei “trei mari”, F.D. Roosevelt, I.V. Stalinºi W. Churchill, la sfârºitul lui noiembrie 1943, s-au purtat convorbirimai mult informative în legãturã cu ordinea de dupã rãzboi. S-a contu-rat ideea de “Design” a lui Roosevelt: lui Stalin i se asigura revenireaasupra graniþei de vest a U.R.S.S. din 1941 (reînglobarea Poloniei de

est, a |ãrilor baltice, Basarabia ºi nordul Bucovinei) ºi renunþarea Occi-dentului la cordonul sanitar care sã-l separe de Uniunea Sovieticã. Înschimb, guvernul sovietic nu numai cã aderase la “Declaraþia asupraEuropei eliberate” dar se ºi obligase, fapt extrem de important pentrupartea americanã, ca sã conlucreze la crearea ONU. Se pãrea cã MariiAliaþi au ajuns la o înþelegere asupra problemelor majore4.

Discutatã în marile conferinþe interaliate, începând cu anul 1943 laTeheran, ideea creãrii unei organizaþii internaþionale pentru pace vaduce, în anul 1945, la crearea O.N.U. La aceastã datã erau mulþi aceia,atât în est, dar mai ales în vest, care nutreau speranþa cã o pace durabilãva urma celui de-al doilea rãzboi mondial. Marii Aliaþi erau înzestraþi,la terminarea confruntãrilor militare, cu prognoze, programe, ºi strate-gii pentru a putea face faþã crizelor pe care le trãiserã: criza existenþialãa tânãrului stat socialist, criza economicã mondialã, ameninþarea venitãdin partea naþional-socialismului. Erau însã insuficient pregãtite pentrua afla rãspunsuri la noile probleme apãrute în urma înfrângerii Ger-maniei. Prãbuºirea Germaniei naziste ºi nevoia de umplere a vidului deputere rezultat au condus la dezintegrarea parteneriatului din timpulrãzboiului. Aliaþii au câºtigat rãzboiul dar vor pierde pacea. Obiectivelestrategice ale Marilor Aliaþi erau divergente ºi greu de armonizat. Însãînþelegerile de la Yalta ºi Potsdam au fost doar aparente, fiecare parte ainterpretat rezultatele acestor conferinþe în alt fel. Partea americanã tre-cea la visul ei despre “o lume unitarã” a principiilor liberale ºi democ-ratice, fãrã a fi luat vreodatã în serios interesele de securitate sovietice.Conducerea sovieticã dorea ca în sfera sa de interese democraþia sãcapete forma ºi expresia viziunii sale politico-ideologice. Stalin i-aexplicat, în aprilie 1945, locþiitorului lui J.B. Tito, Milovan Djilasaceastã preocupare a sa: “Acest rãzboi nu mai e acela din trecut. Oricineocupã un teritoriu impune ºi propriul sãu sistem social. Fiecare impunepropriul sãu sistem social, pânã unde înainteazã armata lui”5.

La aceastã datã, protagoniºtii vieþii internaþionale, în curs de struc-turare, pãreau cã îºi înþeleg bine intenþiile ºi îºi descifreazã corectmesajele din timpul convorbirilor. Dupã vizita la Moscova, dinoctombrie 1944, Winston Churchill i-a transmis liderului de la Kremlino scrisoare de mulþumire în care afirma: “N-am fost niciodatã mai opti-mist ca acum în privinþa viitoarei alianþe a popoarelor noastre. Sper sãtrãiþi încã mult timp ca sã înlãturaþi ravagiile fãcute de rãzboi ºi sã-i

conduceþi pe toþi ruºii prin anii de furtunã în lumina glorioasã asoarelui strãlucitor. Al dumneavoastrã prieten ºi tovar㺠de arme dintimpul rãzboiului, Winston Churchill”. La rândul sãu, preºedinteleamerican, F.D. Roosevelt afirma dupã Yalta cã “... ar trebui sã se pro-nunþe sfârºitul sistemului acþiunilor unilaterale, al alianþelor exclu-sive, al sferelor de influenþã al echilibrului puterii ºi al tuturor celor-lalte experienþe care au dovada concretã a faptului cã au fost încer-cate vreme de secole ºi-au dat întodeauna greº”6.

Locotenent-colonel Sergiu MARIN

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005 Pagina 9

Marþi,14 iunie, la sediul Muzeu-lui Militar Naþional a avut locvernisajul expoziþiei “Armata

Sârbã în fotografii 1914-1918”,dedicatãaniversãrii Zilei Armatei Republicii Ser-bia-Muntenegru. Aceastã expoziþie seînscrie în cadrul colaborãrii care s-a reluatanul trecut, prin vernisarea unei expoziþii

la Belgrad,dedicatã ZileiNaþionale aR o m â n i e i ,între douã in-stituþii cu tra-diþie, MuzeulM i l i t a rNaþional dinBucureºti ºiMuzeul Mili-tar din Bel-grad.

“ M u z e u lMilitar Naþional are deja o oarecaretradiþie în acest sens, iar relaþia bilateralãstabilitã cu Muzeul Militar din Belgradvine sã confirme aceastã tendinþã. În fapt,colaborarea pe plan cultural continuã liniabunelor relaþii dintre cele douã popoare,dintre cele armate” a declarat la inaugu-rarea vernisajului, directorul Muzeului

Militar Naþional, locotenentul-coloneldoctor Vasile POPA. Expoziþia aduce înatenþia publicului vizitator impactul majorpe care l-a avut mass-media în timpulprimei conflagraþii mondiale, înprezentarea faptelor de arme, a curajului ºideterminãrii în apãrarea unei cauze, cuaccent pe dramaticul parcurs al armateisârbe în perioada respectivã. Totodatã,aceastã expoziþie este ambientatã cu uni-forme militare, armament, decoraþii,brevete ºi alte obiecte din colecþiileMuzeului Militar Naþional specificeepocii. Acest demers cultural se adreseazãspecialiºtilor în muzeografie, tuturor celorinteresaþi în surprinderea unor aspecteinedite, de viaþã cotidianã, din primulrãzboi mondial, precum ºi jurnaliºtilordornici de o observare atentã a componen-telor reportajului de rãzboi din epocã.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

Armata sârbã în fotografii – 1914-1918

Rãzboiul rece – o singurã cauzã vãzutã din perspective diferiteRomânia ºi Europa postbelicã(1945-11950)

Titlul ºi subtitlurile aparþin redacþiei

Expoziþie de fotografie la Muzeul Militar Naþional

Note1 George F. Kenan, American Diplomacy.1900-1950, Chicago

University Press, Chicago, 1960; idem, Memoirs.1925-1950, Pen-guin Books, New York, 1969; Memoirs.1950-1963, PenguinBooks, New York, 1972; idem, Russia and the West under Leninand Stalin, Chicago University Press, Chicago, 1961.

