CUPRINS -TERITORIALE - isugiurgiu.ro de analiza si acoperire a... · Planul de analiză şi...

1

2

CUPRINS

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective

Secţiunea 2 Acte normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului PAAR

Capitolul II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Secţiunea 1

Amplasarea geografică şi relief

2.1.1 Suprafaţă, vecinătăţi

2.1.2 Forme de relief, faună, vegetaţie – specificităţi, influenţe

2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului

Secţiunea 2

Caracteristici climatice

2.2.1 Regimul climatic, specificităţi, influenţe

2.2.2 Regimul precipitaţiilor

2.2.3 Temperaturi

2.2.4 Fenomene meteorologice extreme

Secţiunea 3

Reţeaua hidrografică

2.3.1 Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate

2.3.2 Bazine hidrografice, lacuri de acumulare

2.3.3 Lacuri, iazuri, acumulări piscicole

Secţiunea 4

Populaţia

2.4.1 Numărul populaţiei

2.4.2 Mişcarea naturală

2.4.3 Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone – aglomerări

Secţiunea 5

Căi de transport

2.5.1 Căi de transport rutiere

2.5.2 Căi de transport feroviare

2.5.3 Căi navigabile

2.5.4 Reţele de conducte magistrale

Secţiunea 6

Dezvoltarea economică

2.6.1 Zone industrializate / ramuri

2.6.2 Fondul funciar – terenuri agricole, suprafeţe împădurite

2.6.3 Creşterea animalelor

2.6.4 Turism

Secţiunea 7

Infrastructuri locale

2.7.1 Instituţii publice

2.7.2 Reţele de utilităţi

2.7.3 Locuri de adunare, cazare şi hrănire a populaţiei în situaţii de urgenţă

Capitolul III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1

Analiza riscurilor naturale

3.1.1 Fenomene meteorologice periculoase

3.1.1.1 Inundaţii

3.1.1.2 Furtuni, secetă, îngheţ, înzăpeziri etc.

3.1.2 Incendii de pădure

3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică

3.1.3.1 Cutremure

3.1.3.2 Alunecări de teren

Secţiunea 2

Analiza riscurilor tehnologice

3.2.1 Riscuri industriale

3.2.2 Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase

3.2.2.1 Transport rutier

3.2.2.2 Transport feroviar

3.2.2.3 Transport fluvial

3.2.2.4 Transport aerian

3.2.2.5 Transport prin reţele magistrale

3.2.3 Riscuri nucleare

3

3.2.4 Riscuri poluare ape

3.2.5 Eşecul utilităţilor publice

3.2.6 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

3.2.7 Muniţie neexplodată

Secţiunea 3 Analiza riscurilor biologice

Secţiunea 4 Analiza riscurilor de incendiu

Secţiunea 5 Analiza riscurilor sociale

Secțiunea 6 Analiza altor tipuri de riscuri

Capitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie

Secţiunea 2 Etape de realizare şi faze de urgenţă a acţiunilor

Secţiunea 3 Acţiunile de protecţie – intervenţie

Secţiunea 4 Instruirea

Secţiunea 5 Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Anexe

1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea

riscurilor în judeţul Giurgiu

2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR

3. Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării

situaţiilor de urgenţă

4. Riscuri potenţiale în judeţele vecine care pot afecta zona de competenţă a

judeţului Giurgiu

5. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a

frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

6. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de

alarmare a populaţiei în cazul evacuării

7. Schema fluxului informaţional-decizional

8. Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente

9. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

10. Hărţi de risc

4

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 - Definiţie, scop, obiective

Definiţie

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile

potenţiale identificate la nivel judeţean, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul

riscurilor respective.

Scop

Scopurile PAAR sunt acelea de a asigura cunoaşterea sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin

autorităţilor şi agenţilor economici premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a

crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii

de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora,

reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma

identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de

sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea 2 - Acte normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului P.A.A.R.:

- O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi

acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

a V-a Zone de risc natural;

- Legea nr. 340 din 12.07.2004 (republicată) privind prefectul şi instituţia prefectului;

- O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

- H.G. nr. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică,

atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

- H.G nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de

urgenţă profesioniste;

- Legea nr. 481 (republicată) din 08.11.2004 privind protecţia civilă;

- H.G. nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-

teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie

de tipurile de riscuri specifice;

- O.M.A.I. nr. 886 din 30.09.2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat

de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

- Ordinul comun M.T.C.T./M.A.I. nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- O.M.A.I. nr. 735 din 22.07.2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor

interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 736 din 22.07.2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din

zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 712 din 23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în

domeniul situaţiilor de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea,

organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;

- O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea

activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- O.M.A.I. nr. 1494 din 07.11.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi

funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

- Ordinul comun nr. 1475/551 din 2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru monitorizarea și

gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, Regulamentului privind gestionarea

situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de dăunare și contaminare a culturilor

5

agricole cu produse de uz fitosanitar și Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgență ca

urmare a incendiilor de pădure;

- H.G. nr. 1040 din 09.08.2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane,

materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 163 din 28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;

- Ordinul comun nr. 1422/192 din 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor

de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii

hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

- O.M.A.I. nr. 245 din 18.10.2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor,

atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice;

- Ordinul comun nr. 330/44/2178 din 2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul

situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru

managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică;

- O.M.A.I. nr. 89 din 18.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi

desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru

Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate;

- H.G. nr. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru

situaţii speciale de urgenţă;

- Legea nr. 59 din 11.04.2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase;

- H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc.

6

Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV–TERITORIALE

Secţiunea 1 - Amplasarea geografică şi relief

2.1.1 Suprafaţă, vecinătăţi

Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafaţă de 3526 km2. De la nord la sud, teritoriul

judeţului se desfăşoară pe 94 km, iar de la vest la est pe 79 km. Altitudinile maxime se înregistrează în

extremitatea nord-vestică a judeţului, atingând valori de 140 m la nord de satul Izvoru (de o parte şi de

alta a autostrăzii) şi de 142 m la nord-vest de satul Cupele (în Dealul Cupele), ambele pe teritoriul

comunei Vânătorii Mici, iar altitudinile minime în extremitatea sud-estică, fiind de 14,6 m pe malul

Dunării, la sud de satul Greaca, în apropierea punctului numit Virogul.

Situat în partea sudică a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, acolo

unde mai multe râuri – Argeşul, Neajlovul, Sabarul – se înmănunchează într-o vale largă şi joasă, fiind

delimitat la sud de fluviul Dunărea, teritoriul judeţului Giurgiu se întinde între 430

41`40``şi 44032`35``

latitudine nordică şi 25026`10``şi 26

025`40`` longitudine estică. Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul

a 75 km conferă judeţului posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră.

Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu, aflat la 64 km de capitala ţării, Bucureşti.

Judeţul Giurgiu se învecinează la est cu judeţul Călăraşi, la nord-est cu Ilfov, la nord cu judeţul

Dâmboviţa şi la vest cu judeţul Teleorman. În partea de sud a judeţului Giurgiu se află fluviul Dunărea.

Reţeaua actuală de localităţi se compune din 170 localităţi cu următoarele structuri administrative:

- 1 municipiu: Giurgiu, din categoria oraşelor mijlocii, cu 68025 locuitori;

- 2 oraşe: Bolintin Vale cu 13774 locuitori şi Mihăileşti cu 7604 locuitori;

- 51 comune.

Nr. crt. Unitatea administrativ-teritorială Localităţi subordonate

1 Municipiul Giurgiu 1. Giurgiu

2 Oraş Bolintin Vale

2. Bolintin Vale

3. Crivina

4. Malu Spart

5. Suseni

3 Oraş Mihăileşti

6. Mihăileşti

7. Drăgănescu

8. Novaci

9. Popeşti

4 Adunaţii Copăceni

10. Adunaţii Copăceni

11. Dărăşti Vlaşca

12. Mogoşeşti

13. Varlaam

5 Băneasa

14. Băneasa

15. Frasinu

16. Pietrele

17. Sfântu Gheorghe

6 Bolintin Deal 18. Bolintin Deal

19. Mihai Vodă

7 Bucşani

20. Bucşani

21. Angheleşti

22. Goleasca

23. Obedeni

24. Podişor

25. Uieşti

26. Vadu Lat

8 Bulbucata

27. Bulbucata

28. Coteni

29. Făcău

30. Teişori

9 Buturugeni 31. Buturugeni

32. Pădureni

7

33. Podu Ilfovăţului

34. Poşta

10 Călugăreni

35. Călugăreni

36. Brăniştari

37. Crucea de Piatră

38. Hulubeşti

39. Uzunu

11 Clejani

40. Clejani

41. Neajlovu

42. Podu Doamnei

43. Sterea

12 Colibaşi 44. Colibaşi

45. Câmpurelu

13 Comana

46. Comana

47. Budeni

48. Falaştoaca

49. Grădiştea

50. Vlad Ţepeş

14 Cosoba 51. Cosoba

15 Crevedia Mare

52. Crevedia Mare

53. Crevedia Mică

54. Dealu

55. Găiseanca

56. Priboiu

57. Sfântu Gheorghe

16 Daia 58. Daia

59. Plopşoru

17 Floreşti Stoeneşti

60. Stoeneşti

61. Floreşti

62. Palanca

18 Frăteşti

63. Frăteşti

64. Cetatea

65. Remuş

19 Găiseni

66. Găiseni

67. Cărpenişu

68. Căscioarele

69. Podu Popa Nae

20 Găujani

70. Găujani

71. Cetăţuia

72. Pietrişu

21 Ghimpaţi

73. Ghimpaţi

74. Copaciu

75. Naipu

76. Valea Plopilor

22 Gogoşari

77. Gogoşari

78. Drăghiceanu

79. Izvoru

80. Răleşti

23 Gostinari 81. Gostinari

82. Mironeşti

24 Gostinu 83. Gostinu

25 Grădinari

84. Grădinari

85. Tântava

86. Zorile

8

26 Greaca

87. Greaca

88. Puţu Greci

89. Zboiu

27 Herăşti 90. Herăşti

91. Miloşeşti

28 Hotarele 92. Hotarele

29 Iepureşti

93. Iepureşti

94. Băneşti

95. Chirculeşti

96. Gorneni

97. Stâlpu

98. Valter Mărăcineanu

30 Isvoarele 99. Isvoarele

100. Teiuşu

31 Izvoarele

101. Izvoarele

102. Chiriacu

103. Dimitrie Cantemir

104. Petru Rareş

105. Radu Vodă

106. Valea Bujorului

32 Joiţa 107. Joiţa

108. Bâcu

33 Letca Nouă

109. Letca Nouă

110. Letca Veche

111. Milcovăţu

34 Malu 112. Malu

35 Mârşa 113. Mârşa

36 Mihai Bravu 114. Mihai Bravu

37 Ogrezeni 115. Ogrezeni

116. Hobaia

38 Oinacu

117. Oinacu

118. Braniştea

119. Comasca

39 Prundu 120. Prundu

121. Puieni

40 Putineiu

122. Putineiu

123. Hodivoaia

124. Vieru

41 Răsuceni

125. Răsuceni

126. Carapancea

127. Cucuruzu

128. Satu Nou

42 Roata de Jos

129. Roata de Jos

130. Cartojani

131. Roata Mică

132. Sadina

43 Săbăreni 133. Săbăreni

44 Schitu

134. Schitu

135. Bila

136. Cămineasca

137. Vlaşin

45 Singureni

138. Singureni

139. Crânguri

140. Stejaru

9

46 Slobozia 141. Slobozia

47 Stăneşti

142. Stăneşti

143. Bălanu

144. Ghizdaru

145. Onceşti

48 Stoeneşti

146. Stoeneşti

147. Ianculeşti

148. Mirău

49 Toporu 149. Toporu

150. Tomuleşti

50 Ulmi

151. Ulmi

152. Căscioarele

153. Drăgăneasca

154. Ghionea

155. Icoana

156. Moşteni

157. Poenari

158. Trestieni

51 Valea Dragului 159. Valea Dragului

52 Vărăşti 160. Vărăşti

161. Dobreni

53 Vânătorii Mici

162. Vânătorii Mici

163. Corbeanca

164. Cupele

165. Izvoru

166. Poiana lui Stângă

167. Vâlcelele

168. Vânătorii Mari

169. Zădăriciu

54 Vedea 170. Vedea

Analizând tipologia funcţională a localităţilor pot fi determinate următoarele grupe principale:

- municipiu: centru de importanţă naţională, cu funcţiuni economico-sociale complexe, important port

fluvial şi de trecere a frontierei, cu rol de coordonare şi armonizare la nivel judeţean – Giurgiu;

- oraşe cu funcţiuni agroindustriale şi de servire de importanţă locală – Bolintin Vale şi Mihăileşti;

- sate cu funcţiuni agricole şi centre petroliere – Roata de Jos, Clejani, Grădinari, Stoeneşti;

- sate cu funcţiuni agroindustriale (agricultură şi industrie alimentară) – Băneasa, Slobozia, Stăneşti,

Ghimpaţi;

- sate cu funcţiuni agricole şi potenţial turistic – Comana, Călugăreni, Adunaţii Copăceni, Herăşti,

Stoeneşti;

- sate cu funcţiuni dominant agricole – celelalte sate.

2.1.2 Forme de relief, faună, vegetație – specificități, influențe

Ca parte integrantă a Câmpiei Române, după caracterele geologice şi morfo-hidrografice, în

judeţul Giurgiu se deosebesc mai multe unităţi de relief:

a) Câmpia de subsidenţă se desfăşoară în cea mai mare parte în judeţul Dâmboviţa, pătrunde

numai în extremitatea nordică a judeţului, limita sa sudică şi estică fiind reprezentată de aliniamentul

Cărpenişu – Bolintin Vale – Valea Crevediei.

Caracteristica acesteia constă în existenţa unei reţele destul de dense de râuri, cu un curs domol, cu

numeroase meandre şi braţe părăsite, ale căror albii de-abia se schiţează în relieful neted. Pantele reduse

şi lipsa unor maluri mai înalte favorizează procesul de aluvionare şi de revărsare a apelor în perioada

viiturilor. Văile părăsite sunt reactivate în timpul revărsărilor şi păstrează apa o mare parte din an, mai

ales în anii cu precipitaţii abundente. Terasele fluviatile sunt îngropate sub o pătură de loess groasă de 5 –

10 m.

10

Altitudinea scade de la N-V spre S-E, de la 132 m în punctul Dealul cu Vii de la N-V de satul

Cărpenişu, la 105 m pe teritoriul comunei Joiţa.

Aluviunile recente ce acoperă o mare parte a câmpiei cantonează un bogat strat acvifer situat la

adâncimi ce variază între 0,5 şi 3 m.

b) Câmpia Vlăsiei este reprezentată pe teritoriul judeţului Giurgiu prin două compartimente ale

sale:

- Vlăsia Centrală sau Câmpia Colentinei este drenată de Valea Dâmboviţei, fiind mărginită de lunca

Argeş – Sabar şi Câmpia de subsidenţă. Are caractere mai variate, fiind o zonă de tranziţie între N şi S şi

între V şi E. Această parte din judeţul Giurgiu a Vlăsiei Centrale este relativ netedă, văile şi văiugile ce o

străbat au maluri conturate, iar crovurile sunt ca şi inexistente.

- Vlăsia sudică sau Câmpia Câlnăului este limitată în cadrul teritoriului judeţului Giurgiu de Lunca Argeş

– Sabar, fiind o câmpie relativ înaltă, acoperită de o pătură de loess groasă de 5 – 15 m şi străbătută de văi

puţine şi mici ce se evidenţiază slab în relief. Principala vale ce o străbate pe teritoriul judeţului Giurgiu

este Cociocul, cu caracter mlăştinos, pe care s-au amenajat mai multe iazuri. Crovurile sunt foarte

frecvente şi au dimensiuni diferite.

Contactul cu Valea Sabarului se face prin intermediul mai multor terase fluviale, care, mai ales în

sectorul Vidra – Herăşti, au o extensiune apreciabilă.

c) Câmpia Burnazului este delimitată în judeţul Giurgiu de Valea Câlniştei şi de luncile

Neajlovului, Argeşului şi Dunării, corespunzând, în cea mai mare parte, cu Burnazul estic. De origine

fluvio-lacustră, Burnazul estic are un evident aspect tabular, înclinarea sa fiind S-N, inversă în raport cu

înclinarea generală a Câmpiei Române (91 m la Izvoru şi 87 m la Carapancea, 94 m la Băneasa, 86 m la

Mihai Bravu şi 84 m la Comana, 85 m la Putineiu şi 81 m la Hotarele). De asemenea, partea estică are şi o

uşoară înclinare spre E, altitudinea sa absolută scăzând, de la 94 m pe teritoriul comunei Băneasa la 80 m

la obârşia văii Zboiului şi la 70 m în raza comunei Căscioarele (judeţul Călăraşi).

Depozitele leossoide, care acoperă în întregime câmpia, cu grosimi de 20 – 25 m (în cadrul cărora

se intercalează 3 – 4 orizonturi de soluri îngropate) au favorizat apariţia crovurilor, mai ales în partea

vestică. Sub pătura de loess se află un complex de nisipuri şi pietrişuri (stratele de Frăteşti) care apar la zi

în partea sudică (Frăteşti – Pietrele) şi care cantonează o bogată pânză acviferă, marcată de numeroase

izvoare de la baza versantului (în special la contactul cu luncile Dunării şi Argeşului). Văile, relativ

numeroase, sunt scurte (mai lungi sunt numai văile Porumbeni – Izma, Gurbanului), au adâncimi destul

de mari spre contactul cu luncile şi, în cea mai mare parte, au direcţia S - N, confluenţa lor făcându-se cu

Valea Câlniştei şi cu cea a Neajlovului.

Spre Dunăre se îndreaptă numai două văi mai importante, orientate în cea mai mare parte V–E

(Parapanca şi Zboiul), cu un curs domol, pe care au fost construite mai multe iazuri.

Aspectul tabular al Burnazului este pus în evidenţă şi de contactul său cu luncile înconjurătoare,

contact marcat de versanţii abrupţi ce domină văile cu 30 – 70 m (45 m la Hotarele, 50 – 70 m între

Prundu şi Greaca). Aici au loc intense procese de eroziune, surpare, alunecare.

d) Câmpia Neajlovului sau Vlascei sudice, situată aproape în întregime în judeţul Giurgiu (o mică

porţiune se află în judeţul Teleorman), este delimitată de câmpia de subsidenţă, de luncile Argeşului,

Neajlovului şi Câlniştei. Tot cu aspect tabular, această câmpie are o înclinare generală NV-SE (altitudinea

scăzând de la 142 m în NV la 77 m în SE) şi o fragmentare moderată, principalele văi ce o străbat fiind

cele ale Neajlovului, Milcovăţului şi Glavaciocului. Contactul cu lunca Argeşului se face prin versanţi cu

înclinare uneori accentuată, pe alocuri chiar abrupţi, cu înălţimi de 20 – 30 m, cele câteva fragmente de

terasă estompând numai local această denivelare mare. Către luncile Neajlovului şi Câlniştei, trecerea este

mai lentă, datorită existenţei unor niveluri de terase.

Câmpia Neajlovului este acoperită de un strat de loess, cu o grosime de 10 – 12 m, în care se

înregistrează 2 – 4 orizonturi de soluri îngropate. Frecvenţa crovurilor este mai mică, iar procesele de

eroziune mai reduse decât în Câmpia Burnazului.

e) Lunca Dunării este unitatea morfologică cea mai joasă de pe teritoriul judeţului Giurgiu, cu o

uşoară înclinare din amonte spre aval (de la 21 m altitudine absolută la 14,6 m) şi foarte slabă dinspre

albia fluviului spre marginea nordică a luncii. Lăţimea ei, pe teritoriul judeţului, înregistrează cea mai

mare valoare în raza localităţilor Prundu şi Greaca (9 km), iar cea mai mică în raza localităţilor Slobozia

şi Giurgiu (2 km).

Amenajările hidroameliorative realizate aici în ultimele decenii au schimbat radical peisajul

natural al Luncii Dunării; în locul meandrelor sau văilor mlăştinoase, al gârlelor ori al lacurilor şi bălţilor

11

(Greaca, Mahâru, Pietrele) se întind acum terenuri arabile cu mare fertilitate, ca urmare a lucrărilor de

drenare, îndiguire, irigare.

f) Lunca Argeşului, prin extensiunea şi prin individualitatea sa morfologică, se detaşează ca o

unitate distinctă pe teritoriul judeţului. Sectorul cuprins între Malu Spart – Bolintin Deal şi confluenţa

Sabarului cu Argeşul este cunoscut sub numele de Lunca Argeş - Sabar, având o lungime de circa 60 km

şi lăţimi ce variază între 4 – 8 km. Altitudinea scade de la 100 m în NV la 38 – 40 m în SE. Aluviunile

recente, cu un grad ridicat de permeabilitate, cantonează orizonturi freatice la mică adâncime, ceea ce

favorizează menţinerea unei umidităţi însemnate chiar în perioadele secetoase. Specificul luncii este dat

de prezenţa belciugelor (meandru părăsit prin bararea capetelor cu aluviuni), pintenilor (porţiuni mai

înalte ce pătrund ca pintenii într-o vale), grădiştilor (formă pozitivă de teren, caracteristică luncilor sau

teraselor de luncă), privalurilor (vale seacă, vechi curs de apă), văilor părăsite, de netezimea sa accentuată

şi de utilizare agricolă intensivă.

De menţionat şi Lunca Câlniştea - Neajlovului, care se desfăşoară de-a lungul râului Câlniştea şi,

de la Călugăreni, urmează şi cursul râului Neajlov, dar extinderea ei este mai mică, atât ca lungime, cât şi

ca lăţime. Caracterele generale sunt asemănătoare cu cele ale Luncii Argeşului, diferenţierile locale fiind

determinate de structura morfopedohidrografică.

În judeţul Giurgiu se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă. Fauna este

constituită în general din specii termofile: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de

câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure. Fauna pajiştilor de

luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează specii tipice. Multe dintre păsările care trăiesc în aceste

locuri atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua

comună. Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul,

şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea.

Vegetaţia este de tipul silvo-stepă, în cuprinsul judeţului distingându-se subraioanele vegetaţiei

tipice luncilor, a câmpurilor cu graminee în alternanţă cu pâlcuri de pădure în care predomină specii de

salcâmi şi subraionul pădurilor de câmpie joasă - vechiul codru al Vlăsiei - în prezent în mare parte

distruse în beneficiul suprafeţelor agricole.

La nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc. Pădurile de

luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele

nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile

sau halofile. În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata

apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei.

Pădurile se constituie din circa 60 de specii de arbori, arbuşti şi plante agăţătoare. Speciile

principale sunt: stejarul, ulmul, paltinul (jugastrul), teiul, carpenul obişnuit şi chel.

2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului

Solurile de pe teritoriul judeţului Giurgiu diferă în funcţie de evoluţia paleogeografică şi de natura

şi dimensiunile principalelor forme de relief.

Cernoziomurile cambice şi argiloiluviale acoperă partea centrală şi sudică a Burnazului, fiind

prezente şi în sudul Câmpiei Câlnăului.

Cernoziomul puternic levigat este format pe depozite loessoide unde pânza freatică se situează la

adâncimi de peste 8 m.

Cernoziomul slab şi moderat levigat este format tot pe depozite loessoide unde pânza freatică se

situează la peste 10 m adâncime.

O răspândire însemnată pe teritoriul judeţului au şi argiluvicolurile reprezentate de solurile brun -

roşcate, formate sub vegetaţie de pădure, pe depozite loessoide, în condiţiile unei pânze freatice situate la

adâncimi mai mari de 6 m. Ele acoperă nordul Burnazului, Câmpia Neajlovului, Câmpia Câlnăului şi

sudul câmpiei de subsidenţă.

Solurile aluviale, formate pe depozite de luncă şi aflate în diferite stadii de evoluţie, au o

răspândire apreciabilă în judeţul Giurgiu, acoperind luncile Dunării, Argeşului, Neajlovului şi o parte din

câmpia de subsidenţă.

Alte categorii de soluri apar pe teritoriul judeţului sub forma unor petice, puţin extinse şi deci cu o

importanţă redusă în peisajul natural şi economic. Dintre acestea, mai răspândite sunt solurile hidromorfe

(gleice) şi solurile halomorfe (soloneţuri).

Solurile cernoziomice şi cele brun-roşcate, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului judeţului,

au calităţi nutritive însemnate, însă pentru un randament cât mai ridicat al culturilor agricole, sunt

12

necesare amendamente cu îngrăşăminte (în special azotoase pentru cernoziomuri şi complexe pentru brun

- roşcate).

De asemenea, datorită caracterelor climatice, se impune aplicarea irigaţiilor, umiditatea naturală

scăzând foarte mult şi devenind insuficientă pentru cerinţele plantelor agricole în perioadele secetoase.

Subsolul. Cu numai patru decenii în urmă, subsolul judeţului Giurgiu era considerat lipsit de

importanţă economică, fără resurse de zăcăminte minerale utile. Prospecţiunile efectuate au pus în

evidenţă zăcăminte de petrol şi gaze (structuri petrolifere şi gazifere au fost identificate în toată câmpia de

subsidenţă şi în Câmpia Neajlovului). Exploatări însemnate de ţiţei se fac în partea nordică şi centrală,

înscriind judeţul Giurgiu printre judeţele producătoare de ţiţei ale ţării. Zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale

aflate în exploatare sunt la: Cartojani, Buturugeni, Găiseni, Roata de Jos, Mârşa, Floreşti - Stoeneşti,

Grădinari, Bolintin Deal.

Depozitele cuaternare oferă cantităţi însemnate de materiale de construcţii: nisipuri, pietrişuri,

argile, precum şi bogate strate acvifere. Exploatările de nisip şi pietriş sunt localizate în albiile râurilor şi

pe terasele râurilor principale: Argeş la Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti Găiseni, Grădinari pe Neajlov la

Vadu Lat şi Bucşani, fiind sursele de bază ale construcţiilor din judeţ şi din municipiul Bucureşti.

Apele freatice şi subterane, cantonate în strate cu grosimi şi adâncimi diferite, practic în cantităţi

inepuizabile, reprezintă una din principalele resurse naturale.

Secțiunea 2 - Caracteristici climatice

2.2.1 Regimul climatic, specificități, influențe

Caracteristica climatului este conferită de poziţia pe care o are teritoriul judeţului în cadrul

Câmpiei Române şi de condiţiile locale geografice. Astfel clima temperat-continentală a sudului ţării are

aici caractere de tranziţie, rezultate din interferenţa elementelor climatice ale vestului Câmpiei Române cu

cele ale părţii estice, iar topoclimatele sunt influenţate de caractere locale ale unităţilor şi subunităţilor

naturale şi antropice.

Regimul termic al teritoriului judeţului Giurgiu, datorită caracterului său continental, înregistrează

amplitudini mari anuale ale mediilor lunare (între 25,50

C şi 25,90

C) şi foarte mari ale valorilor absolute

(peste 40,560

C). Deşi nu se înregistrează diferenţe teritoriale mari în regimul termic, totuşi se evidenţiază

o uşoară creştere a valorilor în sud, faţă de nordul judeţului.

În judeţul Giurgiu clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin

contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă. Temperatura medie anuală este de 11,50

C, cu

variaţii de la media de 230

C pe timp de vară la 1,50

C iarna (regimul climatic general se caracterizează

prin veri foarte calde, cu cantităţi medii de precipitaţii care cad în mare parte sub formă de averse şi prin

ierni relativ reci, marcate la intervale neregulate, atât de viscole puternice cât şi de încălziri frecvente).

Datorită uniformităţii reliefului are o evidentă omogenitate teritorială. În extremitatea sudică a judeţului

se individualizează topoclimatul specific luncii Dunării, cu veri mai călduroase şi ierni mai blânde decât

în restul câmpiei.

2.2.2 Regimul precipitaţiilor

În judeţul Giurgiu precipitaţiile atmosferice înregistrează cantităţi medii anuale cuprinse între 500

şi 600 mm; în luna iulie cantitatea medie de precipitaţii este de circa 60 – 80 mm, iar în luna ianuarie este

30 – 40 mm.

2.2.3 Temperaturi

Temperaturile foarte ridicate sunt generate de invadarea aerului supraîncălzit, uscat, din estul

continentului european. Numărul zilelor de vară (cu temperaturi peste 250

C) este de 117,3 la Giurgiu şi

114,5 la Ghimpaţi, iar al zilelor tropicale (cu temperaturi maxime de peste 300

C) de 49,3 la Giurgiu şi de

44,7 la Ghimpaţi.

Valorile absolute medii lunare multianuale sunt cuprinse între max. 17,30 C şi min.7,4

0 C.

Valorile temperaturilor medii lunare sunt: maxim / minim în grade Celsius:

VTML Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Max. 17,22 5,92 12,10 18,7 23,90 27,89 30,13 29,85 23,15 17,92 9,76 4,47

Min. 3,00 2,40 1,69 6,95 12,4 15,75 17,54 17,50 12,51 7,95 2,27 1,13

Temperaturile minime absolute sunt rezultatul pătrunderii maselor de aer rece din regiunile arctice

şi răcirilor radiative din timpul nopţilor senine. Numărul zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime sub 00

13

C) este de 29,7 la Giurgiu şi de 30,0 la Ghimpaţi, iar al zilelor de îngheţ (cu temperaturi minime sub 00

C)

de 97,3 la Giurgiu şi de 105,1 la Ghimpaţi. O consecinţă directă a scăderii temperaturii sub 00

C este

îngheţul. Astfel, datele medii ale primului îngheţ sunt 1 noiembrie la Giurgiu şi 25 octombrie la Ghimpaţi,

ale ultimului îngheţ 3 aprilie la Giurgiu şi 8 aprilie la Ghimpaţi şi 5 aprilie la Herăşti, durata medie a

intervalului de zile cu îngheţ fiind de 153 la Giurgiu şi de 165 la Ghimpaţi şi 156 la Herăşti.

2.2.4 Fenomene meteorologice extreme

Datele extreme ale celui mai timpuriu prim îngheţ au fost 24 septembrie, iar ale celui mai târziu

ultim îngheţ 25 aprilie la Giurgiu, 7 mai la Ghimpaţi şi 9 mai la Herăşti. Datele medii ale celui mai târziu

prim îngheţ sunt 2 decembrie la Herăşti, 14 noiembrie la Ghimpaţi şi 30 noiembrie la Giurgiu, iar ale

celui mai timpuriu ultim îngheţ 6 martie la Giurgiu, 7 martie la Ghimpaţi şi 17 martie la Herăşti.

Secțiunea 3 - Reţeaua hidrografică

2.3.1 Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate

Teritoriul judeţului Giurgiu înregistrează o mare densitate a reţelei hidrografice, în regim natural şi

artificial. După geneză şi caractere generale, apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari

categorii: râuri, lacuri şi ape freatice.

Râurile, reprezentate de apele curgătoare cu curs permanent sau temporar, formează o reţea a cărei

densitate este de aproape 0,24 km/km2, fiind tributare la două bazine hidrografice: Argeş şi Dunărea.

Regimul de scurgere a râurilor este caracterizat de o evidentă variaţie de debite de la un anotimp la

altul. Vara se înregistrează valori reduse sau se întrerupe complet scurgerea la râurile mai mici. În schimb,

debitele cresc mult în timpul ploilor de toamnă şi mai ales de vară, când nivelul apelor poate depăşi

malurile albiei minore. Abundenţa ploilor în ultimii ani a provocat inundaţii pe mari suprafeţe, afectând

terenuri agricole, locuinţe, drumuri.

Reţeaua hidrografică este completată de 13,44 km2 suprafeţe de bălţi şi lacuri naturale şi 28,07

km2 suprafeţe de lacuri de acumulare; suprafaţa luciilor de apă este de 9076,75 ha, reprezentând 2,57 %

din suprafaţa totală a judeţului Giurgiu.

Dunărea, cea mai mare şi mai importantă arteră hidrografică, udă teritoriul judeţului pe o lungime

de 75 km, constituind limita lui sudică şi în acelaşi timp un sector al graniţei de stat cu Bulgaria. Datorită

revărsărilor frecvente cauzate de creşterile mari ale debitelor şi de panta mică de scurgere care

transformau lunca într-un domeniu al apelor şi al vegetaţiei acvatice, Dunărea a fost îndiguită pe

cuprinsul întregului său curs din regiunea de câmpie. Lăţimea albiei minore este, în general, de 750 m la

nivelurile minime şi de 950 m la nivelurile medii multianuale. În cadrul albiei, prin depuneri mai

însemnate de aluviuni, se formează ostroave cu lungimi de până la 6 km şi lăţimi de câteva sute de metri,

care alipindu-se de mal alcătuiesc mici depresiuni alungite, numite japşe sau lişteve.

Debitul mediu multianual înregistrat la Giurgiu este de 5930 m3/s. La ape scăzute, debitul este de

1450 m3/s, iar la niveluri maxime se apropie de 16500 m

3/s.

Afluenţii tributari direct Dunării, care nu intră în componenţa bazinului hidrografic al Argeşului,

sunt reduşi ca lungime şi au un regim strâns legat de precipitaţiile locale şi de izvoarele provenite din

pânza freatică a Câmpiei Burnazului. De aceea pe văile lor au fost amenajate iazuri cu folosinţe piscicole

şi pentru irigaţii (Parapanca, Zboiu).

Albia fluviului Dunărea poate transporta pe tronsonul aferent judeţului, în regimul parametrilor

hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale

între 13400 m3/s – 17100 m

3/s. Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele

două acumulări de la Porţile de Fier.

Fluviul Dunărea, cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde m3/an, ar putea fi cea mai

bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale, de

aceea se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde

m3/an).

Argeşul colectează cea mai mare parte a apelor curgătoare din judeţ, având pe cei 113 km cât

măsoară pe teritoriul judeţului, o pantă medie de scurgere de 0,99 % (0,99 m/km). Debitele înregistrează

valori destul de diferite de la o perioadă la alta, debitele maxime anuale înregistrează 1910 m3/s la Malu

Spart şi aproape 3000 m3/s la ieşirea de pe teritoriul judeţului. Lucrările de îndiguire şi cele de

regularizare a cursului său superior, prin crearea de bazine de retenţie cu funcţie hidroenergetică, au

limitat mult inundaţiile.

14

Bazinul râului Argeş se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar în aval de barajul

Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală, cu lăţimea la bază de 60 m

pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor

hidrotehnice complexe, baraje şi lacuri de acumulare pe tronsonul amonte, precum şi regularizarea lui în

aval de barajul Mihăileşti.

Principalii afluenţi ai râului Argeş de pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt:

- Neajlovul cu Câlniştea şi Dâmbovnicul;

- Sabarul cu Ciorogârla (care de fapt înseamnă Dâmboviţa ca urmare a derivaţiei Brezoaiele – judeţul

Dâmboviţa).

Neajlovul, cu un debit mai redus (6,4 m3/s la Călugăreni – debit mediu anual) şi cu o pantă de

scurgere, mai ales după confluenţa cu Câlniştea, măsoară 100 km pe teritoriul judeţului, regimul său

hidrologic fiind influenţat de condiţiile climatice ale Câmpiei Române. Cel mai important afluent al său

este Câlniştea, care are apă mai ales în perioadele ploioase, în timpul verilor secetoase prezentând

caracterul unei văi mlăştinoase. Afluenţii Câlniştei au acelaşi regim hidrologic (Glavaciocul unit cu

Milcovăţul, Porumbeni şi Izmar) din care cauză pe văile lor s-au construi numeroase bazine de retenţie,

cu o apreciabilă importanţă piscicolă.

Sabarul, numit Răstoaca în cursul său superior, îşi poartă apele, bogate în zilele cu precipitaţii

abundente, dar sărace în perioadele secetoase, printr-un curs domol şi sinuos, pe o lungime de 85 km. El

limitează lunca Argeş - Sabar pe o lungime de peste 50 km şi are un debit mediu anual, la Bolintin Vale,

de 2,13 m3/s. Afluentul său, Ciorogârla, o fostă viroagă, devenită arteră hidrografică prin unirea cu

Dâmboviţa, este mai mult o înşiruire de mici arii lacustre sau mlăştinoase, activizate de ploi sau de

deversările din Dâmboviţa.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 0,24 km/km2.

2.3.2 Bazine hidrografice, lacuri de acumulare

Lungimea totală a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 845 km.

Nr. crt. Curs de apă Lungime (km) Suprafata B.H. (kmp)

BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. Argeş 113 363

2. Neajlov 99 420

3 Baracu 8 11

4 Chipicanu 21 33

5 Crevedia 1 1

6 Dâmbovnic 24 90

7 Ilfovăţ 39 114

8 Bălăria 18 66

9 Vartop 11 22

10 Câlniştea 56 132

11 Valea lui Damian 11 51

12 Valea Porumbenilor 24 166

13 Siliştea 12 56

14 Raiosu 12 28

15 Ismar 27 161

16 Glavacioc 25 52

17 Milcovăţ 37 39

18 Bratilov 29 67

19 Racu 7 37

20 Iordana 5 47

21 Dadilovăţ 7 80

22 Gurbanu 11 72

23 Sabar 58 141

24 Bai 5 4

25 Ciorogârla 18 32

26 Valea Mamina (Cocioc) 16 37

15

27 Dâmboviţa 7 18

28 Ilfov 11 6

29 Ilfovăţ (Baldana) 5 12

TOTAL B.H. ARGEŞ 717 2358

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂREA

33 Dunărea 75 520

34 Parapanca 27 427

35 Ciuvica 8 63

36 V. Onceşti 9 84

37 Zboiu 9 74

TOTAL B.H. DUNĂREA 128 1168

TOTAL GENERAL 845 3526

2.3.3 Lacuri, iazuri, acumulări piscicole

Lacurile de luncă, numite de obicei bălţi, s-au format în ariile depresionare din luncile joase, cât şi

din izvoare provenite din pânza freatică. Cel mai mare şi în acelaşi timp cel mai tipic lac de luncă este

Balta Comana. Situată în Lunca Neajlovului, la 7 km de confluenţa cu Argeşul, Balta Comana are o

suprafaţă de 700 ha, o lungime de 7 km şi o lăţime maximă de 2,5 km şi este alimentată de apele

Neajlovului şi de izvoare. Prin aşezarea sa, la contactul dintre luncă şi Câmpia Burnazului, într-o regiune

cu întinse şi masive păduri de foioase şi cu un bogat fond cinegetic, are un valoros potenţial turistic.

În lunca Argeşului se găsesc câteva bălţi, cu suprafeţe de 10 – 40 ha (Herăşti, Zăgaz, lângă satul

Valea Dragului) cu niveluri foarte variabile şi cu adâncimi reduse. În mare parte, acestea sunt invadate de

vegetaţie acvatică. Tot în lunca Argeşului, în micile arii depresionare, în unele braţe părăsite sau în

belciuge, toate reactivate la viituri, sunt instalate bălţi, ale căror suprafeţe nu depăşesc 10 ha: Moarta –

lângă Tîntava, Moarta – lângă Colibaşi, bălţile Dărăşti, Drăgănescu.

Lacurile artificiale. Pe văile Zboiu, Parapanca, Izmar, Porumbeni, Milcovăţ, Glavacioc, Bălăria,

etc. sunt 86 astfel de acumulări (iazuri) administrate de S.C. Piscicola S.A. Giurgiu sau primăriile

localităţilor respective, după cum urmează:

Cursul de apă Denumirea acumulării Localizare

Neajlov Pepiniera Comana Comana

Bălăria Bălăria I, II, III Valea Plopilor

Bulbucata Bulbucata

Cumpăna Valter Mărăcineanu

Valter Mărăcineanu I, II Iepureşti

Singureni Singureni

Râiosul Ileana Ghimpaţi

Câlniştea Naipu Naipu

Pepiniera Bila Schitu

Ghimpaţi Cămineasca

Vlaşin Vlaşin

Răsuceni Răsuceni

Izmar Bila II Schitu

Bila I, Izvoarele I, II, Petru Rareş, Radu Vodă I Izvoarele

Chiriacu I,II Chiriacu

Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir

Valea Bujorului Valea Bujorului

Radu Vodă II Radu Vodă

Valea lui Damian Răsuceni I, III Răsuceni

Răsuceni II Radu Vodă

Răsuceni IV Satul Nou

Valea Porumbenilor Săpături I, II, III Cucuruzu

Tomuleşti I, II Tomuleşti

Tomuleşti III, Toporu I, II, III, IV Toporu

Siliştea Chiriceanca Cucuruzu

Milcovăţ Valea Lungă Milcovăţu

16

Cursul de apă Denumirea acumulării Localizare

Dadilovăţ Valea Zinei Mihai Bravu

Valea Crângului Crângu I, II, III Stăneşti

Parapanca Drăghiceanu I, II, III Drăghiceanu

Gogoşari, I, II Gogoşari

Izvoru I, II Izvoru

Vieru III, Jianca I, II Vedea

Zboiu Măgura I, II, III, IV, V, VI Hotarele

Baraj Izvoarele

Zboiu Greaca

Puţu Greci Puţu Greci

Ciuvica Hodivoaia I, II, III Hodivoaia

Moris Vieru, Vieru I, II Vieru

Putineiu I, II, III, Crângu, La Cireşi, La

Cazanu, Crângu IV, V

Putineiu

Canal Comasca Comasca I, II, III Băneasa

Dunăre Pepiniera Ramadam Slobozia

Vale necadastrată Frăteşti I, II Frăteşti

Apele subterane (freatice) oferă posibilităţi medii de captare. Zonele în care aceste posibilităţi pot

fi considerate superioare mediei sunt cele situate în lunca Argeşului, zona de nord a judeţului şi în lunca

Dunării spre stratele acvifere freatice şi în domeniul de existenţă a stratelor Frăteşti – pentru apele

subterane de adâncime.

Sectoarele cu cele mai bune posibilităţi de captare a acviferelor freatice sunt cele situate în partea

de est a râului Argeş, în zonele de luncă şi terase ale Argeşului precum şi în zonele de luncă şi terase ale

Dunării. Posibilităţi reduse de captare sunt în sectoarele situate în vestul judeţului, corespunzător

interfluviilor Argeş – Neajlov, Neajlov – Câlniştea. Zonele cu ape freatice nepotabile sunt reduse ca

extindere, ele rezumându-se la cele situate în lunca râului Neajlov (Comana – Gostinari) şi respectiv

Milcovăţ (Letca Nouă).

Acviferele de adâncime oferă cele mai mari posibilităţi de captare în zonele din extremitatea nord

- estică a judeţului, având în vedere că în această zonă complexul acvifer Frăteşti este constituit din trei

orizonturi distincte cu capacităţi productive destul de bune. O altă zonă cu posibilităţi medii de captare

este cea situată în interfluviul Neajlov – Câlniştea, până la adâncimea de 100 m, zonă în care forajele

singulare pot furniza debite între 2 - 6 l/s.

Zonele de captare mai importante sunt următoarele: Arcuda, Ulmi, Bălănoaia, Slobozia I şi II,

Bălanu, Dunăreana şi complex Remuş, Uzina de apă Giurgiu şi Oinacu 1 şi 2.

Pentru localităţile rurale, sursele de apă subterană rămân de bază pentru alimentarea cu apă

potabilă.

Calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane este influenţată direct de activităţile umane din

zonă.

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, încadrarea lor în categoriile de calitate este următoarea:

- fluviul Dunărea este de categoria I-a de calitate pe tot parcursul pe teritoriul judeţului;

- râul Argeş este, de asemenea, de categoria I-a de calitate până la confluenţa cu Neajlovul, în continuare,

până la vărsarea în Dâmboviţa, fiind de categoria a II-a de calitate;

- râul Neajlov este de categoria I-a de calitate de la intrarea în judeţ până la confluenţa cu Dâmbovnic,

fiind apoi de categoria a II-a de calitate până la vărsarea în Argeş;

- râul Sabar este de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului;

- râul Bratilov este de categoria a II-a de calitate până la confluenţa cu râul Milcovăţ, acesta fiind de

categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului;

- râurile Glavacioc şi Câlniştea sunt de categoria a II-a de calitate de la intrarea în judeţ până la vărsarea

în Neajlov;

- pe teritoriul judeţului Giurgiu, Dâmbovnicul este de categoria a III-a de calitate până la confluenţa cu

Neajlovul, Ciorogârla este tot de categoria a III-a de calitate, iar Dâmboviţa este de categoria I-a de

calitate.

17

Rețeaua hidrografică

(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr.

crt. UAT Cursuri de apă Amenajări hidrotehnice Amenajări piscicole Altele

1 Giurgiu Fluviul Dunărea - 7,3

km

Canalele Cama și Sf. Gheorghe

Brațele Smîrda și Ana

Lacul Neamțului, Lacul Lung, Lacul

Mare, Lacul Ciobănașul

2 Bolintin

Vale

Râul Argeş - 202,75

ha

Acumularea Ogrezeni - Crivina

Canton priza Argeş - Sabar - 0,29 ha

dig mal drept Malu Spart - 0,8 ha pod pe DJ 601 km 109+0,00

Râul Sabar - 17,42 ha canal Argeş - Sabar - 0,56 ha pod pe DJ 401 km 59+700

3 Mihăileşti Râul Argeş - 15 km

Lac de acumulare a Barajului Mihăileşti

- 1000 ha (99 mil. m³) (micro -

hidrocentrală)

Acumularea Mihăileşti este folosită

la reglarea viiturilor produse pe râul

Argeş.

4 Adunaţii

Copăceni Râul Argeş - 22 km

5 Băneasa

Digul de protecţie în stare foarte proastă

este situat de la marginea fostului sat

Meletie până la digul din satul Gostinu

(în stare foarte proastă) cu care se uneşte

Acumulare piscicolă Teodorescu - sat

Frasin

Canale de desecare: Comasca,

Ştefănache, Cioranu.

Acumulare piscicolă Chelu Răducu -

sat Pietrele

Acumulare piscicolă SC Gemil SRL -

sat Pietrele

6 Bolintin

Deal

Râul Argeş - 0,188

km

Amenajări hidrotehnice aferente râului

Sabar: podul de la km 59+700, pus în

funcţiune în anul 1957.

Acumulare piscicolă - Primăria Bolintin

Deal - 3,83 ha, adâncime 3 m Canalul Argeş - Roşu

Râul Sabar - 6,5 km;

17,42 ha

Acumulare piscicolă - Boerescu Mihnea

Mihai - 4 ha, adâncime 3 m Apeductul Crivina - Dragomireşti

Acumulare piscicolă - SC Elcon SRL -

6 ha, adâncime 9 m

Aducţiune de apă brută Crivina -

Arcuda

Acumulare piscicolă - SC Coloso

Company SRL - 8 ha, adâncime 4 m

Frontul de captare apă subterană

Arcuda, ramura B

7 Bucşani

Râul Neajlov - 9 km

(satele Bucşani şi

Vadu Lat)

Râul Milcovăţ

Râul Dâmbovnic

(afluent drept al râului

Neajlov; limitează

intravilanul satului

18

Nr.


Goleasca la N şi al

satului Uieşti la E;

desparte satele

Obedeni şi

Angheleşti)

8 Bulbucata

Râul Neajlov

Balta Bălăria - 8 ha

Râul Ilfovăţ (străbate

satul Făcău) Lacul Făcău - 4 km

9 Buturugeni

Râul Argeş - 7 km

(din Buturugeni până

în Poşta) Lac de acumulare Mihăileşti

Lacuri, iazuri: SC Rox Daf SRL - 7

ha; SC Sut Carpaţi SRL - 4 ha; SC

Agro Fishing SRL - 13 ha Râul Ilfovăţ - 8 km

(din Pădureni până în

Podu Ilfovăţului)

10 Călugăreni

Râul Neajlov - 12 km;

24,84 ha Dig Hulubeşti - 8,8 ha

3 poduri peste râul Neajlov

Râul Câlniştea - 8 km;

14,22 ha pod peste râul Câlniştea

11 Clejani Râul Neajlov - 7 km Sterea - 5 ha, volum 63000 m³ Acumulare piscicolă - 5000 m² (de o parte şi de alta a DN 61)

Iaz - 50000 m² (lângă islazul

comunal)

12 Colibaşi

Râul Argeş Malul stâng al râului Argeş este îndiguit

pe o lungime de 4,915 km. Acumulare piscicolă - 1 ha (de-a lungul

râului Sabar, la circa 1 km aval de

podul de la intrarea în comună, pe DJ

412) gestionată de Panait Nicolae

Apele ocupă 145 ha: 121 ha domeniu

public şi 24 ha proprietate privată. Râul Sabar

Malul drept al râului Sabar este îndiguit

pe o lungime de 9,4 km, din care 4,7 km

pe teritoriul localităţii.

13 Comana

Râul Argeş - 6,75 km;

71,4 ha

Acumulări piscicole - 220 ha (din care

171,6 ha Pepiniera Comana)

Balta Comana - 788,38 ha (6 km

lungime, 3 km lăţime)

Râul Neajlov - 15 km;

45,82 ha Balta fără nume - 2,07 ha

Pârâul Gurbanu - 9,5

km; 2,4 ha

Balta fără nume - 5,8 ha

Balta fără nume - 3,95ha

14 Cosoba

Râul Dâmboviţa (în

partea de N - E a

localităţii)

Râul Ciorogârla (în

partea de S - V a

19

Nr.


localităţii)

15 Crevedia

Mare

Râul Neajlov - 12 km

(străbate: Găiseanca,

Crevedia Mică,

Crevedia Mare,

Dealu.)

Dig de apărare - 1300 m, pe malul stâng

al râului Neajlov, în spatele

gospodăriilor din satul Crevedia Mică

Pod peste râul Neajlov Îndiguiri pe ambele părţi la braţul

secundar al râului Neajlov până la

întâlnirea cu râul Neajlov (îndiguirile au

fost efectuate de SGA Giurgiu)

16 Daia Pârâul Sirotca

17 Floreşti

Stoeneşti

Râul Argeş

Râul Sabar

18 Frăteşti

Pârâul Făgădăului

B 35 - 1,8 ha

Acumulare piscicolă - Valea Făgădăului

- 2,89 ha SC Ferma Drumetul SRL; 1,4

ha Primăria Frăteşti

Râul Bibiţa - 4 km

Acumulare piscicolă - Frăteşti - 1,85 ha

SC Sanda Agro SRL

Acumulare piscicolă - Bălănoaia - 14 ha

Apele Române

Acumulare piscicolă - Bălănoaia - 1,8

ha Davidoiu Mihai

19 Găiseni

Râul Argeş - 8 km

(străbate: Găiseni,

Căscioarele, Podu

Popa Nae.)

Râul Sabar - 7 km (

străbate: Găiseni,

Cărpenişu.)

20 Găujani Fluviul Dunărea Gârla Pasărea - 4,5 km², 7,5 km

lungime - Apele Române

21 Ghimpaţi

Râul Câlniştea

Acumulări piscicole râul Călniştea -

Buse Vasile (0744552930); SC Lody

Marcelino (0724159309)

Pârâul Râiosul Râul Glavacioc Acumulări piscicole râul Bălăria -

Botez Alice; SC Cyprinus SRL

(0217788252); Călin Ion Râul Milcovăţ

Râul Ismar Acumulări piscicole râul Ismar - Preotu

20

Nr.


Râul Bălăria - 1,5 km Ştefan (0722217078); Pescăria Bila

(0723427497)

22 Gogoşari

Râul Parapanca

(Jianca) - 13 km

(străbate Gogoşari,

Drăghiceanu, Izvoru)

Iazuri piscicole: Chican (administrator

Chican Ion, 0246215321) şi Răboj

(administrator SC Crisnir Agro SRL

0762179945) - Izvoru; Izvoru I (21 ha),

Izvoru II (8 ha), Drăghiceanu I (10 ha),

Drăghiceanu II (10 ha), Drăghiceanu III

(22 ha), Gogoşari I (28 ha) şi Gogoşari

II (16 ha) - SC Pesco SRL (Chican

Viorel, 0722607418; Toma Gheorghe,

0722607419); Daia (2 ha, administrator

Daia Dănuţ, 0726788068) - Gogoşari;

Gogoşari I A (8 ha) şi Gogoşari II A -

AVPS Giurgiu, 0246214859; La Moară

I (1,8 ha, administrator Urucu Nelu,

0766259513); La Moară II (1,8 ha,

Ciobanu Marin, 0722341430)

Suprafaţa amenajată piscicol de către

SC Pesco SRL este de 115 ha.

23 Gostinari

Râul Argeş - 6 km

Râul Neajlov

Râul Sabar

24 Gostinu Fluviul Dunărea

25 Grădinari Râul Argeş

Râul Sabar

26 Greaca Pârâul Zboiu - 1 km

Acumularea piscicolă Zboiu Lacul Zboiu (Cercan) - 10 ha (cu

rampă de alimentare cu apă)

Acumularea piscicolă Puţu Greci Lacul Puţu Greci - 10 ha (cu rampă

de alimentare cu apă)

27 Herăşti Râul Argeş

28 Hotarele Râul Argeş - 5,5 km

Acumularea piscicolă Magura 1 - 20 ha,

în nord


în nord


în nord


21

Nr.


în nord


în nord

29 Iepureşti

Râul Neajlov - 7,5 km

Balta Bălăria

Râul Ilfovăţ Lacul Fântâna Popii (între Băneşti şi

Chirculeşti)

Râul Bălăria

30 Isvoarele Râul Argeş - 4 km Lac de acumulare (iaz piscicol)

"Iazul (barajul) Coşcova" - 5,18 ha

31 Izvoarele

Valea lui Damian - 11

km

Acumularea Dimitrie Cantemir 1

Pârâul Ismar

Acumularea Dimitrie Cantemir 2 -

Radu Vodă

Acumularea Izvoarele 1

Acumularea Izvoarele 2

Acumularea Chiriacu 1

Acumularea Chiriacu 2

Acumularea Petru Rareş 1

Acumularea Silişte - Izvoarele

Acumularea Merdin - Izvoarele

Acumulare Valea Dragnei - Chiriacu

Acumularea Ghiţă 1 - Izvoarele

Acumularea Ghiţă 2 - Izvoarele

32 Joiţa

Râul Dâmboviţa (în N

- E)

Râul Ciorogârla (în S

- V)

33 Letca

Nouă

Râul Bratilov

Iaz

Râul Milcovăţ Iaz, lac de acumulare

Râul Glavacioc Iaz

34 Malu

Fluviul Dunărea - 8

km (de la km 502 la

km 510)

Incinta Vedea - Slobozia (dig

longitudinal - 8 km) Gârla Cama (Pasărea)

Râul Jianca

Râul Parapanca Iaz Jianca I

22

Nr.


Râul Adâncata

Iaz Jianca II

Iaz Mîrzac

Iaz Sebe

Iaz Adâncata

35 Mârşa

Râul Dâmbovnic - 7

km

Acumulare piscicolă la limita cu judeţul

Teleorman - 0,9 ha (gestionat de către

Agroexpres)

Lac de acumulare Valea Lungă - 7

ha, 63000 m³

Râul Milcovăţ

Iaz situat lângă islazul comunal - 3

ha (gestionat de către Consiliul Local

Mârşa)

36 Mihai

Bravu

Râul Neajlov

Pârâul Dadilovăţ

37 Oinacu Fluviul Dunărea Gârla Mare

38 Ogrezeni Râul Argeş

Râul Ilfovăţ

39 Prundu

Pârâul lui Basangeac -

1,5 km 2 iazuri proprietate personală în sat

Prundu- 200 mp Fluviul Dunărea

40 Putineiu Râul Parapanca

41 Răsuceni Râul Câlniştea - 10

km

42 Roata de

Jos

Râul Dâmbovnic:

Roata de Jos,

Cartojani şi Sadina - 9

km

Lacul lui Chivulete, Lacul lui Ene,

Lacul Ursului, Lacul Simii, Lacul cu

plopi etc.

Lac de agrement amenajat în dreptul

Bisericii Adormirea Maicii

Domnului din satul Sadina (circa 2

ha luciu de apă)

43 Săbăreni

Râul Dâmboviţa

Râul Ciorogârla

Râul Ilfovăţ - 7 km

44 Schitu

Râul Câlniştea - 4,5

km Amenajare piscicolă

Râul Glavacioc

45 Singureni Râul Neajlov - 8 km

46 Slobozia Fluviul Dunărea - în

sudul comunei Dig de apărare

23

Nr.


47 Stăneşti

Pârâul Jincuţa - 4 km

(în sat Stăneşti)

Canal de irigaţii Giurgiu - Răzmireşti -

11 km

Acumulări piscicole Crâng I şi Crâng II

- 8,61ha (în sat Stăneşti), administrate

de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor

Sportivi Giurgiu

pod Ene Pastin peste pârâul Jincuţa

Pârâul Gurbanu - 3

km (în sat Ghizdaru)

Pârâul Onceşti - 3 km

(în sat Onceşti)

Iaz piscicol - 12,5 ha (în sat Onceşti),

administrat de SC Miorita SRL

48 Stoeneşti Râul Câlniştea - 6,5

km

49 Toporu

Iaz Tomuleşti 1 - 31 ha (SC Mali Exim

SRL 0764173145) Valea Albă - 13 km (Drăgăneşti)

Iaz Tomuleşti 2 - 11 ha (SC Mali Exim

SRL 0764173145)

Valea Porumbeni - 23 km

(Cucuruzu, Toporu, Tomuleşti,

Trestenic)

Iaz Tomuleşti 3 - 24 ha (SC Lody

Marcelini Impex SRL 0765015701) Valea Toporului - 2 km (Toporu)

Iaz Marciu - 2 ha (Marciu Vlad Cristian

0728448310)

Valea Trestenicului - 10 km

(Tomuleşti, Trestenic)

Iaz Toporu 1 - 30 ha (SC Lody

Marcelini Impex SRL 0765015701) Valea Găleteanului (Tomuleşti)

Iaz Toporu 2 - 23 ha (SC Lody

Marcelini Impex SRL 0765015701) Valea Mocofelei (Tomuleşti)

Iaz Toporu 3 - 3,5 ha (SC Lody

Marcelini Impex SRL 0765015701) Valea Rugi - 500 m (Toporu)

Iaz Toporu 4 - 7 ha (SC Lody Marcelini

Impex SRL 0765015701) Valea Calului - 15 km (Toporu)

Valea Geadău - 10 km (Toporu,

Tomuleşti)

Văile Vârteju - 5 km (Toporu,

Tomuleşti, Trestenic)

50 Ulmi

Râul Sabar - 6 km Dig de protecţie - 2,3 km - Poenari,

Moşteni Râul Ciorogârla - 8

km

51 Valea

Dragului

Râul Argeş - 4 km

Lac de acumulare - iaz piscicol (balta

Zagaz) - 4 ha

Râul Sabar, cu

afluenţii: Strâmbu,

Suta, Cociocul - 5 km

24

Nr.


52 Vărăşti

Râul Argeş - 5 km

Râul Sabar - 5 km

Râul Cocioc

53 Vânătorii

Mici

Râul Neajlov (10 km,

afluentul său de

dreapta Baracul,

străbate Vânătorii

Mici, Corbeanca,

Vâlcelele, Vânătorii

Mari, Izvoru)

Râul Argeş (străbate

Poiana lui Stângă)

54 Vedea Fluviul Dunărea

Gârla Pasarea Râul Parapanca

Situaţia sistemelor/amenajărilor de alimentare cu apă în caz de incendiu


Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată

Denumirea sursei Locaţia / adresa

sistemelor /

amenajărilor

Capacitatea Date de contact Alte

observaţii Surse naturale

Sistem de

alimentare

cu apă

Hidranţi Rezervoare

1 Giurgiu maxim 3 ore

3 rampe de

alimentare la

surse naturale în

funcţiune

Da

152 hidranţi

exteriori în

funcţiune

2 Bolintin

Vale

SC Apa

Service SA

Giurgiu -

750 m³

Râurile Argeş şi

Sabar Da

65 hidranţi

exteriori în

funcţiune

Da

3 Mihăileşti Da

187 hidranţi

exteriori în

funcţiune

4 Adunaţii

Copăceni Da Da Sat Varlaam 600 m³

Nedelcu Liviu,

0720040066 Rezerva de

incendiu -

300 m³ Cirstasu Florin,

0727971635

25

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


Ciltea Iulian,

0743880302

Iordache

Marian,

0748077587

Repede George,

0726319927

5 Băneasa Da

Rampe de

alimentare

neamenajate

Nu

1 hidrant

exterior în

funcţiune

În curtea Staţiunii

de Cercetare

Îmbunătăţiri

Funciare Băneasa,

lângă Staţia de

condiţionat

seminţe

Voicu

Constantin,

0722515214

2 canale

impermeabilizate

La poarta de

acces a Staţiunii

de Cercetare

Îmbunătăţiri

Funciare Băneasa

Niculae

Nicuşor,

0721107573

6 Bolintin

Deal

3000 l

(rezervoarele

celor 2

autospeciale

de stins

incendii)

Râul Sabar cu

rampă în

funcţiune

Da

196 hidranţi

exteriori: 86

în funcţiune,

20

dezafectaţi,

90 defecţi

Bolintin Deal

7 Bucşani Da 8 hidranţi Da Satele: Bucşani,

Podişor, Vadu Lat

Staţie

alimentară

cu apă Vadu

Lat - 600 m³

Ion Dumitru,

0724462117

8 Buturugeni 200 mc

1 rampă de

alimentare în

funcţiune

Da

8 hidranţi

exteriori în

funcţiune (5

în

Buturugeni,

Da Buturugeni 40 m³/oră

Gheorghe Ilie,

0723061531 necesar de

apă 70400 mc Cojanu

Constantin,

0760364847

26

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


2 în

Pădureni, 1

în Podu

Ilfovăţului)

Lazăr

Constantin,

0722122423

9 Bulbucata 57 mc Da

Da

Str. Principală, nr.

70 400 m³

Neagoe Sorin,

0727538210

Radu Florin,

0730232966

Pufu Gabriel,

0729851450

Alexandru

Dorel,

0726479491

3 hidranţi

DJ 411 (Biserica,

Post poliţie,

Şcoala veche)

10 Călugăreni

Râul Neajlov

(pod Neajlov) -

rampă amenajată

Nu Nu

Groapa lui

Grigoraş (lângă

pădure pe

drumul spre

Hulubeşti)

Podul peste râul

Câlniştea

11 Clejani

Râul Neajlov

(rampă în

funcţiune)

Nu

12 Colibaşi

2 rampe de

alimentare în

funcţiune la râul

Argeş

Da

27 hidranţi

exteriori în

funcţiune

13 Comana Rezervor de Râul Argeş (de Da (în 3 hidranţi sat Comana, în

27

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


500 m³ la

fiecare staţie

de

alimentare

cu apă

potabilă din

satele

Comana,

Vlad Ţepeş,

Grădiştea şi

Falaştoaca

la ecluză) (rampă

neamenajată)

satele

Comana,

Vlad

Ţepeş,

Grădiştea

şi

Falaştoaca)

interiori în

funcţiune

faţa terenului de

sport

sat Comana, la

intersecţia

străzilor

Morarului cu

Şerban

Cantacuzino

sat Comana, la

intersecţia

străzilor Sf.

Dumitru cu

Şerban

Cantacuzino

1 hidrant

exterior în

funcţiune

SC Geca Impex

SRL

1 hidrant

exterior în

funcţiune

SC Chemical

LTD

4 hidranţi

exteriori în

funcţiune

sat Vlad Ţepeş, la

intersecţia

străzilor Pădurii şi

Trandafirului cu

str. Bujorului, la

staţia de apă şi în

faţa şcolii

4 hidranţi

exteriori în

funcţiune

sat Grădiştea, pe

str. Orhideelor în

faţa caselor la

numerele 569,

600 şi 621, pe str.

Principală la nr.

103

28

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


3 hidranţi

exteriori în

funcţiune

sat Falaştoaca pe

str.Principală în

faţa caselor la

numerele 87, 59

şi 31

14 Cosoba

Râurile

Dâmboviţa

şi Ciorogârla

Râul Dâmboviţa

Nu Râul Ciorogârla

850 fântâni

15 Crevedia

Mare

fântâni

proprii, râul

Neajlov

Râul Neajlov

(rampă în

funcţiune)

Nu

14 hidranţi

exteriori în

funcţiune

Podul ce face

legătura între

satul Crevedia

Mică şi satele Sf.

Gheorghe şi

Priboiu

16 Daia Nu

Reţea de

alimentare şi

hidranţi - în

curs de

execuţie

17 Floreşti

Stoeneşti

Convenţii cu

operatorii

economici

Rampe de

alimentare

neamenajate

Nu 6 puţuri

18 Frăteşti 1000 mc Da 5 hidranţi

subterani

2 hidranţi în satul

Frăteşti şi 3 în

satul Remuş

necesar de

apă 18500 mc

19 Găiseni

Râul Argeş

(rampă parţial

amenajată)

Nu Găiseni şi

Căscioarele

În perioada

martie -

decembrie, în

rest

alimentarea

se face cu

motopompele

din dotare.

Râul Sabar

(rampă parţial

amenajată)

20 Găujani Bazin de apă 2 rampe Nu Nu SC Sat Cetăţuia Bazin - 8 Maroiu Cosma,

29

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


(6 tone) -

Asociaţia

Victoria -

Găujani

amenajate Cosmara

SRL

tone 0723348286

Asociația

Victoria Găujani

Bazin - 8

tone

Deloiu Nicu,

0720030254

Gârla Găujani şi sat

Pietrişu

21 Ghimpaţi Da

Râul Câlniştea (1

rampă

amenajată)

Da

36 hidranţi

exteriori în

funcţiune

22 Gogoşari Da

Rampă de

alimentare la

surse naturale în

funcţiune

Da

1 hidrant

DJ 504A - pe

strada fostei

Circumscripţii

sanitar -

veterinare

1 hidrant

DJ 504A - în

dreptul fostului

magazin universal

1 hidrant

DJ 504A - în

dreptul Şcolii

generale Gogoşari

23 Gostinari

10000 l - apă

curentă

Mironeşti

Râul Argeş

(rampă

amenajată)

Nu

Da

Gostinari, Km 51

+ 300 nelimitată

Minea Marian,

0730033636

3 puţuri

prevăzute cu

pompe

electrice

Sat Mironeşti, la

parc, şcoală şi

biserică

3600

litri/oră

Drăgan

Gheorghe,

0730033630

24 Gostinu

Punctul

"Moarta" (rampă

amenajată)

Nu

25 Grădinari Da

2 rezervoare La 500 m pe

latura nordică de

sediul primăriei şi

la 50 m pe latura

4000 m³

2 hidranţi

30

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


sudică de SC

Style Construct

26 Greaca lacuri

naturale Nu

1 hidrant (SC

Hortimpex

Liylan SRL)

Da Greaca, str.

Principală, nr. 2 12 m³/oră

Stanimin Ioan,

0761636595

Popa Ion,

0769692843

27 Herăşti

Rampă de

alimentare la

surse naturale (în

funcţiune)

Nu

1 hidrant

exterior în

funcţiune

2 hidranţi

(SC

Alchimex

SA )

Herăşti 15 m³/oră Cale Constantin,

0724367947

28 Hotarele

Iazul Magura 1

(rampă

neamenajată)

Nu

Iazul Magura 2

(rampă

neamenajată)

Râul Argeş

(rampă

neamenajată)

29 Iepureşti Nu

30 Isvoarele Barajul

Coşcova

Râul Argeş şi

Lacul Coşcova

(rampe

neamenajate)

Nu

31 Izvoarele râul

Câlniştea

3 rampe de

alimentare la

surse naturale în

funcţiune Nu

6 hidranţi

exteriori în

funcţiune

Izvoarele

Tudor Mihai,

0767820957

Bălţile Ghiţă nr.

1 şi nr. 2

pod. Balta Valea

Dragnei pod DJ

503 Chiriacu.

31

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


Valea Bujorului

32 Joiţa

Râurile

Ciorogârla şi

Dâmboviţa (2

rampe

amenajate)

Da

Joiţa

4 hidranţi

(SC

Apanova

SA)

Str. Calea

Bucureşti, nr. 10 40 m³

1 hidrant

(Şcoala I-

VIII Bîcu)

Sat Bîcu 60 m³ Mihalache

Ioana,

0766303299

3 hidranţi

(Şcoala I-

VIII Joiţa)

Joiţa 60 m³ Manolache

Petre,

0724519214

33 Letca

Nouă

Râul Glavacioc

(rampă

amenajată)

Nu

DC 142 (lângă

cazan Letca

Veche)

Râul Milcovăţu

(rampă

amenajată)

DC 142 (lângă

pod Letca Nouă)

Pârâul Bratilov

(rampă

amenajată)

DN 61 (lângă

cimitir Milcovăţu)

34 Malu 2 bazine de

750 mc

1 rampă de

alimentare în

funcţiune (staţia

de apă)

Da

6 hidranţi

exteriori în

funcţiune (2

stradali + 4

staţia de apă)

2 bazine a

câte 750 m³ Şos. Giurgiului,

nr. 194 1500 m³

Cotorea Silviu,

Primăria Malu

Puiu Ion,

Primăria Malu

Cerveanu

Marian,

Primăria Vedea

Bănuţă Marcel,

Primăria Vedea

32

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


DN 5C, Şos.

Giurgiu, nr. 93 Gheţa St. Ioan

Str. Şcolii, nr. 7 Minică T. Ioan

35 Mârşa Da

6 hidranţi: 5

în funcţiune,

1 dezafectat

1 rezervor

de apă

36 Mihai

Bravu

Pârâul Dadilovăţ

(rampă

amenajată)

Nu

37 Ogrezeni

Râul Argeş

(rampă

neamenajată)

Nu

38 Oinacu

sistemul de

alimentare

cu apă al

comunei

Rampă de

alimentare în

funcţiune (Gârla

Mare)

Da

5 hidranţi

exteriori în

funcţiune: 3

în sat Oinacu

pe DJ 507; 2

în sat

Braniştea pe

DJ 507 şi str.

Agentului

39 Prundu 2 rampe

amenajate Da

40 Putineiu

3 puţuri cu apă

Nu

16 hidranţi -

în curs de

execuţie

Putineiu,

Hodivoaia, Vieru

Ing. Împuşcatu,

0764990302

2 pâraie (rampe

amenajate) Sat Vieru

41 Răsuceni 100 litri

2 rampe de

alimentare la

surse naturale în

funcţiune

Nu

3 hidranți

exteriori în

funcțiune

42 Roata de

Jos

Rampe de

alimentare la

surse naturale în

Da 2 bazine (SC

Compet SA) DJ 601 40 m³

Ing. Liviu

Marin,

0246/266131

33

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


funcţiune Ing. Iorga

Cornel,

0246/266648

43 Săbăreni Râul

Dâmboviţa Nu Nu Nu

44 Schitu Nu

45 Singureni Da

Râul Neajlov

(rampă

amenajată)

Nu Singureni

46 Slobozia Da Da

5 hidranţi

exteriori (3

în funcţiune,

1 dezafectat,

1 defect)

47 Stăneşti

Balta Stăneşti

Nu

Extravilanul

satului Stăneşti

Pârâul Jincuţa

(rampă

amenajată)

Stăneşti

48 Stoeneşti Râul

Câlniştea

Râul Câlniştea

(rampă

neamenajată)

Nu Nu Sat Tangâru, Str.

