de BEBA VECHEMai multă ordine la taxe şi impozite

CURIERUL

Taxe şi impozite colectate doar pe jumătate Până la data de 1 august, doar 24% din taxele şi impozitele locale au fost colectate, faţă de 40% cât au fost încasate la aceeaşi dată, anul trecut. Conform noului cod fiscal, toate aceste dări către comunitatea locală trebuie plătite până la data de 21 septembrie, după care se aplică majorări. „Nivelul taxelor şi impo­zitelor a crescut, dar totuşi nu sunt exagerate în raport cu posibilităţile cetăţenilor. Criza economică a afec­tat mai mulţi localnici şi în plus, se aşteaptă finalizarea recoltei şi în­

casarea banilor de arendă”, a ex­plicat Ioan Uzun, referentul care se ocupă de încasarea acestor taxe. El a mai precizat că cei care au restanţe de anii trecuţi, vor primi în această toamnă somaţii de plată.

Primăria face un apel către toţi cetăţenii să vină şi să îşi achite im­pozitele pe clădiri, terenuri şi auto­turisme cât mai curând, deoarece mai au puţin timp la dispoziţie înainte de a intra la penalităţi. “Doar un sfert dintre cetăţeni sunt la zi cu taxele, vă daţi seama că este foarte puţin şi ne pune şi pe noi în dificul­

tate deoarece aceşti bani noi îi in­vestim în comună”, explică primarul Ioan Bohancanu.

Scutiri de taxeConsiliul local Beba Veche a fost de acord să acorde anumite facilităţi, respectiv scutiri de taxe anumitor categorii de populaţie. Este vorba de veterani de război, foşti deportaţi în Bărăgan, persoane cu handi­cap, văduve de război, însă aceştia beneficiază de scutiri numai dacă dovedesc acest lucru cu acte.

„Vom insista pe toate căile pentru că persoanele care beneficiază de scutiri de plata impozitelor şi taxelor trebuie să aducă documentele prin care dovedesc acest fapt. Ei trebuie să reînnoiască dosarul anual. Con­form legii, primesc scutire de im­pozit pentru primul imobil şi pentru 5 hectare de teren “, a spus domnul Ioan Uzun.

Legi mai dureGuvernul a mai stabilit şi noi condiţii pentru proprietarii de imobile şi de autovehicule. Potrivit noilor pre­

vederi, persoanele fizice care au în proprietate mai mult de o clădire, vor plăti impozite mai mari. Rămâne neschimbat impozitul pentru prima casă şi pentru proprietăţile dobân­dite prin moştenire.

În ce priveşte regimul de taxe şi impozite aplicat autovehicule­lor, creşterile se vor aplica pentru maşinile cu o capacitate cilindrică de peste 2.000 cm3, urmând ca autove­hiculele cu capacitate cilindrică mică să nu fie afectate.

Anul II • Nr 8 (16) • august 2010 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT

Declaraţiile de impunere, împreună cu

schiţa casei

„Mulţumim celor care au reacţionat la apelul nostru şi au depus declaraţiile de impunere. Totuşi, nu sunt actualizate toate gospodăriile şi mai este mult de recuperat. Fac apel la cei care nu au mai trecut pe la Primărie să vină să depună această declaraţie. Cei care nu fac acest lucru nu vor mai primi nici un fel de adeverinţă de la Primărie. Rău platnicii vor fi amendaţi şi se va merge până la executarea silită, conform legii”, a spus ing. Tiberiu Crăciun, cel care se ocupă de aces­te înscrieri.

Lucrătorii primăriei mai atenţionează că, pe lângă actele doveditoare, fiecare gospodărie trebuie să vină cu schiţa casei.

Astfel, există trei situaţii posibile: 1. Există deja o schiţă autorizată pe care o va depune la primărie; 2. Cetăţeanul îşi întocmeşte singur schiţa, pe propria răspundere;3. Primăria poate acorda asistenţă pentru realizarea acestei schiţe ce­lor care nu reuşesc să se descurce pe cont propriu.