2 A Decade of American Foreign Policy. Basic Documents1941-1949, Departament of State, Washington, 1985.

3 J. Trotignon, Le XXe si?cle américain, Bordas, Paris, 1974,pp. 317-319.

4 Herbert Feis, Churchill, Roosevelt, Stalin, Princetown Uni-versity Press, Princetown,1957, p. 321.

5 T. Knutsen, A History of International Relations Theory,Manchester University Press, Manchester, 1997, p. 573.

6 Florin Constantiniu, Doi ori doi fac ºaisprezece. A începutrãzboiul rece în România?, Editura Eurosong & Book, Bucureºti,1997, pp. 148-153.

Planul Marshall nu face decât sã contribuie la fisura definitivã dintre „cele douã blocuri”

Robotul-explorator Spirit a descoperitpe Marte un mineral-indicator pentruprezenþa apei, a anunþat NASA, citatã derevista francezã “Sciences et avenir”. Dupãce sonda Opportunity a adus dovada unuitrecut umed al planetei în zona MeridianiPlanum, Spirit ruleazã pe solul bazaltic alcraterului Gusev, fãrã a gãsi urme de sedi-mente în ceea ce se presupune a fi un fostlac.

Descoperirea acestui indicator (goeti-ta), în decembrie anul trecut, este privitã cao micã revanºã a lui Spirit. Acest mineralnu se poate forma decât în prezenþa apei,potrivit unui comunicat emis de NASA.“Sciences et avenir” informeazã cã Spirit

identificase deja umiditate la poaleleformei de relief Columbia Hills. Potrivitexplicaþiilor date de NASA, chiar dacãgeotita se formeazã, în mod normal, înprezenþa apei, aceasta nu este totuºi ocondiþie obligatorie. Cu toate acestea, mi-neralul poate fi considerat ca fiind probaformalã ce lipsea pânã acum, deoarece esteun hidroxid de fier. El rezultã din alterareaaltor minerale, precum pirita sau magnetit-ul.

Cât despre Opportuni-ty, ea îi ajutã pe cercetãtorisã îºi facã o imagine despremeteorologia marþianã.Camera de navigaþie a son-

dei a trimis pe Pãmânt cadre cu nori caretrec pe deasupra craterului Endurance.Aceºti nori fac parte dintr-o fâºie care seformeazã deasupra Ecuatorului atunci cândMarte este în apropierea punctului cel maiîndepãrtat de Soare ºi sunt asemãnãtoricyruss-ilor de pe cerul terestru, fiindcompuºi din particule de gheaþã.

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

Mã trezesc dis- de- dimineaþã ºi strã-bat holul spre baie printr-un nor de fumgros, semn cã nevastã-mea e mai harnicãdecât mine, dând deja gata vreo 3, 4þigãri. Suport cu stoicism, mi-arunc douãouã ºi o bananã în diplomat ºi pornescspre ºoseaua cazãrmii.

Într-o primã fazã am noroc, fiindcãcircul cu tramvaiul care, încã nu scoatefum, dar când sã cobor, trece pe lângãmine un nene care-mi umple plãmânii cuo cantitate apreciabilã de fum de la þigarace tocmai o aruncase, iar o basculantãrecuperatã de la ºantierul Casei Poporu-lui mã bagã în ceaþã cu totul.

Cu ochii cât cepele, aºtept unul dinmijloacele de transport local, procurat lamâna a treia ºi, la douã minute dupã ple-carea din staþie, graþie unei defecþiuni,suntem iarãºi gazaþi ºi la propriu ºi la fi-gurat. Ce mai conteazã cã ºi ºoferulscotea un fum mai ceva decât CentralaGrozãveºti.

În sfârºit, ajung la serviciu vioi, binedispus ºi dornic de muncã ca ºi atuncicând veneam de la o ºedinþã de deplasarerapidã. Norocul meu cã am biroul la eta-jul patru. În acest mod nu risc niciodatãsã-mi pierd antrenamentul la supravieþuitîn fum (de þigarã), fiindcã, la capãtulfiecãrui hol, s-au încropit locuri de fumatad-hoc, iar unii dintre colegi chiar mãsponsorizeazã, total dezinteresaþi.

De climatul de la etajul de domiciliu,nu pot nicidecum sã mã plâng fiindcã totfumul de la þigãrile consumate în ziuaprecedentã s-a strâns aici (cã aºa vorprincipiile fizicii), conservându-se în ceamai perfectã stare. Nu, în birou, nu arãmas fum de ieri, fiindcã am uitat fe-

reastra deschisã, dar este fum proaspãtde la cei cinci colegi ai mei care, e drept,nu fumeazã tot timpul, ci doar de câte 2,3 ori pe orã fiecare, de cele mai multe ori,fãcând-o simultan, din spirit de echipã.

Nu disper ºi particip la instruirea cen-

tralizatã pe comandament. Toate bune,pânã la... aþi ghicit: pauza de-o þigarã. Defapt, pauzã cam pentru o sutã de þigãri înzece minute. ªi, dacã aþi crede cã femeilelipsesc de la acest asalt, v-aþi înºela!

Se terminã instruirea ºi “sunt rugat”de ºef sã merg de urgenþã pânã laeºalonul superior, atenþionându-mã cãmi-a fãcut rost de un ARO aproape nou,dacã avem în vedere cã a fost fãcut dupãmoartea lui Gheorghiu-Dej, de la bata-lionul de deservire. Asta aºa, ca sã nupierd timpul pe drum. Nu numai cã nuam pierdut timpul, dar iarãºi am luat ca

desert câþiva m3 de fum de þeavã deeºapament, ARO-ul meu având dispozi-tivul de evacuare prin interiorul cabinei.

Invidiat fiind de colegii de la aceleºalon, probabil pentru modul cum arã-tam, auzeam în spatele meu: “cred cã nea

Fane munceºte dupã orele de pro-gram la un garaj”. Mi-amîndeplinit misiunea, mi-am ter-minat serviciul ºi Gicã, genistulmã invitã la o bere, aºa ca-ntrebãieþi, într-un loc select, numaide el ºtiut, undeva pe la Piaþa Flo-rilor.

Excelentã idee. În local, dealtfel destul de aranjat, parcã îºiavea locaþia secþia de mixturiasfaltice a primãriei sectorului.Dacã nu fumau cel puþin 50 deoameni odatã, apoi nu mai fumanimeni. Bem berea, tragem aer înpiept, ne luãm rãmas bun ºimergem la casele noastre.

Acasã, ca acasã. Douã vecine,plus o mãtuºã din partea tatei, oacompaniau pe nevastã-mea la

cafeaua de la ora 17.00. A, nu mai fumaucând am ajuns eu, dar fumaserã, cã ºizarzãrului de lângã bucãtãrie i s-auîngãlbenit frunzele.

Dar asta-i. Nici o secundã fãrã bine-facerile fumatului ºi a celor adiacente.

Bine cã eu m-am lãsat de fumat!

A consemnatColonel Fane Axfixiatu

* AAcceessttaa eessttee uunn ppaammfflleett.. OOrriicceeaasseemmããnnaarree ccuu ppeerrssooaannee,, ffaappttee ººii llooccuurriinnuu eessttee ppuurr îînnttââmmppllããttooaarree..