Câlniştei

49 Toporu Nu

23 hidranţi

exteriori în

funcţiune

50 Ulmi

Vadul Râului

Ciorogârla

(rampă

amenajată)

Nu

Sat Trestieni

Şef SVSU

Falfan Stan,

0735786317

Bazin

piscicol SC

Ind Serv

SRL (cu

rampă)

Între satele

Trestieni şi

Icoana

Savu Vasile,

0730587350

34

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


Bazin

piscicol SC

Arcotex SA

(cu rampă)

Între satele

Trestieni şi

Icoana

Boss Rudolf,

0723635121

Bazin

piscicol

Primăria

Ulmi (fără

rampă)

Sat Icoana

Şef SVSU

Falfan Stan,

0735786317

Bazin

piscicol SC

Medicarom

SRL (cu

rampă)

Între satele Ulmi

şi Poenari

Dulgheru

Florin,

0742085078

Vadul Râului

Sabar (rampă

amenajată)

Sat Poenari, lângă

A1

Şef SVSU

Falfan Stan,

0735786317

51 Valea

Dragului

Râul Sabar

(rampă în

funcţiune)

Nu

52 Vărăşti

Râul Sabar - fără

rampă

(motopompe

pentru irigat cu

furtun de tip C)

Da

53 Vânătorii

Mici

Convenţii cu

operatorii

economici

Canal (rampă

neamenajată)

proiect

"Protecţia

resurselor

de apă prin

realizarea

sistemelor

integrate

de

alimentare

DC 168

Pod Vânătorii

Mari (rampă

neamenajată)

DC 161

Podeţ Lăptărie

(rampă

neamenajată)

DC 81

35

Nr.

crt. UAT

Rezerva de

apă de

incendiu

asigurată


sistemelor /

amenajărilor



Sistem de

alimentare

cu apă


cu apă"

54 Vedea

2 rampe de

alimentare la

surse naturale în

funcţiune

Da

1 hidrant

Str. Arsache, nr.

29 1000 m³

Manea Marin,

0725561029 1 hidrant

Str. Sf.

Pantelimon, nr.

11

1000 m³

1 hidrant Str. Obicului, nr.

1 1000 m³

36

Situaţia hidranţilor funcţionali din municipiul Giurgiu

(conform datelor furnizate de Apa Service S.A. Giurgiu)

Nr. crt. Tipul hidrantului Poziţia în funcţie de numărul imobilului

1 Dn 80 mm Str. 1 Decembrie 1918, bl. C16, sc. C

2 Dn 80 mm Str. 1 Decembrie 1918, bl. 8 Vechi, sc. A

3 Dn 80 mm Şos. Bucureşti, bl. 9/2S

4 Dn 80 mm Şos. Bucureşti, bl. B3/1S - semafor

5 Dn 80 mm Zona blocuri Oinac, lângă Liceul Economic

6 Dn 80 mm Str. Vaporului, bl. Nova Force

7 Dn 80 mm Str. Vaporului, bl. 80G

8 Dn 80 mm Str. Tineretului, între bl. L1, sc. B

9 Dn 80 mm Str. Tineretului, între bl. 6/420 şi bl. 7/420

10 Dn 80 mm Str. Tineretului, între bl. P4

11 Dn 80 mm Str. Tineretului, între Bl. 16-11/420 - trotuar

12 Dn 80 mm Str. Dobrogeanu Gherea ∩ str. Mircea cel Bătrân

13 Dn 80 mm Str. Dobrogeanu Gherea ∩ str. General Berthelot 14 Dn 80 mm Str. General Berthelot ∩ Casa de Cultură Ion Vinea

15 Dn 80 mm Str. Parcului, nr. 22-24 - vis-avis

16 Dn 80 mm Str. George Coşbuc, nr. 5

17 Dn 80 mm Str. Hristo Botev, între nr. 9 şi 13

18 Dn 80 mm Str. Portului, nr. 15A

19 Dn 80 mm Str. Călugăreni, nr. 31

20 Dn 80 mm Str. Dunării, nr. 3

21 Dn 80 mm Str. Dunării, nr. 17

22 Dn 80 mm Str. Nicolae Bălănescu, nr. 8

23 Dn 80 mm Str. Tabiei, nr. 54

24 Dn 80 mm Str. Păcii, nr. 18

25 Dn 80 mm Str. Păcii, intersecţie str. Sirenei

26 Dn 80 mm Str. 9 Mai, nr. 11

27 Dn 80 mm Str. Cuza Vodă, nr. 34

28 Dn 80 mm Str. Smârda, nr. 1

29 Dn 80 mm Str. Smârda, nr. 14

30 Dn 80 mm Str. Tudor Vladimirescu, nr. 73

31 Dn 80 mm Str. Tudor Vladimirescu, nr. 2A



34 Dn 80 mm Str. Zefirului, nr. 6A

35 Dn 80 mm Str. Soarelui, nr. 37

36 Dn 80 mm Str. Soarelui, nr. 69

37 Dn 100 mm Str. Vlad Ţepeş, nr. 117-119

38 Dn 100 mm Str. Vlad Ţepeş, nr. 102





43 Dn 100 mm Str. Horea, nr. 28

44 Dn 100 mm Str. Horea, nr. 34

45 Dn 100 mm Str. Comana, nr. 2

46 Dn 100 mm Str. Aurel Vlaicu, nr. 2




50 Dn 100 mm Str. Avram Iancu, nr. 47

51 Dn 80 mm B-dul 1907, nr. 61

37


52 Dn 80 mm Str. 23 August intersecţie şos. Alexandriei

53 Dn 80 mm Zona Istru, bl. G1

54 Dn 80 mm Str. Berzei, nr. 2

55 Dn 80 mm Str. N. Titulescu, nr. 179





60 Dn 80 mm Str. Verii, nr. 2

61 Dn 80 mm Str. Verii, nr. 38

62 Dn 80 mm Str. Fântânelor, nr. 1



65 Dn 80 mm B-dul I.I.C. Brătianu, nr. 149

66 Dn 80 mm Str. Digului, nr. 8

67 Dn 80 mm Str. Plevnei, nr. 42

68 Dn 80 mm Str. Ştefan cel Mare, nr. 23A

69 Dn 80 mm Str. Ştefan cel Mare, nr. 3

70 Dn 65 mm Str. Gării, nr. 30




74 Dn 80 mm B-dul CFR, intersecţie Salciei

75 Dn 80 mm Str. M. Sadoveanu, nr. 8

76 Dn 80 mm Str. Mărăşeşti, nr. 2




80 Dn 80 mm Str. Gorneni ∩ str. Mărăşeşti

81 Dn 80 mm Str. Dan Lucan, nr. 29

82 Dn 80 mm Str. Banat, nr. 23

83 Dn 80 mm Şos. Alexandriei, nr. 57

84 Dn 80 mm Şos. Alexandriei, nr. 85A

85 Dn 80 mm Str. Ialomicioarei, nr. 2

86 Dn 80 mm Şos. Bucureşti, bl. 104, lângă trotuar

87 Dn 80 mm Str. Petre Ghelmez - ITM

88 Dn 80 mm B-dul CFR - ASCO - trecere spre primărie

89 Dn 80 mm Str. Salciei, nr. 12

90 Dn 80 mm B-dul Mihai Viteazul, nr. 49

91 Dn 80 mm Str. Negru Vodă - Parc Mihai Viteazul faţă bl. 517

92 Dn 80 mm Str. Negru Vodă, bl. 504, sc. A

93 Dn 80 mm Str. Negru Vodă, nr. 59



96 Dn 80 mm Str. Negru Vodă - parc Milan Trotuar

97 Dn 80 mm Str. Negru Vodă, bl. B5, sc. C

98 Dn 65 mm Str. Cărămidarii Noi, nr. 3

99 Dn 65 mm Str. Cărămidarii Noi, nr. 25

100 Dn 80 mm Str. Pictor Andreescu, nr. 56



103 Dn 80 mm Str. Pictor Andreescu, nr. 30H

104 Dn 80 mm Str. Pictor Andreescu, nr. 30H

38



106 Dn 80 mm Str. Nicolae Iorga, nr. 70

107 Dn 80 mm Str. Dorobanţi, nr. 23


109 Dn 80 mm B-dul CFR, nr. 12

110 Dn 80 mm Str. Dreptăţii, nr. 2

111 Dn 80 mm B-dul I.I.C. Brătianu, nr. 107-109

112 Dn 80 mm Zona Istru, intersecţie şos. Sloboziei


114 Dn 80 mm Str. Tudor Vianu, nr. 14

115 Dn 80 mm Str. Tudor Vianu, nr. 22

116 Dn 80 mm Str. 1 Decembrie 1918, bl. C17, sc. C

117 Dn 80 mm Şos. Bucureşti, bl. 6/2S

118 Dn 80 mm Str. Tineret, bl. 102, sc. A

119 Dn 80 mm Str. 1 Decembrie 1918, nr. 135




123 Dn 80 mm Str. Gloriei - Lacta

124 Dn 80 mm Str. Gloriei, intersecţie şos. Bucureşti



127 Dn 80 mm Str. Uzunu, nr. 32

128 Dn 80 mm Str. Plugari, nr. 22C

129 Dn 80 mm Str. Digului, nr. 12-14

130 Dn 80 mm Str. N. Iorga, nr. 45

131 Dn 80 mm Str. Gheorghe Doja, nr. 10






137 Dn 80 mm Şos. Bucureşti, bl. B2/1S, sc. B



140 Dn 80 mm Str. Cetăţii, nr. 39

141 Dn 80 mm Str. Toporaş, nr. 27C

142 Dn 80 mm Str. Toporaş, nr. 13

143 Dn 80 mm Str. Toporaş, nr. 48

144 Dn 80 mm Str. Stupilor, nr. 24A

145 Dn 80 mm Şos. Bucureşti - Kaufland - spaţiu verde

146 Dn 80 mm Str. Decebal, bl. 48/2D, sc. A

147 Dn 80 mm Str. Decebal, bl. 55/2D, sc. D

148 Dn 80 mm Str. Decebal, bl. 63/2D, sc. D

149 Dn 65 mm Str. Pastorului, nr. 12

150 Dn 65 mm Str. Miron Costin intersecţie Prelungirea Miron Costin

151 Dn 65 mm Str. Fermei, nr. 79

152 Dn 80 mm Dr. Plopilor, nr. 14

39

Situaţia hidranţilor funcţionali din oraşul Mihăileşti

(conform datelor furnizate de Apa Service S.A. Giurgiu)


1 Dn 80 mm Calea Bucureşti, nr. 395



















20 Dn 80 mm Calea Bucureşti, nr. 51 - 49


22 Dn 80 mm Calea Bucureşti, nr. 1 - 1A

23 Dn 80 mm Calea Bucureşti, magazin peşte - cap coloană






29 Dn 80 mm Calea Bucureşti, bloc


31 Dn 80 mm Calea Bucureşti, şcoală











42 Dn 80 mm Str. Complexului, depozit Crisland

43 Dn 80 mm Str. Violetelor, nr. 5



46 Dn 80 mm Intrarea Violetelor, nr. 1

47 Dn 80 mm Str. Unirii, nr. 6





40



53 Dn 80 mm Prelungirea Unirii, nr. 7

54 Dn 80 mm Prelungirea Unirii, nr. 10

55 Dn 80 mm Str. Neajlovului, nr. 2C, vis a vis

56 Dn 80 mm Str. Neajlovului, nr. 2

57 Dn 80 mm Str. Neajlovului, spatele şcolii

58 Dn 80 mm Str. Neajlovului, nr. 5

59 Dn 80 mm Str. Neajlovului, nr. 16, vis a vis

60 Dn 80 mm Str. Neajlovului, nr. 34, vis a vis

61 Dn 80 mm Str. Avicola, bl. 21

62 Dn 80 mm Str. Avicola, nr. 5

63 Dn 80 mm Str. Avicola, nr. 1

64 Dn 80 mm Str. Monumentului, nr. 1






70 Dn 80 mm Str. Căprioarei, între nr. 13 şi colţ

71 Dn 80 mm Str. Căprioarei, nr. 15

72 Dn 80 mm Str. Lacului, nr. 2



75 Dn 80 mm Str. Brazilor, nr. 1



78 Dn 80 mm Str. Brazilor, nr. 30, vis a vis

79 Dn 80 mm Str. Şcolii, nr. 9




83 Dn 80 mm Str. Plopului, nr. 18

84 Dn 80 mm Str. Plopului, nr. 10

85 Dn 80 mm Str. Prunilor, nr. 20

86 Dn 80 mm Str. Nucilor, nr. 2

87 Dn 80 mm Str. Nucilor, nr. 16

88 Dn 80 mm Str. Industriilor, nr. 14

89 Dn 80 mm Str. Industriilor, colţ cimitir

90 Dn 80 mm Str. Industriilor, nr. 29

91 Dn 80 mm Str. Dealului, nr. 4



94 Dn 80 mm Str. Tufa, nr. 2











41


105 Dn 80 mm Str. Argedava, nr. 17







112 Dn 80 mm Str. Morii, nr. 3



115 Dn 80 mm Str. Salciei, nr. 5B


117 Dn 80 mm Str. Salciei, nr. 18, vis a vis

118 Dn 80 mm Str. Salciei, nr. 1A


120 Dn 80 mm Str. Chirculeşti, nr. 6




124 Dn 80 mm Str. Chirculeşti, nr. 24A - 26


126 Dn 80 mm Str. Chirculeşti, după nr. 42

127 Dn 80 mm Str. Arinului, nr. 2

128 Dn 80 mm Str. Arinului, nr. 6

129 Dn 80 mm Str. Arinului ∩ str. Meiului

130 Dn 80 mm Str. Meiului, nr. 12

131 Dn 80 mm Str. Meiului ∩ str. Argeşului

132 Dn 80 mm Str. Câmpului, nr. 6 ∩ str. Leului

133 Dn 80 mm Str. Câmpului ∩ str. Puţului

134 Dn 80 mm Str. Câmpului, nr. 5, vis a vis

135 Dn 80 mm Str. Câmpului, nr. 4

136 Dn 80 mm Str. Câmpului, nr. 2B

137 Dn 80 mm Str. Duzilor, nr. 10 - 12

138 Dn 80 mm Str. Merilor, nr. 14

139 Dn 80 mm Str. Salcimilor, nr. 14

140 Dn 80 mm Str. Puţului, nr. 11

141 Dn 80 mm Str. Puţului, nr. 5A

142 Dn 80 mm Str. Leului, nr. 6

143 Dn 80 mm Str. Argeşului, nr. 26



146 Dn 80 mm Str. Potcoavei, nr. 6




150 Dn 80 mm Str. Rândunici, nr. 24, vis a vis

151 Dn 80 mm Str. Rândunici, nr. 4

152 Dn 80 mm Str. Rândunici, nr. 12

153 Dn 80 mm Str. Ing. Călinescu, nr. 3

154 Dn 80 mm Str. Ing. Călinescu, nr. 13

155 Dn 80 mm Str. Semicercului, nr. 4

156 Dn 80 mm Str. Semicercului, nr. 24

157 Dn 80 mm Str. Pescarilor, nr. 2A şi DN 6

42


158 Dn 80 mm Str. Digului, nr. 1B






164 Dn 80 mm Str. Abatorului, nr. 50





169 Dn 80 mm Str. Abatorului, faţă abator


171 Dn 80 mm Str. Drăgănescu, nr. 27





176 Dn 80 mm Str. Drăgănescu, ieşire pe câmp

177 Dn 80 mm Str. Satu Nou, nr. 23

178 Dn 80 mm Str. Satu Nou, nr. 15

179 Dn 80 mm Str. C-tin Brâncoveanu, nr. 8, vis a vis

180 Dn 80 mm Str. C-tin Brâncoveanu, bl. 120, sc. B

181 Dn 80 mm Str. C-tin Brâncoveanu, fabrica de pâine

182 Dn 80 mm Str. Trandafirilor, nr. 15

183 Dn 80 mm Str. Stadion, nr. 1

184 Dn 80 mm Str. Stadion, nr. 19

185 Dn 80 mm Aleea Crizantemelor, nr. 18

186 Dn 80 mm Aleea Crizantemelor, nr. 6

187 Dn 80 mm Aleea Crinului, nr. 10 - 12

43

Secţiunea 4 - Populaţia

2.4.1 Numărul populaţiei

La data de 1 iulie 2017, a rezultat că populaţia stabilă a judeţului Giurgiu era de 274848 persoane.

Din totalul populaţiei, 89403 persoane (32,53 %) locuiau în mediul urban şi 185445 persoane

(67,47 %) în mediul rural.

Populaţia după domiciliu la 01.07.2017

(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu)

Nr.

crt. UAT

- număr persoane -

Total Masculin Feminin

< = 18 ani > 18 ani < = 18 ani > 18 ani

1 Giurgiu 68025 5482 27009 5096 30438

2 Bolintin Vale 13774 1776 4993 1701 5304

3 Mihăileşti 7604 802 2908 747 3147

4 Adunaţii Copăceni 6163 547 2474 501 2641

5 Băneasa 4899 501 1955 432 2011

6 Bolintin Deal 6266 560 2480 559 2667

7 Bucşani 3596 477 1380 367 1372

8 Bulbucata 1392 194 531 133 534

9 Buturugeni 4017 430 1553 439 1595

10 Călugăreni 5541 507 2254 483 2297

11 Clejani 3596 634 1181 532 1249

12 Colibaşi 3230 268 1351 252 1359

13 Comana 6658 629 2644 617 2768

14 Cosoba 2693 284 1057 294 1058

15 Crevedia Mare 4850 602 1855 538 1855

16 Daia 2575 229 1047 176 1123

17 Floreşti Stoeneşti 8615 867 3368 782 3598

18 Frăteşti 5249 456 2106 440 2247

19 Găiseni 5493 639 2059 624 2171

20 Găujani 2325 225 925 248 927

21 Ghimpaţi 5689 699 2153 655 2182

22 Gogoşari 1772 191 684 192 705

23 Gostinari 2352 244 886 265 957

24 Gostinu 1847 134 745 127 841

25 Grădinari 3252 327 1312 268 1345

26 Greaca 2259 163 915 170 1011

27 Herăşti 2047 178 848 156 865

28 Hotarele 3470 260 1415 235 1560

29 Iepureşti 1932 189 789 168 786

30 Isvoarele 1545 116 636 108 685

31 Izvoarele 3405 242 1404 282 1477

32 Joiţa 3585 364 1404 309 1508

33 Letca Nouă 3437 494 1271 403 1269

34 Malu 2131 153 942 125 911

35 Mârşa 2766 310 1083 294 1079

36 Mihai Bravu 2406 269 937 228 972

37 Ogrezeni 4693 473 1831 480 1909

38 Oinacu 3237 209 1409 241 1378

39 Prundu 4216 458 1692 386 1680

40 Putineiu 2340 225 966 201 948

41 Răsuceni 2275 225 917 208 925

42 Roata de Jos 8003 806 3184 774 3239

43 Săbăreni 2632 273 1021 243 1095

44 Schitu 1662 149 635 151 727

45 Singureni 2973 269 1152 307 1245

44

Nr.

crt. UAT

- număr persoane -

Total Masculin Feminin

< = 18 ani > 18 ani < = 18 ani > 18 ani

46 Slobozia 2347 201 980 182 984

47 Stăneşti 2659 223 1119 229 1088

48 Stoeneşti 1968 157 817 169 825

49 Toporu 1867 192 721 158 796

50 Ulmi 7455 783 2877 763 3032

51 Valea Dragului 2829 256 1156 218 1199

52 Vărăşti 5871 599 2300 575 2397

53 Vânătorii Mici 4657 513 1759 451 1934

54 Vedea 2708 256 1061 234 1157

Total 274848 26709 108151 24916 115072

2.4.2 Mişcarea naturală

Unul din factorii care influenţează scăderea populaţiei judeţului Giurgiu este migraţia, atât cea

internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă

mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-

demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o

menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul

de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului, se constată o migrare a populaţiei tinere

către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii.

Migraţia internă şi externă a populaţiei nu influenţează în mod semnificativ structura demografică

a regiunii.

Alături de migraţia internă, un factor important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă.

Imediat după anul 1990, când oamenii au putut circula liber, s-a constatat la nivel naţional un flux

migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat populaţiile aparţinătoare grupurilor etnice minoritare

(germanii şi maghiarii) şi persoanele care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul

politico-social românesc au făcut ca populaţia din regiune să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale

Uniunii Europene, cât şi spre SUA şi Canada. După anul 1995, judeţul Giurgiu cunoaşte o emigrare a

populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.

Judeţul Giurgiu se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ.

2.4.3 Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone – aglomerări

Densitatea populației județului Giurgiu este de 77 locuitori/km².

Din totalul populaţiei urbane, 68025 persoane locuiau în municipiul Giurgiu, 13774 persoane în

oraşul Bolintin Vale, iar 7604 persoane în oraşul Mihăileşti.

În mediul rural, localităţile cu populaţia cea mai numeroasă sunt reprezentate de comunele Florești

Stoenești (8615 persoane), Roata de Jos (8003 persoane), Ulmi (7455 persoane) şi Comana (6658

persoane), la polul opus aflându-se localităţile Bulbucata (1392 persoane), Isvoarele (1545 persoane),

Schitu (1662 persoane) şi Gogoșari (1772 persoane).

Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia judeţului Giurgiu se caracterizează printr-o

uşoară predominare a populaţiei de sex feminin. Din totalul populaţiei judeţului, 139988 persoane

(reprezentând 50,93 %) erau de sex feminin, iar 134860 persoane (49,07 %) erau de sex masculin.

45

Secţiunea 5 - Căi de transport

2.5.1 Căi de transport rutiere

Din analiza echipării cu drumuri publice (DN, DJ şi DC) a judeţului Giurgiu, a rezultat

următoarele:

În cele 7 trasee de clasă superioară de pe teritoriul judeţului Giurgiu se înscrie şi autostrada

Bucureşti – Piteşti A 1 (E 70), care străbate partea de nord a judeţului şi face legătura cu restul ţării prin

E 70, legând prin DN 5 punctul de trecere a frontierei Giurgiu, cu cele din vestul ţării. E 70 face parte din

categoria drumurilor de circulaţie internaţională fiind încadrat, conform nominalizării GR (Acordul

european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională), ca drum reper cu orientare Vest – Est care

asigură legătura între coasta de vest a Mării Negre şi litoralul atlantic al Spaniei.

Un alt traseu important este şi E 85 care leagă capitala de municipiul Giurgiu, făcând legătura cu

partea de nord a ţării, legând punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse (Bulgaria) cu punctul de

trecere a frontierei Siret - Porubnoe (Ucraina).

E 85 face parte tot din categoria drumurilor repere cu orientare Nord – Sud şi asigură legătura

între Comunitatea Statelor Independente şi Bulgaria, traversând România.

Teritoriul judeţului este străbătut de încă 6 trasee de drumuri naţionale: DN 5A, DN 5B, DN 5C,

DN 6, DN 41 şi DN 61, care asigură legătura cu restul judeţului.

Datorită creşterii traficului, reţeaua majoră necesită lucrări de ranforsare a sistemului rutier, lucrări

pentru aducerea drumurilor respective la parametrii ceruţi de acordul marilor drumuri europene şi de

realizarea de noi capacităţi de trafic.

Reţeaua drumurilor de legătură a DJ şi a DC are o lungime de 758 km, respectiv 73,6 % din

lungimea totală a drumurilor din judeţ. Drumurile locale sunt modernizate numai pe o lungime de 84 km

(11 % din total), au îmbrăcăminţi asfaltate uşoare pe 254 km (53,5 %), 420 km (55,4 %) fiind

nemodernizaţi.

Reţeaua drumurilor locale completează reţeaua principală a drumurilor naţionale şi serveşte

reţeaua de localităţi şi traficul local. Drumurile judeţene şi comunele nu asigură fluenţa traficului,

îmbrăcăminţile moderne existente având în mare parte durata de serviciu depăşită, iar împietruirile şi

drumurile de pământ nu asigură suprafaţa de rulare corespunzătoare.

Existenţa unor poduri cu stare de viabilitate necorespunzătoare sau subdimensionate, a unor pasaje

la nivel cu calea ferată unde circulaţia auto este îngreunată prin staţionarea la barieră duc la diminuarea

vitezei comerciale şi a capacităţii de circulaţie, la consumul suplimentar de carburanţi. O zonă afectată

este cea din nordul municipiului Giurgiu.

Lungimea

drumurilor

Km

Din care: Densitatea la

100 Kmp Modernizate Nemodernizate

Cu îmbrăcăminte

asfaltică

DJ

Km

DN

Km

DC

Km

DJ

Km

DN

Km

DC

Km

DJ

Km

și %

DN

Km

şi %

DC

Km

și %

DJ

Km

DN

Km

DC

Km

DJ

Km

DN

Km

DC

Km

1.158,698 540,

791

311,

128

306

,7

15,

3

12,

31

8,7

00

266,6

35

301,3

93

109,4

52

163,7

86 8,900

140,0

16

110

,3

0,83

5 57,3

49,30

%

96,87

%

35,68

%

30,29

%

2,86

%

45,64

%

20,

41

%

0,27

%

18,6

%

46

Drumuri judeţene

Nr.

crt.

Denumirea şi traseul

drumului, poziţia km

(origine şi destinaţie),

lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului

Tipul de îmbrăcăminte (km) Starea

de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR

Intrare şi ieşire din localităţi

Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)

Localitatea Poziţii km

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Total general:

526,439 km

din care:

68,232 234,056 14,424 1,248 181,779 26,700

1 DJ 151E:

Limita judeţ

Dâmboviţa – Trestieni

Km 4+340 – 9+835

4+340 - 9+835 5,495 M Km 7+564

EA 30 V 80;B/B

L = 50,00 ml

Râul Ciorogârla

Trestieni 7+050 - 9+835

Total 1 = 5,495 km 5,495

2 DJ 401:

Limita judeţ Ilfov –

Dobreni – Vărăşti –

Valea Dragului –

Herăşti – Hotarele (DN

5A)

Km 19+000 – 40+684

19+000 – 35+900

35+900 – 40+684

16,900

4,784

R

B

Km 21+224

EA 30 V 80;B/B

L = 22,00 ml

Râul Cocioc

---------------

Km 38+734

EA 30 V 80;B/B

L = 188,10 ml

Râul Argeş

-----------------

Km 38+734

EA 30 V 80;B/B

L = 208,00 ml

Râul Argeş

Dobreni

Vărăşti

Valea Dragului

Herăşti

Hotarele

20+000 - 22+100

22+650 - 27+650

27+800 - 33+000

35+600 - 37+200

39+300 - 40+684

Total 2 = 21,684 km 21,684

3 DJ 401A:


Tântava – Mihai Vodă

– Bolintin Deal –

Bolintin Vale – Palanca

– Stoeneşti – Găiseni –

Cărpenişu – limita

judeţ Dâmboviţa

Km 32+350 – 63+550

Suprapunere cu DJ 601

Km 41+445 – 46+765

(5,320 km)

32+350 - 36+000

36+000 - 38+700

38+700 – 39+605

39+605 - 41+445

46+765 - 48+000

48+000 - 49+030

49+030 - 49+850

49+850 - 55+050

55+050 - 56+530

56+530 - 63+550

2,700

1,840

1,235

1,030

0,820

5,200

7,020

1,480

3,650

0,905

R

FB

M

M

M

FB

R

FB

M

FR

Km 35+085

EA 30 V 80;B/B

L = 30,00 ml

Râul Sabar

------------------

Km 39+635

EA 30 V 80;B/B

L = 46,20 ml

Râul Sabar

---------------

Km 49+030

EA 30 V 80;B/B

Pasaj Autostrada

---------------

Darvari

Tântava

Mihai Vodă

Bolintin Deal

Bolintin Vale

Palanca

Stoeneşti

Găiseni

Cărpenişu

32+350 - 32+600

35+600 - 37+400

39+250 - 41+200

41+200 - 41+400

45+000 - 47+350

49+850 - 50+800

52+400 - 53+000

56+450 - 59+100

59+800 - 62+900

47

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


Km 57+200

EA 30 V 80;B/B

L = 66,20 ml

Canal Sabar

Total 3 = 25,880 km 19,845 1,480 4,555

4 DJ 401B:

Limita judeţ Călăraşi

(DN 4) – Herăşti (DJ

401)

Km 0+000 – 4+440

0+000 – 4+440 4,440 M Herăşti 4+200 - 4+440

Total 4 = 25,880 km 4,440

5 DJ 404:

Limita judeţ

Dâmboviţa –

Drăgăneasca – Floreşti

(DJ 401A)

Km 6+600 - 15+740

6+600 - 13+660

13+660 - 13+788

13+788 - 15+740

0,128

7,060

1,952

R

R

R

Km 8+355

EA 30 V 80;B/B

L = 52,00 ml

Râul Ciorogârla

---------------

Km 13+815

EA 30 V 80;B/B

L = 31,00 ml

Râul Sabar

Drăgăneasca 7+600 - 9+300

12+400 - 14+410

Total 5 = 9,140 km 0,128 9,012

6 DJ 411:

Limita judeţ Călăraşi –

Hotarele – Izvoarele –

Teiuşu – Mironeşti –

Comana – Budeni –

Brăniştari – Călugăreni

– Crânguri – Singureni

– Iepureşti – Stâlpu –

Bulbucata – Podu

Doamnei – Clejani

(DN 61)

Km18+000 – 84+132

Suprapunere cu DN 5A

Km 22+269 – 36+676

(14,407 km)

18+000 – 18+949

18+949 – 22+097

22+097 – 22+269

36+860 - 41+360

41+360 - 45+602

45+602 - 48+229

48+229 - 54+796

54+796 - 62+705

62+705 - 68+832

68+832 - 76+050

76+050 - 77+572

77+572 - 84+132

3,148

4,242

6,567

7,909

7,218

6,560

0,172

0,949

4,500

2,627

6,127

1,522

R

R

M

M

R

R

M

R

M

R

R

R

Km 42+106

IA 13 S 60; B/B

L = 61,90 ml

Râul Neajlov

---------------

Km 63+120

EA 30 V 80;B/B

L = 23,10 ml

Pârâul Balaria

Hotarele

Comana

Budeni

Brăniştari

Călugăreni

Crânguri

Singureni

Iepureşti

Stâlpu

Bulbucata

Podu Doamnei

Clejani

18+450 - 22+269

40+500 - 42+000

43+900 - 46+200

47+500 - 52+400

54+500 - 55+100

56+200 - 57+200

59+400 - 61+800

67+200 - 68+900

69+000 - 70+000

71+900 - 75+300

79+000 - 81+000

83+000 - 84+132

Total 6 = 51,541 km

35,644 0,172 15,725

48

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


7 DJ 412:

Prundu (DN 41)

- Colibaşi –

Câmpurelu – Dobreni –

Vărăşti – limita judeţ

Călăraşi

Km 0+000 - 30+000


Km 9+000 - 12+000

(3,000 km)

Suprapunere cu DJ 401

Km 20+946 - 24+362

(3,416 km)

0+000 - 0+600

0+600 - 9+000

12+000 - 13+500

13+500 - 20+946

24+362 - 30+000

0,600

7,446

8,400

1,500

5,638

FR

FR

M

FR

R

Km 13+200

EA 30 V 80;B/B

L = 255,00 ml

Râul Argeş

---------------

Km 19+649

EA 30 V 80;B/B

L = 74,40 ml

Râul Sabar

Prundu

Colibaşi

Câmpurelu

Dobreni

Vărăşti

0+000 - 0+500

13+500 - 16+800

16+800 - 19+200

21+000 - 23+000

23+550 - 26+000

Total 7 = 23,584 8,046 15,538

8 DJ 412A:

DJ 411 – Grădiştea –

Mogoşeşti – Varlaam -

Adunaţii Copăceni -

Dărăşti Vlaşca –

Novaci – Popeşti –

Mihăileşti –

Drăgănescu – Poşta –

Buturugeni – Zorile –

Hobaia – Ogrezeni –

DJ 601 (Malu Spart)

Km 0+000 - 51+540


Km 3+500 - 14+300

Suprapunere cu DN 6

Km 27+136 - 29+519

0+000 - 2+000

2+000 - 3+500

14+300 - 27+136

29+519 - 33+500

33+500 - 34+700

34+700 - 35+000

35+000 - 35+700

35+700 - 43+940

43+940 - 46+400

46+400 - 51+540

2,000

1,500

12,836

3,981

1,200

0,300

0,700

8,240

2,460

5,140

B

R

M

R

FB

M

FB

M

FB

M

Km 45+100

EA 30 V 80;B/B

L = 10,00 ml

Canal

Km

40+350

Grădiştea 2+800 - 3+500

15+700 - 19+100

20+300 - 22+700

22+700 - 24+600

25+250 - 31+000

32+150 - 33+650

33+800 - 34+700

36+100 - 39+750

40+400 - 41+800

46+400 - 49+600

Total 8 = 38,357 km 38,357

9 DJ 412B:

Drăgănescu (DJ 412A)

- Podu Ilfovăţului –

Neajlov – Sterea –

DN61

Km 0+000 – 15+550

0+000 - 2+200

2+200 - 10+000

10+000 – 15+550

2,200

5,550

7,800

R

FR

R

Drăgănescu

Podu Ilfovăţului

Neajlovu

Sterea

0+000 - 1+000

5+300 - 6+100

10+000 - 11+000

11+700 - 13+000

Total 9 = 15,550 km

7,750 7,800

49

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


10 DJ 412C:

Ogrezeni (DJ 412A) –

Podişoru – Bucşani –

Obedeni – Uieşti –

Goleasca – DJ 601

Km 0+000 - 21+936

Suprapunere cu DN 61

Km 11+750 - 12+750

(1,000 km)

0+000 - 0+500

0+500 - 5+000

5+000 - 11+750

12+750 - 13+500

13+500 - 19+186

19+186 - 19+255

19+255 - 19+441

19+441 - 21+936

0,500

5,686

0,186

4,500

6,750

0,750

0,069

2,495

FR

R

M

M

FB

R

R

R

Km 5+800

EA 30 V 80;B/B

L = 18,75 ml

Râul Ilfovăţ

---------------

Km 13+000

IV – A8;ţevi oţel

L = 16,65 ml

Râul Neajlov

---------------

Km 19+348

EA 30 V 80;B/B

L = 186,55 ml

Râul Dâmbovnic

Ogrezeni

Podişoru

Bucşani

Obedeni

Uieşti

Goleasca

0+000 - 2+000

6+400 - 8+200

11+400 - 12+850

14+150 - 16+150

17+550 - 18+650

20+250 - 21+550

Total 10 = 20,936 km 6,372 14,564

11 DJ 413:

DJ 603 (Mihai Bravu)

– Halta CFR Mihai

Bravu – DN 41

Km 0+000 - 9+690

0+000 - 5+864

5+864 - 9+690

5,864

3,826

M

R

Km

5+000

Mihai Bravu 0+000 - 0+800

Total 11 = 9,690 km 5,864 3,826

12 DJ 503:

Giurgiu – Bălanu –

Halta CFR Chiriacu –

Halta CFR Toporu –

Satu Nou – limita judeţ

Teleorman

Km 0+000 – 35+900

0+000 - 0+630

0+630 - 1+020

1+020 - 5+550

5+550 - 7+550

7+550 - 35+900

0,630

4,530

2,000

0,390

28,350

FB

M

M

R

R

Km 13+750

IA 13 S 60; B/B

L = 18,00 ml

Canal

Km

1+200

Km

8+800

Giurgiu

Bălanu

Toporu

Satu Nou

0+000 - 3+000

4+250 - 5+300

28+000 - 28+400

33+000 - 33+600

Total 12 = 35,900 km 5,160 2,000 0,390 28,350

13 DJ 503A:

DJ 503 – Halta CFR

Onceşti – Radu Vodă –

Izvoarele – Chiriacu –

Cucuruzu – Răsuceni –

limita judeţ Teleorman

Km 0+000 - 30+100

0+000 - 1+250

1+250 - 9+600

9+600 - 13+600

13+600 - 17+500

17+500 - 30+100

8,350

4,000

3,900

1,250

12,600

R

R

FB

FR

M

Km 5+900

IA 13 S 60; B/B

L = 18,00 ml

Canal

Onceşti

Radu Vodă

Izvoarele

Chiriacu

Cucuruzu

Răsuceni

2+100 - 3+300

9+600 - 11+100

14+800 - 15+950

15+950 - 17+500

20+700 - 22+900

25+600 - 28+500

Total 13 = 30,100 km

16,250 13,850

50

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


14 DJ 504:

Giurgiu – Vieru –

Hodivoaia – Putineiu –


Km 0+000 - 30+000

0+000 - 0+630

0+630 - 1+200

1+200 - 1+248

1+248 - 1+436

1+436 - 3+000

3+000 - 19+780

19+780 - 29+900

29+900 - 30+000

0,630

0,048

1,564

16,780

0,100

0,188

0,570

10,120

FB

M

B

FB

B

FB

FR

FR

Km 4+770

IA 13 S 60; B/B

L = 32,0 ml

Canal

Km

1+200

Giurgiu

Vieru

Hodivoaia

Putineiu

0+000 - 3+000

11+900 - 12+200

14+000 - 15+400

17+500 - 19+750

Total 14 = 30,000 km 19,122 0,188 0,570 10,120

15 DJ 504A:

Vieru (DJ 504) –

Gogoşari –

Drăghiceanu – Izvoru –

DJ 504

Km 0+000 – 17+500

0+000 - 4+000

4+000 - 9+300

9+300 - 17+500

4,000

5,300

8,200

R

FR

R

Vieru

Gogoşari

Drăghiceanu

Izvoru

0+000 - 1+250

8+200 - 10+500

11+800 - 13+000

14+500 - 16+000

Total 15 = 17,500 km 9,300 8,200

16 DJ 505:

Cetăţuia (DN 5C) –

Gogoşari – Putineiu –

Halta CFR Chiriacu –

Izvoarele – Chiriacu –

Valea Bujorului – DN

5B

Km 0+000 - 47+870

Suprapuneri cu

DJ 504A

Km 11+800 - 14+300

DJ 504

Km 20+000 - 2-+600

DJ 503

Km 30+000 - 30+800

DJ 503A

Km 36+000 – 38+000

0+000 - 11+800

14+300 - 20+000

20+600 - 30+000

30+800 - 34+800

34+800 - 36+000

38+000 - 38+784

38+784 - 47+870

1,200

0,784

9,086

9,400

4,000

11,800

5,700

FR

FR

FR

R

FR

FB

R

Cetăţuia

Gogoşari

Putineiu

Izvoarele

Chiriacu

Valea Bujorului

0+000 - 0+500

11+800 - 13+700

19+500 - 21+000

35+200 - 37+000

37+000 - 38+000

43+900 - 45+300

Total 16 = 41,970 km 11,070 13,400 17,500

17 DJ 506A:

Limita judeţ Teleorman

– Toporu (DJ 503)

Km 14+000 – 20+930

14+000 - 18+530

18+530 - 20+930

2,400

4,530 R

FB

Toporu 18+610 - 20+930

Total 17 = 6,930 km

2,400 4,530

51

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


18 DJ 507:

Giurgiu – Oinacu –

Braniştea – Gostinu

Km 0+000 – 19+050

0+000 - 0+129

0+129 - 0+205

0+205 - 0+825

0+825 - 2+366

2+366 - 8+124

8+124 - 11+730

11+730 - 14+250

14+250 - 19+050

5,758

0,129

1,541

3,606

4,800

0,620

0,076

2,520

FB

M

FB

FB

FB

FB

M

FB

Giurgiu

Oinacu

Braniştea

Gostinu

0+000 - 2+366

7+800 - 9+000

10+700 - 11+200

17+500 - 19+050

Total 18 = 19,050 km 5,758 10,076 0,620 0,076 2,520

19 DJ 601:


Bolintin Deal –

Bolintin Vale – Malu

Spart – Roata de Jos –

Mîrşa – limita judeţ

Teleorman

Km 7+000 - 49+350

7+000 - 8+000

8+000 - 9+630

9+630 - 11+000

11+000 - 15+000

15+000 - 20+500

20+500 - 31+000

31+000 - 36+000

36+000 - 49+350

1,630

1,370

4,000

5,500

10,500

13,350

1,000

5,000

R

R

FB

M

FB

R

B

R

Km 13+100

IA 13 S; B/B

L = 41,70 ml

Râul Sabar

---------------

Km 18+735

IA 13 S 60; B/B

L = 142,25 ml

Râul Argeş

---------------

Km 29+855

IA 13 S 60; B/B

L = 50,55 ml

Râul Neajlov

Km 35+921

EA 30 V 80;B/B

L = 26,00 ml

Scurgere

---------------

Km 36+120

EA 30 V 80;B/B

L = 80,00 ml

Râul Dâmbovnic

Km 39+274

L = 7,0 ml

Canal Scurgere

---------------

Km 39+300

L = 8,00 ml

Canal Scurgere

---------------

Bolintin Deal

Bolintin Vale

Malu Spart

Crevedia

Roata Mică

Mîrşa

9+000 - 10+700

13+300 - 16+800

19+800 - 22+100

26+800 - 27+300

35+650 - 36+000

40+000 - 43+000

52

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


Km 49+150

IA 13 S 60; B/B

L = 16,40 ml

Valea Lungă

Total 19 = 42,350 km 36,350 1,000 5,000

20 DJ 601A:


Bâcu – Joiţa – Cosoba

– limita judeţ

Dâmboviţa

Km 11+500 - 24+000

11+500 - 14+480

14+480 - 18+100

18+100 - 21+500

21+500 - 22+700

22+700 - 24+000

2,980

3,620

3,400

1,200

1,300

B

FB

M

FB

B

Km 15+714

EA 30V 80; B/B

L = 21,60 ml

Râul Dâmboviţa

Bâcu

Joiţa

Cosoba

13+100 - 14+100

15+500 - 19+700

20+200 - 22+600

Total 20 = 12,500 km 11,200 1,300

21 DJ 601D:

Limita judeţ Teleorman

– Letca Veche – limita

judeţ Teleorman

Km 4+000 – 10+714

4+000 - 10+714 6,714 R Letca Veche 6+300 - 8+000

Total 21 = 6,714 km 6,714

22 DJ 601E:

DJ 601 (Bolintin Vale)

– Poenari – Ulmi

Km 0+000 – 5+630

0+000 - 1+350

1+350 - 4+900

4+900 - 5+630

3,550

0,730

1,350 M

M

R

Poenari

Ulmi

2+950 - 4+750

4+950 - 5+630

Total 22 = 5,630 km 4,280 1,350

23 DJ 602:


Bâcu – Joiţa – Săbăreni

– limita judeţ Ilfov

Km 21+950 - 34+000

Suprapunere cu DJ

601A

Km 24+283 - 28+478

(4,195 km)

21+950 - 24+283

28+478 - 30+750

30+750 - 31+250

31+250 - 34+000

0,500

2,333

2,272

2,750

FR

M

FB

M

Km 28+908

EA 30V 80; B/B

L = 33,80 ml

Râul Dâmboviţa

---------------

Km 29+412

EA 30V 80; B/B

L = 28,00 ml

Canal Ilfov

Bâcu

Joiţa

Săbăreni

23+350 - 25+000

25+500 - 28+900

30+000 - 32+300

Total 23 = 7,855 km 0,500 7,355

24 DJ 603:

Naipu (DN6) Schitu –

Mirău – Stoeneşti –

Ianculeşti – Uzunu –

Mihai Bravu – Comana

(DJ 411)

0+000 - 0+600

0+600 - 2+000

2+000 - 5+820

5+820 - 5+970

5+970 - 12+033

12+033 - 22+200

10,167

0,150

0,600

3,820

6,063

1,400

M

FR

FR

FB

M

R

Naipu

Schitu

Mirău

Stoeneşti

Ianculeşti

Uzunu

0+000 - 0+200

4+800 - 5+200

9+200 - 9+500

10+000 - 12+000

12+600 - 12+800

19+000 - 22+200

53

Nr.

crt.




lungime reală (km)

Poziţiile km ale

sectorului


de

viabi-

litate

Poduri şi

pasaje, poziţia

km, lungime

şi obstacol

Pa-

saje

CFR


Îmbră-

căminte

Bitum

(IB)

IBU

Beton

de

ciment

(BC)

Pavaj

(PV)

Pie-

truire

(P)

Drum de

pământ

(DP)


Km 0+000 - 35+731 22+200 - 27+330

27+330 - 32+760

32+760 - 35+731

5,130

5,430

2,971

M

FB

R

Mihai Bravu

Comana

26+000 - 28+300

34+800 - 35+731

Total 24 = 35,731

23,698 0,150 10,483 1,400

25 DJ 611:

Roata de Jos (DJ 601)

– Sadina – Cartojani –


Km 0+000 – 6+800

0+000 - 0+200

0+200 - 0+240

0+240 - 1+400

1+400 - 6+644

6+644 - 6+800

0,200

5,244

1,160

0,040

0,156

R

M

B

FB

M

Km 0+150

IA 13 S 60; B/B

L = 75,40 ml

Râul Dâmbovnic

---------------

Km 4+060

L = 8,00 ml

Canal Scurgere

Roata de Jos 0+150 - 1+400

1+400 - 3+400

4+500 - 6+500

Total 25 = 6,800 km 5,444 1,160 0,040 0,156

26 DJ 612:

Milcovăţu (DN 61) –


Km 0+000 – 1+112

0+000 - 0+300

0+300 - 1+112

0,300

0,812

FB

R

Km 0+150

EA 30 V 80;B/B

L = 30,00 ml

Râul Milcovăţ

Milcovăţu 0+000 - 0+700

Total 26 = 1,112 km 0,300 0,812

54

2.5.2 Căi de transport feroviare

Municipiul Giurgiu este legat de linia de centură a capitalei printr-o linie simplă neelectrificată

(Giurgiu – Bucureşti) în lungime de 60 km. Din anul 2005, din cauza prăbuşirii podului la trecerea peste

râul Argeş din satul Grădiştea, această linie este practicabilă doar pe tronsonul Giurgiu – Grădiştea pe o

lungime de 42 km. Legătura cu municipiul Bucureşti se realizează pe tronsonul Giurgiu – Videle (linie

simplă neelectrificată) şi Videle – Bucureşti (linie dublă electrificată).

Singura linie dublă şi electrificată este Bucureşti – Videle care traversează comunele Grădinari,

Buturugeni şi Bucșani din judeţul Giurgiu (22 km) pe direcţia Est – Vest. Această linie face parte din

principala axă de transport Magistrala I – Bucureşti – Craiova – Turnu Severin – Caransebeş – Timişoara

– Jimbolia.

Totalul liniilor de cale ferată de pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 148 km. Densitatea reţelei

de cale ferată la 1000 km2 pe judeţ este de 41,97 km/1000 km

2, faţă de media pe ţară care este de 47,7

km/1000 km2. Rezultă o insuficientă dotare cantitativă şi calitativă în echiparea judeţului cu reţea

feroviară. De asemenea traficul feroviar este inadaptat la cerinţele traficului european, necesitând

amenajare la parametrii de trafic internaţional a liniei duble şi electrificate Bucureşti – Videle, precum şi

lucrări de dublare şi electrificare a liniei simple Bucureşti - Giurgiu.

55

Căile de transport rutiere şi feroviare


Nr.

crt. UAT Drumuri judeţene Drumuri naţionale Drumuri comunale Poduri Căi ferate

1 Giurgiu DJ 503, 503 A și 504: Giurgiu -

Alexandria

DN 5: Giurgiu -

București

Pod rutier Bizetz

Gara Giurgiu

Oraș

DN 53: Giurgiu -

Ghimpați (legătura cu

DN 6 și DN 61)

Gara Giurgiu

Nord

DN 5C: Giurgiu -

Zimnicea

Gara Giurgiu

Sud

2 Bolintin

Vale

DJ 601

pod pe DJ 601 km 109+0,00

- peste râul Argeş

DJ 601 E: Bolintin Vale - Poenari -

Ulmi - 5,63 km

DJ 412 A

DJ 401 pod pe DJ 401 km 59+700 -

peste râul Sabar

3 Mihăileşti DJ 412 A DN 6 - 10 km

4 Adunaţii

Copăceni

DJ 412 A: Adunaţii Copăceni -

Dărăşti Vlaşca - 6 km

DN 5 (E70): Adunaţii

Copăceni - 1

Decembrie - 5,5 km

DN 5 A: Adunaţii

Copăceni - Varlaam -

Mogoşeşti - 7,5 km

5 Băneasa DN 41: Giurgiu -

Olteniţa

DC 88 face legătura între DN

41 şi staţia CFR a localităţii

DC 96 face legătura între sat

Sf. Gheorghe - DN 41 şi sat

Băneasa

DC 100 face legătura între DN

41 - Pietrele şi sat Băneasa

6 Bolintin

Deal

DJ 601: Bolintin Vale - Ciorogârla -

Bucureşti - 8,5 km A1: București - Pitești -

7 km

DC 148: Bolintin Deal -

Bolintin Vale - 2,3 km

Pod peste râul Sabar la km

59+700

DJ 401A: Grădinari - Bolintin Vale

(în continuarea DJ 123 spre Bolintin

56

Nr.


Vale) - 5,5 km

7 Bucşani DJ 412 C: Podişor - Obedeni - Uieşti

- Goleasca - 14 km

DN 61: Bucşani - Vadu

Lat - Ghimpaţi - 7 km

DC 191: Vadu Lat - Angheleşti

- 2 km

Pod cale ferată pe DN 61

între localităţile Vadu Lat şi

comuna Clejani

Pod cu structură din beton pe

DJ 412 C care trece peste

râul Neajlov şi face legătura

între satul Bucşani cu satele

Obedeni, Uieşti şi Goleasca

DC 296: Obedeni - Angheleşti

- 1 km

2 poduri cu structură din

beton pe DC 296 care trece

peste râul Dâmbovnic şi face

legătura între satele Obedeni

şi Angheleşti

Pod cu structură din beton pe

DC 191 care se află la

afluenţa dintre râul

Dâmbovnic şi râul Neajlov şi

face legătura între satele

Vadu Lat şi Angheleşti

8 Bulbucata DJ 411 (stare bună) DC 138 (drum de pământ)

DC 139 (stare bună)

9 Buturugeni DJ 412 A: Sat Poşta - Buturugeni DC 134 face legătura cu satele

Pădureni şi Podu Ilfovăţului

10 Călugăreni

DJ 411: Călugăreni - Singureni -

8,75 km DN 5: Călugăreni -

Crucea de Piatră -

Uzunu - 16,4 km

DC 107: Călugăreni -

Hulubeşti - 7,25 km 3 poduri peste râul Neajlov

DJ 603: Călugăreni - Stoeneşti - 5,65

km

11 Clejani

DJ 411: Clejani - Podu Doamnei - 5

km DN 61 - 8 km

DJ 412: Sterea - Neajlov

DJ 412 B: Podu Doamnei - Neajlov

12 Colibaşi DJ 412: Colibaşi - Câmpurelu - 5,5

km DC - 17 km

2 poduri: peste Râul Sabar şi

Râul Argeş

57

Nr.


13 Comana

DJ 603: Comana - Mihai Bravu (8

km)

DN 5 A: Grădiştea -

Falaştoaca (7 km)

DC 87: de la intersecţia cu DJ

603 până în Vlad Ţepeş (2 km)

Pod de cale ferată peste râul

Neajlov în satul Comana

Calea ferată

Giurgiu -

Bucureşti este

impracticabilă

din anul 2005

din acuza

prăbuşirii

podului de peste

râul Argeş din

satul Grădiştea.

Pod de cale ferată peste râul

Argeş în satul Grădiştea -

impracticabil datorită

prăbuşirii în anul 2005

DJ 412 A: Budeni - Grădiştea (2,5

km)

Pod rutier peste râul Neajlov,

pe DJ 411, în dreptul

Mănăstirii Comana

Pod rutier peste braţul

secundar al râului Neajlov, în

dreptul Postului de poliţie, pe

DJ 411

Pod rutier peste râul Argeş

între satele Falaştoaca şi

Colibaşi

DJ 411: 15 km - de la intrarea în

Budeni până la ieşirea din Comana

spre Gostinari

Pod rutier peste râul Neajlov

între Falaştoaca şi Gostinari

Podeţ rutier peste pârâul

Gurbanu, pe DC 87, în satul

Vlad Ţepeş

Pod rutier peste pârâul

Gurbanu, pe DJ 411, în

dreptul staţiei CFR Comana

14 Cosoba DJ 601 A - 3,8 km DC - 8,7 km

2 poduri peste râul

Dâmboviţa, pe str. dr. Petru

Groza şi str. Guliei

15 Crevedia

Mare DN 61 - 10,72 km

DC 193 (2600 m): DN 61 - Sf.

Gheorghe 2 poduri din ciment peste

râul Neajlov şi peste braţul

secundar al râului, cu o

lungime de 48 m, respectiv

24 m şi o lăţime de 7 m, cu

un gabarit de peste 40 tone,

pe DC 193, între DN 61 şi

DC 193A (900 m): DN 61 - DJ

601

DC 193A (1500 m): DN 61 -

Regie tutun

DC (2500 m): DN 61 -

58

Nr.


Crevedia Mică satele Sf. Gheorghe şi

Priboiu. DC (500 m): DN 61 - Şcoala

generală V - VIII

16 Daia DN 5: Bucureşti -

Giurgiu

17 Floreşti

Stoeneşti

DJ 401A: limita jud. Ilfov - Tântava

- Bolintin Deal - Bolintin Vale -

Palanca - Găiseni - limita jud.

Dâmboviţa - 25,85 km

DC 148 - limita jud.

Dâmbovița - Poiana - Florești

Stoeneşti - Palaca - limita Ulmi

- 11 km

DJ 404: limita jud. Dâmbovița -

Drăgăneasca - Floreşti - DJ 401A -

9,14 km

DC 156: Palanca - DJ 401A - 1

km

18 Frăteşti

DN 5: Remuş - Daia - 4

km (stare foarte bună)

DC 114: Bibiţa - Şcoala

Frăteşti - 2,8 km (stare foarte

bună)

CF Giurgiu -

Videle - 5 km DN 5 B: Bălănoaia -

Pădurea Vlaşin - 19 km

(stare bună)

DC 115: Remuş - Cetatea -

Bălănoaia - 5 km (stare foarte

bună)

DC 116: Frăteşti - Cetatea -

Bălănoaia - 4,7 km (stare bună)

19 Găiseni

DJ 401 A: lim. jud. Ilfov - Tântava -

Bolintin Deal - Bolintin Vale -

Palanca - Găiseni - lim. jud.

Dâmboviţa (9,2 km)

Autostrada Bucureşti -

Piteşti la km 30

DC 187: Căscioarele - Km. 36

A1 Bucureşti - Piteşti (4,9 km)

DC 188: Cărpenişu - Podu

Popa Nae (3 km)

DC 190: Găiseni - Km. 42 A1

Bucureşti - Piteşti (5,6 km)

DC 194: DC 190 Găiseni -

Podu Popa Nae (2,3 km)

20 Găujani DN 5 C - 9 km (stare

bună) DC - 39,53 km

5 poduri care traversează

Gârla Pasărea; 1 pod peste

canalul dalat.

21 Ghimpaţi DJ 603: Naipu - Schitu - 2,5 km

DN 6: Bucureşti -

Alexandria - 20 km

(traversează Ghimpaţi,

DC 109: Naipu - Petru Rareş -

7 km

59

Nr.


Copaciu, Naipu, Valea

Plopilor)

DN 5: Giurgiu -

Ghimpaţi - 4 km

DC 142: Copaciu - Letca

Veche - 3,6 km

DN 61: Găeşti -

Ghimpaţi - 3 km

DC 108: Ghimpaţi -

Cămineasca - 2 km

22 Gogoşari

DJ 505 - legătura cu DN 5 şi DJ 503

DC 119 - spre DJ 504 Izvoru - Parapanca - 3 poduri

(DE 54, DE 87, DE 133);

Drăghiceanu - Parapanca - 3

poduri (DE 519, DE 602,

Dig 650 DE 652); Gogoşari -

Parapanca - 4 poduri (DC

120, Dig 750 DE 734, Dig

459 DE 435, Dig 433 DE

426); Gogoşari - Râul Morii

- 2 poduri (DS 1144, DS 58)

DJ 504 - legătura cu Putineiu şi

judeţul Teleorman DC 79 - spre DJ 504

DJ 504 A - 15 km - traversează

Gogoşari, Drăghiceanu şi Izvoru

(asfaltat 1,5 km la intrarea în

Gogoşari, în rest - pietruit)

DC 120: Gogoşari - Răleşti -

1,5 km

23 Gostinari

DJ 411: limita jud. Călăraşi -

Hotarele - DN 5A - 5 km

DN 5 A

DJ 411: DJ 412 (DN 5A) - Comana -

DJ 412 A - 6 km

DJ 412 A: DJ 411 - Grădiştea (DN

5) - 3,5 km

DJ 412: Prundu (DN 41) - (DN 5A)

Mironeşti - 9 km; Falaştoaca (DN

5A) - Colibaşi Dobreni (DJ 401) -

10,06 km

24 Gostinu DJ 507: Giurgiu - Oinacu - Braniştea

- Gostinu - 16,05 km

25 Grădinari

DJ 401 A: limita jud. Ilfov - Tântava

- Bolintin Deal - Bol Vale - Palanca -

Găiseni - limita jud. Dâmboviţa -

25,85 km

DJ 412 A: DN 5 - Dărăşti Vlaşca -

Mihăileşti - Buturugeni - CF Zorile -

60

Nr.


Ogrezeni - 33,7 km

26 Greaca DN 41: Giurgiu -

Olteniţa - 7 km

DC 89: Greaca - Puţu Greci - 6

km

DC 145: Greaca - Zboiu - 5 km

27 Herăşti

DJ 401: limita jud. Ilfov - Dobreni -

Vărăşti - Valea Dragului - Hotarele -

22 km

DJ 401B: DN 4 - Herăşti - 4,44 km

28 Hotarele

DJ 401: limita jud. Ilfov - Dobreni -

Vărăşti - Valea Dragului - 22 km

DN 5 A: DE 70 -

Isvoarele - Comana -

Mironeşti - Izvoarele -

Hotarele - DN 5 A

Giurgiu - Olteniţa - 46

km

DC - 30 km DJ 411: limita jud. Călăraşi -

Hotarele - 5 km

29 Iepureşti DJ 411 DN 6: Bucureşti -

Alexandria

DC 105: Stejaru - Chirculeşti -

DJ 411

DC 139: Băneşti - Gorneni -

Facau - Teişoru - DJ 411

DC 141 A: Iepureşti - Valter

Mărăcineanu - DN 6

30 Isvoarele

DJ 401 B: DN 4 - Herăşti - 4,44 km

DN 5 A (stare bună) DC - 6 km DJ 411: limita jud. Călăraşi -

Hotarele - DN 5 A - 5 km

31 Izvoarele

DJ 503: Giurgiu - Bălanu - Ghizdaru

- Toporu - limita de jud. Teleorman -

32,9 km

DC 109: Valea Bujorului -

Petru Rareş - Naipu - 10 km

DJ 503 A: Ghizdaru - Onceşti - Radu

Vodă - Izvoarele - Răsuceni - 30,1

km

DC 112: Radu Vodă (DJ 503

A) - Dimitrie Cantemir - 3 km

DJ 505: Gara Chiriacu - Izvoarele -

Valea Bujorului - DN 5 B - 16,87

km

32 Joiţa DJ 601A: limita jud. Ilfov - comuna

Dragomireşti Vale - limita jud.

A1: Bucureşti - Piteşti -

2,9 km

DC 143A: Bâcu - Săbăreni -

0,5 km

61

Nr.


Giurgiu - comuna Cosoba - 9 km DC 143: Joiţa - Săbăreni - 0,8

km

DJ 602: Bâcu - Ciorogârla - 2 km DC 147: Joiţa - Bolintin Deal -

2,2 km

33 Letca

Nouă

DJ 612 DN 61: Găieşti -

Ghimpaţi

DC 142 - asfaltat 7 km şi

pietruit 4 km

DJ 601

34 Malu DN 5C: Giurgiu -

Zimnicea - 3 km 67 drumuri comunale

Podeţ DE la ieşirea din

comună spre terenurile

agricole (fost CAP) - Râul

Adâncata

35 Mârşa

DJ 412 C: Mârşa - Bucşani

DJ 601: Mârşa -Videle

DJ 601: Mârşa - Roata de Jos

36 Mihai

Bravu

DJ 603: (leagă DN 6 şi DN 5) Mihai

Bravu - Uzunu DC - 18 km

37 Ogrezeni DJ 412 A

DC - 24 km DJ 412 C

38 Oinacu DJ 507: Oinacu - Braniştea (4 km)

39 Prundu DN 41: Giurgiu -

Olteniţa - 55 km

40 Putineiu DJ 504 şi DJ 504 A: Giurgiu - Vieru

- Hodivoaia - Putineiu

41 Răsuceni

DJ 503 A: Ghizdaru - Onceşti - Radu


km

DC 24: Răsuceni - DJ 503 -

Satu Nou - 4,986 km

CF Giurgiu -

Drăgăneşti -

Vlaşca - Videle DC 111: Răsuceni - limita jud.

Teleorman - 6,3 km

42 Roata de

Jos

DJ 601 - 27 km (străbate Roata

Mică)

DJ 611 - 8 km (străbate Roata Mică

şi Sadina)

43 Săbăreni DJ 602: limita jud. Ilfov - Joiţa

DC 143: limita jud. Ilfov - DJ

602

DC 143 A: limita DJ 601 - DC

143

62

Nr.


44 Schitu DJ 603: Comana - Naipu DN 5 B: Giurgiu -

Ghimpaţi - Găieşti

45 Singureni DJ 411: Hotarele - Clejani - 7 km

(stare bună 25 drumuri comunale - 18 km

46 Slobozia DN 5 C: Giurgiu -

Zimnicea

47 Stăneşti

DJ 503: Giurgiu - Bălanu - Ghizdaru

- Toporu - limita jud. Teleorman -

32,9 km

DC 117 face legătura între DJ

504 Stăneşti - Onceşti - 11,6

km

Pod pe DC 118 CF Giurgiu -

Videle

DJ 503 A: Ghidaru - Onceşti - Radu


km DC 118 face legătura între DJ

503 - Ghizdaru - Stăneşti - 7,5

km DJ 504: Giurgiu - Vieru - Hodivoaia

- Putineiu - 23 km

48 Stoenești DJ 603: Schitu - Stoenești - Mihai

Bravu - Comana - 11,73 km

49 Toporu

DJ 503: Toporu - Drăgăneşti Vlaşca

- 7,2 km

DC 23: Toporu - Tomuleşti -

5,2 km (practicabil)

CF Giurgiu -

Toporu -

Drăgăneşti

Vlașca - Videle DJ 506: Toporu - Răsmireşti - 8 km

50 Ulmi

DJ 404: Dâmboviţa - Drăgăneasca -

Floreşti - DJ 401 A - 9,14 km

A1 - 2,5 km DJ 601 E: Bolintin Vale - Poenari -

Ulmi - 5,63 km

DJ 151 E: Trestieni - limita jud.

Dâmboviţa - 5,49 km

51 Valea

Dragului DJ 401 A: DN 4 - Dobreni - 17 km DC - 24 km

52 Vărăşti DJ 401: DE 70 şi şos. Giurgiu -

Olteniţa - 8,5 km

DC 82: Vărăşti - Berceni - 9

km Pod peste DJ 401

53 Vânătorii

Mici

A1: Bucureşti - Piteşti -

nordul comunei (12

km)

DC 80: Izvoru (DN 61) -

Cupele (DC 81) (2 km)

DC 81: limita jud. Dâmboviţa -

Cupele - Vânătorii Mari -

63

Nr.


Corbeanca - Vâlcelele -

Zădăriciu (10 km)

DC 82: Vânătorii Mici (DN

61) - Corbeanca (0,9 km)

DN 61: Ghimpaţi -

Crevedia Mare -

Vînătorii Mici - Izvoru

- Corbii Mari (7 km)

DC 161: Vânătorii Mici -

Vânătorii Mari (3 km)

DC 168: Vânătorii Mici (DN

61) - A1 - Poiana lui Stângă

(3,8 km)

DC 182: Cartojani (DJ 611) -

Vânătorii Mari (4,304 km)

DC 190: Vânătorii Mici -

Căscioarele (comuna Găiseni)

(2,4 km)

54 Vedea DN 5C: Giurgiu -

Zimnicea

64

2.5.3 Căi navigabile

Judeţul Giurgiu dispune de o importantă cale de transport pe apă, pe o lungime de 75 km, prin

care se face legătura cu ţările din centrul Europei şi cu Marea Neagră.

Pe Dunărea fluvială navigaţia este posibilă cu convoaie de barje de 1000 – 3000 tone, funcţie de

nivelul apelor.

Portul Giurgiu poate deveni o variantă pentru transportul de mărfuri din portul Constanţa, pe un

posibil traseu Constanţa – Giurgiu – Bucureşti. Această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic

important pentru România, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale Vestului

Europei cu Orientul Apropiat, acest aspect relevând potenţialul ridicat de dezvoltare al judeţului Giurgiu.

Municipiul Giurgiu este un important port dunărean pe traseul coridorului de transport nr. 9

Dunăre – Canal Rinn – Mein Dunau. Este legat pe calea fluvială de nouă ţări, precum şi de Marea Neagră

şi Marea Nordului. Magistrala feroviară pan-europeană, care porneşte de la Ostende (Belgia), trece prin

Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istanbul şi, prin Salonic, face legătura cu

Atena. Între Giurgiu şi Ruse se află singurul pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, pod ce a fost

construit între anii 1952 şi 1954 şi a fost denumit simbolic „Podul Prieteniei”.

2.5.4 Reţele de conducte magistrale

Conductele magistrale de transport sunt de mare importanţă pentru economia naţională,

amplasamentele lor trebuind să fie protejate corespunzător. O importantă disfuncţionalitate o constituie

faptul că în prezent există situaţii când proprietarii de terenuri (sau cei care le cumpără de la proprietari)

nu cunosc sau ignoră amplasamentul acestor conducte, dorind să folosească tot terenul fără a ţine seama

de restricţiile impuse de normele în vigoare (de exemplu, faţă de centre populate şi locuinţe distanţa de

protecţie este de 50 - 65 m în funcţie de presiunea de regim). Aceste distanţe de siguranţă sunt indicate în

Normativul Departamental privind proiectarea şi construirea conductelor de colectare şi transport gaze

naturale ND 3915-94 elaborat de Ministerul Industriilor şi ROMGAZ.

65

Situaţia societăţilor de distribuţie gaz


Nr.

crt. UAT

Denumirea societăţii de distribuţie

gaz Date de contact

1 Giurgiu S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti -

Punct de lucru Giurgiu

Olteanu Mihai, 0730380982

Serviciu clienţi 0800800999

2 Bolintin

Vale

SC Petrom Distribuţie Gaze SRL -

District Bolintin (fax 0246/270201)

Iarga Ionel, şef District, 0730606287

Gheorghe Niculina, responsabil HESQ District,

0720408188

0732450350, 0722309634, 0723320395

3 Mihăileşti Distrigaz Sud Bucureşti 0213011800, fax 0213012154

4 Adunaţii

Copăceni Butan Gaz (doar la şcoli şi primărie)

5 Băneasa Nu

6 Bolintin

Deal SC Euro Seven Industry SRL Perniu Florin, 0246273656, 0752219562

7 Bucşani Nu

8 Bulbucata Nu

9 Buturugeni Nu

10 Călugăreni Nu

11 Clejani Nu

12 Colibaşi Nu

13 Comana Nu

14 Cosoba

SC Euro Seven Industry SRL

(021/3147714) - Staţia de reglare

măsurare gaze naturale Joiţa

(0246/253358) - 10 km

Perniu Florin, 0213147714, fax 0213164577

15 Crevedia

Mare Nu

16 Daia Nu

17 Floreşti

Stoeneşti

SC Premier Energy SRL Bolintin

Vale Andriciuc Victor, 0743147400

18 Frăteşti Nu

19 Găiseni Nu

20 Găujani Nu

21 Ghimpaţi Teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de conducta de gaz ca face

alimentarea municipiului Giurgiu.

22 Gogoşari Nu

23 Gostinari Nu

24 Gostinu Nu

25 Grădinari Nu

26 Greaca Nu

27 Herăşti Nu

28 Hotarele Nu

29 Iepureşti Nu

30 Isvoarele Nu

31 Izvoarele Nu

32 Joiţa



măsurare gaze naturale Joiţa (10 km)

Roşioru Gheorghe, 0751266188; Gheorghe

Cristian, şef echipă, 0751516188

Andrei Legendi, 0745507258, Neaga Nicu,

0762896242

33 Letca

Nouă Nu

66

Nr.

crt. UAT

Denumirea societăţii de distribuţie

gaz Date de contact

34 Malu Nu

35 Mârşa Nu

36 Mihai

Bravu Nu

37 Ogrezeni Nu

38 Oinacu Nu

39 Prundu Nu

40 Putineiu Nu

41 Răsuceni Nu

42 Roata de

Jos SC Instant Company (0246/210160)

Ciceală Răzvan, 0722723475; Marcu Mazarel,

0735310660, 0213460994, 0213460996

43 Săbăreni



măsurare gaze naturale Joiţa

(0246/253295)

Perniu Florin, 0246273656/ 0752219562

44 Schitu Nu

45 Singureni Nu

46 Slobozia Nu

47 Stăneşti Nu

48 Stoeneşti Nu

49 Toporu Nu

50 Ulmi Nu

51 Valea

Dragului Nu

52 Vărăşti Nu

53 Vânătorii

Mici Nu

54 Vedea Nu

67

Secțiunea 6 - Dezvoltarea economică

2.6.1 Zone industrializate / ramuri

Principalele ramuri cu ponderi semnificative în judeţ sunt: comerțul, serviciile, transportul şi

distribuţia energiei electrice şi termice, extracţia petrolului şi a gazelor naturale, chimică, textilă, industria

alimentară şi a băuturilor, industria chimică, industria materialelor de construcţii.

Municipiul Giurgiu este centrul industrial cel mai important, având un profil complex, dat de

prezenţa ramurilor: distribuţia şi transportul de energie electrică şi termică, alimentară, a materialelor de

construcţie, a I.M.M-urilor.

În celelalte două oraşe (Mihăileşti şi Bolintin Vale), majoritatea activităţilor este generată de en-

grosuri şi spaţii de depozitare.

