CURĂTENIA şi şi METODE I. - spitalmotru.ro curatenie si dezinfectie.pdf · Utilizare pentru...

,,;)

1'.>'

10

I. METODE şi TEHNICI PRIVIND CURĂTENIA şi DEZINFECTIA

'

-1. PROCEDURI PRIVIND CURĂŢENIA şi DEZINFECŢIA

1.1 • .!JEFINITII CURAŢENIA este cea mai răspândită metodă de decontaminare utilizată în unităţile sanitare

prin care se îndepartează microorganismele de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente odată cu îndepărtarea prafului şi substanţelor organice.

Aplicarea raţională a metodelor de curăţenie a suprafeţelor încăperilor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută printr-o dezinfecţie eficace. Curăţenia are avantajul ca acţionează asupra tuturor microorganismelor. ·

DEZINFECŢIA reprezintă procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (distrugere în proporţie de 99,99%) de pe obiectele din mediul inert, cu excepţia sporilor bacterieni.

1.2. CLASIFICAREA SPATIILOR DIN UNITĂTILE SANITARE Unităţile sanitare oferă o mare diversitate de construcţii unde cerinţele de igienă sunt diferite.

Starea de curăţenie a unităţilor sanitare trebuie să fie în concordanţă cu gradul de asepsie al actelor medicale care se practica în acest loc.

În funcţie de exigenţe se poate realiza o clasificare a încăperilor unităţilor sanitare. Se disting 4 zone (Tabel 1 ). ·

Zona 1 cuprinde spatii unde nu circulă bolnavi: cerinţele de igienă sunt identice cu cele dintr-o colectivitate.

Zona 2 cuprinde sectoarele cu bolnavi neinfectioşi sa_u care nu au o sensibilitate înaltă. Pentru zona 3, obiectivul este de a evita propagarea germenilor la pacienţi foa11e sensibili.

· Pentru zona 4 tehnicile şi metodele de lucru vor tinde să obţină o curăţenie exemplară pentru a evita aducerea germenilor dinafară. Tabel 1

Zona 1

"Holul de la intrarea principală "Servicii administrative " Servicii economice " Sevicii tehnice (întreţinere I " Aşezaminte pentru persoane vârstnice

Zona 2

"Holuri " Ascensoare "Scarile " Sălile de aşteptare " Cabinete pentru consultaţii ambulatorii " Maternităţi " Unităţi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice " Secţii medicale " Psihiatrie "-Sterilizarea centrală (zona destinată spălării instrumentelor)

Zona 3

" Pediatrie "Terapie întensivă "Urgenţe "Săli de tratament " Saloane " Laboratoare " Radiologie

" Hemodializă "Reanimare

,..

" Explorări funcţionale ** .

" Sterilizare centrală (zona curăţă, destinată împachetării,

sterilizării şi depozitării materialului sterilizat) " Zona destinata preparării apei sterile " Grupuri sanitare ,,, Bucatăria

.-

Zona 4

" Neonatologia " Blocul operator "' Blocul de naşteri " Secţii de arşi ·" lmunodeprimaţi " Secţii unde se practica gre.fe " Secţii de chimioterapie " Secţii de oncologie " Secţtii de oncohematologie

11

·--·• •~--, .o:-~•· .~ ..• ..!r-·,;;,.,;==.;,_~=~.:;r.._~~-~~1'~•"•"'· ,. . .,.....,,.....,. __________ !llllllllllllliilllllll!IIII_ ................ ..,. ........ ___________ _

.. ; )

Tabel 2

Produs

SĂPUNURI

• Săpun tare

• Săpun moale sau săpun negru

3 Detergenti neutri sau detergenţi lichizi universali

12

Compoziţie

ern.ulsibnare

Putere de spumare variabilă Nu are putere dezinfect,antă<

Tabel 2 - continuare

Produs

DETERGENŢI

• Detergenţi alcalini sau "decapanţi"

Compoziţie

Apă, agenţi de suprafaţă, agenţi complexanţi, agenţi alcalini (amoniac, carbonat sau silicat de sodiu, fosfat trisodic, etc.).

Lichide transparente sau praf cu miros puternic.

Îndepartează murdăria şi straturilş vechi de ceară depuse pe paVirnent.

Utilizare - Precauţii.,

'',;:

în functie de diluţie, spălarea.zilnica a pavimentelor sau/si decaparea pavimentului placat (întreţinere de fond) înainte de a aplica un nou tratament.

Spălarea cu leşie a suprafeţelor vopsite, a metalelor.

Precautii de utilizare: - Purtati mănusi -N~ ~111estecaţ/cu produse acide - Sunt necesare mai multe clătiri

Alt~ arecautii: Se referă la recomandările producătorului.

Atenţie ! Lichidele amoniacale nu se utilizează în sectorul alimentar

• Detergenţi acizi Detergenţi + soluţii acide puternic~ sau "detartranţi" (ex:: acid fosforic).

Curăţarea 1J1ateriâlelor tu. depuneri de piatră cernmică, pavirnen~eplacc1te··~y .. materiale care suportă acizi, sticlărie de laborator, bazine, urinare. Dacă produsul~ş.t~. ~~izaţ pe~tru secto.rul alirnentar se spalăyeselă ş.f.ueftelisile de bucătărie. Precautiide utiiizare:

AB.RAZIVE

Anumiţi detartranţi combat rugina. pH = 5. Produse corozive sub formă lichidă, pulbere squ gel.

Detartranţi "tamponaţi " pentru robinete şi chiuvete inox: .

Substanţffminerale de: natură calcaroasă sau ârgi.loasă cu granule mai mult sau rn.ii puţin fine: detergent, ;pai:f~ll1. event.ual clor. Sub formă de .pw.lbern, cremă, sa.u p9 stă. Acţiune l)lBCiinica asupra murdăriei. . , . '

: De evitat contâ'ctul cu obiecte din oţel inoxidabil - Nu amestecaţi niciodată cu alte produse.mai ales cu detergenţi âlcalini şi apă. de Javei -Dilufti diferite.în funcţie de .cantitatea de piatră - Evitaţi contactul.cu pielea şi rnucoasele " Clătiţi abundent

Utilizare pentru robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.

Curăţarea ·puhttuală a suprafeţelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grijă pentru suprafeţele emailate.

'Atenţie L~roduse1fs.unt agresive. pentru .rna~erialeJe "moi" stratificate, material plastic, suprafeţe vopsite.

Adaosul de ciâ(săU alte molecule Depozitati pulberile în mediu lă.ră umiditate dezinfectante NU îi conferă acţiune de produs dezinfectant

13

Tabel 2 - continuare

Produs Compoziţie Utilizare - Precauţii , ·

PRODUSE PENTRU LUSTRUIT

• Detergenţi lustruitori sau "de ceruire"

Detergenţi. ceară emulsionată, apă, Spălarea .. pavimentelor solventi

Nu are actiune. de dezinfectanţ Îndepartează murdăria si depune un ., · ·. :·,. •· ·. . · · strat fin de ceară. · Precautu de ut1!1Zare:

- Respectaţi temperatura deidepozitare

- Se utilizează îngenerâl diluat.

1.4. MATERIALUL DE ÎNTREŢINERE A CURĂŢENIEI Materialul de întreţinere a curăţeniei trebuie utilizat la.maximum de ~ficienţărespedând regulile

de igienă pentru ca operaţiunile de curăţenie şi dezinfecţiesă~şi ati~găscopul, acela de a elimina microorganismele.

Se recomandă ca alegerea materialului de întreţinere a curăţeniei să se facă pebazaunui studiu riguros. Pentru ca personalul de întreţinere a curăţeniei săîLutilizeieiâţionalrecomandăm instruirea periodică a acestuia.

1.4.1 Mături, 11etii, teuri, mo~Uri · .. ·... .- .•. · < _ • 7 , > Cu ajutorul_ lor se.realizează îndepărtareaprafuluişia gun.oiu,IWA~ pe paviniente. Se utilizează diferite modele şi dimensiuni în fu1wţie.de.,r,1ecf:)sjtăţ/..,.· ··

1.4.2 Căru~ior pentmpurăţenie ·. ·.· . . . ..•.. '<;< •· ,. . Destinat transportului materialelor. d8:Tntrnţinere puţin VO!Hrninqase;a'produselor.(ex. deter-

gent, dezinfectant,_ layete, mopuri, s,a), saci. colectori pent[UQEl?euri.Jx.istă qif.WiJ8: moq,el eîn_functie de producător. Cel mai frecvent, c~rncimul din ţeavă deoţel srgfT19testeprevăzutcu 3etajere. Pe etajera superio(lră se pun 2-4 găleţi micideBI şi unsupoqpe_.ntr,qprgpu~.e. Cel_elalţe2etajerepermit depozitarea bidoanelor, lavetelor, mopurilor şi altor accesorii. Sunt prevăzute cu un sistem pentru fixarea mânerelor periilor; măturilor. Anumite modele suntprev,ăzatec.u un,ecipient cu grătar pentru scurgerea excesului de soluţie de•detergen( dezinfecta~tpentr~ spălarea pavimentului.

Avantai: Permitearanjarea şi tr!=lnsportuJtuturnrrn9ţ.eri,a,IEll,Qţ.Ş};8rQ~uş~!9T9\:JÎQtreţinere necesare curăţeniei zilnice. Oferă un loc de organizare a activităţii înţimpigl,@aţig:

Dezavantai:Cost ridicat. · ·· · ·

L4,3 Cărucior pentru spălarea pavimentului .Este alcătuit din4 elemente: cărucior; instalaţie de scurgere{stQarcere(cadnJ cu grătar). găleţi,

perie, .. ..· .... ·· .. ·. • .•• •·( :-. • · > Căruciorul din teavă de oţel cromateste prnvăwţc~rt:r~ţipivot~nteM'fr~~a, suportul pentru

instalatia de scurgere/ stoarcere si.accesorii, _un ghi?on{l9~tala,tr~ âeJnr9Jf~['stoarcere·este din oţel inoxidabil sau matenal p!asti~ dur. Găleţi!Hsunt mn0~!.Gr/,i\Pi~s.t1ţ,i4qilp~.citate 16 - 25 litri, în număr de 2. de culori diferite (ex. roşu. şi albastru). Perier,ompusăâin milo(erlâ care se adptează perie cu franjuri (mop).

Avantai: Permiţând separarea apei curate şi apei rnu.rdp\~'Q;:tfapt§ază caliţ~teaantibacteriană a soluţiilor de detergent, dezinfectant utilizate. Se manevrează 1.1şcir,,este,ergonornic, igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spălă fi.. '

14

!J -------------·-~ - &Di ---

Dezavantai: Dacă materialul cu care este echipat căruciorul nu este menţinut într-o perfectă stare de curăţenie poate fi un mijloc de contaminare a mediului.

1.4.4 Aspirator

1.4.5 Accesorii

1.4.5.1 MăQuşile de menaj: Util.izare obligatorie atunci când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate si în

timpul curăţeniei pentru a proteja persoana care execută curăţenia. Tipuri de mănuşi: - Mănuşi de cauciuc căptuşite cu bumbac -oferă cea mai bună protecţie, prin izolare termică şi

protecţie faţă de tăieturi accidentale, - Mănuşi latex sau sintetice de unică utilizare. nesterile.

Atentie! Mănuşile pot constitui un mijloc de transmitere a microorganismelor în mediul medical. După utilizare mănuşile se spală, se dezinfectează şi se usucă. După scoaterea mănuşilor mâna se spală.

1.4.ij Materiale de spălare:

1,4.6.1 Ustensile pentru spălai suprafeţele verticale: compuse dintr-un mâner telescopat şi un suport cu lame paralele din cauciuc (raclete).

1.4.6.2 Lavete, torşoane, mopuri, bureţi abrazivi.

~ Alegerea Mentenanţa materialului de întreţinere a curăţeniei şi dezinfectiei trebuie

- să facă obiectul unui caiet de sarcini - să intre în responsabilitatea specialiştilor în igienă spitalicească/medicului. asistentei de

cabinet din unitatea sanitară respectivă pentru a garanta eficacitatea operaţiunilor reflectată în estetica şi calitatea cur~ţeniei şi dezinfecţiei.

l.5. R~m.1u llE ÎfUREŢIN~Iţi A USTENSILEtOR DE CURĂŢENIE

1.5.1 Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spălate. curăţate, dezinfectate ldecontaminate) şi uscate.

1.5.Z Personalul care execută operaţiunile de curăţenie si decontaminare a materialului de curăţenie va purta mănuşi de menaj sau mănuşi de latex nesterile.

. 1.5.3 Decontaminarea (cură.tarea şi dezinfec,tia) materialului de cură,tenie: Se efectuează la sfârşitul operaţiunii de curăţenie pe secţie. Metodă]. Materialul moale reciclabil utilizat se spală cu apă caldă şi detergent, se clăteşte, se

dezinfectează cu dezinfectant prin imersie, se stoarce şi se usucă. Ustensilele utilizate se spală cu apă caldă. şi detergent, se clătesc; în funcţif de materialul din care sunt făcute şi decomplexitatea

· lor se .dezinfecte,ază prin imers ie sau prin ştergere cu o lavetă imbibată în soluţie de dezintectant compatibilă cu suportul tratat; se clătesc, se usucă.

15

-

, .. ~,-~~"'*'"*""":"','~,.-,,,...,_,--..,

Această metodă este recomandată a se efectua cel puţin odată.pe săptămână. Îns.ectiile cu risc crescut aceasta metodă este recomandată de rutină.

Metodă 2. Materialul moale reciclabil utilizat se imersează în detergent+dezirfectant. se spală, se clăteşte, se usucă. ··· ·· ·

Această metodă este recomandată în secţiile cu risCscăzutde apăritie a intecţiţ1inosocomiale. O dată pe săptămană se recomandă prima metodă.

Alegerea metodei depinde d~ gradul de murdărie. ___ .... ,··•·· Curăţarea, dezinfectia ustensile_lor complexe(perii detaşabile,

efectuează ·111 funcţie de recomandările producătorului. ·

2. TEHNICI PRINCIPALE DE ÎNTRETINERE A ClJRAT·~·NIEl··sf1D&ZINFECTIEI SUPRAFEŢELOR . . , .

2.1 ÎNTREŢINEREA CURĂŢENIEI şi DEZINFECŢIA PA1lllVIENTULUI

2.1.1 Curăţenia zilnică Reprezintă îndepărtarea prafului de pe pavimem prin măturar.e.Ul;ni:!d,ă urwatăde spălare. Pentru curăţenia pavimentelor şi mochetelor pot fi folosi aparate care utilizează spălarea şi

aspiratul umed.

A. Măturatul umef! (mătură cu mâner sau p~rie ~u 111âner} Are _drept obiectiv îndepărtarea prafului.şi agtJh_oaieldrîrnpriiştiate pepavih)entcu ajutorul unei

mături sau perie cu lavetă umezită. Acest procedeu este eficient-şi permite îndepărtarea a 9Q%din praf.

Pregătirea materialului: perie cu mâner {coadă) sau matură lavete din bumbac (bucăti de cârpe) făraş . .., _ .-._,_· colector de deşeuri (gunoi) saci de plastic, găleţi cu capac, ş.~. detergent, dezinfectant

Tehnica: ._ . . ...•.. ~imentul trebuie să fie uscat şi debarasat di) deşeLir.j\e (~unq?i.yle),grosin~

Laveta trebuie să îmbrace bine·ţalpa pHriei şi sf~tea,totti!]pul 988[clţiuniipe paviment, împingând deşeul înaintea periei. Mătura 'udată'şi sc1.frsada scirplusGideapă{rebuie să stea tot timpul .operaţiunii pe paviment, împingând deşeurile înainte. În cursul operaţiunii nu ridicaţi periasau mă.tura,.nu ~f~ctuaţi>paşi înn'âpoi, deoarece prin aceste mişcări se antrenează împrăştierea•ril\irdăriei pe.paviment.

Metode: Sunt 2 metode.

Metoda denumită "prin împingere" con~tă '.~Impinge\e.cLprin ~lunecare în benzi paralele a periei înainteapersoanei. Recomandată pentru curăţarea supr:ăfoţelorîntinse (~olurj; coridoare) fără obstacole (mobilier, echipament). · ·

Metoda denumită "pri1Holire" sau "prin pivlitare"prin·care manipulatbruLrotează peria descriind "S-uri" pe paviment Recomandată pentru curăţareasuprafeţel6r de diniensiuni mici, înguste.

Măturatul umed al unei încăperi (salon, sală de tratament, ş.a)~ ·

16

--------------------------

Se începe măturatul de-a lungul marginilor, la colţuri şi sub mobilier Se mătură apoi restul suprafeţei Măturatul se termină la uşa de la intrare mătura/ peria se aşează pe căruciorul de curăţenie În interiorul încăperii se strânge gunoiul în făraş, iar laveta (carpa) se împătureşte cu partea murdară în interior Se aruncă gunoiul în sacul/ găleata colectoare Laveta reciclabila se pune într-un recipient special destinat. Obligatoriu se schimbă laveta pentru fiecare încăpere.

8. Spălarea pavimentului Are ca obiectiv îndepărtarea la maximum a murdăriei vizibile şi scăderea numărului de microorganisme de pe paviment (acţiune chimică şi mecanică).·

Se efectuează după măturătul umed.

Metoda ce1or 2 gă!eli: Pregătirea materialului:

Se umple găleata de clătire 3 / 4 cu apă limpede (ex. culoare roşie) Se umple găleata de spălare (ex. culoare albastră) efectuând un dozaj riguros al detergentului sau detergentului+ dezinfectant Se pun găletile pe un cărucior Se montează instalaţia de scurgere/ stoarcere (cadru cu grătar) pe mânerul căruţului Se fixeaza mopul pe mâner şi se imersersează franjurile acestuia în soluţia de spălare sau Se utilizează o lavetă cu Teu. Se imersează laveta în soluţie, se stoarce şi se aşează laveta curăţă pe talpa Teului.