Intoxicare, intoxicare, dar s-o vrem ºi noi*( Fa l s t ra ta t de cum sã nu te la º i de fumat )

CURIER ªTIINÞIFIC Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 10

MIRANDA - de laexpresia latinã care înseam-nã “minunat”.

MIRCEA - probabilprovine din prenumele slav“Mirco” sau “Miroslav” careînseamnã “slavã Pãcii”.

MIRELA - de la“Mireille”, prenumefranþuzesc ce înseamnã “aadmira”.

MONICA - de la“monos” care, în limbagreacã, înseamnã “sihastrã”.

NADIA - de la “nadej-da”, nume rusesc pentru“speranþã”.

NARCISA - de la“narkissos”, nume grecesccare înseamnã “pierdut”.

NATALIA - în latinã,înseamnã “cea nãscutã deCrãciun”.

NICOLETA / NICO-LAE - de la “nikolaos”,nume grecesc pentru“oameni victorioºi”.

OCTAVIA / OCTA-VIAN - provine din expresialatinã ce poate fi tradusã prin“al optulea”.

OFELIA / FELICIA -de la “Opheleia”, cuvânt gre-cesc ce înseamnã “ajutor”.

OLGA - de la “Helga”,nume scandinav careînseamnã “de succes”. Nutoþi experþii sunt însã deacord, unii spunând cã poatefi derivat din nume strãvechicare ar însemna “binecuvân-tatã” sau “sfântã”.

OLIMPIA - de la oexpresie din limba greacã acãrei traducere înseamnã“originarã din Olimp”.

OLIVIA / OLIVIU /OLIVER - de la “olivia”,care din greacã se traduce cu“mãslin”.

PAULA / PAUL /PAVEL - sursa numelui seaflã în latinã, iar traducereaar fi “mic”. (C.F.)

PROVENIENÞANUMELOR DE BOTEZ

ªTIRI DE LAANANOVAReþelele de înaltã tensiune

ºi leucemiaSe pare cã liniile de înaltã tensiune au

legãturã cu creºterea riscului de leucemie la copii. S-a constatat cãacei copii care locuiesc la 200-600 de metri de liniile de înaltã ten-siune, au un risc cu 20% mai mare de a contacta aceastã boalãdecât cei care nu locuiesc în astfel de zone. Pentru a demonstraaceasta, Grupul de Cercetãri Asupra Cancerului de la universitateaOxford, au fãcut un studiu, timp de 33 de ani, pe 9.700 de copii culeucemie ce locuiau la aproximativ 200 m de liniile de înaltã tensi-une. Potrivit unor experþi, de vinã ar fi câmpurile magnetice produsede curenþii electrici. Dr. Gerard DRAPER a constatat însã cã numai5 din 400-420 de cazuri de leucemie infantilã pot fi asociate culiniile de înaltã tensiune, ceea ce l-a îndreptãþit sã afirme cã rata maimare a leucemiei “nu poate fi legatã de loc de liniile de înaltã ten-siune”, oamenii care locuiesc în apropierea acestora nefiind în peri-col. Totuºi, Eddie O’GORMAN, al cãrui fiu a murit de leucemie lavârsta de 14 ani, în Nord London, a solicitat cercetãri suplimentare.

Voyager 1 a ajuns la marginea Sistemului SolarSonda spaþialã Voyager 1, lansatã de NASA cum 28 de ani a

ajuns la marginea Sistemului Solar. Lansatã în 1977, ea se aflã înprezent la 9 milioane de kilometri de Soare, în punctul cel mai înde-pãrtat al sistemului, ieºind – potrivit celor afirmate de cercetãtoriîntr-o conferinþã de presã – de sub influenþa solarã. Locul unde segãseºte acum obiectul terestru este o întindere vastã, turbulentã, încare particulele ies cu viteze mari de sub influenþa astrului zilei ºise transformã într-un strat subþire de gaz, care pluteºte printre stele.Voyager primise iniþial un “termen de garanþie” de cinci ani, însãdurata de funcþionare s-a prelungit nesperat de mult. Sora sagemãnã, Voyager 2, lansatã la câteva luni mai târziu pe o orbitãdiferitã, se aflã la 7 milioane de kilometri de pãmânt.

Probleme sexuale pe cale de vindecareFarmaciºtii spun cã au un medicament care trateazã ejacularea

precoce ºi creºte potenþa. Cercetãtori de la firma Jonson&Jonsonau fãcut experimente pe bãrbaþi care prezentau aceastã tulburare ºile-au monitorizat, totodatã, activitatea sexualã. Potrivit lor, celorcare sufereau de ejaculare precoce, dupã tratament, durata actuluisexual s-a prelungit de douã-trei ori. Dapoxetina, un produs farma-ceutic ce afecteazã nivelul serotoninei în creier, era testatã iniþial camedicament antidepresiv. Ulterior, a fost testat cu noua utilizare peun numãr de 2.600 de bãrbaþi iar în prezent firma face demersurilenecesare pentru ca medicamentul sã fie acceptat pe piaþã. Rezul-tatele cercetãrilor au fost publicate la întrunirea anualã a AsociaþieiUrologilor Americani.

În cel mult zece ani ar putea fi lansat pe piaþã un medicamentcu ajutorul cãruia femeile ar putea ajunge mai uºor la orgasm.Potrivit publicaþiei britanice “Miror”, experþii considerã cã secretulacestei trãiri se gãseºte în ADN-ul femeilor. Profesorul Tim SPEC-TOR, care conduce studiul, considerã cã dificultatea femeilor de aobþine orgasmul are origini ancestrale, deoarece, în zorii omenirii,femeile îºi puteau gãsi în acest mod partenerul potrivit pentru per-petuarea speciei. O echipã de la Twin Research Unit a spitalului lon-donez St. Thomas efectueazã teste pe ADN-ul a 4.037 de femei cuvârste cuprinse între 19 ºi 83 de ani. Pânã acum au fost identificate34% din factorii care diferenþiazã femeile care pot ajunge la orgasmîn timpul actului sexual, faþã de celelalte. Un chestionar aratã cã14% au orgasm de fiecare datã când fac sex, în timp ce 32% au rarsau deloc.

ªase minute de exerciþiu fac cât ºase oreOamenii îºi pot reduce timpul alocat exerciþiilor fizice de la

douã ore, trei zile pe sãptãmânã, la numai douã minute pe zi, cuaceleaºi rezultate. Cele douã minute reclamã cicluri intense de exer-ciþii la bicicletã, în reprize de 50 de secunde. Studiul a fost efectuatde profesorul Martin GIBALA, care considerã cã “aceasta este oposibilitate de a schimba modul în care se fac exerciþiile fizice.”Rezultatele au fost publicate luna aceasta în “Journal of AppliedPhysiology”, în studiu fiind implicaþi 23 de bãrbaþi ºi femei cuvârste cuprinse între 25 ºi 35 de ani, care au fost împãrþiþi în treigrupuri. Un grup pedala douã ore pe zi într-un ritm moderat. Un aldoilea grup a pedalat puternic 10 minute pe zi, câte 60 de secundeîn efort anaerob. Cel de-al treilea a pedalat în sprint intens timp dedouã minute cu reprize de 30 de secunde de efort anaerob cu patruminute pauzã dupã fiecare sprint. La sfârºitul a douã sãptãmâni,testele au demonstrat cã rata de absorbþie a oxigenului la nivelmuscular a fost îmbunãtãþitã la acelaºi nivel, la toate grupurile, deasemenea ºi performanþele.