• înscrierea şi efectuarea de modificări în registrul agricol • adeverinţe: stare materială, de spaţiu (pentru Poliţie, ENEL), componenţă familială, pentru APIA sau FEADR, privind terenul deţinut, privind veniturile obţinute din activităţile particulare• eliberarea certificatului de producător şi viza trimestrială• recensământul agricol şi recensământul populaţiei

• declaraţii de impunere clădiri, taxa teren, taxa mijloace de trans­port, teren agricol extravilan, alte taxe locale persoane fizice sau juridice• întocmirea şi evidenţierea con­tractelor• dosare executare silită• eliberarea certificatelor de ates­tare fiscală

• eliberarea salariilor personalului angajat al Primăriei• încasarea impozitelor şi taxelor locale de toate tipurile• cereri privind autorizarea construcţiilor, urbanism şi amena­jarea teritoriului• avize de branşament la alimenta­rea cu apă potabilă• evidenţa reţelelor de utilităţi publice

ref. Ioan Uzun ing. Tiberiu Crăciun insp. Bogdan Laska

Cui ne adresăm?

Păstraţi curăţenia!

Folosiţi coşurile de gunoi

amplasate de primărie pe

întreg teritoriul comunei!

www.primariabebaveche.ro

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Populaţia comunei noastre, în uşoară scădere

Reluăm în această lună serialul nos­tru dedicat ingredientelor alimenta­re care vă pot face rău, aşa­numitele E­uri, aditivii alimentari care au di­ferite efecte secundare.

E420 (sorbitol şi sirop de sorbitol) este un în­

dulcitor artificial care se obţine din glucoză sau prin sinteză; se foloseşte în dulciuri, fructe uscate, hrana saracă în calorii, siropuri farma­ceutice şi este printre primii şapte conservanţi utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece

poate provoca tulburări gastrice. Este permis în România.

E102 (tartrazina), colorant acceptat de legislaţia

românească, dar interzis pentru pro­duse alimentare în Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi Olanda, pentru dulciurile si produsele răcoritoare destinate în special copiilor. Este periculos pentru sănătate, deter­minând deficienţe in vitamina B6 şi zinc si chiar apariţia, în timp, a unor tumori.

Acest colorant determină o reacţie

de intoleranţă la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifestă prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpură şi chiar şoc anafilactic. Persoanele alergice la aspirină sunt alergice şi la tartrazină. Acest colorant se elimină prepon­derent prin bilă, deci persoanele cu afecţiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sănătatea din cauza consumului unor produse col­orate cu tartrazină. Consumul aces­tor produse determina deficienţe în vitamina B6 şi zinc, ceea ce declanşează probleme mai ales fe­meilor.

Ajutoare socialeBeneficiarii de ajutoare sociale cărora le­au fost suspendate do­sarele şi care îndeplinesc în con­tinuare criteriile pentru acordarea ajutorului social, sunt aşteptaţi să treacă pe la serviciul de asistenţă socială pentru a completa documentaţia necesară, astfel încât dosarele să poată fi repuse în plată. „Din cele 84 de dosare e xistente, până la data de 9 august s­au prezentat la Primărie doar 7 persoane care au adus documen­tele justificative care lipseau de la dosar. Cei care nu vin să facă acest lucru, nu vor mai primi bani de acum încolo”, a spus domnul pri­mar.

Rugă austerăPrimăria a fost nevoită să anuleze acţiunile pe care le pregătea pen­tru Rugă. La începutul lunii august, Finanţele au retras 300 milioane lei din banii destinaţi comunei noas­tre, astfel că Primăria s­a văzut nevoită să taie şi mai mult din cheltuieli. „Îmi pare rău că nu am putut face mai mult. Vreau ca în anii următori, această sărbătoare să fie regândită, pentru că în mo­mentul de faţă situaţia este destul de bizară: primăria nu îşi permite să organizeze evenimentul şi nici nu avem persoane dispuse să fie naşii rugii”, a explicat primarul Ioan Bohancanu. Cu toate acestea, celebrările religioase au avut loc cum se cuvine, iar la Cherestur, în curtea căminului cultural, s­a ţinut deja tradiţionalul concurs de gătit.