Tehnica: Se storc uşor franjurile mopului sau laveta Se spală pavimentul în benzi regulate descriind 8-uri; manipulatorul va sta mereu în partea uscată a pavimentului Când este necesar se clăteşte mopul sau laveta, se stoarce şi se imersează în soluţia de spălare Solutiile de spălare şi de tl-ătire se schimbă când apă / soluţia devine murdară, pentru holuri şi coridoare; soluţiile se schimbă la fiecare salon.

Metoda combinată: măturărea şi spălarea pavimentului utilizând căruciorul de curăţenie Pregătirea materialului: Căruţ de curăţenie prevăzut cu:

un raft pe care se aşează soluţiile de detergent, dezinfectant; grătar de scurgere a surplusului de soluţie pentru mop; se folosesc 2 mopuri pentru fiecare loc; 2 saci colectori, pentru mopuri curate şi pentru mopuri murdare

Tehnica: Se fixează pe mâner mopul curat stors Se spală pavimentul în benzi regulate descriind 8-uri; manipulatorui va sta mereu în partea uscată a pavimentului · La sfârşitul spălării se pune mopul murdar în sacul colector Surplusul de soluţie de pe paviment se îndepărtează utilizând al 2-lea mop curat, dar neîmbibat cu detergent, dezinfectant

17

·-im•

2.1.2 Curăţenia periodică

O dată pe lună se efectuează curăţenia curăteniei şi produse dezinfectante adecvate fiecărui.substfarcar~:fre:muiei't'tâtâf

medical pot fi murdărite prin cu mâna murdară.

Curăţarea suprafeţelor verticale

2.2.1 întreţinerea curăţeniei pereţilor

aJ întreţinerea zilnică Se referă la spălarea cu detergent,

bi întreţinerea periodică Pregătirea materiale/or si a produse/or.

cărucior pehtru curăţenie scară

18

lavete perie de mâna detergent, dezinfectant

Tehnica:

2 găleţi, la~ete, perie de fl)ână · detergenţi neutrii produse pentru spălat

Tehnica: Se protejează pavimentul. Se Se şterge depraf, Se spală sticla, se

Responsabili: · Persoana resoonsabilimrn

2.3. ÎNTRETINEREA CURĂTENIEI si DEZINFECTIEI PE CORIDOARE, HOLURI, SCĂRI, ÎN VESTIARE , , , . ,

Holurile de la intrare, coridoarele, scările sunt zone în care circulaţia''tlste intensă. În funcţie de cât este de circulată zona, curăţarea pavimentului se poate face de mai multe ori pe zi.

Menţinerea în stare de curăţenie a acestor Zone contribuie la imaginea pe care şi-o fac pacienţii şi vizitatorii privitor la unitatea sanitară aleasă pentru a fi îngrijiţi.

Vestiarele reprezintă locul în care se încrucişează vestimentaţia de stradă cu vestimentaţia de spital pentru personalul medico-sanitar; acest spaţiu trebuie menţinut curat.

2.3.l întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei holurilor, corldoarelo.r, scărilor

al întreţinerea zHnică Preqătirea materia/uluisi produselor.

Cărucior de întreţinere Mătură, perii, lavete Apă, detergent, dezinfectant

Tehnica:

coridoare: Se şterg de praf pavimentul, mobilierul, uşile (balamalele) cu o lavetă înmuiată în soluţie de detergent+ dezinfectant · Se practică măturatul umed Se practică spălarea pavimentului cu soluţia de detergent Se clăteşte Se şterge o cu soluţie de dezinfectant

ScărUe: Se şterg de praf treptele scării cu peria înfăşurată cu o lavetă umedă Se şterg de praf balustradele cu lavete impregnate în soluţie de detergent +dezinfectant Se şterg treptele cu mişcări înainte şi înapoi.

b) întreţinerea periodică Pregătirea materialului:

cărucior pentru curăţenie material pentru spălarea pavimentului

.Tehnica:

Coridoare: • Întreţineresăpţăi:nşnală:

Se .sp~lă uşile, pereţii .. . Se.practic~.tehnica de la punctµ\ H,1. • Întreţinerea trimestrială:

Se spală pereţii şi gurile de aerisire Se şterg de praf plafonul şi corpurile de iluminat

Scările: Cu ajutorul unei perii cu mânaţ sau perie 9e mâna.se freacă treptele Se spală pereţii şi gurile de aerisire Se şterg de praf plafonul şi corpurile de iluminat

19

2.3.2 intreţinerea curăţeniei şi dezinfecţiei llesţlarelor,

al întreţinerea zilnică Pregătirea materialului si a produselor.

cărucior pentru curăţenie material pentru spălarea pavimentului

Tehnica: Aerisire în timpul 9peraţiunii de curăţenie Curăţarea şi dezinfecţia.chiuvetei.săpunierei,WC0uri: < Aprovizionare cu hârtie prosop. hârti~ igîeojcă .. . •...... _.. . < .. · . , .. •.. .· .·. Se curăţă şi se dezinfecteaiiîuşile, inclusiv balamalele şi.uşile'fişeÎuluÎ(dµl~pu'fui) Se practică măturatul umed at pavimentului. se evacuează gunoiUt ie·:purfsâqi cOlecfori în recipientul pentru colectarea gunoiului. . . . .. • Se spală pavimentul (vezi punctul 2.1)

bl întreţinereaperiodică . , i , . . . ·.·. ... , . · ·· ... · Curăţenia î11 interiorul fişetului (dulapului) intră însărcina celui care îl foloseşh=işi se efectuează

regulat de către acesta. · ··· Pregătirea materialului si a produselor. La fel ca la punctul 2.1 :1 şi o perie cu m~ner lung Tehnica: • Întreţinere săptămânală:

Se spală uşile Se detartrează WC-urile Se cu rătă. se dezinfectează si se ccilecteză deselirilei'· .· .·. ·' ,(':,,e ·'

• Întreţinere' lunară: · : · , · · > .·· . ·· .· _ Se deplasează fisetele (dulapurile) sj se mătur;ă 1 urned:~ise:spală·Pa'lirnentul , ... Partea exte~ioară afisetului (.du lapo(Jij. se sterg~·:~er~r.a{iii'c~rcăti:iiictezinfeotează.

• întretinere de fond: . . . . . . , . , .. ::: .. :··, 't· n'.~; ,, . ·:':';'.,;, . -.· . Se efectuează curăţarea corpurilor de iluminat şi pereţilorod9tă pe ~-n · ·

Responsabili: ' . . . · \V;'.'.'·:.·;-,,-;,,:.

Personalul de întreţinere a curăţeniei

Evaluare: . . , ·• ..... , . , .. · .,_,.., ,. ,, . .,_ .. . ·. Responsabilul echipei de întretinere a curăteniei trebuie să co~troleze zithicrezt.iltatul'obtiilut si

să s~~z~::;;.,:~;:;;;;;~;;;:~~/,;~~i~:mtpenţf:~;R~ră,iţ~~.i~#~fi:p~iqă:........ . •. :;,.,;,{(· .. ' '

ObiHctele sanitare: chiuvete: căzi'de l:)ăle'. âQ uroezeală:Întretinerea. c.urătenia si dezinfectiâace cum ar fiPs~ucltimoria{Proteus.· S"erratia, îiicho'ajc_

Tehaică. metodă: • Întreţinerea zilnică.

i!l chiuvete, că2:i de b,aie, .dlJ$;1 bi~u: · ... · , :' , * Oaeăobiect~1esani?arenu:;wrii:n%r~~'rit~('ilfnti~'~s',

ele detergent dezi~tectant, se cură,ţâ:astfel: ·· · · · · · • '·· Se curăţă faianţa de pe p~teţi

20

t

! ]'

i I--

t -l--

r l·

r t, :. f·

l

Se distribuie hârtie-prosop Se curăţă obiectele sanitare pe rând începând cu partea de dedesubt a obiectului sanitar. marginea, bateria, săpuniera, interiorul cuvelor, gurile de scurgere, ·', Se clăteşte, Se aplică soluţia de dezinfectant

* Dacă obiectele sanitare sunt murdărite (îmbâcsite) se curăţă mai întâi cu o soluţie de-detergent dezinfectant şi/sau cu un produs abraziv

Se clăteşte Se aplică soluţia de dezinfectant

* Pentru obiectele _sanitare din zonele cu risc mare de infecţie sau din saloanele pacienţilor aflaţi în sistem de izolare funcţională se recomandă şi dezinfecţia zilnică a acestora, înclusiv a sifonului de scurgere de sub chiuveta şi a sifonului de pardoseală:

se varsă 250 ml (un pahar) de soluţie de hidroxid de sodiu (apă de Javei) de 5,25% CI în sifonul de scurgere de sub chiuveta şi sifonul de pardoseală; se lasă un timp de contact de 10 minute se clăteşte abundent

bl Wc-uri, pisoare: se goleşte recipientul în care stă peria de spălat WC-ul se trage apa şi se clăteşte pe~ia de spălat WC-ul ,

Cu o lavetă destinată pentru spălatul suprafeţelor exterioare înmuiată într-o soluţie de deter-gent dezinfectant se curăţă şi dezinfectează:

exteriorul rezervorului deapă exteriorul vasului de WC colacul şi capacul de WC curăţaţi interiorul vasului deWC cu peria de spălat WC-ul şi soluţia de detergent dezinfectant se usucă · se dezinfectează sifonul de'pardoseaiă varsând 500 ml (2 pahare) de soluţie de hidroxid de sodiu (apă de Javei) de 5,25% CI Se umple 3 / 4 recip'ientul în care stă peria de spălat WC cu soluţie de dezinfectant.

. Dacă inter.iorul vasului de W.C e~temurdar(îmbâcsit; cu piatră)înaiote de curăţarea propriu-zisă se efEJctuează curăţare& cu. ui:l prndus abraziv.

• Întreţinerea de fond

Detartrare în funcţie de duritatea apei distribuite, piatra se poate depune pe,b,cjtElfii şi inţeriorul articolelor

sanitare. Acest depozit constituie un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. Detartrarea este operaţiunea care se efectuează cu un produs acid specific. Ritmul este în funcţie

,de d1,Jritateaapei. . _ . . Se deşurubează robineţii; se imersează în soluţia de detartrare până la dizolvarea pietrei. apoi

se clateşte şi-se montează la lqc,,. . ... ·•· . . . .. · Cu ajutorul unei lavete înmuiate în produs se. detartreză suprafaţa [marginile) articolelor sanitare .

, Dacă este necesar se treacă, apoi se clăteşt1;1. Se trece la operaţiunea de într~ţinere zilnir:ă a curăţeniei.

ATENŢIE_! NU amestecali 'nichidată\-hidroxldul de sodiu cu detanrantul ! .. '., .... _!

21

if?'/!"·,

Curăţarea şi dezinfectia sifoanelor În zonele cu risc mare de infecţie, în timpul întreţinerii de fond a saloanelor bolnavilor se

recomandă curăţarea sifoanelor (de la chivetă, de pardoseală). Se execută urmatoarele operaţii:

deroontarea sifonului curăţarea cu o perie şi o soluţie de detergent+ dezinfectant clătire

se agită ZO minute Tntr-o soluţie de detergent+ dezinfectant se scurge se remontează

Materiale si produse: Produse abrazive Hidroxid de sodiu Detartrant pentru chivetă Detergent. dezinfectant Mănuşi de menaj Perie mică, lavete

Responsabili: Personalul de întreţinere a curăţeniei ajutat de instalator.

Evaluare: . . .. Periodic se verifică starea de curăţenie a articolelor sanitarnâ1.1i1ual ş(baţteriolpgic, Responsabilul echipei de întreţinere a curăţeniei va respecta datele pl?nific,?tepentru operaţiunea

de detartrare. ·· · · · · · ·

. : :._'-.:',.--,,,_-, ,:_:;-;,--:.

2.5; ÎNTRETINEREA CURĂîENIElşiDEZIHFECJI~ ~~t~~~E.b~~.·· .. · Bolnavii plasaţi într-un mediu curat şi dezinfectatzilAi{).pot şăprirneasc,ă;s~f'Jicii de sănătate în

condiţii de asepsie corectă. Atunci când aceştia suntîntemaţi}~,şpiJaj.sal9ar1eteHacărffSUnt repartizaţi trebuie să le ofere garanţia unui mediu curat din punct de vedere vizual şi batterjolqginr,

2.5.1 întreţinerea zUnică • Situatii de care trebuie tinutseâma

îniealizarea·curăţeniei trebuie luateînconsiderâ[e}î~~fij[hlecut~nJe(ci'nte~.enţiile.rnedicale, contaminarea sa.Ionului. Se .. recoma.ndă ?t?Peraţiunile de qură,trnie să!sB'înteapă cu saloanele mai puţin contaminate. ·. ···.· • ·.··· ... ·.··• · .. < ·•·• < . . ... • ''.(:,.: ' ' \ În fiecare salon se începe cucurăţareao.biectelo~rn<1i8uţininurdare)i se·termină ~~obiectele murdarn (coşuri.·dedeşeuri·şi. vasul.de't?:tletă) .••.•.••••• ,,. i'.i< ,r,.·. ·.· ..................... : ,,

În nici o· secţie· NU seadIJJite existenţ3ghiv.ecelor61/}lor,i: ?~se, cufl.tîrtt~iat9NU se admit în secţ~i le cu ,ri SC mare .. (secţi i q ~ ,nquTnăşG~ţ( re9Di,ITJ.at1ţiibJ~&{9;];09ie•,1:~l~JJ,;ă;.tljtg);j'.' c :r

ln secţiile în care sunt admise vase GU flori tăicltH, aprqîftVas se:sco)wba ţitnic, iafîn apă se adaugă o linguriţă de hipoclorit de sodiu 12,5%CLacti~; aceasJă operaţiune nu se execută la chiuveta din salon, ci în încăperi special destinate pregătirii activit~tii•propriu0 zise,

22

Întreţinerea şi curăţenia în saloanele cu bolnavi aflati în sistem de izolare funcţională se face având în vedere manopere prin care să se limiteze contaminarea exteriorului.

• Pregătirea materialului si a produselor cărucior pentru curăţenie material pentru spălarea pavimentului soluţie de detergent. dezinfectant o lavetă pentru fiecare salon necesară la măturatul umed

•_Tehnica: Se bate la uşă salonului. se deschide uşa, se salută bolnavul, se înveleşte bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi; Căruciorul pentru curăţenie se lasă afără pe coridor; Se face ordine în salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele, etc. Se şterge de praf mobilierul cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent+dezinfectant: corpul de iluminat. tăbliile patului, blatul mesei pe care se serveşte mâncarea, noptiera, masa rle scris şi scaunele; Laveta se clăteste după ştergerea fiecarui element de mobilier. Se şterg de praf celelalte suprafeţe orizontale; Dacă este cazul. în locurile murdărite, se şterg pereţii, geamurile, uşile. Cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent+dezinfectant se şterg întrerupătorul electric şi balamalele de la uşi. Se curăţă grupul sanitar: oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hârtia igienică şi vasul de toaletă cu accesoriile. Se dezinfectează sifonul de.pardoseală şi sifonul de la chiuvetă. Se mătură umed pavimentul şi se strâng deşeurile din interiorul salonului; se goleşte cosul de gunoi şi se se curăţă; se pune în coş un sac nou de plastic. Deşeurile provenite din salon se strâng în spaţiul special destinat colectării temporare din secţie. Se spală şi dezinfectează pavimentul Se verifică aspectul estetic al salonului, se închide fereastra, se salută bolnavul.

2,5.2 Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia saloanelor după externarea bolnavilor

al Situam de care trebuie linul seamă: În timpul efectuării curăţeniei mobilierul rămâne în salon Dezinfectia terminală (ciclică) se efectuează în cazul evoluţiei focarelor de IN după ce s·a declarat focarul închis şi s-au externât toţi bolnavii, în cazul spitalizării în secţie a unor bolnavi cu boli infecţioase, în cazul spitalizării bolnavilor pentru care s-a aplicat procedura de izolare functională (izolare pentru infecţii cutanate, digestive, transmise prin sânge, respiratorii). Protocolul de întreţinere a curăţeniei saloanelor şi dezinfecţiei (zilnică sau ciclică) acestora se realizează de către specialiştii în igienă spitalicească din cadrul SPCIN împreună cu şeful de secţie şi asistenta şefă. În cadrul operaţiunilor de curăţare şi dezinfecţie este important: să se cureţe cu detergent, să se clătească şi să se utilizeze o soluţie de dezinfectant.

bi Pregătirea materialului si a produselor. cărucior pentru curătenie materiale pentru spălarea pavimentului

23

. -----

,,

soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant o lavetă pentru fiecare salon necesară Ic) măturatul umed lavete, perii de mână şi perii cu mâner, etc.

cJ Tehnica:

() . 'I" r, ," ', if""'.,. \ . .,.,,,-

,· .,,~ /'

se strânge lenjeria murdară şi se. pune în sac impermeabilizat . se strâng şi se evacuează deşeurile din coşul de gunoi, coşul d[nWC; acestea se curăţă şi se dezinfectează se deprăfuieşte plafonul se curăţă şi se dezinfectează toate obiectele din salon: patul, salteaua,.mesele, noptierele.