“Revoluþia” NintendoNintendo a ajuns în vârful arborelui evoluþiei în ceea ce priveºte

generaþiile consolelor, cu noul sãu produs, “Revolution”, ce vaascuþi ºi mai mult competiþia între Xbox 360 de la Microsoft ºiPlayStation 3 de la Sony. Toate cele trei produse au în comun fap-tul cã au trecut dincolo de jocuri, pentru a intra în domeniul diver-tismentului digital. Dar, Nintendo ºtie sã priveascã atât înainte, câtºi în urmã, deoarece Revolution are posibilitãþi Internet wireless,ceea ce permite utilizatorului sã descarce miile de jocuri pe carecompania le-a produs în cei 20 de ani de existenþã.

Armata SUA foloseºte roboþiArmata americanã produce ultimul tip de arme în rãzboiul

împotriva terorii – o nouã generaþie de soldaþi-roboþi. Pentagonulprezice cã roboþii vor fi un element major al forþelor armate ameri-cane, în mai puþin de zece ani, ei fiind aceia care vor urmãri ºi vorucide inamicul în luptã. Mai multe sute de roboþi sapã deja pe subºoselele irakiene dupã bombe, curãþã grotele din Afganistan sau facserviciul de santinelã la depozitele de armament ºi muniþii. Pânã înaprilie viitor, o versiune înarmatã a unui robot care planteazãbombe, denumit SWORDS, va ajunge la Bagdad, el fiind capabil sãtragã cu o cadenþã de 1.000 de lovituri pe minut.

“Lor nu le este foame. Lor nu le este fricã” spune Gordon John-son de la Comandamentul Forþelor Întrunite din Pentagon. “Ei nuuitã ordinele ºi nu le pasã dacã va fi urmãtorul tip din echipã careva fi împuºcat. Or sã facã treabã mai bunã decât oamenii? Da!”

Locotenent-ccolonel DDragoº AANGHELACHE

Se pare cã gustul pentru a bea laptele de vacã ar veni tocmai din MunþiiUral. Capacitatea de a digera lapte pare sã fi apãrut la primele populaþii careau reuºit sã domesticeascã rumegãtoarele. Revista “Sciences et avenir”informeazã cã, potrivit echipei condusã de finlandeza Leena PELTONEN,aceastã toleranþã digestivã a apãrut, pentru prima datã, la oamenii care trã-iau între Urali ºi Volga, într-o regiune care astãzi aparþine Rusiei. Gena care

face posibilã asimilarea acestui aliments-ar fi rãspândit ulterior în Europa ºiOrientul Mijlociu.

Leena PELTONEN, de la Universi-tatea din Helsinki/ UCLA, urmãreºtede mai mulþi ani mutaþiile geneticelegate de toleranþa la lactozã. Ea i-aretrasat originea, analizând peste 1.600de eºantioane de ADN prelevat de la 37de populaþii diferite de pe cele patrucontinente. Potrivit acestor studii,comunicate de cercetãtori la congresulanual al Societãþii Americane de Gene-ticã Umanã, gena ar fi apãrut acum4.800 – 6.000 de ani.

Rezultatele echipei finlandezeîntãresc astfel ipoteza care explicã

originea limbilor indo-europene prin migrarea pãstorilor nomazi dinUrali cãtre Europa acum aproximativ 4.000 de ani. (D.A.)

Robotul marþian Spirit a descoperit apã

Unde s-a bãut laptepentru prima datã ?

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005 Pagina 11

VViinn DDiieesseell - vviiiittoorruull HHiittmmaann20th Century Fox a confirmat unele bârfe

care pluteau deja în aer: Vin Diesel va fi Agen-tul 47 în filmul Hitman, inspirat (ei, chiar nubãnuiþi?) din jocul celor de la Eidos. Mai mult,Mr. Diesel va face pe durul ºi în afara ecranului,fiind ºi producãtor executiv pentru acestproiect.

Hitman-mania nu se opreºte însã aici.Acelaºi Diesel, prin compania sa Tigon Stu-dios, are poftã sã producã ºi urmãtorul joc Hit-man, adicã pe cel ce-i va urma lui BloodMoney. ªi cum Diesel a rãmas cu niºte amintiriplãcute de pe vremea când evada din ButcherBay pe toate platformele posibile, el se oferã sãfie ºi vocea viitorului Hitman. Ar fi mare mirareasã nu accepte Eidos!

JJuuiicceedd - llaannssaattVã daþi seama ce zi banalã a fost aceea în

care s-a dat ºtirea cã s-a lansat o clonã de NFSUnderground, Midnight Club ºi Gran Turismo,mai proastã decât toate la un loc. Juiced, careîntr-o vreme stãtea sã disparã, dupã falimentulstudioului Acclaim, a fost lansat de THQ cupromisiunea solemnã de a oferi, printre multe

alte nimicuri, 7.5 trilioane de customizãri posi-bile pentru maºinile din joc. Boring! Singurachestie “simpaticã” sunt cursele online “pink-slip”, la sfârºitul cãrora vei putea pierde de totmaºina pe care ai bibilit-o atâta amar de vreme.How cute!

PPrriinnccee ooff PPeerrssiiaa:: KKiinnddrreedd BBllaaddeess “Odatã scãpat din prinsoare, Prinþul se

aºezã pe bordurã ºi începu sã cugete, fãrã agãsi rãspuns la întrebarea ce i se cuibãrise înminte: De ce nu e niciodatã pace în OrientulMijlociu? Dar cum nu fusese niciodatã interesatde filosofie, feciorul ºahului lãsã gândurile înplata lui Allah ºi trecu la lucruri mai cunoscuteºi plãcute firii sale. Sãmânþa de erou sãditãacum 25 de ani de Jordan Mechner nu-lpãrãsea nici acum, iar planul...”

Vãd cã Prinþul ãsta n-are stare nici sã-lpici cu cearã! Ce-a pãþit ºi ce urmeazã sã maifacã din inamicii gãsiti... sub soarele arzãtor aldeºertului...