Tăieri de ajutoare. Scad indemnizaţiileMămicile care au născut înainte de data de 3 iulie, precum şi ti nerii căsătoriţi până la această dată, mai au timp până la 31 august să­şi depună actele pentru a primi ajutoarele băneşti care li se cuvin. Datorită crizei financiare, Guvernul a decis ca de la data de 3 iulie să nu se mai acorde trusoul pentru nou­născuţi, alocaţia de 230 lei pentru fiecare dintre primii patru născuţi vii, dar şi sprijinul financiar acordat la constituirea familiei, în valoare de 200 euro. De asemenea, Guver­nul a diminuat cu 15% cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, acordată în temeiul OU 148/2005. Astfel, dacă până acum aceasta se încadra între 600­4.000 lei, începând cu această lună, indemnizaţia nu va mai depăşi 3.400 lei, însă nu va scădea sub 600 lei.

Pe scurt

Să trăim sănătos: E-urile din mâncare

Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii cele mai recente date privind numărul de locuitori din România, iar comuna noastră a în­registrat o uşoară scădere. Astfel, la 1 ianuarie 2010, populaţia comunei Beba Veche era de 1.571 locuitori, faţă de 1.600 câţi au fost înregistraţi la recensământul din 2002. „Scăderea de aproape 2% este datorată în primul rând sporului negativ dintre naşteri şi decese, dar şi a faptului că unii cetăţeni şi­au schimbat domi­ciliul, din diferite motive”, a explicat primarul Ioan Bohancanu.

Scăderea populaţiei este un fenomen înregistrat la nivel naţional şi are loc în mod continuu în ultimii 20 de ani. Mediul rural este cel mai grav afec­tat, numeroase sate din ţară şi din judeţul nostru, mergând încet, dar sigur, către dispariţie. „Conform date­lor noastre, media de vârstă în Beba Veche a crescut în ultimii 20 de ani de la 37 la 45 de ani, ceea ce înseamnă o îmbătrânire destul de accentuată”,

a mai explicat Sorin Giuroescu, secre­tarul Primăriei.

Timişul e în creştereJudeţul Timiş a înregistrat o mică creştere, de la 677.926 la 678.795, după aproape două decenii de scădere. Timişoara a ajuns al doi­lea oraş ca mărime din ţară, după Bucureşti, chiar dacă numărul său de locuitori a scăzut în ultimii ani.

România îmbătrâneşteLa 1 ianuarie 2010 populaţia României a fost de 21.462.000 de locuitori, iar ca număr de locuitori ocupă locul şapte în cadrul Uniunii Europene, după Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia.

Populaţia tânără (0­14 ani) reprezintă 15,2 la sută din totalul populaţiei, populaţia adultă 69,9 la sută, iar cea vârstnică (65 ani şi peste) 14,9 pro­cente. Vârsta medie a populaţiei României a fost de 39,6 ani (38,1 ani

la populaţia masculină şi 41,0 ani la cea feminină). Populaţia rurală, mai îmbătrânită, are o vârstă medie de 40,2 ani, mai mare cu 1,1 ani decât cea urbană. În mediul rural locuiesc 9.644.000 de persoane, reprezentând 44,9 la sută din populaţia ţării.

Comuna cea mai mare este Holboca (judeţul Iaşi) cu 13.087 de locuitori şi cea mai mică Brebu­Nou (judeţul Caraş­Severin) cu 101 locuitori.

Recensământ în 2011Guvernul a stabilit ca în perioada 22­31 octombrie 2011 să aibă loc recensământul general al populaţiei şi locuinţelor. Ultima oară acesta a avut loc în anul 2002.

De la 5.000 la 1.500, într-un secolProcesul depopulării satelor este unul mult mai vechi şi a început să se manifeste încă din anii 1930. În trecut comuna noastră a avut de trei ori mai mulţi locuitori, peste 5.000 înregistraţi la 1900. După acel moment populaţia comunei în­cepe să scadă. Primul Război Mon­dial, unirea Banatului cu România şi schimbul de teritorii care a avut loc în 1924, natalitatea scăzută din perioada interbelică, apoi Al Doilea Război Mondial, toate acestea au condus la depopularea comunei. După instaurarea comunismului, foarte mulţi bebeni au luat calea oraşelor, iar după Revoluţia din 1989, calea Occidentului.