NU Uitaţi curăţarea Şi dezinfecţia roţilor de la mobUierul rulant ! Se şterg umed: pereţii, gurile de aerisire, geamu-rile·, uşile cu soluţie de detergent+dezinfectant; · ' . Se curăţă şi se dezinfectează obiectele sanitare din grupul sânitar'âtaşat,salonului. Dacă este necesar, se detartrează obiectele sanitare; se curăţă şi se,Cdeiinfectează sifonul de pardoseală şi sifonul de la chiuvetă. Se mătură umed, se spală pavimentul şi se dezinfectează Se reaşează mobilierul în salon • Persoana care a·efettuat curăţenia şi.deiinfecţiă·se spală pe mâini·şi apoi pune lenjerie ~~~~' ' ' ,' '

În cadrul întreţinerii şi curăţeniei saloanelor se recomand.a c'a de •2 ori pe an să se spele . pereţii placaţi cu faianţă; sauvopsiţi;jaluzeleâeltferestre: : ·· ··

dl DezinleeJia termiqală lcltllcă/ ,·. . . .•.· . < . . .·· .·. ,

O dată pe lună; pe baza unui calBndar)n, 9pr9:s,i:i:>J,;i'11jfis? 9i;i,~it1_fecfia<term}nală (ciclică} a saloanelor, se efectuează operatiuni,a de clezinfetiie•·pr:fn:/:1uNe~ia:~~(stropir~)s~1:1vaporizare. · · Se poate utiliza metoda clasică de formolizare sâu'potfîr11:iJiz~fo)ijfe;q~iihfed~iitJ'specialdestinate

~:,~~~:1!=:l!i:0~~21E:~:~:&:Jl:illl~,~Îtif~:i!·:::~:;:: încât să permită contactul cu dezinfectantutse fasă:clest:tifae:§~®\elă;;ds;iledeJa nopţiere;dulapuct-

Se utilizează tehnica prin pulverizarn'sau stropire./'-' '.'-···' ,·-,,:·:': < ,. --, ,· , În cazul utilizăriitormo1u1ui se aptică teh~tCaprinciuiv~~i4~ţRiauyaţio,di~recuiidehictă formică

3 - 5 9% si un timp de contact de 6 - 12 ote,,urrr\ată d&~~Fisire sau Mel!tra'IIzare cu solutie de . ' ·. ·.· . . ·: .... ,.·_ ...... , ......•.. _., ··. /' '

amoniac_ · ·• , .• ·, .. ,,,_ ; .... ·<.,,.-/,·._.,_·· Dacă unitatea sanitară dispune de descameră; păturile ŞÎ;S,c)Jtelel~ vorrţi,~ezinfectate în acest~--

încăpen.

Responsab iii: . . • . . .. . .. . , ... · .. , ·. . ., . .. . . •· Şefui de secţie şi asistenta şefă cu sprijinul,tehnlcafsp'eti~liştito(în igi~na:spifalicească din

cadrul SPCIN. -·· - .... , .. - . . . .

Evaluare .· . , .. ·,:,. ::;, .,", "'-' ;: :,, . ,. : . '-" , . . Medicul sef de sectie si asistenta setă vor contto,la rezultatul •opefatiunilor si·modul în care-se

respectă reg~lile stabilite. - · ·, fi+(,\•j;f;\(1;;,ţ:i(f'.t;:~-~::'

24

- ,l!PII -.-A .. t„4 .. J-i 'tii. ... ... $, III„

-r

2.6. ÎNTRETINEREA CURĂTENIEI si DEZINFECTIA BLOCULUI OPERATOR Întreţinerea: curăţenia şi dez'infecţia în sălile de operaţie şi anexele bloculu,i operator are drept

scop realizarea unui mediu foarte curat unde să se desfaşoare în siguranŢ€ actul operator.

• 2.6.1 întreţinerea i:urăţeniei şi dezinfecţia blocului operator înaintea începerii programului Înainte de începerea programului operator, în sălile de operaţie curăţate, dezinfectate şi pregătite

pentru activităţile specifice se va efectua o nouă operaţiune de ştergere şi dezinfecţie. Materiale si produse:

Soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare Perii

Tehnica: Dimineaţa, cu 30 minute îna.inte deînceperea programului şi intrarea personalului în tură se

efectuează ştergerea umedă a prafului cu lavete înmuiate în soluţie de dezinfectant a: Lămpii scialitice: faţă interioară şi exterioară, articulaţia; Suprafeţele orizontale: masă de operaţie, mesele de rhstrumentar, alte mese, scaunele; Se pun saci de plastic în recipientele pentru deşeurile rezultate în cadrul actului operator. Se spală umed pavimentul (ca la spălarea umedă) şi se dezinfectează. În paralel personalul care se ocupă cu anestezia procedează laşteigerea umedă şi dezinfecţia:

mesei de anestezie, aparatului pentru respiraţie asistata, defibrilatorului, aparaturii video, monitoarelor, ş.a.

Se asigură componente sterile la aparatura de anestezie, terapie intensivă; tubulatură, sonde endotraheale, măşti de oxigen ş.a. sterile.

2.6.2 întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia blocului onerâloi'. între intervenţii Materiale şi produse: · · ·

Cărucior pentru curăţenie Soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare, cuve Recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Perii cumâner, perii de rriână

Tehnica: Această operaţie se execută de către 1 - 2 persoane.

Se colectează şi se evacu_ează deşeurile. Se curăţă recipientele pentru colectarea deşeurilor şi se înlocuiesc sacii de plastic

. Se evacuează lenjeria murdară, borcanele de aspiraţie şi instrumentele folosite; Se curăţă şi se dezinfectează toate suprafeţ!31e orizontale: articulaţia lămpii scia\itice, masa de operatie cu accesoriile ei, alte aparate utilizate; Se efect~ează spălarea şi qezinfecţia payimentuluL

În paralel personalul care se ocupă cu' anestezia procedează la ştergerea umedă a: mesei de anestezie. aparatului pentru respiraţie asistată, defibrilatorului, .aparatura video, monitoare, ş.a, Componente ale aparaturii de anestezie, terapie intensivă, tubulatură, sondele endotraheale, maştile de oxigen ş.a. se înlocuiesc cu altele sterile.

· 2:6.3 întreţinerea cliriiţeniei şi dezinfecţia llloclilui operator la sfârşitul programului Materiale si aroduse:

Cărucior pentru curăţenie

25

f-'.'..,.

Soluţie de.detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică ut\lizare Făraş, recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea. deşeurilor Perii cu mâner, perii de mână ' Scară

Tehnica:

• Sala de operaţie Tehnica este asemanatoare cu tehnica întreţinerii blocului operator între intervenţiile operatorii.

Se evacuează instrumentarul folosit, se colectează şi evacuează.deşeurile; lenjeria murdară. în saci impermeabili; se curăţă recipientele pentru cglectarea deşeurilor şi se înlocuiesc. sacii de plastic . Se curăţă şi se dezinfectează tot materialul din sală şi se.aşează pe măsură ce sunt procesate în mijlocul sălii: . .· . .·

mesele pentru instrumentar, stativul pentmperfu.zie .. articulaţia lămpii scialitice, -masa de operqţie cu accesoriile ei, scăriţa, alt mobilier sau aparate utilizate, reflectoarele de la lămpile de ultraviolete.

Instalaţia de aspiraţie: · Se evacueaz_ă borcanele de <;1spiraţie . . . Se curăţă şi se dezinfectează tubulatura de aspiraţie prin imersare şi barbotqrele într-o soluţie de dezinfectant; SB dezinfectează, se clătesc abi.mdentcu apă sWrilă, se usucă; până la 1.,1tilizare se menţinîn cutiimetăl:iceJterile(~~ziM~cţienivel}noiltc-Capitolul li). Se montează borcanele de aspiraţietLirăţate.~fdeBn1~ţtate,. , ; . · ,

Cu lavete îmbibate în so Iuţi~ dEl detE!rgen(qe,ztof~~ţ~nt se şţ~xg,reJlectoar~!tde ,la lămpile de UV şi gurile de aerisire. · '· ··•· ·.· · ... · · ·' ···· ,, ·,, ' ·· ' .,,.,,' · . "'' · '• · ·

Cu lavete îmbibate în soluţie de detergentt-dezinfectant.sE!Jţerg şi s:e :cutâţă suprafeţele verticale, balamalele usilor. · · · · · .. ' •· · · · ·· · · ·

Întretinerea pavimentuiui: . . ..... ·· · .. · Se mătură_ umed începând de la marginile Sălii {vezi p~nttui:2.î) Se spală plintele şi pavimentul destib mobil1titudetff9!fo'.tt!efinf~Gt~nt (vezi punctul 2.1) ............. .

Se cu rătă rotile mobilierului, Se reasealză mobilierul. Se măt~ră umed, se spală si sedezi~fect~azi ..

În parai~! personalul care se oc~pă cuane~i~tl~'riit anestezie,. aparatul'i.Ji pentru resp,raţie:asi~t~#(tietff

'tilC ... ···. ·1·sl:ergerea urne·dă a: mesei de 1.'~·paratlir]i,fideo, monitoarelor,

ş.a. . . . . .· C ; .. ·.. : ; '<·: Aparatura de anestezie, terapie intensivă; ş,a, .se, â~cdnţ~\nite~_iă prip pei:r(tintare şi curăţare

minuţioasă şi dezinfecţie, potrivit recomandăr1lorprba:µc~ţ9n)lui;' ~.··· .• .. : .•... · \ •.•. , ......•

:j1~l~~;;;;,;;,:h:::::ă:;::::;!ţ;;:~i;~"::: . • filitu, .. sala pentru .SPălare •chJrlll'9ita1ăi. •clri1l'~r(~~r}îri:tn~itl!rei,1!e11jr:ij, S{lilarea . instru·mentâ'rui~i ... ·. .. . . ' .· .... · . . ,·· ;,·.· " ;•.,; .. ;,·,, '.,c:,.•,· ':/ •• ,,,,,,,.,,î;J,i,,;;c,,,,~e·,:,,{•··'?. ,. ;

Se colectează şi se-evacuează deşeurile şi lenjeria murdară,

26

-·,"!(·

f

ţ l t f-:

r i i -t l

i

\:

r

l' 1 !.',.

:1

I:· ! ...