...Lumea de basm a Persiei a rãmas la felde frumoasã ca ºi în trecut. Departe de Ubisoftgândul sã mai surprindã pe cineva, sã uimeascãmulþimea pânã la extaz. Imaginea creeazã

atmosfera prin decoruri, mulþumeºte prin deta-liu, face tot posibilul sã prezinte fiecare ispravãde arme a Prinþului (pentru cã are miºcãri mor-tale proprii!) în cel mai artistic mod posibil. Oumbrã de încruntare mai apare totuºi odatã cumantia înstelatã a nopþii, pentru cã auriul

deºertului dis-pare, iar întu-nericul venit înloc nu poatesuplini frumu-seþea furatã. ªiAllah ºtie cã seputea ºi maibine! Cât des-

pre muzicã, aceasta va fi între murmurul orien-tal al lui Sands of Time ºi rock-ul lui WarriorWithin, sortitã sã întreþinã ritmul rapid al acþiu-nii, dar sã aminteascã totodatã din ce capãt delume a pornit întreaga poveste.

Atât am avut de spus, o, preafericitule sul-tan, despre acest Prinþ ºi povestea lui, ce va sãbucure inimile tuturor!

ªi atunci Sheherezada vãzu zorii mijind ºi,sfioasã, tãcu...

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

☺☺Un scoþian pe patul

de moarte:- Mamã, eºti aici?Mama:- Da, fiule sunt aici!- Nevastã, eºti aici?Nevasta:- Da, bãrbate, sunt aici!- Copii, sunteþi aici?Copiii:- Da, tatã, suntem aici!- Toatã lumea e aici?- Da, mãi, toþi suntem aici!- Atunci de ce e lumina aprinsã la

bucãtãrie?????☺☺

- De ce toate mormintele scoþieneau câte un monument?

- Îi îngroapã pânã la jumate’ ºiapoi îi dau cu var...

☺☺Definiþii ...

11)) FFiiþþuuiiccaa - Te uiþi ºi câºtigi.22)) EElleevvuull cchhiiuullaannggiiuu - Tânãr ºi

neliniºtit.33)) ªªeeddiinnþþaa ccuu ppããrriinnþþiiii - Întâlnire

de gradul III.44)) DDuuppãã ººeeddiinnþþãã - Spitalul de

urgentã.55)) CCaaiieett ddee tteezzãã - Verdict: Crimã.66)) SSffâârrººiittuull oorreelloorr:: Am întâlnit ºi

români fericiþi.77)) CCaanncceellaarriiaa - Cafeneaua groazei.88)) SSaallaa ddee ccllaassãã - Zona Crepuscu-

larã.99)) OOrreellee ddee ffiizziiccãã - La limita

imposibilului.10) DDiirriiggiinnttaa - Xena, prinþesa

rãzboinicã.1111)) DDiirriiggiinntteellee - Superman.1122)) CCaattaalloogguull - Adevãrul gol-

goluþ.1133)) ÎÎnncchheeiieerreeaa mmeeddiiiilloorr - Memo-

rialul durerii.1144)) CChhiiuulluull ddee llaa oorree - Sport la

minut.1155)) LLuuccrraarreeaa ddee ccoonnttrrooll - Albã-

ca-zãpada.1166)) DDiirreeccttoorruull ººccoolliiii -

Inamicul public nr. 1.1177)) ªªeeffuull ccllaasseeii - Asas-

inul din umbrã.1188)) PPeerriiooaaddaa tteezzeeii -

Spionaj ºi contraspionaj.

1. Cine râde la urmã, evesel!

2. Omul dat pe brazdãe un fel de bou!

3. Dacã ai carte, o ducila anticar!

4. Decât sã nu vorbeºtideloc, mai bine sã taci!

5. Fereascã Dumnezeude ceasul rãu, cã ºi dacã-lîntorci, tot nu merge!

6. Cine se scoalã dedimineaþã e nervos toatãziua.

7. A greºi e în fireablondei.

8. Plânge ciob de oalãspartã aruncatã!

9. Prietenul la bani se

cunoaºte!10. Când doi se

ceartã, al treilea o ia pecocoaºã!

11. De foame mãnânci ºi pâine cumici!

12. Un proverb american zice cã:”An apple a day, keeps the doctoraway “. O completare mai interesantãar fi:” An onion a day, keeps every-body away”!

Cristina FRATU

SS HH OO WW BB II ZZMegadeth a zguduit

Bucureºtiul

De la Vin Diesel la Sheherezada

PRINSORI

DEZASTRU

FAVOARE

MOTIVRITMIC

NIMENI

DE METAL

EªUAT

SOLO DETROMPETÃ

A DECLAMA

OPRIMAT

EXACT

MÃSCÃRICI

MEDIUMARIN!

PRINSE ÎNCUIE!

SCOS UNSTRÃNUT

CREANGÃ

BANII NOªTRI

DOMOLI

CUNUNÃ!

FIICÃ

TURN DIN IAªI

MAGAZINPRIVAT

FIE!

TRANDAFIRIUFIR

DÂRÃ DELUMINÃ

2-2!

FLUVIUEUROPEAN

VENERATÃÎNZESTRAT

I, O, A, A, A, INEGALABIL, EXAMINARE,AVERI, INAª, IC, COMODE, STUF, GASI, ATOL,ABONAMENTE, IRIªI, AIA, CLICÃ, APEL.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

1. În noaptea de 21 iulie 356 î.Ch. un obscur locuitor alEfesului a dat foc Templului Artemisei. ªtiþi numele acestuiexaltat ºi cum a fost el pedepsit de cetãþeni?

2. Pentru cine au fost construite grãdinile suspendate aleBabilonului?

3. În ce an au fost puse bazele oraºului Alexandria?4. ªtiþi care este originea cuvântului “mausoleu”?5. Când ºi unde a fost interpretatã pentru prima datã

melodia popularã “Ciocârlia”?6. Cine a spus: “E mult mai bine sã nu te încrezi, decât

sã-þi parã rãu cã te-ai încrezut”?

Rãspunsurile testului 11 (175)1. Dupã ce, timp de aproape 1000 de ani, Farul cãlãuzise

navigatorii, în sec.IX d.Ch. califul arab Al-Walid, înºelat deun emisar al Bizanþului, care îl convinsese cã sub far suntascunse imense comori, a poruncit, din lãcomie, sã fie dãrâ-mat edificiul. Distrugerea a fost opritã la jumãtatea con-strucþiei, iar încercãrile ulterioare de reconstrucþie au eºuat.Au urmat apoi, la intervale relativ scurte, mai multecutremure puternice - în 1182, în 1303 ºi ultimul, cel din1375 care l-a distrus complet. Întreaga masã de piatrã a fostaruncatã în mare.

2. În “Istoria naturalã”, Pliniu cel Bãtrân afirmã cãlucrãrile pentru înãlþarea templului au durat 220 de ani,incluzând în aceastã perioadã îndelungatã ºi reconstruireasau construirea templului de cãtre Paconis, în timpul lui Cre-sus.

3. Dupã afirmaþiile lui Diodor din Sicilia, grãdinile aufost construite la porunca lui Nabucodonosor (624-604 î.Ch.)Potrivit unei legende rãspândite îndeosebi de scriitorii greci,ele au origine mult mai veche, fiind atribuite legendareiSemiramida, regina care ar fi întemeiat oraºele Ninive ºiBabilon.