Căminul cultural din Beba Veche, finalizat

Sala mare Scena Tavanul

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

O pasiune adevărată durează o viaţă, iar dacă această pasiune este dedicată florilor, atunci drumul către fericire este deja parcurs pe jumătate. Acest lucru îl ştie prea bine Clara Mişcu din Pordeanu, a cărei pasiune pentru flori a făcut din ea şi familia ei un model pentru comuna noastră. Soţii Mişcu şi­au amenajat o grădină unică în toată zona.

Acum 6 ani, ei au cumpărat propri­etatea de lângă casa lor, dar pen­tru că era veche şi nu mai putea fi folosită, au dărâmat­o pentru a face loc unei grădini cu flori şi a îm­plini astfel dorinţa Clarei. Vichente i­a făcut soţiei pe plac, chiar dacă la început el nu prea era pasionat de flori. Cu timpul, însă, ambii s­au implicat în micul lor „proiect”, Clara fiind specialistă pe îngrijirea flo­rilor, iar Vichente ocupându­se de confecţionarea şi amenajarea a tot felul de acareturi şi de obiecte care împodobesc grădina. Nici fiica lor Jessica nu s­a lăsat mai prejos şi a în­ceput, pe lângă mama ei, să înveţe secretele florilor.

300 de trandafiriFlorile preferate ale Clarei sunt trandafirii, din care a ajuns să aibă aproape 300, dar grădina este plină de tot felul de specii de flori: muşcate, lalele, zambile şi multe al­tele. Recent au pus şi câţiva nuferi, dar se pare că acestora nu le prea merge. Mai bine le merg smochi­nului şi palmierului, care se pare că nu au avut probleme să se adapteze climei de la Pordeanu. O altă floare interesantă din grădina Clarei este un superb exemplar de creasta

cocoşului.

Grădină pe bani puţiniŞi totuşi, v­aţi putea întreba dacă nu cumva acest hobby este unul costisitor. „Să nu vă închipuiţi că am cheltuit foarte mulţi bani. De­a lun­gul timpului am primit câte un fir de aici, unul de dincolo, şi i­am plan­tat şi înmulţit. Nu cu bani am făcut grădina, ci cu munca proprie şi cu pasiune”, spune Clara Mişcu.

Nu de puţine ori ea a fost întrebată de ce nu foloseşte spaţiul pentru ceva mai productiv, pentru legume sau pomi fructiferi. „Avem teren su­ficient pentru agricultură. Cred că

are mult mai multă valoare să plant­ezi flori lângă propria ta casă. Este o linişte sufletească deosebită, iar oricine se plimbă într­o grădină se linişteşte”, mai spune femeia. Şi soţul ei este de părere că florile au un efect benefic asupra lor şi că, într­un fel, îi ajută să aibă înţelegere în familie.

Idei de peste graniţă

Pentru a fi la curent cu noutăţile în materie de

grădinărit, Clara se inspiră din reviste, de unde găseşte idei despre cum să amenajeze grădina. Soţii Mişcu au fost o perioadă în Aus­tria, unde au rămas impresionaţi de câtă atenţie se dă florilor, de modul

în care este totul amenajat. Acolo aproape că nu există casă care să nu aibă ghivece pline de flori la geamuri, gazon în faţa casei, grădini de flori care fac totul să arate ca un loc de vis. Acelaşi lucru se poate spune şi despre vecinii unguri. „Ime­diat cum se trece graniţa, satele şi oraşele arată mult mai îngrijit şi sunt pline de flori. Noi ne dorim să trăim ca în Occident, dar nu vedem aceste mici detalii, cum sunt spre exemplu florile, care fac dintr­un loc oarecare, un loc în care să îţi facă plăcere să trăieşti”, a mai spus doamna Mişcu.