Situaţia obiectivelor economice


Nr.

crt. UAT Obiectivul economic Profilul de activitate Adresa, telefon

1 Giurgiu

SC Tehnic Instal SRL Mun. Giurgiu

SC Ceramica Impex SRL Mun. Giurgiu

SC Lacta SA Lapte și produse lactate Mun. Giurgiu

SC Poll Chimic SA Detergenți, înălbitori, coloranți și

alte produse chimice Mun. Giurgiu

SC Ovira Impex SRL Prestări de servicii, amenajări în

construcții interioare Mun. Giurgiu

SC Terminal Gas SA Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

SC Ermetic SRL Mun. Giurgiu

SC Profil Impex SRL Mun. Giurgiu

SC Shipyard ATG SRL Mun. Giurgiu

Coop. Meșteșugărească

Dunărea Mun. Giurgiu

SC Soliv SRL Mun. Giurgiu

SC Prodesing SRL Mun. Giurgiu

SC Epa Nova Rom SRL Mun. Giurgiu

SC Incognito SRL Mun. Giurgiu

SC Dunapref SA

Prefabricate din beton pentru căi

ferate, drumuri și poduri, extracție

balast

Mun. Giurgiu

SC Consig SA Lucrări de construcții civile,

industriale și de construcții - montaj Mun. Giurgiu

SC Elco Met SRL Rețele electrice - construcții

montaje și reparații Mun. Giurgiu

SC Delta Gas LNC SRL Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

SC Delta Gas COV SRL Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

CNF Giurgiu Nav SA

Transport de mărfuri pe fluviul

Dunărea și transport turistic

internațional

Mun. Giurgiu

SC Gitour SA Transport de călători Mun. Giurgiu

SC Tracum SA Transport de călători Mun. Giurgiu

SCCNF Giurgiu Nav SA Transport fluvial de marfă și

călători intern și internațional Mun. Giurgiu

SCAEP Giurgiu Port SA

Transport fluvial intern și

internațional de mărfuri și călători,

manipulări de mărfuri, extracție

produse balastiere

Mun. Giurgiu

SC Danubius SA Turism Mun. Giurgiu

SC Vip Tours SRL Turism Mun. Giurgiu

Biroul de Turism pentru

Tineret și Administrația Turism Mun. Giurgiu

68

Nr.


Județeană a Taberelor Școlare

SC Trans GSA Grup SRL

Mun. Giurgiu, Str.

Vlad Țepeș, nr. 97,

0724211361

Lukoil 1 Benzină, motorină, GPL, butelii Mun. Giurgiu, Str.

București, nr. 70

SC Service Benz Com SRL Benzină, motorină, butelii

Mun. Giurgiu, lângă

autogară,

0246282052

SC Service Benz Com SRL Benzină, motorină, butan gas,

butelii

Mun. Giurgiu, lângă

Interex

SC Sebi Prod Com SRL Butan gas

Mun. Giurgiu, şos.

București, nr. 74,

0749202160

Rompetrol Damstream Benzină, motorină, butan gas

Mun. Giurgiu, şos.

București, nr. 52,

0757066200

Mall Giurgiu Benzină, motorină

Mun. Giurgiu, şos.

București, nr. 152,

0246210621

OMV 1 Giurgiu Benzină, motorină, butelii Mun. Giurgiu, şos.

București, nr. 76

SC Colorart SRL Butan gas

Mun. Giurgiu, str.

Prieteniei, nr. 1,

0246210390

Lukoil 2 Giurgiu Benzină, motorină

Mun. Giurgiu, şos.

București, km

59+420, 0246210622

SC Panebo 94 SRL Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

SC Petrom SA Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

SC Shell Gas SRL Îmbuteliere GPL Mun. Giurgiu

SC Lorian SRL Mun. Giurgiu

SC Piscicola SA Pescărie Mun. Giurgiu

SC Bila SRL Pescărie Mun. Giurgiu

SC Piremi SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0722224490

Societatea Agricolă Muntenia Agricol Mun. Giurgiu,

0723620767

SC Agrocris Pal SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0723201364

Romsem SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0766460316

SC Vîlceanca SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0722482630

SC Ultra Agro SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0722524774

SC Serbel Import - Export

SRL Agricol

Mun. Giurgiu,

0752020403

SC Agrokaiser SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0724002884

SC Răcman SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0729728769

SC Manda Agrom SRL Agricol Mun. Giurgiu,

69

Nr.


0734655813

SC Oleomet SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0246212906

SC Sanda Agro SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0768402882

SC Popagro M&R Company

SRL Agricol

Mun. Giurgiu,

0727360492

SC Adimar Agricola SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0721162456

SC Tavi Serv Agri SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0721249897

SC Mfood Industrie SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0720880274

SC Gabluc SA Agricol Mun. Giurgiu,

0724966103

SC Agroind Malu SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0767008653

SC MDB Agroserv SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0749066656

SC Tudor Serv 2004 SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0723632456

Agrozootehnica Invest SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0731037183

SC Sem Impex SRL Agricol Mun. Giurgiu,

0766370979

2

Bolintin

Vale (210

unităţi

comerciale,

2 hoteluri,

4

restaurante,

25 unităţi

prestatoare

de servicii)

SC OMV Petrom Desfacere carburanţi Bolintin Vale

SC Apa Nova Bucureşti SA -

Stația de tratare Crivina Tratarea şi distribuirea apei potabile

Bolintin Vale, cartier

Crivina, 0246272760

SC Invest SRL Producţie de borduri, pavele,

agregate de construcţii Bolintin Vale

SC Pani Rom SRL Producţie de borduri, pavele,


SC Pandavis SRL Producţie de borduri, pavele,


SC Semerloc SRL Producţie de borduri, pavele,


SC Simmetrica SRL Producţie de borduri, pavele,


SC Expresconstruct Ank SRl Construcții Bolintin Vale

SC NBG SRL Construcții Bolintin Vale

SC Dexter SRL Construcții Bolintin Vale

SC Home Design SRL Construcții Bolintin Vale

SC Viv Construct SRL Construcții Bolintin Vale

SC Burdulea Construct SRL Construcţii Bolintin Vale

Mega Image Comercial Bolintin Vale

Penny Market Comercial Bolintin Vale

SC Margod 85 SRL Comercial Bolintin Vale

SC M-M SRL Comercial Bolintin Vale

SC Dalia SRL Comercial Bolintin Vale

SC Silvdia COM SRL Comercial Bolintin Vale

SC Atu SRL Comercial Bolintin Vale

SC Camih SRL Comercial Bolintin Vale

70

Nr.


SC Sevanel SRL Comercial Bolintin Vale

SC Consumcoop SRL Comercial Bolintin Vale

SC Trans Gheorghe SRL Comercial Bolintin Vale

SC Pandavis SRL Comercial Bolintin Vale

PF Jipa Comercial Bolintin Vale

SC Fan SRL Comercial Bolintin Vale

Sc Alb Negru SRL Comercial Bolintin Vale

SC Mamacu SRL Comercial Bolintin Vale

SC Leomax SRL Comercial Bolintin Vale

SC Rafi SRL Comercial Bolintin Vale

SC Corsaru Roşu Impex 93

SRL Lucrări de construcții

Bolintin Vale,

0723657364

3 Mihăileşti

SC Dovinot SRL Mihăileşti

SC Girucs SRL Mihăileşti

SC Costela SRL Mihăileşti

SC Delta Gas LNC SRL Îmbuteliere GPL

Mihăileşti, Complex

Agrozootehnic, str.

Prunilor, nr. 2

SC Avicola Bucureşti SRL Fermă zootehnică (263773 păsări) Mihăileşti

SC Golden Chichen SRL Fermă zootehnică (110104 păsări) Mihăileşti

SC Agronutrisco Impex SRL Fermă zootehnică (380481 păsări) Mihăileşti

SC Silver Hawk SRL Fermă zootehnică (124000 păsări) Mihăileşti

SC Mixalim Impex SRL Fermă zootehnică (134658 păsări) Mihăileşti

4 Adunaţii

Copăceni

SC Agrozootehnica SA Agricultură

Adunaţii Copăceni,

şos. Giurgiului, nr.

261

SC Turist Service SRL Peco comerţ carburanţi


DN 5, Km 24,

0722579737

SC Regatul Cailor SRL Creşterea cabalinelor Adunaţii Copăceni,

şos. Victoriei, nr. 14

SC Service Benz Com SRL Peco comerţ carburanţi


şos. Giurgiului,

0722224596

SC Albora SRL Creşterea bovinelor



265

SC Agrototal SRL Agricultură



263

SC Agronomica SRL Magazin mixt, agricultură



231

SC Romstrade SRL Utilaje, asfaltare


DN 5, nr. 1,

0741111700

SC Nessli SRL Fabrică calorifere


şos. Principală, nr.

14, 0246282270

SC Trans Coordoneanu SRL Activităţi de analize şi testări

tehnice

Mogoşeşti, şos.

Victoriei, nr. 17

SC Ricostar SRL Construcţii Adunaţii Copăceni,

71

Nr.


şos. Victoriei, nr. 14

SC Sky Expert Group SRL Azil de bătrâni Dărăşti Vlaşca, şos.

Principală, nr. 299

SC MCG Oil Distribution

SRL Peco comerţ carburanţi


DN 5, nr. 3

5 Băneasa

SC Superstar SRL Comerţ Băneasa

AF Vasii Vasile Comerţ Băneasa

SC Biju SRL Comerţ Băneasa

SC Mihclau SRL Comerţ Băneasa

SC Roxy SRL Comerţ Băneasa

SC Betanicom SRL Comerţ Băneasa

SC Albu SRL Comerţ Băneasa

SC Veda SRL Agricol Băneasa

SC Cernuta SRL Comerţ Băneasa

SC Maridan SRL Comerţ Băneasa

Semrom Prelucrare şi vânzare seminţe Băneasa

ICITID Agricol Băneasa, 0246285024

SC Grivco SRL Agricol Băneasa

SC Agroprest SRL Agricol Băneasa

SC Lemon SRL Agricol Băneasa

SC Lemon 2002 SRL Agricol Băneasa

SC Arhonda SRL Agricol Băneasa

SC Sprinten SRL Prelucrarea laptelui Băneasa

SC Bialgen SRL Transport Băneasa

SC Natasa SRL Comerţ Băneasa

PF Olteanu Ionel Agricol Băneasa

PFVlad Dumitru Agricol Băneasa

PF Badea Dananau Agricol Băneasa

PF Vitan Marian Agricol Băneasa

PF Dumitru Marian Agricol Băneasa

6 Bolintin

Deal

SC Skandia Oil SRL Desfacere carburanţi Bolintin Deal

SC Lampero Grup SRL Producţie Bolintin Deal

SC Rynart SRL Transporturi internaţionale Bolintin Deal

SC HEE Proprietăţii SRL Dezvoltare imobiliară Bolintin Deal

SC CT Park Bucharest West

SRL Închirieri depozite Bolintin Deal

SC Chi Fu Europe SRL Închirieri depozite Bolintin Deal

SC Tiemme Systems SRL Depozitare şi distribuţie Bolintin Deal

SC Bauelemente SRL Prefabricate din beton Bolintin Deal

SC Admi Constructs SRL Lucrări de construcţii Bolintin Deal

SC KLG Europe Logistic

SRL Logistică şi transport Bolintin Deal

SC Volvo România SRL Comerţ autovehicule Bolintin Deal

SC Camion Logistic SRL Închiriere spaţii Bolintin Deal

SC Deme Macarale SRL Închirieri utilaje Bolintin Deal

SC Aluminios Cortizo SRL Profile aluminiu Bolintin Deal

SC Confrasilvas Cofraje SRL Lucrări de construcţii Bolintin Deal

SC BMTI SRL Utilaje construcţii Bolintin Deal

SC Baumit SRL Produse construcţii Bolintin Deal

SC Lebario Ro SRL Construcţii metalice Bolintin Deal

SC LM Wood SRL Tâmplărie PVC Bolintin Deal

SC Tassulo SRL Producţie adezivi Bolintin Deal

72

Nr.


SC BTS Construct Staţie betoane Bolintin Deal

SC Gebruder Waiss SRL Depozitare şi distribuţie Bolintin Deal

SC Vlador SRL Laborator cofetărie / patiserie Bolintin Deal

SC Confin SRL Construcții, depozit materiale Bolintin Deal

SC H.Essers SRL Depozitare şi distribuţie Bolintin Deal

SC Gokbora SRL Depozitare şi distribuţie Bolintin Deal

SC Pag Rom Impex SRL Depozit materiale de construcţii -

7900 mp Bolintin Deal

7 Bucşani

SC Sevanel SRL Îmbuteliere GPL / Balastieră

între satele Bucşani şi

Vadu Lat, în

apropierea DN 61

SNP Petrom SA - Sucursala

Videle Exploatare petrol sat Bucşani

SC Aguda SRL Agricol sat Bucşani

SC Bebe Leca SRL Agricultură sat Bucşani

SC Miorod SRL Agricultură sat Bucşani,

0722243962

SC Badman SRL Agricultură sat Bucşani

SC Dumflor SRL Comerţ sat Bucşani

SC Lehi Dodi SRL Agricol sat Bucşani

SC Rodaco SRL Agricultură sat Bucşani

SC Mazel Tov SRL Agricol sat Bucşani

SC Zahov SRL Agricol sat Bucşani

SC Mely Electrica SRL Agricultură sat Bucşani

SC Agropaindor SRL Agricultură sat Bucşani

SC Rokura SRL Creşterea animalelor / Agricultură sat Bucşani

SC MNGR SRL sat Bucşani, str.

Tarcea, 0724462117

SC SVSNEL sat Vadu Lat,

0722976059

SC Batman SRL sat Angheleşti,

0722625891

8 Bulbucata SC Nidex Impex SRL Morărit - panificaţie Bulbucata

SC Conrad SRL Morărit - panificaţie Bulbucata

SC Maic Trans Com SRL Comerţ Bulbucata

PF Preda Elena Marga Comerţ Bulbucata

PF Lungu Constantin Comerţ Bulbucata

PF Stiubei Elena Comerţ Bulbucata

SC Achicom SRL Comerţ Bulbucata

PF Lăcătuşu Nicolae Comerţ Bulbucata

SC Surix Inpex SRL Comerţ Bulbucata

SC Cristi Prod Serv SRL Agricol Bulbucata

SC Almigrup Impex SRL Agricol Bulbucata

9 Buturugeni SC Deny Construct SRL Comerţ Buturugeni

SC Bildcom SRL Comerţ Buturugeni

SC Max şi Cristi SRL Comerţ Buturugeni

SC Cristal SRL Comerţ Buturugeni

SC Mitu SRL Comerţ Buturugeni

SC Impex Nicolas SRL Comerţ Buturugeni

PF Preda Daniela Comerţ Buturugeni

SC Dixon Emil Junior SRL Comerţ Buturugeni

SC Hertz SRL Comerţ Buturugeni

73

Nr.


SC Tehniger SRL Comerţ Buturugeni

SC Comdisco Club SRL Comerţ Buturugeni

SC Road House SRL Comerţ Buturugeni

SC Mirela Corina Daniela

SRL

Comerţ Buturugeni

SC Stoica Daniel Maxi Taxi

SRL

Transport persoane Buturugeni

SC Terente SRL Comerţ Buturugeni

SC M&I Agregate Construct

SRL

Extracţia de agregate naturale Buturugeni

SC Mixalim SRL Creşterea şi îngrăşarea puilor de

carne

Buturugeni

10 Călugăreni

SC Gecor SRL

Producţie mixturi asfaltice,

construcţii, subtraversări, lucări de

alimentare cu apă şi canalizare,

parapeţi, închirieri

Călugăreni, Şos.

Giurgiu - Bucureşti,

0246281123

SC Marexim SRL Comerţ de autovehicule

Călugăreni, Şos.


0246281058

SC Azochim SRL Depozit de îngrăşăminte şi

substanţe organice

Călugăreni, Şos.


0246281222

SC Panebo Gaz GPL Călugăreni

Benzinăria CG Oil Combustibili petrolieri Călugăreni

SC Agroserv COM Asociaţie agricolă

Călugăreni, Şos.


0246281239,

0722593072

SC Mihai Viteazul Asociaţie agricolă Călugăreni,

0740177105

SC Cereal Trans Transport rutier Uzunu, 0723598745

Rosanca Agricom Asociaţie agricolă Brăniştari,

0723638791

Franzela Panificaţie, morărit Uzunu, 0744301489

SC Maneuro Depozit desfacere materiale

construcţii

Călugăreni,

0722210017

Agrisol Asociaţie agricolă Uzunu, 0744330550

Sc Prodcus Asociaţie agricolă Călugăreni,

0246281052

11 Clejani SC Dumir Prod SRL Clejani

12 Colibaşi

SC Minimarket SRL Comerţ, servicii

Colibaşi, str.

Principală,

0246227145,

0744319721

SC Cătălin SRL Comerţ, servicii Colibaşi

SC Mauro SRL Comerţ Colibaşi

SC Panicom SRL Comerţ Colibaşi

SC Aleximatket SRL Comerţ Colibaşi

SC Valmi SRL Comerţ Colibaşi

SC Proplant SRL Comerţ Colibaşi

SC Ecostar SRL Transport, vânzări agregate

minerale

Colibaşi, str.

Principală

74

Nr.


SC Gilbert SRL Comerţ Colibaşi, 0722447662

SC Căprioara Impex SRL Comerţ

Colibaşi, str.

Principală,

0723200881

SC Mugur Alfa Farm SRL Comerţ Colibaşi

AF Mihalache Colibaşi

SC Pedro Construct Impex

SRL Comerţ Colibaşi

SC Crismar Plus Comerţ Colibaşi

SC Alidan 06 SRL Comerţ Colibaşi

SC Lakare SRL

Colibaşi, str.

Principală, nr. 86,

0721510983

SC Prod Legumicola SRL Producţie şi valorificare Colibaşi

SC Agro Eco Sabar SRL Producţie şi valorificare Colibaşi

SC Prietenia SRL Comerţ Colibaşi

SC Oniflor SRL Comerţ Colibaşi

SC Ylesim 2008 Comerţ Colibaşi, 0723284448

SC Anastasia Market SRL Comerţ Colibaşi

SC Agroprod SRL Producţie şi valorificare Colibaşi

SC Alexandra Top SRL Comerţ Colibaşi

SC Denisa Agroplant SRL Producţie şi valorificare Colibaşi

SC Madi Bru Com SRL Comerţ Colibaşi

SC Cecbank SA Activităţi bancare Colibaşi

SC Petro Oil Comerţ produse petroliere Colibaşi, str.

Principală

13 Comana

SC Agroaur 2016 SRL Agricultură Comana

SC Agronut Construct SRL Comerţ Comana, str. Şerban

Cantacuzino, nr. 49

SC Agro Trans NMI SRL Agricultură Budeni, 0761608167

Club sportiv Motto Fly Club sportiv aparate de zbor Comana, 0728132718

SC Iceberg SRL Comerţ

Grădiştea, str.


0724336540

SC Farinsan SA Morărit şi panificaţie Grădiştea,

0246284121

SC Chemical LTD Hotel Comana, 0246283170

SC Rot Mar Comexim SRL Comerţ

Comana, str. Radu

Şerban, nr. 552,

0766403431

SC Geca Impex SRL Lucrări de construcţii şi artă

Comana, str. Cumani,

nr. 465, 0216655025,

0246283170

SC Baltic Marine Group SRL Pepinieră piscicolă Comana, 0212227251

SC Antonys Victor Forest

SRL Turism

Comana, str. Radu

Şerban, 0767695178

SC Agromat Prod SRL Comerţ

Falaştoaca, str.


0733300700

SC July şi Ana SRL Comerţ

Vlad Ţepeş, str. 1

Decembrie, nr. 202,

0246289301

75

Nr.


SC Anee Criss Restaurant

SRL Restaurant

Comana, str. Radu

Şerban, nr. 551,

0246283316

IF Ciobanu Marin Comerţ 0721329716

AF Răducanu Gheorghe Comerţ

Budeni, str.

Neajlovului, nr. 410,

0720857535

PF Munteanu Marius Comerţ 0725369982

SC Walys Group SRL Comerţ 0720864087

SC Happy Lact Zoocom Agricultură Comana

SC Land Agrostore Agricultură Comana

SC Agrodeal Agricultură Comana

Asociaţia "Moara de hârtie" Muzeu Comana, str. Funieru,

nr. 278, 0246283399

14 Cosoba

SC Proamb SRL Prelucrarea cartonului Cosoba, 0246253707

SC M & M Cosoba, 0762588978

SC Consal SRL Cosoba, 0721899002

SC Larisa Farm SRL Farmacie Cosoba, 0723330262

15 Crevedia

Mare

SC Delta Consulting Creşterea şi îngrijirea vacilor de

lapte Crevedia Mică

SC Imperator SRL Crevedia Mare,

0246264034

SC Conalex SRL Crevedia Mare,

0246264137

SC Romcris SRL Crevedia Mare,

0246264099

SC Luciana SRL Crevedia Mare,

0246264157

PF Ovidiu Crevedia Mare

16 Daia

SC Agroseed SRL Agricultură Daia

SC Traidor Prodimpex SRL Agricultură Daia

SC Mado SRL Agricultură Daia

SC Arhonda SRL Agricultură Daia

SC Andy Pro Agro SRL Agricultură Daia

PF Jipa Gheorghe Agricultură Daia

SC Alidora SRL Horticultură şi comerţ Daia

SC Adil SRL Restaurant şi comercializare

produse petroliere Daia

SC Lukoil SRL Comercializare produse petroliere Daia

Ocolul Silvic Giurgiu Administrare forestieră Daia

17 Floreşti

Stoeneşti

SC Macon SRL Materiale construcţii Palanca

SC Roxy Com SRL Restaurant + magazin Palanca

SC Mikoko SRL Magazin Palanca

SC Liviu Impex SRL Magazin Palanca

PF Sultana Magazin Palanca

SC Amiabil SRL Restaurant + magazin Palanca

SC Anduţa SRL Magazin Palanca

SC Amy El Impex SRL Magazin Palanca

PF Frizerie Frizerie Palanca

PF Lazăr Florărie Florărie Palanca

SC Cedric SRL Magazin Palanca

Mega Image Minimarket Palanca

76

Nr.


Prăvălia de pe colţ Magazin Palanca

SC Farmana SRL Farmacie Palanca

SC Ned SRL Pesticide Palanca

SC Domo Impex SRL Magazin Palanca

SC Galax Service SRL Termopan Palanca

SC Disco Cool SRL Restaurant + disco Palanca

PF Nicolae Daniel Magazin Palanca

SC Agermen SRL Magazin Palanca

SC Crivas SRL Magazin + spălătorie auto Palanca

Deliceous Cakes Cofetărie Palanca

PF Sultana Gheorghiţă Magazin + textile Palanca

SC Liviu Construct SRL Termopan + construcţii Palanca

SC Vep Impex SRL Magazin Stoeneşti

SC Vioremi SRL Magazin Stoeneşti

SC Randi Construct Magazin + bar Stoeneşti

SC Val Com Impex SRL Magazin textile + spălătorie auto Stoeneşti

SC La Hap SRL Restaurant + magazin Stoeneşti

SC Irina Bose SRL Magazin Stoeneşti

SC Gherase SRL Magazin Stoeneşti

SC Ema Sor SRL Magazin Stoeneşti

SC Bog Laur SRL Materiale construcţii Stoeneşti

SC Deni Motor Service SRL Service auto Stoeneşti

SC Magazin mixt SRL Magazin Stoeneşti

SC Codruţ SRL Magazin Stoeneşti

SC Florea Construct SRL Construcţii + magazin Stoeneşti

SC Călugăru SRL Magazin Stoeneşti

SC Almar Prescom SRL Serv. salubrizare Floreşti

SC Alex Nico Com SRL Magazin Floreşti

SC Fusing SRL Magazin Floreşti

SC Domo Impex SRL Magazin + bar Floreşti

SC Nicos Dan SRL Magazin Floreşti

SC Flor Mar SRL Magazin Floreşti

Tudor Fitofarmacie Magazin Floreşti

Godac Minimarket Floreşti

SC Geodani SRL Farmacie Floreşti

Mega Image Minimarket Floreşti

PF Ciobanu Florentina Magazin + bar Floreşti

SC Alecsina 96 SRL Materiale construcţii Floreşti

SC Ilitrans SRL Materiale construcţii Floreşti

SC Alex Lil Mar SRL Magazin Floreşti

SC Ned SRL Magazin Floreşti

PF Marin Florin Valentin Magazin + spălătorie auto Floreşti

SC Bibu Serv Com SRL Magazin Floreşti

PF Dumitru Nicolae Service electronic Floreşti

Prăvălia cu de toate Magazin Floreşti

PF Pandele Victoria Termopan + construcţii Floreşti

PF Ciobanu Dumitru Termopan + construcţii Floreşti

Golden Bread Pâine Palanca

18 Frăteşti

SC Azochim SRL - punct de

lucru Frăteşti

Frăteşti, 0246213756,

0246211209

SC La Tara SRL Frăteşti

ANIF Giurgiu Frăteşti, 0246213756,

77

Nr.


0246211209

S.C Agromec S.A. Frăteşti, 0722552720

SC Lukoil Down Stream SRL Remuş, 0723675916

SC Lukoil Down Stream SRL Bălănoaia

SC Esther SRL Cetatea, str. Garii, nr.

48

SC Convex SRL Remuş

SC Agromet Comprod SRL Remuş

SC Viodany SRL Remuş

SC Vior SRL Frăteşti

SC Dacom Impex SRL Frăteşti

SC Ela Agro SRL Bălănoaia

SC Crimbo GAS 2000 Remuş

SC Bariksan Impex Remuş

SC Kid Prest SRL Bălănoaia

SC Girom Impex SRL Frăteşti

SC Franzdo SRL Remuş

SC Cerealcom Frăteşti

SC Afin Leasing SA Frăteşti

SC Vega Prod Logistic Remuş, str. Serelor,

nr. 6

SC Pompiliu SRL Remuş

SC Andaluzia SRL Remuş

SC Trimax SRL Bălănoaia

CN Poşta Română SA -

Direcţia reg. de poştă Frăteşti

SC Ghe. Ştubeanu SRL Remuş

SC Oliv Wirre SRL Remuş

SC Dany SRL Frăteşti

SC Libra Forest SRL Frăteşti

DB Construct SRL Remuş

SC Irimar SRL Remuş

APIA Centrul judeţean Frăteşti

SC Vidal 2006 SRL Cetatea

SC Universal Service Remuş

CN CFR SA Regionala Buc. -

Divizia Patrimoniu Frăteşti

SC Unisem SA Remuş

SC Shimbolim Development Frăteşti

SC Dalco Trading SRL Frăteşti

Reg CFR Bucureşti Divizia

Trafic Frăteşti - Bălănoaia Frăteşti

SC “DE“ SRL Frăteşti

SC Prosper Mod SRL Frăteşti

Ocolul Silvic Giurgiu Bălănoaia

SDN Bucureşti Sud Frăteşti şi Remuş

SC Gena SRL Remuş

Vlaşca Com Agro Frăteşti

SC World ACDC Industry Remuş, nr. 96

SC Sestos SRL Frăteşti

SC Faba Servicii SRL Frăteşti, str. Poieniţei,

nr. 44

78

Nr.


SC Alex Impex ’94 SRL Remuş

SC Johan SRL Remuş

SC Nextela Limited SRL Frăteşti

SC Andonis Company Frăteşti

SC Landscapes Servicii SRL Cetatea

SC Gancon SRL Remuş

SC Darmon Construct SRL Remuş

SC Alcomar SRL Remuş

SC Nico & Mary SRL Remuş

SC Rovic SRL Remuş

SC Romvelia Prod Com SA Frăteşti

SC Agroholding SA Frăteşti

SC Atena SRL Remuş

ACR Giurgiu Frăteşti

SC Mobifon Frăteşti

SC Garoafa SRL Frăteşti

SC Delta Trading SRL Frăteşti

SC Linzer Agro Trade

România SRL Remuş

SC Silval SRL Cetatea

SC Flover SA Remuş

SC Gatedoor Holdings Remuş

SC Cosmo SRL Remuş

SC Vinalcool SA Remuş

SC Alege SRL Cetatea

SC Norocel 17 Comimpex

SRL Remuş

SC Alin Agro SRL Remuş

SC Ovira Invest SRL Remuş

SC Vava SRL Frăteşti

SC Galeria SRL Frăteşti

SC Vis SRL Frăteşti

SC Cromec SRL Remuş

SC Metalurgica Cavatorta Remuş

SC Comat SA Remuş

Romtelecom Frăteşti

SC Vîlceanca SRL Frăteşti şi Remuş

SC Event Logistic Solution

SRL Remuş, 0728031131

SC Euroseven SRL Remuş

SC Grăsunii SRL Frăteşti

SC Tavi Serv Agri SRL Frăteşti

SC El-Co SA Frăteşti

SC Geka Investiţii SRL Frăteşti

SC Iole Investiţii SRL Frăteşti

Vlaşca 2008 Cooperativa

agricolă Frăteşti

SC Rafo SA Frăteşti

SC Loma Impex SRL Remuş

SC Lorion SRL Frăteşti

PF Alecu Dan Adrian Remuş

PFA Ştefan Marius Irinel Frăteşti

79

Nr.


SC Alexil SRL Frăteşti

SC Licurici Import - Export Bălănoaia

SC Trei C Profile SRL Frăteşti

SC Food Industrie SRL Frăteşti

SC AMM SRL Remuş

SC Oliviera Management

SRL Frăteşti

SC Geodan International SRL Frăteşti

SC Comi - Construct Frăteşti

SC Bar - Rom investment

SRL Frăteşti

SC Amy Import Export SRL Frăteşti

SC Agromec SA Cetatea

SC Solidaritatea 2003 SRL Remuş

SC Pyf Impex SRL Frăteşti

SC Egis SRL Remuş

SC Ginari SRL Remuş

SC Andra 2007 SRL Remuş

Banca Victoria Frăteşti

SC The Fine Investment SRL Frăteşti

SC Mirela Impex SRL Frăteşti

Asociaţia Donaris Europa Remuş

SC Baduc SA Remuş

SC Efod Investment SRL Frăteşti

SC Losan România SRL Remuş

SC Agro Fertil Cetatea

SC Odem Investment SRL Frăteşti

SC Intercons Imporex Frăteşti

SC Uniscan Balkan Division

SRL Remuş

SC Styl Com SRL Remuş

SC Almas Invest SRL Remuş

SC IMG Business SRL Frăteşti

SC Sodra SRL Frăteşti

SC Simion SRL Frăteşti

SC Agro Haider SRL Remuş

SC Apis Mondia SRL Remuş

SC Ebiz Comserv SRL Remuş

SC Total Euro Construct SRL Remuş

SC Buturugarii SRL Remuş

SC Lucmar SRL Frăteşti

SC Andi Soft SRL Cetatea, str. Poienitei,

nr. 23 - 25

SC Pasărea Phoenix SRL Remuş

SC Palas SRL Remuş

SC Panagris SRL Remuş

SC Sandra Agro SRL Remuş

SC Tano Prod Impex SRL Remuş

SC Vascon Impex SRL Remuş

SC Miler SRL Remuş

SC Andy Pro Agro 2007 SRL Frăteşti

SC Geneve Invest Cetatea

80

Nr.


SC Intra Com Construct SA Remuş

SC Motorom SRL Remuş

SC Alsacia SRL Remuş

SC Arhimede Import Export

SRL Remuş

SC Galileo SRL Remuş

SC Mena twork Est

Prefabricate SRL Remuş

S.C. TOP- GEL PROD SRL Remuş

SC Build Rural SRL Bălănoaia, str. Sf.

Gheorghe, nr. 21

SC CMC Trans SRL Remuş

SC Crisandrei Agro SRL Cetatea

SC Marmu Gep SRL Remuş

SC Hejovi SA Remuş

SC Sisters SRL Frăteşti

SC Import Export Geiv SRL Frăteşti

SC Tanarfermier 2009 SRL Frăteşti

SC Omnipack Invest SRL Remuş

SC HDC Europa SRL Cetatea

SC Miler Service SRL Frăteşti

Sc Rompack Quipment SRL Remuş

SC Sudpack Prod SRL Remuş

SC Emy Alegro SRL Remuş

SC Bama Chromatic Com

SRL Remuş

SC Prod Binar Pack SRL Remuş

SC Etno Concept SRL Remuş

SC Bagplast Invest SRL Remuş

SC Jupiter Plastic

Investments SRL Remuş

SC Green Pack Vision SRL Remuş

SC Chitafes SRL Remuş

SC Sera Nostra SRL Frăteşti

SC Agro Suin Vlaşca Remuş

SC Andrey Travel Remuş

SC Agrocet Dinamic SRL Cetatea, str. Gării, nr.

65

SC Metropolis SRL Frăteşti

SC Medinvest Imobiliar SRL Remuş

SC Pasumas Imobiliar SRL Frăteşti

SC Winlex SRL Remuş, str. Popa

Nuta, nr. 96

Danubius Food Trading Remuş, str. Serelor,

nr. 6

SC Romet Impex SRL Remuş

SC Agrocom Proiect SRL Remuş

SC Manucu SRL Frăteşti

Enel Distribuţie Muntenia Remuş

SC Vezuviu Serv Remuş

SC Profi Crim Construct SRL Bălănoaia, str. Sf.

Gheorghe, nr. 21

81

Nr.


SC Euromedia Group SA Frăteşti

SC Euro Chicken SRL Frăteşti

SC Cat Speed Motors Remuş, str. Bucureşti,

nr. 21

Turkuaz Food Trading Remuş

SC Consat SRL Remuş

SC Serbel Import Export Frăteşti

SC Jack Moris Distribution Frăteşti

Clara Hit Trans Remuş

SC Ferma Drumeţul SRL Frăteşti

SC GTI SRL Cetatea

SC Tebo SRL Remuş

SC Dalgen Remuş

SC Car trucks Company SRL Remuş

SC Sarathea SRL Remuş

SC Viocris Iuli SRL Bălănoaia, str. Gării,

nr. 22

SC Serod Com SRL Frăteşti

SC A& A Ecoterm SRL Frăteşti

SC Ady Gex 13 SRL Frăteşti, str. Mărului,

nr. 19

SC Feracov SRL Remuş, str. Popa

Nuta, nr. 29

Drăgan Florina - întreprindere

individuală

Frăteşti, str. Şcolii,

nr. 7

Wire Grids

Remuş, şos.

Bucureşti, km.5- str.

Serelor, nr.3

SC Bălănoaia Green Energy Bălănoaia, str.

Bălănoaiei, nr. 15

SC NHR Agropertners SRL Remuş, str. Bucuresti,

nr. 6

Popagro M&R Company Remuş, str.

Orientului, nr. 12

PFA Marciu Ovidiu Cristian

Dan

Remuş, str. Gării, nr.

3

SC Gabluc SA Remuş, str. Fermei,

nr. 35 - 39

SC Delcom Finance Frăteşti

SC Livnat Internaţional Frăteşti

SC Altius Fotovoltaic SRL Remuş

SC Lyo Lubricans Frăteşti, str. Daii, nr.

85

SC Solar Remuş

SC Karma Gaz SRL Cetatea, str. Poieniţei,

nr. 39

SC Danubius Sol Energy

SRL

Frăteşti, str. Gării, nr.

4

Green Gama Volt Frăteşti

Biosol Green Frăteşti şi Cetatea

SC Ultra Agro SRL Bălănoaia

19 Găiseni SNP PETROM SA - Exploatare petrol Găiseni

82

Nr.


Sucursala Videle

SC Amiabil SRL Găiseni

SC Marea Antanta SRL Găiseni

SC Petrisil SRL Cărpenişu

SC Mela Impex SRL Găiseni

SC Azur SRL Căscioarele

SC Grand Maryo Food SRL Cărpenişu

SC Marcom SRL Găiseni

SC Daniels Ionuţ SRL Cărpenişu

SC Andreea Maryan SRL Găiseni

SC Adian SRL Găiseni

SC Doi Paşi SRL Căscioarele

SC Lukoil România SRL Căscioarele

SC Milcom SRL Căscioarele

SC Ghencea Ballrom SRL Căscioarele

SC Nicuşor Impex SRL Căscioarele

SC Fandin SRL Căscioarele

SC Doe SRL Găiseni

SC Marpit SRL Găiseni

SC Cristea SRL Găiseni

SC Daiana SRL Găiseni

SC Farmacia la ţară SRL Găiseni

SC Roxy Com SRL Găiseni

SC New Martpit SRL Găiseni

SC Lucky Dekor SRL Găiseni

20 Găujani

AF Popazu Anghel Morărit Găujani

SA Victoria - Găujani Agricol Găujani

SC Somar SRL Comerţ Găujani

SC Elenvio SRL Comerţ Găujani

SC Vladcom SRL Comerţ Găujani

PF Păun Mariana Comerţ Găujani

SC Tani SRL Comerţ / agricol Găujani

AF Madi Comerţ Găujani

SC Maldaianu SRL Comerţ Găujani

PF Garoafă Ovidiu Comerţ Găujani

SC Agrozootehnica SA

Vedea Agricol Găujani

SC Deloiu SRL Agricol Găujani

SC Racom Prod -Agro SRL Agricol Găujani

CMV Dr. Burcea Gabriel Veterinar Găujani

SC Cosmara SRL Agricol Găujani

SC Trans Rapid SRL Agricol Găujani

SC Valy SRL Comerţ Găujani

SC Datcu SRL Comerţ Găujani

SC Agrosan SRL Comerţ Găujani

SC Andredy SRL Farmacie Găujani

SC Fan Ady SRL Agricol Găujani

SC Interagro SRL Agricol Găujani

SC Minigab SRL Comerţ Găujani

21 Ghimpaţi

SC OMV Petrom Marketing

SRL (Peco Ghimpaţi) Desfacere carburanţi

Ghimpaţi,

0246276394

SC Cătălin SRL Comerţ Ghimpaţi

83

Nr.


SC Total Euro Construct SRL Comerţ Ghimpaţi,

0723305589

SC Panebo 94 SRL (Staţia

Ghimpaţi) Desfacere carburanţi Ghimpaţi

SC Gimi SRL Comerţ Copaciu

SC Toncris SRL Comerţ Copaciu

SC Bogdan C SRL Agricultură Ghimpaţi,

0721606257

SC Cosland Prest Serv SRL Ghimpaţi

SC Dacrom SRL Panificaţie Ghimpaţi

SC Holland Dairy Farm Creşterea animalelor Naipu

SC Nenido SRL Comerţ Naipu

Alsina SC Cofraje Construcţii Ghimpaţi

SC Axa GPL SRL Staţie GPL Ghimpaţi

22 Gogoşari

SC Fermago SRL Agricol Gogoşari,

0726788068

SC Solprod SRL Agricol Gogoşari,

0723136652

SC Emy Cris SRL Comerţ Gogoşari

PFA Bădoi Dana Giorgiana Agricol Gogoşari

SC Lida SRL Comerţ Gogoşari,

0722325082

II Tonca Ionela Agricol Gogoşari

PF Mimis Stelian Petrisor Comerţ Gogoşari,

0723549129

PF Popescu Petrişor Agricol Gogoşari,

0763013591

II Urucu Mădălin Daniel Agricol Gogoşari

SC Pesco SRL Piscicultură

Gogoşari,

0722607418,

0722607419

SC Southfork SRL Agricol Izvoru, 0744489489

SC La Chiorlan SRL Comerţ Izvoru, 0720033545

SC Tamira SRL Comerţ Izvoru, 0723357917

SC Bita Impex SRL Agricol Răleşti, 0766375420

SC Florio SRL Comerţ Izvoru

II Marlogeanu S Maria Agricol Gogoşari

SC Microdinamic SRL Prestări servicii - morărit Izvoru, 0766243594

II Năstase Andreea Cătălina Agricol Gogoşari

SC Agromec Putineiu SA Agricol Drăghiceanu,

0722302365

SC Valahia SRL Comerţ Drăghiceanu,

0721206014

SC Coroti SRL Agricol Răleşti, 0724764728

SC Opal SRL Comerţ Răleşti, 0246228122

SC Vlăduţ SRL Agricol Gogoşari,

0766759745

PFA Bratu Florica Ionela Comerţ Răleşti

PFA Barbu Marian Agricol Gogoşari,

0722464646

PFA Ciobanu Mădălin Agricol Răleşti

PFA Ciupitu Florin Agricol Gogoşari

84

Nr.


II Licuta Cătălin George Agricol Gogoşari,

0769276604

II Dinu Adrian Ionuţ Agricol Drăghiceanu

23 Gostinari

SC Totagro SRL Agricol Gostinari

SC Romsem SRL Agricol Gostinari

SC Agriprest SRL Agricol Gostinari

SC Prestagro Total SRL Agricol Gostinari

SC Agricola Puieni SRL Agricol Gostinari

SC Costel Trifu SRL Magazin mixt Gostinari

PF Lita Petra Magazin mixt Gostinari

PF Năstase Ion Magazin mixt Gostinari

PF Nedelcu Lucian Magazin mixt Gostinari

PF Călin Mircea Magazin mixt Gostinari

AF Păun Maria şi Păun Ionel Magazin mixt Gostinari

PF Rădulescu Ion Magazin mixt Mironeşti

PF Şerban Marin Magazin mixt Mironeşti

PF Ioniţă Dumitru Magazin mixt Mironeşti

PF Maxim Maria Magazin mixt Mironeşti

24 Gostinu

SC Meg SRL Agricultură Gostinu, Mituleasa

Elena, 0733750842

SC Nimb SRL Agricultură Gostinu, Vacaru

Petra, 0246229211

SC Agro Seed Muntenia Agricultură Gostinu

SC Danube Grain Services

SRL Agricultură Gostinu

25 Greaca

District Greaca Întreţinerea drumurilor Greaca, 0246246160

SC Hortimpex Liylan SRL Agricol Greaca, Bozea

Marian, 0723740166

Sc Smart Rider Com SRL Comerţ Greaca

SC Eco Village SRL (cu

pensiunea turistică

"Domeniul Greaca")

Turism Greaca, 0723119119

SC Digital Cable Systems TV Cablu Greaca, 0765314257

SC Edi Cris Andrei Com SRL Comerţ Greaca, 0769785540

SC Gligold SRL Agricol Greaca

26 Herăşti

SC Alcedo SRL Valorificarea pesticidelor Herăşti, str.

Principală, nr. 19

SC Alchimex SA Producţie şi ambalare pesticide

Herăşti, str.


0246253465,

0724367947

SC Breackfast Food

Production SRL

Ambalare şi comercializare produse

alimentare

Herăşti, str.

Principală, nr. 21

27 Hotarele

SC Rotgward SRL Agricultură Hotarele

SC Delagro - Delmica SRL Agricultură Hotarele

SC Deleanu Mariana SRL Agricultură Hotarele

SC Crivis SRL Comerţ Hotarele

SC Diada SRL Agricultură Hotarele

SC Mădă SRL Comerţ Hotarele

28 Iepureşti

SC Krisva Gas SRL GPL Gorneni

SC Super Fast SRL Benzină şi motorină Stîlpu

SC Jack Moris Com SRL Fermă zootehnică (65000 păsări) Gorneni

85

Nr.


29 Isvoarele

SC Andibo SRL Produse alimentare Isvoarele

SC Iordaco SRL Produse alimentare Isvoarele

SC Sasale SRL Produse alimentare Isvoarele

30 Izvoarele

SC Agripina Prosper Impex

SRL Izvoarele

SC Man SRL Izvoarele

Soc. Agricolă Valea

Bujorului Izvoarele

SC Alfred - Topffer SRL Izvoarele

SC Mi Impex SRL Izvoarele

31 Joiţa

SC Prodax SRL Producţie tâmplărie PVC Joiţa

SC Prodam SRL Producţie ambalaje din carton Joiţa

SC Nordic Import - Export

SRL Hală procesare fructe Bâcu, DJ 602

SC Fakouri Electrical

Engineering SRL Creşterea puilor Bâcu

SC Rodana Construct SRL Hală depozitare Bâcu

SC Style Construct SRL Staţie betoane Bâcu, 0722294127

SC C&C Stuf Construct Joiţa, 0722559024

SC Prologis SA Hală depozitare Joiţa, DC 147

SC Norocel Farm SRL Bâcu

Staţia de pompare - tratare

Arcuda - SC Apa Nova

Bucureşti SA

Tratarea şi distribuirea apei potabile Bâcu, Calea

Bucureşti

32 Letca Nouă

SP Roata Extracţie petrol Letca Nouă

SC Romnasa SRL Fermă zootehnică Letca Nouă

SC Bucur SRL Letca Nouă

SC Romadiex Agricol Letca Nouă

SC Getra SRL Morărit Letca Nouă

SC Aldor SRL Comerţ Letca Nouă

SC Voda Grup SRL Comerţ Letca Nouă

SC Geos SRL Comerţ Letca Nouă

SC Vogava SRL Comerţ Letca Nouă

PF Pandele Comerţ Letca Nouă

SC Romylux SRL Comerţ Letca Veche

SC Universal Grup SRL Comerţ Letca Veche

SC Luca Radu SRL Comerţ Letca Veche

PF Ban Maria Comerţ Letca Veche

SC Pa-Ro 94 SRL Morărit Letca Veche

SA Înfrăţirea SA Agricol Letca Veche

SC Cris-Com SRL Comerţ Milcovăţu

SC Marafo Comerţ Milcovăţu

SC Milcov SRL Transport persoane + agricol Milcovăţu

SC Naomi SRL Comerţ Milcovăţu

SC Comaliment SRL Comerţ Milcovăţu

33 Malu

SC Catan Wood SRL Malu, 0764306949

SC R'ART SA Malu

SC Unicu 2002 SRL Agricol Malu, 0246241112,

0723531602

SC Sam 48 SRL Agricol Malu, 0246241178,

0722253308

SC Sambucus SRL Agricol Malu

86

Nr.


SC Lapmor SRL Agricol Malu

SC Agrodorin SRL Agricol Malu

AF Rugină Linică Agricol Malu, 0246241412,

0724429811

PFA Gheţa Sorin Cosmin Agricol Malu

SC Ris SRL Economic Malu

SC Mondial SRL

SC Robis SRL Malu

SC Silcom SRL Malu

34 Mârşa SC Crolis SRL Mârşa

35 Mihai

Bravu

SC Vilis SRL Agricultură Mihai Bravu

SC Dascălu Agro SRL Agricultură Mihai Bravu

SC Gistar SRL Agricultură Mihai Bravu

AF Dan Vasile Tâmplărie lemn Mihai Bravu

SC Blue Flame SRL Reciclare mase plastice Mihai Bravu

SC Grigore Construct SRL Tâmplărie PVC Mihai Bravu

SC Safedo Grup SRL Discotecă Mihai Bravu

36 Ogrezeni

SC Andreea Giorgiana Spaţiu servicii Ogrezeni

IC Alex SRL Restaurant Ogrezeni

SC Mar Nell SRL Bar Ogrezeni

SC Rem 94 SRL Fero - metale Ogrezeni

SC Manis SRL Restaurant Ogrezeni

SC Fan Criss SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Safir SRL Bar Ogrezeni

SC La Pasăre SRL Piese auto Ogrezeni

SC Ada Sor Com Tours SRL Depozit alimente Ogrezeni

SC Preda & Com SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Silva 49 Prod Com SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Venus Impex SRL Complex servicii Ogrezeni

SC Iuli Mar SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Nico SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Claudiu Trans SRL Depozit matriale de construcţii Ogrezeni

SC Com Impex Casa SRL Construcţii Ogrezeni

SC Flvimex Com SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Dum Com Impex SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Agrecom SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Matco 2003 SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Actual SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Nell Cons Trans SRL Atelier mecanic Ogrezeni

SC Fufa Trans SRL Transport Ogrezeni

SC Cont Expert SRL Firmă contabilitate Ogrezeni

SC Ral Com SRL Contabilitate Ogrezeni

SC Lup Com SRL Magazin alimentar Ogrezeni

SC Jipa Impex SRL Feronerie, piese auto diverse Ogrezeni

SC Pescaru Hobaia SRL Administrator bazin piscicol Ogrezeni

SC Farmacia SRL Farmacie Ogrezeni

SC Cezar Construct SRL Construcţii Ogrezeni

SC Vasi Aurel Construct SRL Construcţii Ogrezeni

SC MK Impob SRL Agenţie imobiliară Ogrezeni

37 Oinacu SC Tibo SRL Comerţ

Oinacu, Mirzea

Tinela, 0731395408

SC Gheval SRL Alimentar Braniştea,

87

Nr.


Dumitraşcu Gabriela,

0722518550

SC Ramcas SRL Alimentar Oinacu, Rate

Adriana, 0722676356

SC Floris SRL Alimentar Oinacu, Florea Ginel

SC Geo SRL Alimentar Oinacu, Gherghina

Gigel, 0722237897

SC Bozan SRL Alimentar

Oinacu, Valcu

Mădălina,

0732581083

SC Dalgen SRL Alimentar Oinacu, Bădălău

Ionela, 0724289280

SC Agromaximus SRL Agricol Braniştea, Sandu

Ioana, 0729490230

PF Spinu Ionela Bar Braniştea, Spinu

Ionela

SC Bandra SRL Agricol Braniştea, Ban Dănuţ,

0744895738

SC Poultec SRL Creşterea păsărilor Braniştea,

0726222973

SC Delta Gas SRL Îmbuteliere GPL Oinacu

38 Prundu

SC Totagro SRL Agricol Prundu, 0246245152

SC Falaschi SRL Prelucrarea lemnului Prundu

SC Romsem SRL Agricol Prundu

SC Florimar SRL Comerţ Prundu

SC Maria Trading SRL Prundu

SC Nedea Ecology SRL Prundu

SC Vladymar SRL Prundu

39 Răsuceni

SC Suraki SRL Fermă zootehnică (struți) Răsuceni

SC Agroseb SRL Fermă zootehnică (bovine, ovine) Răsuceni

SC Agroivanus SRL Răsuceni

SA Progresul Răsuceni

SC Agromareş SRL Răsuceni

40 Roata de

Jos

SC Hanul lui Manolea SRL Complex comercial Roata de Jos

SC Pâslaru SRL Magazin mixt Roata de Jos

SC Ionuţ SRL Comerţ Roata de Jos

SC Roxana SRL Comerţ Roata de Jos

SC Ceasca SRL Roata de Jos

SC Maria Com Imp SRL Roata de Jos

SC Visteli Impex SRL Roata de Jos,

0722328628

Petrom Service Roata Întreţinere şi reparaţii de utilaje şi

echipamente cu specific petrolier Roata de Jos

Schela de Petrol Roata Extracţie petrol Roata de Jos

41 Săbăreni

SC Elan Săbăreni Lucrări de învelitori, şarpante şi

terase la construcţii Săbăreni

S.C. Valcomexim SRL Construcţii Săbăreni

SC Nevas SRL Transport Săbăreni

SC Mario Spedition Transport Săbăreni

SC Raniva SRL Transport Săbăreni

SC Englezu 2005 SRL Comerţ Săbăreni

SC Aura şi Dan Trans SRL Transport Săbăreni

88

Nr.


SC Ioniţă Trans SRL Transport Săbăreni

SC Lupu Constantin SRL Construcţii Săbăreni

SC Ada Impex 90 SRL Comerţ

Săbăreni,

0246253062,

0744354537

SC Auto Service Ion SRL Reparaţii auto Săbăreni

SC Dadi 97 Impex SRL Comerţ Săbăreni

SC Jone Construct SRL Construcţii Săbăreni

SC Motoc Impex SRL Comerţ şi activităţi de agrement Săbăreni

SC Flor Com Prod SRL Comerţ Săbăreni

SC Alex Leo Trans SRL Transport Săbăreni

SC DGD Trans SRL Comerţ Săbăreni

42 Schitu

District Drumuri şi Poduri

Vlaşin Reparaţii şi întreţinere drumuri Schitu

SC E&F Agro Gold Prod

SRL Agricultură Schitu

SC Agro Paind OR SRL Morărit şi agricultură Schitu

SC Famimart SRL Comerţ Schitu

SC Kralex SRL Piscicultură Schitu

SC Fermier SRL Comerţ Schitu

SC JVM 2008 SRL Comerţ Schitu

SC Ilcom 11 Concept SRL Comerţ Schitu

SC Elcam SRL Comerţ Schitu

SC Emiga SRL Comerţ Schitu

SC Simco Grup SRL Comerţ Schitu

SC Maramaruta Comerţ Schitu

43 Singureni

Societatea Agricolă Singureni Cultivarea cerealelor și a plantelor

tehnice

Singureni, str.

Agricultorilor, nr.

0722392219

Societatea Agricolă Stejaru Cultivarea cerealelor și a plantelor

tehnice

Singureni, str.

Agricultorilor, nr.

0726035569

Sc Agromec Crânguri SA Cultivarea cerealelor și a plantelor

tehnice

Crânguri, șos.

Călugăreni,

0744346112

SC Agriplus SRL Cultivarea cerealelor și a plantelor

tehnice Stejaru,. 0768606942

SC Gema Star SRL Comerț cu amănuntul

Singureni, str.

Principală,

0761995480

SC Micica SRL Comerţ Singureni

SC Adimad SRL

Transport rutier, lucrări construcții,

terasamente, excavări, magazin

mixt

Crânguri, șos.

Călugăreni,

0722443988

44 Slobozia

SC Gardoiu SRL Agricultură Slobozia,

0246242321

SC Tudor Serv SRL Agricultură Slobozia

PF Minciuna Petrişor Agricultură Slobozia

PF Olaru Marian Agricultură Slobozia

SC Duth Farm Dayri SRL Agricultură Slobozia,

0740000021

SC Gabi Trans SRL Agricultură Slobozia,

89

Nr.


0765314296

SC Eusebio SRL Comerţ Slobozia

SC MDI 77 Company SRL Comerţ Slobozia

SC Baciu Comerţ SRL Comerţ Slobozia

PFA Virban Mirel Comerţ Slobozia

PFA Velea Gherghina Comerţ Slobozia

SC Mario SRL Comerţ Slobozia,

0722684909

SC Speranţa SRL Comerţ Slobozia,

0723498665

SC Agroexpres SRL Agricultură Slobozia

45 Stăneşti

SC Casanova SRL Comerţ Bălanu

SC Ciobi SRL Comerţ Stăneşti, 0768675199

SC Agrokaiser SRL Agricultură Stăneşti

SC Semimpex SRL Agricultură Stăneşti

SC Meridian Prodcom SRL Agricultură Onceşti

SC Adin SRL Agricultură Stăneşti

SC Dănuţ Agro SRL Agricultură Stăneşti

46 Stoeneşti SC Agromec Agricultură Stoeneşti

47 Toporu

SC Telif SRL Agricultură / Zootehnie Toporu

SC Valdoagro SRL Agricultură Toporu

Sc Topagro SRL Agricultură Toporu

SC Scorpion SRL Agricultură Toporu

SC Agrotop SRL Agricultură Toporu

48 Valea

Dragului

SC Angipo SRL Comercializare produse alimentare Valea Dragului

SC Cristybyby SRL Comercializare produse alimentare Valea Dragului

SC Dany SRL Comercializare produse alimentare Valea Dragului

SC Elixir A LB SRL Fermă zootehnică Valea Dragului

SC Mototolea Com Serv Transport persoane, staţie ITP Valea Dragului

SC Agri Com Prod SRL Fermă zootehnică Valea Dragului,

0723256638

49 Vărăşti

SC Agrodan SRL Agricultură Vărăşti, 0730295669

SC Oxis SRL Vărăşti, 0723360450

SC Carpind SRL Depozit furaje, fân Vărăşti, 0722233062

SC Mixt Ana Andreea Vărăşti, 0729210966

SC Cristin Trans SRL Vărăşti

SC Curier SRL Vărăşti

SC Cris Rom SRL Material lemnos şi de construcţii Dobreni, 0722683250

50 Vânătorii

Mici

SC SW Technica Mediului

SRL Vânătorii Mici

SC OMV Petrom Desfacere carburanţi Vânătorii Mici

Obiective cu grad ridicat de pericol (conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr.

crt. UAT Operator economic Profil de activitate Adresa

1 Giurgiu

SC Petrom Staţie PECO Mun. Giurgiu

SC Terminal Gas Staţie PECO Mun. Giurgiu

SC Panebo SRL Staţie PECO Mun. Giurgiu

Moll Staţie PECO Mun. Giurgiu

Lukoil Staţie PECO Mun. Giurgiu

Rompetrol Staţie PECO Mun. Giurgiu

90

Nr.


Bul Rom Gas Depozit carburanţi Mun. Giurgiu

Navrom Depozit carburanţi Mun. Giurgiu

Global Energy Depozit carburanţi Mun. Giurgiu

Trans Gas Depozit carburanţi Mun. Giurgiu

Comat Depozit produse inflamabile Mun. Giurgiu

Delta Gas Depozit produse inflamabile Mun. Giurgiu

Pol Chim Depozit substanţe toxice Mun. Giurgiu

SC Vesa SRL Depozit substanţe toxice Mun. Giurgiu

Depozit Vâlceanca Depozit îngrăşăminte

artificiale Mun. Giurgiu

2 Bolintin

Vale

SC Apa Nova Bucureşti SA -

Stația de tratare Crivina

Tratarea şi distribuirea apei

potabile

Bolintin Vale, cartier

Crivina

3 Mihăileşti SC Delta Gas LNC SRL Îmbuteliere GPL

Mihăileşti, Complex

Agrozootehnic, str. Prunilor,

nr. 2

4 Adunaţii

Copăceni

SC Agrozootehnica SA Agricultură (100 t azotat de

amoniu)

Adunaţii Copăceni, şos.

Giurgiului, nr. 261

SC Turist Service SRL Peco comerţ carburanţi (80

mc combustibili lichizi)

Adunaţii Copăceni, DN 5,

Km 24

SC Service Benz Com SRL Peco comerţ carburanţi (90



Giurgiului

SC MCG Oil Distribution SRL Peco comerţ carburanţi (180


Adunaţii Copăceni, DN 5,

nr. 3

SC Agronomica SRL Magazin mixt, agricultură

(80 t azotat de amoniu)


Giurgiului, nr. 231

5 Bolintin

Deal

SC Skandia Oil SRL GPL Carburant (30 t) Bolintin Deal

SC Gokbora SRL Carburant (40 t) Bolintin Deal

SC Pag Rom Impex SRL Lacuri şi vopsele (0,5 t) Bolintin Deal

6 Bucşani SC Sevanel SRL Depozitare GPL,

îmbuteliere

între satele Bucşani şi Vadu

Lat, în apropierea DN 61

7 Călugăreni

SC Azochim SRL Depozit de îngrăşăminte şi

substanţe organice

Călugăreni, Şos. Giurgiu -

Bucureşti

SC Panebo Gaz GPL Călugăreni

Benzinăria CG Oil Combustibili petrolieri Călugăreni

8 Frăteşti SC Azochim SRL - punct de

lucru Frăteşti

Depozitarea şi

comercializarea

îngrăşămintelor chimice

Frăteşti

9 Găiseni

Sonda de extracţie ţiţei

nr.100388 Ţiţei Căscioarele

Sonda de extracţie ţiţei

nr.100357 Ţiţei Cărpenişu

Sonda de extracţie ţiţei nr. 749 Ţiţei Cărpenişu

10 Ghimpaţi SC OMV Marketing SRL Desfacere carburanţi Ghimpaţi

SC Panebo 94 SRL Desfacere carburanţi Ghimpaţi

11 Herăşti

SC Alchimex SA Valorificarea pesticidelor Herăşti, str. Principală, nr.

19

SC Alcedo SRL Producţie şi ambalare

pesticide

Herăşti, str. Principală, nr.

19

12 Iepureşti SC Krisva Gas SRL GPL Gorneni

SC Super Fast SRL Benzină şi motorină Stîlpu

13 Joiţa Staţia de pompare - tratare

Arcuda - SC Apa Nova


potabile Bâcu

91

Nr.


Bucureşti SA

14 Ogrezeni SC Apa Nova Bucureşti -

Punct de lucru Crivina


potabile Crivina

15 Roata de

Jos

Petrom Service Roata

Întreţinere şi reparaţii de

utilaje şi echipamente cu

specific petrolier

Roata de Jos

Schela de Petrol Roata Extracţie petrol Roata de Jos

16 Stăneşti

SC Agrokaiser SRL

Îngrăşăminte chimice - 150

tone

Stăneşti Pesticide - 250 litri

Carburanţi, lubrifianţi - 3

tone

SC Dănuţ Agro SRL


tone Stăneşti


tone

SC Semimpex SRL


tone



tone

SC Meridian Prodcom SRL


tone

Onceşti Pesticide - 300 litri


tone

SC Adin SRL


tone



tone

2.6.2 Fondul funciar – terenuri agricole, suprafețe împădurite

Agricultura

Funcţia agricolă a judeţului Giurgiu se exprimă prin activitatea agricolă, materializată prin

producţia vegetală, producţia animalieră, industria alimentară, prelucrarea primară a unor produse

agricole (semiindustrializate).

În judeţul Giurgiu se află cea mai mare fermă de struţi din Europa şi singura deţinătoare de abator

propriu.

De asemenea funcţia agricolă este completată de activitatea de valorificare a produselor agricole,

atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi ca materii prime pentru industria alimentară.

Suportul de bază al întregii activităţi agricole îl reprezintă solul cu calitatea lui principală –

fertilitatea, element determinant în diversificarea funcţiei agricole.

Solurile

Aprecierea calitativă a solurilor şi categorisirea lor pe clase de calitate sunt exprimate printr-un

indicator de calitate şi anume, nivelul de pretabilitate la modul de folosinţă arabilă.

Specialişti agrochimişti şi pedologi din cadrul Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi

Agrochimie Bucureşti au efectuat analize agropedochimice privind solurile teritoriului judeţului Giurgiu

stabilind o clasificare după clase de pretabilitate la folosinţă arabilă (a se vedea şi cartograma elaborată de

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie).

Teritoriul judeţului cuprinde 6 clase de calitate, respectiv de pretabilitate la arabil, calitatea

scăzând direct proporţional cu nivelul clasei. Se observă că ponderea cea mai mare o au terenurile de

clasa II-a de calitate, de peste 51,3 %, urmate de cele de clasa III-a de calitate, peste 23,4 % acestea

92

reprezentând slabe urme de degradare din diverse cauze şi cele de clasa I-a de calitate, de peste 9,5 %,

acestea fiind evident cele mai valoroase din punct de vedere agricol. Împreună aceste trei clase însumează

circa 84 % din total teritoriului ceea ce indică o mare disponibilitate pentru activitatea agricolă în general

şi pentru folosinţa arabilă în special, în condiţii de înaltă productivitate şi rentabilitate.

Se observă că teritoriul judeţului Giurgiu reprezintă 1,5 % din teritoriul total al României, raportul

crescând la 1,9 % la categoria terenului neagricol ceea ce indică o disponibilitate mai mare a judeţului

pentru activitatea agricolă.

Mergând mai în detaliu, în cadrul terenului agricol raportul modului de folosinţă arabilă creşte

substanţial la 2,8 % ceea ce dovedeşte valoarea ridicată sub aspectul fertilităţii a solurilor ce compun

terenul agricol şi confirmă rezultatele privind prezenţa de peste 84,16 % soluri de calitate superioară. De

asemenea raportul patrimoniului viticol la 2,7 % relevă condiţiile favorabile de cultură şi pentru viţa de

vie. Celelalte folosinţe ca păşunile, fâneţele şi livezile sunt prezenţe nesemnificative.

Producţia vegetală

Terenul arabil al judeţului se pretează foarte bine la cultivarea unei palete largi de culturi agricole,

printre care cereale păioase ca: grâu, secară, orz pentru boabe şi pentru masă verde, cereale prăşitoare ca

porumb boabe, sorg boabe şi pentru mături, floarea soarelui, soia, leguminoase alimentare ca mazărea şi

fasolea, adeseori bob, năut şi linte, sfeclă de zahăr, cartofi timpurii, de vară şi de toamnă, tutun, plante

furajere anuale şi perene, legume, pepeni etc. Dintre legume au condiţii bune de vegetaţie grupele de

legume iubitoare de căldură precum tomatele, ardeiurile, vinetele, fasolea de grădină, dovleceii,

castraveţii, precum şi cele iubitoare de climat temperat ca vărzoasele, rădăcinoasele, bulboasele şi altele.

Multitudinea de specii de legume adaptate la condiţiile pedoclimatice ale judeţului ca şi

producţiile mari ce se obţin conferă judeţului Giurgiu un renume justificat de bazin legumicol, fiind

important furnizor de legume (tomate, ardeiuri, struguri, cartofi timpurii, pepeni şi altele).

Silvicultura

În conformitate cu datele statistice puse la dispoziţie de Direcția Județeană de Statistică Giurgiu,

fondul forestier ocupă o suprafaţă de 37905 ha.

Fondul forestier format din păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este administrat în cea

mai mare parte de către 4 ocoale silvice (Bolintin, Comana, Ghimpaţi, Giurgiu), restul fiind administrat

de către alţi agenţi: Regia Autonomă a Drumurilor şi Podurilor, Societatea Naţională CFR, unităţi militare

şi persoane particulare.

Din punct de vedere al gradului de acoperire cu păduri, judeţul Giurgiu se situează pe locul 32 în

ierarhia celor 40 de judeţe.

Datorită condiţiilor de relief şi climă pădurile se încadrează în zona biogeografică a silvostepei şi a

zonei pădurilor de foioase. Zona silvostepei ocupă estul şi sudul judeţului fiind reprezentată prin insule de

păduri de quercinee. Zona pădurilor de foioase ocupă în general jumătatea de nord a judeţului. Ele apar în

insule mici şi sunt alcătuite din quercinee pure sau în amestec (cer şi gărniţă) şi din şleauri de câmpie cu

stejar, cer, gărniţă, carpen, tei şi ulm.

În subarboretul acestor păduri vegetează gherghinarul, lemnul câinesc, măceşul, cornul,

porumbarul, sângerul, socul şi salba moale. În lunca comuna a Argeşului şi Sabarului, cât şi a Dunării,

condiţiile ecologice permit dezvoltarea zăzoaielor de salcie şi plop ce alternează cu plantaţiile de plop

negru hibrid.

Foioasele moi se întâlnesc îndeosebi în lungul Argeşului şi în zona dig – mal a Dunării, iar în

partea de sud a judeţului se întâlnesc şi câteva păduri de salcâm.

Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier la nivel de judeţ sunt:

- suprafaţa pe locuitor – 0,11 ha;

- volumul mediu/hqa – minim 86 mc, maximum 146 mc;

- creşterea medie curentă anuală – minimum 2,9 mc/an/ha, maximum 14,7 mc/an/ha;

- volumul arboretelor exploatabile în domeniu – 120000 mc/an.

Din punct de vedere teritorial repartiţia pădurilor în cadrul judeţului este neuniformă, partea de est

şi nord fiind mai bogată în păduri. Dintre comunele cu suprafeţe de păduri mai importante se

menţionează: Comana, Hotarele şi Gostinari.

93

Fondul funciar (ha)

Nr.

crt. UAT

Suprafaţa

totală

Terenuri

arabile Păşuni Fâneţe

Vii şi

pepiniere

viticole

Livezi şi

pepiniere

pomicole

Păduri Curţi,

construcţii

Luciu

de apă

Alte

terenuri Drumuri

Nepro-

ductiv

Terenuri

agricole

1 Giurgiu 5273,79 1831,00 10,00 70,00 6,00 617,00 1753,00 423,00 103,00 1919,00

2 Bolintin

Vale 3662,63 1811,00 28,66 32,11 38,00 12,00 867,00 420,78 195,11 138,00 1860,00

3 Mihăileşti 7118,72 4726,00 103,00 192,00 203,00 4913,00

4 Adunaţii

Copăceni 7815,60 6634,00 22,00 63,00 145,00 240,00 216,00 26,00 6864,00

5 Băneasa 11294,70 9295,00 729,00 9696,00

6 Bolintin

Deal 3165,30 1331,00 14,00 11,00 4,00 389,00 882,00 71,00 16,00 1360,00

7 Bucşani 8609,03 6690,00 479,00 31,00 103,00 660,00 7266,00

8 Bulbucata 2756,35 2244,00 78,00 49,00 103,00 106,00 220,00 2371,00

9 Buturugeni 4458,02 3373,00 81,00 45,00 341,00 167,00 211,00 77,00 107,00 3499,00

10 Călugăreni 12259,77 8683,00 979,99 889,85 190,00 0,50 776,00 1268,79 1,46 60,97 9861,00

11 Clejani 7646,92 5507,00 316,00 40,00 40,00 1356,00 5908,00

12 Colibaşi 2771,54 2126,00 26,00 7,00 202,00 145,00 2195,00

13 Comana 10152,67 4635,00 322,00 160,00 5,00 3617,00 727,00 1105,00 337,00 5075,00

14 Cosoba 1339,62 963,00 14,00 239,00 87,00 967,00

15 Crevedia

Mare 6408,89 3067,00 267,00 10,00 2541,00 357,00 13,00 106,00 3344,00

16 Daia 6266,20 4841,00 463,00 47,00 2,00 270,00 206,00 6,00 6,00 98,00 5346,00

17 Floreşti

Stoeneşti 4216,48 3460,00 83,00 50,00 3550,00

18 Frăteşti 9225,96 7967,00 249,00 90,00 223,00 651,00 8310,00

19 Găiseni 5249,85 2379,00 43,00 2406,00 190,00 172,00 2412,00

20 Găujani 8234,23 6983,00 55,40 0,01 68,00 23,84 248,00 269,21 440,41 119,82 5,30 7009,00

21 Ghimpaţi 12699,69 9699,00 729,00 110,00 7,00 759,00 320,00 10553,00

22 Gogoşari 12443,55 11280,00 210,27 73,00 76,00 512,88 140,26 11540,00

23 Gostinari 3561,84 2124,00 106,49 68,16 4,65 811,00 2231,00

24 Gostinu 5136,40 3255,00 343,00 67,00 480,00 705,00 58,00 3665,00

25 Grădinari 3263,22 2568,00 46,00 126,00 2619,00

26 Greaca 3276,61 2517,00 62,00 616,00 65,00 1,00 250,00 45,00 133,00 41,00 2831,00

27 Herăşti 2982,15 2229,00 100,00 70,00 8,00 338,00 20,00 2407,00

28 Hotarele 4617,76 3229,00 60,00 151,00 18,00 622,00 3489,00

29 Iepureşti 5251,25 4178,00 515,00 4524,00

94

Nr.

crt. UAT

Suprafaţa

totală

Terenuri

arabile Păşuni Fâneţe

Vii şi

pepiniere

viticole

Livezi şi

pepiniere

pomicole

Păduri Curţi,

construcţii

Luciu

de apă

Alte

terenuri Drumuri

Nepro-

ductiv

Terenuri

agricole

30 Isvoarele 2750,81 2387,00 66,00 60,00 1,00 221,00 2506,00

31 Izvoarele 14274,74 10364,00 135,00 130,00 1641,00 10689,00

32 Joiţa 2383,01 1985,00 20,00 14,00 8,00 68,00 187,00 2027,00

33 Letca Nouă 8551,35 5022,00 166,02 2872,00 146,63 5269,00

34 Malu 7328,20 5930,00 237,00 30,00 19,60 455,00 6265,00

35 Mârşa 7042,87 5872,00 200,00 8,00 592,00 84,00 87,00 6080,00

36 Mihai

Bravu 6607,34 2115,00 1228,00 67,00 2645,00 218,00 384,00 127,00 1,00 3100,00

37 Ogrezeni 3890,79 2844,00 60,00 152,00 132,00 3056,00

38 Oinacu 4613,11 3264,00 625,00 3516,00

39 Prundu 18706,95 13947,00 335,00 165,00 1996,00 5,00 14432,00

40 Putineiu 8688,11 7912,00 10,00 8432,00

41 Răsuceni 8938,08 7527,00 211,00 30,31 27,32 232,00 7779,00

42 Roata de

Jos 8414,22 5474,00 143,58 1896,00 5872,00

43 Săbăreni 2330,81 1840,00 61,00 7,00 203,00 1895,00

44 Schitu 7333,21 4844,00 1365,00 5520,00

45 Singureni 5781,32 3832,00 277,00 220,00 926,00 1170,00 585,51 234,93 372,72 250,99 4250,00

46 Slobozia 5736,78 4142,00 142,00 42,00 477,00 117,00 82,00 17,00 11,00 4360,00

47 Stăneşti 9476,96 8747,00 317,39 105,60 33,71 106,00 426,62 35,45 249,64 19,59 9104,00

48 Stoeneşti 4714,53 3972,00 346,00 30,00 25,00 4492,00

49 Toporu 8955,86 8068,00 68,00 50,00 2,00 26,00 262,00 123,00 144,00 8178,00

50 Ulmi 4434,04 3933,00 0,00 3967,00

51 Valea

Dragului 3797,14 2971,00 140,00 35,00 78,00 1,00 195,00 3213,00

52 Vărăşti 2770,07 4102,00 90,00 0,00 30,00 4205,00

53 Vânătorii

Mici 5733,34 4211,00 526,00 8,00 648,00 4746,00

54 Vedea 8187,62 6154,00 285,00 95,00 528,00 6534,00

Total 352600,00 261084,00 37933,00 277071,00

Notă: - terenuri arabile, păduri şi terenuri agricole: conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu;

- restul: conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu.