4. Museionul era o importantã porþiune din marele palatal Alexandriei, în care se reuneau savanþi, artiºti ºi filozofidin toatã lumea elenisticã. Aveau la dispoziþie excelentecondiþii de studiu ºi cercetare. Museionul a fost - mutatismutandis - primul institut de cercetãri ºtiinþifice ºi de inginer-ie, în înþelesul actual al cuvântului.

5. “Pasãrea clopot” din pãdurile Braziliei cântã în zilelecãlduroase când arºiþa devine insuportabilã. Cântatul ei sepoate auzi pânã la o depãrtare de 3 km.

6. G. IBRÃILEANU, Opere, VII, 97.

Muzicã la 180.000 W ºi peste 5.000 de rockeri veniþi dintoate colþurile þãrii au zguduit Arenele Romane din Bucureºti.Între “hai sã luãm încã o bere” ºi “la ce orã avem tren”, faniidin România au ascultat, în sfârºit, ºi Megadeth, la ºase anidupã concertul Metallica ºi la zece dupã Iron Maiden.

Dupã o aºteptarelungã, rãstimp în careau evoluat, destul deneconvingãtor, tru-pele din deschidere(Avatar, Implant pen-tru Refuz ºi aus-tralienii Dungeon),

Dave Mustaine (voce, chitarã), Glen Drover (chitarã), JamesMacDonough (bass) ºi Shawn Drover (tobe) ºi-au dezlãnþuitinstrumentele pentru prima datã în România.

Megadeth se aflã într-un turneu de promovare a celui mainou album, “The System Has Failed”. Strecurat între un spec-tacol la Belgrad ºi altul la Atena, concertul de la Bucureºti afost un succes judecând dupã reacþia publicului, deºi ceipatru americani au trecut prin concert cu destulã relaxare ºis-au lãsat greu convinºi sã revinã la bis.

Dupã douã ore de metal greu, în jurul orei 1.00, trupa sepregãtea de final, cu toate cã publicul ar mai fi stat. Dupã o“dezbatere” de cinci minute cu ceilalþi membri, Mustaine a datverdictul: “Îmi pare rãu, bãieþi, dar Glen nu mai vrea sã cântela chitarã. ªi nici Shawn nu mai vrea sã batã în tobe. Aºa cã...schimbãm!”. S-a fãcut schimb între chitarist ºi toboºar ºi nupe orice piesã, ci pe cea mai cunoscutã a celor de la BlackSabbath, “Paranoid”. De vis!

Destiny’s Child ºi Linkin Park au fost chemaþi sã participe,alãturi de Live 8, la un concert de binefacere care va avea locpe 2 iulie, în Philadelphia. Aceastã decizie a fost luatã lanumai o zi dupã ce organizatorii au fost anunþaþi cã rapper-ul50 Cent, trecut iniþial în capul listei, nu va mai concerta pegratis în nici un fel de show. Bineînþeles cã desfãºurãtorulinvitaþilor a rãmas deschis ºiastfel s-au mai anunþat sã-ºietaleze vocea: Will Smith,Bon Jovi, Dave MatthewsBand, Jay-Z, Kaiser Chiefs,Keith Urban, Maroon 5, P.Diddy, Rob Thomas, SarahMcLachlan ºi Stevie Wonder.

Spectacolul din Phi-ladelphia este unul dintre cele cinci programate sã aibã loc îndiverse metropole. Fondurile obþinute vor fi donate unor orga-nizaþii care se ocupã cu ameliorarea sãrãciei din statele în cursde dezvoltare. Urmãtoarele concerte vizeazã capitaleleeuropene: Londra, Paris, Berlin ºi Roma.

Acum, cã s-a mai emancipat un pic, nimic nu o maiopreºte! “The Emancipation of Mimi “, ultimul album al luiMariah, a intrat in topul Billboard 200 , înregistrând vânzãri depeste 172.000 de exemplare, la numai o sãptãmânã de lalansare.

Albumul a urcat direct pelocul 1, detronându-l pe 50 Centcu “The Massacre” ºi devenindastfel vârful e lance al carierei dinultimii opt ani pentru celebra ºicontroversata cântãreaþã.

Mariah Carey are, de ladebut ºi pânã în prezent, 16 hituricare au ajuns pe primul loc întopul Bilboard. Doar Beatles ºiElvis au avut mai multe ca ea.

Iatã binecunoscutul TToopp 1100,care recapituleazã cele mai bine vândute albume din ultimasãptãmânã, clasificare care a aruncat-o pe Shakira afarã:

11.. TThhee EEmmaanncciippaattiioonn ooff MMiimmii,, MMaarriiaahh CCaarreeyy22.. MMeezzmmeerriizzee,, SSyysstteemm ooff aa DDoowwnn33.. OOuutt ooff EExxiillee,, AAuuddiioossllaavvee44.. HHoonnkkyyttoonnkk UUnniivveerrssiittyy,, TToobbyy KKeeiitthh 55.. LLoovvee,, AAnnggeell,, MMuussiicc,, BBaabbyy,, GGwweenn SStteeffaannii 66.. BBee,, CCoommmmoonn77.. SSttaanndd UUpp,, DDaavvee MMaatttthheewwss BBaanndd 88.. TThhee MMaassssaaccrree,, 5500 CCeenntt99.. BBrreeaakkwwaayy,, KKeellllyy CCllaarrkkssoonn1100.. IIll DDiivvoo,, IIll DDiivvoo

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

Destiny’ s Child ºi LinkinPark alãturi de Live 8

Mariah Carey din nou number one

G a m e s m a n i a

DE LA LUME ADUNATE...

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 12 (176) din 30 iunie 2005Pagina 12

Apariþia din primul trimestru pe 2005 acunoscutei publicaþii editate de Arhivele MilitareRomâne este dedicatã, aproape în întregime,Tratatului de la Varºovia. Cititorul poatedescoperi fragmente din memoriile mareºaluluiAnatoli GRIBKOV. “Provenite de la un insider,memoriile lui GRIBKOV sunt valoroase pentrustudiul raporturilor dintre România ºi parteneriiei din Tratatul de la Varºovia”. Tot la capitolulmemorialisticã se pot înscrie articolul privindinformaþiile despre România, sursa fiind, de dataaceasta, generalul cehoslovac Jan SEJNA ºiinterviurile cu generalul (r) Ion GHEORGHE,ºeful Marelui Stat Major în perioada 1965-1974,ºi cu generalul (r) Ion OLTEANU, fost ministrual Apãrãrii Naþionale.

Maiorul Petre OPRIª informeazã desprepropunerile României de modificare a Proto-colului adiþional secret al Tratatului de laVarºovia (noiembrie 1962) Iar “Primãvara de laPraga” este redatã într-un articol amplu, darfoarte interesant, intitulat “«Primãvara de laPraga» în viziunea generalului A.M. Maiorov”,unul dintre “principalii executanþi aui operaþiei

militare de introducere a trupelor în Cehoslova-cia”.