Timişoara-Beba şi returPovestea soţilor Mişcu este una la fel de romantică precum trandafirii roşii pe care îi cultivă cu pasiune în grădină. Vichente este originar din Timişoara şi a lăsat oraşul pen­tru a se căsătorii cu Clara şi a locui la Pordeanu. Pentru el impactul cu viaţa la sat a fost foarte dur, dar cu timpul s­a obişnuit şi nu s­a dat în lături de la muncile cele mai grele. După un timp cei doi s­au dus din nou la Timişoara, pentru a­şi face un rost. Au stat patru ani la oraş, timp în care s­au descurcat foarte bine, însă Clara nu s­a acomodat nicicum cu viaţa la bloc. În cele din urmă s­au reîntors la Pordeanu, cu ambiţia de a­şi croi o viaţă fericită la sat.

Speranţe mari pentru in-trarea în SchengenPoate că cel mai impresionant lucru pe care îl are Vichentie Mişcu este spiritul întreprinzător. El a încercat de toate pentru a­şi întreţine familia: a lucrat la oraş, a avut împreună cu soţia 3 magazine, a crescut tot felul de animale, a lucrat pe tractor şi a umblat cu TIR­ul prin toată Europa. Acum el tocmai a rămas fără un loc de muncă, dar caută deja altceva şi este optimist.

Bărbatul speră ca după intrarea României în spaţiul Schengen şi de­schiderea graniţelor, să găsească o slujbă în Ungaria. „Dincolo se găsesc mai multe locuri de muncă decât în zona noastră, chiar şi în agricultură. Nu vreau decât să câştig atât cât ne trebuie să ne întreţinem, în rest avem tot ce ne trebuie. Sper să merg dincolo la muncă, să fac naveta şi să continui să locuiesc acasă la Pordeanu, fără să trebuiască să plec peste mări şi ţări”, spune dom­nul Micşu. Avantajul soţilor Micşu este că ambii vorbesc bine limba maghiară şi astfel pot găsi de lucru mai uşor la vecinii unguri. Conform graficului de aderare, România va in­tra în spaţiul Schengen anul viitor pe 27 martie.

Paradisul florilor, la PordeanuÎncepând cu acest număr dorim să scoatem în evidenţă câteva as­pecte pozitive şi negative legate de comuna noastră. Începem peri­plul nostru pe strada către şcoală, unde avem casa unui mare fan al formaţiei Poli, dar care nu doar şi­a vopsit casa în culorile buclucaşe ale echipei preferate, dar întreţine cum se cuvine spaţiul din faţa ei.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre vecinul de lângă, care are o metodă curioasă de a scăpa de gu­noi: decât să îl arunce, îl acoperă cu crengi, ca să nu se vadă. Rezultatul este că, acum, mormanul de moloz este chiar mai mare decât înainte!

Peste drum, un gospodar se pregăteşte încă de pe acum pen­tru iarnă şi îşi schimbă ferestrele cu unele mai eficiente energetic. În faţa casei sale, iarba este tăiată, iar copacii sunt îngrijiţi.

Mergând către şcoală, puţin mai încolo dăm peste un morman de pietriş peste a crescut deja iarba de când stă pe spaţiul public!

Terminăm periplul nostru într­o notă pozitivă: casa din imagine nu este una foarte mare, dar este îngrijită, văruită, cu băncuţă în faţă şi câteva flori, aşa cum îi şade bine unui gospodar.

Cu bune şi rele

www.primariabebaveche.ro

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare spre tine îmi îndrept gândul, inima şi toate simţurile şi te rog cu lacrimi: până când Măicuţă a milostivirii va fi această durere necontenită pe pământ? Până când vrăjmaşii nevăzuţi ai neamului omenesc vor da lovituri atât de puternice bieţilor oameni? Până când vor pângări şi vor ne­cinsti trupurile, sufletele şi vieţile lor, înşelându­i ca să nu cunoască adevărul, să nu îndeplinească po­runcile divine şi să nu dea slavă şi cinste pururi Măritului Dum­nezeu cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt? Ridică­te Stăpână Atotbună şi zdrobeşte pe vrăjmaşii noştri şi ai Fiului Tău iubit Iisus Hristos, îngrozindu­i cu nebiruita­ţi sfinţenie, îndreptân­du­ne pe cărările mântuirii ca să dăm mereu mărire lui Dumnezeu. Roagă­te Măicuţă Sfântă şi pen­tru nevoile mele. Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în vecii vecilor, Amin.