95

2.6.3 Creșterea animalelor (conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr.

crt. UAT Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări

Albine

(familii) Măgari

1 Giurgiu 276 141 495 232 12 1260 2136

2 Bolintin Vale 61 1680 965 44 16850

3 Mihăileşti 400 2000 800 100 90 712000 800

4 Adunaţii

Copăceni

1465 2001 450 80 150 24000 100

5 Băneasa 503 2167 1268 186 30377

6 Bolintin Deal 193 710 870 60 30 12000 20

7 Bucşani 400 1500 400 400 130 15000 200

8 Bulbucata 106 430 300 500 68 9000 300 10

9 Buturugeni 430 300 23 214 91 4680 250 2

10 Călugăreni 1100 510 4310 207 360 13000 250 4

11 Clejani 509 865 132 24 177 25000 25

12 Colibaşi 80 3000 4500 300 60 6500

13 Comana 780 1938 1928 199 4560 400

14 Cosoba 27 451 270 66 27 11150 75

15 Crevedia Mare 270 1850 320 175 178 22320 360 25

16 Daia 290 2130 2520 550 267 18800

17 Floreşti

Stoeneşti

200 2000 600 20 35 30000 5

18 Frăteşti 370 500 1054 395 171 40452 150

19 Găiseni 164 1828 155 170 97 21900 74 1

20 Găujani 126 1800 2630 200 210 7536 168

21 Ghimpaţi 290 150 770 400 200 7000 700

22 Gogoşari 152 1540 4100 1670 13800

23 Gostinari 45 1165 1120 430 88 5530 200

24 Gostinu 200 1500 600 130 190 9500 572

25 Grădinari 560 615 37 40 210 19040 53

26 Greaca 10 850 400 30 5 3000 50

27 Herăşti 81 409 310 110 45 17800

28 Hotarele 95 490 610 500 120 8000 120

29 Iepureşti 550 1500 330 60 45 13250 100

30 Isvoarele 149 720 309 110 102 16100 44

31 Izvoarele 350 2900 1950 1200 220 35550 1500

32 Joiţa 16 139 360 16 6 2530 94

33 Letca Nouă 718 430 1250 720 380 10180 170

34 Malu 50 549 693 315 40 4501 251

35 Mârşa 270 1300 132 30 100 24500 230

36 Mihai Bravu 210 660 6795 121 5325

37 Ogrezeni 435 1295 100 50 150

38 Oinacu 506 789 913 431 168 60251 278

39 Prundu 120 2100 1500 270 7000

40 Putineiu 417 1385 2970 790 295 65000

41 Răsuceni 783 1212 644 510 38 25600 310

42 Roata de Jos 608 38 21 317 30 42592 78

43 Săbăreni 55 560 40 75 6000 70

44 Schitu 498 440 889 202 390 9890 290 76

45 Singureni 115 1200 650 90 80 12000 450

46 Slobozia 50 800 1300 46 15200

47 Stăneşti 308 1716 2028 852 202 26448

48 Stoeneşti 177 340 1800 250 46 6800 60 5

96

Nr.

crt. UAT Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări

Albine

(familii) Măgari

49 Toporu 120 900 800 700 110 12000

50 Ulmi 103 1816 387 101 51 29500 45

51 Valea

Dragului

130 2000 1852 300 110 30000 40

52 Vânătorii Mici 750 1300 325 200 120 8500 400

53 Vedea 610 4820 2528 615 180 52420 512

TOTAL 17281 65429 62503 14862 6815 2E+06 11930 123

2.6.4 Turism

Sub raport turistic, judeţul Giurgiu dispune de resurse naturale şi antropice limitate, dar şi puţin

exploatate până în prezent.

Potenţialul turistic al judeţului din punct de vedere al structurii, importanţei şi distribuţiei în

teritoriu se constituie din trei zone care cumulează majoritatea obiectivelor turistice:

- zona Dunării, cu principalul centru de atracţie – municipiul Giurgiu;

- zona Hotarele – Comana – Călugăreni – Bulbucata;

- zona Adunaţii Copăceni – Mihăileşti, pe traseul râului Argeş.

Relieful format din Câmpia Română şi Lunca Dunării conturează câteva aspecte variate ale

cadrului natural:

- priveliştea oferită de contrastul dintre relieful neted şi uniform al câmpiei de pe malul românesc şi

culmile greoaie, accidentale ale Podişului Prebalcanic de pe malul bulgăresc care se termină deasupra

Luncii Dunării printr-o faleză;

- lunca largă a Dunării, cu o serie de bălţi şi lacuri amenajate pentru piscicultură şi întinsele zăvoaie de

salcie şi plop care o mărginesc;

- salba de ostroave, de dimensiuni variate, în cea mai mare parte acoperite cu păduri de sălcii;

- cursurile Argeşului, Neajlovului şi Ilfovăţului, cu trasee sinuoase, zăvoaie de plop, salcâm şi răchită;

- zona Comana (circa 1000 ha), din care în prezent sunt numai 30 ha oglindă de apă, restul stufăriş;

- numeroase păduri cu fond silvic şi cinegetic valoros;

- podgorii renumite pe teritoriul comunelor Greaca, Hotarele, Stăneşti şi Putineiu.

Resursele balneare se reduc la câteva izvoare cu ape oligominerale la Uzunu (comuna Călugăreni),

insuficient cercetate pentru a ştii dacă merită a fi valorificate pentru tratament balnear.

Obiectivele turistice cu caracter istoric, cultural-urbanistic sunt numeroase şi importante, în special

prin faptul că acestea atestă o bogată istorie a locurilor, dar şi originea a numeroase personalităţi din viaţa

politică şi culturală a ţării.

Atestat documentar încă din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere

tehnice: prima linie de cale ferată din România (Bucureşti – Giurgiu), prima linie de telegraf şi podul de

peste Dunăre. Municipiul Giurgiu, legat prin întreaga sa activitate din trecut şi prezent de Dunăre, se cere

a fi valorificat şi prin obiectivele antropice, nu numai ca escală sau punct de plecare spre şi dinspre

Bucureşti. Giurgiu este atestat documentar de la începutul secolului 15 – anul 1403, dar urmele de cultură

materială găsite în oraş dovedesc o veche populare. Muzeul este un important obiectiv, aici sunt expuse

urmele unei vetre şi obiective din ultima parte a paleoliticului găsite la Malu Roşu; ceramica din neolitic

din Cultura Dudeşti, Cultura Gumelnita; actul de atestare al localităţii; mărturii ale istoriei cetăţii Giurgiu

ridicată de Mircea cel Bătrân ca punct de rezistenţă în lupta împotriva turcilor. Turnul ceasornicului de 22

metri înălţime, foişor ridicat de turci pentru observaţie, în secolul 18, refăcut în secolul 19. Pe malul

Dunării se întâlnesc ruine ale cetăţii construite în secolul 15 şi podul construit între 1952 – 1954, cu o

lungime de 2,2 km care realizează legătura rutieră şi feroviară cu oraşul Ruse din Bulgaria.

Cetatea Giurgiu a jucat un rol de seamă în luptele antiotomane. Luptele din 1461 legate de numele

lui Vlad Țepeş fac posibilă includerea oraşului în Programul Dracula.

Alte obiective turistice: Muzeul de istorie şi arheologie, Muzeul luptei pentru independenţa

poporului român, Turnul Ceasornicului.

Bolintin Vale, situat la 22 km de Bucureşti, este locul de naştere al poetului paşoptist Dimitrie

Bolintineanu (1819 – 1872). Bustul în marmură și placa funerară de pe mormântul lui au fost executate de

sculptorul Carol Stork care sunt aşezate pe locul unde s-a aflat casa sa natală, mărturii care atestă

existenţa poetului pe aceste meleaguri.

97

Călugăreni este situat la 25 km de Bucureşti, la confluenţa Neajlovului cu Câlniştea pe DN 5

Bucureşti – Giurgiu; aici a avut loc, la 31 august 1593, vestita bătălie în care Mihai Viteazul a învins

armata turcească a lui Sinan Paşa. Podul de peste Neajlov de la Călugăreni, pe lângă plăcile memoriale ce

amintesc evenimentul, au fixate 4 basoreliefuri: două reprezintă efigia lui Mihai Viteazul, iar celelalte

două stema din acea vreme a Ţării Româneşti. Monumentul ridicat de Şerban Cantacuzino în 1682 şi cel

din 1913 ambele amintesc de victoria lui Mihai Viteazul.

Comana, situată la 25 km sud de Bucureşti, pe linia ferată Bucureşti – Giurgiu, este importantă

datorită obiectivelor istorice. Mănăstirea Comana, monument istoric, ctitorie a lui Vlad Ţepeş din 1462,

ridicată de Radu Şerban în secolul 16 şi refăcută de Şerban Cantacuzino în secolul 17 la care se adaugă şi

casa domnească, lacul şi pădurea cu acelaşi nume, este punct de agrement şi de pescuit, rezervaţie

naturală complexă.

Floreşti – Stoeneşti, situat la 36 km vest de Bucureşti, pe râul Sabar, se face interesant prin

conacul din Floreşti construit la începutul secolului 18 în mijlocul unui frumos parc şi prin palatul

Târnoveanu – Știrbei din Stoeneşti, construit în stil brâncovenesc în secolul 18, care adăposteşte şi un

muzeu de etnografie şi artă populară; la nord de Stoenești se află edificiul bisericii, ambele construite în

același stil și aceeași perioadă.

Greaca, situată la S-V de Hotarele, este atestată ca aşezare veche ca urmare a vestigiilor

descoperite ce reprezintă Cultura Boian (secolele 9 – 10).

Mironeşti, comuna Gostinari, este localitatea în care se poate vedea ruinele palatului lui

Constantin Cantacuzino, construit în secolul 17 şi biserica ctitorită în anul 1699.

Popeşti (Mihăileşti) este situat la 35 km S–V de Bucureşti; aici se poate vizita necropola cetăţii

dacice Argedava (cea mai importantă aşezare fortificată geto-dacică din Câmpia Munteniei); după unii

istorici acest spaţiu a reprezentat centrul politic al uniunii tribale getice, din sânul căreia s-a ridicat

Burebista; muzeul sătesc reprezintă la nivel local stocatorul vestigiilor arheologice descoperite de-a

lungul timpului.

Stăneşti, situat la 15 km N-V de Giurgiu, are un obelisc ridicat în memoria ţăranilor de pe aceste

meleaguri, participanţi la răscoala din 1907.

Stoeneşti este localitatea în care se află Muzeul etnografic în care sunt păstrate unelte, ţesături de

interior, costume tradiţionale, iar în biserica construită în secolul 17 sunt adăpostite picturi murale

executate în secolele 18 – 19.

Principalele forme de turism practicabile în judeţ sunt: turismul de croazieră pe Dunăre, turismul

de tranzit spre şi dinspre Bulgaria, turismul de weekend, turismul itinerant cu valenţe culturale, pescuitul

şi vânătoarea sportivă.

Situaţia monumentelor istorice


Nr.

crt. UAT Monumente istorice Adresa

1 Giurgiu

Cetatea Giurgiu Mun. Giurgiu

Turnul Ceasornicului (22 m) Mun. Giurgiu, Piaţa Unirii

Muzeul de istorie și arheologie Mun. Giurgiu

Muzeul Teohari Antonescu Mun. Giurgiu

Aşezarea paleolitică Malu Roşu

Teatrul Tudor Vianu (1966) Mun. Giurgiu, Piaţa Unirii

Casa de cultură Ion Vinea (1982) Mun. Giurgiu

2 Bolintin

Vale

Casa de cultură (240 locuri) Bolintin Vale

Casa de cultură (60 locuri) Malu Spart

Biserica Adormirea Maicii Domnului (1718) Bolintin Vale

Biserica Acoperământul Maicii Domnului şi Sfântul

Ioan Rusul (2002)

Bolintin Vale, str. Sabar, nr.

53B

3 Adunaţii

Copăceni

Biserica Adormirea Maicii Domnului - 1875 Adunaţii Copăceni

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - 1823 -

1825 Adunaţii Copăceni

Biserica Sfântul Nicolae - 1880 Adunaţii Copăceni

Biserica Sfânta Cuvioasa Paraschiva - 1873 Adunaţii Copăceni

Biserica Adormirea Maicii Domnului - 1875 Varlaam

98

Nr.


Aşezări din epoca bronzului, a doua epocă a fierului şi

feudal

Adunaţii Copăceni, punctul

Dăneasca

Aşezări din epoca neolitică, geto - dacică şi feudalism

timpuriu

500 - 1000 m E de sat pe şos.

Mihăileşti până la malul

Argeşului

Aşezare din epoca bronzului - cultura Tei Mogoşeşti, marginea de V a

satului până la Argeş

Aşezări din epoca bronzului (Glina III) şi sec. III - IV Varlaam, N - E satului până la

Argeş

4 Băneasa Monumente ridicate în cinstea eroilor satele Băneasa, Frasinu,

Pietrele

5 Bolintin

Deal

Conacul Băleanu Bolintin Deal

Conacul Hubert (azi Spitalul comunal) Bolintin Deal

6 Bucşani

Vechea primărie (în prezent post poliţie) sat Bucşani, str. principală, nr.

236

Biserica Sf. Nicolae sat Bucşani, str. Principală, nr.

234

Şcoala veche sat Bucşani, str. principală, nr.

232

Conacul Hristodor Ionescu sat Bucşani, str. principală, nr.

228

Casa Stan Cangea sat Bucşani, str. principală, nr.

214

Conacul C. Angelescu sat Bucşani, str. principală, nr.

199

Biserica Naşterea Maicii Domnului sat Goleasca, str. Bisericii, nr.

79

Conacul Pascale Iagar sat Goleasca, str. Principală, nr.

67

Biserica Adormirea Maicii Domnului sat Obedeni, str. Principală, nr.

19

Spitalul de neuropsihiatrie sat Vadu Lat, str. Principală,

nr. 82

Conacul Radu Iliescu sat Vadu Lat, str. Principală,

nr. 90

Conacul Iova Ghiuresici sat Vadu Lat, str. Principală,

nr. 79

7 Bulbucata

Biserica Sf. Gheorghe (1860) Bulbucata

Biserica Sf. Ştefan (1882) Bulbucata

Stejar multisecular "Muma Pădurii" - circumferinţa 8,30

m, vârsta de peste 600 de ani

Limita de vest a pădurii

"Babele Lunca" pe malul stâng

al râului Neajlov

8 Buturugeni Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (1827) Sat Pădureni

9 Călugăreni

Biserica Adormirea Maicii Domnului Călugăreni, DN 5, Uliţa Morii

Conacul Varthiadi Călugăreni, 100 m de DN 5

Şcoala Veche, azi muzeu Călugăreni, DN 5, la km 30

Moara Varthiadi Călugăreni, 800 m, Uliţa Morii

Basorelieful din bronz de pe Neajlov Călugăreni

Cimitir cu cruci de piatră Călugăreni, şos. Voinescu

Obeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul Crucea de Piatră, DN 5

Crucea Granarilor Crucea de Piatră, DN 5

Crucea lui Mihai Viteazul Crucea de Piatră, DN 5

99

Nr.


Ansamblu comemorativ Crucea de Piatră, DN 5

Crucea lui Şerban Cantacuzino Crucea de Piatră, 100 m de

DN 5

Capela Crucea de Piatră, DN 5

Tell-ul "La Popina" Brăniştari

Situl arheologic "Gropile lui Sula" Brăniştari, str. Bălăceanu

Biserica Sf. Gheorghe Brăniştari, Uliţa Bisericii

Biserica Sf. Voievozi Hulubeşti, str. Eternităţii

Ruinele beci Hulubeşti, str. Eternităţii

10 Clejani

Ruinele sitului Babele (sec. XV - XVII) de lângă

Biserica Adormirea Maicii Domnului Neajlovu

Situl de la Cariera 500 m est de Clejani

Biserica Adormirea Maicii Domnului (1799) Neajlovu

Biserica Naşterea Maicii Domnului (1850 - 1902) Clejani

Hanul maiorului Misa Anastasievici (1859) - astăzi

bibliotecă Clejani

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (1864) Clejani

Ruinele Şcolii de Meserii (1834) Clejani

11 Comana

Aşezare din epoca neolitică şi epoca bronzului Comana - "Dealul Morii"

Aşezare din epoca neolitică şi epoca bronzului Comana - Puţul Popii

Aşezare din epoca neolitică Comana - Valea lui Moş Ion

Aşezare din epoca neolitică Comana - Măgura de pe Valea

Goii

Aşezare din epoca neolitică şi epoca fierului Vlad Ţepeş - Dealul Oltenilor

Aşezare din epoca fierului Vlad Ţepeş - Buturugi

Biserica Adormirea Maicii Domnului Budeni

Conacul Kogălniceanu Budeni

Mănăstirea Delta Neajlovului Budeni

Mănăstirea Comana Comana

Balta Comana Comana

Parcul Natural Comana Comana

Biserica Sf. Nicolae Comana

Casa Domnească Comana

Casa memorială "Gelu Naum" Comana

Mausoleul Eroilor din primul război mondial Comana

Asociaţia "Moara de hârtie" Comana, str. Funieru, nr. 278

Biserica Adormirea Maicii Domnului Grădiştea

Conacul Grădişteanu Grădiştea

12 Cosoba Biserica Adormirea Maici Domnului Cosoba

13 Crevedia

Mare

Biserica Sf. Constantin şi Elena - 1890 Crevedia Mare

Biserica Sf. Gheorghe - 1890 Crevedia Mică

Depozitul de tutun - începutul sec. XX Crevedia Mare

Sit Arheologic Cetatea Fetii Crevedia Mare

14 Floreşti

Stoeneşti

Conacul Drugănescu - Muzeu de Etnografie şi Artă

Populară

Stoeneşti, str. Muzeu - Punte,

nr. 622

Biserica Buna Vestire Drugăneşti Stoeneşti, str. Spre Biserică, nr.

659

Biserica Cuvioasa Paraschiva Stoeneşti, str. Cărămeteşti, nr.

164

Biserica Sfântul Nicolae Floreşti, str. Principală, nr. 353

Conacul Djuvara Floreşti, str. Principală, nr.

1128

100

Nr.


Biserica Sfinții Voievozi Palanca, str. Principală, nr. 117

15 Găiseni

Biserica Vovidenia (fosta mănăstire) - 1430 Căscioarele, str. Monumentului

Biserica Sf. Nicolae (fostul Schit Strâmbu) - 1515 Găiseni, str. Bisericii

Conacul Dobrescu (fost Centru de recuperare

neuropsihiatrică) Cărpenişu, str. Principală

16 Găujani

Aşezare şi necropolă din epoca bronzului "La seră" Găujani

Aşezare din epoca bronzului - cultura Tei ("Valea lui

Guţu Gheorghe") Găujani

Aşezare din epoca fierului şi din sec. III-IV ("La

Pepenişte") Găujani

Aşezare din sec. III-IX, X-XI şi XV ("La Canalul

Mare") Găujani

Aşezare din sec. III-IV şi X-XI (pe terasa mijlocie a

Gârlei Pasărea) Cetăţuia

17 Ghimpaţi Aşezări din epoca bronzului, fierului şi feudală Ghimpaţi - punctul Dăneasca

18 Gogoşari Casa memorială "Petre Ghelmez" Gogoşari

Biblioteca "Petre Ghelmez" Gogoşari

19 Iepureşti

Biserica Sf. Nicolae Iepureşti

Biserica Sf. Mihail şi Gavril Gorneni

Situri arheologice Iepureşti

Muzeul comunei Iepureşti

Pădurea Iepureasca Iepureşti

Balta Bălăria Iepureşti

20 Mârşa

Biserica Sf. Nicolae, 1890 Mârşa

Conacul N. Cioflec, ulterior Oscar Han, 1850 Mârşa

Conacul Dr. Lazarovici, azi dispensar, sec. XIX Mârşa

Aşezare din epoca bronzului - cultura Tei Mârşa, în dreapta drumului

spre Roata de Jos

Aşezare din epoca medievală timpurie Mârşa, în stânga drumului spre

Obedeni şi Goleasca

21 Singureni

Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1867) Crânguri, șos. Călugăreni

Conacul Nicu Cantacuzino (1840 - 1866) Singureni, str. Bisericii

Biserica Sf. Constantin și Elena (1854) Singureni, str. Bisericii

Conacul Mociornița (1920 - 1930) Singureni, str. Platului

Spitalul Singureni (1910) Singureni, str. Principală

Conac, azi Societatea Agricolă Singureni (1850) Singureni, str. Agricultorilor

Biserica Sf. Constantin și Elena (prima jumătate a sec.

XVIII) Stejaru

22 Vânătorii

Mici

Aşezare din epoca bronzului 9 Glina III sat Vânătorii Mari, la circa 500

m de sat, spre Corbeanca

Aşezare din sec. IV e.n. sat Zădăriciu, punctul "La

Cazan"

Aşezare geto-dacică din sec. IV e.n. sat Zădăriciu, la marginea de

nord a satului

Tell Neolitic sat Izvoru, la marginea de vest

a satului, la S de spital

101

Secțiunea 7 – Infrastructuri locale

2.7.1 Instituții publice


Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna

UAT Instituţii publice

1 Giurgiu Municipiul

Giurgiu

Primăria (mun. Giurgiu, b-dul Bucureşti, nr. 49 - 51)

Școala gimnazială Sfântu Gheorghe

Școala gimnazială Mircea cel Bătrân

Școala gimnazială nr. 3

Școala gimnazială Mihai Eminescu


Școala gimnazială Savin Popescu


Școala gimnazială Acad. Marin Voiculescu


Școala gimnazială de artă Victor Karpis

Colegiul Național Ion Maiorescu

Liceul Teoretic Tudor Vianu

Liceul Teoretic Nicolae Cartojan

Liceul Tehnologic Ion Barbu

Liceul Tehnologic Miron Nicolescu

Colegiul Tehnic Vice - Amir. Ioan Bălănescu

Seminarul Teologic Teoctist Patriarhul

Liceul Tehnologic

Grădinița cu program prelungit Prichindeii

Grădinița cu program normal nr. 6

Grădinița cu program prelungit Scufița Roșie


Grădinița cu program prelungit Căsuța Fermecată

Grădinița cu program prelungit Dumbrava Minunată




Teatrul Tudor Vianu

Casa de cultură Ion Vinea

Muzeul Teohari Antonescu

Muzeul de istorie și arheologie

Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național

Biblioteca I. A. Basarabescu

Biblioteci - 23

Librării - 7

Dispensare medicale - 37

Dispensare sanitar-veterinare - 2

Centrul pentru conservarea și valorificarea tradiției și creației populare

Școala de Arte și Salonul Artelor

Școala de muzică și arte plastice Victor Karpis

Palatul elevilor

Casa de cultură a Poliției de Frontieră

Biserici ortodoxe - 7

Biserica româno - catolică

Biserica baptistă

Biserica adventistă

Biserica penticostală

102

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


2 Bolintin

Vale

Bolintin

Vale

Primăria (oraş Bolintin Vale, str. Libertăţii nr. 1)

Post poliţie (0246270390)

Detașamentul de Jandarmi Bolintin Vale

Casa de cultură

Spitalul orăşenesc

Bibliotecă

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Biserica Acoperământul Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Rusul

Parohia

Grădiniţa

Şcoala cu clasele I - VIII

Liceul tehnologic "Dimitrie Bolintineanu"

Baza sportivă Bolintin Vale


Dispensar sanitar-veterinar

Sala de sport polivalentă

Poşta

Romtelecom

Judecătoria

CEC Bank

Casa de Ajutor Reciproc

BCR

BRD

Raiffeisen Bank

Casa de Pensii

Societate de Asigurări

Crivina

Grădiniţa

Biserica

Şcoala cu clasele I - IV

Malu Spart

Grădiniţa

Biserica

Şcoala cu clasele I - VIII

Suseni Şcoala cu clasele I - IV

Grădiniţa

3 Mihăileşti

Mihăileşti

Primăria (oraş Mihăileşti, str. Calea Bucureşti, nr. 142)

Post poliţie (str. Calea Bucureşti, nr. 144, 0246278001)

Şcoala nr. 1

Grădiniţe - 5

Grup Şcolar (str. Calea Bucureşti, nr. 164, 0246078039)


Farmacii - 3

Cabinete medicale individuale - 5

Cabinete stomatologice individuale - 3

Cabinet veterinar (str. Avicola, nr. 14)

Apa Service (str. Calea Bucureşti, nr. 291)

Drăgănescu Şcoala nr. 2

Novaci Şcoala nr. 4

Popeşti Şcoala nr. 3

4 Adunaţii

Copăceni

Adunaţii

Copăceni

Primăria (şos. Giurgiului, nr. 120)


Cămin cultural

103

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Şcoala generală I - IV (0246282092)

Şcoala generală V - VIII (0246282093)

Biserica

Grădiniţe - 5

Farmacii - 3


Dispensar medical (0743413924)

Dărăşti

Vlaşca

Biserica

Şcoala generală I - VIII (0246252429)

Mogoşeşti Biserica

Şcoala generală

Varlaam Şcoala generală

Biserica

5 Băneasa

Băneasa

Primăria (sat Băneasa, str. Principală, nr. 92)


Cămin cultural

Biblioteca

Şcoala generală Marin M. Ţiculescu (0246285390)

Şcoala generală nr. 2


Biserica

CEC

Poşta

Dispensar medical (Chelbegeanu Maria, 0246285104)

Dispensar sanitar-veterinar (Dumitrescu Cristian, 0723688184)

Cabinet stomatologic

Farmacii - 3

Grădiniţe - 5

Frasinu Şcoala generală nr. 3

Pietrele Şcoala generală Remus Begnescu

Sf.

Gheorghe Şcoala generală

6 Bolintin

Deal

Bolintin

Deal

Primăria (b-dul Muncii, nr. 18)

Post poliţie (bld. Republicii, 0246273767)

Dispensar medical

Dispensar sanitar-veterinar (str. Veterinarilor, medic veterinar Dragne

Vasile 0740197762)

Farmacii - 3

Cabinete medicale individuale de familie - 2


Spital (str. Republicii, 0246273049)

Școala generală I - VIII (0246273009)

Grădinița

Cămin cultural

Biserica

Mihai Vodă

Școala generală I - VIII (0246274187)

Grădinița

Biserica

Sala festivități

7 Bucşani Bucşani Primăria (str. Principală, nr. 242)

Post poliţie (str. Principală, 0246263076)

104

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Grădiniţa nr. 1

Şcoala generală nr. 1 I - VIII (0246263073)

Biserica Sf. Nicolae (sat Bucşani, str. Principală, nr. 234)

Dispensar medical (str. Principală, 0246263076)

Farmacie


Dispensar veterinar (str. Principală, 0246263074)

Goleasca Şcoala generală I - IV

Biserica Naşterea Maicii Domnului (sat Goleasca, str. Bisericii, nr. 79)

Obedeni

Şcoala generală I - IV (str. Şcolii)

Grădiniţa

Biserica Adormirea Maicii Domnului (sat Obedeni, str. Principală, nr. 19)

Podişor

Şcoala generală I - IV

Grădiniţa

Biserica

Uieşti


Grădiniţa

Biserica

Vadu Lat

Şcoala generală I - VIII

Grădiniţa

Banca cooperatistă Victoria

Spitalul de neuropsihiatrie (sat Vadu Lat, str. Principală, nr. 82)

Biserica Sf. Mihail şi Gavril

8 Bulbucata Bulbucata

Primăria



Grădiniţa

Biblioteca

Cămin cultural

Biserica Sf. Gheorghe

Biserica Sf. Ştefan

Dispensar uman

Poşta

9 Buturugeni

Buturugeni

Primăria


Biblioteca comunală

Şcoala gimnazială nr. 1

Centru de permanenţă (0246259180, medic Soare Lucia 0726249290)

Dispensar veterinar (0246277114, medic veterinar Dogaru Marius

0723265633)

Cămin cultural

Şcoala primară nr. 3 Prisiceni

Biserica ortodoxă (0729014855)

Pădureni Şcoala gimnazială nr. 2

Biserica ortodoxă (072147460)

Poşta Grădiniţa nr. 4

10 Călugăreni Călugăreni

Primăria (sat Călugăreni, şos. Bucureşti - Giurgiu, nr. 249)

Post poliţie nr. 1 (0246281354)

Poşta Română

Şcoala gimnazială nr. 1 (şos. Bucureşti - Giurgiu, nr. 218, 0246281242)

Grădiniţa

105

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Liceul tehnologic "Mihai Viteazul" (şos. Bucureşti - Giurgiu, nr. 15,

0246281123)

Biblioteca comunală (şos. Bucureşti - Giurgiu, nr. 228)

Dispensar uman (şos. Bucureşti - Giurgiu, 0246281573)

Farmacii - 3

Filiala CEC

ENEL


Brăniştari

Biserici - 2

Dispensar uman

Grădiniţa (şos. Călugăreni - Comana)

Crucea de

Piatră

Grădiniţa (şos. Bucureşti - Giurgiu, nr. 2)

Biserica

Hulubeşti

Şcoala gimnazială nr. 2 (şos. Voinescu, 0246280324)

Dispensar uman (0246280968)

Grădiniţa

Oficiu Poştal

Farmacie

Biserici - 2

Uzunu

Oficiu Poştal

Şcoala gimnazială nr. 3 (şos. Stoeneşti, 0246280110)

Grădiniţa

Dispensar uman (şos. Stoeneşti, 0246280146)

Dispensar veterinar (şos. Stoeneşti, 0726343472)

Farmacie

11 Clejani

Clejani

Primăria (str. Principală, nr. 62)




Farmacie - 2

Cămin cultural

Biblioteca

Şcoala profesională (0246261174)

Grădiniţa

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

Biserica Naşterea Maicii Domnului

Neajlovu



Grădiniţa

Podu

Doamnei

Şcoala nr. 2

Grădiniţa

12 Colibaşi Colibaşi

Primăria (sat Colibaşi, str. Principală, nr. 86)

Post poliţie (str. Principală, nr. 3, 0246227105)

Dispensar uman

Farmacie

Şcoala generală nr. 1 (str. Căminului, nr. 781, 0246227195)

Grădiniţa

Poşta

Biserica Sf. Parascheva (1880)

Biserica Sf. Petru şi Pavel (2011)

Cămin cultural

106

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Bibliotecă


Câmpurelu

Şcoala generală nr. 2 (str. Principală, nr. 111, 0246227196)

Dispensar uman (str. Principală, nr. 356)

Farmacie

Biserica Sf. Parascheva (sec. XIX)

13 Comana

Comana

Primăria (sat Comana, str. Şerban Cantacuzino, nr. 50)

Post poliţie (str. Radu Şerban, nr. 388, 0246283095)

Dispensar uman (str. Şerban Cantacuzino, nr. 81)

Cămin cultural (str. Gelu Naun, nr. 554, 0246283114)


Biblioteca comunală (str. Şerban Cantacuzino, nr. 50)

Şcoala gimnazială nr. 3 (str. Radu Şerban, nr. 361A)

Liceul Tehnologic, nr. 1 (str. Şerban Cantacuzino, nr. 361, 0246283060)

Staţia de alimentare cu apă (str. Şerban Cantacuzino)

Mănăstirea Comana

Parcul Natural Comana

Ocolul Silvic Comana (str. Gelu Naum, nr. 610)

SGA Comana (str. Vlad Ţepeş)

APIA Comana (str. Cumani, nr. 464)

Farmacie - 2

Biserici - 2

Budeni

Grădiniţa cu program normal nr. 1 (str. Neajlovului, nr. 122)

Biserică

Mănăstirea Delta Neajlovului

Farmacie

Cabinet medical

Falaştoaca

Şcoala gimnazială "Eugeniu Vlădescu" (str. Principală, nr. 350,

0246284115)

Staţia de alimentare cu apă

Biserică

Farmacie

Grădiştea

Şcoala gimnazială nr. 2 (str. Principală, nr. 283, 0246284114)

Grădiniţa cu program normal nr. 2 (str. Principală, nr. 115)

Staţia de alimentare cu apă (str. Orhideelor)

Farmacie

Biserică

Dispensar uman (str. Principală, nr. 116)

Vlad Ţepeş

Şcoala gimnazială nr. 1 (str. Bujorului, nr. 116, 0246289175)

Staţia de alimentare cu apă (str. Intrarea Câmpului)

Farmacie

Biserică

Dispensar uman (str. Bujorului, nr. 687)

14 Cosoba Cosoba

Primăria (sat Cosoba, str. Principală, nr. 344)

Post poliție (str. Principală, nr. 290, 0246253940)

Biserica Adormirea Maici Domnului

Şcoala generală (str. Principală, nr. 598, 0246253718)

Grădiniţa (str. Principală, nr. 598)

Dispensar medical (str. Principală, nr. 290, 0246252166)

15 Crevedia

Mare

Crevedia

Mare



107

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Şcoala generală I - VIII (0246264164, director Antonescu Valentina,

0728015222)

Grădiniţa

Cămin cultural

Biserica Sf. Constantin și Elena

Dispensar medical (0246264340, medic Vijiac Simona 0725523001)


Farmacii - 2

Crevedia

Mică

Şcoala generală I - VIII (0246264164, director Antonescu Valentina,

0728015222)

Şcoala gimnazială I - IV

Grădiniţa



Dealu


Grădiniţa

Biserica

Găiseanca Şcoala gimnazială I - IV

Grădiniţa

Sf.

Gheorghe


Grădiniţa

16 Daia Daia

Primăria


Biserica

17 Floreşti

Stoeneşti

Stoeneşti

Primăria (str. 1 Decembrie 1918, nr. 123)


Biserica Buna Vestire (str. Spre Biserică, nr. 659)

Biserica Cuvioasa Paraschiva şi Sf. Nicolae (str. Cărămeteşti, nr. 164)

Conacul Drugănescu - Muzeu de Etnografie şi Artă Populară (str. Muzeu

- Punte, nr. 622)

Şcoala generală I - VIII nr. 2 (str. 1 Decembrie 1918, nr. 130,

0246256024)

Grădiniţa (str. 1 Decembrie 1918, nr. 130)

Casa de căsătorii (str. Sfatului, nr. 33)

Dispensar uman

Staţie de pompare şi stocare petrol

Floreşti

Biserica Sfântul Nicolae (str. Principală, nr. 353)

Conacul Djuvara (str. Principală, nr. 1128)

Şcoala generală I - VIII nr. 1 (str. Mihai Viteazul, nr. 150, 0246258222)

Grădiniţa (str. Mihai Viteazul, nr. 123)

Cămin cultural (str. Mihai Viteazul, nr. 121)

Dispensar (str. Mihai Viteazul, nr. 27, 0246258259)

Palanca

Biserica Sfinții Voievozi (str. Principală, nr. 117)

Şcoala generală I - VIII nr. 3 (str. Ion Ionescu, nr. 15, 0246257113)

Grădiniţa (str. Ion Ionescu Braila, nr. 15)

Dispensar uman (str. Ion Ionescu Braila, nr. 60, 0246257051)

18 Frăteşti Frăteşti

Primăria


Şcoala nr. 1

Şcoala nr. 2

Muzeu

108

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Biserica

Cămin cultural

Dispensar sanitar - veterinar


Cetatea Grădiniţa Bălănoaia

Grădiniţa

Remuş Şcoala

Cămin cultural

19 Găiseni

Găiseni

Primăria (sat Găiseni, str. Principală, nr. 64)


Biserica Sf. Nicolae (str. Bisericii)



Cămin cultural (str. Principală, nr. 71)

Dispensar uman (str. Principală, 0246259072)

Căscioarele

Biserica Vovidenia (str. Monumentului)

Şcoala gimnazială nr. 2 (str. Monumentului, nr. 27)

Grădiniţa (str. Monumentului, nr. 34)

Dispensar uman

Cărpenişu

Biserica

Şcoala gimnazială nr. 3 (str. Principală, nr. 160)


Dispensar uman

Podu Popa

Nae

Biserica

Dispensar uman

20 Găujani

Găujani

Primăria


Cămin cultural



Grădiniţa




Cabinet medical

Biserici adventiste - 2

Cetățuia Școala

Biserica Sfântu Dumitru

Pietrişu

Grădiniţa

Biserica Cuvioasa Paraschiva


21 Ghimpaţi Ghimpaţi

Primăria (sat Ghimpaţi, şos. Bucureşti - Alexandria, nr. 164)

Post poliţie (str. Aleea Parcului, nr. 8, 0246276035)

Cămin cultural

Enel (0246276070)

Ocolul Silvic (0246276010)

Post pluviometric local Crovu (Pistol Marin, 0751149287)

Gospodăria de apă potabilă

Şcoala generală I - VIII (Aleea Parcului, nr. 2, 0246276416, director

Marin Ileana 0768882396)


109

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Sala de sport

Centrul de permanenţă (str. Aleea Parcului, nr. 17, doctor Nistor Cristina

0724203130)

Farmacii - 2

Cabinete medicale individuale - 3


Dispensar veterinar (str. Aleea Parcului, nr. 23, medic veterinar Vasile

Constantin 0722399922)

Dispensar uman (str. Aleea Parcului, nr. 17, medic Gheorghe Bianca

0729715699)

Grădiniţe - 2

Biserica Crovu

Biserica

Copaciu Şcoala gimnazială I - IV

Biserica

Naipu

Gospodăria de apă potabilă Naipu - Copaciu

Şcoala generală I - VIII (şos. Petru Rareş, nr. 26, director Ristea Sandu

0723201488)

Şcoala veche

Cămin cultural

Biserica

Grădiniţa

Valea

Plopilor


Biserica

22 Gogoşari

Gogoşari

Primăria


Şcoala generală "Marin Gh. Popescu" (0246228149)

Cămin cultural "Stancu Nedea"

Biblioteca "Petre Ghelmez"

Casa memorială "Petre Ghelmez"



Staţia de alimentare cu apă

Biserica

Drăghiceanu Biserica

Izvoru

Dispensar medical

Şcoala generală "Marin Dracea"

Biserica

Răleşti Biserica

23 Gostinari Gostinari

Primăria (sat Gostinari, str. Principală, nr. 137)


Şcoala gimnazială I - IV (director Velicu Tudor 0722819149)

Şcoala generală I - VIII (director Velicu Tudor 0722819149)

Grădiniţa

Dispensar medical


Farmacii - 2

Cabinet medical individual

Cabinet stomatologic individual

Cămin cultural

Biserica (preot Antonescu Nicolae 0721880478)

110

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Mironeşti

Şcoala gimnazială I - IV (director Velicu Tudor 0722819149)

Biserica (preot Marinescu Georgeta)

Grădiniţa

24 Gostinu Gostinu

Primăria


Cămin cultural

Oficiul poştal (0246229171)

Biserica (preot Olteanu Valerian, 0766103581)

Grădiniţa

Şcoala generală Anghel Mareş (0246229116)

Dispensar medical uman (Serdan Luiza, 0722593116)

Dispensar veterinar (Pătraşcu Tudor, 0722882244)

Farmacie


25 Grădinari Grădinari

Primăria


Grădiniţe de copii - 3

Şcoli primare şi gimnaziale - 3

Dispensar medical

Cabinete medicale individuale de familie - 2


Cabinet medical de specialitate

Farmacie

26 Greaca

Greaca



Sala de sport

Cămin cultural (str. Căminului Cultural, nr. 1)

Dispensar uman (str. Principală, Tudor Veronica, 0722541771)


Grădiniţa (str. Principală, nr. 121, 0246246065)

Creşa cu program normal (str. Principală, nr. 121A)

Biserica


Puţu Greci

Şcoala cu clasele I - IV

Grădiniţa

Biserica

Zboiu Şcoala cu clasele I - IV

Biserica

27 Herăşti Herăşti

Primăria (sat Herăşti, str. Principală, nr. 14)


Cămin cultural

Grădiniţa

Dispensar medical (str. Milos Obrenovici, dr. Umgrean Mariana

0784240500)

Biserica (0246253421, preot Podaru Mihăiţă 0723350302)

Şcoala gimnazială "Elina Basarab" (str. Principală, 0246253468)

Miloşeşti Şcoala generală

28 Hotarele Hotarele

Primăria


Grup şcolar "Udriste Nasturel"

Dispensar uman

111

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Dispensar veterinar

Parohia 1

Parohia 2

Parohia Scărişoara

Administraţia financiară

Poşta şi Telecomunicaţii

CEC Bank

Banca Carpatica

APIA

29 Iepureşti Iepureşti

Primăria

Post poliţie

Grădiniţe - 2


Dispensar medical

Farmacie



Biserica

Gorneni Biserica

30 Isvoarele

Isvoarele

Primăria (sat Isvoarele, str. Principală)


Biserici - 2

Grădiniţa

Cămin cultural


Farmacie

Şcoala generală I - VIII Stolnicu Cantacuzino (0246247103)

Teiuşu Biserica

Şcoala generală

31 Izvoarele

Izvoarele

Primăria

Post poliţie

Cămin cultural

Dispensar medical


Grădiniţa

Biserica

Şcoala I - VIII

Chiriacu

Şcoala I - VIII

Biserica

Grădiniţa

Dimitrie

Cantemir Biserica

Petru Rareş Biserica

Radu Vodă Grădiniţa

Biserica

Valea

Bujorului

Grădiniţa

Biserica

Cămin cultural

32 Joiţa Joiţa

Primăria (sat Joiţa, calea Bucureşti, nr. 156)

Post poliţie (calea Bucureşti, 0246252262)

Şcoala I - VIII (str. Şcolii, 0246252250, Grigore Constantin,

112

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


0728147935)

Grădiniţa

Dispensar medical (str. Şcolii, doctor Ciachir Constantina, 0723760444)


Biserica

Baza sportivă Malul Roşu

Bâcu

Şcoala I - VIII

Cămin cultural

Grădiniţa

Dispensar medical

Biserica

33 Letca Nouă

Letca Nouă

Primăria


Şcoala generală

Poşta

Grădiniţa

Biblioteca

Dispensar uman

Biserica

Cămin cultural

Letca Veche

Poşta

Şcoala generală

Grădiniţa

Cămin cultural

Biserica

Milcovăţu

Şcoala generală

Poşta

Grădiniţa

Cămin cultural

Biserica

Dispensar uman

34 Malu Malu

Primăria (sat Malu, şos. Giurgiului, nr. 115)


Biserica

Şcoala generală I - VIII (director Diaconu Maria, 0723389738)

Grădiniţa

Dispensar medical (medic Barbu Elena 0744114405)

Biblioteca

Cămin cultural

35 Mârşa Mârşa

Primăria (sat Mârşa, str. Principală, nr. 132)


Cămin cultural

Biserica Sf. Nicolae

Grădiniţa

Şcoala generală nr. 1 (0246268120)



Farmacie

36 Mihai

Bravu Mihai Bravu

Primăria (şos. Principală, nr. 76)


Biserica ortodoxă

113

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna



Şcoala generală I - VIII (director Zamfirescu Adina 0737173083)

Grădiniţa

Dispensar sanitar-veterinar (medic veterinar Capris Vasilica 0769627050)

Dispensar uman (medic Stancu Radu 0722590002)

37 Ogrezeni Ogrezeni

Primăria


Dispensar uman

Grădiniţe - 2

Şcoala cu clasele I - VIII - 2

Şcola cu clasele I - IV - 2

Biserici - 4


38 Oinacu

Oinacu

Primăria (sat Oinacu, str. DJ 507, nr. 63)


Cabinet medical (medic Tudor Oleg 0729966707

Dispensar uman (medic Florea Mihaela 0720083481)

Farmacie (Talpos Ancuţa 0761093535)

Dispensar veterinar (medic veterinar Pătraşcu Ilie 0722882244)

Biserica

Cămin cultural (0246239143)

Şcoala generală I-VIII (0246239149)

Grădiniţa

Braniştea

Biserica

Şcoala generală (0246258637)

Grădiniţa (Ilina Mihăilescu Constantin 0722993366)

Comasca

Şcoala generală

Biserica

Grădiniţa (Ilina Mihăilescu Constantin 0722993366)

39 Prundu

Prundu

Primăria (str. Primăriei)


Liceul tehnologic (str. Principală, 0246245073)

Şcoala generală I - IV (str. Alimentării)


Grădiniţa (str. Principală, 0246245073)

Grădiniţa (str. Alimentării)

Cămin cultural (str. Linia Mare, 0246245340)

Cabinete medicale - 3 (pediatrie, medicină generală, stomatologie)

Dispensar veterinar

Poşta Română (0246245247)

Farmacii - 2

Biserici - 3

Puieni

Şcoala generală I - IV (str. Principală)

Grădiniţa (str. Principală)

Cămin cultural

40 Putineiu Putineiu

Primăria


Grădiniţe de copii - 3



Farmacie

114

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


41 Răsuceni Răsuceni

Primăria


Cămin cultural

Școala generală Constantin Stăncescu (0246238129)



Grădiniţe

42 Roata de

Jos

Roata de Jos

Primăria (sat Roata de Jos, str. Republicii, nr. 65)


Biserica Sf. Nicolae

Şcoala generală I - VIII (str. Republicii, nr. 6, 0246266062)


Cămin cultural (str. Principală, nr. 1)

Dispensar uman (str. Petrolistului)

Dispensar veterinar

Farmacii - 3

Cartojani

Şcoala generală (str. Republicii, nr. 85, 0246267603)

Grădiniţa (str. Vânători, 0246267066)

Dispensar uman (str. Bisericii)

Cătunu Şcoala generală I - IV

Grădiniţa

Roata Mică Grădiniţa

Sadina


Dispensar uman


Grădiniţa

43 Săbăreni Săbăreni

Primăria (sat Săbăreni, str. Teilor, nr. 1)

Post poliţie (str. Pădurii, 0246253359)

Şcoala generală I - VIII (str. Şcolii, nr. 1, 0246253014)

Grădiniţa

Biserica

Dispensarul uman (DJ 602, 0246253079)

44 Schitu

Schitu

Primăria


Biblioteca

Poşta

Şcoala

Biserica

Bila

Şcoala (Nicolae Gica 0766878092)

Cămin cultural

Poşta

Biserica

Dispensar uman

Cămineasca Şcoala (Nicolae Gica 0766878092)

Biserica

Vlaşin

Şcoala (Nicolae Gica 0766878092)

Grădiniţa

District Drumuri

Biserica

Dispensar uman

45 Singureni Singureni Primăria

115

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna



Poşta


Şcoala generală cu clasele I - VIII

Grădinița

Spital


Farmacie

Crînguri

Şcoala generală cu clasele I - IV

Grădiniţa

Dispensar uman

Biserica Sf. Ioan Botezătorul

Stejaru

Şcoala generală cu clasele I - IV

Grădiniţa


46 Slobozia Slobozia

Primăria (sat Slobozia, şos. Giurgiului, nr. 693)



Grădiniţa


Cabinet medical individual (0246242115)

Cămin cultural


47 Stăneşti

Stăneşti

Primăria (sat Stăneşti, str. Primăriei, nr. 5)


Şcoala generală nr. 1 (0246235150)

Grădiniţa

Dispensar medical

Biserica

Cămin cultural

Bălanu Grădiniţa

Biserica

Ghizdaru


Grădiniţa

Biserica

Onceşti Grădiniţa

Biserica

48 Stoeneşti

Stoeneşti

Primăria (sat Stoeneşti, str. Principală, nr. 72)


Cămin cultural

Poşta

Şcoala gimnazială nr. 1 (0246234525)

Biserica Sf. Parascheva

Cabinet medical Terapia

Grădiniţa Tangâru

Biserica Sf. Maria Tangâru

Ianculeşti Şcoala generală I - IV (str. Şcolii, nr. 8)


Mirău Şcoala generală I - IV (str. Principală, nr. 46)


49 Toporu Toporu Primăria (sat Toporu, str. Principală)

116

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Cămin cultural


Poşta

Dispensar medical

Dispensar sanitar - vaterinar

Şcoala gimnazială Petre Adamesteanu

Grădiniţa

50 Ulmi Ulmi

Primăria


Grădiniţe - 6



Puncte farmaceutice - 2


51 Valea

Dragului

Valea

Dragului



Şcoala generală nr. 1 (director Plapumaru Luminiţa 0727242132)

Grădiniţa nr. 1

Grădiniţa nr. 2 (cartier Ciocoveni)

After School

Dispensar uman (medic Constantin Elena 0726008643)

Dispensar sanitar-veterinar (medic veterinar Manea Horia 0752101676)

Farmacii - 2

Cămin cultural

Biserica

52 Vărăşti

Vărăşti

Primăria


Şcoala generală I - VIII (0246237126, director Sciala Rujan Andra

0726268816)

Cămin cultural

Biserica

Dispensar uman (medic Enache Doina 0723663640)

Dispensar veterinar (medic veterinar Rujan Mircea 0723395545,

0216855803)

Centrul de cultură PAPI (Punct Acces pentru Informare, manager

Constantin Ioan 0721075871)

Grădiniţa

Dobreni


Grădiniţa

Biserica

cartier

Obedeni

Grădiniţa


Biserica

53 Vânătorii

Mici

Vânătorii

Mici

Primăria (sat Vânătorii Mici, str. Principală, nr. 70)


Cămin cultural

Şcoala generală nr. 1 (str. Principală, nr. 93)



Biserica (preot Rizea Marin 0744581522)

Farmacii - 2

117

Nr.

crt.

Municipiul

/ oraşul /

comuna


Dispensar medical (0246265027, medic Dane Luminiţa 0724237916)

Dispensar veterinar (medic veterinar Naipeanu Iulian 0769801287)

Cupele

Şcoala primară (str. Principală, nr. 52)

Grădiniţa

Biserica

Corbeanca Şcoala primară (str. Orhideei, nr. 1)

Grădiniţa

Izvoru



Biserica

Spitalul de Pneumoftiziologie (str. Principală, nr. 62, 0246265023,

director Stegaru Patricia 0722887599)

Poiana lui

Stângă

Şcoala generală

Grădiniţa

Biserica

Vânătorii

Mari

Şcoala generală (str. Luncii, nr. 1-3)

Biserica

Zădăriciu

Şcoala generală (str. Principală)

Grădiniţa

Biserica

54 Vedea Vedea

Primăria (str. Arsache, nr. 130)


Căminul cultural (str. Arsache, nr. 255)

Biblioteca (str. Arsache, nr. 255)

Grădiniţa nr. 1 (str. Arsache, nr. 346)

Grădiniţa nr. 2 (str. Arsache, nr. 255)

Şcoala generală Apostol Arsache (str. Arsache, nr. 130, 0246240123)

Biserica Sf. Pantelimon

Farmacii - 3

Dispensar medical



Situația numerică a unităților de învățământ din județul Giurgiu

(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu)

Nr.

crt. UAT

Grădiniţe Şcoli Licee

Nr.

unităţi

Nr.

preşcolari

Nr.

unităţi

Nr.

unităţi

Nr.

preşcolari

Nr.

unităţi

1 Giurgiu 12 1303 10 4651 6 3276

2 Bolintin Vale 4 229 3 1082 1 1339

3 Mihăileşti 5 169 4 733 1 393

4 Adunaţii Copăceni 4 102 2 478 - -

5 Băneasa 4 106 4 417 - -

6 Bolintin Deal 2 88 2 455 - -

7 Bucşani 5 103 5 430 - -

8 Bulbucata 2 50 1 137 - -

9 Buturugeni 3 76 3 384 - -

10 Călugăreni 5 123 3 484 1 133

11 Clejani 3 115 2 529 - -

12 Colibaşi 2 62 2 247 - -

13 Comana 5 182 4 527 1 153

118

14 Cosoba 1 46 1 296 - -

15 Crevedia Mare 5 111 5 460 - -

16 Daia 3 44 1 159 - -

17 Floreşti Stoeneşti 3 205 3 768 - -

18 Frăteşti 3 101 2 353 - -

19 Găiseni 3 147 3 556 - -

20 Găujani 2 40 1 211 - -

21 Ghimpaţi 5 186 4 579 - -

22 Gogoşari 2 45 2 173 - -

23 Gostinari 2 53 3 254 - -

24 Gostinu 1 29 1 121 - -

25 Grădinari 3 64 3 266 - -

26 Greaca 1 40 1 148 - -

27 Herăşti 1 48 1 177 - -

28 Hotarele 3 73 1 218 1 326

29 Iepureşti 2 33 1 156 - -

30 Isvoarele 1 20 1 96 - -

31 Izvoarele 3 63 2 225 - -

32 Joiţa 2 48 2 271 - -

33 Letca Nouă 3 72 3 348 - -

34 Malu 1 23 1 130 - -

35 Mârşa 1 60 1 274 - -

36 Mihai Bravu 1 73 1 207 - -

37 Ogrezeni 4 92 3 443 - -

38 Oinacu 3 49 1 167 - -

39 Prundu 2 82 3 366 1 141

40 Putineiu 3 57 1 167 - -

41 Răsuceni 2 44 2 179 - -

42 Roata de Jos 6 206 4 638 - -

43 Săbăreni 1 49 1 237 - -

44 Schitu 2 42 3 138 - -

45 Singureni 3 74 1 258 - -

46 Slobozia 1 25 1 149 - -

47 Stăneşti 4 57 1 160 - -

48 Stoeneşti 2 42 1 152 - -

49 Toporu 2 45 2 179 - -

50 Ulmi 6 154 4 729 - -

51 Valea Dragului 2 53 1 234 - -

52 Vărăşti 3 103 3 488 - -

53 Vânătorii Mici 6 123 7 455 - -

54 Vedea 1 44 1 194 - -

TOTAL 161 5673 129 22333 12 5761

119

Situația numerică a unităților sanitare

(conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Giurgiu)

Nr.

crt. UAT

CMI Spitale Laboratoare

(de stat şi particulare) Alte tipuri

Număr

Personal Număr

unităţi

Personal Număr

unităţi

Personal Număr

unităţi

Personal

Medici As. med. Medici As. med. Pers.

auxiliar Medici As. med. Medici As. med.

1 Giurgiu 26 26 30 1 91 252 185 8 4 21 2 9 37

2 Bolintin Vale 7 7 10 1 11 15 12

3 Mihăileşti

4 Adunaţii Copăceni 3 3 3 2 2 1 1 5

5 Băneasa 2 2 3

6 Bolintin Deal 2 2 3 1 25 54 30 1 2 5

7 Bucşani 1 1 2 1 8 10 22

8 Bulbucata

9 Buturugeni 1 1 2

10 Călugăreni 1 1 2

11 Clejani 2 2 2 1 5

12 Colibaşi 2 2 4

13 Comana 3 3 3

14 Cosoba

15 Crevedia Mare 3 3 3

16 Daia 1 1 1

17 Floreşti Stoeneşti 3 3 6

18 Frăteşti 3 3 6

19 Găiseni 1 1 1

20 Găujani 1 1 2

21 Ghimpaţi 2 2 4 1 5

22 Gogoşari 1 1 1

23 Gostinari 1 1 2

24 Gostinu 1 1 3

25 Grădinari 2 2 2

26 Greaca 1 1 1

27 Herăşti

28 Hotarele 3 3 3

29 Iepureşti 1 1 1

120

30 Isvoarele

31 Izvoarele 4 4 3

32 Joiţa 4 4 5

33 Letca Nouă 1 1 1

34 Malu 1 1 1

35 Mârşa 1 1 1

36 Mihai Bravu 1 1 1

37 Ogrezeni 2 2 2

38 Oinacu 1 1 3

39 Prundu 2 2 2

40 Putineiu 1 1 2

41 Răsuceni

42 Roata de Jos 4 4 4

43 Săbăreni

44 Schitu

45 Singureni 1 1 1

46 Slobozia 1

47 Stăneşti 1 1 1

48 Stoeneşti 1 1 1

49 Toporu 1 1 1

50 Ulmi 4 4 4

51 Valea Dragului 1 1 1

52 Vânătorii Mici 1 1 1 1 5 35 25

53 Vărăşti 1 1 1

54 Vedea 1 1 1

Total 108 108 138 7 142 367 274 8 4 21 6 11 57

121

2.7.2 Rețele de utilități (conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr.

crt. UAT Reţea de alimentare cu apă Reţea de canalizare Reţea electrică Altele

1 Giurgiu da - lungime 206748 ml; 25 puţuri de mică

adâncime, 12 puţuri de mare adâncime da - lungime 683491 ml da

2 Bolintin

Vale

da (doar în oraşul Bolintin Vale) da (doar în oraşul Bolintin

Vale)

da

Contract de colectare a

deşeurilor municipale cu SC

Girexim SA Giurgiu Celelalte gospodării - puţuri forate în general de

mică adâncime.

Evacuarea apelor uzate se

face prin staţia nouă de

epurare care are o capacitate

de 500 m³/zi.

SC Apa Service SA: 5 puţuri forate cu adâncimea

de 70 m, debit de 20 - 23 m³/h fiecare; 3 pompe

Vogel cu debit de 132 m³/h; 1 rezervor de 500 m³

din beton armat suprateran; 1 bazin de 750 m³; staţie de pompare echipată cu 2 hidrofoare cu

volum de 5000 l fiecare; staţie de clorinare cu clor

gazos pentru clorinarea apei.

A fost propusă realizarea unui

depozit de gunoi ecologic

compartimentat (5 ha) în

dreptul km 32 și executarea

unei perdele vegetale de

protecție perimetral pe o

lungime de 1700 m și o lățime

de 15 m.

3 Mihăileşti da, în oraşul Mihăileşti - 2,8 km da, în oraşul Mihăileşti - 3

km da

4 Adunaţii

Copăceni da da

5 Băneasa nu nu da

6 Bolintin

Deal da nu da

7 Bucşani da, în satele Bucşani, Podişor, Vadu Lat da

8 Bulbucata da nu da

9 Buturugeni

da - 10,5 km (racordaţi 590 cetăţeni)

da staţia de pompare şi tratare a apei cu capacitatea

de 500 mc

2 puţuri de mare adâncime, la 195 m

10 Călugăreni nu nu da

11 Clejani nu nu da

12 Colibaşi da

proiect sistem centralizat de

canalizare menajeră + staţie

de epurare

da Sc Eco Green SRL

13 Comana Staţie de alimentare cu apă potabilă în satele nu da Serviciul de salubrizare: SC

122

Nr.


Comana, Vlad Ţepeş, Grădiştea şi Falaştoaca Clin Eco Salubrizare

14 Cosoba nu da

15 Crevedia

Mare nu nu da

16 Daia da

17 Floreşti

Stoeneşti

proiect Protecția resurselor de apă prin realizarea sistemelor integrate de

alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare pentru comuna

Florești Stoenești.

da

18 Frăteşti da, în Frăteşti şi Remuş - 30 km (3 puţuri de mare

adâncime) proiect în lucru da

5 hidranţi subterani - 2 în

Remuş, 3 în Frăteşti

serviciu de salubrizare

19 Găiseni nu nu da

20 Găujani puțuri forate în gospodării da

21 Ghimpaţi da nu da

În sat Valea Plopilor există

sonde pentru extragerea

ţiţeiului.

22 Gogoşari da - 5 km, numai în satul Gogoşari nu da

23 Gostinari nu nu da

24 Gostinu nu nu da

25 Grădinari da da

26 Greaca nu nu da Serviciu de salubrizare

27 Herăşti nu nu da

Salubrizarea - colectarea

deşeurilor menajere de către SC

Ecogreen SRL

28 Hotarele alimentare cu apă - faza de execuţie nu da

29 Iepureşti da

30 Isvoarele nu nu da Serviciu de salubrizare SC

Hortimpe Lilyan Agro SRL

31 Izvoarele da nu da

32 Joiţa da - 42 km da

33 Letca

Nouă nu nu da

34 Malu da da da

35 Mârşa da nu da Comuna este străbătută de

conducte magistrale de

123

Nr.


alimentare cu apă şi gaz: gaz

metan - 9 km, apă - 42 km

36 Mihai

Bravu nu nu da

Colectarea deşeurilor menajere

se efectuează o dată pe

săptămână de către SC

Ecogreen Construct SRL.

37 Ogrezeni da

38 Oinacu da nu da

Teritoriul comunei Oinacu este

traversat de 2 reţele de gaze

naturale în zonele Livede şi

Calea jumatate care trec pe sub

Dunăre şi ajung în Bulgaria.

39 Prundu da da da Serviciul intercomunitar de

salubritate

40 Putineiu nu da

41 Răsuceni nu nu da

42 Roata de

Jos da

canalizare cu staţie de

epurare - 3 km da

43 Săbăreni nu nu da

Pe raza comunei se află

conducta de transport gaze

naturale Gura Şuţii - Bucureşti.

44 Schitu nu nu da

Conducta magistrală de gaze

spre municipiul Giurgiu

traversează comuna de la N la

S-E.

45 Singureni nu nu da

46 Slobozia da da da

47 Stăneşti nu nu da

48 Stoeneşti executat 99 % nu da

49 Toporu SC Euro Apavol nu da

50 Ulmi da

51 Valea

Dragului nu nu da

salubrizare de către SC Eco

Green SRL

52 Vărăşti da - 12 km nu da salubrizare de către SC Eco

Green SRL

124

Nr.


53 Vânătorii

Mici

proiect "Protecţia resurselor de apă prin realizarea

sistemelor integrate de alimentare cu apă" nu da

54 Vedea da da

2.7.3 Locuri de adunare, cazare şi hrănire a populației în situații de urgență


Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

1 Giurgiu Giurgiu

Centrul de primire în regim de urgenţă

Giurgiu Nord 25 25 - da 0769696582

Seminarul Teologic 50 50 - da 0730098448, 0786015087

Cantina de ajutor social - 250 - da 0769696582

Sala de sport - Stadionul Marin

Anastosovici 200 - - da Mitran Cătălin 0724295208

Sala de Atletism - Stadionul Marin

Anastasovici 200 - - da Teodorescu Costel 0760743346

Sala de sport - Școala generală nr. 10 200 - - da 0786015095, 0246221203



2 Bolintin

Vale

Bolintin

Vale

Primăria 10 - - da

Primăria 0246271187

Liceul tehnologic "Dimitrie Bolintineanu" 100 - - da

Sala de sport 100 - - da

Crivina Grădiniţa 10 - - da

Malu Spart Cămin cultural 50 - - da

3 Mihăileşti Mihăileşti

SC Dovinot SRL 40 100 100 da Dobre Gheorghe 0722248179

SC Nivex SRL 30 50 50 da Tănase Viorel

SC Costela SRL 40 60 60 da Buda Constantin

4 Adunaţii

Copăceni

Adunaţii

Copăceni

Cămin cultural

200

- - da

Şef SVSU Ene Aurel 0731313383

Şcoala generală I - VIII - - da

Şcoala generală V-VIII - - da

Dărăşti

Vlaşca

Şcoala generală I - VIII 100 - - da

After-school 20 20 20 da

125

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Mogoşeşti Grădiniţa 50 - - da

Varlaam Grădiniţa 50 - - da

5 Băneasa

Băneasa Cămin cultural 200 - - da

Şef SVSU Eliade Decebal

0726225543, 0786195179

Şcoala generală 50 - - da

Frasinu Şcoala generală 30 - - da

Pietrele Şcoala generală 50 - - da

Sf.

Gheorghe Şcoala generală 50 - - da

6 Bolintin

Deal

Bolintin

Deal

Cămin cultural 100 - - da

Primăria 0246273074 Sediul Detaşamentului de pompieri Bolintin

Deal 110 110 110 da

Mihai Vodă Sala festivităţi 50 - - da

7 Bucşani

Bucşani

Primăria 20 20 - da Primăria 0246263075

Şcoala nr. 1 500 - - da 0246263072

Grădiniţa - - - da bunuri

Biserica 40 - - da

Centru de zi 50 50 50 da Primăria 0246263075

Podişor Şcoala generală 60 - - da

Biserica 25 - - da Preot 0728111445

Vadu Lat


Grădiniţa - - - da bunuri


Obedeni Şcoala generală 40 - - da

Biserica - - - da bunuri

Uieşti Şcoala generală 120 - - da

Biserica - - - da bunuri

Goleasca Şcoala generală 45 - - da


8 Bulbucata Bulbucata

Şcoala generală 150 150 - da Primar Andrei Lucia 0723214451

Cămin cultural 50 50 - da Viceprimar Botea Natalia

0751030416

9 Buturugeni Buturugeni Cămin cultural 200 - - da Primar Preda Dumitru 0720285910

126

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Şcoala 550 - - da

Pădureni Cămin cultural 200 - - da Viceprimar Mihai Marian

0733555457 Şcoala 550 - - da

10 Călugăreni

Călugăreni Liceul tehnologic Mihai Viteazul 220 - - da 0246281123

Şcoala gimnazială nr. 1 100 - - da 0246281242

Brăniştari Grădiniţa 50 - - da

Crucea de

Piatră

Grădiniţa 35 - - da

Biserica 35 - -

Hulubeşti Şcoala gimnazială nr. 2 150 - - da 0246280324

Uzunu Şcoala gimnazială nr. 3 150 - - da 0246280110

Şcoala veche 200 - - da

11 Clejani Clejani

Primăria 50 - - da

Şef SVSU Stan Marin 0766623860 Cămin cultural 300 - - da

Biserica 100 - - da

Şcoala profesională 300 - - da

12 Colibaşi Colibaşi

Primăria nouă 600 600 600 da 0246227111


Şcoala generală nr. 1 200 - - da 0246227195

Câmpurelu Şcoala generală nr. 2 200 - - da 0246227196

13 Comana

Comana

Centru de zi pentru asistenţa socială 100 50 50 da Primăria 0246283114


Liceul Tehnologic nr. 1 200 - - da 0246283060

Grădiştea Şcoala gimnazială nr. 2 200 - - da 0246284114

Vlad Ţepeş Şcoala gimnazială nr. 1 300 - - da 0246289175

14 Cosoba Cosoba

Şcoala generală 350 350 350 da 0246253718

Grădiniţa 100 100 100 da

SC Proamb SRL - - - - 0246253707, 300 mp, depozitare

bunuri

15 Crevedia

Mare

Crevedia

Mare

Cămin cultural 50 50 50 da Primăria 0246264155

Primăria 5 5 5 da

Şcoala generală I - VIII 100 100 100 da 0246264164, director Antonescu

Valentina, 0728015222 Crevedia Şcoala generală V-VIII 80 80 80 da

127

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Mică Şcoala gimnazială I-IV 20 20 20 da

Dealu Şcoala gimnazială I-IV 40 40 40 da

Sf.