!t ,, k: -l1

.ţ. r 1• ,.

~~~.2n .. u:;;;:z:.z.a ... J4. L. .,.,.J....JM~.( · ·t:_:-

Locul pentru spălatul pe mâini: dacă perii.le sunt reciclatiile, se colectează şi se trimit la locul unde se efectuează procesarea lor în vederea sterilizării. .

Se curătă si se dezinfectează chiuvetele si accesoriile acestora, mai ales,,bateriile (vezi punctul 2.4). Se pun~ săpun lichid antiseptic. Se efectu~ază detartrarea şi curăţarea cu dezinfectant a sifonului de la. chiuvete şi a circuitelor.

Se spală şi se dezinfectează sub mobilier, balamalele uşilor, recipientele pentru colectarea deşeurilor şi lenjeriei.

Se mătură umed, se spală_ şi se dezinfectează pavimentul.

- lncăperile de pregătire preoperatorie a bolnavilor Se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară. Se curăţă, se dezinfectează masa de anestezie, mobilierul, partea exterioară a dulapurilor pentru

medicamente, instrumente, balamalele uşilor. . Se mătură umed, se spală şi se dezinfectează pavimentul.

Personalul care se ocupă cu,anestezia are în responsabilitate întreţinerea curată a materialului şi aparaturii specifice, asigurând echipament steril. ·

• Spaţiile de circulaţie în blocul operator (coridoare) Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează prin ştergere umedă ori de câte

ori este nevoie şi obligatoriu în fiecare zi după curăţenia şi dezinfecţia în încăperile blocului operator prin spălarea pavimentului cu soluţie.de detergent urmată de qezinfecţia acestuia.

... 2.6;4 lntreţinerea periodică a curăţeniei şi dezinfecţia sălilor de opQraţie, in fiecare săptămână . sau ;după o interven,e septică

Materiale si produse: ·Cărucior pentru curăţenie . Soluţie de detergent. soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare Făraş, recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Perii cu mâner, perii de mână Scară

Tehnica: Săptămânal, în ziua de repaus a sălilor de operaţie, se efectuează curăţenia şi dezinfecţia ciclica

(vezi punctul 2.5.2 d). ···· ··· Se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară. Gurile de ventilaţie se şterg de praf (umed), se spală şi dezinfectează Aparatele cu raze ultravi.olete: .

, Se scoate din priză aparatul ·Se şterg tuburile cuo lavetă îmbibată într·un produs pentru spălatsticla Se curăţă.şi se dezinfectează reflectoarele

Tavanul: se şterge de praf cu o lavetă umedă Pereţii: se spală cu peria cu mâner telescopat cu lavete îmbibate în soluţie de detergent+ dezinfectant

• Uşile şi geamurile: se curăţă şi se dezinfectează Dulapurile pentru medicamente, instrumente: se curăţă şi se dezinfectează în interiorul acestora de cătr_e asistentele medicale responsabilizate Lampa scialitică: se curăţă, se dezinfectează reflectorul, sticla şi braţul articulat

27

tSi''":""

Material si mobi/ler. Masă de operaţie şi accesoriile ei: se demontează, se spală cu detergent, se clăteşte şi se

dezinfectează, inclusiv accesoriile acesteia şi husele perniţelor Mesele pentru instrumentar, stativele, scăriţa, alte materiale: se curăţă şi se dezinfectează Recipientele pentru colectarea deşeurilor şi a lenjeriei murdare: se curăţă şi se dezinfectează Instalaţia de aspiraţie:

Se evacuează borcanele de aspiraţie Se curăţă şi se dezinfectează tubulatura de aspiraţie, prin imersarnşi barbotare într-o soluţie de detergent, se dezinfectează se clătesc abundentcu apă sterila, se usucă; până lautilizare se menţin în cutii metalice sterile (dezinfecţie nivel înalt~ Capitolul li), Se montează borcanele de aspiraţie curate, dezinfectâte şi sterilizate

Materialul de anestezie (sub responsabilitatea personalului de anestezie): Aparatul de respiraţie se curăţă şi se dezinfectează circuitele Alte materiale utilizate pentru anestezie, dulapurile şi sertarele în care se ţin materiale pentru

anestezie se curăţă şi se dezinfectează Aparatura de anestezie, terapie intensiyă, ş,a, sedecontamitează prin demontare şi curăţare

minuţioasă dezinfecţie, potrivit recomandărilor producătorului, . . . · ·.. . Orice piesă care necesită.sterilizarea, va fi sterilizată utilizând metoda de sterilizare recomandată

de producător, Tubulatura. sondele endotraheale, măştile de oxigen vor fi sterilizate utilizând metoda de sterilizare

recomandată de producător, Operaţiunile de curăţenie trebuie să fie făcute înainte de efectuarea dezinfecţiei terminale (vezi

pct 2,5,Z dL Pentru reuşita operaţiunii, mobilierul din blocul operatortrebuieaşezatîn aşatenncât să permită

pătrunderea vaporilor de dezinfectant pe toate suprafeţele: se lasă descrise sertarele, uşile dulapuri loc În cazul utilizării formolului se aplică tehnica prin pulverizare sau vaporizare cu o soluţie aldehidă

formică 3 - 5 g% şi un timp de contact de 6 ~ 12 ore, urmată de aerisire sau neutralizare cu soluţie de amoniac,

Pavimentul si plintele: se efectuează măturatul umed, spălarea şi dezinfecţia acestora,

Atenţie!

• Dacă blocul operator dispune.de instalaţie pentru tratarea aerului,

2.6.5. întreţinerea· autoclavului pentru prepar11rea ,.pei.ţterHe şi ţevm1r de distribuţie a apei sterile . . . . .·· ... ·. .·.·. ·.·... .• ... · .. ·••

o dată pe săptămână se efectuează un ciclu complet.de sterilizare el apei în care s-a adăugat

canti.ta .. tea core.spunzato. are de de. zinfe. c .. ta .. n.t (s .. u. bsta. nt·e. c.1.0.· ... ri.ge. n .. e.· .. ·.l .. i.··.1 .. a sf···â· .. r.s ... it.· .. u.· .. , c'.1.c.1.u.1.u ... i .. se deschid robinetele de la spălatoare, lăsând apa sterilă sii cUrgăpânăcând se goleŞte caz.anuLSe realizează un al doilea ciclu complet de sterilizarna apei şi lasfârşitulciG\UILJise deschid robinetele de la spălatoare;lăsând apa sterilă să curgă până câ(ld se guleşte GazaflUL pentn.j a ~e clăti tubulatura, Se reîncarcă cazanul cu apă şi se execută un .ciclu de preparare a apei sterile, Când este cazul, de efectuează şi operaţia de detartrare,

28

At11nţie!

• După operaţia de detartrare se efectuează controlul sterilităţii (bacteriologic) apei.

Responsabili: Sora şefă a blocului operator, personalul de anestezie

Evaluare: Execuţia acestor activităţi trebuie să fie încredinţaăa unui personal calificat. Trebuie controlate

rezultatele obţinute şi tehnicile utilizate. Atunci când se validează un protocol de lucru, în timpul evoluţiei focarelor de infecţie nosocomia!ă

se recomandă recoltarea de probe din mediu (prelevări de pe suprafete pentru controlul condiţiilor igienico-sanitare - CIS). ,

2.7 ÎNTREŢINEREA CURĂŢENIEI şiDEZINFECJIA BLOCULUI DE NAŞTERI Întreţinerea, curăţenia şi dezinfecţia în sălile de naştere şi anexele blocului de naşteri are drept

scop realizarea unui mediu foarte curat unde să se desfaşoare în siguranţă nasterea, .

2.7.1 întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia blocului de naşteri înaintea începerii programului Înainte de începerea programului în sălile de naştere curăţate, dezinfectate şi pregătite pentru

activităţile specifice se va efectua o nouă operaţiune de ştergere - dezinfecţie.

Materiale si produse: Soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare Perii

Tehnica.· Dimineaţa, cu 30 minute înainte de începerea programului şi intrarea personalului în tură se

efectuează ştergerea umedă a prafului cu lavete înmuiate în solutie de dezinfectant a: Lămpii scialitice/ reflector: faţa înterioară şi exterioară, articulaţia; Suprafeţele orizontale: masa ginecologică, mesele de in~trumentar, alte mese. scaunele; Se pun saci de plastic în recipientele pentru deşeurile rezultate în cadrul naşterii, Se spală umed pavimentul (ca la spălarea umedă) şi se dezinfectează, În paralel personalul care se ocupă cu anestezia procedează la ştergerea umedă şi dezinfecţia mesei de anestezie, mesei pentru instrumente, apăraturii de anestezie cu care este echipată sala, Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen sterile,

2.7 .2 întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia blocului de naşteri între intervenţii Materiale si produse,,

Cărucior pentru curăţenie Soluţie de dezinfectant, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare, cuve Recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Perii cu mâner, perii de mână

Tehnica: Această operaţie se execută de către 1 - 2 persoane,

Se colectează şi se evacuează deşeurile,

29

Se curăţă recipientele pentru colectarea deşeurilor şi se înlocuiesc sacii de plastic Se evacuează lenjeria murdară, instrumentele; Se curăţă şi se dezinfectează toate suprafeţele orizontale: articulaţia lămpii scialitice /

reflector, masa ginecologică cu accesoriile ei, masa pe care aşează nou-născutul, alte aparate utilizate; Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen sterile. Se efectuează spălarea şi dezinfecţia pavimentului.

În paralel personalul care se ocupă cu anestezia procedează la ştergerea umedă şi dezinfectia mesei de anestezie, mesei pentru instrumentar, aparaturii de anestezie cu care este echipată sala. Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen sterile.

2.7.3 întreţinerea curăţeniei şi de;?inlecţia blocului de naşteri la sfârşitul programului Materiale si produse:

30

Cărucior pentru curăţenie Soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare Făraş, recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Perii cu mâner, perii de mână Scară

Tehnica:

~ Sala de naştere (expulzieJ Tehnica este asemănătoare cu tehnica întreţinerii curăţeniei blocului de naştere între intervenţii.

Se evacuează instrumentarul folosit, se colectează şi evacuează deşeurile, lenjeria murdară în saci impermeabili; se curăţă recipientele pentru c61ectareâ deşeurilor şi se înlocuiesc sacii de plastic. Se curăţă şi se dezinfectează tot materialul din sală şi se aşează pe măsură ce sunt procesate în mijlocul sălii:

mesele pentru instrumentar, stativul pentru ·perfuzie, articulaţia lămpii scialitice / reflector, masă ginecologică cu accesoriile ei, scăriţa, masa pe care aşează nou-născutul, · · alt mobilier sau aparate utilizate, reflectoarele de la lămpile de ultraviolete

Instalaţia de aspiraţie: la fel că la blocul operator, punctul 2.6.3. Cu lavete îmbibate în soluţie de detergent+ dezinfectant se şterg reflectoarele de la lămpile de UV şi gurile de aerisire. Cu lavete îmbibate în soluţie de detergent+ dezinfectant se şterg şi se curăţă suprafeţele verticale, balamalele uşilor. Întretinerea pavimentului:

Se mătură umed începând de la marginile săliHvezi punctul 2.1) Se spală plintele şi pavimentul de sub mobilier cu detergent dezinfectant (vezi punctul 2.1) Se curăţă roţile mobilierului. Se reaşează mobilierul. Se mătură umed, se spală si se dezinfectează pavirnentuL

În paralel personalul care se ocupă cu anestezia procedează la ştergerea umedă· şi dezintectia mesei de anestezie, mesei pentru instrumentar, aparaturii de anestezie cu.care este echipată sala.

Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen sterile.

~- -------- I

Aparatura de anestezie, terapie intensivă, ş.a. se decontamitează prin demontare, curăţare minuţioasă şi dezinfecţie, potrivit recomandărilor producătorului.

Orice piesă care se sterilizează va fi sterilizată utilizând metoda de sterilizare recomandată de producător. .,

Tubulatura, măştile de oxigen vor fi sterilizate utilizând metoda de sterilizare recomandată de producător.

• Filtru, sala pentru spălare chirurgicală, echipare sterilă şi încăperea pentru spălarea instrumentarului

Se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară. Locul pentru spălatul pe mâini: dacă periile sunt reciclabile, se colectează şi se trimit la !ocul

unde se efectuează procesarea lor în vederea sterilizării. Se curăţă şi se dezinfectează chiuvetele şi accesoriile acestora, mai ales bateriile (vezi punctul

2.4). Se pune săpun lichid antiseptic. Se efectuează curăţarea şi dezinfecţia sifonului de la chiuvete şi a circuitelor.

Se spală şi se dezinfectează sub mobilier, balamalele uşilor, recipientele pentru colectarea deşeurilor şi lenjeriei.

Se mătură umed, se spală şi se dezinfectează pavimentul.

• Saloanele de travaliu La tel ca la punctul 2.5

•·Cabinetul de consultaţii ginecologice (supravegherea travaliului! Se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară. Se curăţă, se dezinfectează masa ginecologică şi anexele acesteia, scăriţa, mobilierul,.pa11ea

exterioară a dulapurilor pentru medicamente, instrumente, balamalele uşilor. Instalaţia de aspiraţie: la fel ca la blocul operator. Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen sterile. Se mătură umed, se spală şi se dezinfectează pavimentul.

Z.7.4Întreţinerea periodică.a curăţeniei şi dezinfecţia sălilor de naştere, în fiecare săptămână sau după o intervenţie cu pot1mţial septic (ex.: membrane rupie > 5 ore)

Materiale si produse: Cărucior pentru curăţenie Soluţie de detergent, soluţie de dezinfectant Lavete, lavete de unică utilizare Făraş, recipiente şi saci de plastic pentru colectarea şi evacuarea deşeurilor Perii cu mâner, perii de mâna Scară

Tehnîca. Săptămânal, în ziua de repaos a sălilor de naştere, se efectuează curăţenia şi dezinfectia ciclică

(vezi punctul 2.5.2 d) Se colectează şi se evacuează deşeurile şi lenjeria murdară. Gurile de ventilatie se şterg de praf (umed), se spală şi dezinfectează Aparatele cu raze ultraviolete:

Se scoate din priză aparatul Se şterg tuburile cu o lavetă îmbibată într-un produs pentru spălat sticla Se curăţă şi se dezinfectează reflectoarele

31

·:,·,. , , .. -., .. -, ...... ~,..,,...,.,,,,;_,,,. __ ,,..,r1-.~-..~$),..,,,,.~:1!!'!11~"'=-•,. _____ u_ .. ,..,.,,.ilill,_.,.._..,. _______________ ~---

Tavanul: se şterge de praf cu o lavetă umedă Pereţii: se spală cu peria cu mâner telescopat cu lavete îmbibate în soluţie de detergent+ dezinfectant Uşile şi geamurile: se curăţă şi se dezinfectează Dulapurile pentru medicamente, instrumente: se curăţă şi se dezinfectează în interiorul acestora de către asistentele medicale responsabilizate Lampa scialitică / reflectorul: se curăţă, se dezinfectează reflectorul, sticla şi braţul articulat

Ma.terialsi mobilier: Masă ginecologică şi accesoriile ei: se demontează, se spală cu detergent, se clăteşte şi se

dezintetează, inclusiv accesoriile acesteia şi husele perniţelor Mesele pentru instrumentar, masa pentru primirea nou-născutului, stativele, scăriţa, alte

materiale: se curăţă şi se dezinfectează · Recipientele pentru colectarea deşeurilor şi.a lenjeriei murdare: se curăţă şi se dezinfectează

Instalaţia de aspiraţie: Se evacuează borcanele de aspiraţie Se curăţă şi se dezinfectează tubulatura de aspiraţie, prin imersare şi barbotare într-o soluţie de detergent, se dezinfectează, se clătesc ab~ndent cu apă sterilă, se usucă; până la utilizare se menţin în cutii metal_ice sterile (dezinfecţie nivel înalf Capitolul 11).

Se montează borcanele de aspiraţie curate, dezinfectate şi sterilizate. Materialul de anestezie (sub responsabilitatea personalului de anestezie): Se curăţă şi se dezinfectează masa de aneste~ie, dulapur,ile şi sertarele în care se ţin materiale

pentru anestezie (sub responsabilitatea personalului de anestezie). Tubulatura. măştile de oxigen vor fi sterilizate utilizânc! metodade sterilizare recomandată de

producător.

Operaţiunile de curăţenie trebuie să fie făwt9înaint~deefetţuârea dezinfecţiei terminale. Pentru reuşita operaţiunii, mobilierul din bloculpperatpr tretJuie aşezatîn.aşafelTncâtsă permită

pătrunderea vaporilor de dezinfectant pe toate suprafeţei~: se liJ?ă deschisesertarnle, uşi_ledulapurilor. În cazul utilizării formolului se aplică tehnica prin pulverizare sau vaporizare cu aldehidă formică

3 - 5 g% şi un timp de contact de 6 - 12 ore, urmată de aerisire sau neutraliza.re cu soluţie de amoniac.

Pavimentul si plintele: se efectuează măturătul umed, spălarea şi dezinfecţia acestora.

Atenţi~!

• Dacă blocul de naşteri dispune de instalaţie pentmtratareaaerului, se verifică regulatfiltrele de aer.

2.7.5. întreţinerea autoclavului pentru prepararea apei sterile şi ţevilor de distribulie a apei sterile · ·· · · · ·· '

Vezi punctul 2.6.5

Responsabili: Sora şefă a blocului de naşteri, personalul de anestezie

Ev.a luare: Execuţia acestor activităţi trebuie să fie încredinţată unui personal calificat. Trebuie controlate

rezultatele obţinute si tehnicile utilizate.

32

Atunci când se validează un protocol de lucru. în timpul evoluţiei focarelor de infecţie nosocomia\ă se recomandă recoltarea de probe din mediu {prelevări de pe suprafeţe pentru controlul condiţiilor igienico-sanitare - CIS).

2.8 ÎNTREŢINERE~ CURĂŢENIEI Şi DEZINFECŢIA SALILOR DE TRATAMENT

2.8.1 intretinerea zilnică si periodică În reaiizarea curăţeniei şi dezinfecţiei trebuie luate în considerare: îngrijirile curente. intervenţiile medicale, contaminarea sălii. · În fiecare sală. de.tratament se începe cu curăţarea obiectelor mai puţin murdare şi se termină cu obiectele murdare (.coşuri de deşeuri). NU se admite existenţa ghivecelor cu flori şi vaselor cu flori tăiate.

Materiale si produse: cărucior pentru curăţenie material pentruspălarea pavimentului soluţie de detergent soluţie de dezinfectante lavete. mopuri, perii, teuri produse pentru detartrare

Tehnica: Se de.schide geamul pentru a se aerisi; Căruciorul pentru curăţenie se lasă afară pe coridor; Se colectează şi se evacuează lenjeria murdară. Se curăţă şi se dezinfectează tot materialul din sală: mesele dedicate pregătirii tratamentului

injectabil, depozitării temporare a recipientelor cu produse biologice recoltate de la bolnavi, depozitării temporare a instrumentarului nesteril, masa {biroul} de scris, alt mobilier sau aparate utilizate, .reflectoarele de la lămpile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente, instrumentar. suprafeţele verticale.

Se curăţă, se dezinfectează partea exterioară a dulapurilor pentru medicamente, instrumente. În sălile se tratament din secţiile cu profil chirurgical, dermatologie se curăţă, se dezinfectează

masa ginecologică şi accesoriile ei, scăriţa, reflectorul. Acolo unde este prevăzută se întreţine instalaţia de aspiraţie: la fel ca la blocul operator.

Se asigură tubulatură şi măşti de oxigen, ş.a. sterile. Curăţarea, dezinfecţia şi pregătirea mesei pentru pansament intră în responsabilitatea

asistentelor. Se şterge de praf cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent +dezinfectant: corpul de

iluminat, scaunele. Laveta se clăteşte după ştergerea fiecarui element de mobilier. Se şterg de praf celelalte suprafeţe orizontale (pervazul ferestrelor, partea superioară a

dulapurilor}; D'acă este cazul. în locurile murdărite, se şterg pereţii, geamurile, uşile. Cu o lavetă îmbibată în soluţie de detergent+ dezinfectant se şterge întrerupătorul electric

şi balamalele de la uşi. Se curăţă şi dezinfectează chiuveta pentru spălatul pe mână: oglinda, chiuveta, suportul

pentru prosop/prosop hârtie. sapuniera şi etajera. Se dezinfectează sifonul de la chiuvetă. Dacă este cazul se detartrează chiveta şi bateria. Se pune săpun. un produs'antiseptic. prosop/prosop hârtie.

33

Se curăţă şi dezinfectează chiuveta pentru decontaminarea, curăţarea instrumentarului şi accesori,ile acesteia. · .