Rugăciune cătreFecioara Maria

DeceseMuntean IrinaFazecaş IleanaBalogh Ştefan

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

August • 19 D Duminica a 14­a după Ru­salii (†) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (Zi de post)• 30 L Sf. ierarhi Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, Patriarhii Con­stantinopolului; †) Sf.Ierarh Var­laam, Mitropolitul Moldovei; †) Sf.Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu

Septembrie• 8 M (†) Naşterea Maicii Domnu­lui (Dezlegare la peşte)• 14 M (†) Înălţarea Sfintei Cruci (Post)

Sărbători religioase ortodoxe

În localitatea Capu Satului din Bu­covina, într­o zi luminoasă de vară,

a apărut un om necunoscut. Basara­bean, venea de departe. Un omuleţ bizar, de vreo 40 de ani, îmbrăcat într­un costum ponosit, dar curat, cu o cămaşă albă. Străinul s­a oprit în faţa unei biserici abia începute, pe schelele căreia roboteau munci­tori. S­a dus să vorbească cu preotul şi i­a cerut să poată ajuta la biserică. Fără să ceară nimic în schimb, nici bani, nici mâncare, nici acoperiş. “E cel mai blajin şi mai smerit om pe care l­am văzut în viaţa mea” a fost primul gând care i­a venit în minte preotului Teodor Giosan. La în­ceput, nimeni nu ştia nimic despre Iuri, căci acesta este numele lui.

Oameni îl priveau cam chiorâş, cu mii de suspiciuni. Capu

Satului este o aşezare bogată, cu oameni fuduli, gospodari, mân­dri şi prea puţin îngăduitori cu ve­neticii pribegi şi săraci. Aflaseră că­n traista pe care o purta în spate la venire mai avea încă un costum cenuşiu, o perie şi­o pastă de dinţi, un briceag, o “viconiţă” cu Maica Domnului şi trei cărţi de rugăciune. La biserica cea nouă muncea cât trei bărbaţi, de dimineaţă până­n noapte. Lucra îmbrăcat în costum, disciplinat, mut, fără a­şi ridica ochii spre ceilalţi muncitori şi sărea întot­deauna la muncile cele mai grele. Părea să n­aibă nici un viciu, nu bea, nu fumează, ţine posturile cu străşnicie, nu împrumută bani, chiar daca­i oferi şi nu bârfeşte. Apoi s­a

petrecut un fel de miracol: cu Iuri pe­aproape, biserica creştea din zi în zi, văzând cu ochii. Însuşi preo­tul recunoaşte că, odată cu venirea acestui străin, ritmul construcţiei a sporit fabulos, că el a adus “un suflu nou” întregii echipe de muncitori.

Au urmat alte întâmplări neobişnuite. O femeie se plân­

gea că n­are cum să­şi taie lemnele, fiind singură şi bolnavă. Iuri i­a intrat în curte, şi­a suflecat mânecile şi nu s­a oprit până seara târziu, când îi tremurau picioarele de osteneală. Femeia stătea mută de uimire, ea era una dintre cele care îi spuseseră preotului să­l alunge din sat. Au urmat alte si alte asemenea epi­soade, străinul îi ajuta pe oamenii din sat în curte, în grădină, cum a putut iar puterile lui par nelimitate. Oamenii nu înţelegeau şi au cutezat să­l întrebe. “Pentru că aşa am eu o plăcere, să ajut oamenii... Aş vrea să fiu un om bun.”

Preotul i­a dat salariu, casă şi este “al doilea sub părinte” la şantierul

bisericii, mâna lui dreaptă. Omuleţul îmbrăcat in costum a devenit un fel de emblemă a locului. “Sfântuleţu nostru”, aşa­i zic bătrânele. S­ar putea spune că apariţia acestui om le­a schimbat localnicilor şi felul de a­şi judeca semenii. Lucrul ăsta l­a observat şi preotul Giosan: “Au în­ceput să se ajute mai mult unii pe alţii. Să nu mai trăiască doar aşa, fiecare cu gospodăria şi avutul lui. Au învăţat de la Iuri să se ajute chiar şi atunci când n­au neapărat un in­teres anume, o “obligaţie”. Eu acum nu vorbesc doar despre ei, chiar şi pe mine m­a schimbat venirea lui. Când facem o faptă bună, parcă mereu îl avem în minte pe Iuri. Pen­tru noi toţi, el este astăzi o pildă.”