Gheorghe Şcoala generală I-IV 40 40 40 da

Găiseanca Şcoala generală I-IV 20 20 20 da

16 Daia Daia

Cămin cultural 25 25 25 da

Şef SVSU Florescu Marian

0729995209

Dispensar 20 20 20 da

Şcoala 50 50 50 da

Plopşoru Grădiniţa 50 50 50 da

17 Floreşti

Stoeneşti

Stoeneşti

Primăria 80 20 20 da 0246256005

Şcoala generală 120 - - da 0246256024


Casa de căsătorii 40 - - da

Floreşti


0246258222 Grădiniţa 120 - - da


Palanca Şcoala generală 160 - - da

0246257113 Grădiniţa 80 - - da

18 Frăteşti

Frăteşti Şcoala nr. 1 100 - - da

Primăria 0373501070, 0732731497,

0372755850


Remuş Şcoala 100 - - da


Cetatea Şcoala 30 - - da

Bălănoaia Şcoala 30 - - da

19 Găiseni

Găiseni


Primăria 0246259117; primar Manea

Gheorghe 0766071901

Primăria 150 - - da

Şcoala gimnazială nr. 1 300 - - da


Biserica Sf. Nicolae 50 - - da

Căscioarele



Biserica 50 - - da

128

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Cărpenişu

Şcoala primară nr. 3 50 - - da


Biserica 25 - - da

20 Găujani Găujani Şcoala gimnazială 20 1 20 da

21 Ghimpaţi

Ghimpaţi


Şcoala generală I - VIII 100 - - da 0246276416, director Marin Ileana

0768882396

Centrul de permanenţă - - - nu doctor Nistor Cristina 0724203130;

zilnic, între orele 15:00 - 08:00

Sala de sport 200 - - nu

Copaciu Şcoala gimnazială I - IV 100 - - da

Naipu Cămin cultural 100 - - da

Şcoala generală I - VIII 100 - - da director Ristea Sandu 0723201488

Valea

Plopilor Şcoala gimnazială I - IV 100 - - da

22 Gogoşari

Gogoşari

Şcoala generală „Marin Gh. Popescu” 400 - - da Cristea Viorica 0727709016

Cămin cultural "Stancu Nedea" 400 - - da Brătoi Adrian 0784217918

Dispensar medical 200 - - nu Drăghici Livia 0246213971

Biserica 100 - - da

Drăghiceanu Fosta şcoală 100 - - nu 0246228114

Biserica 100 - - nu Preot Badea Cătălin 0762650304

Izvoru

Şcoala generală "Marin Dracea" 250 - - da

Biserica 150 - - da

Dispensar medical 250 - - nu Drăghici Livia 0246213971

23 Gostinari Gostinari

Cămin cultural 200 - - nu

Școala generală I - VIII 200 - - da director Velicu Tudor 0722819149

Mironești Școala gimnazială I - IV 100 - - da

24 Gostinu Gostinu


Primăria 0246229141 Centrul de informare 100 - - da


Şcoala generală Anghel Mareş 200 - - da 0246229116

25 Grădinari Grădinari Şcoala 100 - - da Primar Tudor Florea 0732147160,

129

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Clădire situaţii de urgenţă 18 - - da 0722451277; viceprimar Dumitrache

Gheorghe 0732147165 Tântava Şcoala 100 - - da

Zorile Şcoala 100 - - da

26 Greaca

Greaca


Dispensar uman 30 10 30 da Tudor Veronica, 0722541771

Şcoala gimnazială nr. 1 250 30 250 da 0246246030

Grădiniţa 100 20 100 da 0246246065

Sala de sport 30 10 30 da

Creşa cu program normal 10 5 10 da

Puţu Greci Şcoala cu clasele I - IV 30 8 30 da

Zboiu Şcoala cu clasele I - IV 20 8 20 da

27 Herăşti Herăşti

Primăria 200 50 50 da Viceprimar Simion Florian

0723345244; şef SVSU Chiriţă Ionel

0766825010 Şcoala gimnazială "Elina Basarab" 300 35 35 da

28 Hotarele Hotarele

Grup Şcolar Udrişte Năsturel 150 - - da

Primăria 0246247205 Dispensar uman 100 - - da

Şcoala generală Deal 50 - - da

29 Iepureşti Iepureşti




Gorneni Grădiniţa 10 - - da

30 Isvoarele Isvoarele Sala de sport 50 - - da

Primar Noapte Gheorghe

0722433379; viceprimar Gogulescu

Dumitru 0766581742

31 Izvoarele

Izvoarele

Şcoala I - VIII 200 - - da

Primăria 0246248104



Chiriacu Şcoala I - VIII 200 - - da


Radu Vodă Grădiniţa 20 - - da

Valea

Bujorului Grădiniţa 100 - - da

130

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

32 Joiţa

Joiţa

Şcoala I-VIII 150 30 - da 0246252264

Biserica 100 40 - da 0731731456

Baza sportivă "Malul Roşu" 50 10 - da Primăria 0246252250

Bâcu Şcoala I-VIII 100 30 - da 0246252718

Biserica 50 20 - da 0318068194

33 Letca

Nouă

Letca Nouă Şcoala 50 50 50 da Primăria 0246260015, primar Negru

Marian 0761581545, şef SVSU

Negru George 0731646289

Letca Veche Şcoala 100 50 50 da

Milcovăţu Şcoala 150 50 50 da

34 Malu Malu


Şcoala generală I - VIII 300 110 110 da director Diaconu Maria, 0723389738

Camera pentru situaţii de urgenţă 4 4 4 da

35 Mârşa Mârşa

Primăria 100 - - da Primăria 0246268187


Biserica Sf. Nicolae 100 - - da


36 Mihai

Bravu Mihai Bravu

Şcoala generală I - VIII 300 50 50

da director Zamfirescu Adina

0737173083) Şcoala generală I - IV da

37 Ogrezeni Ogrezeni Primăria 100 100 100 da

Primar Jipa Jean 0722468854;

viceprimar Stanciu Vasile

0730091737; şef SVSU Stan Mario

0786534629, 0730091738

38 Oinacu Oinacu Cămin cultural 50 50 50 da 0246239143

Şcoala generală I-VIII 30 30 30 da 0246239149

39 Prundu Prundu

Liceul tehnologic 1000 - - da 0246245073

Cămin cultural 100 - - da Primăria 0246245117

Puieni Şcoala generală I - IV 500 - - da

40 Putineiu

Putineiu

Casa de cultură 600 600 600 da 0246233130

Dispensar uman 200 200 200 da 0246233120

Grădiniţa 200 200 200 da 0246233125

Şcoala generală 400 400 400 da 0246233144

Hodivoaia Şcoala generală 150 150 150 da 0246233107

Vieru Şcoala generală 150 150 150 da 0246233150

131

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

41 Răsuceni Răsuceni

Şcoala generală 35 - - da Roşu Elena 0726691677

Cămin cultural 20 - - da şef SVSU Mocanu Alexandru

0726352416

Cucuruzu Şcoala generală 40 - - da Roşu Elena 0726691677

42 Roata de

Jos

Roata de Jos

Primăria 110 - - da Primăria 0246266115



Şcoala generală I - VIII 240 - - da 0246266062

Cartojani Şcoala generală 250 0246267603

Grădiniţa 80 - - da 0246267066

43 Săbăreni Săbăreni

Şcoala generală I - VIII 200 50 50 da 0246253014

Grădiniţa 60 12 12 da

Baza sportivă - - - - 200 mp, depozitare bunuri

44 Schitu

Schitu Şcoala 40 - - da

Bila Cămin cultural 100 - - da

Şcoala 80 - - da

Nicolae Gica 0766878092 Cămineasca Şcoala 80 - - da

Vlaşin Şcoala 100 - - da


45 Singureni Singureni Şcoala generală nr. 1 30 30 30 da 0246234215

Cămin pt persoane vârstnice 30 30 30 da 0246234108

46 Slobozia Slobozia Şcoala generală I - VIII 100 - - da 0246242155


47 Stăneşti

Stăneşti

Primăria 350 20 20 da 0246235107

Primăria veche 10 - - da



Dispensar medical 80 - - da

Ghizdaru Şcoala generală nr. 2 300 - - da

Bălanu Grădiniţa 150 - - da

Onceşti Grădiniţa 50 - - da

48 Stoeneşti Stoeneşti Primăria 20 20 20 da Primar Ene Ilie 0747339688,

132

Nr.

crt. UAT

Localitatea

de

dispunere

Locul de dispunere

Nr.

locuri

de

cazare

Nr.

locuri

pentru

servit

hrana

Nr.

porţii

care se

pot

prepara

Dacă

spațiile

sunt

încălzite

Date de contact

Cămin cultural 40 40 45 da 0726213759; şef SVSU Stancu

Mirela 0760779905 Ianculeşti Şcoala gimnazială I - IV 20 10 10 da

Mirău Şcoala gimnazială I - IV 20 10 10 da

49 Toporu Toporu


Primăria 0246236107 Şcoala gimnazială 150 150 155 da

Tomuleşti Şcoala 150 150 155 da

50 Ulmi Trestieni Şcoala 300 - - da Director Ivan Mioara 0748210653

Poenari Şcoala 300 - - da Director Stancu Elena 0725970771

51 Valea

Dragului

Valea

Dragului

Şcoala generală nr. 1 200 - - da 0246258871, director Plapumaru

Luminiţa 0727242132


52 Vărăşti Vărăşti Şcoala generală I - VIII 10 - - da

0246237126, director Sciala Rujan

Andra 0726268816

Dobreni Şcoala generală I - VIII 10 - - da

53 Vânătorii

Mici

Vânătorii

Mici

Primăria 60 20 20 da Primăria 0246265026

Şcoala generală nr. 1 80 - - da


Vânătorii

Mari Şcoala generală 50 - - da

Izvoru

Şcoala generală nr. 1 100 20 20 da

Spitalul de Pneumoftiziologie 40 40 40 da 0246265023, director Stegaru

Patricia 0722887599

54 Vedea Vedea Şcoala generală Apostol Arsache 400 200 100 da 0246240123


TOTAL 31067

133

Având în vedere că actualele spații din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca”

al județului Giurgiu – Detașamentul de pompieri Giurgiu sunt subdimensionate, este în curs de

implementare proiectul din cadrul programului INTERREG V-A 2014 – 2020 pentru dimensionarea

spaţiilor pentru depozitarea, păstrarea şi verificarea tehnicii de intervenţie (garaj auto pentru minim 10

autospeciale de intervenţie, stand pentru revizii tehnice cu toată dotarea necesară desfăşurării reviziilor şi

reparaţiilor şi reabilitarea depozitului de carburanţi din cadrul Detaşamentului de pompieri Giurgiu).

Totodată este necesară efectuarea expertizei tehnice a rezistenței actualului garaj auto de la Detașamentul

de pompieri Giurgiu și reabilitarea acestuia pentru asigurarea condițiilor optime de păstrare și întreținere a

tehnicii de intervenție, dar şi a sediului de pe str. Uzinei, nr. 48.

La nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca” al județului Giurgiu, este necesară

dezvoltarea capacităţii de intervenţie prin:

- achiziţionarea de tehnică pentru toate tipurile de risc identificate (pirotehnic, evacuare şi supravieţuire în

situaţii de urgenţă);

- achiziţionarea de autospeciale de stingere cu apă şi spumă de capacitate mărită (8000 - 10000 litri de

apă) având în vedere lipsa rețelelor de alimentare cu apă și, în special, a hidranților, conform situației

prezentate la punctul 2.7.2 Rețele de utilități;

- achiziționarea de: autospecială pentru transportul muniţiei neexplodate (având în vedere faptul că

actuala autospecială este improprie și nu asigură protecția și siguranța personalului pe timpul transportului

muniției);

- la nivelul zonei de competenţă se impune asigurarea unui număr de 42 autospeciale pentru lucru cu apă

şi spumă pentru a putea respecta criteriile operaţionale prevăzute la capitolul III art. 8 din O.M.A.I. nr.

360 din 14.09.2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea

serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă), având în vedere faptul că, la nivelul județului Giurgiu,

sunt 16 autospeciale în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca” al județului Giurgiu și 7

autospeciale în subordinea consiliilor locale (Bolintin Deal – 2, Bolintin Vale – 1, Clejani – 1, Răsuceni –

1, Toporu – 1, Vedea – 1);

- achiziționarea de modul pentru decontaminare tehnică, echipamente şi accesorii pentru alpiniştii de

intervenţie, autospecială pentru purificarea apei, echipamente pentru salvare din medii ostile vieţii etc.

De asemenea, ținând cont de faptul că succesul acțiunilor de intervenție depinde în foarte mare

măsură de nivelul de pregătire al forțelor de intervenție, este necesar ca, la nivelul județului Giurgiu, să se

construiască și să se amenajeze un centru de pregătire al serviciilor de urgență (profesioniste, voluntare,

private), precum și al altor structuri de management și gestionare a situațiilor de urgență.

134

Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale

3.1.1 Fenomene meteorologice periculoase

3.1.1.1 Inundații

Teritoriul judeţului Giurgiu este brăzdat de o bogată reţea hidrografică cu debite mai ridicate

toamna și primăvara.

Inundaţiile cele mai frecvente sunt cauzate de revărsări ale apelor curgătoare sau de formarea unor

torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, a topirii rapide a straturilor de zăpadă, a blocării

cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje datorate formarii aluviunilor și a colmatării

albiilor în zonele podurilor și podețelor sau a ruperii digului de protecție construit de-a lungul fluviului

Dunărea. Procesul de revărsare din albiile râurilor care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este

însoţit de crearea unui front de apă – undă de viitură care depinde, ca mărime, de cantitatea, durata

precipitaţiilor şi distribuţia în cazul bazinului hidrografic.

Pe teritoriul judeţului cursurile de apă au un caracter liniar cu vărsare în bazinul dunărean; toate

râurile care compun bazinul hidrografic al județului îşi au originea izvoarelor în teritorii administrative

ale altor judeţe.

Din datele pe care le deţinem şi din analiza făcută considerăm că toate localităţile judeţului pot fi

afectate de acest tip de dezastru.

Fenomenele de iarnă (gheaţă la mal, podul de gheaţă, scurgeri de sloiuri) încep să apară pe râuri în

prima decadă a lunii noiembrie şi se pot menţine până la începutul lunii martie; în această perioadă

datorită schimbărilor climaterice rapide se pot depăşi cotele normale, apa revărsându-se pe suprafeţe

întinse.

Inundaţiile produse pe teritoriul județului Giurgiu (anii 2005 – 2017)

Urmare a precipitaţiilor abundente înregistrate în judeţul Giurgiu şi judeţele limitrofe cât şi a

topirii stratului de zăpadă s-au produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile Neajlov, Dâmbovnic, Sabar

şi Glavacioc, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm în data de 17

februarie 2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 30 cm, Neajlov la PH Călugăreni 278 cm în data de

19.02.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 18 cm şi Sabar la Poienari 220 cm în data de 18.02.2005

fiind depăşită cota de inundaţie cu 20 cm. Au fost afectate 8 localităţi (7 din revărsarea râului Neajlov,

respectiv Crevedia Mare, Bucşani, Clejani, Bulbucata, Iepureşti, Singureni şi Călugăreni, şi o localitate

din revărsarea râului Glavacioc, respectiv Ghimpaţi). Situaţia pagubelor pe localităţi se prezintă astfel:

- Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha păşune, 150 m DC şi 1 podeţ;

- Bucşani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha păşune şi 20 m DC;

- Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha păşune şi 80 m DC;

- Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat şi 20 m DC;

- Iepureşti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha păşune şi 2 podeţe;

- Singureni – 1 ha teren agricol cultivat şi 15 ha păşune;

- Călugăreni – 5 gospodării, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha păşune;

- Ghimpaţi – 35 ha păşune.

Aprilie – mai 2005: datorită precipitaţiilor înregistrate în judeţul Giurgiu şi judeţele limitrofe s-au

produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile care străbat judeţul Giurgiu, scurgeri de pe versanţi şi

inundări ale unor terenuri. Aceste depăşiri de cote şi niveluri ca şi cantitatea mare de precipitaţii căzută

într-un interval scurt au produs următoarele efecte negative: 110 ha culturi, 3885 ha păduri şi 37 ha

islazuri.

1 – 16 iulie 2005: datorită precipitaţiilor, cu caracter torenţial, ce au depăşit în unele localităţi în

24 de ore media multianuală înregistrată în luna iulie, căzute în judeţul Giurgiu şi judeţele limitrofe s-au

produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile care străbat judeţul Giurgiu, înregistrându-se următoarele

niveluri maxime: Argeş la PH Malu Spart 234 cm în data de 13.07.2005 fiind depăşită cota de atenţie cu

24 cm, Argeş la PH Grădinari 347 cm în data de 14.07.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 97 cm,

Argeş la PH Budeşti (județul Călăraşi) 367 cm în data de 13.07.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu

57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm în data de 06.07.2005 fiind depăşită cota de atenţie cu 32 cm,

Neajlov la PH Călugăreni 342 cm în data de 07.07.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 17 cm şi

Glavacioc la PH Crovu 330 cm în data de 04.07.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 30 cm, precum şi

scurgeri de pe versanţi.

135

15 – 25 august 2005: datorită precipitaţiilor căzute în bazinele superioare ale râurilor Argeş,

Neajlov şi Sabar s-au produs creşteri de niveluri şi debite, înregistrându-se următoarele niveluri maxime:

Argeş la PH Malu Spart 292 cm în data de 18.08.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 52 cm, Argeş la

PH Budeşti (judeţul Călăraşi) 317 cm în data de 22.08.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 17 cm,

Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm în data de 19.08.2005 fiind depăşită cota de atenţie cu 20 cm, Neajlov la

PH Călugăreni 292 cm în data de 21.08.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 32 cm, Glavacioc la PH

Crovu 220 cm în data de 19.08.2005 fiind depăşită cota de atenţie cu 20 cm şi Sabar la PH Poienari 218

cm fiind depăşită cota de inundaţie cu 18 cm, precum şi scurgeri de pe versanţi. Depăşirile de cote şi

niveluri şi scurgerile de pe versanţi produse în lunile iulie şi august au avut următoarele efecte negative:

- au fost afectate 26 localităţi astfel:

1. Giurgiu – 28 case, 4 anexe gospodăreşti avariate;

2. Bolintin Vale – 1 construcţie hidrotehnică;

3. Mihăileşti – 1 podeţ;

4. Adunaţii Copăceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol, 10 fântâni;

5. Bucşani – 1 podeţ;

6. Călugăreni – 2 case avariate, 1,5 km DJ, 235 ha teren agricol, 100 fântâni;

7. Colibaşi – 1 construcţie hidrotehnică;

8. Crevedia Mare – 0,28 km DJ și DC, 2 poduri;

9. Grădinari – 1 podeţ;

10. Găiseni – 2 podeţe;

11. Gogoşari – 1 casă avariată;

12. Gostinari – 1 podeţ, 1 construcţie hidrotehnică;

13. Ghimpaţi – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodăreşti afectate, 1 obiectiv social - economic

(casa parohială), 4 poduri şi podeţe, 3 km DJ și DC, 640 ha teren agricol, 152 fântâni, 2 construcţii

hidrotehnice;

14. Greaca – 1 casă avariată;

15. Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodăreşti avariate, 201,1 ha teren agricol, 801

fântâni, 139 animale moarte, 1 construcţie hidrotehnică;

16. Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodăreşti, 3 poduri şi podeţe, 1,8 km DJ și DC, 757,12 ha

teren agricol, 11 fântâni, 2 construcţii hidrotehnice;

17. Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodăreşti, 1 obiectiv social - economic

(biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fântâni, 3 construcţii hidrotehnice;

18. Hereşti – 2 case avariate, 1 km DC, 32 punţi pietonale;

19. Joiţa – 1 podeţ, 1 construcţie hidrotehnică;

20. Letca Nouă – 1 casă avariată, 2 anexe gospodăreşti, 1 obiectiv social - economic (canton silvic), 61

ha teren agricol, 1 construcţie hidrotehnică;

21. Ogrezeni – 1 construcţie hidrotehnică;

22. Răsuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodăreşti, 1 podeţ, 0,5 km DJ și DC, 187,8 ha teren

agricol;

23. Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodăreşti, 2 poduri şi podeţe, 1,798 km DJ și DC,

63,6 ha teren agricol, 7 fântâni, 2 construcţii hidrotehnice;

24. Stoeneşti – 1 casă avariată, 11 anexe gospodăreşti, 3 podeţe, 0,5 km DJ și DC, 390 ha teren agricol,

85 fântâni;

25. Vânătorii Mici – 0,3 km DJ şi DC;

26. Vărăşti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodăreşti, 446,8 ha teren agricol, 10 fântâni;

- circulaţia pe drumurile judeţene afectate s-a desfăşurat cu dificultate sau a fost blocată pentru

anumite perioade de timp;

- 20 de localităţi au rămas fără alimentare cu energie electrică, echipe ale societăţii Electrica

acţionând pentru remedierea defecţiunilor apărute la 150 posturi de transformare;

- circulaţia pe linia 103 Bucureşti – Progresu – Giurgiu a fost întreruptă datorită deplasării pilei nr.

2 a podului amplasat peste râul Argeş, sat Grădiştea, comuna Comana, structura metalică a podului

prăbuşindu-se în albia râului Argeş, legătura feroviară între Bucureşti şi Giurgiu fiind deviată pe relaţia

Videle.

19 – 28 septembrie 2005: datorită precipitaţiilor căzute în această perioadă s-au produs creşteri de

niveluri şi debite, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Argeş la PH Grădinari 482 cm în data de

136

22.09.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm în data de

23.09.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Călugăreni 385 cm în data de

24.09.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm în data de 24.09.2005

fiind depăşită cota de inundaţie cu 38 cm şi Sabar la PH Poienari 298 cm în data de 23.09.2005 fiind

depăşită cota de inundaţie cu 98 cm, precum şi scurgeri de pe versanţi. Au fost afectate 32 localităţi:

1. Giurgiu – 7 case avariate, 1 anexă, 2 fântâni;

2. Mihăileşti – 42 de case avariate, 7 în pericol de prăbuşire, 18 anexe avariate, 2 anexe distruse, 100

fântâni,;

3. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 în pericol de prăbuşire, 1 anexă avariată, 100 fântâni, 0,5 km drum

forestier, 50 ha pepinieră, 10000 puieţi, 26 mc masă lemnoasă;

4. Adunaţii Copăceni – 6 case avariate, 1 în pericol de prăbuşire, 1 casă distrusă, 8 anexe avariate, 4

anexe distruse, DN 5 afectat pe o porţiune de 0,2 km, DJ 412 A afectat pe o porţiune de 500 m;

5. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fântâni, DC afectate pe o suprafaţă de 0,8 km;

6. Bucşani – 1 pod afectat, 20 fântâni, 1,5 km DC, 1 traversare pietonală;

7. Bulbucata – 1 casă avariată, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fântâni, 50 ha teren agricol cultivat, 30 ha

păşune;

8. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fântâni, străzi 4,2 km, DJ 601 A 2,2 km;

9. Crevedia Mare – 1 casă avariată, 20 fântâni, DC 0,2 km, 1 podeț, 100 ha teren agricol cultivat;

10. Colibași –1 casă avariată;

11. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fântâni, DC 140 0,9 km;

12. Călugăreni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podeţ pe DC 107, 100 fântâni, 423 ha teren agricol

cultivat, 600 ha păşune;

13. Comana – 14 case avariate;

14. Floreşti Stoeneşti – 2 case avariate, 100 fântâni, 100 ha teren agricol cultivat, 1 pod din lemn peste

râul Sabar pe DC 152;

15. Găiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat, 50 păşuni;

16. Ghimpaţi – DJ 603 deversat pe o porţiune de 200 m, 1 podeţ;

17. Hotarele – 16 case distruse, 186 case avariate;

18. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri şi podeţe, 15 fântâni;

19. Iepureşti – 3 case afectate, 1 anexă, 1 podeţ peste râul Neajlov pe DC 105, 15 fântâni, DJ 411 0,15

km, 400 ha teren agricol cultivat;

20. Joiţa – pod peste râul Ciorogârla distrus, DJ 601 A 1,7 km, DJ 602 1,1 km;

21. Letca Nouă – 1 casă avariată, 10 ha teren agricol cultivat, 22 ha păşune;

22. Mârşa – 1 casă avariată, 1 anexă avariată, 100 fântâni;

23. Ogrezeni – 100 fântâni;

24. Roata de Jos – 4 fântâni, 7 traversări pietonale, 30 fântâni;

25. Răsuceni – 1 casă avariată;

26. Săbăreni – 4 case avariate, DJ 602 2,5 km, podeţ pe DC 143, 40 ha teren agricol cultivat;

27. Schitu – 18 anexe gospodăreşti, 18 curţi, 3 podeţe, 22 fântâni, 70 ha teren agricol cultivat, 240 ha

păşune ;

28. Stoeneşti – 1 casă avariată;

29. Toporu – DJ 503 afectat de apă pe o suprafaţă de 2000 m;

30. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fântâni, grădini 0,13 ha;

31. Ulmi – 32 case avariate, 1 anexă, DJ 601 E 1,5 km, străzi 4 km;

32. Vărăşti – 6 case avariate.

2 – 8 octombrie 2005: datorită precipitaţiilor abundente înregistrate în zilele de 02 - 03.10.2005 ce

au depăşit capacitatea de preluare a rigolelor şi a sistemului de canalizare precum şi a scurgerilor de pe

versanţi, au fost afectate 5 localităţi, respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi şi Vărăşti. Situaţia

pagubelor pe localităţi se prezintă astfel:

1. Cosoba – 11 case;

2. Clejani – 1 casă, 5 curţi;

3. Hotarele – 4 case;

4. Ulmi – 25 curţi și anexe gospodăreşti, incinta şcolii din satul Ghionea;

5. Vărăşti – 2 curţi, 50 ha teren agricol.

137

Datorită depăşirii cotei de pericol pe fluviul Dunărea, pagubele produse în perioada 01 – 17 aprilie

2006 sunt următoarele:

- 4265 ha pădure, din care 260 ha împăduriri şi regenerări naturale;

- 1350 mc material lemnos;

- 150 ha terenuri neproductive;

- s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică a depozitului de carburanţi Cioroiu, a unui atelier flotant

aparţinând Giurgiu – NAV şi a unui post de transformare de la prefabricate Giurgiu;

- alimentarea cu apă a municipiului Giurgiu a fost restricţionată pe timp de noapte din cauza dificultăţii

evacuării apelor uzate epurate în fluviul Dunărea.

Apele fluviului Dunărea au depăşit cotele de inundaţie şi atenţie în martie 2010 în zona Malu

Roşu unde a fost ridicat un dig de protecţie din saci cu nisip. În judeţ au fost produse următoarele efecte:

Vedea - Pietroșani (comunele

Vedea şi Găujani)

- exces de umiditate – 380 ha

- luciu de apă în incintă – 90 ha grâu

Vedea - Slobozia (comunele

Malu şi Slobozia)

- exces de umiditate – 280 ha

- luciu de apă în incintă – 7 ha rapiță, 3 ha grâu

Malu Roşu - Gostinu

(comunele Gostinu şi Oinacu)

- luciu de apă în incintă – 45 ha din care ogor 25 ha, păşune 20 ha

Gostinu - Greaca (comunele

Prundu şi Greaca)

- luciu de apă în incintă – 323 ha din care grâu 203 ha, orz 40 ha,

rapiţă 80 ha

Tronson Găujani – Greaca - 2800 ha pădure inundată în zona dig mal, fără a fi afectate

plantațiile, din care: Găujani – 210 ha, Vedea – 550 ha, Malu – 340 ha,

Slobozia – 300 ha, Giurgiu – 450 ha, Oinacu – 200 ha, Gostinu – 500,

Prundu – 250

De asemenea din cauza topirii zăpezii mai multe râuri au depăşit cotele de atenţie, situaţia fiind

următoarea:

Râul Staţia hidrometrică

Neajlov Vadu Lat

Neajlov Călugăreni

Glavacioc Crovu

Sabar Poienari

Pagube înregistrate:

Comuna Din revărsarea cursurilor de apă Din topirea zăpezii

Vânătorii

Mici

teren agricol şi 50 ha păşuni 12 ha teren arabil şi 3 curţi

Crevedia

Mare

teren agricol şi 200 ha păşuni

DC 193 şi DJ 601- se circulă cu dificultate

Bucşani 100 ha teren agricol şi 300 ha păşuni

Pod din tuburi metalice peste râul Neajlov la Vadu Lat

Pod din ţeavă metalică Bucşani - Obedeni

4 curţi

2 curţi

Clejani 150 ha teren agricol şi păşuni

2 curţi

DC 140

Pod de tuburi (Neajlov – Podul Doamnei)

Bulbucata DC 139 - se circulă cu dificultate

15 anexe gospodăreşti

40 ha teren agricol şi 60 ha păşuni

15 anexe

Iepureşti teren arabil şi păşuni – 9 ha

1 iaz piscicol

Singureni teren agricol şi păşune – 320 ha

pădure – 420 ha

Călugăreni 1000 ha teren arabil şi păşuni

DC 107 Călugăreni - Hulubeşti

3 case

138

Fenomene hidro – meteorologice mai 2013:

Nr.

crt. Judeţul Giurgiu

Data producerii

fenomenului Pagube

1 Municipiul Giurgiu 09.05.2013 Ruinele Cetăţii Giurgiu

2 Municipiul Giurgiu 15.05.2013 Teren de 200 m² - ruinele Cetăţii Giurgiu

3 Comuna Adunaţii

Copăceni, sat Varlaam 30.05.2013

Locuinţă compusă din 2 camere şi curte de

aproximativ 400 m²

4 Localitatea Adunaţii

Copăceni 30.05.2013 Inundarea DJ 412 A

În perioada 29 – 30 iunie 2013, pe teritoriul județului Giurgiu s-au înregistrat precipitații

însemnate cantitativ cu caracter torențial asociate cu scurte intensificări ale vântului și pe alocuri cu

descărcări electrice. Cantitățile de precipitații cele mai însemnate au căzut în zonele de sud, sud - vest și

centrul județului Giurgiu. Media multianuală a cantităţii de precipitaţii înregistrată la Staţia Meteorologică

Giurgiu pentru luna iunie este de 70 l/mp.

Nr.

crt.

Bazin hidrografic,

municipiul,orașul,

comuna/localități

aparținătoare

Obiective afectate

Cauzele afectării fizic

valoric

(mii lei)

1. B.H. Argeș

comuna Adunații

Copăceni

- nr. case avariate: 5

- nr. anexe gospodăreşti avariate: 2

- ha grădini: 0,0835

- ha teren agricol: 90

- t. grâu boabe (depozit): 72

1752,7

378,1

835,0

332000,0

46800,0

pluvială

flash - flood

scurgere de pe versanți

381765,8

2. B.H. Argeș

comuna

Călugăreni




- ha teren agricol: 0,52

5547,9

1458,6

740,0

2500,0

pluvială

flash - flood


revărsare vale locală

10246,5

3. B.H. Argeș

comuna Comana


2679,8 pluvială

flash - flood


4. B.H. Dunăre

comuna Frătești


15000,0 pluvială

flash - flood

capacitate caseta ape

pluviale DN5 depășită

5. B.H. Argeș

comuna Ghimpați

- nr. obiective socio-economice: 1



2402,9

2540,0

1250,0

pluvială

flash - flood


6192,9

6. B.H. Dunăre - ha teren agricol: 747,87 3365696,0 pluvială

Roata 11 curţi

DJ 611 Sadina – Cartojani

3 podeţe

80 ha teren arabil şi păşuni

Mihăileşti 3 case – a fost evacuată apa de

ISU

Ulmi 0,5 ha teren agricol

Săbăreni 10 ha teren agricol

8 curţi

1 casă - a fost evacuată apa de

ISU

139

comuna Greaca flash - flood


7. B.H. Dunăre

comuna Prundu

- ha teren agricol: 910 3387000,0 pluvială

flash - flood


Total județul

Giurgiu


- nr. anexe gospodăreşti avariate:10


- ha grădini: 0.6615

- ha teren agricol: 1.748,64

- t. grâu boabe (depozit): 72

24980,4

1836,7

2402,9

4115,0

7088446,0

46800,0

7168581,0

Inundaţii 30.06. - 01.07.2013:

Nr.

crt.

Bazin hidrografic,

municipiul, oraşul,

comuna/localităţi

aparţinătoare

Obiective afectate

Cauzele afectării

pe fiecare

localitate în parte

1 Municipiul Giurgiu - 30 locuinţe afectate (curţi/grădini sau alte categorii de construcţii) + bloc

de locuinţe

- apă pluvială

Str. Pietrelor, nr. 14 - 2 gospodării afectate

Str. Daciei - 1 gospodărie afectată

Str. Alexandriei, nr. 8 - 1 gospodărie afectată

2 Oraşul Mihăileşti

Str. Semicercului

- 1 gospodărie afectată - apă pluvială

3 Comuna Adunaţii Copăceni – 6 locuinţe afectate + 1 depozit cereale

- apă pluvială

Sat Dărăşti Vlaşca - 1 gospodărie afectată

Sat Varlaam - 7 gospodării afectate

4 Comuna Călugăreni

Sat Crucea de Piatră

- 78 persoane evacuate

- 4 locuinţe inundate

- 16 anexe gospodăreşti inundate

- scurgeri de pe

versanţi

- apă pluvială

Sat Hulubeşti - 3 anexe gospodăreşti inundate - apă pluvială

Sat Uzunu - 1 locuinţă inundată

- 1 anexă gospodărească inundată

Sat Călugăreni - 1 locuinţă inundată

- 1 anexă gospodărească inundată

5 Comuna Comana

Sat Comana

- 11 locuinţe avariate/afectate

- 2 locuinţe în pericol de prăbuşire

- 18 gospodării şi anexe avariate/afectate

- apă pluvială

Sat Budeni - 3 gospodării şi anexe avariate/afectate

- 3 ha floarea soarelui

Sat Grădiştea - 3 gospodării şi anexe avariate/afectate

Sat Vlad Ţepeş - 7 gospodării şi anexe avariate/afectate

- 10 ha floarea soarelui

6 Comuna Frăteşti

Sat Remuş

- 4 gospodării afectate - apă pluvială

7 Comuna Ghimpaţi - 3 locuinţe afectate (apă în beci)

- 10 gospodării şi anexe avariate/afectate

- 4 obiective social-economice afectate

- clădirea ENEL SA

- 500 ha teren arabil

- 200 m DC pe care se circulă cu dificultate

- apă pluvială

Sat Copaciu - 6 gospodării afectate

140

8 Comuna Gostinari - 5 gospodării afectate - apă pluvială

9 Comuna Greaca - 9 anexe gospodăreşti avariate

- 478 ha teren arabil

- 388 ha islaz arabil

- apă pluvială

10 Comuna Hotarele - 2 locuinţe inundate şi curţile aferente - apă pluvială

11 Comuna Isvoarele - 7 curţi afectate - apă pluvială

12 Comuna Mihai Bravu - 4 locuinţe afectate - apă pluvială

13 SC Maria Trading SRL

Punct de lucru Prundu

- 571 ha grâu

- 371 ha rapiţă

- 797,48 ha soia

- 1945,23 ha porumb

- 1240 ha soia cultură dublă inundate sau

afectate de exces de umiditate

- apă pluvială

În data de 30.07.2013, pe teritoriul județului Giurgiu s-au înregistrat precipitații cu caracter de

aversă însoțite de intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, descărcări electrice și grindină.

Nr.

crt.

Bazin hidrografic,

municipiul,orașul,

comuna/localități

aparținătoare

Obiective afectate

Cauzele afectării fizic

valoric

(mii lei)

1. B. H. Argeș

comuna Comana



- nr. obiective socio-economice

(spațiu comercial fosta școală, sat

Falaștoaca): 1

- nr. solarii (structura, culturi): 41

1,010

0,530

5,157

114,685

precipitații cu caracter

de aversă însoțite de

intensificări ale

vântului cu aspect de

vijelie, descărcări

electrice și grindină

121,382

2. B. H. Argeș

comuna Colibași

- nr. solarii (structura, culturi): 22

- loturi culturi câmp legume: 5

61,390

34,500

95,890

3. B. H. Dunăre

comuna Greaca

- ha teren agricol cultivat: 69,29

- ha cultură viță de vie: 8,95

110,465

44,190

154,655

4. B. H. Dunăre

comuna Slobozia

- ha teren agricol cultivat: 249 1127,680

1127,680

5. B. H. Dunăre

comuna Malu

- ha teren agricol cultivat: 439,32 875,377

875,377

TOTAL JUDEȚ - nr. case avariate: 1



- nr. solarii: 63

- loturi culturi câmp: 5


- ha cultură viță de vie: 8,95

1,010

0,530

5,157

176,075

34,500

2113,522

44,190

2374,984

3.1.1.2 Furtuni, secetă, îngheţ, înzăpeziri etc.

Ninsorile abundente din perioada ianuarie – februarie 2012 şi vântul puternic care în rafale a

depăşit pe alocuri şi 80 km/h au condus la înzăpezirea, pe perioade determinate de timp, a drumurilor

naţionale, judeţene şi comunale din judeţ precum şi izolarea faţă de căile de comunicaţie rutiere şi

feroviare a mai multor localităţi.

Primele ninsori abundente au fost în data de 25 ianuarie 2012, din cauza cărora în noaptea dintre

25 şi 26 ianuarie 2012 cele mai multe drumuri din judeţ s-au blocat, inclusiv o porţiune din DN 5. În

dimineaţa zilei de 26 ianuarie 2012, în jurul orei 07:00 au fost constituite două echipe de coordonare a

acţiunilor de intervenţie, evacuare şi salvare a persoanelor, una din direcţia Giurgiu – Uzunu – Călugăreni

constituită din prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu şi prim adjunctul

141

inspectorului şef al ISU Giurgiu şi una în zona Adunaţii Copăceni – Călugăreni constituită din

subprefectul judeţului şi inspectorul şef al ISU. Au fost constituite trei detaşamente formate din 15

pompieri şi 30 jandarmi care s-au deplasat cu 4 autospeciale în zona Plopşoru – Uzunu – Călugăreni

pentru a veni în sprijinul persoanelor blocate în această zonă. Aceştia au distribuit apă, ceai, alimente şi

combustibil şi au acţionat pentru evacuarea şi transportul persoanelor înzăpezite. Au fost salvate şi

evacuate aproximativ 300 persoane şi 60 autovehicule din acea zonă. La nivelul judeţului s-a constituit o

comisie care a solicitat ANRSE alimente şi carburanţi, fiind primite de la rezervele statului 3 tone

motorină, 3 tone benzină, 996 litri apă, 226,8 kg alimente. Acestea au fost distribuite persoanelor afectate

de ninsori care au rămas blocate în autoturisme (pe DN 5, pe A1, în Vama Giurgiu).

În toată această perioadă utilajele de deszăpezire au acţionat atât pe drumurile judeţene cât şi pe

cele naţionale, fiind cazuri când s-a depăşit zona de competenţă dacă a fost necesară salvarea vieţii unor

persoane. Este de apreciat ajutorul pe care l-au dat:

- reprezentanţii SDN Bucureşti - Sud pentru finalizarea unei acţiuni ample de salvare desfăşurată în zona

Frasinu - Băneasa (07.02.2012) când, pe lângă degajarea căilor de acces, au pus la dispoziţie motorină

pentru alimentarea unei ambulanţe care trebuia să transporte doi pacienţi la spital;

- Consiliul Judeţean Giurgiu în cazul copilului de la Stâlpu - Bulbucata (08.02.2012) – utilajele au

acţionat împreună cu cele ale Primăriei Bulbucata pentru eliberarea drumului de zăpadă, iar o wolă a

Consiliului Judeţean Giurgiu a mers în faţa ATVM de la Spitalul Floreasca trimisă în zonă în urma

solicitării adresate domnului dr. Raed Arafat.

În cazul unei gravide de la Podul Doamnei care a avut complicaţii s-au deplasat şi au acţionat

concomitent atât utilajele SDN cât şi cele ale Consiliului Judeţean pentru ca ambulanţa să preia pacienta

(aceasta a născut în ambulanţă fiind ulterior preluată de elicopterul SMURD).

În perioada ianuarie – februarie 2012, din cauza vântului puternic mai mulţi stâlpi de electricitate

sau fire de înaltă tensiune s-au rupt. 114 localităţi au rămas fără energie electrică fiind afectate 648 reţele

de medie tensiune. Deşi la începutul perioadei comunicarea dintre Dispeceratul ISU şi reprezentanţii

ENEL a fost deficitară, lucrurile au intrat în normalitate, echipele ENEL acţionând cu profesionalism şi

reuşind în timp scurt remedierea defecţiunilor apărute. Acest lucru a fost realizat şi cu ajutorul primit de

la Bazele de deszăpezire, utilajele acţionând pentru deblocarea căilor de acces către zonele afectate astfel

încât maşinile ENEL să se poată deplasa în zonele cu probleme.

Pentru ca personalul bazelor de deszăpezire să intervină în vederea degajării drumurilor naţionale

şi judeţene, CNADNR, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu au decis, cu avizul Serviciului

Poliţie Rutieră, închiderea unor drumuri naţionale sau judeţene potrivit competenţelor, lucru decis în

cadrul şedinţelor extraordinare ale CJSU.

Având experienţa lunii ianuarie când au existat cazuri în care nu s-a putut ajunge la persoanele

care solicitau ajutorul echipelor de intervenţie, în data de 2 februarie 2012 preşedintele CJSU a dispus

intrarea în dispozitiv a echipajelor mixte formate din cadre militare de la ISU, IJJ şi ITPF care şi-au

desfăşurat activitatea temporar în localităţile Mihăileşti, Clejani, Ghimpaţi, Prundu, Călugăreni, Roata de

Jos şi Toporu. Aceştia au desfăşurat 32 de misiuni pentru salvarea vieţii persoanelor din localităţile

menţionate sau apropiate acestora, timpul de răspuns fiind semnificativ mai mic ţinând cont şi de

condiţiile meteo extreme. În baza unui protocol avizat de către prefectul judeţului Giurgiu, încheiat între

ISU Giurgiu şi Societatea de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu, a fost constituită o echipă de salvatori formată

din subofiţeri pompieri, voluntari ai Crucii Roşii Giurgiu pregătiţi pentru acordarea primului ajutor,

jandarmi care s-a alăturat echipajelor mixte.

Pentru sprijinirea persoanelor din localităţile izolate Crucea Roşie a înfiinţat un centru de colectare

a ajutoarelor în cadrul hipermarketului Kaufland. În data de 15.02.2012 prefectul judeţului a stabilit o

Comisie de analiză pentru distribuirea ajutoarelor umanitare. Comisia a întocmit o notă cu propuneri

pentru acordarea acestor ajutoare şi a înaintat-o prefectului spre aprobare.

Pentru distribuirea ajutoarelor au fost constituite echipe mixte formate din reprezentanţă ai ISU,

IJJ, Crucea Roşie – Filiala Giurgiu şi IPJ. Au fost distribuite cantităţile de 9562 tone de alimente în

localităţile: Izvoru, Toporu, Isvoarele, Valter Mărăcineanu, Băneşti, Cucuruzu, Carapancea, Satul Nou,

Angheleşti, Puieni, Vadu Lat, Mirău, Teişor, Valea Dragului, Stejaru, Chirculeşti, Puţu Greci, Zboiu,

Priboiu, Coteni, Făcău. La distribuirea ajutoarelor au participat peste 100 persoane şi 15 autovehicule

(autocamioane, autospeciale, autoturisme). Este de apreciat şi disponibilitatea unor agenţi economici care

au venit în sprijinul persoanelor care au solicitat ajutor.

142

Zăpada abundentă a creat probleme locuitorilor din mediul rural. O mare parte dintre locuinţe au

fost acoperite de zăpadă. Inspectorii din cadrul Inspecţiei de prevenire a ISU “Vlaşca” Giurgiu au verificat

în teren, în perioada 22 - 24 februarie 2012, dacă există încă locuinţe înzăpezite în localităţile care au fost

mai mult timp izolate, iar specialiştii Compartimentului Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de

Construcţii Giurgiu au stabilit gradul de afectare a structurii de rezistenţă a acestora. Pentru a veni în

sprijinul persoanelor care au gospodăriile afectate 4 echipe de intervenţie din cadrul Detaşamentului de

pompieri Giurgiu, formate din câte 5 militari şi mijloacele tehnice aferente, au acţionat în satele Toporu,

Zboiu, Chirculeşti şi Valter Mărăcineanu pentru eliberarea acestor case prin crearea unui spaţiu curăţat de

zăpadă în jurul locuinţelor. Situaţii deosebite au fost în satele Toporu unde o casă construită din paiantă

situată pe DJ 503, nr. 876, era înzăpezită, grav afectată, pereţii având tencuiala afectată de infiltraţii şi

Zboiu unde locuinţa unei familii cu 14 copii era acoperită de zăpadă pe trei laturi. Au fost depuse toate

eforturile de către toţi factorii responsabili din judeţ pentru a sprijini familiile care sunt în pericol de a

rămâne fără locuinţă. Tot în această perioadă, în urma hotărârii preşedintelui CJSU, echipe mixte

coordonate de DSP au evaluat starea de sănătate a populaţiei din zonele afectate.

Au fost situaţii critice, situaţii în care viaţa atârna de un fir de aţă şi pentru care s-au făcut eforturi

supraomeneşti 24 de ore din 24, colaborarea dintre echipele de intervenţie fiind foarte importantă şi de

apreciat, având în vedere rezultatele acţiunilor. Eforturile depuse la Giurgiu au fost apreciate la nivel

naţional fiind un judeţ exemplu, o parte dintre activităţi urmând să fie preluate la nivel naţional: echipele

mixte de intervenţie, încheierea protocolului cu Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Giurgiu.

Scurt bilanţ:

- au fost blocate temporar 5 drumuri naţionale, 16 drumuri judeţene, tronsoanele de căi ferate Giurgiu -

Grădiştea şi Giurgiu - Videle, iar cele mai multe drumuri comunale au fost impracticabile;

- au rămas blocate în trafic peste 350 auto şi 700 de persoane;

- au fost adăpostite 182 de persoane: 70 la Primăria Călugăreni, 50 la Liceul Călugăreni, 10 la Primăria

Herăşti, 3 la Biserica Crucea de Piatră, 40 la SC Mavrexim SRL, 2 la Primăria Crevedia Mare, 3 la

District Vlaşin şi 4 la Hotel SUD;

- au fost temporar izolate din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere 24 sate: Toporu, Răsuceni, Satu

Nou, Tomuleşti, Cucuruzu, Carapancea, Izvoru, Băneşti, Chirculeşti, Stăneşti, Onceşti, Radu Vodă, Petru

Rareş, Coteni, Valter Mărăcineanu, Ghizdaru, Făcău, Băneşti, Angheleşti, Puieni, Mirău, Teişor, Stejaru,

Puţu Greci;

- în zilele în care judeţul Giurgiu se afla sub incidenţa codului portocaliu şi ninsorile erau abundente

unităţile de învăţământ au avut cursurile suspendate temporar prin decizia inspectorului şcolar general;

- elicopterul SMURD a fost intervenit de 4 ori (ianuarie - pentru o gravidă din Prundu şi 2 persoane care

necesitau dializă din Mihai Bravu, februarie - pentru o gravidă din localitatea Podu Doamnei);

- Direcţia de Sănătate Publică a luat măsuri pentru internarea în unităţile spitaliceşti a pacienţilor care

aveau nevoie de dializă în momentul în care au fost înştiinţaţi despre fenomenele meteo;

- au fost primite peste 860 de apeluri de urgenţă prin sistemul 112.

Cazuri deosebite:

- 26.01.2012 - 2 persoane înzăpezite pe DJ 603 între localităţile Mihai Bravu şi Uzunu sunt în şoc

hipotermic. Un echipaj din cadrul Detaşamentului Mihai Bravu cu o autospecială şi 4 servanţi dotaţi cu

lopeţi, folii aluminizate, targă şi pături s-a deplasat în zona respectivă. La ieşirea din localitatea Mihai

Bravu nu s-a mai putut înainta cu autospeciala aşa că au înaintat pe jos, circa 4 km, au identificat prima

persoană (Florea Maria de 80 ani) aceasta refuzând transportul (era în maşină împreună cu fiica şi

ginerele acesteia). Întrucât aceasta a fost stabilizată şi nu era în pericol iminent i-a distribuit pături şi folii

aluminizate. Echipajul s-a deplasat către cea de-a doua persoană (Mohamed Mustafa de 52 de ani) care

era în soc hipotermic, l-au acoperit cu pături, l-au luat pe targă, l-au transportat spre satul Uzunu şi l-au

cazat în casa unui cetăţean. Ulterior a fost preluat de către ambulanţa SAJ şi transportat la UPU (ora

17:34). După aceea echipajul s-a întors, a preluat-o pe Florea Maria care de data aceasta a acceptat

transportul şi a predat-o ambulanţei SAJ (ora 15:35). Ulterior au fost convinse şi ajutate şi celelalte 2

persoane (fiica şi ginerele) să se deplaseze către satul Uzunu unde au fost adăpostite la o locuinţă din sat.

- 04.02.2012 - La ora 20.31, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu a fost

solicitat să intervină pentru salvarea a trei cetăţeni bulgari rămaşi înzăpeziţi pe DJ 411 între localităţile

Singureni şi Călugăreni unde zăpada avea între 2 şi 3 m înălţime. Prin cooperare cu Consiliul Judeţean

Giurgiu, în coordonarea primului adjunct al ISU Giurgiu, lt. col. Stancu Marius şi directorul S.C. Euro

Tehno Grup, domnul Alexandru Andrei, s-a acţionat cu două utilaje de deszăpezire şi un echipaj mixt ISU

143

şi IJJ care încadrează în această perioadă autospeciala de descarcerare grea detaşată pe raza comunei

Călugăreni. Până la sosirea echipelor specializate, şeful SVSU Singureni s-a deplasat la locul intervenţiei

de unde a transmis în permanenţă date operative necesare operaţiunilor de salvare. Activitatea de

deszăpezire a fost finalizată la ora 22:40, iar deplasarea cetăţenilor străini a fost asigurată până în Punctul

de Trecere a Frontierei Giurgiu – Ruse.

- 07.02.2012 - La ora 10:55 ISU Giurgiu a fost solicitat să intervină pentru a prelua o femeie de 19 ani,

gravidă, în travaliu, din localitatea Novaci şi la care ambulanţa nu a putut ajunge. Iniţial cazul a fost

preluat de către SAJ Giurgiu, cu ambulanţă de la Mogoşeşti care însă a rămas blocată în comuna Adunaţii

Copăceni. În aceste condiţii singura posibilitate ca această gravidă să primească ajutor medical calificat a

fost ca salvatorii din echipajul integrat format din paramedici ISU şi jandarmi, dislocat la Mihăileşti să

meargă pe jos până la caz, înfruntând condiţiile meteo, transportând apoi pe targă femeia gravidă, pe o

distanţă de 2 kilometri, de unde aceasta a fost preluată de către echipajul SMURD Ghimpaţi. Rapiditatea

şi profesionalismul echipajelor de la Ghimpaţi şi Mihăileşti au făcut posibilă salvarea gravidei care a fost

transportată la Spitalul Universitar unde urmează să nască.

- 08.02.2012 - Două elicoptere SMURD au realizat misiuni în judeţul Giurgiu pentru a prelua cazurile

medicale la care echipajele din Giurgiu nu au putut ajunge din cauza drumurilor înzăpezite. Primul

elicopter a aterizat la ora 10:30 pentru a prelua două persoane dializate din Isvoarele şi Hotarele. Cei doi

dializaţi au fost transportaţi la o unitate medicală din Bucureşti. Echipajul SMURD Clejani sprijinit de

utilaje de la Secţia Drumuri Naţionale – Baza Bucşani, Drumuri Judeţene - Baza nr. 2 Centru şi Primăria

Clejani, a reuşit să ajungă la ora 10:30 la femeia gravidă din localitatea Podul Doamnei, la doar câteva

minute după ce aceasta născuse. Paramedicii de la SMURD Clejani au monitorizat mama şi nou născutul

până la elicopterul SMURD cu care aceştia au fost transportaţi în jurul orei 11:35 la Spitalul Universitar

din Bucureşti.

- 13.02.2012 - Au fost înregistrate 3 cazuri deosebite unde intervenţiile au fost îngreunate de drumurile

impracticabile. La Răsuceni, sat Carapancea s-a intervenit la un traumatism prin cădere (B.F. 30 ani) unde

a intervenit echipajul mixt de la Garda Ghimpaţi. Pompierii şi jandarmii au mers prin zăpadă 2 km pentru

a prelua persoana care avea nevoie de ajutor. Pacientul a fost preluat apoi de o ambulanţă SAJ Giurgiu.

Tot în Răsuceni au mai fost două cazuri, unul în comună şi unul în Satul Nou, unde a fost nevoie ca

utilajele de deszăpezire de la Drumuri Judeţene să acţioneze atât dinspre Prunaru şi Răsuceni, cât şi

dinspre Drăgăneşti Vlaşca. Pacienta cu metroragie din Satul Nou a fost adusă pe un drum peste câmp

până la echipajul SAJ Giurgiu cu un tractor pus la dispoziţie de un localnic din comuna Toporu. Pacienta

cu dureri abdominale din comuna Răsuceni a fost preluată de echipajul SAJ Giurgiu în jurul orei 04:53,

imediat ce barajul de zăpadă de pe drumul dintre Prunaru şi Răsuceni a fost spart după foarte multe ore de

muncă. În tot acest timp pacientele au primit consiliere medicală prin telefon de la medicul SAJ Giurgiu,

situaţia acestora fiind monitorizată permanent.

La începutul anului 2014 s-au produs ninsori abundente și viscol, cele mai importante misiuni de

salvare a persoanelor afectate fiind:

- 26.01.2014, ora 08:26 – s-a acţionat cu autospeciala de intervenţie în situaţii de urgenţă (şenilata) din

dotarea I.S.U. "Vlașca" Giurgiu în satul Crânguri, comuna Singureni, pentru a transporta la ambulanţa

S.A.J. o femeie care prezenta epistaxis;

- 26.01.2014, ora 14:15 – un copil din localitatea Iepureşti, care prezenta arsuri, a fost transportat de

SMURD Mihăilești la Spitalul Marie Curie din municipiul București;

- 29.01.2014, ora 12:54 – un copil de 4 ani din satul Grădiştea, comuna Comana, care prezenta arsuri pe

membrele inferioare, a fost preluat de SMURD Colibaşi şi transportat la Spitalul Grigore Alexandrescu

din municipiul București;

- 29.01.2014, ora 14:08 – un pacient cu traumatism/fractură din satul Falaştoaca, comuna Comana, a fost

preluat de autospeciala I.S.U. "Vlașca" Giurgiu dislocată în comuna Călugăreni, transportat şi predat

echipajului S.A.J. Giurgiu care a aşteptat în localitatea Adunaţii Copăceni.

144

Centralizarea rapoartelor de sinteză elaborate în perioada 2014 – 2017 de către

Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase,

accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale al Comitetului județean pentru situații de urgență Giurgiu

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,

municipiul, orașul,

comuna / localități

aparținătoare

Obiective afectate

Cauzele afectării Fizic

motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

ianuarie -

februarie

2014

Municipiul Giurgiu asistați în Centrul de primire în regim de urgență 11,044

ninsoare abundentă și

viscol

Comuna Buturugeni deszăpezire DJ, DC și ulițe 2679,820 15,810

Comuna Colibași 80 solarii 270,519

deszăpezire DN și DJ 1157,630 7,105

Comuna Comana deszăpezire DN, DJ, DC și ulițe 3945,090 22,850

Comuna Gogoșari deszăpezire DJ, DC și ulițe 760,250 4,560

Comuna Gostinari 1 solar 6,250

deszăpezire DN, DJ și DC 896,330 5,513

Comuna Greaca deszăpezire DC și ulițe 2823,120 17,000

achiziție generator electric și reparație buldoexcavator 11,510

Comuna Roata de Jos deszăpezire DJ, DC și ulițe 519,990 3,130

Comuna Slobozia deszăpezire DJ și DC 414,000 2,450

Comuna Stoenești deszăpezire DJ, DC și ulițe 1061,120 6,250

Comuna Ulmi 2 solarii 10,075

Comuna Vărăști 49 solarii 90,675

deszăpezire DC și ulițe (500 ore suplimentare) 679,990 4,170

I.S.U. "Vlașca" Giurgiu carburant consumat pentru intervenţie 687,000 4,064

TOTAL 15624,340 488,911

6 - 12 martie

2014

Comuna Roata de Jos 2 podețe 11,160 revărsare râu

Dâmbovnic

Comuna Călugăreni 13,4 ha teren arabil (rapiță) 29,480 revărsare râu Neajlov

Comuna Bucşani

0,6 ha teren agricol (orz) 0,023 revărsare râurile

Neajlov și Dâmbovnic

(la confluență) 1 ha teren agricol (lucernă) 2,400

TOTAL 43,063

aprilie - mai

2014

Comuna Florești

Stoenești 1 podeț 2,100 revărsare râu Sabar

145

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Comuna Ulmi

2 case 0,555

precipitații și băltiri 1 anexă gospodărească 0,135

1,25 ha teren agricol (porumb, floarea soarelui) 1,322

Comuna Valea Dragului 2 podețe 5,546 revărsare râu Sabar

Comuna Vânătorii Mici 1 podeț 1,860 revărsare râu Neajlov

Comuna Roata de Jos 2 podețe 1,575 revărsare râu

Dâmbovnic

Comuna Crevedia Mare 50 ha teren agricol (grâu) 90,500 revărsare râu Neajlov

Comuna Clejani 104,32 ha teren agricol (grâu, ovăz, porumb, floarea soarelui, lucernă,

orzoaică 135,088 revărsare râu Neajlov

Comuna Bulbucata 24 ha teren agricol (porumb, floarea soarelui) 35,913 revărsare râu Neajlov

Comuna Iepurești

1 podeț 2,025

revărsare râu Neajlov 0,62 ha pepinieră silvică 6,802

26 ha teren agicol (grâu) 47,060

Comuna Singureni 28 ha teren agricol (grâu, porumb, orz) 41,430

revărsare râu Neajlov

și scurgeri de pe

versanți

Comuna Călugăreni 4 podețe 2,290 revărsare râuri Neajlov

și Câlniștea

Comuna Vânătorii Mici 3,2 ha plantație plop 9,210 viitură râu Argeș

Comuna Găiseni 19,89 ha teren agricol 24,879 viitură râu Argeș

Comuna Gostinari 1 podeț 260,236 viitură râu Argeș

Comuna Bolintin Deal 1,5 ha teren agricol 0,525

precipitații și grindină 70 mp solar (2000 bucăți ghivece flori) 4,000

Comuna Vărăști

515,83 ha teren agricol (grâu, orz, porumb, rapiță, roșii, salată, dovlecei,

varză, spanac, ovăz, orzoaică, lucernă, ardei, mazăre, conopidă) 770,213

precipitații și grindină

6,935 ha solarii 89,020

Comuna Colibași 418,59 ha teren agricol (rapiță, grâu) 838,775 precipitații și grindină

Comuna Greaca 393,32 ha teren agricol (viță de vie, zmeură, căpșune, grâu, porumb, orz,

floarea soarelui, mazăre) 208,270 precipitații și grindină

146

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Comuna Hotarele 394,31 ha teren agricol (grâu, orz, porumb, roșii, salată, dovlecei, varză,

spanac, ovăz, orzoaică, lucernă, ardei, conopidă) 706,334 precipitații și grindină

I.S.U. "Vlașca" Giurgiu carburant consumat pentru intervenții aprilie - mai 2014 487,500 3,092 viitură râu Argeș,

precipitații și grindină

TOTAL 487,500 3285,663

17 mai - 3

iunie 2014

Comuna Găujani 339,28 ha teren arabil (porumb, grâu)

663,427

exces de precipitații,

creșterea nivelului

fluviului Dunărea

păduri (fond forestier) - accesul în zona dig - mal este impracticabil

Comuna Vedea 252,22 ha teren arabil (porumb, grâu, rapiță, floarea soarelui)

631,147


Comuna Slobozia

252,76 ha teren arabil (porumb, grâu, floarea soarelui, pepeni, orzoaică,

orz, rapiță, lucernă) 532,892


Comuna Oinacu păduri (fond forestier) - accesul în zona dig - mal este impracticabil creșterea nivelului

fluviului Dunărea

Comuna Gostinu

7,45 ha teren arabil (porumb, floarea soarelui, orz)

12,585 exces de precipitații,

creșterea nivelului

fluviului Dunărea păduri (fond forestier) - accesul în zona dig - mal este impracticabil

Comuna Prundu păduri (fond forestier) - accesul în zona dig - mal este impracticabil creșterea nivelului

fluviului Dunărea Municipiul Giurgiu păduri (fond forestier) - accesul în zona dig - mal este impracticabil

TOTAL 1840,051

13 iunie

2014

Comuna Colibași

37370 mp solarii (folie) 121,459 precipitaţii, grindină şi

intensificări ale


vijelie

13 mc structură din lemn 7,800

11000 kg cultură de roşii 27,500

TOTAL 156,759

25 - 26 iunie

2014

Comuna Adunaţii

Copăceni

23 locuinţe avariate 32,600

vânt cu aspect de

vijelie, precipitaţii şi

grindină

1 depozit 41,900

Centrul de asistenţă medico - socială Mogoşeşti 4,280

7935 mp folie solarii 22 solarii

14,970

1,7 mc structură lemn şi metalică 1,020

147

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

370 ml ţeavă 2,960

3580 fire legume - culturi din solarii 7,575

300 mp verdeaţă 0,750

9,01 ha culturi în câmp 14,766

Comuna Colibaşi


3 anexe gospodăreşti avariate 3,050

372012 mp folie solarii

167 solarii

1208,134

55 mc structură lemn 32,970


587473 fire legume - culturi în câmp 881,209


Comuna Comana



48 solarii

32,820

8,7 mc structură lemn 5,220

190 mc structură metalică (ţeavă, cornier) 0,828

Parohia Comana 6,925

Parohia Grădiştea 1,600

Clubul sportiv Moto Fly 9,354

Primăria Comana 45,350

Pavilion de informare şi monitorizare din cadrul proiectului

"Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana" 58,000

Pădure Ocolul Silvic Comana (5,86 ha pădure - fără valoare)

Comuna Gostinari



169 solarii

1009,565

2,2 mc structură lemn 1,320


1508158 fire legume - culturi în câmp 2262,237


Comuna Greaca 524,35 ha culturi în câmp 838,518 precipitaţii

Comuna Prundu 34 ha culturi în câmp 55,940

148

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

TOTAL 7882,551

28 iulie - 7

august 2014

Comuna Vărăști 44 solarii (folie solar 6017,6 kg) 78,229

vânt cu aspect de

vijelie, precipitații și

grindină

Comuna Greaca

62,58 ha viță de vie 76,122

precipitații și grindină 21,93 ha porumb 33,553

4,94 ha floarea soarelui 8,655

Comuna Vânătorii Mici 2 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

revărsare râu Neajlov

Comuna Crevedia Mare 30 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

1,25 ha pepinieră (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Bucșani

1 pod 2,000

10 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

1,4 ha pepinieră (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Clejani 16 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Iepurești 120 ha (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Călugăreni 173 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

3,3 ha plantație (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Roata de Jos 10 ha pădure (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007) revărsare râu

Dâmbovnic 1,1 ha plantație (evaluarea se va efectua conform H.G. din 766/2007)

Comuna Gostinari 1 podeț 260,236 viitură râu Argeș

TOTAL 458,795

5 - 16

decembrie

2014

Comuna Bulbucata 71 ha teren agricol 23,360

revărsare râu Neajlov Comuna Iepurești 1 podeţ 3,270

Comuna Călugăreni 2 km DC 107 1,110

Comuna Roata de Jos 2 podeţe 5,700 revărsare râu

Dâmbovnic Comuna Mârşa 547 ha teren agricol (evaluarea se va face la o dată ulterioară)

Comuna Adunaţii

Copăceni 704,66 ha teren agricol 266,234

precipitaţii abundente

(băltiri)

Comuna Gostinari 1 podeţ 36,600 creştere debit râu

Argeş

149

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Comuna Vedea 31,8 ha teren agricol 10,653 precipitaţii abundente

(băltiri) Comuna Gostinu 366,2 ha teren agricol 122,677

Comuna Prundu 876,75 ha teren agricol 280,662

TOTAL 750,266

decembrie

2014

Comuna Mârşa 66,80 ha teren agricol (grâu, orzoaică, rapiţă) 86,840 precipitaţii abundente

(băltiri)

TOTAL 86,840

noiembrie

2014 -

februarie

2015

Comuna Toporu 200,075 ha teren agricol (grâu, orz, rapiţă) 67,025 precipitaţii abundente

(băltiri)

TOTAL 67,025

10 - 17

ianuarie

2015

Comuna Hotarele 2 case 21,000 băltiri

TOTAL 21,000

ianuarie -

martie 2015

Comuna Gostinu 108,28 ha teren agricol (grâu, orz, rapiţă, ogor) 52,876 precipitaţii abundente

(băltiri) Comuna Oinacu 105 ha teren agricol (grâu, orz, ogor) 89,400

TOTAL 142,276

mai 2015 Comuna Iepurești

1 pod situat în punctul Moara ce face legătura între satele Iepureşti şi

Băneşti (L = 20 m, l = 4 m) 46,000

viituri frecvente pe

râul Neajlov; starea de

degradare ca urmare a

vechimii podului

TOTAL 46,000

10 şi 14 iulie

2015

Comuna Mârşa, sat

Mârşa

19 case avariate 26,278

precipitaţii, grindină,

intensificări ale


vijelie

6 anexe gospodăreşti avariate 3,281

98,28 ha teren agricol cultivat (61,74 ha porumb, 30,14 ha floarea

soarelui, 6,4 ha ovăz) 95,620

Comuna Bucşani, sat

Goleasca 5 case avariate (acoperiş) 6,971

Comuna Bucşani, sat

Uieşti

5 case avariate (acoperiş) 5,045

2 anexe gospodăreşti avariate (acoperiş) 1,360

Comuna Bucşani, sat 5 case avariate (acoperiş) 8,521

150

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Obedeni

Comuna Bolintin Deal,

sat Bolintin Deal

1 obiectiv socio - economic şi administrativ (acoperiş clădire vestiare

sportivi) 0,900

Comuna Grădinari, sat

Tântava

175,89 ha teren agricol cultivat (142,69 ha porumb, 13,23 ha legume,

0,97 ha livezi cu meri şi pruni, 1,14 ha vie, 12,76 ha floarea soarelui,

4,95 ha ovăz, 0,15 ha flori şi plante ornamentale)

101,749


Grădinari 2,48 ha teren agricol cultivat (2,23 ha porumb, 0,25 ha legume) 0,969


Zorile 0,8 ha teren agricol cultivat (0,8 ha porumb) 0,240

Comuna Cosoba, sat

Cosoba 2 case avariate 7,225

TOTAL 258,159

31 iulie 2015

Municipiul Giurgiu 5 case avariate 0,515 precipitaţii, grindină,

intensificări ale


vijelie

Comuna Slobozia, sat

Slobozia

1 casă avariată 2,316

1 obiectiv socio - economic şi administrativ (acoperiş cămin cultural) 8,480

TOTAL 11,311

15 iunie - 15

august 2015

Comuna Adunaţii

Copăceni 1300,15 ha teren arabil cultivat 1247,982

temperaturi ridicate şi

precipitaţii

insuficiente (secetă

pedologică)

Comuna Băneasa 1802,44 ha teren arabil cultivat 3199,066

Oraşul Bolintin Vale 64 ha teren arabil cultivat 90,638

Comuna Bucşani 2114,81 ha teren arabil cultivat 2971,206

Comuna Bulbucata 345,01 ha teren arabil cultivat 663,630

Comuna Călugăreni 2115,18 ha teren arabil cultivat 3339,119

Comuna Clejani 1054,57 ha teren arabil cultivat 2129,853

Comuna Colibași 111,29 ha teren arabil cultivat 352,642

Comuna Comana 1128,23 ha teren arabil cultivat 1346,814

Comuna Crevedia Mare 585,19 ha teren arabil cultivat 824,521

Comuna Daia 265,88 ha teren arabil cultivat 462,913

151

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Comuna Frăteşti 697,35 ha teren arabil cultivat 939,671

Comuna Găujani 371,69 ha teren arabil cultivat 532,737

Comuna Gogoşari 252,64 ha teren arabil cultivat 594,515

Comuna Gostinu 122 ha teren arabil cultivat 159,551

Comuna Ghimpaţi 879,96 ha teren arabil cultivat 1182,482

Municipiul Giurgiu 113,17 ha teren arabil cultivat 120,073

Comuna Greaca 174,63 ha teren arabil cultivat 258,081

Comuna Herăşti 271,73 ha teren arabil cultivat 422,749

Comuna Hotarele 589,08 ha teren arabil cultivat 894,230

Comuna Iepurești 540,12 ha teren arabil cultivat 899,925

Comuna Izvoarele 1543,06 ha teren arabil cultivat 2342,870

Comuna Letca Nouă 1246,22 ha teren arabil cultivat 2660,457

Comuna Mihai Bravu 416,44 ha teren arabil cultivat 1120,097

Oraşul Mihăileşti 72,75 ha teren arabil cultivat 115,208

Comuna Mârşa 1666,54 ha teren arabil cultivat 3594,683

Comuna Malu 191,05 ha teren arabil cultivat 233,990

Comuna Ogrezeni 356,77 ha teren arabil cultivat 633,606

Comuna Oinacu 1151,35 ha teren arabil cultivat 1443,048

Comuna Putineiu 6 ha teren arabil cultivat 7,070

Comuna Roata de Jos 996,76 ha teren arabil cultivat 1975,195

Comuna Slobozia 878,11 ha teren arabil cultivat 952,897

Comuna Stăneşti 1100,06 ha teren arabil cultivat 1553,951

Comuna Stoeneşti 903,72 ha teren arabil cultivat 1515,692

Comuna Schitu 239,24 ha teren arabil cultivat 210,102

Comuna Toporu 2686,39 ha teren arabil cultivat 4953,056

Comuna Vărăşti 106,48 ha teren arabil cultivat 371,046

Comuna Vânătorii Mici 1361,85 ha teren arabil cultivat 3517,518

Comuna Valea Dragului 6,3 ha teren arabil cultivat 12,591

Comuna Vedea 599,65 ha teren arabil cultivat 835,638

TOTAL (30427,86 ha teren arabil cultivat) 50681,112

152

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

27 noiembrie

- 4

decembrie

2015

Comuna Bulbucata DC 139 - 0,3 km 0,334 revărsare râu Neajlov

Comuna Iepureşti 1 podeţ 0,075 revărsare râu Neajlov

Comuna Călugăreni 1 podeţ 0,600 revărsare râu Neajlov

Comuna Gostinari 1 podeţ 64,250 creştere debit râu

Argeş

Comuna Floreşti

Stoeneşti

1 construcţie hidrotehnică (L = 90 m) - prag de fund şi apărări de mal la

pod pe A1 la km 35 + 266, peste râul Argeş, la Podereni, comuna

Floreşti Stoeneşti - obiectiv de investiţie în curs de execuţie - beneficiar

C.N.A.D.R.-S.A. D.R.D.P. Bucureşti

130,000

creştere debit râu

Argeş; din cei 130 mii

lei, 27,880 mii lei sunt

materiale


TOTAL 109,300 195,259

16 - 17

ianuarie

2016

Comuna Ghimpaţi 3 voliere creştere fazani 10,828 căderi masive de

zăpadă 280 fazani crescătorie 14,392

TOTAL 25,220

ianuarie -

februarie

2016

Comuna Vedea 200 ha păşune 42,000

băltiri

90 ha ogor 0,000

Comuna Malu

28 ha grâu 0,000

345,5 ha ogor 0,000

51,5 ha păşune 7,725

Comuna Putineiu

35 ha rapiţă 31,259

10 ha ogor 0,000

31 ha păşune 6,045

TOTAL 87,029

19 - 21

aprilie 2016

Comuna Ghimpaţi 94,27 ha (7 to) rapiţă 7,700

precipitaţii, grindină Comuna Adunaţii

Copăceni

10,373 ha legume în câmp 49,279

0,53 ha pomi, arbuşti fructiferi 12,600

2,87 ha vii pe rod 11,619


TOTAL 81,198

2 - 16 mai Comuna Adunaţii 46 ha teren agricol cultivat (40 ha grâu, 6 ha orz) 8,483 precipitaţii şi vijelie

153

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

2016 Copăceni

Comuna Călugăreni 135 ha teren agricol cultivat (115 ha grâu, 20 ha orz) 37,350

Comuna Comana 36,5 ha teren agricol cultivat (28 ha grâu, 8,5 ha orz) 9,176 grindină