Se mătură umed pavimentul şi se strâng deşeurile din interiorul sălii; se goleşte coşul de gunoi şi se curăţă; se J)Une în coş un sac nou de plastic. Deşeurile provenite din sală se strâng în spaţiul special destinat colectării temporare din secţie. ·

Se evacuează recipientul în care s-au depozitat deşeurile provenite în urmaactivităţii medicale (ace, seringi, ş.a.); se pune un nou recipient.

Se spală şi se dezinfectează pavimentul Se verifică' aspectul estetic al sălii, se închide fereastra.

Aleilţill ! • Se curăţă, se dezinfectează obligatoriu de 2 ori pe zi şi ori de câte ori estl;l nevoie

masa dedicată pregătirii tratamentului injectabil, rnasa dedicată depozitării temporare a recipientelor cu produse biologice recoltate de la boloavi ..

Responsabili: .. . . .. . . . .· .. Şeful de secţie şi asistenta şefă cu sprijinul tehnic al specialiştcirîn igienă spitalicească din

cadrul SPCIN. Medicul şi asistenta de cabinet

Evaluare: Medicul şef de secţie şi asistenta şefă vor controlarezultatµlciperaţiunilorşi modul în care se

respectă regulile stabilite. . ., .. Medicul şi asistenta de cabinet vor controla rezultatul operaţiunilor şi modul în care se respectă

regulile stabilite. ·

2.9 DECONTAMINAREA · şi PIÎEGĂtlREA MĂlfRIALUUii MEDiCO"tlÎIRURGICAL (INSTRUMENTE, ECHIPAMENTE) . . . . ' . .

Se referă la decontaminarea şi' pregă'tirea·materialului'careva fi sterilizatsau instrumentarului utilizat "curat" (termometre; tăviţe renale, garou; cuve; etc,).'

Obiectiv: Decontaminare (pre-dezinfecţia) materiaJului medic:o;c~irur.gical (i~str~mentar, echipamente)

permite îndepărtarea u.nui procent(95-98%) "ctin)ge{i1'1.BfJii:p<;1tpgehLPrezeriţfşi_ evitarea transmiterii lor prin acesta altor bolnavi, persorialului inedicq'.saniţâr sâlii:riediului medical..... . . .

Oezinfectia materialului medico-chirurgical comp!etell:ză.decontarni~area.si realizează distrugerea germenilor p~togeni în proporţie de 99,99'3/ci de pe irlstrom~hiâr •. ethfpamente: .

Scop: . ·· . , .. Decontaminare (pre-dezinfecţia) materialuluimedico-chirurgicâl'(:îristrurner\tar, echipamente) după

folosire are drept scop să: · · evite contaminarea personalului reducă contaminarea me.diului de spital /cabinet medical evite fixarea pe instrument, echipament a materiei mganice (sânge; se.creţii1 excreţii, .alte fluide) prin uscare. .· · ·

Pentru realizarea scopului propus decontaminarea instwmentarului,.echipa'mentelor trebuie rea I izată · imediaf•după utilizarea acestora.

34

t { ;.,

_f: I

t l ~

l.-ţ:

r t I I• 6~ -~' ~

t J. ţ>;.-

f.,. ·l,:-

I' 1 i,.,·

[/ ţ, f," i'

r ?' !; ,. .(

1· l. }ţ

I' ~ .ţ,

.t"

l l 'l :r·-[ f ' ...

·1 .t

Pentru anumite obiecte, dezinfecţia care se efectuează după curăţarea cu detergent, dezinfectant .. poate fi suficientă (ex.' tăvi; garou, cuve, termometre, tâviţe renale, etc.). . ·

Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizam ttzică (instrumente) sau sterilizare chimică (echipament termosensibil: endoscoape).

2.9.1 Etape în pregătirea materialului medico-chirurgical (Instrumente, echipamente)

MATERIAL. MEDICO-CHIRURGICAL (INSTRUMENTE, ECHWAMENTE) FOLOSIT

.u. .ÎMPACHETARE

şi STERILIZARE

. -. PUPINEL AUTOCLAVĂ

(instrumentar, materiale de anestezie sau reanimare,

material de îngrijire aseptică)

.u. DECONTAMINARE l

.u. CURĂTARE, DEZINFECTIE,

CLĂTIRE, USCARE.

.u. STERILIZARE CHIMICĂ*

MATERIALE TERMOSENSIBILE

(endoscoape, flacoane antiseptice, mâteriale

pentru aerosoli, pompe ... )

.u. SIMPLA UTILIZARE

"CURATĂ".

(tăvi, garou, cuve, termometre,

tăviţe renale, etc.)

~) Sterilizare chimică (dupâ literatura de specialitate engleză şi americană) sau Dezinfecţie aprofundată prin imersie (după francezi) .

· 2.Dl lNSlRUMENTAR CHIRURGICAL (î1'lblocul operator, în secţii de spital, cabinete medicale, săli de tratament)

ygiinica: Cuprinde 7 etape

t Curăţare, decontaminare (pre-dezinfecţie) Imediat. la sfârşitul intervenţiei chirurgicale sau efectuării pansamgntului instrumentaruUolosit

se imersează prin agitare într-o so'iuţie specială de detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant . sau produs de curăţare-decontaminare pentru instrumente (gama pe care producatorul instrumentului le recomandă. compatibile cu materialul din care .sunt fabricate).

35 J r· l" .t ,+· ,;_. ---- _______________________ ___.. _______ _

/·.,f

ATENTIHA ETICHETA PRODUSULUI Utilizat ! Sunt produse chimice etichetate "Curăţare şi decontaminare,O, "Detergent dezinfectant"

care conţin pe lângă agenţi de spumare ce\ puţin un principiu activrncuooscut cu proprietăţi bactericide, fungicide, sporicide sau virulicide folosite înainte de dezinfecţie.

Pentru dezinfecţie se utilizează dezinfectante special dedicate "Dezinfecţiei instrumentarului" care se folosesc după decontaminare.

Spălare manuală cu soluţie de detergent enzimatic sau detergent~dezinfectant sau produs de curăţare-decontaminare pentru instrumente şi apoi utilizarea dezinfectantului pentru instrumentar:

se perie cu grijă insistand asupra articulaţiilor şi canelurilor utilizând o perie moale din nailon;

demontarea completă a instrumentului trecerea unei comprese prin caneluri curăţarea părţilor scobite, cavităţilor cu ajutorul unei seringi

Notă.

Se pot folosi maşini de spălat automate cu dezinfecţie pentru instrumente. Oezinfectia în maşina de spălat automată cu dezinfecţie se realizeză la o temperatură şi un timp

de expunere care variază în funcţie de fabricant: 75°C, 20 minute sau 80°C, 1 O minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Micobacteriile dar nu şi VHB); 93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Micobacteriile); 105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative c1.lebacteriilor inclusiyMicobacteriile) .sau 105°C, 5 minute sau 105°C, 7minute (sunt distruseformele vegetative ale bacteriilor inclusiv Micobacteriile precum şi sporii de BaciHus antracis).

Utilizarea maşinilor automate pentru dezihfecţiainstrumentelor au avantajul că reduc expunerea personalului la substanţele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat; au dezavantajul că sunt scumpe.

2. Clătire riguroasă sub iet de apă potabilă

3. Dezinfecţie Atunci când operaţiunea de curătare-decontaminarese face manual ea este urmată de etapa de

dezinfecţie.

Se utilizează un dezinfectant pentru instrumentar, în concentraţia recomandată de producator (se va alege un dezinfectant anticorozîv).

Soluţia de dezinfectant se pune în cuve/ recipiente cu capac. Instrumentarul este imersat în soluţia de dezinfectântînconcentraţiarecomandată deproducator,

având grijă ca soluţia dezinfectântă să îl acopere o perioadă de timp şi la temperatura recomandată de producător.

La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag instrumentele.

4. Clălire. Se clătesc instrumentele cu apă din abundenţă.

5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat

6. lubrelierea instrumentarului care o necesită

36

7. Verificarea integrităţii instrumentului: foarfece, depărtatoare, etc. controlul etanşeităţii şi integrităţii pieselor care au necesitat demontare; dacă este nevoie se înlocuiesc piesele deteriorate;

B. împachetarea instrumentarului în vederea sterilizării.

tifili: Tubulatura de cauciuc va fi curăţată prin trecerea în jet a soluţiei (brasaj, barbotare). Instrumentarul curat va.fi aşezat pe o suprafaţa curată in vederea împachetării.

2.9.3 MATERIAL MEDICAL si HOTELIER (în blocul operator, în secţii de spital, cabinete medicale, săli de tratament) Tehnica: Este vorba despre dezinfecţia suprafeţelor mobilierului care echipează blocul operator, secţii de

spital, cabinete medicale, săli de tratament; dezinfecţia suprafeţelor din oficiile alimentare, cantine; dezinfecţia obiectelor sanitare (chiuvete, urinare, ploşti, WC, etc.); dezinfecţia materialului de anestezie, etc. (vezi punctele 2.1 - 2.8)

Toate materialele care vin în contact fie cu bolnavii fie cu secreţii, excreţii ale bolnavilor (urină, sânge, pansament, etc.) trebuie să fie dezinfectate între utilizări.

Se vor utiliza produse dezinfectante pe carB producatorul le recomandă pentru dezinfecţia suprafeţelor şi obiectelor sanitare, suprafeţelor din oficiile alimentare, cantine la concentraţiile şi timpii de contact recomandati.

În funcţie de zonele de 'risc de apariţie a infecţiilor nosocomiale pentru spitale sau riscul de apariţie a infecţiilor la pacienţii trataţi în cabinete medicale, săli de tratament este recomandabil a se utiliza produse dezinfectante care au acţiune bactericidă, fungicidă, virulicidă, tuberculocidă.

Se curăţă suprafeţele cu soluţii de dezinfectant (detergent+dezinfectant). Pentru urinare, ploşti, tăviţe renale: se imersează în detergent enzimatic sau detergent

dezinfectant sau produs de curăţarecdecontaminare, se spală, se clătesc, se imersează în soluţii dezinfectante menţinându-se perioada de timp recomandată de producător, se clătesc, se usucă şi se aranjează în rafturi. Acolo unde există, se folosec aparate automate de curăţare-dezinfecţie(" Flush-ing disinfectors") pentru urinare sau ploşti. ·

Pentru obiectele murdărite cu secretii, excreţii provenite de la bolnavi infectaţi se recomandă efectuarea de doua ori a procedurii de dezinfecţie.

Reguli generate: Decontaminarea materialului medico-chirurgical şi pregătirea acestuia în vederea sterilizării

este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere/spaţiu special destinat cu dotările corespunzatoare. Personalul care efectuează această operaţiune va respecta precauţiile universale. Personalul care efectuează aceasta operaţiune trebuie sa poarte echipament de protecţie: halat,

mănuşi, sorţ de cauciuc, ochelari de protecţie, etc. Protocolul privind decontaminarea şi pregătirea materialului medico-chirurgical va fi afişat la

loc vizibil.

Responsabili: Utilizatorii instrumentarului medico-chirurgical sunt responsabili de dezinfectia acestuia.

Materiale şi produse: detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant sau produs de curătare-decontaminare

37

dezinfectanţi pentru instrumentar spălător cu 2 cuve sau cuve speciale cu capac (cu grătar cu mânere) pentru imersare si agitare în soluţie, brasaj, barbotare prosoape curate pentru ştergere mănuşi de latex sau cauciuc perii de diferite dimensiuni

Evaluare: Medicul şef de secţie. şi asistenta şefă controlează respectarea tehnicii de decontaminare a

instrumentaru I ui,

Medicul de cabinet controlează respectareatehn.icii, de decontaminare a instrumentarului. Eficacitatea procedurii de decontaminare se verifică prin prelevare de P[Obe şi investigare

bacteriologică.

38

H. DEZINFECTIA '

39

III. TEHNICI DE STERILIZARE

58

1. STERILIZAREA LA STERILIZATOR CU AER CALD (PUPINEL, ETUVĂ)

Permite utilizatorilor sa dispună de instrumente sau sticlărie sterilizată într-o manieră simplă.

Atenţie!

Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc.

La sterilizatorul cu aer cald se sterilizează sticlăria şi instrumentarul care nu suportă sterilizarea cu vapori sub presiune (oţel ne-inoxidabil: cromat).

Vor fi folosite numai sterilizatoare cu aer cald şi materiale pentru ambalaj avizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

I. DECONTAMINAREA ŞI PREGĂTIREA MATERIALELOR ÎN VEDEREA STERILIZĂRII Materialul de sterilizat trebuie să fie decontaminat, apoi spălat, clătit şi uscat (vezi pct. 2.9). Cutiile metalice trebuie spălate şi şterse după fiecare sterilizare. Resturile din banda adezivă

(hârtie, leucoplast) trebuie îndepărtate (de ex: cu acetonă,).

li. AMBALARE Materialele care se sterilizează la sterilizatorul cu aer cald se ambalează în:

- cutii metalice - pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu aer cald, cu indicator de

temperatură care virează. Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta sterilizatorul cu aer cald, În cutia metalică se introduce. instrumentarul (trusa) şi indicatorul fizico-chimic "integrator" pentru

controlul eficacităţii sterilizării .sau alt indicator fizico-chimic, se închide capacul. Se lipesc două bucăţi de bandă adezivă "indicator fizico-chimic" pentru sterilizatorul cu aer cald în vederea fixării capacului. Se lipeşte o etichetă pe capac pentru a identifica obiectele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer caldul la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.

Pungile/ rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni. cu sau fără pliu, după ce au fostîncărcate cu instrumentar (truse) şi test integrator trebuie sudate/ lipite la capătul de acces. Sudarea se realizează cu âjutorul unui aparat special dedicat acestei operaţii.

Există şi pungi care la capătul de acces au bandă adezivă cu ajutorul căreia se realizează lipirea pachetului.

Lipirea la capătul de acces se poate realiza şi în următorul mod: se îndoaie colţurile, apoi se îndoaie capătul de două ori şi se lipeşte cu bandă adezivă "indicator chimic" special realizată pentru sterilizatorul cu aer cald care acoperă bine capătul îndoit şi trece şi pe spatele pungii.

Pungile/rolele hârtie plastic cci instrumentar(truse) se aşează în coşuri/navete metalice în poziţie verticală ordonate ca şi cărţile în bibliotecă. Coşurile/navetele metalice astfel încărcate se introduc în incinta sterilizatorului cu aer cald.

Atenţie! Nu se pun instrumentele pe tifon. Dacă este necesar, utiliz.aţi suporţi din metal sau silicon. Utilizaţi numai pungi/ role.le hârtie plastic pe care producătorul le recomandă pentru sterilizatorul cu aer cald şi avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Pungile/rolelehârtie plastic achiziţionate trebuie să fie sudate cu trei rânduri de benzi a câte 1 O mm fiecare (conform standardelor Europene).

-~-l---~----

59

III. STERILIZAREA Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde urmatoârele faze:

faza de încălzire a aparatului: intervalul de timp între pornirea aparatului şi înc!lpereacreşterii temperaturii; durata - în funcţie de aparat încărcarea incintei cu materialul se steriiizat faza de latenţă (omogenizare I: intervalul de timp în .care are Joc propagarea.şi creşterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare în ctJtiile metali9e / pachetele din cosuri; durata în functie de aparat. de natura si cantitatea materiiilului de.sterilizat. fa~a de sterilizare: du'rata depinde de temper~tură - 1ao°C, 1. oră sau~ l60°C, 2 ore

În funcţie de soluţiile tehnice ale sterilizatorului cu aer caid (cu sauJăr~ ve~tilato_r,cutemiocuplu in incinta de sterilizare pentru monitorizarea temperaturii, etc)pot fi acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare indicaţi de producătorul aparattiltii'(ex.18Q°C'.'30'miri.; 1fo0c;lorăi. > ',Js' ..

faza de răcire: durata în funcţie de aparat; de natura şi cantitatea, n1atetiaiu!tii de sterilizat. -· -- ------- . __ .. , ·' -

. Alentiel ,._, _ . , _ __ ,. Timpul de sterilzare se măsoară din momentul atingerii temperatudi de sterilizare în interiorul încărcăturii. -: .. :.'\ 1 ' · ·-·-.

-Nu deschidefi niciodată sterilizatoru Icu aer caldulîntimpul perioadei desterilizare · .. · pentru a intr~duce noi pachete. · Un ciclu complet de sterilizare durează între 4..:.: 5 ore; · La încărcarea incintei de sterilizare lăsaţi spaţii între cutii şi între cutiişFpere'ţii. .. Lăsaţi in incinta de sterizare rafturil!l t:6 care ·este-ethipâf@araful: · ··. '' Nu supraîricărcatî înghesuind cutiile:metalice îh inhirifaclfs'terilizate. · Respectaţi recorrtandări le producătornlui.aparatiilui privifid'c~htitâtea dei/Tiaterial ·· __ ·,. de sterilizat cu care se poate încărcă aparatu!"pentnfâ hl'n'cţiona'fa'parariietri'. proiectaţi, .... -. · · · · · · ' ··

IV. LA ÎNCHEIEREA CICLULUI.COr,lPLET ~E~TERi~A~( > ··.·. " . .i ' . ' . '.· Nu deschideţi nicJodată sterilizatorul cu per cal,d î~ainte ca,.t~mpffrawra ~ă.fje sub 50°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer,cald,fo;fo~)ţi m~r~ş(din liu~p~c• Verificaţi martorii de eficienţă ai steriJizărU; _ . ,,,,

benzi adezive cu indicator fizico-chimic de virare a culorii. . _ ... virarea culorii la indicatorii fiz,ico-chir:nici "integr<:1tor(:se poate v~rifica pent~u rriatedalele ambalate în pungi I ro1e1e hârtie.Plastic prin.1:r~(l§P~r~oţa ·p,1â~~~u1ui;lrflh ma~eria_1e.1e ?mbalate în cutii .metalice ,verificarea se.fci~e d.~ 'cătf~:.Ytilifa,ţqri, I~ desi;hide,rea, ac~stora. ln situatia în care virajul nu s-a realizat. materialul ~e.co.nsiâerăhesterilizatsinu se utilizează.

Notaţi rr1 caietul qe sterilzare: data, cpnţinutul-tuti.îJq}:'tp~~freteJpr).J~tDP~~atuii 1,cf care s-a efectuat sterilizarea. durata, rezultatele indicatorilor fiili;o~chiinfci.: si:inrnăt:urâ;:p~rsoanei responsabilizate cu sterilizarea. observaţii. ·' · • · ·· ·- ··· ·· · · · ·

Cutiile;pachetele sterilizate se depozitează temporar peo suprafaţfspedakdestinatămaterialului steril şi se aranjeză în dulapuri special destifrâtedepozitărji materialului steril,

":"!-

V. DURATA MENTINERII STERILITATH . .. _···. ___ , , _ +'. _ -._ .. _. _ _· :, . _ ... ,-Durata menţinerii sterilităţii materialelQr ambalate în cytii !lletaljce este de .. 24 de ore de la

sterilizare cu conditia mentinerii cutiilor metaliceJnchise. .,. .. . .. · . , < _ . _.· _ _-• Durata rgenţinerii sterilităţii materialel~r a~balateînpung(h&1Î~·plastjc sud;ite ,este de 2 luni

de la sterilizare. · · · · · · · · · ·

60 j .

·_

· .

VI. CONDITII DE M~NTINERE .A ŞTERILITATII MATERIALULUI STERILIZAT

1ns1rumen1aru1.amba1a1.1n pungi hinle-plasllc: . Coşurile/navete.le metalice cu pungile hârtie plastic cy instrumentar (truse) sterilizat se

depozitează ca atare în dulapurile pentru material steril. Nu se vor scoate pungile hârtie plastic cu instrumentar (truse) sterilizat din coşuri/navete decât

în momentul utilizării lor. Orice manipulare în .plus a pungilor hârtie plastic cu instrumentar (truse) steri I izat crează condiţii

de contaminare chiar dacă punga rămâne în aparenţă intactă. Pungile hârtie plastic cu instrumentar (truse) sterilizat care prezintă soluţii de con_tinuitate

(dezlipite, rupte, înţepate ) sunt ne.sterile şi .ca atare instrumemtarul va fi resteriliz<:1t. · ·

1nmnne11aru1 ,amba1a1·1n cutii me1a1.1ce: Conţinutul cutiilor metalice poate suferi o.contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul

cu aercald, pentru ca ele nu sunt etanşe. , . _ _ _ _ __ . _ _ .__ _ _ __ . Or.ice deformare a cutiei metalice crează condiţii de contaminarea conţinutului prin neetanşeitate.

Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi manipulat.cât(llai puţin şi stocatîn dulapuri specialdţ:istinate depozitării materialului steril întreţinqte în perfec:tă stare de curăţenie.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilă _Gu pregătirea instrumentarului, sticlăriei în vederea sterilizării.

Asistenta medicală responsabilizată cu sterilizarea. ·

Materiale şi produse: Sterilizato<:1re cu aer~ald avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei Cutii metalice (nedeformate ! ) Coşuri metalice Indicatori chimici Indicatori integratori Indicatori biologici (Bacillus subtilis) Termometru maximal_ ManuşLde bumbac Caietde sterilzare