Revenind în zilele noastre, redactorul-ºef,maiorul dr. Florin ªPERLEA, prezintã “Cum s-adesfiinþat Tratatul de la Varºovia”, în timp cecolonelul dr. Alexandru OªCA face referire lagreutãþile întâmpinate de personalul de speciali-tate în prelucrarea documentelor, dar ºi de aflu-xul de aºa-numiþi “cercetãtori”, care, fãcând apella un articol de lege inexistent, veneau cu pre-tenþii care de care mai fanteziste în accesareafondului arhivistic referitor la Tratatul de laVarºovia.

Remarcãm douã rubrici noi: “www docu-ment” se întinde pe douã pagini, în care suntprezentate site-uri Web specializate sau cu tan-genþã la istorie ºi “Note bibliografice” unde suntprezentate lucrãri de specialitate, organizate pepatru secþiuni (volume de documente; enciclope-dii, dicþionare, cronologii; memorii, mãrturii,jurnale; istorie militarã). Nu lipseºte nici secþi-unea de recenzii, din care semnalãm: LeonidMLECIN – Armata rusã între Troþki ºi Stalin,Dan CÃTÃNUª – Între Beijng ºi Moscova.

România ºi conflictul sovieto-chinez, MariaGEORGESCU – România, Franþa ºi securitateaeuropeanã în anii ‘20, Sorin TOMA – Privindînapoi. Amintirile unui fost ziarist comunist.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Se schiimmbãã prograammelleºcollaare pentru cllaaselle

aa XII-aa ºii aa XIIII-aa

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pregãteºte schimbareaprogramelor de studiu pentru clasele a XI-a ºi a XII-a, prinreducerea materiei cu cel puþin 25%, începând din anul ºcolar2006-2007. Sãptãmâna de studiu va fi redusã cu una-douã ore.

Noile planuri cadru ce vor fi aprobate dupã dezbaterea pu-blicã vor fi aplicate începând cu anul ºcolar 2006-2007 pentruprimul an de studiu din ciclul superior al liceului: clasa a IX-apentru filierele teoreticã, vocaþionalã ºi tehnologicã ºi respectivclasa a XII-a pentru filiera tehnologicã, ruta de pregãtire prinºcoala de arte ºi meserii.

Strategia Ministerului Educaþiei urmãreºte creºterea pon-derii disciplinelor prin care se asigurã specializarea, compara-tiv cu cea a disciplinelor prin care se asigurã aprofundareacunoºtinþelor dobândite în învãþãmântul obligatoriu, dar ºi lãr-girea ariei de opþiuni la dispoziþia elevilor. Astfel, în clasele aIX-a ºi a X-a a liceelor teoretice aproximativ 4,69 la sutã dinorele din programul de studiu vor fi la alegerea elevilor iar înclasele terminale ponderea acestora va creºte la aproape 19 lasutã din numãrul total de ore din program.

Totodatã, prin noile planuri va fi introdus studiul unei adouã limbi moderne în trunchiul comun al tuturor filierelor pro-filurilor ºi specializãrilor. Proiectul va fi afiºat pe site-ul Minis-terului Educaþiei timp de 30 de zile, timp în care profesorii, ele-vii ºi pãrinþii îºi vor putea exprima punctul de vedere cu privirela strategia privind structurarea studiilor liceale.

Locotenent-colonel Sorin BÃCILÃ

Parlamentul EuropeanParlamentul European reprezintã, în viziunea Tratatului de la Roma,

din 1957, “popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene”. Numãrulde mandate este repartizat pe þãri, funcþie de mãrimea acestora.

Parlamentul are trei funcþii esenþiale. Alãturi de Consiliul UniuniiEuropene, are atribuþii legislative, adicã adoptã legislaþia Uniunii (regula-mente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie lagarantarea legitimitãþii democratice a textelor adoptate. O altã funcþie esteaceea de a împãrþi autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul UniuniiEuropene, ceea ce înseamnã cã poate modifica cheltuielile bugetare. Înultimã instanþã, adoptã bugetul în întregime. Cea de a treia funcþie este de aexercita un control democratic asupra Comisiei. Aprobã desemnarea mem-brilor Comisiei ºi are dreptul de a o cenzura. De asemenea, exercitã un con-trol politic asupra ansamblului instituþiilor. Sediul Parlamentului Europeaneste la Strasbourg, unde au loc ºedinþe o sãptãmânã în fiecare lunã. Uneleºedinþe, cele pe comisii, se desfãºoarã la Bruxelles, iar Secretariatul Gene-ral se afla la Luxemburg. Conform Tratatului de la Nisa, România va avea,în 2007, 33 de membri în Parlamentul European.

Consiliul EuropeanEste termenul folosit pentru a denumi întâlnirile bianuale ale ªefilor de

stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, lucrãri gãz-duite de statul membru care asigurã preºedinþia Consiliului. Rolul principalal Consiliului European este definit de Articolul 4 al dispoziþiilor comunedin Tratatul Uniunii Europene: “Consiliul European dã Uniunii impulsurilenecesare dezvoltãrii sale ºi îi defineºte orientãrile politice generale”.

Consiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o instituþie aComunitãþii Europene. Cu toate acestea, el joacã un rol esenþial în toatedomeniile de activitate ale Uniunii, fie dându-i un impuls sau definind ori-entãrile politice generale, fie coordonând, arbitrând sau oferind soluþii înprobleme dificile. Consiliul European reuneºte ºefii de state sau guverne aicelor 25 state membre ale Uniunii Europene ºi Preºedintele ComisieiEuropene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un orga-nism internaþional) sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format dinminiºtri ai celor 25 de state membre). Lucrarile Consiliului European suntgãzduite de statul membru care asigurã preºedinþia Consiliului si participãla viaþa politica ºi evoluþia Uniunii Europene prin întâlniri organizate celpuþin de doua ori pe an (de obicei în lunile iunie ºi decembrie). Acestelucrãri se constituie într-un eveniment important: prezenþa într-un oraºeuropean a celor douãzeci ºi cinci de reprezentanþi investiþi cu legitimitatedemocraticã incontestabilã, însoþiþi de alþi miniºtri ºi colaboratori apropiaþi,constituie - de aproape douãzeci ºi cinci de ani - un eveniment politic aºtep-tat cu mare interes.

Din 2002 ºi în conformitate cu Tratatul de la Nisa, cel puþin un Con-siliu European per Preºedinte se þine în Bruxelles. Dupã extinderea Uniu-nii, la 1 mai 2004, s-a decis ca toate întâlnirile Consiliului European sa aibãloc la Bruxelles. (D.A.)

Sursa: Agenþia pentru Strategii Guvernamentalewww.publicinfo.ro

Principalele instituþii europene (1)

RRoommâânniiaa ººii TTrraattaattuull ddee llaa VVaarrººoovviiaa

Integrare europeanã

"Document" – buletinul Arhivelor Militare Române

Tuturor ni s-a întâmplat, cel puþino datã ca, trebuind sã mergem în mi-siune, sã nu avem decât o imaginevagã despre localitatea în care se aflãunitatea militarã la care eram trimiºi.