Aşa cum v­am obişnut deja, şi în acest număr îi vom celebra pe vârstnicii care îşi serbează ziua de naştere. În luna septembrie, de­canul de vârstă este doamna Vilma Nyari din Pordeanu, care va împlini venerabila vârstă de 86 de ani. Atât ei cât şi celorlaltor 26 de aniversaţi le dorim multă sănătate alături de familie.

SEPTEMBRIE• Bartha Ioan, (C), n. 10.09.1948• Moraru Petru (BV), n. 10.09.1938• Stoi Elena (BV), n. 11.09.1938• Bereczyi Ileana (C), n. 12.09.1942• Bularcă Nicolae (BV), n. 12.09.1936• Antalooyz Livia (BV), n. 14.09.1947• Licuţa Aurel (BV), n. 14.09.1947• Păunescu Lucreţia, (BV), n. 15.09.1937• Lorincz Elisanbeta (BV), n. 16.09.1927•Horvath Ana (C), n. 17.09.1928• Capat Matilda (BV), n. 18.09.1939• Ludani Ileana Elisabeta (C), n. 18.09.1935• Antal Floare (BV), n. 19.09.1949• Nyari Vilma (P), n. 20.09.1924• Flori Maria (BV), n. 22.09.1949• Cosa Florica (BV), n. 22.09.1935• Gyemant Francisc (BV), n. 25.09.1927• Matiasi MIhai (BV), n. 26.09.1934• Nagy Andras (BV), n. 27.09.1943• Kramer Elisabeta (C), n. 28.09.1928• Kovacs Elisabeta (BV), n. 6.09.1939• Lasak Maria (C), n. 6.09.1949• Ollah Gyula (C), n. 6.09.1944• Muntean Traian (BV), n. 6.09.1946• Luchi Elisabeta (BV), n. 7.09.1928• Muntean Maria (BV), n. 8.09.1937• Damian Elisabeta (BV), n. 8.09.1940

La mulţi ani!Căsătorii Nemeţ Vasile cu Cătuna Maria

Casă de piatră!

Colţul de istorie: “Primăria Pordeanu”

Astăzi Pordeanu este “mezinul” co­munei Beba Veche, cu numai 70­80 de locuitori. Dar cine mai ştie că acum o sută de ani avea peste 1.000 de locuitori, iar că la 1930, era o comună de sine stătătoare, cu primărie proprie? În imagine puteţi vedea Registrul pentru născuţi din anul 1930 al primăriei comunei Pordeanu...

August - Gustar• 22 D Sf. Fecioară Maria, Regină• 24 M Sf. Bartolomeu, ap. LP• 29 D Martiriul Sf. Ioan Botezătorul

Septembrie - Răpciune• 8 M Naşterea Sf. Fecioare Maria• 14 M Înălţarea Sfintei Cruci• 21 M Sf. Matei, ap. şi ev.

Sărbători religioase romano-catolice

Forza Triplex! Se dă startul campionatului judeţean de fotbal, iar jucătorii de la echipa „Triplex Beba Veche” sunt nerăbdători să pornească cu dreptul la acest nivel de competiţie. Primul meci va avea loc acasă, pe 22 august, împotriva formaţiei din Sânpetru Mare. Primăria a făcut demersurile necesare pentru a asigura un nivel corespunzător pen­tru desfăşurarea competiţiei. Terenul a fost pregătit şi se lucrează la finalizarea vesti­arelor. Toţi cei care doresc să asiste la meci, sunt aşteptaţi duminică, 22 august, de la ora 17.00, la baza sportivă din Beba Veche. Să le urăm mult succes băieţilor noştri!

Poveşti adevărateStrăinul care a schimbat un sat