:.Eva11a'8:

· '.l, ~a!11•rea.;1mc11.c1•a.1n .steriJiz•rll peldfu ;fiecare -cleiu Citirea temperaturiitermometruluitdacă aparatul este echipat) sau temperaturii afisate pe monitor.

Tempe"raturase noteaiăîn caietul de;sterillzare. . . . . . . .· Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic-de.pe cutie. · Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald; care controlează

timpul şr:temperati:Jra:Ex. tuburi Browne: lndicatorul"integrator" plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare.eficientă ~temperatura atinsă în interiorul pachetului şi;timpul de e11punere.

;;2 .. :ttd11tbe;!tmii Controlaţi fazele procesului de,sterilizare rnalrzând gr(lficul timp/temperatură a unui ciclu complet

de sterilizare. cu aparatul încărcat cu cantitatea de material recomandată de producător.

$1

Gradientul de temperatură în timpul perioadei de sterilizare (precizia de-termostatare):± 1 °C. Utilizaţi indicator biologic cu Bacillus subtilis pentru controlul eficacităţii sterilizării. Pot fi utilizaţi

indicatori biologici cu Bacillus subtilis preparaţi industrial comercializaţi, care conţin 106 UFC sau preparaţi în laborator. Indicatorul biologic plasatîninteriorul unei cutii metalice (cutie de seingă) se introduce în sterilizatorul cu aer cald odată cu celelalte pachete pentru sterilizat şi se realizează ciclul complet de sterilzare. La sfârşitul ciclului indicatorul biologic este extras din cutie şi incubat 48 ore la 56°C la laborator. Pentru indicatorii biologici comercializaţi citiţi cu atenţie şi respectaţi instrucţiunile producătorului. Laboratorul va emite un buletin de analiză cu rezultatul constatat

3. La & luni Se efectuează verificarea aparatului în prezenţa tehnicianului de la o societate autorizată

controlând termostatul si dacă aparatul atinge temperatura corectă în cutii. utilizând un termometru maximal.

2. STERILIZAREA CU.ABUR SUB PRESIUNE -AUTOCLAVĂ Sterilizarea la autoclavă se realizează în staţia centrală de sterilizare sau punct de sterilizare la

autoclavă ataşatblocului operator şi accesibil pentrutoate serviciile. Principiul sterilizării cu abur sub presiune aşa cum se realizează în autoclavă este de a expune

fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura şi presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absenţa condensului).

Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave: Sterilizatorul cu abur sub oresiune cu ore si oost vacuumare. Aburul este a·dmis prin partea

superioară a incintei de sterilizare şi deoarece aburul este mai uşor, aerul rămîne în partea inferioară a incintei şi este împins prin supapa de evacuare. Este dotat cu o pompă devidcare asigură înlocuirea aerului din incinta de sterilizare şi pachete. înainte de admisia aburului; penetrarea aburului în pachete (mai ales materiale textile) este aproape instantanee.

Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu·pre şi post vacuumare cea mai bună metodă de sterilizare a instrumentarului chirurgical din oţel inoxidabil împachetat şi singura metodă posibilă pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, lichidelor. sticlăriei. Este folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator (deşeuri infecţioase).

Sterilizatorul cu abur sub oresiune fără oost-vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar neîmpachetat Timpul de pătrundere al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.

Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neîmpachetat folosind autoclave amplasate în imediata apropiere a sălilor de operaţie. Temperatura este 1}4°f. St~.[ilizare.~. materialului neîmpachetat se poate face numai în caz de urgente medico-chiru(gicale, câri'd instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se f;ce imediat (fără stocare).

I. PREGĂTIREA MATERIALULUI DE STERILIZAT Materialul de sterilizat (instrumentar. material moale, obiecte din cauciuc) trebuie în prealabil

decontaminat, apoi spălat. clătit şi uscat (vezi cap. li. pct. 2.9). Trebuieverificatdacă materialul este uscat.curat şi în bună stare (nedegradat).

li. AMBALARE · Materialele care se sterilizează la sterilizatorul cu abur sub presiune (autoclavă) se ambalează

în cutii metalice perforate

62

~

, l l I

1 I

j l

1

casolete perforate cu colier pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, cu indicator de temperatură care virează. hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil.

Cutiile metalice perforate sau casoletele perforate cu colier se încarcă cu o anumită cantitate de instrumentar (trusă) sau material textil, în functie de dimensiune (vezi tabelul).

În cutiile metalice perforate sau casoletele perforate cu colier încărcate cu materialul de sterilizat (trusă) se introduc şi teste chimice, teste fizico-chimice "integrator" pentru controlul eficacităţii sterilizării şi se închide capacul. Se lipesc două bucăţi de bandă adezivă "indicator chimic" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune.

Există cutii metalice perforate echipate cu valve sau filtre; utilizarea acestora se face conform instrucţiunilor producătorului.

Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu. după ce au fost încărcate cu instrumentar(trusă) sau material textil (pentru o procedură) şi testfizico-chimic (integrator)trebuie sudate la capătul de acces. ·

Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei operaţii. Există şi pungi care la capătul de acces au bandă adezivă cu ajutorul căreia se realizează lipirea

pachetului. Pungile hârtie plastic cu instrumentar sau material textil se aşează în coşuri metalice în poziţie

verticală. ordonate ca şi cărţile în bibliotecă. Coşurile metalice astfel încărcate se introduc în incinta sterilizatorului.

Hârtia speciali pentru împachetarea instrumentarului, mănuşilor sau materialului textil. Ambalarea se realizează obligatoriu în două straturi de hârtie, astfel încât materialul de sterilizat

să fie bine închis, fără soluţii de continuitate; după plierea celui de al doilea strat acesta se închide cu bandă adezivă cu indicator chimic de virare a culorii.

Atenţie!' , Utilizaţi numai pungi hârtie plastic şi hârtia specială pe care producătorul le recomandă pentru sterilizatorul cu abur sub presiune şi avizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Pungile/rolele hârtie plastic achiziţionate trebuie să fie sudate cu trei rânduri de

· benzi atâte l0mmfiecare (conform standardelor Europene). Utilizaţi numai cuti.ile metaliceperforate.saucasoleteleperforate cu colierîn perfectă stare (nedeformate, capacul să se închidă etanş, Colierul să se muleze perfect pe corpul casoletei) Nu utilizaţi cutii metalice neperforate (nu permit trecerea aburului) Hârtia specială şi pungile hârtie plastic folosite la împachetare NU sereutilizează.

După ambalareamater.ialuluide.ste,ilizatîn pungr hârtie plastic sau hârtie specială şi aşezare în coşuri/navetemanipuUarea·li)achetelor se face numai prin intermediul coşului/navetei,

Materialulambalannacestmodseaşeazăîn coşuri metalice/navete inox. În funcţie de mărimea pachetului: în coşuri/navete, se aşează un s.ingur pachet sau două, dar nesuprapuse pentru a permite pătrundereaaburului în interiorul pachetelor.

63

Standardizarea. încărcăturii În incinta de sterilizare pachetele se aşează după dimensiuni pentru a asigura contactul cu

aburul. Materialele de sterilizat se împachetează lejer pentru a permite pătrunderea a burului în pachete.

Nu se admit pachete cu dimensiuni mai mari de 30/30/50 cm. · Greutatea· unui pachet trebuie să fie mai mică de 5Kg; · Greutatea încărcăturii se apreciează în funcţie de volumul incintefsterilizatorului. În fimcţie de

dimensiunea incintei sterilizatoru fui producătorii stabilesc greutatea încărcăturii admisă pentru un ciclu de sterilizare. . · ·

Aprecierea încărcării casoletelor cu textile: se cântareşte conţinutul casoletei, care trebuie să corespundă urmatoarelor norme de greutate pe casoletă (Tabel 1 ):

Tabel i DIMENSIUNILE CASOLETEI

0 (mm) . . -f~ăÎtimea (mm)

140 190 240 290 340 390

105 145 165 180 250 300

G:rifotatea normală a încărcării de textile (g) · .·

191 492 895 1426 2724· 4301

III. STERILIZAREA . . .. . Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub prasiune cupripde urmatparele .faze:

a) Faza de pretratament sl pre1ncălzlre (prevâcuumăre): Pretratamentul reprezintă' parte a ciclului de evacbare,a.aeruluf dip):ârnera de sterilizare şi din

materialul de sterilizat. . . . ·. . ,,: .. · . : Pretratamentul constă din mai multe secvenţe de admisie deagi.Jr,şiev.ac\Jar~r~aHz~t printr-un

număr de variatii de presiune - purjări - (+ 0,8 - + 1 atm .. /- 0,8." - ;1 aţrrilsi,are drepfscop să. îndepărteze ae~ul din materialul de sterilizat concomitent cu umezi,r,ea,acestui~i'lecesara înaintea faze~ de sterilizare. . . . · · · . . . •.• . •.. ,: : · . ' , . . ... .

ln situaţia autoclavării soluţiilor apoase în recipiente deschiseJn~l:}părtc1rea,aerul\Ji.sarealizează printr-un curent de abur. · · .··· · " ' •. · · ·

Preîncălzirea are drept scop să ridice temperatwamaterialului ~~.şterH1zc1tla ot~mperatură mai mare decât cea iniţială şi să .reducă cantitatea de.condens reaiiiâtij.!c1 âdmisiaaburuluL

bl Faza dester111zare: ··· :s· ··· Timpul de sterilzare se măsoară din momentul atingerlitemperiltufitde sterilizare1în interiorul

încărcăturii. În funcţie de temperatura, presiunea aleasă dufează·un:număfde.rniflute ... · . Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă cu progtarr1e4irest~piiite saupromate

optional faza dfJ 'sterilizare se declansează în momentulîn carttra~uct:tirul de)flrnperâtur~ dinincinta de.sterilizare semna1tzează o temperatură egală sau rTJai mare cu te~P.e:rat4r'â:sp!lciţicâta a p'rog~l:lmului selectat. Variaţia temperaturii de sterilizare admisă este de ± 1,5°C. · · · · · · · · · ·

64

Există sterilizatoare cu abur saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor la care temperatura de sterilizare este masurată în incinta de sterilizare şi în recipient prin traductori (senzori de temperatură); condiţia de începere a timpului de sterilitare este ca ambele traductoare cel din incinta de sterilizare şi cel din recipient să atingă temperatura de sterilizare programată: ~

Materialul de sterilizat Presiune Durata fazei de sterilizare Te-mperati.fra . (bari/Kgf/cm2) Autoclave cu abut · Autoclave

saturat la presiune tip ISM2 înaltă

Sticlărie, cauciuc, 1,3 15min 30 min 125°C plastic termostabil 1,01 Z0min 121°C

1,2 30 min 123°C

Instrumentar şi textile 2 5-10 min 30min 1:wc

tl Faza de posltrlitament (postvacilumareJ: Este destinată normalizării îri ce priveşte temperatura şi umiditatea materialului de sterilizat Toate tipurile de material de sterilizat, cu excepţia lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scăzut

de - 0,7 bari pentru o anumită perioadă de timp. După faza de postvacuumare textilele pot să aibe u creştere în greutate de aproximativ 1%,

ceea ce reprezintă o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare ta sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă, cu pre şi post vacuumare. Pentru autoclavele româneşti tip ISMZ, după faza de postvacuumare textilele pot să aibe o creştere în greutate de sub 5%.

Posttratarrientul la sterilizarea soluţiilor apoase în recipiente deschise sau ventilate constă dintro perioadă de răcire naturală, timp în care presiunea si temperatura scad încet până când temperatura lichidului este sub punctul său de fierbere; procesuÎ este accelerat prin aplicarea unui vacuum uşor în incintă, atunci când presiunea incinta de sterilizare este apropiată de presiunea atril'osferică ..

Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru te împiedică pl'ltruhderea bacteriilor 1n incinta de sterilizare. ·

. . Atenţie·!· . Pachetele se emag din incinta aparatului când temperatura este de sub 100°c. La încărcarea incintei de sterilizare lăsâţi spaţii între pachete şi între pachete şi pereţi pentru aJavoriza penetrareavaporilorînpachete, Lăsaţi in ihcinta de sterizare rafturile cu care este echipat aparatul. Nu supraîncărcaţi înghesuind cutiile metalice şi 'coşurile în incinta de steriiizare. Respectaţi recomândările producătorului aparatului privind cantitatea de material de sterilizat cu care se poate încărca aparatul pentru a funcţiona la parametri proiectaţi.

Se recomandă a setiti cu atenţie instruţţiunile de utilizare şi cartea tehnică a aparatului pentru a folosi temperatura !presiunea} şi timpul de·sterilizare recomandatde producător pentru tipurile de matBriale de stetilizat ambalate.

Pentru unele autoclave producătorii menţioneză temperatură (presiunea) şi timp de sterilizare pentru sterilizarea instrumentarului neîrnpathetat: Sterilizarea instrumentarului neîmpachetat se poate

65

face numai în caz de urgenţe medico-chirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat (fără stocare)_

Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă după recomandările producătorului aparatului,

IV. LA ÎNCHEIEREA CICLULUI COMPLET DE STERILIZARE Nu deschideţi. niciodată .sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca temperatura să fie sub

100°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folosiţi.mănuşi din bumbac. Cutiile, casoletele, coşurile cu pachetele sterilizate se depozitează temporar pe o suprafaţă special destinată materialului steril şi se aranjeză în dulapuri special destinate depozitării materialului steril. La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se efectuează următoarele verificări:

a) Se verifică parametrii fizici: Pentru autoclavele care au sistem qe înregistrare automată a ciclului de sterilizare (diagramă)

se efectuează analiza acesteia: prin compararea cu diagrama tip furnizată de producător prin analiza diagramei urmărind presiunea şi temperatura atinsă înregistrată pentru fiecare fază a ciclului în funcţie de programul ales.

Pentru autoclavele care nu au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizam pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului. În acesată situaţie este obligatoriusă se folosească indicatori bilogici.

b) Se verifică vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtie plastic. Se închide imediat colierul casoletelor.

c) Se verifică indicatorii fizico-chimici de eficienţă ai sterilizării: virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic lipite pe cutii, casolete. pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic. virarea culorii la indicatorii integratori plasaţi în interiorul fiecărui pachet sau într-un pacheţeltest verificându-se temperatura, timpul şi saturaţia vaporilor:

Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi.hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea se face prin Verificarea pacheţelui-test

ataşat la fiecare coş. În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizatşi nu se utilizează.

d) Se efectuează controlul umidităţii textilelor. Atunci când la autoclav se sterilizează textile se utilizează o casoletă-testcare se plasează între

celelate casolete în mijlocul încărcăturii. Casoleta-test se pregăteşte astfel: în funcţie de dimensiunea acesteia se realizezăo încărcătură

cu textile şi se plasează teste de tifon împăturit cu o greutate de cca. 20 gîn casoletă în poziţiile: sub capac, la mijloc şi la fund, pe axul casoletei. Testele se cântăresc la balanţa electronică îninte de a fi puse în casolete şi după scoaterea de la sterilizare din autoclavă ..

Diferenţa de greutate exprimată în procent reprezintă creşterea umidităţii textilelor în cele.trei puncte investigate.

Pentru aparatele la care uscarea se realizează în condiţi.i .bune, testele, indiferent de poziţia lor în casletă indică valori sub 5% (pentru autoclavele româneşti) sau 1 % (pentru noile tipuri de auto-

66

~-;'l\ffll -ă!!l\f.!ffi!llil' . .l!lli - iîMQLQ._, 2 JQ. " l §S! 11111

, l

'' i i

::.:::-=::::::;2=:/'~-:a-,,~-·- ;. -=~"-, ..•.. <:.':'.i

clave). În caz că această normă de umiditate este depăşită este obligatorie verificarea funcţionării autoclavei.

e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă după recomandările producătorului.aparatului.

Sunt de preferat filtrele de unică utiliZare. Eficienţa filtrului poate fi de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime 0,3 m (0,0003 mm).

Nu se permite funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat.

f) Cutiile, casoletele, coşurile cu pachetele sterilizate se etichetează (banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.

g) Notaţi în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată). rezultatul testului Bowie&Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

V. DURATA MENTINERII STERILITĂTII Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în· cutii metalice perforate sau casolete cu

colier este de 24 de ore de la sterilizare cu condiţia menţinerii cutiilor, casoletelor închise. Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 hmi

de la sterilizare. Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi

de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de 1 lună de la sterilizare.

VI. CONblYli DE MENTINERE A STERILITATII MATERIALULUI STERILIZAT

Instrumentarul/materialul textil/obiecte din cauciuc (sonde etc.J/recipiente ambalate în pungi hârtie plastie sau hârtie s11etială:

Coşuri metalice cu pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie specială sterilizate se depozitează ca atare în dulapurile pentru material steril.

Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială cu material sterilizat din coşuri decât în momentul utilizării lor.

Orice manipulare.în plus a pungilor hârtie plastic sau pachetelor ambalate în hârtie specială cu material sterilizat crează conditii de contaminare chiar dacă punga/hârtia rămâneJn aparenţă intactă. Pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie specială cu material sterilizat care prezintă soluţii de continuitate (dezlipite, rupte, înţepate) sunt nesterile şi ca atare materialul va fi reambalat şi resterilizat.

· Materialul textil/obiectele din cauciuc (mănu~i. sonde, etc.) ambalate în cutii metalice pertorate sau casolete cu colier:

Conţinutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru că ele nu sunt perfect etanşe. Orice deformam a cutiei/casoletei crează condiţii de contaminare a conţinutului prin neetanşeitate. Pentru diminuarea riscului de contaminarea materialului steril, acesta va fi manipulat cât mai puţin şi stocat în dulapuri special destinate depozitării materialului steril întreţinute în perfectă stare de curăţenie,

67

VII. VERIFICAREA CALITĂŢII PENETRĂRII ABURULUI Se realizează zilnic, înainte de efectuarea primei sterilizări, cu ajutorul testului Bowie & Dick

pentru verificarea calităţii penetrării aburului. Se confectionează un pachet - test compus din prosoape de bumbac de 30 x 30 cm, care se pun

unul peste altul realizând o înălţime de 27,5 cm; în mijlocul acestora se plasează hârtia test Bowie & Dick de aceeaşi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambalează etanş într-un câmp operator, se închide cu bandă adezivă cu indicator chimic de virare a culorii.