TOTAL 55,009

17 iunie - 10

august 2016

Comuna Adunaţii

Copăceni

1136,43 ha teren agricol cultivat (651,7 ha floarea soarelui, 483,76 ha

porumb, 0,97 ha lucernă) 2724,320

temperaturi ridicate,

precipitaţii

insuficiente

Comuna Băneasa 1366,87 ha teren agricol cultivat (559,82 ha floarea soarelui, 684,01 ha

porumb, 15,98 ha lucernă, 103,57 ha soia, 3,49 ha legume) 3525,688

Comuna Bucşani 982,57 ha teren agricol cultivat (518,93 ha floarea soarelui, 366,56 ha

porumb, 59,66 ha lucernă, 30,42 ha soia, 7 ha alte culturi) 2352,830

Comuna Bulbucata 347,4 ha teren agricol cultivat (228,22 ha floarea soarelui, 73,07 ha


Comuna Buturugeni 220,66 ha teren agricol cultivat (63,62 ha floarea soarelui, 103,37 ha

porumb, 47,43 ha lucernă, 0,94 ha nutreţ, 5,3 ha alte culturi) 519,230

Comuna Călugăreni 1909,54 ha teren agricol cultivat (1289,36 ha floarea soarelui, 597,39 ha


Comuna Clejani 1150,87 ha teren agricol cultivat (687,06 ha floarea soarelui, 384,16 ha


Comuna Colibași


porumb, 29,12 ha lucernă, 2,92 ha soia, 0,12 ha viţă de vie, 1,82 ha

legume, 2,49 ha pepeni, 5,42 ha alte culturi)

476,258

Comuna Comana 1163,28 ha teren agricol cultivat (989,48 ha floarea soarelui, 153,2 ha

porumb, 18,1 ha lucernă, 2,5 ha alte culturi) 2546,300

Comuna Crevedia Mare 715,5 ha teren agricol cultivat (179,39 ha floarea soarelui, 409,7 ha


Comuna Daia 2016,67 ha teren agricol cultivat (743,78 ha floarea soarelui, 786,31 ha

porumb, 127,41 ha lucernă, 7 ha soia, 352,17 ha păşune) 4394,340

Comuna Floreşti

Stoeneşti

441,86 ha teren agricol cultivat (52 ha floarea soarelui, 349,23 ha

porumb, 20 ha lucernă, 3,5 ha pepeni, 17,13 ha alte culturi) 1249,433

Comuna Frăteşti 1928,5 ha teren agricol cultivat (1091,28 ha floarea soarelui, 727,2 ha

porumb, 10,44 ha lucernă, 68,15 ha soia, 31,43 ha alte culturi) 4807,620

154

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

Comuna Găiseni 118,43 ha teren agricol cultivat (37,32 ha floarea soarelui, 64,85 ha


Comuna Găujani 1932,26 ha teren agricol cultivat (356,02 ha floarea soarelui, 1362,92 ha

porumb, 46,78 ha lucernă, 166,54 ha soia) 5252,282

Municipiul Giurgiu 2,38 ha teren agricol cultivat (floarea soarelui) 4,998

Comuna Ghimpaţi 241,55 ha teren agricol cultivat (115,89 ha floarea soarelui, 118,65 ha


Comuna Gogoşari 3348,1 ha teren agricol cultivat (1812,95 ha floarea soarelui, 1356,37 ha

porumb, 178,78 ha soia) 8280,819

Comuna Gostinu 1862,92 ha teren agricol cultivat (283,85 ha floarea soarelui, 1060,75 ha

porumb, 518,32 ha soia) 5525,434

Comuna Gostinari 121,93 ha teren agricol cultivat (1,93 ha floarea soarelui, 53,83 ha

porumb, 28,21 ha lucernă, 36 ha soia, 1,96 ha nutreţ) 328,871

Comuna Grădinari 313,66 ha teren agricol cultivat (89,85 ha floarea soarelui, 183,18 ha


Comuna Greaca


porumb, 1,86 ha lucernă, 267,43 ha soia, 11,93 ha viţă de vie, 2,16 ha

legume)

1575,196

Comuna Herăşti 525,37 ha teren agricol cultivat (267,34 ha floarea soarelui, 239,26 ha


Comuna Mârşa 710,38 ha teren agricol cultivat (488,44 ha floarea soarelui, 221,94 ha

porumb) 1647,156

Comuna Mihai Bravu 485,21 ha teren agricol cultivat (320,24 ha floarea soarelui, 164,97 ha

porumb) 1134,420

Comuna Malu 2101,53 ha teren agricol cultivat (73,19 ha floarea soarelui, 1866,2 ha

porumb, 1 ha lucernă, 160,9 ha soia, 0,24 ha viţă de vie) 5989,334

Oraşul Mihăileşti 109,89 ha teren agricol cultivat (53,45 ha floarea soarelui, 42,74 ha


Comuna Isvoarele 326,56 ha teren agricol cultivat (292,96 ha floarea soarelui, 29,24 ha

porumb, 3,56 ha lucernă, 0,8 ha viţă de vie) 704,284

Comuna Izvoarele 2363,78 ha teren agricol cultivat (1374,16 ha floarea soarelui, 870,82 ha 5473,720

155

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

porumb, 118,8 ha lucernă)

Comuna Joiţa 236,88 ha teren agricol cultivat (130,32 ha floarea soarelui, 101,91 ha

porumb, 4,65 ha legume) 589,942

Comuna Letca Nouă 1324,36 ha teren agricol cultivat (903,43 ha floarea soarelui, 362,29 ha

porumb, 57,54 ha lucernă, 0,5 ha nutreţ, 0,6 ha alte culturi) 2988,735

Comuna Hotarele 947,78 ha teren agricol cultivat (400,88 ha floarea soarelui, 408,67 ha


Comuna Iepureşti 913,14 ha teren agricol cultivat (739,72 ha floarea soarelui, 150,63 ha


Comuna Prundu 6524,87 ha teren agricol cultivat (241,45 ha floarea soarelui, 3540,96 ha

porumb, 2742,46 ha soia) 20788,231

Comuna Putineiu


porumb, 4,75 ha lucernă, 83,58 ha soia, 1,39 ha pepeni, 0,78 ha alte

culturi)

4839,937

Comuna Ogrezeni 498,95 ha teren agricol cultivat (379,14 ha floarea soarelui, 109,24 ha


Comuna Oinacu 1326,29 ha teren agricol cultivat (332,48 ha floarea soarelui, 709,99 ha

porumb, 223,82 ha lucernă, 41 ha soia, 19 ha alte culturi) 3249,523

Comuna Răsuceni 1189,77 ha teren agricol cultivat (789,18 ha floarea soarelui, 330,59 ha

porumb, 70 ha soia) 2847,530

Comuna Roata de Jos 121,98 ha teren agricol cultivat (51,79 ha floarea soarelui, 66,4 ha

porumb, 3,79 ha nutreţ) 299,454

Comuna Schitu 1329,72 ha teren agricol cultivat (1107,49 ha floarea soarelui, 222,23 ha

porumb) 2947,973

Comuna Singureni 736,34 ha teren agricol cultivat (502,14 ha floarea soarelui, 234,2 ha

porumb) 1710,254

Comuna Slobozia 1278,18 ha teren agricol cultivat (159,33 ha floarea soarelui, 730,3 ha


Comuna Stăneşti 2357,8 ha teren agricol cultivat (1085,12 ha floarea soarelui, 1228,74 ha


Comuna Stoeneşti 1262,11 ha teren agricol cultivat (645,02 ha floarea soarelui, 142,38 ha 2358,400

156

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

porumb, 95,3 ha lucernă, 2,8 ha soia, 352,8 ha păşune, 23,81 ha nutreţ)

Comuna Valea Dragului 386,11 ha teren agricol cultivat (179,03 ha floarea soarelui, 156,81 ha

porumb, 50,27 ha soia) 1005,051

Comuna Ulmi 199,56 ha teren agricol cultivat (56,96 ha floarea soarelui, 138,48 ha


Comuna Toporu 3485,44 ha teren agricol cultivat (2311,36 ha floarea soarelui, 975,51 ha


Comuna Vărăşti 1159,95 ha teren agricol cultivat (562,97 ha floarea soarelui, 495,64 ha


Comuna Vedea


porumb, 22,53 ha lucernă, 93,53 ha soia, 31,6 ha legume, 4,06 ha alte

culturi)

3264,090

Comuna Vânătorii Mici 219,3 ha teren agricol cultivat (89,29 ha floarea soarelui, 117,14 ha

porumb, 12,9 ha soia) 564,200

TOTAL 145140,30

7

12 - 13

noiembrie

2016

Comuna Adunaţii

Copăceni

33982 mp folie polietilenă (solarii) 98,256

vânt puternic 63 buc structură din lemn

Comuna Vărăşti 62040 mp folie polietilenă (solarii) 175,372

TOTAL 273,628

10 - 13

ianuarie

2017

Comuna Băneasa 296 mp folie polietilenă 0,888

ninsori abundente 222 ml ţeavă 2,220

TOTAL 3,108

10 - 13

ianuarie

2017

Oraşul Mihăileşti 3208 mp folie polietilenă 9,624

ninsori abundente Comuna Adunaţii

Copăceni

66310 mp folie polietilenă 198,930

15723 ml ţeavă 157,230

6382 ml căpriori 25,528

100 ml pari 0,400

1180 mp ceapă verde (62000 leg) 47,200

150 mp garofiţe (3000 buc) 9,000

157

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

150 mp lisianthus (7000 buc) 21,000

200 mp spanac (700 leg) 8,000

Comuna Călugăreni 1280 mp folie polietilenă 3,840

Comuna Colibaşi

85040 mp folie 255,120

71,6 ml lemn 0,286

3610 ml structuri metalice 36,100

6,9 mc lemn + metal

2700 buc salată 6,750

400 leg ridichii 1,000

500 leg ceapă 0,750

200 fire usturoi 0,300

Comuna Comana


1665 ml ţeavă 16,650

650 ml bile brad 2,600

80 ml căpriori 0,320

750 mp usturoi (1500 leg) 30,000

850 mp ceapă (1500 leg) 34,000

670 mp salată (13400 buc) 50,250

600 mp ridichii (3000 leg) 45,000

100 mp răsaduri (5000 fire) 2,500

600 mp flori (1800 fire) 5,400

240 mp lalele (2000 fire) 6,000

240 mp crizantemă (1440 fire) 4,320

600 mp mărar (1000 leg) 45,000

460 mp lobodă (1000 leg) 34,500

Comuna Gostinari


262 ml bile de brad 1,048

250 mp salată (1000 buc) 18,750

Comuna Hotarele 5235 mp folie polietilenă 15,705

1350 ml ţeavă 13,500

158

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

440 mp salată (3000 buc) 33,000

300 mp ridichii (4000 leg) 22,500

Comuna Malu 465 mp folie polietilenă 1,395

Comuna Schitu 5229 mp folie polietilenă 15,687

Comuna Valea Dragului


3000 ml ţeavă 30,000

300 mp usturoi (2000 leg) 12,000

500 kg spanac (500 mp) 20,000

Comuna Vărăşti


22975 ml ţeavă 229,750

39,65 ml bile lemn 0,159

TOTAL 1760,295

9 - 16 mai

2017

Comuna Gostinari 1 podeţ tuburi (30 tuburi PREMO 1500x600) - creştere nivel şi debit

râu Argeş

TOTAL -

mai - iunie

2017

Comuna Călugăreni

263,87 ha grâu (grad de afectare 5 %) - S.C. Azochim Cereal S.R.L. asigurat

furtuni - vânt puternic

şi/sau precipitaţii

masive; căderi de

grindină

224,72 ha floarea soarelui (grad de afectare 0 %) - S.C. Azochim Cereal

S.R.L. -

Comuna Comana

74,70 ha grâu (grad de afectare 40 %) - S.C. Agrotrans NMI SRL 72,000

38,50 ha floarea soarelui (grad de afectare 50 %) - S.C. Agrotrans NMI

SRL 48,000

39,14 ha mazăre (grad de afectare 100 %) - S.C. Agrotrans NMI SRL 78,280

4,80 ha mazăre (grad de afectare 40 %) - S.C. David Construction Invest

S.R.L. 3,840

13,30 ha mazăre (grad de afectare 40 %) - S.C. Agrodeal Invest S.R.L. 10,640

Comuna Toporu

21,60 ha grâu (grad de afectare 50 - 80 %) 31,320



masive

250,53 ha floarea soarelui (grad de afectare 50 - 100 %) 446,275

25,1 ha porumb (grad de afectare 50 - 100 %) 88,032

45,18 ha orz (grad de afectare 50 - 60 %) 46,016

49 ha rapiţă (grad de afectare 50 - 70 %) 65,550

159

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

5 ha orzoaică de toamnă (grad de afectare 60 %) 7,200

2,63 ha porumb şi ovăz (grad de afectare 90 %) 2,367

TOTAL 899,520

2 - 4 iulie

2017

Municipiul Giurgiu

165,17 ha grâu 119,016



masive

38,96 ha porumb 124,480

44,64 ha rapiţă 89,680


Pereţii şi mobilierul afectate la 1 casă -

Mobilier şi electrocasnice afectate la 1 casă -

Mobilier şi parchet afectate la 2 case -

Mobilier deteriorat la 5 case -

Mobilier distrus la 1 casă -

Beci inundat la 1 casă -

Mobilier afectat, hol şi cameră inundate la 1 casă -

Mobilier afectat la 1 casă -

Mobilier şi tablă acoperiş afectate la 1 casă -

Foişor distrus şi acoperiş distrus (6 mp tablă şi mc cherestea) la 1 casă -

Streaşină balcon deteriorată, anvelopare balcon deteriorată 1 mp şi

margine anvelopare deteriorată 2 ml la 1 apartament -

Plafon şi parbriz la 1 autoturism Dacia -

Lovituri cauzate de grindină la 1 autoturism Skoda Octavia -

Comuna Daia Aparatură electrocasnică arsă şi mobilier afectat la 3 locuinţe -

Anexă chirpici distrusă la 1 locuinţă -

Comuna Frăteşti

2,29 ha grâu 1,632

4,24 ha porumb 10,816


Fisuri şi crăpături agravate la 1 locuinţă din chirpici, foarte veche -

Comuna Gogoşari

1293,74 ha grâu 515,088

592,25 ha porumb 1132,608


160

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

329,29 ha rapiţă 419,520

12,24 ha orz 4,416

0,80 ha porumb zah 2,816

94,69 ha mazăre 84,880

1,20 ha dovlecei 1,440

Comuna Gostinu

213,95 ha grâu 154,080

261,79 ha porumb 588,672


50 ha soia 30,000

0,48 ha vie 3,060

Comuna Malu 60,28 ha porumb 96,448


Comuna Putineiu

1055,53 ha grâu 759,864

727,55 ha porumb 1960,960


392,21 ha rapiţă 455,700

3,38 ha muştar 5,310

54,88 ha mazăre 46,840

Comuna Oinacu

269,15 ha grâu 193,824

470,77 ha porumb 1164,900


5,69 ha rapiţă 3,420

53,82 ha mazăre 53,840

52,09 ha soia 31,260

1,50 ha fasole 0,900

3,13 ha lucernă 19,000

Comuna Slobozia

598,90 ha grâu 430,065

383,24 ha porumb 913,792


349,35 ha rapiţă 562,340

161

Perioada

producerii

fenomenelor

Bazin hidrografic,



aparținătoare

Obiective afectate


motorină

(litri)

valoric

(mii lei)

27,49 ha mazăre 38,460

93,17 ha soia 119,100

1,36 ha orz 0,984

9,88 ha lucernă 5,340

0,50 ha orzoaică 0,525

Comuna Stăneşti

1153,07 ha grâu 822,646

767,03 ha porumb 1718,272


270,14 ha rapiţă 207,980

20 ha soia 24,000

0,91 ha porumb zah 2,624

49,46 ha mazăre 77,980

0,30 ha dovlecei 0,680

2,45 ha lucernă -

Comuna Vedea

60,58 ha grâu 43,576

129,28 ha porumb 283,584


54,65 ha soia 32,800

TOTAL 17160,087

162

3.1.2 Incendii de pădure

Zona împădurită care aparţine Direcţiei Silvice Giurgiu este gestionată de patru ocoale silvice și

anume Giurgiu, Comana, Bolintin Vale și Ghimpați.

Fondul forestier este situat în zone ușor accesibile, în interiorul cărora sunt amenajate căi de acces,

fiind practicabile în orice anotimp al anului.

Din totalul suprafeţelor ocupate de păduri, 40 % sunt păduri de răşinoase, 39 % fag, 12 % stejar, 6

% diverse de esenţă tare, 3 % diverse de esenţă moale. Densitatea medie a pădurilor este de 0,6. Altitudinea

medie a fondului forestier este de 150 m.

Zonele cel mai greu accesibile tehnicii de stingere a incendiilor sunt cele de deal, Pădurea Golasei –

Bucșani, unde datorită tehnicii de intervenție cu deplasament foarte greu, peste 20 de tone și în cea mai

mare parte uzată fizic, se poate ajunge foarte greu.

Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara, înaintea apariţiei vegetaţiei şi

toamna, după uscarea vegetaţiei, în perioadele de secetă şi în perioadele de flux sporit de turişti.

Zonele cele mai vulnerabile la incendii sunt:

- Pădurea Balaria, Ocolul Silvic Ghimpați, în teritoriul căreia se găsesc puțuri de sondă, unele în

exploatare, altele în conservare;

- Pădurea Rusii lui Asan, Ocolul Silvic Bolintin Vale, care este traversată de trasee electrice de înaltă

tensiune și de autostrada București – Pitești.

Descărcările electrice, principala sursă de producere a incendiilor la păduri, sunt frecvente pe toată

suprafaţa fondului forestier.

3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică

3.1.3.1 Cutremure

Cutremurele de pământ sunt fenomene ale naturii care se declanşează brusc, fără avertisment şi

imposibil de detectat în timp, cu urmări grave şi uneori dezastroase asupra oamenilor, animalelor şi

bunurilor materiale.

Un cutremur este reprezentat de o neaşteptată vibraţie a pământului, cauzată de separarea şi

deplasarea plăcilor tectonice sub suprafaţa pământului. Cutremurele, în funcţie de intensitate, pot avea ca

efect prăbuşirea clădirilor şi a podurilor, întreruperea liniilor de telecomunicaţii şi de electricitate,

producerea incendiilor, exploziilor şi alunecărilor de teren. Deşi ştiinţa este preocupată în permanenţă de

perfecţionarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor, în prezent, acest fenomen poate fi anunţat, prin

intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce.

România se află într-o zonă seismică foarte activă, specialiştii zonând teritoriul în funcţie de

intensitatea seismică manifestată prin predicţie, delimitând cu o anumită doză de aproximaţie, suprafeţe în

care valorile de intensitate cuprinse între 5 şi 9 grade pe scara Richter stabilesc gradul de risc al fiecărei

zone. Convenţional pe baza datelor tectonice şi seismologice, teritoriul României a fost împărţit în

provincii fizico-geografico-seismologice şi zone. Seismicitatea României este dominată de cutremurele

vrâncene. Zona seismogenă vrânceană, poziţionată la intersecţia a trei mari plăci tectonice, eliberează în

medie, pe secol, peste 95 % din energia seismică din teritoriul ţării noastre. Cutremurele vrâncene

importante au adâncimi între 80 şi 160 km şi din acest motiv, afectează arii largi. S-au mai remarcat în

ultimii ani prin gradul mai crescut al activităţii seismice sudul Banatului şi zona munţilor Făgăraş.

De-a lungul anilor România a fost supusă la numeroase acţiuni violente de manifestare a

cutremurelor de pământ, cele mai devastatoare fiind consemnate în anii 1802, 1829, 1847, 1904, 1913,

1940 (7,4 grade Richter), 1977 (7,2 grade Richter), 1986 (7 grade Richter) şi 1990. Pentru cutremurul din

1940 s-au estimat în unele zone intensităţi până la IX grade MSK, iar pentru cutremurul din 1802 nu este

exclus ca acest prag să fi fost depăşit. Cutremurul de pământ din 4 martie 1977 a produs 1451 de morţi,

11275 de răniţi, 760 unităţi economice scoase din funcţiune şi peste 230000 locuinţe distruse sau grav

avariate, iar volumul pierderilor s-a apreciat atunci la peste 2 miliarde de dolari.

După aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din România este mai ridicat în prezent

decât înainte de 1977, în special datorită avarierii cumulative a construcţiilor, determinată de cutremurele

din 1977, 1986 şi 1990, precum şi datorită apariţiei unor lucrări care includ surse de mare risc, printre care

şi centrala nucleară de la Cernavodă.

163

Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona vrânceană, se resimt şi pe

teritoriul judeţului Giurgiu.

Cele 3 localităţi urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică de VIII grade pe scara MSK,

conform Legii nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a V-a Zone de risc natural, astfel:

Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică – grade MSK

Municipiul Giurgiu 68025 VIII

Oraşul Bolintin Vale 13774 VIII

Oraşul Mihăileşti 7604 VIII

Analiza structurii tectonice a regiunii a condus la concluzia că modelul adecvat este reprezentat de

un conglomerat de plăci şi subplăci care converg în zona Vrancea. Judeţul Giurgiu este aşezat pe subplaca

Moesică. În zona subducţiei au loc fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi, cauzate de procesele de erupere

sau alunecare.

Din datele statistice rezultă că mişcările seismice foarte puternice, în principal, au periodicitatea de

reversie de 100 de ani, cu trei intervale de activitate seismică mai intensă.

Judeţul Giurgiu, fiind un judeţ de câmpie şi neavând forme de relief mari, favorizează direcţiile şi

zonele de propagare-acumulare. Direcţiile de propagare cele mai importante sunt: Bucureşti – Zimnicea şi

Bucureşti – Giurgiu.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Giurgiu există

următoarele zone de risc:

- zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleraţiei terenului

ag 0,20 g;

- zona de risc seismic care corespunde pentru proiectare pentru cutremure valori ale acceleraţiei terenului

ag 0,24 g.

Aceste zone se caracterizează prin:

- perioada de control Tc = 1,0 s, 1,6 s;

- magnitudini medii de M = 7 RICHTER, care pot conduce la intensităţi de VII - VIII grade pe scara

M.S.K.;

- provocarea de crăpături mari în pereţi, ruperea legăturilor dintre elementele construcţiilor, prăbuşirea

zidurilor interioare sau de umplutură, prăbuşirea unor clădiri (părţi de clădiri), în special cele vechi,

deplasarea sau răsucirea monumentelor şi statuilor, răsturnarea pietrelor funerare, prăbuşirea

împrejmuirilor de piatră;

- înregistrarea spaimei şi panicii, deplasarea şi uneori răsturnarea mobilei grele, scuturarea puternică şi

ruperea unor copaci;

- apar alunecări de teren, se produc crăpături pe suprafaţa terenului, cu lăţimea de câţiva centimetri, apar

noi bazine de apă, se schimbă debitul în fântâni, unele puţuri secate se vor umple cu apă, iar altele vor seca.

În judeţul Giurgiu, un cutremur de asemenea magnitudine şi intensitate va provoca efecte deosebite,

aşa cum au fost descrise mai sus, în municipiul Giurgiu şi cele două oraşe: Bolintin Vale şi Mihăileşti.

Această situaţie defavorabilă este amplificată şi de existenţa altor factori, cum ar fi:

- peste 60 % din populaţia judeţului trăieşte în locuinţe tradiţionale din zidărie cu mortar din lut;

- multe construcţii din beton armat construite în ultimii 30 – 40 de ani au fost proiectate şi executate fără a

respecta măsuri antiseismice elementare;

- majoritatea locuitorilor din aceste case sunt persoane în vârstă al căror risc de pierdere a vieţii estede 2 ori

mai ridicat decât pentru tineri;

- redresarea greoaie a economiei, tendinţa de accentuare a sărăciei împiedică înlocuirea sau reabilitarea,

într-o perioadă imediată, a fondului locativ existent.

3.1.3.2 Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la baza

versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de alunecare pe

rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

164

Alunecările de teren se produc pretutindeni, având loc când mase de piatră, pământ sau noroi se

deplasează în jos, pe o pantă. Alunecările de teren pot antrena mase mici sau mari de pământ şi roci şi se

pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declanşate de furtuni, ploi abundente, topirea zăpezii, defrişări,

cutremure, erupţii vulcanice, incendii sau prin modificări ale terenului produse de oameni.

Alunecările de noroi sunt râuri de piatră, pământ1 şi alte materiale saturate cu apă. Ele iau naştere

când apa se acumulează rapid în sol, în timpul ploilor masive sau în urma topirii bruşte a zăpezii,

transformând pământul într-un torent de noroi şi alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid în josul pantei

sau prin canale şi pot lovi la viteze de avalanşă, fără avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot să se

deplaseze câţiva kilometri de la sursă, crescând în mărime, antrenând copaci, bucăţi mari de piatră, maşini

şi alte materiale din cale.

Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele cu

precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică

naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile economice

ale unei perioade determinate.

În judeţul Giurgiu se pot produce alunecări de teren în zona cantonului CFR Daia ca urmare a

efectelor conjugate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale scoarţei terestre. Sunt alunecări

superficiale şi au următoarele caracteristici: sunt de suprafaţă; sunt de mică adâncime; au viteză de

alunecare mare.

Cunoaşterea surselor de risc potenţial la dezastre de către toţi cetăţenii este o necesitate vitală

pentru reducerea efectelor unui eveniment nefericit sau neaşteptat, şi mai ales pentru a ştii la ce să se

aştepte şi ce modalităţi de salvare în caz de urgenţă trebuie să aplice.

Alunecări de teren produse pe teritoriul judeţului Giurgiu au fost semnalate în comuna Prundu, sat

Puieni, în data de 06.04.2006. În zona Uliţa lui Brezoi în partea de sud – est a satului s-a produs o

alunecare de teren pe o fâşie de circa 150 m lungime şi circa 60 m lăţime de o parte şi de alta a uliţei fiind

afectate:

a) uliţa satului pe o lungime de circa 150 m, cu producerea unei falii aproximativ la jumătatea

fâşiei, cu următoarele dimensiuni: lungime cca = 25 m, lăţime = cca 8 m, adâncime = cca 1,5 m. Tot în

această zonă a fost afectat şi un stâlp de alimentare cu energie electrică care s-a deplasat cu cca 1,5 m şi s-a

prăbuşit cu cca 0,8 m faţă de poziţia iniţială, rămânând totuşi funcţional.

b) au fost afectate un număr de 6 case, după cum urmează:

- Ciobanu Dumitru (casa 2 camere, în curs de refacere după un incendiu parţial în 2005 – pericol de

prăbuşire – stare de colaps – nelocuibilă – construcţie din paiantă – învelitoare din azbociment - 2 ape – 2

persoane, locuită de 2 persoane de 74 şi 72 ani dorm afară – falie paralelă cu curbele de nivel de aprox. 50

cm adâncime, în locuinţă);

- Stăvarnă Gheorghe (casă 6 camere – construcţie din chirpici – şarpantă 2 ape, învelitoare din ţiglă – falie

aprox. 50 cm adâncime, paralelă cu curbele de nivel, la limita construcţiei – pericol, nu poate fi locuită – 2

persoane);

- Poenaru Nicolae (casă, construcţie din chirpici, 3 camere, nelocuită – crăpături la pereţi datorită unor

deplasări mai vechi ale terenului);

- Bratu Marian (casă 2 camere – pericol – stare de colaps – construcţie din paiantă – învelitoare din

azbociment – locuită dispusă paralel cu curbele de nivel – deplasări de teren curte, falie paralelă cu curbele

de nivel);

- Păduraru (casă 3 camere – construcţie din chirpici – învelitoare din ţiglă, deformată – alunecări – tasări

aprox. 50 cm – falie paralelă cu curbele de nivel (în faţa casei aprox. 1 m);

- Şerbu Lina (casă 2 camere – pericol de prăbuşire – stare de colaps - construcţie din chirpici – învelitoare

din ţiglă – alunecări – tasări aprox. 50 cm – falie paralelă cu curbele de nivel).

În urma analizei condiţiilor şi criteriilor de apariţie a unui dezastru în cadrul judeţului Giurgiu

există posibilitatea producerii unor dezastre, astfel:

* Cutremurele de pământ, localizate în curbura Munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, care se resimt pe

teritoriul judeţului Giurgiu, sunt aproape în totalitate de natură tectonică.

* Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar (70<H<170km),

sunt produse la adâncimi de 100 – 150 km, au magnitudini medii de M = 7 RICHTER şi conduc la

165

intensităţi seismice de VII – VIII grade pe scara MSK pe aproape jumătate din teritoriul ţării. Acestea

cuprind întreg teritoriul judeţului Giurgiu.

* Alunecări de teren în judeţul Giurgiu se pot produce în zona cantonului CFR Daia, pe o distanţă de

aproximativ 1,7 km, ca urmare a efectelor cumulate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale

scoarţei terestre.

Ca urmare a condiţiilor geografice şi geologice, în judeţul Giurgiu nu există pericolul real al

manifestării acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren şi/sau dezastre

complementare acestora.

Secţiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice

3.2.1 Riscuri industriale

Pericolul producerii unor accidente rutiere, feroviare, fluviale cum ar fi:

- coliziuni şi răsturnări de autovehicule în care sunt angrenate persoane, mărfuri, produse inflamabile sau

toxice;

- ciocniri şi deraieri de trenuri în care sunt angrenate persoane, mărfuri, produse inflamabile şi toxice şi

alte valori materiale, producându-se victime sau pagube importante;

- coliziuni sau răsturnări de nave/barje care transportă lichide combustibile, substanţe chimice sau deşeuri

radioactive.

Asemenea accidente pot avea loc:

- pe drumurile naţionale: DN 5 Bucureşti – Giurgiu, DN 5B Giurgiu – Ghimpaţi, DN 6 Bucureşti –

Alexandria, DN 61 Ghimpaţi – Găeşti, DN 41 Daia – Olteniţa, DN 5C Giurgiu – Zimnicea, Autostrada A1

Bucureşti – Piteşti, DJ 411 Comana – Hotarele, DJ 503 Giurgiu – Toporu, DJ 503A Giurgiu – Răsuceni, DJ

504 Giurgiu – Putineiu, DJ 504A Giurgiu – Izvoru, DJ 603 Schitu – Comana;

- pe căile ferate: Giurgiu – Grădiştea, Giurgiu – Videle.

Substanţele periculoase (S.P.) sunt considerate acele produse chimice care, pe timpul transportului,

cu mijloace auto sau pe calea ferată (în cisterne, containere ori alte ambalaje), din cauza unor accidente de

circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale

normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor

explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe periculoase pe sol şi în mediul

înconjurător. S.P. pot fi transportate în stare de gaz (la presiune normală, gaz comprimat, gaz lichefiat),

lichidă şi solidă (compact, cristal, pulberi). Mijloacele de transport al S.P. trebuie să fie marcate cu

indicatoare de avertizare care se folosesc pe plan internaţional. Indicatoarele de avertizare sunt

dreptunghiuri (30 x 40cm) de culoare portocalie, având în interior înscrise două, sub formă de fracţie; astfel

la numărător sunt 2 – 4 cifre care reprezintă tipul de pericol, iar la numitor 4 cifre care reprezintă tipul

substanţei periculoase.

Aceste tipuri de accidente se pot produce pe oricare drum judeţean sau comunal care tranzitează

localităţi în care se află agenţi economici care depozitează sau comercializează mărfuri, produse

inflamabile şi toxice sau valori materiale.

Conform Sistemului Informaţional de clasificare a S.P., clasele şi subclasele de S.P. indică tipul

pericolului, astfel:

- explozie;

- emisie/scăpări de gaze sau vapori, datorate presiunii din recipient, unor reacţii chimice sau altor factori;

- inflamabilitatea lichidelor, vaporilor şi/sau gazelor;

- inflamabilitatea substanţelor solide;

- efecte datorate oxidării sau arderilor;

- toxicitate;

- radioactivitate;

- efecte datorate acţiunilor corozive şi/sau caustice;

- pericolul unei reacţii puternice, spontane;

- reacţie periculoasă cu apa;

- pericol de extindere a efectului distructiv.

166

Poluarea accidentală masivă a mediului se poate produce, în principal, prin:

- eşapări necontrolate a unor produşi ai arderii fără neutralizare, cu efecte nocive ale ecosistemului;

- evacuări, deversări de produse sau amestecuri de produse chimice pe sol;

- evacuări, deversări masive de produse sau amestecuri chimice în sistemul de canalizare, cu depăşirea

capacităţii de preluare şi tratare ape, care ajung în apele subterane sau de suprafaţă;

- coliziuni de nave care transportă mărfuri şi substanţe chimice periculoase în apele teritoriale române;

- infestarea solului cu substanţe petroliere prin infiltraţii favorizate de unele defecţiuni la bazinele subterane

sau semiîngropate din reţeaua operatorilor economici;

- infestarea solului ca urmare a unor proceduri greşite sau necontrolate privind ameliorarea calităţii acestuia

cu substanţe chimice active;

- defecţiuni majore la sistemele de epurare – neutralizare a apelor reziduale sau a produşilor secundari

rezultaţi din procesele tehnologice ale operatorilor economici care prelucrează, manipulează, depozitează

substanţe chimice, toxice periculoase;

- accidente produse pe căile rutiere şi feroviare de transport în care sunt implicate capacităţi încărcate cu

mărfuri periculoase;

- infestarea solului pe suprafeţe întinse ca urmare a scăpării de sub control a instalaţiilor pentru extracţie

petrolieră, a erupţiilor de sondă sau a neîntreţinerii cuvelor de retenţie, amenajate în jurul puţurilor acestora

dar şi datorită fisurării, neetanşeităţii la îmbinări a conductelor magistrale pentru transportul produselor

petroliere către parcurile de separatoare, depozitele temporare de ţiţei sau rafinării.

Obiectivele şi operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră, feroviară şi fluvială

pentru transportul materialelor periculoase, precum şi cei care depozitează materiale şi substanţe

periculoase sau deţin instalaţii prin care acestea se transvazează, sunt nominalizate în documentele

operative.

3.2.2 Riscuri de transport și depozitare produse periculoase

3.2.2.1 Transport rutier

Municipiul Giurgiu este nodul de intersectare a unor artere rutiere importante, cu trafic intens: DE

85; DN 41; DN 5B; DN 5C; DJ 503; DJ 504.

Concluzia este că, pe aceste artere, probabilitatea producerii accidentelor de circulaţie este mare,

ceea ce este demonstrat şi de cazuistică. Mai multe drumuri din judeţ sunt necorespunzătoare traficului care

se desfăşoară pe ele. DN 5C a fost iniţial drum judeţean, ulterior fiind transformat în drum naţional, dar

nefăcându-se lucrări de consolidare ale acestuia. Drumul naţional este tranzitat de utilaje de mare tonaj

(autotiruri, autocamioane, alte utilaje grele), ceea ce determină producerea unor trepidaţii ale solului peste

limitele admise cu impact distructiv asupra locuinţelor care conduc la fisurarea graduală şi la slăbirea

elementelor de construcţie. Locuinţele aflate adiacent drumului naţional sunt expuse riscului de prăbuşire

generând numeroase pagube materiale şi, posibil, pierderea de vieţi omeneşti. Persoanele care locuiesc de-a

lungul drumului naţional (378) au întocmit o listă cu semnături şi au semnalat aspectele menţionate mai sus

autorităţilor competente. Această situaţie a fost discutată în şedinţa Comitetului judeţean pentru situaţii de

urgenţă Giurgiu din luna mai 2010, drumul fiind propus să facă parte dintr-un program de reabilitare cu

fonduri europene.

3.2.2.2 Transport feroviar

Staţia de cale ferată importantă Gara Giurgiu Nord care este triaj și Giurgiu Oraș care este terminal

de cale ferată, are şi remiza de locomotive. În punctele triaj se fac multe manevre pentru direcţionarea

garniturilor de marfă și călători pe cele două direcții: București şi Videle.

În cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmări diverse cum ar fi:

- un număr mare de victime – în situaţia unui accident feroviar în care au fost implicate trenuri de persoane

(tamponări, deraieri);

- distrugerea (avarierea) garniturilor de tren;

- producerea unor accidente chimice în situaţia distrugerii (avarierii) unor vagoane ce transportă substanţe

toxice care pot provoca efecte grave asupra populaţiei;

- incendii produse (din diferite condiţii) la garniturile de tren.

167

Urmarea acestor motivaţii, regionala de căi ferate Bucureşti care administrează aceste magistrale a

întocmit Planul de protecţie şi intervenţie pentru situaţii de urgență fiind în măsură să gestioneze şi să

asigure managementul acţiunilor, dar și comitetele locale pentru situaţii de urgență în a căror rază de

responsabilitate există gări, staţii sau căi ferate.

3.2.2.3 Transport fluvial

Dunărea, cea mai mare şi mai importantă arteră hidrografică, udă teritoriul judeţului pe o lungime

de 75 km, constituind limita lui sudică şi în acelaşi timp un sector al graniţei de stat cu Bulgaria. Datorită

revărsărilor frecvente, cauzate de creşterile mari ale debitelor şi de panta mică de scurgere care transformau

lunca într-un domeniu al apelor şi al vegetaţiei acvatice, Dunărea a fost îndiguită pe cuprinsul întregului

său curs din regiunea de câmpie. Lăţimea albiei minore este, în general, de 750 m la nivelurile minime şi de

950 m la nivelurile medii multianuale. În cadrul albiei, prin depuneri mai însemnate de aluviuni, se

formează ostroave cu lungimi de până la 6 km şi lăţimi de câteva sute de metri, care alipindu-se de mal

alcătuiesc mici depresiuni alungite, numite japşe sau lişteve.

Debitul mediu multianual înregistrat la Giurgiu este de 5930 m3/s. La ape scăzute, debitul este de

1450 m3/s, iar la niveluri maxime se apropie de 16000 m

3/s.

Afluenţii tributari direct Dunării care nu intră în componenţa bazinului hidrografic al Argeşului sunt

reduşi ca lungime şi au un regim strâns legat de precipitaţiile locale şi de izvoarele provenite din pânza

freatică a Câmpiei Burnazului. De aceea pe văile lor au fost amenajate iazuri cu folosinţe piscicole şi

pentru irigaţii (Parapanca, Zboiu).

Albia fluviului Dunărea poate transporta pe tronsonul aferent judeţului, în regimul parametrilor

hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între

13400 m3/s – 17100 m

3/s. Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele două

acumulări de la Porţile de Fier.

Fluviul Dunărea cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde m3/an ar putea fi cea mai

bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale, de

aceea se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde

m3/an).

3.2.2.4 Transport aerian

Judeţul Giurgiu este traversat de 5 culoare aeriene de zbor astfel:

- 4 culoare de zbor aerian internaţional;

- 1 culoar de zbor aerian pentru transport intern.

După direcţiile de zbor acestea se împart în:

- de la nord la sud în ambele sensuri pe direcţia localităţilor:

o Drăgăneasca – Buturugeni – Călugăreni – Băneasa – Gostinu;

o Vânătorii Mici – Crevedia Mare – Bulbucata – Băneasa – Gostinu;

- de la nord la nord – est în ambele sensuri pe direcţia localităţilor:

o Joiţa – Crevedia Mare – Roata de Jos;

- de la est la sud - est în ambele sensuri pe direcţia localităţilor:

o Toporu – Vedea.

Judeţul Giurgiu nu dispune de aeroport.

168

Situaţia cu operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă

pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase

Nr.

crt.

Denumire

amplasament

Adresă amplasament

Activitatea principală

Substanţe

nominalizate Substanţe nenominalizate

Localitate Strada Nr. Denumire

substanţă

Capacitate

de stocare

(t)

Denumire substanţă

Capacitate

de stocare

(t)

1 SC Azochim SRL Punct de lucru

comuna Frăteşti Frăteşti

Depozitare şi

comercializare

îngrăşăminte chimice

azotat de

amoniu 4455

2 SC Panebo GAS

SRL

Punct de lucru

Giurgiu Şos. Sloboziei

km

5

Îmbuteliere, depozitare

şi desfacere GPL GPL 115,524

3 SC Delta GAS

LNC SRL

Punct de lucru

Mihăileşti

Complex

Agrozootehnic,

str. Prunilor

2 Îmbuteliere, depozitare

şi desfacere GPL GPL 98,3

4 SC H’Essers

Logistic SRL

Punct de lucru

Bolintin Deal

Bolintin Deal,

str. DC 147 2

Depozitări detergenţi şi

fitosanitare

detergenţi industriali,

fitosanitare, uleiuri

pentru motoare

1,99

75,34

233,21

5 SC Conpet SA

Ploieşti

Punct de lucru

Depozit Roata

(Cartojani)

Roata de Jos

Transport ţiţei,

gazolină şi etan ţiţei 14390

6

SC OMV Petrom

SA - Zona de

Producţie IV

Moesia - Depozit

Roata (Cartojani)

Punct de lucru

Depozit Roata

(Cartojani)

Roata de Jos

Colectare, tratare şi

distribuţie ţiţei ţiţei 7515

7 SC Borealis

L A T România

Punct de lucru

Giurgiu Giurgiu

Depozitare şi

comercializare


azotat de

amoniu 4980

8

SC OMV Petrom

SA - Zona de

Producţie IV

Moesia - Depozit

160 Videle

Punct de lucru

Depozit 160

Videle

Mârşa Colectare, tratare şi

distribuţie ţiţei ţiţei 10740

169

Nr.

crt.

Denumire

amplasament

Adresă amplasament

Activitatea principală

Substanţe

nominalizate Substanţe nenominalizate

Localitate Strada Nr. Denumire

substanţă

Capacitate

de stocare

(t)

Denumire substanţă

Capacitate

de stocare

(t)

9

SC MOL România

Petroleum Products

SRL

Zona Liberă

Giurgiu,

şos. Portului

mun. Giurgiu 1 Depozitare şi desfacere

produse petroliere motorină 4250

10 SC GAS Terminal

SRL Giurgiu

Punct de lucru

Giurgiu

mun. Giurgiu,

şos. Sloboziei

km

4

Depozitare şi

comercializare GPL GPL 971

11 SC Vixon GAS

SRL Giurgiu

Punct de lucru

Giurgiu

mun. Giurgiu,

str. Portului, 1

Depozitare şi

comercializare GPL GPL 1094,4

12 SC Romvelia

Prodcom SRL

Punct de lucru

Com. Oinacu

com. Oinacu,

str. DC 94, nr. 8A

Depozitare şi

comercializare


azotat de

amoniu 3200

170

3.2.2.5 Transport prin rețele magistrale

Energia electrică

Producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice au constituit activităţi cu tradiţie în judeţul

Giurgiu, utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public, ca forţă motrice pentru antrenarea maşinilor

şi utilajelor industriale sau în activităţi casnice făcându-se simultan cu celelalte localităţi ale ţării.

Unitatea reprezentativă pentru producerea energiei electrice este Global Energy, cu o putere

instalată de 500 MW care utilizează drept combustibil cărbune și păcură fiind foarte aproape de finalizare

investiţia având ca scop alimentarea cu gaz metan a centralei, aceasta fiind conectată la S.E.N. prin liniile

electrice de înaltă tensiune care traversează judeţul Giurgiu.

Distribuirea energiei electrice se realizează de către E-Distribuţie Muntenia – Zona Reţea MT-JT

Giurgiu ce deserveşte beneficiari grupaţi în mari consumatori, mici consumatori şi consumatori casnici.

Volumul instalaţiei al SDFEE Giurgiu

Instalaţia

tipul

CE

110

kV

CE

URBAN

PE

EXTERI

OR

PE

Bolintin

Vale

PE

Bolintin

Deal

PE

Mihăileşti

PE

Ghimpaţi

PE

Călugăreni Total

Staţii el. (buc.) 19 19

Trafo 110 / M.T. 25 25

Trafo M.T. / M.T. 1 1

LEA 110 Kv (km) 325,2 325,2

LEA 20 kV (km) 101,2 487,715 632,073 287,93 241,87 449,27 333,864 2533,922

LEA 10 kV (km) 0 0 0 0 0 0 0 0

LEA 6 kV (km) 16,9 0 0 0 0 0 0 16,9

LEA j.t. (km) 256,3 629,497 799,675 262,3 240,2 786,883 349,893 3324,748

LES 20 kV (km) 184,5 10,115 68,083 61,95 15,313 17,742 29,283 386,986

LES 10 kV (km) 11,1 0 0 0 0 0 0 11,1

LES 6 kV (km) 91,8 0 0 0 0 0 0 91,8

LES j.t. (km) 494,3 17,939 99,472 233,2 34,104 33,6 65,79 978,405

PTA (buc) 87 284 366 167 109 264 142 1419

PTZ (buc) 385 29 107 98 28 49 59 755

Trafo M.T./ j.t.

(buc.) 549 324 535 293 150 327 214 2392

Gaze naturale

Judeţul Giurgiu este tranzitat de 3 reţele magistrale de transport gaze naturale care converg spre

Bucureşti:

- 1 de la Gura Suţii (Dn 400 mm);

- 2 de la Ţicleni ( 2 Dn 500 mm).

Pe traseul conductelor s-au înfiinţat distribuţii de gaze naturale în localităţile Stoeneşti şi Floreşti

(comuna Floreşti - Stoeneşti).

În municipiul Giurgiu distribuția gazelor se face de către S.C. Wirom S.A. printr-o rețea de

conducte proprii de joasă presiune.

Alimentarea cu gaze a municipiului se realizează printr-o conductă magistrală de înaltă presiune a

S.N.T.G.N. Transgas S.A. Mediaș care tranzitează județul Giurgiu de la Nord la Sud.

Energia termică

Energia termică produsă în judeţ este utilizată pentru desfăşurarea unor procese de producţie

industriale, pentru încălzirea locuinţelor. În muncipiul Giurgiu alimentarea cu energie termică a

consumatorilor din municipiul Giurgiu este asigurată de către S.C. Global Energy Production S.A.

3.2.3 Riscuri nucleare

Judeţul Giurgiu se află la 340 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă şi la 57 km de

Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.

171

3.2.4 Riscuri poluare ape

Calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane este influenţată direct de activităţile umane din

zonă.

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, încadrarea lor în categoriile de calitate este următoarea:

- fluviul Dunărea este de categoria I-a de calitate pe tot parcursul pe teritoriul judeţului;

- râul Argeş este, de asemenea, de categoria I-a de calitate până la confluenţa cu Neajlovul, în continuare,

până la vărsarea în Dâmboviţa, fiind de categoria a II-a de calitate;

- râul Neajlov este de categoria I-a de calitate de la intrarea în judeţ până la confluenţa cu Dâmbovnic, fiind

apoi de categoria a II-a de calitate până la vărsarea în Argeş;

- râul Sabar este de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului;

- râul Bratilov este de categoria a II-a de calitate până la confluenţa cu râul Milcovăţ, acesta fiind de

categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului;

- râurile Glavacioc şi Câlniştea sunt de categoria a II-a de calitate de la intrarea în judeţ până la vărsarea în

Neajlov.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu, Dâmbovnicul este de categoria a III-a de calitate până la confluenţa

cu Neajlovul, Ciorogârla este tot de categoria a III-a de calitate, iar Dâmboviţa este de categoria I-a de

calitate.

Teritoriul judeţului Giurgiu înregistrează o mare densitate a reţelei hidrografice, în regim natural şi

artificial. După geneză şi caractere generală, apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari

categorii: râuri, lacuri şi ape freatice.

Râurile, reprezentate de apele curgătoare cu curs permanent sau temporar, formează o reţea a cărei

densitate este de aproape 25 km/100 km2, fiind tributare la două bazine hidrografice: Argeş şi Dunăre.

Regimul de scurgere a râurilor este caracterizat de o evidentă variaţie de debite de la un anotimp la

altul. Vara se înregistrează valori reduse sau se întrerupe complet scurgerea la râurile mai mici. În schimb,

debitele cresc mult în timpul ploilor de toamnă şi mai ales de vară, când nivelul apelor poate depăşi

malurile albiei minore. Abundenţa ploilor în ultimii ani a provocat inundaţii pe mari suprafeţe, afectând

terenuri agricole, locuinţe, drumuri.

Reţeaua hidrografică este completată de 13,44 km2 suprafeţe de bălţi şi lacuri naturale şi 28,07 km

2

suprafeţe de lacuri şi acumulări artificiale (iazuri, heleştee).

Argeşul colectează cea mai mare parte a apelor curgătoare din judeţ, având, pe cei 113 km cât

măsoară pe teritoriul judeţului, o pantă medie de scurgere de 0,99 % (0,99 m/km). Debitele înregistrează

valori destul de diferite de la o perioadă la alta, debitele maxime anuale înregistrează 1910 m3/s la Malu

Spart şi aproape 3000 m3/s la ieşirea de pe teritoriul judeţului. Lucrările de îndiguire şi cele de regularizare

a cursului său superior, prin crearea de bazine de retenţie cu funcţie hidroenergetică, au limitat mult

inundaţiile.

Bazinul râului Argeş se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar în aval de barajul

Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală, cu lăţimea la bază de 60 m,

pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor

hidrotehnice complexe, baraje şi lacuri de acumulare pe tronsonul amonte, precum şi regularizarea lui în

aval de barajul Mihăileşti. Pentru teritoriul judeţului Giurgiu important este faptul că regularizarea

debitelor pe râul Argeş a făcut ca debitul mediu zilnic să nu scadă sub 20 - 25 m3/s, debit necesar asigurării

cu apă brută a prizei Crivina RGA Bucureşti pentru alimentarea cu apă a capitalei.

Principalii afluenţi ai râului Argeş de pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt:

- Neajlovul cu Câlniştea şi Dâmbovnicul;

- Sabarul cu Ciorogârla (care de fapt înseamnă Dâmboviţa ca urmare a derivaţiei Brezoaiele, județul

Dâmboviţa).

Neajlovul, cu un debit mai redus (6,4 m3/s la Călugăreni – debit mediu anual) şi cu o pantă de

scurgere, mai ales după confluenţa cu Câlniştea, măsoară 100 km pe teritoriul judeţului, regimul său

hidrologic fiind influenţat de condiţiile climatice ale Câmpiei Române. Cel mai important afluent al său

este Câlniştea care are apă mai ales în perioadele ploioase, în timpul verilor secetoase prezentând caracterul

unei văi mlăştinoase. Afluenţii Câlniştei au acelaşi regim hidrologic (Glavaciocul unit cu Milcovăţul,

172

Porumbeni şi Izmar) din care cauză pe văile lor s-au construi numeroase bazine de retenţie, cu o apreciabilă

importanţă piscicolă.

Sabarul, numit Răstoaca în cursul său superior, îşi poartă apele, bogate în zilele cu precipitaţii

abundente, dar sărace în perioadele secetoase, printr-un curs domol şi sinuos, pe o lungime de 85 km. El

limitează lunca Argeş – Sabar pe o lungime de peste 50 km şi are un debit mediu anual, la Bolintin Vale,

de 2,13 m3/s. Afluentul său, Ciorogârla, o fostă viroagă, devenită arteră hidrografică prin unirea cu

Dâmboviţa, este mai mult o înşiruire de mici arii lacustre sau mlăştinoase, activizate de ploi sau de

deversările din Dâmboviţa.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 0,24 km/km2.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu nu sunt semnalaţi poluatori şi nici agenţi economici ce deversează

ape reziduale direct în bazinul hidrografic dunărean.

Cazurile monitorizate cu privire la poluarea apelor din cadrul bazinului hidrografic au avut ca

origine obiective economice din afara zonei de competenţă a judeţului Giurgiu, atât pe cursurile de apă

interioare cât şi pe cursul fluviului Dunărea.

Îndiguiri, regularizări şi apărări de maluri

Nr.

crt. Denumirea lucrării Cursul de apă

Lungime

regularizare (km)

Lungime

îndiguiri (km)

1 Acum. Grădinari, Podu Ilfovăţului Ilfovăţ 8 -

2 Podu Papa Nae Argeş - -

3 Căscioarele Argeş - 6

4 Ogrezeni Argeş - 2

5 Colibaşi Argeş - 6

6 Comana Neajlov - 10

7 Gostinari Argeş - 54

3.2.5 Eşecul utilităţilor publice

Stări favorizante eşecurilor utilităţilor publice sunt:

a) sistemul de alimentare cu energie electrică:

- ruperea conductorilor electrici de înaltă tensiune cauzată de precipitaţiile abundente de zăpadă, îngheţ,

depuneri de polei;

- vânt puternic;

- temperaturi ce pot conduce la dilatarea conductorilor peste limita admisă ce generează scurtcircuit electric

prin flexare directă;

- contracţii ale conductorilor electrici datorate temperaturilor scăzute.

b) sistemul de evacuare a apelor provenite din precipitaţii:

- subdimensionarea reţelei de evacuare a apelor pluviale;

- capacitate redusă volumetric al cuvelor de retenţie privind preluarea apelor provenite din precipitaţii;

- capacitate subdimensionată a pompelor de evacuare a apei stocată în cuvele de retenţie;

- creşterea nivelului apei fluviului Dunărea peste cotele de inundaţie;

- subdimensionarea numărului de guri geiger care preiau apa pluvială.

La nivelul judeţului Giurgiu s-au înregistrat evenimente minore privind eşecul utilităţilor publice pe

timpul manifestării fenomenelor meteo periculoase, respectiv inundaţii şi căderi masive de zăpadă, când au

fost afectate pe perioade scurte de timp instalaţii de alimentare cu energie electrică şi reţele de canalizare.

3.2.6 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Se pot produce în oricare zonă a judeţului prin prăbuşirea unor sateliţi, rachete de plasare a acestora

pe orbită, meteoriţi sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care

pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise

de 5 mSv/an (500 mrem/an).

173

3.2.7 Muniţie neexplodată

În urma luptelor purtate în al doilea Război Mondial de către trupele române, germane şi sovietice,

pe raza judeţului Giurgiu, frecvent sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată.

Pe linie pirotehnică, personalul specializat din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Vlaşca” al judeţului Giurgiu în asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, la nivelul judeţului

Giurgiu a executat următoarele misiuni de cercetare, detectare, identificare, ridicare, transport şi depozitare

a muniţiei:

Anul Misiuni Muniţii şi elemente de muniţie asanate

2014 25 38

2015 31 60

2016 23 154

2017 25 58

Secțiunea 3 – Analiza riscurilor biologice

În conformitate cu H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc, Direcţia de

Sănătate Publică gestionează îmbolnăvirile în masă – epidemiile, epizotiile/zoonozele şi este implicată

alături de celelalte ministere în gestionarea tuturor celorlalte riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Riscul biologic presupune expunerea la bacterii, viruşi, ciuperci, alte microorganisme şi toxine

asociate , reprezentând un potenţial pericol pentru sănătatea publică. Apariţia de agenţi patogeni contagioşi

noi – SRAS, virusul gripei aviare, virusul gripal AH1N1, dată fiind viteza şi amploarea traficului

internaţional, face posibilă răspândirea pe plan mondial în decurs de câteva ore şi declanşarea de noi

pandemii.

Epidemii

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populaţiei, datorită unor agenţi patogeni

cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de

agenţi purtători precum ţânţarii (malaria, febra galbenă), musca ţeţe (boala somnului), puricii, păduchii

(tifosul exantematic).

Acest fenomen poate apărea pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă durată.

În ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeţului sunt: meningita acută virala cu virusul

West – Nile; boala diareică acută la copii din colectivităţi; hepatita acută epidemică; rujeola la adolescenţi.

Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse.

În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli care dacă nu sunt

oprite în faza incipientă pot deveni epidemii. Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă,

leptospiroza, trichineloza.

Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot deveni

epidemii s-a întocmit Planul de protecţie și intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele maăuri

profilactice şi de intervenţie. Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate

Publică Giurgiu, prin specialiştii din compunerea acestora, echipa mobilă antiepidemică, centrele locale

permanente de asigurarea asistenței medicale.

Principalele măsuri care se iau sunt:

- supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru;

- intensificarea măsurilor sanitare epidemice;

- controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii alimentelor;

- distrugerea vectorilor de boli transmisibile;

- controlul îndepărtării reziduurilor lichide şi solide;

- controlul stării igienice şi al asigurării medicale în taberele de sinistraţi;

- urmărirea evoluţiei afecţiunilor la victimele dezastrului şi sprijinirea recuperărilor cât mai grabnice;

- aprecierea consecinţelor ulterioare ale dezastrului şi luarea de măsuri pentru lichidarea şi limitarea lor.

Măsuri preventive:

- vaccinarea;

- educarea populaţiei;

- păstrarea igienei în şcoală, colectivităţi şi în familie;

174

- izolarea focarelor de declanşare a epidemiilor;

- combaterea agenţilor purtători.

Epizootii

Sursele potenţiale de risc biologic o reprezintă toate exploataţiile de animale atât din sectorul

gospodăriilor populaţiei cât şi din sectorul colectivităţilor, inclusiv mediul silvic.

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Giurgiu monitorizează tipurile de activităţi profesionale

generatoare de epidemii, epizootii/zoonoze, şi anume:

- activităţi în serviciile de sănătate , inclusiv în unităţile sanitare de izolare şi examinare post mortem;

- activităţi în laboratoare clinice, veterinare şi de diagnostic;

- activităţi profesionale în care există contact cu animale şi/sau produse de origine animală;

- activităţi de producţie alimentară şi comercializare a alimentelor;

- activităţi în agricultură;

- activităţi în instalaţiile de eliminare a deşeurilor;

- activităţi în instalaţiile de epurare a apelor uzate;

- activităţi de dezinfecţie, dezinsecţie si deratizare.

Riscurile biologice afectează, practic, lucrătorii din orice sector de activitate, fiind deosebit de

importantă luarea unei atitudini globale, multidisciplinare care să implice sănătatea publică, protecţia

mediului, siguranţa alimentelor, securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Provocarea este de a identifica

rapid riscurile, pe măsură ce acestea apar şi de a analiza consecinţele pe care le au asupra sănătăţii publice

şi de a descoperi politici şi proceduri pentru a reduce răspândirea acestora.

Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt asigurate

de Direcţia Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Giurgiu.

Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt: tuberculoza bovină;

leucoza enzootică bovină; anemia infecţioasa a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor) dar fenomenul

nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.

De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apărea şi evolua următoarele boli (la

animale) care se pot transforma în epizootii: febra aftoasă, antraxul.

Direcţia Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Giurgiu a întocmit Planul de protecţie

şi intervenţie în caz de epizootii, în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenţie în special

pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în faza incipientă.

De asemenea este delimitată zona antiepizootică în jurul municipiului Giurgiu, iar personalul

sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor.

În colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Giurgiu sunt stabilite şi măsurile

profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal

la om.

În ultimii 10 ani nu s-au produs epizooti pe arii extinse care să poată fi considerate risc și care să

necesite măsuri speciale, singulare fiind cele cu gripa aviară de la Bulbucata.

Secțiunea 4 – Analiza riscurilor de incendiu

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare riscului asociat unui

sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţi de producere a

incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de compararea acestuia la un anumit nivel

prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de asociere şi stabilire a nivelului de risc de

incendiu (pentru clădiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţiile de

producţie şi depozitare), în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu pe baza densităţi termice şi

destinaţiei/funcţiunii clădirile civile, respectiv proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor şi

densitatea sarcinii termice pentru construcţiile de producţie şi depozitare şi surselor potenţiale de aprindere

existente.

175

Controlul riscului de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate

menţinerii (reducerii) riscului în limitele acceptabilitate stabilite.

Județul Giurgiu dispune de o platformă economică diversificată în care își desfășoară activitatea

operatori economici cu capital de stat, privat, străin și mixt.

În general profilul de activitate al acestora are un procent de vulnerabilitate redus la incendiu,

aceasta ca urmare a noilor tehnologii de înaltă performanță implementate, rezultanta fiind determinată de

cazuistica monitorizată la nivel județean.

Riscul de incendiu este frecvent în special în gospodăriile cetățenești, acesta fiind determinat în cele

mai multe cazuri de exploatarea în condiții de nesiguranță a mijloacelor de uz casnic, a instalaților utilitare

de încălzire, cât și a nerespectării celor mai elementare norme de prevenire a incendiilor.

Incendiile de pădure

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Giurgiu în componenţă au arbori din specia salcâm, în procent

de 33 %, salcie şi plop în proporţie de 77 %, arboret, tufăriş şi vegetaţie diversă.

Suprafeţele împădurite se extind pe 7971 ha, în special de-a lungul fluviului Dunărea, în proporţie

de 75 %, celălalt procent fiind reprezentat de Ostrovul Lungu, Mocanu, Camadinu şi pădurile din zona

Vlaşinu şi Plopşoru. Aceste suprafeţe de pădure sunt administrate de cele 5 districte, în subordinea cărora

aflându-se câte 5 cantoane silvice.

Pădurile din această zonă nu sunt străbătute de căi de acces principale sau de linii electrice.

Pe timp nefavorabil, în general toamna şi iarna, căile de acces spre aceste suprafeţe de pădure sunt

greu practicabile sau nepracticabile cu excepţia celor din zona Vlaşinu şi Plopşoru.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Comana în componenţă au arbori de esenţă tare, din speciile

stejar – 15 %, gârniţă – 55 %, ulm – 20 %, salcâm – 10 %, tufăriş, arboret şi vegetaţie diversă.

Suprafeţe împădurite se extind pe 9461 ha, fiind administrate de 5 districte, fiecare district având în

subordine câte 5 – 6 cantoane silvice.

Aproximativ 35 % din suprafaţa pădurilor administrate de Ocolul Silvic Comana este situată de-a

lungul râului Argeş, 45 % fiind constituită din trunchiuri de pădure situate în extravilanul localităţilor

Comana, Vlad Ţepeş, Mihai Bravu, Călugăreni şi Singureni, iar 20 % o reprezintă trunchiul de pădure

Coasta lui Tudorache situată în partea de nord - vest a fondului forestier şi are ca vecini Balta Comana şi

Balta Neajlovului. Această ultimă suprafaţă este vulnerabilă la incendii datorită distrugerii prin ardere a

stufului de către localnici. În cazul în care arderea este scăpată de sub control, incendiul se poate extinde cu

repeziciune la pădure şi poate provoca iniţierea unui incendiu în masă cu distrugeri însemnate.

Fondul forestier Comana, este străbătut de o reţea hidrografică abundentă, situaţie care poate

compensa în perioadele de criză asigurarea apei prin transport în zona calamitată, dacă sunt amenajate pe

aceste cursuri de apă rampe de alimentare care să asigure posibilităţi practice de alimentare pe tot timpul

anului. Rampele de alimentare pot fi amenajate pe următoarele cursuri de apă: râul Argeş care străbate

fondul forestier Comana de la nord - vest la sud - est şi delimitează prin maluri următoarele trunchiuri de

pădure: Vâltoarea, Popeşti, Stochiţei, Pâslari, Grădiştea, Ciumaţi, Chichineţe, Moarta; râul Sabar; râul

Neajlov; pârâul Câlniştea, Vadul Zboiu şi canale de irigaţii.

În general toate pădurile din fondul forestier Comana se învecinează cu terenuri agricole pe care se

cultivă păioase şi culturi înalte. Căile de acces în pădure sunt în general amenajate, fiind practicabile pe tot

parcursul anului.

Pentru reducerea riscului incendiilor în masă, pădurea este parcelată, iar între parcele există fâşii

izolatoare de protecţie cu lăţimea de 5 m arate şi întreţinute permanent.

Liniile de înaltă tensiune care trec prin pădure sunt izolate faţă de coronament prin defrişarea

arborilor de-a lungul acestora, pe fâşii cu lăţimea de 20 m, măsuraţi în stânga şi în dreapta de la mediana

traseului de conductori.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Bolintin se desfăşoară pe o suprafaţă de 10582 ha având în

componenţă păduri cu arbori din specia stejar în proporţie de 70 %, gârniţă 20 %, plop şi salcie 10 %.

Arboretul, tufărişul şi vegetaţia diversă fac parte componentă a faunei pădurilor fondului forestier.

Fondul forestier este administrat de 6 districte, acestea având în subordine câte 5 – 6 cantoane silvice.

176

Partea de nord - est a fondului forestier este mărginită de malurile râului Argeş, sursă potenţială de

apă pentru intervenţie în caz de incendiu în masă, întrucât malurile permit alimentarea cu apă a tehnicii în

orice perioadă a anului.

Drumuri comunale, căi de comunicaţii rutieră (autostrada), calea ferată străbat fondul forestier

Bolintin, situaţie care conduce la mărirea riscului de incendiu, dar totodată în cazul unui eventual incendiu

în masă, acestea sunt de mare folos, întrucât sunt practicabile indiferent de anotimp, uşor accesibile pentru

executarea oricărei intervenţii.

Aceste drumuri au şi rol de fâşie de protecţie, asigurând protecţia între parcele sau trunchiuri de

pădure, având lăţimi de la 40 m (autostrada) la 6 m (drumurile comunale şi forestiere).

Ca şi în celelalte păduri, din punct de vedere al prevenirii incendiilor, pădurile din cadrul fondului

forestier Bolintin, ca o măsură în plus sunt parcelate prin fâşii de protecţie, compuse din benzi arate, cu

lăţime de 5 m.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Ghimpaţi se întind pe o suprafaţă de 8112 ha, sunt administrate

de 5 districte, fiecare district având în subordine câte 4 – 5 cantoane silvice. Esenţa lemnoasă este compusă

din stejar 60 %, salcâm 12 %, răşinoase 1 %, diverse specii tari 20 %, diverse specii moi 10 %, arboret,

tufăriş şi vegetaţie diversă.

Căile de acces în pădure, în general, sunt greu practicabile pe timp favorabil şi nepracticabile în

zona pădurilor Iepureşti Deal, Singureni Deal, Dârza, Ghimpaţi, Naipu, Letca Veche, datorită terenurilor

accidentate şi a formelor de relief (dealuri, povărnişuri).

Intervenţia în caz de incendiu în masă în această zonă se poate realiza numai pe cale aeriană sau

folosindu-se efective mari de cetăţeni.

Absenţa surselor de apă din zona greu accesibilă şi a fâşiilor de protecţie de pe versanţii dealurilor

pot conduce la extinderea cu repeziciune a unui eventual focar de incendiu, care degenera cu uşurinţă şi în

timp scurt într-un incendiu în masă.

Aceste suprafeţe de pădure ocupă aproximativ 40 % din fondul forestier al Ocolului Silvic

Ghimpaţi.

Celelalte suprafeţe de pădure sunt străbătute de o reţea hidrografică considerabilă cu debit de apă în

toate anotimpurile anului, în unele zone cu posibilităţi de alimentare reduse datorită lipsei rampelor de

alimentare amenajate. Rampele de alimentare pot fi amenajate pe râurile Glavacioc, Neajlov şi Milcovăţ.

Pădurea Mereni - Ştefeni şi Letca - Nifon sunt străbătute de o linie energetică de înaltă tensiune,

protejată faţă de pădure şi coronamentul acesteia.

Pentru reducerea riscului incendiilor în masă, pădurea este parcelată, iar între parcele există fâşii

izolatoare de protecţie cu lăţimea de 5 m arate şi întreţinute permanent.

Conform datelor statistice înregistrate la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Vlaşca” al

judeţului Giurgiu, în anul 2017 unitatea a fost solicitată la 790 incendii, din care:

340 incendii, din care:

305 stinse de către serviciile profesioniste – ISUJ;

17 stinse în cooperare – ISU – SVSU/SPSU;

18 stinse de către SVSU/SPSU.

450 incendii necontrolate de miriști, vegetaţie uscată, gropi de gunoi din care:

432 stinse de către serviciile profesioniste – ISUJ;

10 stinse în cooperare – ISU – SVSU/SPSU;

8 stins de către SVSU/SPSU.

Comparativ cu anul 2016 s-a constatat o scădere a numărului incendiilor (fără incendii de vegetaţie

uscată), de la 356 la 340.

În anul 2017, numărul intervențiilor la incendii necontrolate de miriști și vegetație uscată a scăzut la

450, față de anul 2016 când au fost înregistrate 518 intervenții.

Pe timpul intervenţiilor la cele 340 incendii au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste

35208000 ron. Pagubele produse la incendii au fost estimate la 3917000 ron.

Ponderea incendiilor, în funcţie de tipul proprietăţii bunurilor afectate, a prezentat specificitatea

redată mai jos:

- 66 % proprietăţi individuale (locuinţe, anexe, bunuri, mijloace de transport);

177

- 19 % domeniul public al statului;

- 10 % domeniul privat român;

- 5 % altele.

Cele 340 incendii au fost determinate în principal de următoarele împrejurări:

- 28 % instalaţii electrice defecte;

- 22 % focul deschis;

- 16 % coş, burlan de fum defect sau necurăţat;

- 34 % altele.

Incendiile au avut ca sursă de aprindere:

- 41 % flacăra (focuri în aer liber, chibrit, flăcări de la aparate termice etc.);

- 28 % scurtcircuitul electric;

- 23 % jar sau scântei;

- 8 % altele.

Secțiunea 5 – Analiza riscurilor sociale

Pe raza judeţului Giurgiu pot apare diferite riscuri sociale datorită unor vicii de organizare şi

gestionare a adunărilor, festivalurilor, târgurilor şi a altor manifestări organizate de-a lungul anului.

Totodată acest tip de risc mai poate să apară cu ocazia desfăşurării unor manifestări cu afluenţă

mare de public, cum ar fi manifestările sportive desfăşurate în săli de sport şi pe stadioane, precum şi

mişcări sociale, mitinguri şi manifestaţii de protest.

Riscurile sociale sunt fenomene determinate în general de factori psihosociali, politici și socio-

umani, pe fondul apariţiei la nivel macro al nemulţumirilor, neîncrederii sau a adversității între grupuri

etnice, politice și religioase.

În prezent în zona de competență a județului Giurgiu, riscul social este atât controlat cât și diminuat

ca urmare a aplicării la nivel zonal a unor politici economico-sociale compatibile cu mediul socio-uman.

Garantarea drepturilor, asigurarea protecţiei sociale fără a se atinge interesele personale licite ale

individului, valorile patrimoniale ale acestuia, apartenenţa politică, obiceiurile etnice, confesiunea

religioasă, naţionalitatea și convingerile politice sunt factori determinanți ai climatului normal.

Efectele negative ca rezultantă a tensiunilor sociale în cele mai dese cazuri apar ca urmare a

nerespectării sau încălcării drepturilor omului, aceasta fiind latura determinantă în toate mediile care

concură la tulburarea stării de normalitate la nivelul oricărei comunități.

Privind retrospectiv, în judeţul Giurgiu au fost înregistrate evenimente negative astfel:

- interetnice: Ogrezeni – 1990; Bâcu – 1990 - 2003; Bolintin Deal – 1990;

- spectatori, suporteri, participanţi la manifestări sportive, scăpaţi de sub control: Giurgiu – 2007.

Sărbători legale, religioase, târguri şi alte manifestări care pot crea riscuri sociale:

1 ianuarie: Sărbătorirea Anului Nou;

6 ianuarie: Boboteaza;

24 ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române;

21, 22, 23 şi 24 aprilie: Zilele Municipiului Giurgiu şi sărbătorirea Sfântului mucenic Gheorghe,

patronul spiritual al oraşului Giurgiu;

aprilie – mai: Învierea Domnului – Sfintele Paşti;

mai – iunie: Rusaliile;

1 mai: Ziua Internaţională a Muncii;

1 iunie: Ziua Internaţională a Copilului;

15 august: Ziua Marinei și Sf. Maria;

august: Bâlciul anual;

30 noiembrie: Sf. Andrei;

1 decembrie: Ziua Naţională a României;

25 decembrie: Crăciunul.