Cum majoritatea unitãþilor dinsubordinea Corpul 1 Armatã Teritori-al sunt dislocate în unele din cele maimari oraºe din þarã, ca Bucureºti,Craiova, Brãila, Galaþi, Piteºti,Ploieºti, Focºani º.a., nu este delocuºor sã ajungi fãrã peripeþii la desti-naþie. De aceea, ne-am propus, sãvenim în sprijinul cadrelor militaredin Corpul 1 care sunt nevoite sã sedescurce pe cont propriu pentru a-ºiîndeplini misiunea, scop în care vomelabora un fel de ghid. Respectiv, nevom referi la principalele garnizoanedin zona de responsabilitate a corpu-lui.

Focºani, capitala Vrancei

Poziþionare: La fix 180 kmnord de Bucureºti, pe ºoseauaBucureºti, Suceava, între râurile Mil-cov ºi Putna, la intersecþia drumurilorce fac legãtura cu Galaþi,Brãila, Soveja, TârguSecuiesc, Tecuci.

Posibilitãþi detransport:

- cu trenul: toatetrenurile care pleacã dinBucureºti spre Suceava,Iaºi, Botoºani, PiatraNeamþ, Bicaz,Comãneºti.

- cu maxi-taxi: cu toate firmelecare pleacã spre Iaºi, Botoºani, PiatraNeamþ, Roman, Tecuci, Paºcani,Focºani de la Autogara “Double T”,de lângã Tribunalul Bucureºti ºi cufirma “ACOMAR” care pleacã de laAutogara Obor.

Posibilitãþi de cazare ºi hrãnire- Hotelul militar Focºani: în cen-

trul oraºului, lângã Poliþia Focºani;- Popota garnizoanei Focºani: în

incinta hotelului militar;

Mijloace de transport încomun:

- Hotelul Militar - Bg. 282 Mc.,Bg. 8 At. Mx.: liniile 3 ºi 10, de lastaþia Doi stejari la Poºta Sud.

- Restaurante recomandate: Aida,Romantic, Central, Ciocârlia, Unique,Cupidon.

- Recomandãri adiacente: pe câtposibil sã avem bani suficienþi la noi,în Focºani preþurile fiind foarte mari.

Colonelªtefan MITINCU

Ghid pentru cei care merg în misiune

Focºani , oraºul unir i i

Domnul locotenent-colonelGeorgel RUSU ne-a dãruit, cu sim-patie, în redacþie, ISTORIA NATOscrisã de Jiri FIDLER ºi PetrMARES ºi apãrutã la Institutul euro-pean, 2005.

Cartea, al cãrui “Cuvânt înainte”a fost scris de cãtre Vaclav HAVEL,a fost tradusã din cehã în românã deLidia NASINCOVA, iar prefaþa, afost scrisã de cãtre Georgel RUSU.Autorul prefaþei ne asigurã cã “Tra-ducerea asigurã transmiterea

deopotrivã a informaþiei ºi a spiritului scrierii. Abordarea sin-cronicã a faptelor politico-militare ºi administrative (...) esterealizatã cu o tehnicã literarã originalã, printr-o abordare gen«inflorescenþã» , reunind element cu element. (...)

Istoria NATO înseamnã o sursã importantã de informaþie,cu atât mai mult cu cât nu abuzeazã de date statistice, de

scheme ºi demonstraþii, ci ne aduce în faþa ochilor filmul coe-rent ºi pertinent al faptelor, cu o implicare abia simþitã a auto-rilor, în puncte sensibile unde aceºtia au simþit nevoia sãnuanþeze. Ea (cartea - n.r.) este, credem noi, un act importantºi convingãtor, menit sã contribuie la îndepãrtarea «cortinei»de mentalitate mai tare ca fierul care ne-a separat de lumeademocratã, mai bine de patru decenii (...)”

Volumul este structurat în trei pãrþi. Partea întâi - “Înfi-inþarea alianþei” are, la rândul ei, douã capitole: “Douã lumi”ºi “Pe marginea prãpastiei”. Partea a doua - “STATU QVO”cuprinde capitolele: “Echilibrul instabil” ºi “Iluzia détente”.Partea a treia - “Impresii ºi prognoze” este împãrþitã, deasemenea în douã capitole: “Pânã la victoria deplinã” ºi “Din-colo de graniþa posibilului”.

Cartea a fost gânditã în aºa fel încât sã poatã fi cititã, cuplãcere, ºi de cãtre cei pasionaþi de o asemenea îndeletnicire,cât ºi de cãtre cei care doresc sã rezolve, în anumite momente,o anume problemã...

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

O carte care meri tã ci t i tã

UE bagã 30 miliardede euro în România

Uniunea Europeanã va pompa în Româniaaproape 30 miliarde de euro, în perioada 2007-2013,cea mai mare parte din sumã, 18 miliarde, fiind desti-natã pentru recuperarea decalajelor faþã de statelemembre. Pentru agriculturã vor fi alocate 5,5 miliardede euro, iar pentru dezvoltare ruralã, 6,6 miliarde.

Premierul Cãlin Popescu TÃRICEANU a apreciatcã este de aºteptat ca România sã nu piardã finanþareaUE, chiar dacã eventualele reduceri bugetare decise lanivelul Uniunii vor afecta toate statele membre.

În acelaºi timp, comisarul european pentru extin-dere, Oli Rehn, a anunþat la summitul de la Bruxellescã Uniunea Europeanã îºi va respecta angajamenteleluate faþã de România ºi Bulgaria în privinþa extinderii.

Serviciul Artel line alRomtelecom va fi înlocuit

cu ClickNet StartDe la 11 iiuulliiee, serviciul AArrtteell lliinnee va fi integrat în

CClliicckkNNeett SSttaarrtt, urmând ca accesul la acest serviciu sãse facã numai prin numãrul 0870 222222, careînlocuieºte vechile numere de acces folosite de servi-ciul Artel line (8999111 - pentru Bucureºti ºi 890111- pentru judeþe).

Serviciul Clicknet Start oferã aceleaºi facilitãþi uti-lizatorilor de acces Internet ca ºi serviciul Artel Line,dar la preþuri mai mici. ClickNet Start este un serviciude acces Internet prin dial-up, creat de Romtelecom,care asigurã conectarea imediatã, fãrã contract saucartelã, a oricãrui client care deþine un calculator dotatcu modem. Serviciul ClickNet Start are acoperirenaþionalã ºi poate fi activat introducând informaþiilereferitoare la configurarea conexiunii dial-up.

Plata se face în funcþie de consum, respectiv denumãrul de minute petrecute online.

Pentru informaþii sau suport tehnic despre CClliicckk-NNeett SSttaarrtt se poate apela la 0088000088 CCLLIICCKK ((00880000882255442255)) - aappeell ggrraattuuiitt.

Cristina FRATU