Pachetul -test astfel confecţionat se plasează singur în mijlocul incintei autoclavei. Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre şi postvacuumare) la temperatura de 134°C,

timp de 3,5 minute. La sfârşitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet-testul şi se interpretează rezultatul.

Dacă ciclul a fost eficient(absenţa aerului rezidual sau a pungilor de aer) schimbarea culorii modelul~i geometric imprimat este uniformă. Dacă penetrarea aburului nu a fost uniformă, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniformă (apar pete mai clare). În această situaţie sterilizarea nu a fost eficientă şi sterilizatorul nu trebuie utilizat şi se apelează la tehnician pentru verificare. Testul Bowie & Dick se comercializează sub forma foi imprimate sau de pachete test gata confecţionate de diferiţi producători: Propper, Amsco, 3M, Bioser, etc.

Testul Bowie & Dick trebuie utilizat: zilnic dacă la autoclavă se sterilizează textile cel puţin o dată pe săptămână la autoclavele care sterilizează instrumentar după fiecare reparaţie a autoclavei

VIII. INDICATORI BIOLOGICI PENTRU CONTROLUL EFICACITĂŢII STERILIZĂRII Sunt admişi indicatorii biologici cu forme diferite de condiţionare: • Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophylus impregnaţi pe suporţi de bumbac sub formă

de peticele sau fire de aţă în concentraţii de 106 UFC. • Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce în autoclavă odată cu materialul de sterilizat şi se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, însămânţat şi incubat; citirea se face la 7 zile.

• Indicatori bioiogici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionatîmpreună cu mediul de cultură înfiolat. La sfârşitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior şi se incubează. Citirea se face la 24 sau 48 ore.

Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului ci respectarea recomandărilor producătorului. • Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu "Stearotest 120". Pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperatura de 120°c cu o durată de 30 minute, se

poate utiliza produsul "Stearotest 120" preparat de Institutul Cantacuzino. Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus în soluţie nutritivă, cu

indicator de pH. Conţinutul fiolelor de "Stearotest 120" este limpede de culoare violet.

68

Mod de utilizare: a) fiolele de "Stearotest 120" se introduc în autoclavă la diferite niveluri printre obiectele

supuse sterilizării la 120°c. Se efectuează sterilizarea la parametri indicaţi (120~C. timp de 30 min);

b) după sterilizare fiolele sunt aşezate într+un incubator de 56°C c) citirea rezultate'lor:

menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat arată o sterilizare corectă;

., virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşară opalescenţă a conţinutului indică o sterilizare sub parametrii de eficienţă optomă (au rămas spori viabili s-au cultivat şi au modificat aspectul produsului). "

Produsul "Stearotest 120" nu este indicat pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperaturi mai mari de 120°c.

Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet roşcat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclavă, indică depăşirea temperaturii de 120°C. Această modificare de culoare se datorează degradării chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate. deoarece sporii din fiolă au fost distruşi.

IX. ÎNTREŢINEREA (MENTENANŢA) AUTOCLAVELOR Cu periodicitatea recomandată de producătorul aparatului se efectuează de către tehnician

autorizat verificarea funcţionării acestuia. Orice defecţiune apărută la autoclavă necesită intervenţia tehnicianului autorizat. După intervenţia pe aparat se efectuează:

verificarea parametrilor aparatului urmărind înregistrările de temperatură şi presiune (pe panoului frontal sau diagramă) testul Bowie&Dick pentru verificarea calităţii penetrării a9urului controlul umidităţii textilelor

X. RECOMANDĂRI GENERALE În toate staţiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare echipate cu sterilizatoare cu

.abur sub presiune: Vor fi respectate Normele specifice de protecţie a muncii în domeniul sănătăţii(Drd. MMPS nr. 411 /1998). La amplasarea, dotarea, expoatarea, întreţinerea, verificarea şi repararea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se vor respecta şi prescripţiile tehnice lSCIR C 1-85, instrucţiunile producătorului, măsurile de ~lectrosecuritate în vigoare, precum şi prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor. Vor fi utilizate numai aparate avizate de Ministerul Sănătăţii/ Ministerul S.ănătăţii şi Familiei. La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum şi masu rile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări. Asistenta medicală responsabilizată cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată (autorizată)

să lucreze cu vase sub presiune.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea instrumentarului, sticlăriei, etc. în vederea

sterilizării.

Asistenta medicală responsabilizată cu sterilizarea.

Materiale şi produse: Sterilizatoare cu abur sub presiune avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei Cutii metalice perforate (nedeformate !) Casolete perforate cu colier (nedeformate !) Pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, cu indicator

de temperatură care virează. Hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil.

69

Coşuri metalice Indicatori fizico-chimici ai sterilizării (."integratori") Bandă adezivă cu indicator pentru temperatură Indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) Manuşi de bumbac Caiet de sterilzare

Evaluarea eni;acltapl sterilizării: Pentru fiecare ciclu: Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează

temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului sau se analizează diagrama. Se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adezivă. Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune,

care controlează timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor. Zilnic: · · Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick Controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophylllis)pentru autoclavele din staţiile

centrale de sterilizare sau pentru autoclavele tare nu sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

Săptămâna!: Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick

3. STERILIZAREA APEIPENTRU SPĂLAREA CHIRURGICALĂ Se efectuează în autoclava pentru sterilizarea ape'/; potrivit instructitlnilcir de utiHzare din cartea

tehnică a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari şi un timp d~ sterilizare ·de 30 minute. Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spălătoare trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii: . .. . . ·. . , . . a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie nu va depăşi 20 m b) sunt admise numai conducte fără mufe · ci eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul de

distribuţie (cu interzicerea coturilor în "U" sub nivelul conductei) · · · d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.

4. STERILIZAREA LA STERILIZATORUL CU OXID DE ETILENA ·. În spitalele care utilizează metode curative invazive si teh~iti inv,azive dediagnostic sau care

dispun de unităţi cu risc mare de infecţie (secţii unde se practfcă grefe, transpian(irj1linodeprimaţi, etc.) apare necesitatea sterilizării obiectelor, echipamentelor care nu rezistă latemperaturâ rîdicată prin procesarea la autoclave său pupinet · · · ··· ' · · · · Sterilizarea cu oxid de etilenă se utilizează numai atunci când nu există alt mijloc de steriiizare adecvat pentru obiecte, echipamente termosensibile. · · · ·· · ·· · · ·· ·

Această tehnică de sterilizare este delicată şi erorile de procedură potducefie·la accidente prin sterilizare ineficientă; fie la accidente toxice la personal sau pacienţii la:care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă.

Sterilizarea cu oxid de etilenă se va efectua numai în staţia.centrală de sterilizare, special echipată şi deservită.de personal calificat, instruitş.i acre.ditat să lucreze cu.·sterilizatoare cu oxid de etilenă.

70

Sterilizarea cu oxid.de etilenă nu trebuie niciodată utilizată pentru sterilizarea materialului medicochirurgical în urgenţă, deoarece acesta trebuie supus tratameritµlui de desorbţie.

Nu va fi sterilizat cu oxid de etilenă materialul medico-ch1r4rgical a cărei compoziţie nu este cunoscută.

I. TOXICITATEA OXIDULUI DE ETILENĂ Oxidul de etilenă este un gaz inodor, a cărui prezenţă nu este percepută în aer. El este toxic: Prin inhalare: Oxidul de etilenă poate provoca iritaţia căilor respiratorii şi depresia sistemului nervos central la

personalul care efectuează sterilizarea. Prin contact: Oxidul de etilenă poate provoca reacţii de iritaţie şi apariţia de vezicule pe piele şi mucoase la

personalul care efectuează sterilizarea. Pe cale parenterală: Materialul supus insuficient tratamentului de desorbţie utilizat la bolnavi poate cauza fenomene

hemolitice, dtenoze traheale, colaps cardiovascular şi fenomene alergice. Prin reacţie cu diferiţi compuşi chimici: Echipamentul medical Constituit din părţi de PVC (policlorura de vinil) sterilizat iniţial cu radiaţii

ionozante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilenă deoarece PVC eliberează compuşi toxici - etilen clorhidrină.

Inflamabil, pericol de explozie: Oxidul de etilenă în amestec cu aerul este exploziv pornind de la concentraţia de 3% (în volum). Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizeaz~ oxidul de etilenă. Aceste încăperi trebuie

ventilate în permanenţă direct cu aer proaspăt (din exterior).

IL MATERIALII~ M~D!CO-,t;HlllllRQICA~ CARE SE SlERDJZEQĂ CIi OXID DE EJILENĂ~ . 1. Obiecte din material plastic care sunt termosensibile şi pentru care se cunoaşte perioada

de timp necesară desoroţiei; cu excepţia obiectelor din PVC sterilizate iniţial prin radiaţii ionizante şi radiaţii gamma.

2. Instrumente din materiale compozite. termosensibile (se deteriorează prin sterilizare la abur sub presiune).

3. Materiale fragile (efectele personale noi ale bolnavilor cu aplazie medulară, efo.)

III. PREGĂTIREA MATE„IALQLUI DE STER!I.WlT Maierialul de sterilizatţrebuj~în prealabirdecontaminat, apoi spălat, clătit şi uscat(vezi Cap. li.

Pct. 2.9). Trebuie verificat dacă materialul este uscat. curat şi în bună stare (nedegradat).

IV. AIIIIIALARE " Materialele care se sterilizează la sterilizatorul cu oxid de etilenă se ambalează.în pungi/ role

hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu oxid de etilenă care au imprimate indicator tizico·chimic de temperatură a cărui culoare virează.

Pu.ngile/rolel• hlrtie 1llastic 1de diferite dimensi1,1ni, cu sau fără pliu, după ce au fost încărcate cu materialul de sterilizat (pentru o procedură) şi t~t fizico-chimic trebuie sudate la capătul de acces. Sudarea se realize(lză cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei operaţii ....

. Există şi pungi care la capătul de accei,s aubaf'ldă adezivă cu ajutorul căreia se r~alizează lipirea pachetului. · ·

71

Pungile hârtie plastic cu materialul de sterilizat se aşează în navete metalice în poziţie verticală, ordonate ca şi cărţile în bibliotecă. În funcţie de mărimea pachetului, în navete se aşează un singur pachet sau două, dar nesuprapuse pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în interiorul pachetelor.

După ambalarea materialului de sterilizat în pungi hârtie plastic şi aşezare în navete manipularea pachetelor se face numai prin intermediul navetei.

Navetele astfel încărcate se introduc în incinta sterilizatorului. Utilizaţi numai pungi hârtie plastic pe care producătorul le recomandă pentru sterilizatorul cu

oxid de etilenă şi avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Pungile/ rolele hârtie plastic achiziţionate trebuie să fie sudate cu trei rânduri de benzi a câte 1 O

mm fiecare (conform standardelor Europene). Pungile hârtie plastic folosite la împachetare NU se reutilizează.

Standardizarea încărcăturii Va fi respectată recomandarea producătorului sterilizatorului privind greutatea încărcăturii admisă

pentru un ciclu de sterilizare.

V. STERILIZARE Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze: vacuumare iniţială, preîncălzire,

îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la gaz), vacuumare finală, purjare de aer şi ventilare, aerare (desorbţie).

Parametrii programelor automate de sterilizare sunt: a) temperatura de 37°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 180 minute. Durata

procesului 4 - 8 ore. b) temperatura de 55°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 60 minute. Durata

procesului 2 - 5 ore. Se admit şi alţi parametrii ai programelor automate de sterilizare pe care îi recomandă producătorul

aparatului: ex. temperatura de 42°C, timp de sterilizare 150 minute, etc. Se recomandă a se citi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnică a aparatului pentru

a folosi temperatura (presiunea) şi timpul de sterilizare recomandat de producător pentru materialele de sterilizat împachetate.

VI. VERIFICAREA EFICIENTEI STERILIZĂRII: Vor fi citite si interpretate diagramele înregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citeşte

temperatura, presiunea, presiunea negativă (vidul) şi durata. Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special fabricaţi pentru

sterilizarea cu oxid de etilenă. Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus subtillis. Notaţi în caietul de sterilzare: numărul şarjei şi conţinutul pachetelor, data şi ora de debut şi

sfârşit a ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici, data finală a desorbtiei va fi notată pe fiecare ambalaj, numele şi semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observatii, data la care s--a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului

VII. DESDRBTIE Materialele sterilizate cu oxidul de etilenă nu pot fi utilizate decât după ce continutul în gaz a

scăzut sub Z ppm (Z mg/Kg), valoare fixată prin consens.

72

Pentru a ajunge la aceste rezultate se utilizează un spaţiu ventilat cu o temperatură de cel puţin 20°C care nu este utilizat în alte scopuri şi în care este interzisă staţionarea personalului. Perioada de timp necesară este în funcţie de compoziţia materialelor ster,ilizate. Pentru sterilizatoarele cu oxidul de etilenă care nu au inclus în ciclul complet de sterilizare desorbtie la sfârşitul programului, timpul de desorbţie necesar pentru echipamente după extragerea din aparat este mare:

16 săptămâni pentru materiale fabricate din poliamide, 6 săptămâni pentru materiale fabricate din polielietilenă, teflon, latex, silicon, acetatul de etilenvinil, poliuretan, polipropilen, PVC plastifiat.

VIII. SPATIILE ÎN CARE SE EFECTUEAZĂ STERILIZAREA CU OXID DE ETILENĂ Sterilizarea cu oxid de etilenă se va realiza în spaţii ventilate, destinate numai pentru această

activitate. Concentraţia în aer a oxidului de etilenă trebuie controlată prin:

instalaţii fixe tip detector periodic prin serviciul tehnic al spitalului cu ajutorul unor aparate mobile de dozare a gazului (tip Draeger) echipate cu tuburi cu reactivi specifici.

întreţinere (Mentenanţă) Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea şi întreţinerea aparatului. Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz şi pot antrena riscuri toxice pentru per-

sonal şi risc de explozie.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea materialului în vederea sterilizării, instruită şi

acreditată pentru sterilizarea la oxid de etilenă.

Materiale şi produse: Sterilizatoare cu oxid de etilenă avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei Pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu cu oxid de etilenă, cu indicator

de temperatură care virează. Navete inox Indicatori fizico-chimici ai sterilizării ("integratori") Aparat pentru sudarea pungilor Indicator biologic (Bacillus Subtillis) Detector de gaz (mobil sau fix) Caiet de sterilzare

5. STERILIZAREA LA STERILIZATORUL CU ABUR SI FORMALDEHIDĂ LA TEMPERATURI JOASE ŞI PRESIUNE SUBATMOSFERICĂ. , . .

Sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică este utilizat în staţia centrală de sterilizare a unităţilor sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la căldură, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate în sterilizatoare cu acur convenţional. Agentul de sterilizare este formaldehida, utilizată în procesul care are loc la presiune subatmosferică, a cărui temperatură ou depăşeşte 80°C sau alternativă 65°C.

Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică se va efectua numai în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu astfel de aparate.

73

Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică nu trebuie niciodată utilizată pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical în urgenţă.

I. TOXICITATEA FDRMALOEHWEI Formaldehida este un .gaz incolor, cu miros caracteristic. Este uşor solubilă în apă până la

aproximativ 38% la temperatura camerei. Apa şi gazul pot fi separate prin încălzirea soluţiei. Este toxică. Anumite persoane sunt predispuse la alergii cauzate de formaldehidă, chiar la concentraţii foarte

scăzute şi de aceea este necesară o grijă deosebită la manipulare. Este toxică prin inhalare, inghiţire şi contact cu pielea. Doza letală este la ingestia a 10-20 ml

formaldehidă. . ,. Este considerată ca un potenţial agent mutagen, cancerigen.teratogen. Este alergizantă. Limita

de expunere pentru o scurtă perioadă de timp TLV-STEL pentru 15 min. este de 0,3ppm. Formaldehida gaz într-un anumit amestec cu aerul este explozivă. ··

li. PREGĂTIREA MATERIALULUI DE STERILIZAT . · Materialul de.sterilizattrebuieîn prealabil decontaminat. apoi spălat. clătit şi uscat (vezi Cap. li,

Pct. 2.9). Trebuie verificat dacă materialul este uscat curat şi în bună starefnedegradat).

III. AMBALARE Materialele care se sterilizează la sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi

presiune subatmosferică.seambalează în pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu formaldehidă care au imprimate indicator fizico-chimic de temperatură a cărui culoare virează.

Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu, după,ce auJost încărcate cu materialul de sterilizat (pentru o procedură) si test fizicp-chimic trebµie slidate'l~ capătul de acces. Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat 0sp~cial de'dicat acestei operaţii... . .

Există şi pungi care la capătul de.acces au bandă adezivă cu ajutorul căreia se realizează lipirea pachetului.

Pungile hârtie plastic cu materialul de sterilizat se aşează în navete metalice în poziţie verticală, ordonate ca şi cărţile în bibliotecă. În funcţie de mărimea pachetului, în navete se aşează urr singur pachet sau două, dar nesuprapuse pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în interiorul pachetelor.