178

Secțiunea 6 – Analiza altor tipuri de riscuri

Conform datelor statistice înregistrate la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Vlaşca” al

judeţului Giurgiu, în anul 2017 intervenţiile cele mai des desfăşurate au fost cazurile asistate de

S.M.U.R.D. – în număr de 3880 (50 % din totalul activităţilor). Numărul intervenţiilor S.M.U.R.D. ale

subunităţilor I.S.U. Giurgiu a prezentat o scădere (cu 15 %) de la 4559 în anul 2016 la 3880 în anul 2017.

PERSOANE ADULTE SALVATE TOTAL

Accident rutier 129

Afecţiuni cardiace 593

Arsuri 9

Asistenţa persoanelor 35

Bolnav găsit decedat 8

Bolnavi cu stop cardio-respirator neresuscitat 19

Bolnavi cu stop cardio-respirator resuscitat 21

Descarcerare 22

Diverse 1827

Intoxicaţii 91

Traumatisme 599

Deplasări fără intervenţie 35

Alarme false 1

Alte intervenţii 2

TOTAL 3391

COPII SALVATI TOTAL

Accident rutier 15


Arsuri 4


Descarcerare 3

Diverse 275

Intoxicaţii 10

Traumatisme 67


TOTAL 387

CAZURI ASISTATE S.M.U.R.D. TOTAL

Accident rutier 131


Arsuri 13


Bolnav găsit decedat 8


Bolnavi cu stop cardio-respirator resuscitat 21

Descarcerare 17

Diverse 2101

Intoxicaţii 101

Traumatisme 666

Alte intervenţii 1

Deplasări fără intervenţie 154

Alarme false 6

Asigurarea/supravegherea zonei de producere probabilă a situaţiei de urgenţă de

către serviciile profesioniste

3

TOTAL 3880

179

Capitolul IV – ACOPERIREA RISCURILOR Pentru gestionarea corespunzătoare a situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă şi

organizarea intervenţiei de către structurile care au repartizate funcţii de sprijin pentru gestionarea

riscurilor în conformitate cu H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc, a fost

elaborat Registrul de riscuri şi capabilităţi existente la nivelul judeţului Giurgiu.

Planificarea, coordonarea, conducerea şi executarea acţiunilor de răspuns specifice, cooperarea cu

celelalte instituţii şi organisme implicate, folosirea forţelor şi mijloacelor proprii, constituirea dispozitivelor

de intervenţie şi asigurarea comunicaţiilor se realizează integrat, în scopul îndeplinirii în mod unitar şi

coerent a atribuţiilor stabilite prin lege.

Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie

Concepţia desfăşurării acţiunilor de intervenţie are ca scop stabilirea detaliilor de planificare,

conducere şi coordonare operaţională necesare punerii în practică a acţiunilor tuturor factorilor implicaţi în

vederea cooperării riscurilor la nivelul judeţului Giurgiu.

Concepţia urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

- cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă, a riscurilor la nivelul

judeţului Giurgiu;

- punerea în aplicare parţial sau total a planurilor operative în vederea realizării măsurilor de

prevenire/protecţie, intervenţie în sprijinul populaţiei în cazul manifestării unui anumit tip de risc;

- cunoaşterea fluxului informaţional - decizional la nivelul judeţului Giurgiu;

- verificarea viabilităţii planurilor operative şi de cooperare de către fiecare instituţie cu funcţii de sprijin

implicată în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Pentru evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere şi limitarea consecinţelor

acestora se vor desfăşura următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea

datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor: controale şi

inspecţii de prevenire; avizare / autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; acordul; asistenţă

tehnică de specialitate; informarea preventivă; pregătirea populaţiei; constatarea şi sancţionarea încălcărilor

prevederilor legale; alte forme prevăzute de lege;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ - teritoriale şi asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii şi aplicaţii.

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare şi complexitate ridicată, potrivit procedurilor

în vigoare, se activează Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (C.J.C.C.I. la sediul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu din municipiul Giurgiu, str.

Dorobanți, nr. 19.

În exercitarea atribuţiilor funcţionale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului

Giurgiu execută următoarele:

- elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină;

- elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie;

- evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în competenţa

inspectoratului şi structurilor subordonate şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în

responsabilitatea acestora;

- gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor

Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel judeţean şi local);

- asigură informarea conducerii inspectoratului general cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul

procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.

În regim de normalitate (la rutină), activitatea C.J.C.C.I. este asigurată de personal din cadrul

Centrului operaţional judeţean al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu

care monitorizează situaţia la nivel judeţean şi transfrontalier în domeniul situaţiilor de urgenţă.

C.J.C.C.I. poate funcţiona parţial sau total încadrat conform procedurilor de activare pe faze:

180

a) galben – alertă: toate atribuţiile privind gestionarea situaţiei de urgenţă aflată în această fază se transferă

personalului din tură de la C.J.C.C.I. care se suplimentează cu specialişti din structurile specializate ale

I.S.U.J.; activitatea se desfăşoară în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor;

b) portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I.: personalul din faza precedentă – galben care se suplimentează

cu specialişti din alte structuri specializate ale I.S.U.J., precum şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice

judeţene responsabile sau care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea tipului de risc manifestat,

conform legislaţiei în vigoare; activitatea se desfăşoară în spaţiile alocate C.J.C.C.I., conform procedurilor;

c) roşu – activare totală: personalul din faza precedentă - portocaliu, este suplimentat, până la încadrarea

completă prevăzută în organigrama C.J.C.C.I., cu specialişti din cadrul tuturor instituţiilor publice judeţene

cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă conform legislaţiei în vigoare; activitatea se desfăşoară

în spaţiile alocate C.J.C.C.I., conform procedurilor şi asigură fundamentarea şi ducerea la îndeplinire a

hotărârilor Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Secţiunea 2 - Etape de realizare şi faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor

profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi conduse pe urgenţe potrivit Concepţiei specifice

de acţiune în situaţii de urgenţă a inspectoratului judeţean. Intervenţia structurilor subordonate

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu se realizează pe două priorităţi

(urgenţe) de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel:

a) Prioritatea (urgenţa) numărul 1 cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile specializate,

în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, salvării oamenilor şi bunurilor de patrimoniu, limitării

sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:

- participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea cercetării chimice, biologice şi radioactive în

vederea stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei afectate;

- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

- înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;

- căutarea şi salvarea victimelor;

- acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă;

- salvarea/protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor de patrimoniu;

- descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

- limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;

- evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;

- stingerea incendiilor;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate.

b) Prioritatea (urgenţa) numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul 1, la care se adaugă:

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii;

- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

- participarea la evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

- executarea controlului sanitar epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;

- transportul şi distrugerea muniţiei menţionate la acţiunile din prioritatea numărul 1;

- verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

- participarea la misiunile de degajare a căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi

accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

181

Nr.

crt.

Tipuri

de risc

Etapa I

(de prevenire)

Etapa II

(de protecţie - intervenţie)

Etapa III (de limitare şi

înlăturare a urmărilor)

Etapa IV

(de refacere, relocare)

1. Riscuri

naturale

- identificarea surselor de risc, a

mecanismelor de declanşare a acestora şi a

potenţialelor efecte;

- monitorizarea surselor de risc şi a evoluţiei

factorilor ce pot declanşa riscurile;

- stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor, a

răspunderilor;

- elaborarea de norme, reglementări, planuri

de funcţionare, exploatare;

- elaborarea planurilor de protecţie la

intervenţie;

- pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

- executarea de antrenamente şi verificări;

- elaborarea de studii, proiecte etc.;

- execuţia de lucrări de apărare, izolare,

securitate etc.;

- asigurarea financiară a lucrărilor,

locuinţelor;

- vaccinări profilactice.

U. I.

- primirea şi verificarea

informaţiilor;

- executarea înştiinţării, avertizării şi

alarmării;

- acordarea primului ajutor, salvarea

răniţilor;

- evacuarea persoanelor aflate în

pericol;

- asanarea muniţiilor, materialelor

explozive, periculoase etc.;

- fixarea incendiilor.

U. II.

- deblocarea căilor de acces;

- triajul, evacuarea răniţilor;

- realizarea dispozitivelor de

intervenţie;

- realizarea taberelor de sinistraţi;

- executarea decontaminărilor.

U. III.

- lichidarea incendiilor mici;

- neutralizarea pericolelor iminente;

- lucrări de consolidare diguri, clădiri.

U. I.

- organizarea raioanelor de

intervenţie;

- punerea în siguranţă a

clădirilor.

U. II.

- eliberarea spaţiilor afectate;

- consolidarea construcţiilor,

digurilor;

- branşamente la utilităţi

publice.

U. III.

- refacerea reţelelor utilităţilor

publice;

- operaţiuni de dezinsecţie,

dezinfecţie, igienizare.

U. I.

- pregătirea spaţiilor

pentru relocare;

- igienizarea surselor de

apă;

- refacerea capacităţilor

economice.

U. II.

- relocarea persoanelor;

- reluarea activităţilor

economico - sociale;

- inventarierea pagubelor

şi

costurilor;

- reorganizarea măsurilor

de protecţie.

U. III.

- lucrări de reconstrucţie;

- investiţii în lucrări de

apărare şi modernizare.

2. Riscuri

tehnolo

gice

- identificarea surselor de risc, a

mecanismelor de declanşare a acestora şi a

potenţialelor efecte;

- monitorizarea surselor de risc şi a evoluţiei

factorilor ce pot declanşa riscurile;

- stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor,

răspunderilor;


U. I.

- asigurarea protecţiei personalului şi a

populaţiei;

- primirea şi verificarea informaţiilor;

- executarea înştiinţării, avertizării şi

alarmării;

- acordarea primului ajutor, salvarea

răniţilor;

U. I.

- organizarea raioanelor de

intervenţie;

- punerea în siguranţă a

clădirilor.

U. II.

- eliberarea spaţiilor afectate;

- consolidarea construcţiilor,

U. I.

- pregătirea spaţiilor

pentru relocare;

- igienizarea surselor de

apă;

- refacerea capacităţilor

economice.

U. II.

182

de funcţionare, exploatare;

- elaborarea planurilor de protecţie la

intervenţie;

- pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

- executarea de antrenamente şi verificări;

- elaborarea de studii, proiecte etc.;

- execuţia de lucrări de apărare, izolare,

securitate etc.;

- asigurarea financiară a lucrărilor,

locuinţelor;

- vaccinări profilactice;

- elaborarea planurilor de urgenţă internă şi

externă;

- achiziţionarea de mijloace de protecţie a

personalului;

- verificarea periodică a stării tehnice a

utilajelor şi materialelor periculoase din

obiective;

- verificarea spaţiilor şi utilajelor de

decontaminare.

- evacuarea persoanelor aflate în

pericol;

- asanarea muniţiilor, materialelor

explozive, periculoase etc.;

- fixarea incendiilor.

U. II.

- deblocarea căilor de acces;

- triajul, evacuarea răniţilor;

- realizarea dispozitivelor de

intervenţie;

- realizarea taberelor de sinistraţi;

- executarea decontaminărilor.

U. III.

- lichidarea incendiilor mici;

- neutralizarea pericolelor iminente;

- lucrări de consolidare diguri, clădiri.

digurilor;

- branşamente la utilităţi

publice.

U. III.

- refacerea reţelelor utilităţilor

publice;

- operaţiuni de dezinsecţie,

dezinfecţie, igienizare.

- relocarea persoanelor;

- reluarea activităţilor

economico - sociale;

- inventarierea pagubelor

şi

costurilor;

- reorganizarea măsurilor

de

protecţie.

U. III.

- lucrări de reconstrucţie;

- investiţii în lucrări de

apărare şi modernizare.

3. Riscuri

biologi

ce

- identificarea surselor de risc şi compararea

acestora cu standardele actuale;

- executarea cercetării (trasee, suprafeţe,

obiective, capacităţi etc.);

- însuşirea standardelor străine acolo unde

legislaţia noastră nu prevede;

- elaborarea planurilor de protecţie

intervenţie;


de funcţionare etc.;

- elaborarea de programe profilactice,

educaţionale etc.;

- pregătirea de materiale necesare

intervenţiei.

U. I.

- izolarea zonei (obiectivului,

colectivităţii etc.);

- instituirea carantinei.

U. II.

- lansarea tratamentelor generale;

- recoltarea de probe, material

contaminat etc.

U. III.

- analiza probelor;

- lansarea soluţiilor, antidoturilor,

programelor de combatere etc.

U. I.

- fixarea zonelor,

colectivităţilor, materialului

ce trebuie tratat.

U. II.

- lansarea şi execuţia

tratamentului specific.

U. III.

- lansarea programelor de

eradicare;

- neutralizarea (depozitarea)

materialului contaminat.

U. I.

- verificarea suprafeţelor,

terenurilor, clădirilor,

obiectivelor;

- relocarea populaţiei,

colectivităţilor de animale.

U. II.

- actualizarea programelor

profilactice, de prevenire

şi aplicarea lor în funcţie

de noile realităţi.

183

Secţiunea 3 - Acţiunile de protecţie – intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă în scopul

prevenirii agravării situaţiilor de urgenţă, limitării sau înlăturării după caz a acestora şi se referă la:

- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

- limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;

- salvarea victimelor;

- acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

- descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;

- evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele supuse

riscurilor;

- stingerea incendiilor;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare;

- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii;

- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

- executarea controlului sanitar - epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii;

- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;

- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi

accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

Secţiunea 4 - Instruirea

Pregătirea personalului şi forţelor de intervenţie pentru cunoaşterea modalităţilor de acţiune în cazul

producerii unor situaţii de urgenţă se desfăşoară pe următoarele nivele:

- prefect, subprefect, preşedintele consiliului judeţean;

- primari, viceprimari, secretari;

- personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu, în baza ordinelor

Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, funcţie de tipurile de risc;

- S.V.S.U.;

- S.P.S.U. - instituţie/operatori economici de care aparţin.

Secţiunea 5 - Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării,

măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii

informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii

de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului

producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi

asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile

operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la

staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării

acţiunilor preventive şi de intervenţie.

În situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu structurile Ministerului

Afacerilor Interne şi celelalte instituţii ale administraţiei publice judeţene şi locale participante la misiuni se

realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului

Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.

184

Detalierea rolului, locului şi responsabilităţilor structurilor reprezentate în Centrul Judeţean de

Coordonare şi Conducere a Intervenţiei sunt precizate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al

acestuia, elaborat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu.

În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre posibile asemenea situaţii,

cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul structurilor abilitate

(inspectoratelor de poliţie/jandarmi) sau în cadrul Centrului Judeţean de Conducere a Acţiunilor de Ordine

Publică, după caz.

Responsabilitatea privind modul de acţiune, conducerea forţelor proprii şi coordonarea celor primite

în sprijin revine inspectorului şefi, conform competenţelor conferite de lege.

Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/acţiunii va

preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date:

- aliniamentele (sectoarele) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor

inspectoratului;

- misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii

operative şi eficiente;

- modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de

evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare.

La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de

cooperare interinstituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi

ordinele conducătorilor instituţiilor publice judeţene reprezentate în Comitetul judeţean pentru situaţii de

urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante

la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează.

185

Acoperirea riscurilor


Nr.

crt. UAT Riscuri Acoperirea riscurilor

1 Giurgiu

Furtuni: 23703 acoperişuri locuinţe, 979 ha culturi agricole, 665 ha doborâturi fond forestier

Inundaţii fluviul Dunărea diguri de apărare - 4 km

Inundaţii: str. Rozelor, str. Pietrelor, fdt. Bujorului, str. Ramadan, str. Dudului, str. Salciei, str.

Berzei, str. Oltului; 20000 persoane; 5000 locuinţe; 2 poduri; 123 km DC, 7 km DJ, 5 km DN,

20 km căi ferate; 1692 ha teren arabil; 144 ha fâneţe, păşuni; 150 fântâni la gospodăriile

populaţiei

Secetă: 979 ha teren arabil; 144 ha păşuni, fâneţe; 1500 fântâni în gospodăriile populaţiei din

cartierele Sloboziei, Alexandriei, Bălănoaiei, Ghizdarului, Dunării, şos. Bucureşti, Prieteniei

Zăpoare: Canalul Plantelor

Înzăpeziri: 123 km DC, 7 km DJ, 5 km DN, 20 km căi ferate

Alunecări de teren: 80 locuinţe ale populaţiei din str. 1 Decembrie 1918, zona blocurilor H1,

H2, H3 şi H4, str. Dunării

Riscuri chimice: SC Delta Gas, Polchim, Parc Industrial Nord, Ţesătura UCO

Incendii industrie: Petrom SA, Panebo, Terminal Gas, Global Energy SA, depozit de lemne:

Sloboziei, Bălănoaiei şi Alexandriei

Instalaţii sub presiune: Petrom SA, Panebo, Terminal Gas, Global Energy, Lacta, Lukoil, Bul

Rom Gas

Accidente rutiere: Mototolea, Liber Trans

Accidente cale ferată: CFR Giurgiu Oraş - Nord, Global Energy, Panebo, Terminal Gas, CFR

Giurgiu Sud, Shipyard ATG Giurgiu, Zona Liberă

Accidente conducte magistrale: Global Energy, Rompetrol, Apă Canal, Wirom, Shipyard ATG

Poluare ape: Apă Canal, SNIF, Dunapref, Global Energy, Zirom, Petrom, Giurgiu Nav,

SCAEP, Ţesătura UCO

Prăbuşiri construcţii: case de pe str. Gării, blocuri de locuinţe construite înainte de 1977, sedii

de agenţi economici, instituţii publice; Hale ICMUG, Global energy, Dunăreana, SC

Dunapref, AISE Elco SRL, Electrica Enel SA, Consig, Tracum, Bad Axel, Lacta, Delta Gas,

Shipyard ATG

Eşecul utilităţilor publice: 160,565 km reţele electrice; 174,61 km reţele telefonce; conducte

gaz metan (68 km conductă aducţiune, 30 km conductă în municipiu instalată); 205 km

conducte apă; 21 km conducte agent termic; 150 km reţele canalizare

Cutremur: 106 clădiri vulnerabile, 26298 gospodării vulnerabile

186

Nr.


2 Bolintin

Vale

Inundaţii Argeş şi Sabar: Crivina, str. Biserica - 4 gospodării, 20 ha teren agricol; Bolintin

Vale, str. Palanca intersecţie cu str. Republicii - 10 gospodării, 12 ha teren agricol; Suseni - 9

gospodării; Malu Spart - 1 gospodărie.

Diguri de protecţie în zona Malu Spart -

Valea Timpuriu 150 ml, str. Palanca,

gospodăria Vasilescu A 200 ml, balta Crivina

300 ml.

Sunt propuse lucrări de amenajare a rigolelor

pentru scurgere pe o lungime de 400 m,

respectiv achiziţionarea utilajelor: pompă

sumersibilă, autospecială 3000 l, 4 buc. furtun

tip B - 20 m, 2 buc. racord B - C, 4 buc.

furtun tip C - 20 m.

Incendii de pădure: Pădurea Malu Spart (SC Romsilva SRL)

Pericol de accident chimic - SC Apa Nova București SA - Stația de tratare Crivina (folosirea

clorului în procesul de tratare pentru dezinfecția apei).

3 Mihăileşti

Inundaţii râul Argeş: 49 case, 20 anexe, 100 fântâni inundate Dig de protecţie

Cutremur - 12 gospodării

Transport rutier - SC Delta Gas LNC SRL Mihăileşti - transport GPL în cisterne rutiere

Epizootii - SC Avicola Bucureşti SRL (263773 păsări), SC Golden Chichen SRL (110104

păsări), SC Agronutrisco Impex SRL (380481 păsări), SC Silver Hawk SRL (124000 păsări),

SC Mixalim Impex SRL (134658 păsări)

4 Adunaţii

Copăceni

Inundaţii râul Argeş Dig de protecţie

Înzăpeziri - DN 5: Călugăreni - Adunaţii Copăceni; DN 5 A: Adunaţii Copăceni - Varlaam -

Mogoşeşti; DJ 412 A: Adunaţii Copăceni - Mihăileşti

Riscuri biologice (epizootii / zoonoze): SC Albora SRL (1100 bovine), PF Iancu Cătălin (70

bovine)

5 Băneasa

Alunecări de teren - latura sudică a fostului sat Meletie

Riscul producerii de incendii: 40 % la case și gospodării, 5 % la pajiști, 5 % la păduri, 15 % la

obiective industriale, 15 % la autovehicule, 10 % la alte situații

6 Bolintin

Deal

Accidente substanţe periculoase (cisterne auto) - locuinţele situate de-a lungul DJ 601 şi DJ

401 Intervenţia SVSU

Incendiu - explozie: 4 blocuri de locuit, 12 agenți economici, 5 gospodării Intervenţia SVSU

Inundaţii râurile Sabar şi Argeş: sat Mihai Vodă - 174 ha teren agricol şi gospodăriile situate

de-a lungul râului Sabar. Canalele Valea Răstoaca şi Valea Rogoaza

Cutremur: 1800 locuințe.

Inundații, acumulări pluviale: 190 gospodării în Bolintin Deal pe străzile Barbu Lăutaru și Decomatări, regularizări, rectificări ale

187

Nr.


Pictor Grigorescu, în satul Mihai Vodă pe străzile Nicolae Bălcescu, Paduri, Școlii, Traian și

Oltului; 342 ha teren arabil.

albiilor

7 Bucşani Inundaţii râurile Neajlov şi Dâmbovnic

În curs de realizare lucrări de îndiguire la

afluenţa râurilor Dâmbovnic şi Neajlov;

proiect privind regularizarea râului Neajlov pe

traseul de la N la V până la afluenţa cu râul

Dâmbovnic pe un traseu de 2 km

8 Buturugeni

Viituri pârâul Ilfovăţ: 11 gospodării şi 15 ha teren agricol în satele Pădureni şi Podu

Ilfovăţului. Zona de evacuare este terenul de izlaz (24 ha)

situat pe DC 134 Buturugeni - Pădureni, unde

se va amplasa o tabără. Inundaţii: 80 ha teren agricol neproductiv în satele Buturugeni şi Poşta

Avarie la barajul Grădinari: 160 de gospodării, 1400 ha teren. Regularizare râul Argeş, acumulare lacul

Mihăileşti

9 Călugăreni

Inundaţii râul Câlniştea: 1,5 km DC 107 Călugăreni - Hulubeşti

Înzăpeziri: DN 5 Daia - Uzunu - Călugăreni - Adunaţii Copăceni; DJ 411 Singureni -

Călugăreni - Comana; DJ 603 Stoeneşti - Uzunu - Mihai Bravu

Incendii: Rezervaţia Comana

Alunecări de teren - Uzunu, Crucea de Piatră, Brăniştari

Accidente rutiere: DN 5 Giurgiu - Bucureşti

Risc poluare ape: 3 poduri peste râul Neajlov

Muniţie neexplodată

10 Clejani Inundaţii - râul Neajlov: 53 gospodării, 30 ha teren agricol Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi

reprofilări de albii

11 Colibaşi

Inundaţii râul Argeş: 113 persoane, 40 gospodării, 40 anexe gospodăreşti, 160 animale, 640

păsări, 50 ha teren agricol, un pod pe DJ 412, 3 km DC.

Malul stâng al râului Argeş este îndiguit pe o

lungime de 4,915 km.

Inundaţii râul Sabar: 50 persoane, 15 gospodării, 17 anexe gospodăreşti, 60 animale, 220

păsări, 30 ha teren agricol.

Malul drept al râului Sabar este îndiguit pe o

lungime de 9,4 km, din care 4,7 km pe

teritoriul localităţii.

Avarie la CH barajul Mihăileşti pe râul Argeş: 2500 persoane, 780 gospodării, 690 anexe

gospodăreşti, 2300 animale, 4200 păsări, 1800 ha teren agricol, 2,5 km DJ 412, 11,5 km DC,

25 km reţele electrice.

Instalarea a 2 tabere de sinistraţi în locaţia

"deal Dobreni" în tarlaua T28, arabil A179, pe

DE 168, şi locaţia "deal Gostinari" la

intersecţia DJ 412 cu DN 5A.

Incendii de pădure: pădurea situată în N-E localităţii la graniţa cu judeţul Ilfov, 38,7 ha pădure

în locaţiile Moarta şi Rîioasa.

12 Comana Incendii de pădure: satele Comana şi Vlad Ţepeş

188

Nr.


Inundaţii în lunca Argeş - Sabar Lucrări hidrotehnice executate în amonte de

Argeş şi pe Neajlov

Avarie la Barajul de la Mihăileşti de pe râul Argeş: Budeni, Comana, Falaştoaca, zona de est

Grădiştea: 540 gospodării, 700 ha teren agricol, 300 ha păşune, 5 km DN 5 A, 3 km DJ, 5 km

cale ferată, drumuri comunale, Şcoala gimnazială Falaştoaca, Biserica Falaştoaca, 4 societăţi

comerciale, gara CFR Grădiştea

Îndiguiri şi regularizări

Inundaţii râul Neajlov: Budeni, Comana, Falaştoaca, Grădiştea: 300 gospodării, 500 ha teren

agricol, 200 ha păşune, 2 km cale ferată, 5 km DN 5 A, 6 km DJ, 20 km DC, 1 pod, 100 ha

pădure

Inundaţii pârâul Gurbanu: Comana, Vlad Ţepeş: 15 gospodării, 2 ha pădure, 2 ha teren arabil

Ploi abundente: sat Comana, la intersecţia străzilor Bujorului cu Ghimpelui şi Stejari - 10

gospodării

Ploi abundente: la intersecţia străzii Sf. Dumitru cu str. Şerban Cantacuzino (DJ 411) - 5

gospodării

Ninsori abundente: circulaţie blocată între satele Mogoşeşti şi Grădiştea; de la ieşirea din satul

Budeni până la intersecţia cu DJ 412 A; de la ieşirea din satul Brăniştari până la intrarea în

satul Budeni

Alunecări de teren: satul Comana, în zona Valea Morii: 21 gospodării; zona aflată pe malul

drept al râului Neajlov; satul Grădiştea, terenul unde este construită biserica; porţiunea de dig

dintre satele Budeni şi Comana pe DJ 411

Muniţie neexplodată: Balta Comana, Lunca Neajlovului, Lunca Argeşului

Pericol de poluare a râurilor Argeş şi Neajlov - poate fi afectată SC Baltic Marine Group SRL

care se alimentează cu apă din râul Argeş

13 Cosoba

Substanţe toxice - 250 locuitori pot fi intoxicaţi cu clor în caz de accident la SC Apanova SA

Joița.

Inundaţii râurile Dâmboviţa şi Ciorogârla: 60 case, 80 anexe gospodăreşti, 140 persoane, 3 cai,

5 bovine, 35 porcine, 160 păsări. Lucrări de regularizare

Incendii de pădure: 239 ha pădure proprietate privată și de stat situată la o distanță de minim 2

km de localitate.

Epizootii: 24 cai, 27 bovine, 150 porcine, 1700 păsări

Cutremur: 30 - 50 persoane.

14 Crevedia

Mare Inundaţii râul Neajlov - 15 gospodării, 100 ha teren agricol, 100 ha păşune

Dig de apărare pe malul stâng al râului

Neajlov; îndiguiri pe ambele părţi la braţul

secundar al râului Neajlov

189

Nr.


Incendii pădurile Mierla (204 ha), Ursoaia (590 ha), Sg. Gheorghe (252 ha), Eforie (292 ha),

Rotita (378 ha), Gavanatu (411 ha), Dealu (414 ha)

Înzăpeziri: DC care face legătura între DN 61 şi DJ 601; DN 61 care face legătura între

Crevedia Mare şi Dealu; DN 61 care face legătura între Dealu şi Bucşani.

15 Floreşti

Stoeneşti Inundaţii râurile Argeş şi Sabar

16 Frăteşti

Inundaţii Valea Onceşti Lucrări de regularizare

Înzăpeziri: DN 5: Giurgiu - Bucureşti, între Remuş şi Frăteşti; DN 5 B: Giurgiu - Ghimpaţi, la

nord de satul Bălănoaia; DC 115: Remuş - Cetatea - Bălănoaia; DC 116: Frăteşti - Cetatea -

Bălănoaia.

Planul propriu de măsuri pe perioada

sezonului rece

Riscuri industriale: SC Azochim SRL - punct de lucru Frăteşti

Principalele forţe de intervenţie pentru

situaţiile de accidente majore pe

amplasamentrul de la SC Azochim SRL -

punct de lucru Frăteşti sunt dispuse în

municipiul Giurgiu, la o distanţă de 11 km.

Accidente rutiere şi feroviare - DN 5, DN 5 B; CF Giurgiu - Videle

Epizootii: SC La Tara SRL (1,3 milioane păsări)

17 Găiseni Inundaţii râurile Argeş Supraînălţare dig - apărare mal Căscioarele

18 Găujani

Inundaţii fluviul Dunărea: 10 ha păşune comunală Lacurele, 50 ha teren arabil SC

Agozootehnica SA Vedea, 5 case în Pietrişu. Dig de apărare construit pe malul Dunării

Înzăpeziri - DN 5 C, drumurile comunale

19 Ghimpaţi

Inundaţii râul Glavacioc

Incendiu - explozie: SC OMV Petrom Marketing SRL, SC Panebo 94 SRL

Accidente rutiere: DN 6, DN 5, DN 61

Poluarea pârâului Râiosul - Sc Holland Dairy Farm (680 bovine, Naipu)

20 Gogoşari

Accidente rutiere DJ 504A: între satele Drăghiceanu şi Izvoru există o curbă periculoasă

Înzăpeziri: DJ 504 A la intrare în Gogoşari şi între Drăghiceanu şi Izvoru; DC 120 Gogoşari -

Răleşti

Planul propriu de măsuri pe perioada

sezonului rece

Inundaţii râul Parapanca: Izvoru - 6,45 ha teren agricol, 24,05 ha păşune, 17 gospodării, SC

Microdinamic SRL; Drăghiceanu - 5 ha păşune, 10 gospodării, 2 km DJ 504A, 169 m DC 120

Gogoşari - Răleşti; Gogoşari - 8 ha lizieră salcâmi, 17 gospodării, 11 ha teren arabil, 3 ha

păşune

Lucrări de îndiguire executate de SC Pesco

SRL

21 Gostinari Inundaţii râul Argeş Lucrări de regularizare

Înzăpeziri - DJ 411 între Comana şi Mironeşti; DJ 412 între Gostinari şi Prundu

190

Nr.


Muniţie neexplodată

22 Gostinu Inundaţii fluviul Dunărea Dig de apărare

23 Grădinari

Inundaţii prin revărsări de râuri

Înzăpeziri DJ 412 A şi DJ 401 A Intervenţia SVSU

Epizootii / zoonoze. 5 SC cu 1.013.016 capete păsări în zona limitrofă comunei (Mihăileşti) Intervenţia SVSU

24 Herăşti

Incendii de pădure - 150 ha

Inundaţii râul Argeş

Accidente rutiere - DJ 401

25 Iepureşti Epizootii (SC Jack Moric Com SRL, Gorneni)

26 Isvoarele Inundaţii râul Argeş şi Barajul Coşcova Lucrări de regularizare

Înzăpeziri: DN 5 A, între Isvoarele şi Hotarele - 0,9 km; drumurile săteşti - 3 km.

27 Izvoarele Incendii

28 Joiţa

Accident la Staţia de pompare - tratare Arcuda - SC Apa Nova Bucureşti SA: intoxicarea unui

număr de 350 locuitori cu substanţe toxice industriale (23 tone amoniac)

Incendii de pădure - 56 ha

Inundaţii râurile Dâmboviţa şi Ciorogârla - 1 casă, 3 anexe, 10 locuitori, 3 porci, 20 păsări,

culturi agricole, DC 147 Joiţa - Bolintin Deal Lucrări de regularizare

Incendii de pădure - 56 ha în incinta Staţiei de pompare - tratare Arcuda

Cutremur: 30 - 50 locuitori, 100 case

Epizootii - 3 cai, 3 bovine, 50 porci, 1500 păsări

29 Letca

Nouă

Alunecări de teren - Letca Veche - 50 gospodării

Inundaţii - terenurile arabile de pe malurile râurilor, Canton Letca Veche, 7 gospodării Letca

Nouă, 2 gospodării Milcovăţu

Crearea unui dig de pământ în jurul

Cantonului din Letca Veche; consolidarea

digului de pe Râul Bratilov

30 Malu

Inundaţii fluviul Dunărea: 60 gospodării - 140 persoane, 2406 ha teren agricol, 350 ha păşune,

150 porci, 10 cai, 20 vaci, 40 oi, 350 păsări

Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi


Inundaţii râul Parapanca - iaz Jianca I: iaz comunal, parc fotovoltaic

Inundaţii râul Adâncata - iaz Jianca II: 3 ha teren agricol, parc fotovaltaic; - iaz Mârzac: 15 ha

teren agricol; - iaz Sebe: 20 ha teren agricol; - iaz Adâncata: izlaz comunal; din precipitaţii:

590 ha teren agricol

Înzăpeziri - DN 5C Giurgiu - Zimnicea Tractor cu plug, buldoexcavator - primăria

31 Mârşa Inundaţii râul Dâmbovnic: 92 gospodării, 30 ha teren agricol

Nu sunt lucrări cu rol de apărare împotriva

inundaţiilor.

Înzăpeziri: DJ 412 C, DJ 601

191

Nr.


Incendii de pădure: pădurea Neagră

32 Mihai

Bravu Poluare pârâul Dadilovăţ

33 Ogrezeni

Incendii de pădure - risc mic

Cutremure - 1900 gospodării şi anexe

Accidente substanţe periculoase (cisterne auto): locuinţele situate de-a lungul DJ 412 A şi DJ

412 C

Inundaţii râul Argeş - risc mic datorită fluxului de apă preluat de canale

Lucrări hidrotehnice de bună calitate.

Evacuare în afara zonelor locuite, în zona

"Dolia"

34 Oinacu

Inundaţii fluviul Dunărea Dig de apărare

Incendii de pădure: sat Comasca

Accidente rutiere (DJ 507 face legătura între DN 5 şi Vama Giurgiu)

Epizootii (SC Poultec SRL Braniştea - 8 hale, 54710 păsări)

35 Prundu Inundaţii fluviul Dunărea Dig de apărare

Accidente rutiere: DN 41

36 Răsuceni Inundaţii - râul Câlniştea; DJ 503A



Riscuri biologice - SC Suraki SRL (6 struţi), SC Agroseb SRL (693 bovine, 170 ovine)

37 Roata de

Jos

Alunecări şi prăbuşiri de teren - în Cartojani, pe malul stâng al râului Dâmbovnic

Incendiu / Explozie - Schela de Petrol Roata

38 Săbăreni

Inundaţii - Pârâul Ilfovăţ Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi


Înzăpeziri: DJ 602 între pădure şi comună; DC 143 între Săbăreni şi sat Zurbaua, comuna

Dragomireşti Vale, judeţul Ilfov; DC143 A între Săbăreni şi sat Bâcu, comuna Joiţa.

39 Schitu Inundaţii râul Câlniştea: 20 familii în Bila, 12 familii în Cămineasca.

Incendii la pădurile Ogarca, Tesila şi Albele.

40 Singureni Inundaţii râul Neajlov



Înzăpeziri DJ 411 Hotarele - Clejani

41 Slobozia Inundaţii fluviul Dunărea Dig de apărare

42 Stăneşti

Secetă: 2200 locuitori, 300 bovine, 250 caprine, 202 cabaline, 800 ovine, 800 porcine, 18000

păsări, 7000 ha teren arabil.

Furtuni - lipsa energiei electrice pentru 1200 gospodării

192

Nr.


Înzăpeziri - DJ 503, DJ 503 A, DJ 504, DC 117, DC 118

Incendii de pădure: pădurea Bălanu (tarlaua 56, 70,13 ha), pădurea Stăneşti (tarlaua 25, 17,48),

pădurea Onceşti (tarlaua 128, 1,2 ha), crânguri în satele Stăneşti, Onceşti şi Ghizdaru (17,89

ha) - toate sunt administrate de RA Romsilva

Transport rutier produse periculoase: DJ 503, DJ 503 A, DC 117, DC 118 (40 gospodării - 120

persoane)

Alunecări de teren: sat Stăneşti - gospodăriile aşezate pe Valea Mare (4 gospodării - 12

persoane); DC 117, în apropierea morii, 200 m deprindere de teren; în zona canalului principal

de irigaţii în zona liniei de cale ferată Giurgiu - Videle şi în zona pârâului Gurbanu; pe

versantul din dreapta pârâului Onceşti

Inundaţii: sat Stăneşti - valea pârâului Jincuţa (15 gospodării - 40 persoane), sat Ghizdaru -

gospodăriile riverane pârâului Gurbanu (20 gospodării - 50 persoane), sat Onceşti (4

gospodării - 10 persoane)

43 Stoenești Inundații râul Câlniștea: Primăria Stoeneşti, Şcoala gimnazială nr. 1, clădiri persoane fizice

44 Toporu Inundaţii DJ 503, DJ 506, DC 23



Epizootii SC Telif SRL (537 bovine)

45 Ulmi Accidente - substanţe periculoase (cisterne auto)

Inundaţii - satele Icoana, Poenari şi Moşteni Dig de protecţie

46 Valea

Dragului

Inundaţii râurile Argeş şi Sabar, balta Zagaz

Înzăpeziri: DJ 401

47 Vărăşti Viitura de pe râul Cocioc - 150 ha teren

Înzăpeziri - DJ 401

48 Vânătorii

Mici

Inundaţii râul Neajlov: Vânătorii Mici, Vânătorii Mari, Izvoru, Corbeanca, Vâlcelele

Inundaţii râul Argeş: Poiana lui Stângă

Înzăpeziri: DC 81, DC 161

Accidente rutiere: DN 61, A1

49 Vedea Inundaţii fluviul Dunărea

193

Anexa nr. 1

Lista autorităţilor şi factorilor

care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Giurgiu

Nr.

crt. Denumire autoritate

Coordonate

autoritate Persoană de contact

Atribuţii

în PAAR

conform

fişei nr.

1. Instituţia Prefectului – Judeţul Giurgiu Fix: 0246214941

Fax: 0246214263 Crişu Nina Carmen – prefect Fişa nr. 1

2. Consiliul Judeţean Giurgiu Fix: 0372462611

Fax: 0372462651 Mina Marian – preşedinte Fişa nr. 2

3. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

al judeţului Giurgiu

Fix: 0246215150

Fax: 0246219149 Apostol Emil – inspector şef Fişa nr. 3

4. Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Giurgiu

Fix: 0246207006

Fax: 0246219754

Ţone Marian Cătălin – inspector

şef Fişa nr. 4

5. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

Giurgiu

Fix: 0246219631

Fax: 0246215539

Ruşanu Petruţ Daniel – inspector

şef Fişa nr. 5

6. Direcţia de Sănătate Publică a judeţului

Giurgiu

Fix: 0246214176

Fax: 0246217251

Mărcuţ Magdalena Nicoleta –

director executiv Fişa nr. 6

7. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Giurgiu

Fix: 0246230491

Fax: 0246210442

Florescu Liviu Florin – director

executiv Fişa nr. 7

8. Inspectoratul Judeţean în Construcţii

Giurgiu

Fix: 0246213206

Fax: 0246213206

Bărdăune Petre – inspector şef

judeţean Fişa nr. 8

9. Agenţia pentru Protecţia Mediului

Giurgiu

Fix: 0246214760

Fax: 0246211410 Popescu Ioana – director executiv Fişa nr. 9

10. Garda Naţională de Mediu –

Comisariatul General – Serviciul

Comisariatul Judeţean Giurgiu

Fix: 0246216502

Fax: 0346401026 Stocheci Larisa – comisar şef Fişa nr. 10

11. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

Giurgiu

Fix: 0246212038

Fax: 0246219313 Coşoi Stelea – director executiv Fişa nr. 11

12. Direcţia Silvică Giurgiu Fix: 0246218238

Fax: 0246218292 Mitroi Viorel – director Fişa nr. 12

13. Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii

Speciale Giurgiu

Fix: 0246215098

Fax: 0246214856 Gorescu Bogdan – şef oficiu Fişa nr. 13

14. S.C. Wirom Gas S.A. Bucureşti –

Punct de lucru Giurgiu

Fix: 0246213030

Fax: 0246213125

Olteanu Mihail Aurel – şef

Serviciul Tehnic - Exploatare Fişa nr. 14

15. Secţia „Drumuri Naţionale” Bucureşti -

Sud

Fix: 0213186708

Fax: 0213186708 Capră Alexandru – şef secţie Fişa nr. 15

16. Administraţia Judeţeană a Finanţelor

Publice Giurgiu

Fix: 0246213069

Fax: 0246218718

Ilie Elena Daniela – şef

administraţie Fişa nr. 16

17. Structura Teritorială pentru Probleme

Speciale Judeţul Giurgiu

Fix: 0246214596

Fax: 0246214596

Buga Dan Costel Viorel – şef

structură Fişa nr. 17

18. C.F.R. Călători Giurgiu Fix: 0246211098

Fax: 0246211098 Pîrlog Gabriela – şef staţie Fişa nr. 18

19. Societatea Naţională de Cruce Roşie –

Filiala Giurgiu Fix: 0346566137 Măcelaru Marian – director Fişa nr. 19

20. Sistemul de Gospodărire a Apelor

Giurgiu

Fix: 0246278278

Fax: 0214689305 Andrei Mircea – director Fişa nr. 20

21. Serviciul de Ambulanţă Judeţean

Giurgiu

Fix: 0246213188

Fax: 0246213188

Lupu Şerban Gabriela Adina –

manager general interimar Fişa nr. 21

22. E-Distribuţie Muntenia - Zona Reţea

MT-JT Giurgiu

Fix: 0246205702

Fax: 0372876630 Mărgean Marian – inginer şef Fişa nr. 22

194

Nr.

crt. Denumire autoritate

Coordonate

autoritate Persoană de contact

Atribuţii

în PAAR

conform

fişei nr.

23. Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de

Frontieră Giurgiu

Fix: 0246213640

Fax: 0246211785 Răboj Nicu Florian – şef ITPF Fişa nr. 23

24. S.R.I. - Direcţia Judeţeană de

Informaţii Giurgiu

Fix: 0246202900

Fax: 0246202943

Ioniţă Cristian Pompiliu – locţiitor

comandant unitate Fişa nr. 24

25. C.L.S.U. / Primăriile de pe raza

judeţului Giurgiu Fişa nr. 25

195

Anexa nr. 2

Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR

Instituţia Prefectului – Judeţul Giurgiu Fişa nr. 1

I. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizarea permanentă a

parametrilor meteo, seismici, de mediu,

hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la

autorităţile competente

- este informat despre culegerea datelor privind evoluţia surselor

de risc prin intermediul centrelor operative cu activitate

permanentă sau al instituţiilor reprezentate în C.J.S.U.;

- raportarea datelor despre evoluţia factorilor de risc se execută

prin intermediul Centrului operaţional judeţean.

b. controlul preventiv al autorităţilor pe

domenii de competenţă

- exercită controlul asupra aplicării măsurilor dispuse pentru

managementul situaţiilor de urgenţă prin intermediul membrilor

C.J.S.U. şi al grupurilor de suport tehnic.

c. informarea preventivă a populaţiei

asupra pericolelor specifice judeţului

Giurgiu şi asupra comportamentului de

adoptat în cazul manifestării unui pericol

- dispune transmiterea mesajelor de avertizare şi alarmare a

populaţiei la apariţia indicilor privind posibilitatea declanşării

surselor de risc;

- hotărăşte trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de

dezastre;

- aprobă (pentru comune) sau propune (pentru tot judeţul) după

caz, instituirea stării de asediu sau a stării urgenţă;

- dispune executarea acţiunilor preventive şi de informare a

populaţiei prin intermediul serviciilor specializate ale instituţiilor

publice deconcentrate din judeţ.

d. exerciţii şi aplicaţii

- organizează anual pregătirea specifică pentru tot personalul din

cadrul sistemului judeţean de management al situaţiilor de urgenţă;

- aprobă desfăşurarea exerciţiilor şi aplicaţiilor de alarmare sau de

protecţie civilă;

- aprobă planurile de intervenţie şi cooperare întocmite la nivelul

judeţului Giurgiu.

II. RESURSE NECESARE





- cu ajutorul bazei materiale ale instituţiilor publice implicate în

această activitate, precum şi a resurselor puse la dispoziţie de

Consiliul Judeţean Giurgiu;

- prezintă Consiliului Judeţean Giurgiu propuneri de completare a

sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de

adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a

populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a

mediului.








III. INTERVENŢIE

a. alarmare - dispune (aprobă) punerea în funcţiune a mijloacelor de alarmare

de pe teritoriul judeţului.

b. acţiuni de căutare / salvare /

descarcerare - dispune executarea misiunilor de intervenţie în urma hotărârilor

adoptate în cadrul C.J.S.U.;

- dispune potrivit legii instituirea stării de alertă, activarea sau

folosirea după caz a formaţiunilor de intervenţie;

- întocmeşte propuneri pe care le înaintează Guvernului României

privind alocarea de resurse suplimentare pentru acţiunile de

refacere şi reabilitare.

c. asistenţă medicală

d. acţiuni de înlăturare a manifestării

pericolului produs

e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui

pericol

f. acţiuni de înlăturare a efectelor unui

eveniment

196

Consiliul Judeţean Giurgiu Fişa nr. 2


a. monitorizarea permanentă a parametrilor

meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc.

şi transmiterea datelor la autorităţile

competente

- se realizează urmărirea curentă a clădirilor prin examinarea

vizuală periodică şi după fiecare eveniment major de natură

meteo, seismică etc. privind modul în care construcţia îşi

menţine cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite

prin proiect;

- în cazul constatării unor situaţii critice se informează conducerea

Consiliului Judeţean, I.S.U. Giurgiu, Inspectoratul Judeţean în

Construcţii, Instituţia Prefectului, conducerea persoanei juridice

care are clădirile în administrare, folosinţă gratuită sau

concesiune.



- controlul este realizat de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean

Giurgiu şi/sau ai persoanei juridice care are clădirile în

administrare, folosinţă gratuită sau concesiune.

c. informarea preventivă a populaţiei asupra

pericolelor specifice judeţului Giurgiu şi

asupra comportamentului de adoptat în

cazul manifestării unui pericol

-

d. exerciţii şi aplicaţii -





competente

- face demersuri pentru accesarea fondurilor necesare intervenţiei

la clădirile aflate în administrare.


domenii de competenţă - prin personal de specialitate.





-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare - în cazul identificării unor situaţii critice se procedează la

evacuarea spaţiilor de către cetăţeni şi personal.

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare -

c. asistenţă medicală -


pericolului produs

- în cazul constatării unor situaţii critice se realizează urgent, dacă

este cazul, urmărirea specială a construcţiilor prin măsurarea,

înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a

parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile sunt afectate

(se realizează cu aparatură şi firme de specialitate);

- se întocmesc expertize ale construcţiilor afectate şi proiecte de

reabilitare şi se execută lucrările aferente;

- în cazul compromiterii iremediabile a clădirii se trece, dacă este

cazul, la recuperarea unor materiale şi componente, apoi la

demolarea sa şi eliberarea amplasamentului.


pericol


eveniment

197

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Giurgiu Fişa nr. 3





competente

- analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc,

efectuează prognoze asupra evoluţiei acestora în scopul

identificării stărilor de pericol şi avertizează populaţia despre

pericolul acestora;

- monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează

operativ Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă,

preşedintele C.J.S.U. şi celelalte organisme abilitate să întreprindă

măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie.



Controlul se realizează de către Inspecţia de Prevenire şi

controlează:

- unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judeţului

Giurgiu;

- instituţiile publice şi operatorii economici clasificaţi din punct de

vedere al protecţiei civile conform H.G. 642/2005;

- respectarea normelor de securitate la incendiu şi protecţie civilă.





- asigură informarea populaţiei despre iminenţa ameninţării ori

producerii situaţiilor de urgenţă şi asupra măsurilor întreprinse

pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;

- execută pe timpul controalelor şi aplicaţiilor desfăşurate

informarea şi pregătirea populaţiei privind factorii de risc şi

măsurile de protecţie care trebuie efectuate


- se planifică şi se execută anual conform ordinelor Inspectoratului

General pentru Situaţii de Urgenţă şi al Ordinului de pregătire în

domeniul situaţiilor de urgenţă al preşedintelui C.J.S.U.



meteo, de mediu, hidrografici, etc. şi

transmiterea datelor la autorităţile

competente

- din bugetul de stat, sponsorizări, donaţii etc;

- din bugetul Consiliului Judeţean Giurgiu pentru activităţile de

protecţie civilă;



- din bugetul de stat;


protecţie civilă.





- din bugetul de stat;


protecţie civilă.

d. exerciţii şi aplicaţii - din bugetul de stat sau din bugetul Consiliului Judeţean Giurgiu

pentru activităţile de protecţie civilă.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - Centrul Operaţional Judeţean - Dispecerat.

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - se realizează de subunităţile de intervenţie din subordinea I.S.U.

Giurgiu;

- participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de limitare şi

înlăturare a urmărilor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor,

bunurilor materiale, valorilor culturale şi celor de patrimoniu;

- participă la realizarea măsurilor de protecţie şi apărare împotriva

inundaţiilor, la evacuarea apei din subsoluri şi canale tehnologice;

- intensifică măsurile ce se impun pentru asigurarea intervenţiei la

incendii, concomitent cu asigurarea acţiunilor de prevenire pentru

eliminarea posibilităţilor producerii altor evenimente deosebite în

obiective cu grad ridicat de vulnerabilitate şi pericol în exploatare.



pericolului produs


pericol


eveniment

198

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu Fişa nr. 4






- participarea cu efective de poliţie aflate în teren şi cele din

serviciul de permanenţă la activităţile de monitorizare a riscurilor la

nivel judeţean cât şi local.



- sprijină instituţiile publice deconcentrate sau descentralizate în

desfăşurarea acţiunilor de control privind respectarea măsurilor de

prevenire şi protecţie dispuse.





- sprijină comitetele locale pentru situaţii de urgenţă în acţiunile de

informare preventivă conform precizărilor acestora;

- asigură informarea populaţiei premergător şi pe timpul declanşării

factorilor de risc.


- participă la acţiuni comune de pregătire cu efective şi tehnica

specifică;

- trimestrial participă la aplicaţiile tactice de cooperare organizate şi

coordonate de I.S.U. pentru verificarea viabilităţii planurilor de

cooperare.






- efectivele de la posturile de poliţie comunale;

- efectivele de poliţie de ordine publică şi rutieră, pe timpul

desfăşurării activităţilor operative în teren;

- efective din cadrul structurilor de poliţie precum şi de la reşedinţa

inspectoratului, în funcţie de amploarea riscurilor de pe raza de

competenţă.


domenii de competenţă -





- asigură la nevoie, cu mijloacele tehnice din dotare (autospeciale,

portavoce etc) transmiterea mesajelor de alarmare sau avertizare.

d. exerciţii şi aplicaţii - asigurare cu efective şi tehnică specifică funcţie de natura

exerciţiului/aplicaţiei.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - asigura transmiterea/retransmiterea mesajelor de alarmare sau

avertizarea populaţiei în mediul rural.


descarcerare

- participă la identificarea victimelor şi stabilirea situaţiei

persoanelor dispărute;

- sprijină activităţi de evidenţă a populaţiei care se evacuează şi

organizează acţiuni de pază a bunurilor private şi publice, în

raioanele afectate şi în cele unde se execută evacuarea;

- supravegherea încetării activităţii publice, în cazul atacului din aer

şi în alte situaţii când s-a hotărât aceasta şi respectarea măsurilor de

protecţie specifice.


- participarea la acţiuni comune de salvare a persoanelor surprinse şi

afectate de dezastru sau atacul din aer şi acordarea primului ajutor;

- respectarea măsurilor sanitar-antiepidemice, profilactice speciale şi

restricţiile de consum alimente, apă, furaje, etc.


pericolului produs

- intensificarea măsurilor de menţinere a ordinii publice, a celor de

combatere a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale;

- stabilirea şi comunicarea căilor de acces în zona afectată ce pot fi

utilizate de structurile specializate de intervenţie.

199


pericol

- stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a

primelor date şi informaţii privind efectele informaţiilor de protecţie

civilă produse în zona de competenţă;

- participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de

transport şi tehnice, în vederea folosirii lor în activităţile de

intervenţie;

- aplicarea măsurilor de interzicere a circulaţiei în zonele afectate şi

dirijarea acesteia pe alte trasee.


eveniment

- cercetarea preliminară a zonei afectate şi devierea circulaţiei

autovehiculelor şi persoanelor, în scopul diminuării pierderilor

complementare;

- cercetarea cazurilor care au generat situaţia de protecţie civilă, prin

structurile specializate;

- evaluarea posibilităţilor de producere a efectelor secundare în zona

afectată şi transmiterea datelor şi informaţiilor către autoritatea

competentă de gestionare a situaţiei.

200

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu Fişa nr. 5





competente.

- participarea la ordin, în sprijin, la activităţile de monitorizare a

riscurilor la nivel judeţean cât şi local.

b. informarea preventivă a populaţiei



adoptat în cazul manifestării unui pericol.

- asigură, la nevoie, informarea populaţiei premergător şi pe

timpul declanşării factorilor de risc.

c. executarea de exerciţii şi aplicaţii,

executate în comun cu instituţiile cu

atribuţii în gestionarea situaţiilor de

urgenţă.


specifică;

- participă la exerciţii şi aplicaţii de cooperare organizate şi

coordonate de ISU pentru verificarea viabilităţii planurilor de

cooperare.





competente.

- efective din cadrul subunităţilor şi personalul din serviciul de

permanenţă, în funcţie de amploarea riscurilor de pe raza de

competenţă, pe principiul arondării, cu efective şi tehnică conform

planului de cooperare.

b. informarea preventivă a populaţiei



adoptat în cazul manifestării unui pericol.

- purtătorul de cuvânt al inspectoratului prin activităţile specifice

desfăşurate în sprijinul şi pentru informarea populaţiei.

c. executarea de exerciţii şi aplicaţii,

executate în comun cu instituţiile cu

atribuţii în gestionarea situaţiilor de

urgenţă.

- efectivele structurilor de ordine publică din cadrul

inspectoratului.

III. INTERVENŢIE

a. alertarea - alertarea efectivelor inspectoratului în funcţie de tipul şi

amploarea situaţiilor de urgenţă.

b. acţiuni de căutare / salvare / evacuare

- constituirea de echipe de intervenţie şi/sau acţiune care vor

desfăşura activităţi pentru căutare/salvare/evacuare;

- participă la salvarea şi evacuarea populaţiei, animalelor şi

bunurilor materiale precum şi la amenajarea locurilor de primire şi

cazare a sinistraţilor.

c. asistenţă medicală - personal specializat.


pericolului produs

- participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau zonele

afectate, concomitent cu intensificarea măsurilor pentru

îndeplinirea misiunilor specifice;


pericol

- participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau în

zonele afectate de dezastre;

- asigură securitatea zonelor de carantină.


eveniment

- participă cu forţe şi mijloace proprii în zonele afectate de

dezastre, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea

urmărilor acestora.

201

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Giurgiu Fişa nr. 6





competente

- de a supraveghea şi controla zonele de risc privind respectarea

măsurilor sanitare, epidemiologice şi a condiţiilor de salubritate.



- execută determinări şi controale biologice, toxicologice sau de

radiaţii a apei, alimentelor sau radiobiologice;

- respectarea normelor sanitare şi epidemice prin intermediul

cabinetelor medicale de familie, de specialitate, şcolare din mediul

urban sau local.





- avertizarea populaţiei privind pericolele iminente şi de

introducere a restricţiilor privind consumul apei şi al alimentelor

împreună cu consiliile locale.

d. exerciţii şi aplicaţii - participă la acţiuni comune de pregătire cu efective şi tehnica

specifică.





competente - spitale, laboratoare, cabinete medicale, farmacii care au în

stoc medicamente şi materiale sanitare necesare pentru asigurarea

urgenţelor şi ulterior se pot aproviziona prin oficiile farmaceutice.








III. INTERVENŢIE

a. alarmare

- - personalul medico-sanitar are obligaţia de a se prezenta fără

înştiinţare la locul de muncă (în situaţia în care acesta a fost

distrus se prezintă la eşalonul superior pentru a fi redistribuit);

- - operaţionalizarea comisiilor sanitare, a permanenţelor şi

colectivelor, constituite pentru coordonarea acţiunilor. Acestea

culeg date şi informaţii despre proporţiile dezastrului, aprecierea

numărului de victime, necesitatea constituirii punctelor de prim

ajutor, manevrarea forţelor şi mijloacelor sanitare existente din

localităţile neafectate către cele unde posibilităţile de asigurare

sunt depăşite, ca şi colaborarea în conformitate cu reglementările

în vigoare cu celelalte formaţiuni de apărare civilă;

- - după verificarea teritoriului afectat şi trierea cazurilor de urgenţă

majoră sau care pot fi amânate, se iau măsurile necesare de

acordare a primului ajutor pe loc sau transport cu personalul

însoţitor la eşalonul superior alertat în prealabil să primească

urgenţele;

- - în acelaşi timp se organizează după caz necesitatea evacuării

populaţiei, interzicerea temporară a accesului în zonă, datorită

contaminării sau avarierii surselor de apă;

- - pentru populaţia rămasă pe loc, dar şi pentru cea evacuată în

condiţii specifice de afectare sau a stării de sănătate, se vor lua

măsurile specifice epidemiologice pentru prevenirea apariţiei unor

boli infecto-contagioase specifice aglomerării.

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare



pericolului produs


pericol


eveniment

202

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu Fişa nr. 7






- monitorizarea siguranţei alimentelor;

- monitorizează şi evaluează epizootiile şi zoonozele;

- evaluarea riscurilor specifice determinate de ameninţările

biologice;

- supravegherea şi monitorizarea unor substanţe şi a reziduurilor la

animale vii, produse şi subproduse destinate consumului uman;

- monitorizarea avizelor şi a autorizaţiilor privind siguranţa

alimentelor, acordate de autorităţile publice cu atribuţii în acest

domeniu;

- monitorizarea rezultatelor acţiunilor de supraveghere şi control

privind siguranţa alimentelor;

- supraveghează şi monitorizează, din punctul de vedere al

siguranţei alimentelor, operatorii economici care îşi desfăşoară

activitatea în domeniul industriei alimentare.



- inspecţii şi controale cu privire la aplicarea normelor sanitar -

veterinare;

- controlează funcţionalitatea centrelor de criză în cazul

epidemiilor în rândul animalelor;

- participă la controalele tematice privind siguranţa alimentelor;

- exercită inspecţie şi control sanitar - veterinar în toate domeniile

de activitate (sănătatea animalelor, protecţia şi bunăstarea

animalelor, activitatea farmaceutică veterinară, identificarea şi

înregistrarea animalelor).





- furnizează informaţii publicului larg, după aprobarea prealabilă a

conducerii;

- organizează conferinţe de presă, briefing-uri etc.;

- organizează campanii de promovare, educare si informare

referitoare la activitatea specifică.

d. exerciţii şi aplicaţii - la solicitarea CJSU Giurgiu.






- din bugetul de stat.








III. INTERVENŢIE

a. alarmare - stabileşte o reţea de contact pentru facilitarea alertei în teritoriu

în caz de criză.


descarcerare -



pericolului produs

- elaborează politicile de luptă în cazul apariţiei de boli majore la

animale;

- organizează acţiunile de intervenţie pentru combaterea

203

epizootiilor şi coordonează activitatea grupurilor de lucru pentru

fiecare situaţie de criză.


pericol

- stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină

pentru prevenirea îmbolnăvirilor în masă;

- luarea de măsuri profilactice pentru prevenirea îmbolnăvirilor în

masă.


eveniment

- supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului

forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte

asupra oamenilor şi animalelor, realizarea decontaminării;

- realizarea decontaminării animalelor şi produselor animale şi

vegetale.

204

Inspectoratul Judeţean în Construcţii Giurgiu Fişa nr. 8





competente

- monitorizarea siguranţei în construcţii;

- evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor.



- execută activităţi de inspecţie şi control privind respectarea

prevederilor legislaţiei în domeniul construcţiilor în curs de

execuţie sau finalizate.





- prin comunicate de presă.






competente



domenii de competenţă - din bugetul de stat.







III. INTERVENŢIE

a. alarmare -




pericolului produs -


pericol

- stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la

construcţiile vulnerabile şi care reprezintă un pericol public;

- coordonează acţiunile de intervenţie pentru limitarea efectelor

produse de cutremure şi alunecări de teren;

- dispune încetarea utilizării construcţiilor după producerea unor

accidente tehnice sau dezastre, atunci când este pusă în pericol

viaţa cetăţenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale.


eveniment

- efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile,

instalaţiile şi amenajările afectate.

205

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu Fişa nr. 9



de mediu şi transmiterea datelor la


- monitorizarea permanentă a parametrilor de calitate a aerului.







- informarea publicului asupra calităţii aerului.

d. exerciţii şi aplicaţii - participarea la exerciţiile organizate de I.S.U. Giurgiu.



de mediu şi transmiterea datelor la


-



- echipamente şi materiale specifice prelevării şi analizării

probelor.





- rapoarte, informări şi comunicate de presă privind starea

factorilor de mediu;

- participarea la conferinţe, simpozioane, campanii informative,

distribuirea de pliante.

d. exerciţii şi aplicaţii - se foloseşte aparatura din dotarea laboratoarelor.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare

- în cazul depăşirii concentraţiilor maxime admisibile la o staţie

de măsurare datorate surselor de poluare industrială se anunţă

agentul economic care a generat sursa de poluare pentru luarea

măsurilor de reducere şi limitare a emisiilor poluante.


descarcerare -





pericol -


eveniment -

206

Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General

- Serviciul Comisariatul Judeţean Giurgiu Fişa nr. 10





competente

- monitorizarea calităţii factorilor de mediu sau pentru alţi

parametri.



- execută activităţi de inspecţie şi control al respectării

prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.





- desfăşoară acţiuni de informare preventivă a populaţiei pentru

evitarea consecinţelor fenomenelor de poluare accidentală şi

pune la dispoziţia publicului date privind starea mediului, în

conformitate cu legislaţia privind accesul publicului la informaţia

de mediu.

d. exerciţii şi aplicaţii - participă la exerciţiile şi aplicaţiile iniţiate de către instituţiile

de specialitate la invitaţia acestora.





competente

-







-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -




pericolului produs

- participă la acţiunile pentru limitarea sau diminuarea efectelor

majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu.


pericol


eveniment

207

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu Fişa nr. 11





competente

- se monitorizează parametri de risc la secetă (la culturile

vegetale);

- se stabileşte gradul de daune în culturile agricole şi livezi;

- evaluarea culturilor calamitate;

- determinarea studiului pedologic a solului.



- la operatorii economici (cultivatorii) ce sunt posibil a fi afectaţi

de calamităţi de pe raza tuturor localităţilor din judeţ;

- controlul se face pe toată perioada anului agricol.





- informarea şi instruirea populaţiei despre secetă, dăunători şi a

pericolelor critice ce vor apărea;

- transmiterea datelor privind măsuri de protecţie (profilactice) la

agenţii economici şi cultivatorii agricoli;

- campanii informative pe temele specifice agricole.






competente

- aparatura la nivel de localitate (pluviometru), pentru măsurarea

cantităţii de precipitaţii căzute, la nivel de localităţi.







- materiale informative şi buletine de avertizare (împotriva

dăunătorilor din cultură);

- mass-media, conferinţe şi simpozioane pe această temă.


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -






pericol

- participarea la acţiunile de evaluare a efectelor situaţiilor de

urgenţă în sectorul agricol.


eveniment

- efectuarea tratamentelor necesare combaterii dăunătorilor şi

bolilor culturilor agricole conform tehnologiilor fiecărei culturi

specifice.

208

Direcţia Silvică Giurgiu Fişa nr. 12




hidrografici, etc. şi transmiterea datelor

la autorităţile competente

- monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a

efectelor negative ale acestora;

- localizarea şi stingerea incendiilor.


domenii de competenţă - verificarea respectării regimului silvic privind tăierea pădurilor.






d. exerciţii şi aplicaţii - la solicitarea serviciilor profesioniste sau voluntare pentru situaţii

de urgenţă.














III. INTERVENŢIE

a. alarmare -


descarcerare - evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor afectate.



pericolului produs

- prevenirea şi stingerea incendiilor de pădure;

- asigurarea permanentă a secţiunii de scurgere a pâraielor şi

torenţilor de pe raza ocoalelor silvice.


pericol - în sprijinul autorităţilor publice locale, la solicitarea acestora.


eveniment - reabilitarea zonei afectate (incendii, furtuni, inundaţii).

209

Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu Fişa nr. 13






-







-

d. exerciţii şi aplicaţii - în cooperare cu I.S.U. Giurgiu.






-







-

d. exerciţii şi aplicaţii - din bugetul de stat, în funcţie de activităţile planificate în anul în

curs.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - activităţi specifice de alarmare conform procedurilor proprii, cu

mijloace specifice, conform normelor proprii de înzestrare.


descarcerare -



pericolului produs

- asigurarea mijloacelor de comunicare a situaţiilor de urgenţă

constatate de populaţia afectată de diferite astfel de situaţii, izolată

geografic şi cu utilităţile distruse, în principal prin sistemul de apel

unic pentru situaţii de urgenţă 112;

- punerea la dispoziţia autorităţilor a unor servicii de

telecomunicaţii, potrivit competenţelor legale.


pericol

- conform procedurilor interne de protejare a sistemelor de

telecomunicaţii din exploatare.


eveniment

- remedierea defecţiunilor apărute la reţelele de telecomunicaţii din

administrare; repunerea în funcţiune a reţelelor proprii şi a

serviciilor de telecomunicaţii speciale.

210

S.C. Wirom Gas S.A. Bucureşti - Punct de lucru Giurgiu Fişa nr. 14





competente

-













competente

-







- din bugetul propriu.


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -




pericolului produs

- asigură diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţelele de

utilităţi şi la încăperi cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe

durata situaţiilor de urgenţă este vitală pentru protecţia

personalului precum şi limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă

specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din

dotare;

- cooperează cu serviciile voluntare şi profesioniste pentru

situaţii de urgenţă pe timpul misiunilor de intervenţie pentru

întreruperea (reluarea furnizării) gazului natural.


pericol

- adoptă, în cazul unei crize de gaz metan, măsuri de limitare a

cererii, măsuri de reducere a furnizării.


eveniment -

211

Secţia „Drumuri Naţionale” Bucureşti - Sud Fişa nr. 15





competente

- se urmăreşte starea părţii carosabile, îndeosebi când au loc

fenomene ca: ninsori, posibilitatea formării de polei, ploile

abundente etc.


domenii de competenţă - se fac revizii ale reţelelor de drum.





- dacă apar fenomene care pun în pericol siguranta în circulaţie a

autovehiculelor: drumuri blocate de zăpadă, drumuri inundate,

alunecări de teren etc., se anunţă imediat conducerea, dispeceratul

I.S.U. şi C.J.S.U.

d. exerciţii şi aplicaţii - participă la acţiuni comune în caz de accidente rutiere sau

calamităţi naturale.





competente

-


domenii de competenţă - material antiderapant şi utilaje de deszăpezire.





- prin mass-media informează dacă, este cazul, populaţia asupra

pericolelor apărute.


- resurse umane şi utilajele specifice pentru deszăpeziri şi

combaterea poleiului sau de degajare a carosabilului, în caz de

accidente tehnice sau rutiere.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - se informează conducerea şi I.S.U.




pericolului produs - se acţionează imediat cu utilajele şi materialele din dotare.


pericol - se semnalizează zona cu mijloace de semnalizare specifică.


eveniment -

212

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu Fişa nr. 16





competente

- monitorizarea unor situaţii de risc specifice activităţii

desfăşurate sau zonei.







-

d.exerciţii şi aplicaţii -





competente

- se realizează prin intermediul angajaţilor.







-

d.exerciţii şi aplicaţii

- resursele logistice şi financiare necesare pentru planificarea,

organizarea şi desfăşurarea pregătirii personalului va fi asigurată

din buget.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - alarmarea angajaţilor asupra riscului existent;

- anunţarea instituţiilor competente pentru intervenţie.

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - se utilizează personalul şi mijloacele proprii (maşini) până la

intervenţia instituţiilor specializate.

c. asistenţă medicală - doar pentru angajaţii instituţiei până la intervenţia instituţiilor

specializate.


pericolului produs - în limita competenţelor.


pericol

- participă la luarea deciziilor de gestionare a situaţiilor de

urgenţă în cadrul C.J.S.U.


eveniment

- evacuarea angajaţilor în parcarea instituţiei pentru reducerea

riscurilor.

213

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu Fişa nr. 17





competente

- primirea permanentă a datelor privind necesarul de resurse

destinat gestionării situaţiilor de urgenţă.







-






competente

- computere, telefoane, faxuri.







-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -



- asigurarea resurselor necesare (prin rechiziţii) forţelor de

intervenţie în funcţie de solicitările acestora.


pericolului produs


pericol


eveniment

214

C.F.R. Călători Giurgiu Fişa nr. 18





competente

- monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a

efectelor negative ale acestora.







- prin comunicate de presă;

- pliante, afişe, foi volante, broşuri de specialitate.

d. exerciţii şi aplicaţii - împreună cu serviciile voluntare sau profesioniste pentru

situaţii de urgenţă, la solicitarea acestora.





competente









d. exerciţii şi aplicaţii - mijloace specifice, din bugetul alocat în anul respectiv.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare -

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - acordarea asistenţei medicale de urgenţă personalului propriu.



pericolului produs

- efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile,

instalaţiile şi amenajările afectate;

- repunerea în funcţiune a căilor de comunicaţii afectate de

fenomene meteorologice periculoase, alunecări de teren,

semnalizarea corespunzătoare a acestora.


pericol

- asigură mentenanţa permanentă a căilor de comunicaţii din

exploatare.


eveniment - reabilitarea zonei afectate.

215

Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu Fişa nr. 19





competente

-



-





-

d. exerciţii şi aplicaţii - împreună cu serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă

sau alte servicii publice voluntare, la solicitarea acestora.





competente

-



-




cazul manifestării unui pericol - mijloacele proprii provenite din donaţii şi sponsorizări.