După ambalarea materialului de sterilizat în pungi hârtie plastic şi aşezare în navete manipularea pachetelor se face numai prin intermediul navetei.

Navetele astfel încărcate se introduc în incinta sterilizatorului. Utilizaţi numai pungi hârtie plastic pe care producătorul le recomandă pentru sterilizatorul cu

formaldehidă şi avizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Pungile/rolele hâr:tie plastic achiziţionate trebuie să .fie sudate~u ţrei rân_d1.1r:i de benzi a câte 10

mm fiecare (conform standardelor Europene). . . . . . . . .. . Pungile hârtie plasticfolosite la împachetare NU se reutilizează_.

IV. STANDARDIZAREA ÎNCĂRCĂTURII Va fi respectată recomandarea producătorului sterilizatorului privind greutateaîncărcăturii admisă

pentru un ciclu de sterilizare.

V. STERILIZARE Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze: testul de vacuumare, în.depărta ma aerului

cu umidificarea obiectelor. sterilizare (expunere la formaldehidă). purjarea abun.ilui; purjarea aerului. aerare.

74

Parametrii programelor automate de sterilizare sunt: a) temperatura de 73°C, presiune subatmosferică;timp de sterilizare 10 minute. Durata

procesului 3 - 5 ore. · • b) temperatura de 80°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 10 minute. c) temperatura de 65°C, presiune subatmosferică, timp de.sterilizare 30 minute. Se admit şi alţi parametrii ai programelor automate qesterilizare pe care îi recomandă producătorul

aparatului: ex. tempe·ratura de 60°C, timp de sterilizare 60 minute, temperatura de 75°C, timp de sterilizare 10 minute. etc.

Se recomandă a se citi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnică a aparntului pentru a folosi temperatura (presiunea) şi timpul de sterilizare recomar.idat de producător pentru materialele de sterilizat împachetate.

Formaldehida este stocată în stare lichidă în doze de sticlă dimensionate perrtru un singur ciclu de sterilizare. Din măsuri de securitate este importantă utilizarea de sticle de o anumită calitate.

Formaldehida lichid este transferată în stare de gaz într-un evaporator încălzit cu abur înaintea intrării sale în camera de sterilizare.

Atât camera de sterilizare cât şi uşile sterilizatorului sunt echipate cu pereţi dubli; între aceştia este un spaţiu prin care circulă abur la temperatura controlată, care păstrează pereţii incintei de sterilizare la o temperatură uniformă mai mare decât temperatura camerei, ceea ce împiedică formarea condensului pe pereţii camerei. Prin evacuarea intermitentă_ a aburului din manta se menţine o corectă presiune subatmosferică, simultan cu evacuarea condensului

VI. VERIACAREA ERCIENTEI STERILIZĂRII: Vor fi citite si interpretate diagramele înregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citeşte

temperatura, presiunea, presiunea negativă (vidul) şidurata. Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de steril.izare, special fabricaţi pentru

sterilizarea cu formaldehidă. Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus

stearothermophyHus. Notaţi în caietul de sterilzare: numărul şarjei şi conţinutul pachetelor,.data şi ora de debut şi

sfârşita ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea. rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologic( data sterilizării va fi notată ·pe fiecare ambalaj, numele şi semnătura persoanei responsabi.lizate cu steri·lizarea, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

VII. SPATIILE ÎN CARE SE EFECIUEAZ4 STERILIZAREA CU FORMALDEHIDĂ Sterilizarea cu formaldehidă se va realiza în spaţii v'entilate, destinate numai pentru această

activitate. Concentraţia în aer a formaldehidei trebuie controlată periodic prin serviciul tehnic al spitalului.

Înlrettnere IMentenantliJ Persona·1 tehnic,cal:if.icat va efectua p~riodic verificarea şi întreţinerea aparatului. Sterilizatoarele necontmlate pot avea pierderi ,de gaz şi pot antren.a riscuri toxice pentru per-

sona·1 şi risc de explozie.

RBSPinsalllli: Asistenta medicală rnspohsabilă cu pregătirea ,materialului în vederea sterilizări.i, instrnită şi

acreditată peritru sterilizarea cu sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi joase şi presiune subatmosferică.

75.

Materiale şi produse: Sterilizatoare cu abur si formaldehidă la temperaturi Joase si presiune subatmosferică avizate

de Ministerul Sănătătii si Familiei Pungi/ role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizatorul cu formaldehidă, cu indicator de

temperatură care virează. Navete inox Indicatori fizico-chimici ai sterilizării ("integratori") Aparat pentru sudarea pungilor Indicator biologic (Bacillus Stearothermophylus) Caiet de sterilzare

6. INTRETINEREA MATERIALULUI DE ENDOSCOPIE STERILIZARE CU PRODUSE CHIMICE

Obiectiv: Eliminarea materiei organice şi distrugerea microorganismelor pentru a evita transmiterea unei

infectii la pacientii care beneficieaza de endoscopie. Procedurile alese nu trebuie sa deterioreze aceste aparate fragile si costisitoare.

Metode: Autoclavare (un timp scurt, la temperaturi ridicate) pentru anumite endoscoape rigide pentru

care producătorul recomandă metoda. Sterilizarea cu oxid de etilen este aplicabilă teoretic, dar intervalul de timp necesar pentru

evaporarea urmelor, îl face inutilizabil în practică, acolo unde nu există decât un endoscop. Sterilizarea cu produse chimice este metoda utilizată frecvent în practică pentru sterilizarea

endoscoapelor (artroscoapelor, cistoscoapelor, bronhoscoapelor, gastroscoapelor, etc).

Tehnica:

1. Curăţare şi decontaminare (pre-dezinfecţie) Imediat după folosire se şterge aparatul cu o compresă pentru îndepărtarea materiei organice

(fecale, resturi de mucozităţi, sânge, ţesut. alte fluide ale organismului). Se trece la cu rătarea meticuloasă a endoscopului şi accesoriilor acestuia cu produse neabrazive,

detergenţi enzimatici sau detergenţi-dezinfectanti sau produse de curăţare-decontaminare pentru instrumente (gama pe care producatorul endoscopului le recomandă, compatibile cu materialul din care sunt fabricate).

Se introduc părtile imersabile ale endoscopului într-o soluţia de decontaminantă având grijă ca soluţia să umple toate cavităţile, canalele aparatului.

Toate canalele accesibile trebuie irigate prin pomparea secvenţională a solutiei si periate pentru îndepărtarea resturilor de materie organică.

lnsertia tubului trebuie spălată cu soluţia de detergent şi clătită. Solutia decontaminantă se aruncă după utilizare. Periile folosite la curătarea canalelor

endoscopului trebuie curătate si sterilizate sau dezinfectate nivel înalt cel putin zilnic. Pot fi folosite perii de unică utilizare.

În timpul manipulării trebuie observate eventualele defectiuni ale echipamentului si efectuat testul de etanseitate.

Părţile neimersabile ale endoscopului (părţile exterioare, proximale şi distale, articulatiile, părtile optice, etc.) se curătă cu o solutie decontaminantă prin stergere umedă riguroasă. si apoi se sterg cu alcool isopropilic sau etilic 70%.

76

2. Clătire riguroasă cu apă potabilă (exterior şi interior). Toate părţile imersabile ale endoscopului trebuie clătite cu apă.

3. Dezinfecţie Atunci când operatiunea de curăţare-decontaminare se face manual ea este urmată de etapa de

dezinfecţie

Se introduc părţile imersabile ale endoscopului într-o solutie dezinfectantă (gama de dezinfectante pe care producătorul endoscopului le recomandă, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Se alege un dezinfectant capabil să distrugă biofilmul care se constituie pe canale. Se curătă părţile exterioare, proximale şi distale (articulaţiile, părtile optice, etc.). Se clătesc riguros canalele interne prin circularea de mai multe ori a sol~ţiei de dezinfectant prin fiecare canal.

4. Clătire. Toate părţile imersabile ale endoscopului trebuie clătite cu apă.

Notă a) Operatiunea de curăţare-decontaminare, clătire, dezinfectie, clătire poate fi făcută manual

cu seringa sau instalaţii speciale cu ajutorul cărora să se realizeze cu rătarea tuturor canalelor şi cavitătilor, proces descris la punctele 1, 2, 3 şi 4.

b) În spitalele unde se realizează un număr mare de investigaţii endoscopice se pot folosi maşini automate pentru dezinfectia endoscoapelor flexibile avizate de Ministerul Sănătătii/ Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Operatiunea de curătare-decontaminare; clătire manuală descrisă mai sus trebuie să preceadă utilizarea maşinilor automate.

Utilizarea maşinilor automate pentru dezinfectia endoscoapelor flexibile au avantajul că reduc expunerea personalului la substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat; au dezavantajul că sunt scumpe.

5. Sterilizare cu un produs chimic.

Atentie! Endoscoapele flexibile care vin în contact cu mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice şi necesită STERILIZARE sau cel putin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNAlTîntre utilizări. Pentru a obtine o dezinfectie de nivel înalt tote suprafetele interne, externe, cavităţile, canalele trebuie să vină în contact cu dezinfectantul (care au în compoziţie glutaraldehidă 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic) de cel puţin 20 minute (<30 minute). Endoscoapele flexibile care pătrund în cavităti sterile ale organismului sunt clasificate drept echipamente critice si necesită STERILIZARE între utilizări.

Se aleg produse chimice sterilizante care au în compozitie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.

Soluţia de produs chimic sterilizant se pune în cuve/recipiente cu capac. Se introduc părtile imersabile ale endoscopului într-o soluţie de produs chimic sterilizant în

concentratia recomandată de producator, având grijă ca solutia sterilizantă să acopere si să umple toate cavitătile, canalele aparatului, astfel încât să fie eliminate bulele de aer.

Pentru sterilizare se lasă părtile imersabile ale endoscopului complet imersate pentru o perioadă de timp şi la temperatura recomandată de producător.

La sfârsitul timpului de sterilizare se extrag părtile imersabile ale endoscopului, utilizând tehnici aseptice.

77

Atentie! Sterilizarea chimică se realizează după un timp de contact al substantei chimice cu substratul de tratat de câteva ore. Literatura anglosaxonă -8 ore; literatura SUA-10 ore.

După scurgerea timpului de sterilizare manevrarea părţilor endoscopului (mai ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop, bronhoscop) se efectuează utilizând tehnici aseptice, care comportă: apă sterilă, mănuşi sterile, saci sterili, câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere.

4. Clătire cu apă sterilă Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de subţanţe chimice din soluţiile sterilizante,

echipamentul trebuie clătit. Sunt citate în literatură apariţia de colite chimice sau pseudomembranoase cauzate de peroxidul de hidrogen 3% şi glutaraldehidă.

În situaţia în care în spaţiile unde se procesează endoscoapele nu există posibilitatea adducţiunii apei sterile prin conducte direct de la staţia de preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apă sterilă (apă distilată sterilă) cuplate cu un tub. Atât sticla de apă cât şi tubulatura trebuie sterilizate zilnic.

Se procedează la o clătire abundentă cu apă sterilă (sub jet de apă sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare dată tranşe proaspete de apă sterilă în cantitate suficientă având grijă să asigurăm imersia completă a dispozitivului.

Apa sterilă trebuie să circule prin toate canalele. Fiecare clătire trebuie să dureze munimum 1 minut sau în funcţie de timpul recomandat de

producătorul endoscopului precum şi de producătorul dezinfectantului. După fiecare clătire apa se arunca şi nu va mai fi refolosită sau utilizată în alte scopuri deoarece

apa de clătire poate conţine urme din subatanţa activă a sterilizantului.

5. Uscare Inserţia tubului şi canalele trebuie bine uscate utilizând trecerea unui jet de alcool etilic sau

izopropilic 70% urmată de aer comprimat.

78

Atenlie! După sterilizare nu se va utiliza pentru clătirea apa potabilă. Dacă utilizatorul este tentat să folosească apă potabilă la clătirea finală, trebuie să fie conştient de riscul crescut al recontaminării dispozitivelor sterilizate cu Pseudomonas si Mycobacterii atipice (germeni care se multiplică rapid} deseori prezente în sistemul de aprovizionare cu apă potabilă. Riscul utilizării apei potabile se traduce prin: • Utilizarea sistemelor de filtre care reţin bacterii (0,2 microni) elimină (dar NU distrug) sau reduc numărul acestor bacterii din sistemul de aprovizionare cu apă potabilă. Contactaţi producătorul filtrului pentru instrucţiuni de mentemanţă şi

înlocuiţi periodic filtrul pentru a preveni colonizarea sau formarea biofilmului în filtru. • Un dispozitiv medical care nu este complet uscat (ex.: colonoscop} crează situaţia ideală pentru colonizarea rapidă cu bacterii. În plus, Mycobacteriile au o rezistenţă crescută în mediu, chiar şi pe echipamente bine uscate. Riscul pe care îl implică existenţa microorganismelor oportuniste pe porţiuni din endoscop este mai mare pentru persoanele cu imunodeficienţă, pacienăii cu SIDA.

5. Se verifică etanşeitatea endoscopului după fiecare ciclu de procesare.

6. Manipularea după sterilizare şi stocarea. . Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi stocate'in cutii metalice sterilizate sau

dezinfectate nivel înalt, astfel încât să nu permită recontaminarea.

7. Sterilizate prin autoclavare Anumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare,

perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curaţate-decontaminate în baia cu ultrasunete, dezinfectate şi sterilizate prin autoclavare, înainte de utilizare. Curăţarea lor trebuie să ducă la îndepărtarea resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin autoclavare este ineficientă. Există pericolul apariţiei unor epidemii la pacienţi.Ex. cu Salmonella newport la pacienţi investigaţi prin colonoscopie.

8. Reguli generale: În serviciile/cabinetele de endoscopie trebuie să existe un registru de evidenţă a procedurilor în

care se notează: numele pacientului, numărul foii de observaţie, procedura efectuată, numele persoanei care a efectuat endoscopia, numărul de înregistrare a endoscopului sau seria.

Personalul trebuie să poarte echipament de protecţie (mănuşi, ochelari, mască de protecţie sau protectoare faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis) sau la produsele chimice toxice.

Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie trebuie să cunoască şi să respecte precauţiile universale.

Material: Criterii de alegere a dezinfectantelor_şi produselor chimice sterilizante

11 Activitate anlimicrobiană: soluţiile trebuie să aibă o activitate: bactericidă pe germeni Gram-pozitivi, Gram-negativi, mycobacterii tuberculocidă

fungicidă: !evuri, ciuperci filamentoase virulicidă: virusul hepatitei B siC, HIV, Enterovirusuri sporicidă: Bacillus, Clostridium

Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.

21 Compatibilitate În alegerea produsului chimic cu acţiune dezinfectantă şi produsului chimic cu acţiune sterilizantă

trebuie să se ţină seama de compatibilitatea acestora cu materialele din care sunt confecţionate endoscopele.

Responsabili: Asistenta medicală responsabilă cu endoscopia sub supravegherea medicului care efectuează

endoscopia.

Materiale si produse: mănuşi de protecţie nesterile mănuşi de protecţie sterile (manevre aseptice) saci sterili câmpuri sau comprese sterile pentru stergere

79

siringă sau pompă cuve cu capac ( 3 ) testator de etanşeitate apă sterilă

dezinfectant produs chimic sterilizant

Evaluare: În cazul apariţiei unei infecţii la un bolnav, unde se suspectează la origine examenul endoscopic

este necesar a se anunţa serviciul de endoscopie pentru demararea anchetei clinico-epidemiologice.

80

PARAMETRII CARE TREBUIE RESPECTAT!

PENTRU GARANTAREA

EFICACITĂŢII PROCEDURII DE DEZINFECŢIE ŞI STERILIZARE

Faceţi o curăţare eficientă. Respectaţi timpii de imersie în soluţia de dezinfectant şi în produsul chimic sterilizant. Respectaţi concentraţ_iile recomandate. Efectuaţi dezinfecţia şi sterilizarea în cuve cu capac. La fiecare reînoire a soluţiilor curăţaţi şi dezinfectaţi cuvele. Utilizaţi pentru clătirea după sterilizare numai apă sterilă sau apă distilată sterilă.

DEZINFECTANTEPENTRU SUPRAFEŢE

PRODUS FIRMA SUBSTANTE ACTIVE PRODUCATOARE

AERODESIN 2000 Lysoform, Germania Aldehide, alcool ALDASAN 2000 Lysoform, Germania Aldehide

ALDESOL Pliva, Croaţia Aldehide, săruri cuaternare

AMOCID Lysoform, Germania Derivatifenolici ANIOSPRAY 41 Laboratoarele ANIOS, Aldehide, săruri cuaternare,

Franta alcool AROCIDINE L 18 Splenodex, Franta Aldehide, săruri cuaternare AURIN M.C. S.R.L. Italia Săruri cuaternare, fenol. alcool BACILLOCID SPEZIAL B0de Chemie, Germania Aldehide BACILLOL PLUS Bade Chemie; Germania Aldehide, alcooli BARRICIDAL 36 RKV, Ungaria Sărur(cuaternare

BIOGUARD Bioguard LTD. Anglia Săruri cuaternare

BIOGUARD CLEANER Bioguard LTD, Anglia Săruri cuaternare

BIOGUARD AIA SPRAY Bio~uard LTD,An~lia Săruri cuaternare CEDRIL CONCENTRAT M.C. S.R.L. Italia Săruri cuaternare CHLORINE Group Arnaud, Franta Clor CLORINA Lysoform, Germania Cior

CLOROM Kloros - Belgia Clor DECONEX 50 AF Borer Chemie, Elveţia Aldehide, săruri cuaternare,

alcool

DECONEX 50FF Borer Chemie, Elveţia Aldehide, săruri cuaternare DECONDEX 51DR Borer Chemie, Elveţia Săruri cuaternare DECDNEX SOLARSEPT Borer Chemie, Elvetia Alcooli DISIMPURE 10 Rontgen Korhaztechnikai, Săruri cuaternare

Ungaria FORMAC Splenodex, Franţa Aldehide INCIDIN EXTRA Lysotorm, Germania Săruri cuaternare INCIDUR Henkel, Germania Aldehide

IZOSAN Pliva, Croaţia Clor JAVEL SOLID Jasol. Franta Clor KORSOLIN Bode Chemie, Germania Aldehide KORSOUN FF Bade Chemie, Germania Aldehide. săruri cuaternare LYSOFDRMIN 3000 Lysoform, Germania Aldehide, săruri cuaternare LYSOFORMIN SPEZIAL Lysoform, Germania Săruri cuaternare, derivat de

guanidină

MIKRDBAC FORTE Bode Chemie, Germania Aldehide

ANEXA 1

CONCENTRATII/ TIMPI DE CONTACT

Nediluat -15' 0,5%-60'; 1%-15'; 0,75%-10'; 0,25%-4h; 1% -10'; 2%-10'; 2% -20.-30'; 3%-10'; 1,5% -4h Nediluat -10';

5%-10'; Nediluat - 10' 0,5%-lh; 1%-30' Nediluat - 5'; Nediluat- 15' 1%-30' 1 :15-10'; 1:50-10'; 1:100 -10'; Nediluat,-10'; 1:5-10'; 1:10-10'; Nediluat ,-10'; 1 % -60 minute 1-2tb /1 o litri -1 o· 0,5%-60'; 0.75%-30'; 0,5%-2h; 2tb/10 litri-10'; 0,25%-4h; 0,5% -1h; 1%-30'; 1,5%-15' 0,5% -30'; 0,25%- lh; 2% -6h; 3%: 2h; 4%- lh Nediluat -10'; Nediluat-10';

Nediluat -10'; 0,5%-4h; 1%-1h; 2%-30'; 2% -15'; 1,5% -30'; 1%-1h; 0,5%-4h; ltb/1 litru - 1 o·; ltb/l5Dml -1 O'; 1%-lh; 3%-lh; 0,5%-4h; 1%-30'; 0,5%- lh; 0,25%-4h; 1%-15'; 0,5%-4h; 0.75%-1 h; 1,5%-30'; 2%-lh; 2% -5'; 1,5%-15'; 1% -30'; 0,5% - 60'; 0,25% - 4h;

8'I

Date post:	12-May-2018
Category:	Documents
Upload:	trannhan
View:	256 times
Download:	6 times

CURĂTENIA şi şi METODE I. - spitalmotru.ro curatenie si dezinfectie.pdf · Utilizare pentru...

Documents