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare - intervine după ce s-a produs evenimentul;

- ajută la transportul victimelor de la locul periculos la salvare

şi/sau la corturile de prim ajutor, acordă ajutor premedical şi

asistenţă psihologică;

- ajută populaţia afectată cu saci de dormit, paturi, paturi pliante,

îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie, alimente, apă minerală,

funcţie de resursele atrase de la comunitatea locală, depozitul

central al Crucii Roşii;

- se acţionează cu voluntari echipaţi în echipament specific (tărgi

rabatabile, truse de prim ajutor).



pericolului produs


pericol


eveniment

216

Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu Fişa nr. 20






- indicatori hidrometeorologici: niveluri, debite, volume,

fenomenele de iarnă pe cursurile de apă de la staţiile hidrometrice;

- la depăşirea cotelor de atenţie, inundaţie, pericol se informează

A.B.A. Argeş - Vedea, Prefectura, Consiliul Judeţean, I.S.U.



S.G.A. Giurgiu controlează:

- autorităţile administraţiei publice locale (asigurarea igienizării

cursurilor de apă; existenţa şi completarea planurilor de apărare

împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale);

- operatori economici de prelucrare a lemnului (gestionarea

materialelor şi deşeurilor lemnoase şi depozitarea acestora);

- operatori economici care administrează acumulări piscicole,

hidroenergetice (reglementarea din punct de vedere al gospodăririi

apelor; exploatarea acumulărilor la ape mari şi starea construcţiilor

hidrotehnice);

- existenţa şi completarea planurilor locale de apărare împotriva

inundaţiilor, gheţurilor accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi

poluărilor accidentale.





- atenţionare / avertizare hidrometeorologică transmisă împreună cu

I.S.U. la C.L.S.U. din judeţ, deţinători de acumulări şi balastiere.


- exerciţii de simulare la inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale

privind modul cunoaştere a măsurilor de prevenire şi contracarare a

efectelor inundaţiilor şi poluărilor accidentale pentru personalul din

cadrul C.L.S.U. din judeţ şi a celor din unităţile poluatoare împreună

cu I.S.U.






- aparatură specifică.



- conform stocului de mijloace şi materiale existent în Planul

propriu de apărare împotriva inundaţiilor, accidentelor la

construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale.





- campanii, mass-media.

d. exerciţii şi aplicaţii - în cooperare cu I.S.U. Giurgiu.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - fluxul informaţional hidrometeorologic şi operativ privind

inundaţiile, gheţurile şi accidentele la construcţiile hidrotehnice.


descarcerare -



pericolului produs

- conform Planului propriu de apărare împotriva inundaţiilor,

accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale.


pericol


eveniment

217

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Giurgiu Fişa nr. 21





competente

-







-


- participă la exerciţiile şi aplicaţiile de protecţie civilă cu

personalul specializat, precum şi la activităţile de pregătire ale

S.V.S.U.





competente

-







-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -

b. acţiuni de căutare / salvare / descarcerare

- asigură asistenţa medicală de urgenţă persoanelor afectate de

producerea dezastrelor, precum şi la nevoie personalului

implicat în acţiuni de salvare.

c. asistenţă medicală - asigură necesarul şi starea de funcţionare a parcului auto

pentru transportul bolnavilor;

- asigură personalul medical necesar pe schimburi de urgenţe,

organizează dispeceratul propriu şi pregătirea personalului.


pericolului produs


pericol

- colaborează cu I.P.J. şi I.S.U. pentru activităţi comune

organizate.


eveniment -

218

E-Distribuţie Muntenia - Zona Reţea MT-JT Giurgiu Fişa nr. 22


a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu,

hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente -

b. controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă -

c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice

judeţului Giurgiu şi asupra comportamentului de adoptat în cazul

manifestării unui pericol

-



a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu,

hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente -

b. controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă -

c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice

judeţului Giurgiu şi asupra comportamentului de adoptat în cazul

manifestării unui pericol

-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare - prin dispecerat.


c. asistenţă medicală - asigurarea alimentării cu

energie electrică. d. acţiuni de înlăturare a manifestării pericolului produs

e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol -

f. acţiuni de înlăturare a efectelor unui eveniment -

219

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu Fişa nr. 23






- participarea, la ordin, cu efective ale poliţiei de frontieră în cadrul

activităţilor de monitorizare a riscurilor în zona de competenţă.



- sprijină, în zona de competenţă, instituţiile publice deconcentrate

sau descentralizate în desfăşurarea acţiunilor de control privind

respectarea măsurilor de prevenire şi protecţie dispuse.





- sprijină C.L.S.U. din zona de competenţă, în acţiunile de

informare preventivă conform precizărilor acestora;

- asigură informarea populaţiei din zona de competenţă premergător

şi pe timpul declanşării factorilor de risc.



specifică;

- participă la aplicaţiile tactice de cooperare organizate şi

coordonate de I.S.U. pentru verificarea viabilităţii planurilor de

cooperare.






- în funcţie de amploarea riscurilor de pe raza de competenţă.







- asigură, la nevoie, în zona de competenţă, cu mijloacele tehnice

din dotare transmiterea mesajelor de alarmare sau avertizare.

d. exerciţii şi aplicaţii - asigurare cu efective şi tehnică specifică funcţie de natura

exerciţiului sau aplicaţiei.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare - asigură transmiterea / retransmiterea mesajelor de alarmare sau

avertizare a populaţiei, în zona de competenţă.


descarcerare

- participă la identificarea victimelor şi stabilirea situaţiei

persoanelor dispărute;

- organizează acţiuni de pază a bunurilor private şi publice, în

raioanele afectate şi în cele unde se execută evacuarea, în zona de

competenţă;

- supravegherea încetării activităţii publice în zona de competenţă,

în cazul atacului din aer şi în alte situaţii când s-a hotărât aceasta şi

respectarea măsurilor de protecţie specifice.


- participarea la acţiuni comune de salvare a persoanelor surprinse

şi afectate de dezastru sau atacul din aer şi acordarea primului

ajutor;

- respectarea măsurilor sanitar - antiepidemice, profilactice speciale

şi restricţiile de consum alimente, apă, furaje etc.


pericolului produs

- intensificarea măsurilor de menţinere a ordinii publice, a celor de

combatere a infracţiunilor şi a altor fapte antisociale, în zona de

competenţă;

- stabilirea şi comunicarea căilor de acces în zona afectată ce pot fi

utilizate de structurile specializate de intervenţie.

220


pericol

- stabilirea şi comunicarea, prin efectivele aflate în serviciu, a

primelor date şi informaţii privind efectele informaţiilor de

protecţie civilă produse în zona de competenţă;

- aplicarea măsurilor de interzicere a circulaţiei în zonele afectate

din zona de competenţă şi dirijarea acesteia pe alte trasee.


eveniment

- cercetarea preliminară a zonei afectate şi devierea circulaţiei

autovehiculelor şi persoanelor, în scopul diminuării pierderilor

complementare;

- evaluarea posibilităţilor de producere a efectelor secundare în

zona afectată şi transmiterea datelor şi informaţiilor către

autoritatea competentă de gestionare a situaţiei.

221

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de Informaţii Giurgiu Fişa nr. 24





competente

- monitorizează permanent ameninţările de natură teroristă;

- monitorizează evenimentele privind periclitarea bazelor de

date ori a infrastructurilor informatice şi de comunicaţii.







-






competente

- tehnică şi materiale din dotare.







-


III. INTERVENŢIE

a. alarmare -




pericolului produs - intervenţie antiteroristă.


pericol -


eveniment -

222

C.L.S.U. / Primăriile de pe raza judeţului Giurgiu FIŞA Nr. 25



meteo, seismici, de mediu, hidrografici,

etc. şi transmiterea datelor la autorităţile

competente

- organizează culegerea permanentă a datelor despre sursele de

risc identificate;

- cotele apelor râurilor la primirea atenţionărilor meteo;

- evoluţia fenomenului de secetă.







Informarea se execută:

- cu ocazia unor adunări ale cetăţenilor;

- înaintea şi pe timpul desfăşurării unor activităţi cultural –

sportive;

- cu ocazia controalelor şi exerciţiilor de alarmare;

- prin preoţii parohi, la sfârşitul slujbelor religioase;

- prin posturile locale de televiziune şi radio;

- în şcoli;

- prin afişe şi pliante.


Se efectuează:

- planificat pe bază de grafic, cu toţi salariaţii din primărie;

- trimestrial, pe obiective, cu personalul serviciului voluntar, la

şedinţele de pregătire.



meteo, seismici, de mediu, hidrografici,

etc. şi transmiterea datelor la autorităţile

competente

- conform resurselor prevăzute în planurile anuale de asigurare

cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă.



- grafic de control;

- carnete cu constatările rezultate din control;

- registru cu note de control.





- materiale informative pentru afişierele stradale, preoţi parohi,

cadre didactice.

d. exerciţii şi aplicaţii - planuri de intervenţie;

- planuri de evacuare.

III. INTERVENŢIE

a. alarmare

- asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a

sistemelor de anunţare şi alarmare;

- la producerea unei situaţii de urgenţă dispune punerea în

funcţiune a sirenei de alarmare şi a celorlalte mijloace stabilite

prin plan;

- ia măsuri pentru înştiinţarea şefului S.V.S.U. şi a altor angajaţi

ai primăriei, în funcţie de situaţia produsă;

- ia măsuri pentru avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor

economici din zonele de pericol.


descarcerare

- coordonează toate acţiunile de intervenţie indiferent de tipurile

de risc;

- asigură, prin echipele specializate pe domenii, căutarea şi

salvarea persoanelor şi animalelor, bunurilor materiale;

- ia măsuri de salvare a bunurilor populaţiei, a valorilor materiale

şi culturale importante din zonele periclitate.

c. asistenţă medicală - organizează cu personalul medical de la cabinetele medicale

din cadrul dispensarelor din localitate măsurile necesare pentru

223

acordarea primului ajutor persoanelor rănite;

- stabileşte măsuri pentru transportul la Spitalul de Urgenţă

Judeţean a persoanelor grav rănite sau intoxicate.


pericolului produs

- cu ajutorul S.V.S.U. şi al cetăţenilor, pe baza de contracte de

voluntariat.


pericol

- în caz de incendiu – izolarea obiectivului incendiat pentru

limitarea extinderii acestuia în vecinătăţi sau la alte obiective;

- în caz de inundaţii – intervenţia cu utilaje şi mijloace pentru

evitarea revărsării cursurilor de apă la obiective sau gospodăriile

populaţiei.


eveniment - asigură cu forţele din dotare măsurile de refacere şi reabilitare.

224

Anexa nr. 3

Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă

A. Comitetul județean pentru situații de urgență Giurgiu

Instituţia Nume,

prenume Calitatea Funcţia Mobil Fix Fax E-mail

Instituţia Prefectului - Judeţul

Giurgiu

Crişu Nina

Carmen Preşedinte Prefect 0746292265 214941

214263

214526 [email protected]

Consiliul Judeţean Giurgiu Mina Marian Vicepreşedinte Preşedinte 0742273196 0372462611 0372462651


Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă "Vlaşca" al judeţului

Giurgiu

Apostol Emil Vicepreşedinte Inspector şef 0753049950 215150 219149 [email protected]

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

Giurgiu

Ruşanu

Petruţ Daniel Membru Inspector şef 0749678296

219631

219989 215539

[email protected];

purtatorcuvant@jandarmeriagiurg

iu.ro

Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Giurgiu

Ţone Marian

Cătălin Membru Inspector şef

0731266662

0757060639

207006

207109 219754 [email protected]

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei

de Frontieră Giurgiu

Răboj Nicu

Florian Membru Şef ITPF 0746113724

213640


Serviciul Teritorial al Poliţiei de

Frontieră Giurgiu

Tănăsescu

Tiberius Membru Şef STPF 0756203517

Centrul Militar Judeţean Giurgiu Ghiţă Vasile Membru Comandant 0721282439

0731357399

217571

213095 215589

[email protected];

[email protected]

Sistemul de Gospodărire a Apelor

Giurgiu

Andrei

Mircea Membru Director 0721676109

278278

278327

0214689354

0214689357


Inspectoratul Teritorial de Muncă

Giurgiu

Anculescu

Silviu

Cristian

Membru Inspector şef 0744613905 218754 218754 [email protected]

S.C. AZOCHIM S.R.L. Călugăreni Anton Sinel Membru Director 0722328771 281222 281222 [email protected]

A.N.I.F. - Filiala Giurgiu Ardei

Dumitru Membru

Director

adjunct 0722707669 216052 216062 [email protected]

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi

Inspecţie Socială Giurgiu

Bardă

Mariana Membru

Director

executiv 0723488565

212143


mailto:[email protected]













225

Instituţia Nume,


Inspectoratul Judeţean în

Construcţii Giurgiu

Bărdăune

Petre Membru

Inspector şef

judeţean 0759042498 213206 213206

[email protected];

[email protected]

Structura Teritorială pentru

Probleme Speciale Judeţul Giurgiu

Buga Dan

Costel Viorel Membru Şef structură 0722607262 214596 214596 [email protected]

S.C. ALCHIMEX S.A. Herăşti Cale

Constantin Membru

Director

producţie 0724367947 253466 253466

[email protected];

[email protected]

Secţia "Drumuri Naţionale"

Bucureşti - Sud

Capră

Alexandru Membru Şef secţie 0754070375 0213186708

0213186708


S.C. Global Energy Production

S.A.

Cepraga

Sorin Membru

Director

general 0769060222

0769060259

0769060260 216665

[email protected]

om

Apa Service S.A. Giurgiu

Coporan

George

Cristian

Membru Director

comercial 0769909090 212227 215718

[email protected];

[email protected]

Direcţia pentru Agricultură

Judeţeană Giurgiu Coşoi Stelea Membru

Director

executiv

0724510378

0763362749 212038 219313

[email protected];

[email protected]

S.C. ALCEDO S.R.L. Herăşti Dinu

Gheorghe Membru Şef depozit 0722633864

253513


SSM - S.C. RUUKKI S.R.L. Dudu Robert

Valentin Membru Tehnician 0727732854

[email protected];

[email protected]

Direcţia Sanitară Veterinară şi

pentru Siguranţa Alimentelor

Giurgiu

Florescu

Liviu Florin Membru

Director

executiv

0785258544

0723327828 230491 210442 [email protected]

Direcţia Judeţeană de

Telecomunicaţii Speciale Giurgiu

Gorescu

Bogdan Membru Şef direcţie 0721247329 215098 214856 [email protected]

C.N. Administraţia Porturilor

Dunării Fluviale S.A. Giurgiu Guţu Alin Membru

Director

general

0726124869

0736396474

213003


Administraţia Judeţeană a

Finanţelor Publice Giurgiu

Ilie Elena

Daniela Membru

Şef

administraţie 0722259256 213069 218718 [email protected]

Direcţia Judeţeană de Statistică

Giurgiu

Ionete

Luminiţa

Adriana

Membru Director

executiv 0723596715 214914 218932 [email protected]

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de

Informaţii Giurgiu

Ioniţă

Cristian

Pompiliu

Membru

Locţiitor

comandant

unitate

0725726176 202900 202943



















226

Instituţia Nume,


Serviciul de Ambulanţă Judeţean

Giurgiu

Lupu Şerban

Gabriela

Adina

Membru Manager

general

0734350890

0786237100 213188 213188 [email protected]

Societatea Naţională de Cruce

Roşie din România - Filiala Giurgiu

Măcelaru

Marian Membru Director 0744535745 0346566137 [email protected]

Direcţia de Sănătate Publică a

judeţului Giurgiu

Mărcuţ

Magdalena

Nicoleta

Membru Director

executiv

0728290762

0722565795 214176 217251 [email protected]

E-Distribuţie Muntenia - Zona

Reţea MT-JT Giurgiu

Mărgean

Marian Membru Inginer şef 0733599616 205702 0372876630

marian.margean@e-

distributie.com; marius-

alexandru.mitea@e-

distributie.com

Direcţia Silvică Giurgiu Mitroi Viorel Membru Director 0731844444 218238 218292 [email protected]

S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti

- Punct de lucru Giurgiu

Olteanu

Mihail Aurel Membru

Responsabil

tehnic

regional

0730280982 213030

0800800999 213125

[email protected];

[email protected];

[email protected]

Căpitănia Zonală Giurgiu Oprea Florin Membru Director 0722369895 211015 214838 [email protected]

Inspectoratul Şcolar al Județului

Giurgiu Oprișan Gigi Membru

Inspector

şcolar general 0740028257 214255 214255 [email protected]

Agenţia Teritorială ARR Giurgiu Peicea

Alexandru Membru

Coordonator

activitate

agenţie

0730087123

0721275299 218265 218265 [email protected]

C.F.R. Călători Giurgiu Pîrlog

Gabriela Membru Şef staţie 0721280979 211098 211098 [email protected]

Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Giurgiu

Popescu

Florentina Membru

Preşedinte -

director

general

0721276956 216796 216202 [email protected]; [email protected]

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Giurgiu

Popescu

Ioana Membru

Director

executiv 0746248609

214760

216980

0746248733


Oficiul Judeţean de Poştă Giurgiu Rădoi Florea Membru Şef oficiu 0736705172

0744216709 216979 212000

[email protected];

[email protected]

Staţia Meteorologică Giurgiu Sima Liliana Membru Şef staţie 0727306739 211040















227

Instituţia Nume,


Administraţia Fluvială Dunărea de

Jos - Secţia Căi Navigabile Giurgiu Soare Romeo Membru Șef secție 0723682439

213329


Garda Naţională de Mediu -

Comisariatul General - Serviciul

Comisariatul Judeţean Giurgiu

Stocheci

Larisa Membru Comisar şef 0747240019

216502

0346401025

0756050764

216502


Oficiul Judeţean de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară Giurgiu Vasile Ilie Membru Director 0731606388

216444

219400

216444


S.C. PANEBO GAZ S.R.L.

Giurgiu

Văduva

Alexandru Membru Director 0722630727 0346566912 0346566912 [email protected]

S.C. Delta Gas LNC S.R.L. - Punct

lucru Mihăileşti Vitan Ion Membru

Şef Staţie

îmbuteliere

GPL

0729028302 217863 217209 [email protected]

B. Grupurile de suport tehnic pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ale Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu

1. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale

Funcţia în cadrul

Grupului de suport tehnic Nume, prenume Funcţia Instituţia Mobil Fix

Coordonator Andrei Mircea Director Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu 0721676109

278278

278327

0214689354

0214689357

Membri Elisei Ştefan Doru

Şef Centrul

operaţional judeţean

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

"Vlaşca" al judeţului Giurgiu 0753049953 215150

Tănăsescu Tiberius Şef STPF Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră

Giurgiu 0756203517

213640

213641

Ardei Dumitru Director A.N.I.F. - Filiala Giurgiu 0722707669 216052

Sima Liliana Şef staţie Staţia Meteorologică Giurgiu 0727306739 211040

0723625470

Mitroi Viorel Director Direcţia Silvică Giurgiu 0731844444 218238

Popescu Ioana Director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu 0746248609

214760

216980

0746248733

Stocheci Larisa Comisar şef Garda Naţională de Mediu - Comisariatul 0747240019 216502






228

General - Serviciul Comisariatul Judeţean

Giurgiu

0346401025

0756050764

Vasile Ilie Director Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară Giurgiu 0731606388

216444

219400

Capră Alexandru Şef secţie Secţia "Drumuri Naţionale" Bucureşti - Sud 0754070375 0213186708

Mărgean Marian Inginer şef ENEL Distribuţie Muntenia - Zona Reţea

MT-JT Giurgiu 0733599616 205702

Bărdăune Petre Inspector şef

judeţean Inspectoratul Judeţean în Construcţii Giurgiu 0759042498 213206

Coşoi Stelea Director executiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

Giurgiu

0724510378

0763362749 212038

Guţu Alin Director general C.N. Administraţia Porturilor Dunării

Fluviale S.A. Giurgiu

0726124869

0736396474

213003

211528

Coporan George Cristian Director comercial Apa Service S.A. Giurgiu 0769909090 212227

Consultanţi Tudor Florina Expert / Inginer şef Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu 0740309639

278278

270952

Toban Mitiţă Şef formaţie Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu 0740309679 218450

217703

Stan Elena Consilier Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

Giurgiu 0765152249 212038

Boţoroagă Mădălina

Împuternicit Adjunct

Şef Centrul




2. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren

Funcţia în cadrul


Coordonator Bărdăune Petre Inspector şef



Şef Centrul




Măcelaru Marian Director Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala

Giurgiu 0744535745 0346566137

Ţone Marian Cătălin Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu 0731266662

0757060639 207006

Ruşanu Petruţ Daniel Inspector şef Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu 0749678296 219631

229

219989

Popescu Laurenţiu Comandant Centrul Militar Judeţean Giurgiu 0722211708 217571

213095

Florescu Liviu Florin Director executiv Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Giurgiu

0785258544

0723327828 230491



216444

219400


214760

216980

0746248733

Mărcuţ Magdalena

Nicoleta Director executiv

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului

Giurgiu

0728290762

0722565795 214176

Oprişan Gigi Inspector şcolar

general Inspectoratul Şcolar al Județului Giurgiu 0740028257 214255

Cepraga Sorin Director general S.C. Global Energy Production S.A. 0769060222 0769060259

0769060260

Olteanu Mihail Aurel Responsabil tehnic

regional

S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti - Punct de

lucru Giurgiu 0730280982 213030

Mărgean Marian Inginer şef E-Distribuţie Muntenia - Zona Reţea MT-JT

Giurgiu 0733599616 205702

Ardei Dumitru Director adjunct A.N.I.F. - Filiala Giurgiu 0722707669 216052

Coporan George Cristian Director comercial Apa Service S.A. Giurgiu 0769909090 212227

Buga Dan Costel Viorel Şef structură Structura Teritorială pentru Probleme

Speciale Judeţul Giurgiu 0722607262 214596

Consultanţi Jianu Tudor Inginer

Compartimentul Control şi Inspecţie pentru

Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu 0759042503 213206

Mihoci Iulia Carmela Inginer Compartimentul Control şi Inspecţie pentru

Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu 0759042501 213206

Boţoroagă Mădălina

Împuternicit Adjunct

Şef Centrul




Bădoi Mihai Expert A.N.I.F. - Filiala Giurgiu 0723686148 216052

Cotoran Iulian Expert Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate


216444

219400

230

3. Grupul de suport tehnic pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de explozii mari la suprafaţă şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane

Funcţia în cadrul


Coordonator Apostol Emil Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă


Membri

Făinaru Octavian

Şef Serviciul

Inspecţia de

Prevenire




219989

Lupu Şerban Gabriela

Adina Manager general Serviciul de Ambulanţă Judeţean Giurgiu

0734350890

0786237100 213188



214760

216980

0746248733

Stocheci Larisa Comisar şef

Garda Naţională de Mediu - Comisariatul


Giurgiu

0747240019

216502

0346401025

0756050764



216444

219400

Mărcuţ Magdalena



Giurgiu

0728290762

0722565795 214176

Bărdăune Petre Inspector şef


Pîrlog Gabriela Şef staţie C.F.R. Călători Giurgiu 0721280979 211098


regional


lucru Giurgiu 0730280982 213030

Anton Sinel Director S.C. AZOCHIM S.R.L. Călugăreni 0722328771 281222

Cale Constantin Director S.C. ALCHIMEX S.A. Herăşti 0724367947 253466

Dinu Gheorghe Şef depozit S.C. ALCEDO S.R.L. Herăşti 0722633864 253513

253515

Văduva Alexandru Director S.C. PANEBO GAZ S.R.L. Giurgiu 0722630727 0346566912

Dudu Robert Valentin Tehnician SSM - S.C. RUUKKI S.R.L. 0727732854

Consultanţi Pielmuş Nicu Tehnician Secţia "Drumuri Naţionale" Bucureşti - Sud 0745122487 0213186708

231

0213186707

Vîrban Irinel Expert Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate


216444

219400

Slav Alexandru Ofiţer specialist

SEVESO


"Vlaşca"al judeţului Giurgiu 0762267286 215150


generate de accidente deosebit de grave pe căile de comunicaţii

Funcţia în cadrul


Coordonator Ţone Marian Cătălin Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu 0731266662

0757060639 207006

Membri Covaci Radu

Prim adjunct al

inspectorului şef




214760

216980

0746248733




Giurgiu

0747240019

216502

0346401025

0756050764

Ioniţă Cristian Pompiliu Locţiitor comandant

unitate

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de Informaţii

Giurgiu 0725726176 202900

Lupu Şerban Gabriela

Adina Manager general Serviciul de Ambulanţă Judeţean Giurgiu

0734350890

0786237100 213188


regional


lucru Giurgiu 0730280982 213030

Gorescu Bogdan Şef direcţie Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii

Speciale Giurgiu 0721247329 215098



Consultanţi Bădoi Mihai Expert A.N.I.F. - Filiala Giurgiu 0723686148 216052

5. Grupul de suport tehnic pentru asistenţă medicală de urgenţă în caz de dezastre şi epidemii

Funcţia în cadrul


Coordonator Mărcuţ Magdalena Director executiv Direcţia de Sănătate Publică a judeţului 0728290762 214176

232

Nicoleta Giurgiu 0722565795

Membri Covaci Radu

Prim adjunct al

inspectorului şef




Giurgiu 0756203517

213640

213641

Buga Dan Costel Viorel Şef structură Structura Teritorială pentru Probleme Speciale

Judeţul Giurgiu 0722607262 214596


214760

216980

0746248733


Popescu Florentina Preşedinte - director

general

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Giurgiu 0721276956 216796

Bardă Mariana Director executiv Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie

Socială Giurgiu 0723488565

212143

212273

Anculescu Silviu Cristian Inspector şef Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu 0744613905 218754

Rădoi Florea Şef oficiu Oficiul Judeţean Poştal Giurgiu 0736705172

0744216709 216979


Giurgiu 0744535745 0346566137

Consultanţi Cartojan Mihai Expert

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Giurgiu 0785258541 230491

Chican Roxana Coordonator

SMURD



Ciocâltan Marian Expert Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu 0723632572 214176


generate de epizootii şi supravegherea contaminării radioactive, chimice, bacteriologice, a produselor vegetale şi animale

Funcţia în cadrul


Coordonator Florescu Liviu Florin Director executiv Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru



Şef Centrul




Coşoi Stelea Director executiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

Giurgiu

0724510378

0763362749 212038

233



214760

216980

0746248733




Giurgiu

0747240019

216502

0346401025

0756050764

Mărcuţ Magdalena



Giurgiu

0728290762

0722565795 214176


Giurgiu 0744535745 0346566137


Giurgiu 0756203517

213640

213641

Consultanţi Cartojan Mihai Expert

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru



SEVESO



7. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendii în masă

Funcţia în cadrul


Coordonator Covaci Radu Prim adjunct al

inspectorului şef



Membri Ţone Marian Cătălin Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu

0731266662

0757060639 207006


214760

216980

0746248733

Andrei Mircea Director Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu 0721676109

278278

278327

0214689354

0214689357

Mărgean Marian Inginer şef E-Distribuţie Muntenia - Zona Reţea MT-JT

Giurgiu 0733599616 205702

Stocheci Larisa Comisar şef Garda Naţională de Mediu - Comisariatul

General - Serviciul Comisariatul Judeţean 0747240019

216502

0346401025

234

Giurgiu 0756050764



219989


Giurgiu 0744535745 0346566137

Coşoi Stelea Director executiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu 0724510378

0763362749 212038



Cepraga Sorin Director general S.C. Global Energy Production S.A. 0769060222 0769060259

0769060260



Consultanţi Elisei Ştefan Doru

Şef Centrul





generate de accidente nucleare, căderi de obiecte cosmice şi protecţia mediului

Funcţia în cadrul


Coordonator Popescu Ioana Director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu 0746248609

214760

216980

0746248733

Membri Făinaru Octavian

Şef Serviciul

Inspecţia de Prevenire






Giurgiu

0747240019

216502

0346401025

0756050764

Andrei Mircea Director Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu 0721676109

278278

278327

0214689354

0214689357

Mărcuţ Magdalena



Giurgiu

0728290762

0722565795 214176

Florescu Liviu Florin Director executiv Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru 0785258544 230491

235

Siguranţa Alimentelor Giurgiu 0723327828

Coşoi Stelea Director executiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu 0724510378

0763362749 212038



Consultanţi Nuţă Rada Expert Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu 0746248786 214760


SEVESO



9. Grupul de suport tehnic pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de avarii ale sistemelor de telecomunicaţii

Funcţia în cadrul


Coordonator Gorescu Bogdan Şef direcţie Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii


Membri Avram Mihai

Ofiţer specialist I

CTI



Ioniţă Cristian Pompiliu Locţiitor comandant

unitate

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de Informaţii

Giurgiu 0725726176 202900


219989

Ţone Marian Cătălin Inspector şef Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu 0731266662

0757060639 207006

Rădoi Florea Şef oficiu Oficiul Judeţean Poştal Giurgiu 0736705172

0744216709 216979

Consultanţi Bălănică Francisc Dan Expert

Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale

Giurgiu 0724285012 215098

C. Comitetele locale pentru situații de urgență din județul Giurgiu

Nume Prenume Calitate Localitate Mobil Fix Fax E-mail

BARBU NICOLAE Preşedinte

Giurgiu

0725770010

0722360575 213587

215631 215405

[email protected]

DRAGOMIR ION Vicepreşedinte 0722392637

CIOACĂ IONUŢ Vicepreşedinte 0725770008

BĂICEANU LILIANA Secretar 0722504485

DURBAC MARIN Şef S.V.S.U. 0723217343 SVSU

219409 219409


236


TRĂISTARU DANIEL Preşedinte

Bolintin Vale

0743163101


ZAMFIR LEONTIN Vicepreşedinte 0735537613

CODIN ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0721723403

0735537616

BRAN RODICA Secretar 0735537614

0723722214

DOBRE MIHAI Preşedinte

Mihăileşti

0726098893

278004

Poliţia278001 278392 [email protected]

STANCU GHEORGHE Vicepreşedinte 0729223175

ZANFIR CORNEL Şef S.V.S.U. 0728827106

PRICA MIRELA Secretar 0731364237

RUSU DANIEL Preşedinte

Adunaţii

Copăceni

0745082243

282176

282170

282176

282170

[email protected],

[email protected]

POPA IONUŢ Vicepreşedinte 0721205920

ENE AUREL Şef S.V.S.U. 0731313383

NICULAE COSTIN Secretar 0731313380

ROTARU ION VIOREL Preşedinte

Băneasa

0766286850

285101 285101


MARTIN VIRGIL Vicepreşedinte 0766071956

0766131432

ELIADE DECEBAL Şef S.V.S.U. 0726225543

0786195179

CIUPITU SILVIU Secretar 0766071955

BĂNICĂ EMILIAN Preşedinte

Bolintin Deal

0727225215


OPRESCU COSTEL Vicepreşedinte 0726141293

TUDOR CONSTANTIN Şef S.V.S.U. 0735339300

NUŢĂ SORIN Secretar 0735456994

PĂTRĂŞESCU RADU Preşedinte

Bucşani

0785278970

263075 263075 [email protected],

[email protected]

RIZEA IONEL Vicepreşedinte 0785278976

0764004734

CÎŢAN MARIANA Şef S.V.S.U. 0785278971

TUDOR PETRUŢ Secretar 0785278978

ANDREI LUCIA Preşedinte

Bulbucata

0723214451


BOTEA NATALIA Vicepreşedinte 0751030416

NIDELEA MARIN Şef S.V.S.U. 0730559017

SPIRACHE IONELA Secretar 0723365831

PREDA DUMITRU Preşedinte Buturugeni

0720285910 277168 277110 [email protected]

MIHAI MARIAN Vicepreşedinte 0733555457











237


POPA DAVID Şef S.V.S.U. 0733555462

STAN DUMITRU Secretar 0733555458

VOINEA MARIN Preşedinte

Călugăreni

0731731689

281240


POPESCU MIHAI Vicepreşedinte 0731731619

0722894898

SINGUREANU ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0731731613

PATRANA RADU Secretar 0731731620

0726279265

NIDELEA FLORIN Preşedinte

Clejani

0722325006


CONSTANTIN COSTIN Vicepreşedinte 0727542938

STAN MARIN Şef S.V.S.U. 0766623860

CONSTANTIN MĂRIOARA Secretar 0723351382

0762767001

STOICA CONSTANTIN Preşedinte

Colibaşi

0723650830

0723653526

227111 227111


NICULCEA VASILE Vicepreşedinte 0730033641

0723694019

MUŞAT GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0730033644

0723641250

ILINCA MARIN Secretar 0730033640

0726837736

ENACHE AUREL Preşedinte

Comana

0756166007

283114 283302


OTETARU CĂLIN Vicepreşedinte 0767272448

STAN MARIA Şef S.V.S.U. 0756166005

CRĂCIUN ION Secretar 0756166015

LIXANDRU GABRIEL Preşedinte

Cosoba

0723368645


GRIGORE ION Vicepreşedinte 0725692955

ENACHE DUMITRU Şef S.V.S.U. 0799883288

ILIE IOANA Secretar 0723753612

VASILICĂ ELENA Preşedinte

Crevedia Mare

0745762359


GHEORGHE MARIN Vicepreşedinte 0726829737

MILITARU MARIA Şef S.V.S.U. 0745400203

MINDRICEL FLORENTINA Secretar 0728853579

ŞERBAN ADRIAN Preşedinte Daia

0765453858 244085 244085 [email protected]

MIHAI PETRE Vicepreşedinte 0786223381








238


FLORESCU MARIAN Şef S.V.S.U. 0729995209

ŞTEFAN ELENA Secretar 0736851564

NIŢESCU MARIUS Preşedinte

Floreşti

Stoeneşti

0786780334

0745086712

256005 256005

256258

[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected]

PĂTRAŞCU CONSTANTIN Vicepreşedinte 0786780335

0745063375

CRĂCIUN MONICA Şef S.V.S.U. 0725217464

MATACHE ANDREI Secretar 0786780336

0761576660

CĂRĂŢEANU MARIAN Preşedinte

Frăteşti

0730114429 0373501070

0732731497

0372755850


VASILE ROMEO Vicepreşedinte 0722141857

VASILE PETRUTA Şef S.V.S.U. 0726278937

ION MARIAN Secretar 0724873231

MANEA GHEORGHE Preşedinte

Găiseni

0766071901


[email protected]

STAICU ALEXANDRU Vicepreşedinte 0766071902

0721127711

DOROBANŢU ION Şef S.V.S.U. 0766071912

PLOSCAN PETRIŞOR Secretar 0766071903

MARCU DUMITRU Preşedinte

Găujani

0766051347


PETRE STELIAN Vicepreşedinte 0762885993

CIOCAN IONEL Şef S.V.S.U. 0762676940

GRAMA

IOANA Secretar 0766051345

CĂRĂPĂNCEANU CONSTANTIN Preşedinte

Ghimpaţi

0721263140


LAZĂR PETRICĂ Vicepreşedinte 0721461549

DRĂGAN VICTOR Şef S.V.S.U. 0767075371

PENCIU MARIA Secretar 0729031047

DAIA DĂNUŢ Preşedinte

Gogoşari

0726788068

0762667363


RĂUŢĂ GHEORGHE Vicepreşedinte 0784217927

BRATOI ADRIAN Şef S.V.S.U. 0784217918

0767080148

CHELU ELENA Secretar 0768108671

MARIN ION Preşedinte Gostinari

0730033632 259368 259367 [email protected]

TĂNASE GHEORGHE Vicepreşedinte 0730033630














239


MINEA MARIAN Şef S.V.S.U. 0730033636

CĂLIN COSTEL Secretar 0730033633

VĂCARU DUMITRU Preşedinte

Gostinu

0722454874

229106

229141 229141 [email protected] PESTRIŢU MARIAN

Vicepreşedinte 0762268710

Şef S.V.S.U.

ȚÂRU FLOAREA Secretar 0731357625

TUDOR FLOREA Preşedinte

Grădinari

0732147160

0722451277

0371187103 251514 [email protected] DUMITRACHE GHEORGHE Vicepreşedinte 0732147165

TUDOR ALINA Şef S.V.S.U. 0761069565

DOGARU PETRUŢA Secretar 0732147161

SURDULEASA FLORENTIN Preşedinte

Greaca

0766412616


CIOCÎRLIE MARIAN Vicepreşedinte 0769095996

DUMITRACHE RĂZVAN Şef S.V.S.U. 0767753006

0769095989

MINCIU MARIANA Secretar 0769095984

MANOLACHE ION Preşedinte

Herăşti

0744684714


SIMION FLORIAN Vicepreşedinte 0723345244

CHIRIŢĂ IONEL Şef S.V.S.U. 0766825010

ŞTEFAN SORIN Secretar 0767155486

MANEA SILVIAN Preşedinte

Hotarele

0786194616


PARASCHIV GHEORGHE Vicepreşedinte 0766582869

BEBERECHE MARIAN Şef S.V.S.U. 0786194630

MARCU ADRIAN Secretar 0786194618

CEAUŞU COSTIN Preşedinte

Iepureşti

0722619850

0374959064 0374519486 [email protected]

NANU ION Vicepreşedinte 0729260243

DONA MARIUS Şef S.V.S.U. 0769695827

CONSTANTIN IONELA Secretar 0786119437

NOAPTE GHEORGHE Preşedinte

Isvoarele

0722433379

708055


GOGULESCU DUMITRU Vicepreşedinte 0766581742

BIVOLARU MIHAI Şef S.V.S.U. 0762267306

LOGOFĂTU NICUŞOR Secretar 0733053957

CAZACU SILVIU Preşedinte

Izvoarele

0766643656

248104 248104 [email protected] OLAN MARIAN Vicepreşedinte 0787616955

CAZACU EMANUEL Şef S.V.S.U. 0766740781









240


CHIVU FLOREA Secretar 0762261723

TĂNASE CONSTANTIN Preşedinte

Joiţa

0733726281


PĂUN ALEXANDRU Vicepreşedinte 0799773188

ANDREI ALEXANDRU Şef S.V.S.U. 0728034611

CATRINA ROXANA Secretar 0725931645

NEGRU MARIAN Preşedinte

Letca Nouă

0761581545


LUCA ILIE Vicepreşedinte 0760391796

NEGRU GEORGE Şef S.V.S.U. 0731646289

DAN IOANA Secretar 0769871139

ŞOAVĂ EUGEN Preşedinte

Malu

0723634242


JANTEA MIREL Vicepreşedinte 0766107963

CĂLINEAȚĂ CRISTEL Şef S.V.S.U. 0786194718

CĂPRAN GHEORGHE Secretar 0762683392

DRĂGAN VIRGINIA Preşedinte

Mârşa

0733066526


BADEA ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733066451

STANCIU MIHAI Şef S.V.S.U. 0733066456

RAVAS LUMINIŢA Secretar 0733066453

0762197249

NIŢU ION Preşedinte

Mihai Bravu

0726893894


DOGARU CRISTIAN Vicepreşedinte 0729373994

PETCU DANIEL Şef S.V.S.U. 0729284870

CĂLIN ION Secretar

0729522769

JIPA JEAN Preşedinte

Ogrezeni

0722468854


STANCIU VASILE Vicepreşedinte 0730091737

STAN MARIO Şef S.V.S.U. 0786534629

0730091738

GHEORGHE ION Secretar 0744348768

BURTAVEL ION Preşedinte

Oinacu

0722392607


[email protected]

ROŞCA MARIN Vicepreşedinte 0728249393

GOGONTEA LOREDANA Şef S.V.S.U. 0763671358

MIHALCEA ION Secretar 0735185941

CORBEA CĂTĂLIN Preşedinte

Prundu

0748168441 245117

245340 245120 [email protected] CRISTESCU GIGI Vicepreşedinte 0755144209

PRIOTEASA LUCIAN Şef S.V.S.U. 0768516801







mailto:[email protected],%20PRIMARIAOINACUGR%22GMAIL.COM

mailto:[email protected],%20PRIMARIAOINACUGR%22GMAIL.COM


241


STOICA IOANA Secretar 0755144208

BREAZU GHEORGHE Preşedinte

Putineiu

0736649169


TOPALĂ PETRIŞOR Vicepreşedinte 0720051638

CĂCIULAN LEONIDA Şef S.V.S.U. 0731342187

DAMIAN VIORICA Secretar 0720023753

SPĂLATU COSTEL Preşedinte

Răsuceni

0727796010

238142

0371316585

238142


MAREŞ FLORIN Vicepreşedinte 0724510699

MOCANU ALEXANDRU Şef S.V.S.U. 0726352416

SUFRAGIU MONICA Secretar 0767939551

GHIDĂNAC MARIN Preşedinte

Roata de Jos

0728486401

266115


VOICU ION Vicepreşedinte 0731327828

MOROCAN ILIE Şef S.V.S.U. 0731327874

ALEXANDRESCU CAMELIA Secretar 0731327830

IOSIF VIOREL Preşedinte

Săbăreni

0722796674


ENE EUGEN Vicepreşedinte 0756053420

MARIN VALENTIN Şef S.V.S.U. 0726755676

NICA MIRELA Secretar 0726755675

PAŞOL IONEL Preşedinte

Schitu

0729974937

0771483159

276219 890699

[email protected],

[email protected],

[email protected]

VLAD NICOLAE Vicepreşedinte 0733674925

MUŞAT PAUL DOREL Şef S.V.S.U. 0733674927

GAVRILESCU AURELIA Secretar

0733674924

PĂTULEANU MARIAN Preşedinte

Singureni

0721680625


TĂGÂRŢĂ ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733334130

NEACȘU PETRUȘ Şef S.V.S.U. 0721303862

DRAGNE GHEORGHE Secretar 0723291519

GHEONU FLORIN Preşedinte

Slobozia

0769302361


OLARU MARIAN Vicepreşedinte 0759020407

VLAŞCU TUDOR Şef S.V.S.U. 0728207616

VOICULESCU EMILIA Secretar 0759020438

MITREA DĂNUŢ Preşedinte

Stăneşti

0723389935

235107 235107 [email protected] SĂRĂCILĂ FLORIN Vicepreşedinte 0726690052

0733334119 Şef S.V.S.U.

BĂICEANU COSTEL Secretar 0733334120











242


ENE ILIE Preşedinte

Stoeneşti

0726213759

0747339688


VLADU PREDA ALEXANDRU Vicepreşedinte 0736652153

STANCU MIRELA Şef SVSU 0760779905

DOBRE AUREL Secretar 0726214470

0762421101

IONESCU CONSTANTIN Preşedinte

Toporu

0723337930

0724096536

236107 236107 [email protected] DOBRICĂ VALENTIN Vicepreşedinte 0762629886

BĂDĂLĂU IONEL Şef S.V.S.U. 0724956380

MARINESCU MIRELA Secretar 0734735000

PETRE NICOLAE Preşedinte

Ulmi

0735786311


[email protected]

BĂLESCU MARI NADIA Vicepreşedinte 0735786312

NEAGU THEODOR Şef S.V.S.U. 0728391838

LAZĂR EMILIAN Secretar 0735786314

0724236233

MOTOTOLEA MARIN Preşedinte

Valea Dragului

0723837094


COMĂNEANU PETRE Vicepreşedinte 0767262262

HANEA IONEL Şef S.V.S.U. 0724134527

BĂLAN FLORENTINA Secretar 0762257012

MĂHĂLEAN ADRIAN Preşedinte

Vărăşti

0721887340


CONU BOGDAN Vicepreşedinte 0764961456

ŢANE IONEL Şef S.V.S.U. 0731622228

DANCU MARIA Secretar 0725981204

0733846410

SIMION AURELIAN Preşedinte

Vânătorii Mici

0745075146


RADU STAN Vicepreşedinte 0723830428

MIHALACHE MĂDĂLINA Şef S.V.S.U. 0786119388

MATEI MONICA Secretar 0725181622

BĂLAN MARIAN Preşedinte

Vedea

0766586298

240120 240120

Şcoala240123 [email protected]

ŞERBAN ALEXANDRU Vicepreşedinte 0720043686

COARDĂ STELIAN Şef SVSU 0762081486

CLEJANU LUCIAN Secretar 0766362857









243

Anexa nr. 4

Riscuri potenţiale în judeţele vecine

care pot afecta zona de competenţă a judeţului Giurgiu

Republica Bulgaria:

- poluare accidentală pe cursul fluviului Dunărea;

- inundaţii ca urmare a creşterii debitului pe cursul fluviului Dunărea;

- incendii de pădure sau vegetaţie uscată;

- epidemii şi epizotii/zoonoze.

Judeţul Teleorman:

- accidente pe căile de transport rutiere (DN 5C, DN 6) în care sunt implicate substanţe periculoase;



Judeţul Dâmboviţa:

- accidente pe căile de transport rutiere (DN 61, A1) în care sunt implicate substanţe periculoase;



Judeţul Ilfov:

- accidente pe căile de transport rutiere (A1, DN 6, DN 5) în care sunt implicate substanţe periculoase;

- inundaţii ca urmare a cedării Barajului Mihăileşti;



Judeţul Călăraşi:

- accidente pe căile de transport rutiere (DN 41) în care sunt implicate substanţe periculoase;



244

Anexa nr. 5

Măsuri corespunzătoare

de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere

ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

Măsuri şi acţiuni generale

Preventiv:

- informarea populaţiei cu privire la riscurile existente la nivelul judeţului;

- pregătirea populaţiei prin exerciţii de alarmare publică în cadrul cărora să se verifice sistemele locale de

alarmare - avertizare, pe tipuri de riscuri, traseele ce trebuie urmate în caz de evacuare, precum şi locurile

stabilite în acest sens; însuşirea de către populaţie a unor măsuri ce trebuie adoptate la nivel local şi chiar

familial pe tipuri de riscuri;

- stabilirea unor proceduri, fluxuri de comunicare – informare interinstituţionale şi întocmirea unor planuri

de intervenţie pe categorii de riscuri;

- organizarea de exerciţii în cadrul cărora să fie verificate procedurile şi planurile de intervenţie, pe

categorii de riscuri.

Măsuri operative de intervenţie:

- punerea în aplicare a procedurilor şi planurilor de intervenţie de către toate instituţiile cu atribuţii în

managementul situaţiilor de urgenţă;

- monitorizarea permanentă a modului în care evoluează situaţia de urgenţă produsă (în conformitate cu

prevederile legislative prin care sunt atribuite funcţii de management al riscului sau de sprijin) şi asigurarea

comunicării interinstituţionale, cât şi asigurarea informării populaţiei din zonele afectate sau posibil a fi

afectate;

- asigurarea cazării şi aprovizionării cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată;

- asigurarea adăpostirii, hrănirii şi asistenţei veterinare a animalelor evacuate.

Măsuri şi acţiuni specifice

1. Cutremure şi alunecări de teren (conform Ordinului nr. 1995/1160 din 18.11.2005 pentru

aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la

cutremure şi/sau alunecări de teren)

Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice:

- planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de

eliminare/reducere a riscurilor;

- iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe

referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic şi la alunecări de teren, evaluarea

elementelor expuse la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii publice etc., pentru a lua în considerare

condiţiile locale, elementele expuse şi pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

- protecţia şi pregătirea capacităţilor de răspuns în situaţia de urgenţă specifică: unităţi ale serviciilor de

urgenţă profesioniste, unităţi şi echipe cu atribuţii speciale din reţeaua medico-sanitară, poliţie şi unităţi

pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgenţă voluntare, sisteme funcţionale, dotări, sisteme de

comunicare, coordonare şi conducere, spaţii de acces şi evacuare, spaţii de adăpostire a răniţilor şi

sinistraţilor, rezerve de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil;

- organizarea de exerciţii în scopul verificării viabilităţii planurilor de apărare şi a resurselor existente;

- asigurarea spaţiilor de adăpostire a răniţilor şi sinistraţilor în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

specifice şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi deţinătorii

acestor spaţii în vederea utilizării lor în caz de nevoie;

- monitorizarea, prin serviciile specializate, a acţiunilor de intervenţie la clădiri de locuit, clădiri din

domeniul sănătăţii, clădiri cu funcţiuni esenţiale în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de

Urgenţă, incluzând:

- expertizarea tehnică, cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor pentru clădiri

de locuit, spitale, clădiri administrative, culturale, de învăţământ etc.;

- proiectarea lucrărilor de intervenţie;

- execuţia lucrărilor de consolidare;

245

- asigurarea locuinţelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a

persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situaţia o impune;

- monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru colectivităţile umane;

- protecţia bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse, valori cultural-

artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;

- asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activităţii de prevenire şi gestionare a

unei situaţii de urgenţă specifice;

- verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge

şi produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte şi încălţăminte, alimente cu termen lung de conservare,

cazarmament etc.;

- verificarea şi actualizarea materialelor de construcţii şi a altor materiale, inclusiv pentru realizarea de

locuinţe pentru cazarea temporară, aflate în depozitele zonale ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de

Stat;

- planificarea măsurilor şi procedurilor de intervenţie operativă necesare gestionării situaţiei de urgenţă

specifice şi aprobarea acestora de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

- coordonarea metodologică privind materialele pentru educarea antiseismică a populaţiei, asigurarea

diseminării informaţiilor: pliante, broşuri, afişe, puse la dispoziţie de organismele abilitate potrivit legii.

Măsuri şi acţiuni în caz de cutremure:

- activarea imediat după seism a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

- punerea în aplicare a procedurilor şi planurilor de intervenţie de către toate instituţiile cu atribuţii în

managementul situaţiilor de urgenţă (ex.: misiuni căutare – salvare, acordare ajutor medical, stingere

incendii, cazare sinistraţi, asigurare apă şi hrană etc.).

Măsuri şi acţiuni în caz de alunecări de teren:

- activarea imediată a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

- alarmarea populaţiei asupra alunecării de teren cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni;

- după recepţionarea informării privind declanşarea unor alunecări de teren, autorităţile locale vor lua

următoarele măsuri:

- pregătirea evacuării locuinţelor, a bunurilor cât şi a anexelor gospodăreşti, a animalelor;

- deconectarea clădirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă,

încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

- coordonarea formaţiilor serviciilor de urgenţă profesioniste şi a serviciilor de urgenţă voluntare

aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

organizaţiilor nonguvernamentale;

- sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă în

acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor şi

a anexelor gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren;

- elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă specifice şi

transmiterea urgentă a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;

- desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situaţii de

urgenţă specifice;

- aplicarea prevederilor din planul de apărare şi a procedurilor acestuia pentru investigarea de urgenţă a

construcţiilor, reţelelor de utilităţi etc., respectând reglementările în vigoare din diferite domenii şi punerea

în siguranţă provizorie potrivit priorităţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare,

după caz;

- investigarea de urgenţă a dotărilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem;

- comunicarea permanentă între autorităţi şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi refacere prin

compartimente ale primăriilor şi mass media;

- aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi, capacităţilor

funcţionale şi a capacităţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii

social - economice în unitatea administrativ-teritorială;

- realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru, potrivit

legislaţiei;

- revizuirea şi actualizarea planului de apărare, pe baza experienţei acumulate.

246

2. Inundaţii (conform Ordinului nr. 1422/192 din 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră)

În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau

următoarele măsuri operative de intervenţie:

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă:

- declară, cu acordul Ministrului Afacerilor Internelor, starea de alertă la nivelul judeţului sau în mai multe

localităţi din judeţ, în zonele periclitate şi verifică asigurarea permanenţei la comitetele locale;

- asigură prin Centrul operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, transmiterea avertizărilor şi

prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele afectabile şi urmăreşte măsurile luate de

comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, agenţii economici

specializaţi, unităţile poluatoare etc.;

- dispune urmărirea permanentă a evoluţiei factorilor de risc specifici şi informează prin rapoarte operative

Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic şi Comitetul Naţional asupra situaţiei concrete din teren;

- concentrează mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălţarea

lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor

accidentale, pentru ajutorarea comitetelor locale în acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor,

fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;

- asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie

operativă;

- asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia sinistrată;

- asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul depăşirii capacităţii de

intervenţie a comitetelor locale.

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:

- asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidro-

meteorologice, a deciziilor Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi pentru transmiterea

informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor

suplimentare necesare;

- folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în

zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii

hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în

zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;

- declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor

de apărare aprobate, constând în principal din:

- supravegherea permanentă a zonelor de risc;

- dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate;

- evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi

evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;

- iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor

rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;

- asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative desfăşurate de

specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

- localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le

dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;

- asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.

Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor:

- aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare

la ape mari şi pentru perioadele deficitare;

- supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări

hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării lucrărilor

hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;

- execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;

247

- limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări

provizorii;

- anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile

hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;

- iau măsuri de avertizare – alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de pericol iminent de

avariere a construcţiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare - alarmare;

- asigură funcţionarea fluxului informaţional-decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor

meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizări către

obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;

- transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi despre

măsurile luate.

Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o

poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea

efectelor acestora şi informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor. Cheltuielile

generate de acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor poluărilor accidentale sunt suportate de către

poluatori, conform principiului „poluatorul plăteşte”.

Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie legată de poluări

accidentale şi să identifice poluantul, precum şi cauzele poluării.

În caz de poluări accidentale, unităţile de gospodărire a apelor avertizează imediat utilizatorii şi

autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau

diminuare a pagubelor.

Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală sunt obligaţi să le

utilizeze indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare, din dispoziţia Comitetului judeţean pentru

situaţii de urgenţă.

1. Măsuri de protecţie în caz de inundaţii

Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de prevenire şi

protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.

În spațiul administrativ al județului Giurgiu, pericolul cel mai mare de inundație îl reprezintă fluviul

Dunărea care mărginește frontiera județului pe o distanță de 75 de kilometri şi apele care fac parte din

bazinul hidrografic al judeţului.

Protecția spațiului administrativ al comunităților prin care fluviul trece, respectiv comunele

Găujani, Vedea, Malu, Slobozia, Giurgiu, Oinacu, Băneasa, Gostinu, Prundu şi Greaca, este asigurată de

digul de protecție care este construit de-a lungul cursului Dunării, de la intrare în spațiul administrativ al

județului și până la ieșire.

Atribuţii şi responsabilităţi ale instituţiilor privind acoperirea riscurilor în caz de inundaţii

Un bun management al riscului la inundaţii este rezultatul unor activităţi intersectoriale,

interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia

naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, protecţia construcţiilor şi

protecţia zonelor turistice, protecţia comunitară şi individuală, fiecărui sector revenindu-i atribuţii în

realizarea unor activităţi specifice. Actorii implicaţi în managementul riscului la inundaţii au atribuţii şi

responsabilităţi stabilite prin legi specifice sectorului de activitate. În consecinţă, sunt prezentate în cele ce

urmează numai acele sarcini destinate prevenirii, protecţiei şi diminuării efectelor inundaţiilor care necesită

realizarea corelată sau simultană a acţiunilor şi măsurilor destinate atingerii obiectivelor strategiei.

a) Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu

Măsurile şi activităţile ce trebuie adoptate în sectorul de activitate al Sistemului de Gospodărire a

Apelor Giurgiu sunt de cea mai mare importanţă în reducerea riscului şi a pagubelor produse de inundaţii.

Ele se diferenţiază în funcţie de etapa în care se realizează: înainte, în timpul sau după producerea

fenomenului de inundaţii.

Măsuri şi acţiuni preventive:

- elaborarea strategiei proprii de management al riscului la inundaţii;

- elaborarea planurilor bazinale de management al riscului la inundaţii ca parte componentă a schemelor –

cadru de amenajare şi gospodărire a apelor, respectiv a schemelor directoare pe bazine sau grupuri de

bazine hidrografice;

- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă;

248

- elaborarea Programului de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor, incluzând şi

acţiunile şi măsurile pentru înlăturarea efectelor distructive apărute în albiile cursurilor de apă în zonele

critice (poduri, podeţe, îngustări de albii);

- elaborarea prognozelor meteorologice şi hidrologice şi a avertizărilor şi diseminarea acestora către

autorităţi;

- implementarea de noi sisteme informaţionale de colectare a datelor şi de avertizare – alarmare pentru

cazuri de inundaţii;

- introducerea unor sisteme de alarmare – avertizare a autorităţilor şi populaţiei pentru cazuri de incidente

şi accidente la baraje aflate în zona de competenţă ale SGA;

- controlul şi reglementarea utilizării albiilor şi a malurilor cursurilor de apă;

- întreţinerea corespunzătoare a cursurilor de apă cadastrate;

- întreţinerea infrastructurilor hidrotehnice şi asigurarea funcţionării lor în condiţii de siguranţă în

exploatare;

- coordonarea elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii la nivelul bazinelor sau

grupurilor de bazine hidrografice;

- participarea la analiza şi evaluarea permanentă a pagubelor potenţiale ce le-ar putea produce inundaţiile

infrastructurilor inginereşti de protecţie, infrastructurilor de transport, construcţii, turistice;

- participarea la elaborarea unui sistem de comunicare şi educare a populaţiei în vederea cunoaşterii

riscului la inundaţii, a consecinţelor acestuia şi a modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea

fenomenului de inundaţii;

- sprijinirea introducerii unui sistem de asigurări de bunuri şi persoane pentru cazuri de inundaţii, care

poate contribui activ la reducerea pagubelor potenţiale prin excluderea sau limitarea expunerii la riscuri

excesive, constituind totodată un mijloc de a face suportabilă convieţuirea cu inundaţiile;

- elaborarea regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, fenomene

meteorologice periculoase şi accidente la construcţii hidrotehnice;

- participarea la elaborarea planurilor operative de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- elaborarea periodică de analize privind gradul de protecţie asigurat de sistemele de protecţie existente şi

sporirii acestuia;

- elaborarea de propuneri de acte normative privind gradul de risc acceptabil la inundaţii, pentru populaţie,

obiective social – economica şi de mediu;

- responsabilitatea realizării şi implementării în conformitate cu legislaţia în vigoare a studiilor de

fezabilitate şi a proiectelor de interes naţional pentru infrastructurile inginereşti destinate reducerii

vârfurilor hidrografelor undelor de viitură şi a celorlalte proiecte de protecţie a populaţiei şi a bunurilor

împotriva inundaţiilor şi de amenajare a cursurilor de apă;

- responsabilitatea elaborării unor metodologii şi a conţinutului cadru al unor proiecte directive privind

amenajarea cursurilor de apă pe care se produc viituri rapide;

- reglementarea extragerii materialelor de construcţii din albiile cursurilor de apă prin menţinerea unui

echilibru dinamic în timp şi spaţiu al hidrosistemului cursului de apă şi prin delimitarea unor spaţii de

mobilitate ale albiilor cursurilor de apă;

- introducerea de noi concepte de amenajare a cursurilor de apă, de renaturare a râurilor şi reconstruire a

unor zone inundabile;

- procurarea şi orientarea fondurilor necesare realizării măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii

prevăzute în proiectele de interes naţional.

Măsuri şi acţiuni operaţionale pe timpul producerii fenomenului de inundaţii:

- elaborarea prognozelor meteorologice şi hidrologice şi identificarea posibilităţilor de formare a viiturilor

pe cursurile de apă;

- prognoza evoluţiei propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;

- avertizarea autorităţilor competente şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi duratei inundaţiilor;

- activarea în cadrul instituţiilor pentru intervenţia de urgenţă în care este implicat în conformitate cu

legislaţia existentă specifică;

- activarea structurilor proprii implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;

- menţinerea integrităţii şi funcţionalităţii infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi exercitarea

controlului asupra stării acestora;

249

- asigurarea surselor de aprovizionare cu apă a populaţiei racordate la sistemul centralizat de alimentare cu

apă.

Responsabilităţi după trecerea fenomenului de inundaţii:

- analiza stării fizice şi funcţionale a infrastructurilor hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor şi

adoptarea de măsuri pentru refacerea celor distruse sau avariate;

- acţiuni pentru îndepărtarea obstacolelor din albiile minore ale cursurilor de apă şi asigurarea scurgerii

normale a apelor;

- elaborarea de tehnici, metode şi metodologii pentru evaluarea impactului economic, social şi de mediu

produs de inundaţii;

- revizuirea planurilor bazinale de management al riscului la inundaţii şi a celor operative de intervenţie;

- participarea cu expertiză calificată la activităţile de reconstrucţie şi de înlăturare a efectelor dăunătoare

mediului produse în inundaţii;

- reconstrucţia şi regenerarea mediului înconjurător afectat de inundaţii;

- revizuirea sistemelor de avertizare – alarmare după trecerea fenomenului de inundaţii.

b) Direcţia pentru Agricultură Județeană Giurgiu şi Direcţia Silvică Giurgiu


- zonarea teritoriului agricol şi silvic din zona de competenţă şi introducerea practicilor unei agriculturi

durabile;

- analiza stării actuale şi funcţionalitatea lucrărilor de amenajare a torenţilor în sectoarele agricole şi silvice

şi stabilirea necesarului de lucrări pentru reabilitarea sistemelor existente de combatere a eroziunii solului

şi de amenajare a torenţilor;

- menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a celor de

îmbunătăţiri funciare, cu efecte asupra scurgerii sau evacuării apelor din teritoriile amenajate;

- identificarea zonelor de risc la eroziune şi degradare a solului şi ierarhizarea lor în vederea promovării de

noi lucrări antierozionale şi de combatere a degradării terenurilor;

- amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale şi de reducere a eroziunii solului din patrimoniul agricol şi

silvic, pe baza unui plan de amenajare concordat cu planurile bazinale de gestionare a riscului la inundaţii;

- acţiuni de împădurire a zonelor de formare a viiturilor, a zonelor inundabile, a luncilor râurilor;

- exploatarea judicioasă a pădurilor existente şi realizarea de noi suprafeţe împădurite pentru reducerea

debitelor maxime;

- planificarea corelată cu planul bazinal de management al riscului la inundaţii a realizării unor zone

hidrologice speciale care să producă atenuarea undelor de viitură prin deversarea şi inundarea dirijată a

unor terenuri;

- realizarea de lucrări de ameliorare a terenurilor degradate în bazinele hidrografice torenţiale;

- elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele agricole şi silvice pentru

prevenirea producerii unor viituri rapide;

- elaborarea unui ghid de utilizare şi management al terenurilor din zonele inundabile;

- participarea la implementarea unui sistem de asigurări de bunuri şi persoane pentru cazuri de inundaţii;

- stimularea deţinătorilor de terenuri agricole pentru a practica o agricultură durabilă;

- finanţarea din fonduri publice a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Măsuri în timpul producerii fenomenului de inundaţii:

- supravegherea şi asigurarea funcţionării infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a celor din

bazinele hidrografice torenţiale;

- asigurarea asistenţei sanitar – veterinare;

- participarea la acţiunile operative de intervenţie conform reglementărilor specifice existente privind

managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

Măsuri după trecerea inundaţiilor:

- analiza modului de comportare a infrastructurilor inginereşti de protecţie împotriva inundaţiilor, a stării

lor fizice şi funcţionale şi adoptarea de măsuri de refacere, reabilitare şi reconstrucţie;

- analiza stării tehnice şi funcţionale a lucrărilor de amenajare a torenţilor şi de combatere a eroziunii

solului şi adoptarea măsurilor de reabilitare, refacere sau reconstrucţie;

- reanalizarea şi amendarea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale şi de combatere a

eroziunii solului;

250

- finanţarea din fonduri publice a refacerii lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de

viituri.

c) Secţia „Drumuri Naţionale” Bucureşti - Sud

Măsuri preventive:

- elaborează şi supun spre aprobare proiecte legislative privind amenajarea teritoriului, urbanismului şi

siguranţei construcţiilor;

- organizează elaborarea, avizarea şi aprobarea reglementărilor tehnice privind utilizarea terenurilor,

amplasarea şi realizarea construcţiilor în zonele inundabile în vederea stabilirii prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism a modalităţilor de reducere a vulnerabilităţii acestor zone;

- reanalizarea secţiunii de scurgere a podurilor şi podeţelor aflate în administrare şi adoptarea de măsuri

adecvate pentru asigurarea scurgerii debitelor de viitură, evitarea blocării lor cu plutitori sau gheaţă, măsuri

de reducere a afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor, întreţinerea albiilor minore în zona podurilor;

- reanalizarea stării podurilor şi podeţelor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi măsuri de

reparare a infrastructurilor şi suprastructurilor acestora;

- avizarea studiilor şi hărţilor de identificare a hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren,

inundaţii, conform competenţelor conferite de lege;

- realizarea de studii şi proiecte privind inundabilitatea drumurilor naţionale, a căilor ferate şi a zonelor

turistice aglomerate în vederea adoptării de acţiuni şi măsuri de reducere a riscului la inundaţii şi

ierarhizarea acestora în funcţie de gravitatea situaţiei.


- adoptarea de acţiuni şi măsuri şi mobilizarea resurselor pentru asigurarea circulaţiei pe drumurile

naţionale şi pe calea ferată;

- alte acţiuni şi măsuri din sectorul său de activitate ce-i revin din planurile operative de intervenţie

conform legislaţiei existente privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

Măsuri după producerea fenomenului:

- analiza stării fizice şi funcţionale a infrastructurii de transport aflată în administrarea Ministerului

Transporturilor şi adoptarea de măsuri pentru repararea, reabilitarea şi reconstrucţia acestora;

- verificarea actualizării în conformitate cu prevederile legale în vigoare de către autorităţile administraţiei

publice a planurilor de amenajare a teritoriului în zonele afectate de inundaţii;

- urmărirea actualizării hărţilor de risc la inundaţii de către autorităţile administraţiei locale şi avizarea

acestora în conformitate cu prevederile legale;

- procurarea fondurilor necesare pentru elaborarea de studii şi proiecte privind inundabilitatea

infrastructurii de transport, a zonelor aglomerate şi a zonelor turistice sau pentru reconstrucţia acestora.

d) Instituţii din structura Ministerului Afacerilor Interne


- monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

- primirea şi diseminarea avertizărilor privind posibilitatea producerii inundaţiilor către autorităţile locale,

comunităţi umane şi cetăţeni;

- planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor pentru intervenţia operativă;

- participarea la elaborarea unor ghiduri / manuale conţinând activităţile, responsabilităţile autorităţilor

locale în domeniul gestionării inundaţiilor şi a modului de acţionare înainte, în timpul şi după producerea

inundaţiilor;

- participarea la elaborarea unui sistem de comunicare şi de educare a populaţiei asupra riscului la

inundaţii, a modului de acţionare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului de inundaţii şi asupra

rolului protecţiei individuale în caz de inundaţii;

- sprijinirea autorităţilor locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie împotriva inundaţiilor;

- editarea unor pliante personalizate pentru zonele inundabile conţinând un minim de informaţii privind

riscul la inundaţii care să fie difuzate locuitorilor din aceste zone, inclusiv cu ocazia serviciilor curente

asigurate de autorităţile locale şi de poliţie;

- elaborarea unor planuri prealabile de orientare şi dirijare a circulaţiei pe drumurile publice în cazul

producerii unor inundaţii potenţiale sau avariei unor structuri (poduri).

Măsuri în timpul producerii inundaţiilor:

- diseminarea către autorităţile administraţiei publice locale a mesajelor de avertizare în caz de inundaţii şi

avertizarea populaţiei prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică;

251

- înfiinţarea unor centre de informare în zona inundată pe durata situaţiei de urgenţă care să îndeplinească

şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare –

alarmare nu sunt disponibile;

- căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor;

- asigurarea împreună cu autorităţile administraţiei publice locale a măsurilor pentru evacuarea persoanelor

sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi

cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate,

securitatea şi paza zonelor evacuate;

- participarea conform legislaţiei la asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, a

persoanelor evacuate, asigurarea apei şi a hranei;

- menţinerea şi restabilirea ordinii publice;

- asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă.

Măsuri după trecerea inundaţiilor:

- asigură securitatea şi paza perimetrelor de carantină;

- reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea/subordonarea sau de sub autoritatea

Ministerului Afacerilor Interne;

- acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată;

- participarea la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca urmare a

inundaţiilor;

- participarea la restaurarea funcţionării serviciilor esenţiale;

- soluţionarea cererilor şi apelurilor populaţiei privind păstrarea ordinii şi apărarea vieţii şi a proprietăţii.

e) Instituţii din structura Ministerului Economiei

Măsuri preventive:

- asigurarea funcţionării în siguranţă a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administrarea agenţiilor din

subordine;

- implementarea sistemelor de avertizare – alarmare a autorităţilor şi a populaţiei din aval de baraje pentru

cazuri de accidente sau incidente la acestea de către agenţii economici aflaţi în subordine;

- informarea populaţiei situate în avalul barajelor asupra modului de comportare în caz de incidente sau

accidente la barajele din administrarea agenţiilor din subordine;

- responsabilitatea elaborării de studii privind capacitatea de transport a albiilor cursurilor de apă din aval

de barajele din administrare şi adoptarea de acţiuni şi măsuri pentru corelarea acestor capacităţi cu debitele

evacuate din lacurile de acumulare de către agenţii economici aflaţi în subordine;

- verificarea permanentă a stării de funcţionare în siguranţă, în exploatare, a barajelor şi a lacurilor de

acumulare aflate în administrarea agenţiilor din subordine şi implementarea măsurilor de reparaţii,

reabilitare, reconstrucţie sau abandonare.


- aplicarea prevederilor regulamentelor de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare în condiţii de

viitură în conformitate cu regulamentele bazinale de exploatare corelată a lacurilor de acumulare din

bazinul hidrografic în diverse scenarii de formare şi apariţie a viiturilor de către agenţii economici aflaţi în

subordine;

- supravegherea funcţionării în siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare aflate în administrarea

agenţiilor din subordine şi controlul respectării regulamentelor privind evacuarea debitelor maxime;

- aplicarea prevederilor specifice din planurile operative de intervenţie prevăzute în legislaţia existentă

specifică privind gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii.

Măsuri după trecerea fenomenului de inundaţii:

- repunerea în funcţiune a liniilor de transport a energiei electrice care au legătură directă cu asigurarea

energiei electrice în zonele inundate, avariate sau parţial distruse în aceste zone; priorităţile în alimentarea

cu energie electrică vor fi în următoarea ordine:

- alimentarea agenţilor economici care au activităţi pentru care lipsa energiei electrice poate provoca

accidente cu periclitarea vieţilor omeneşti sau pagube materiale importante;

- asigurarea integrităţii liniilor, staţiilor şi posturilor de transformare care sunt implicate direct în

alimentarea cu energie electrică a punctelor unde se pot monta pompe pentru diminuarea efectelor

inundaţiilor (avarierea imobilelor, infrastructurii, culturilor agricole etc.);

252

- asigurarea energiei electrice instituţiilor care au legătura directă cu menţinerea stării de sănătate a

populaţiei (spitale, creşe, grădiniţe, şcoli, locuinţe şi spaţii de cazare provizorii cu asigurarea serviciilor

adiacente: apă potabilă, căldură, hrană etc.).

- analiza modului de comportare şi a stării fizice şi funcţionale a infrastructurilor hidrotehnice aflate în

administrarea agenţiilor din subordine şi adoptarea de măsuri de reparaţii, reabilitare sau reconstrucţie.

f) Instituţii din structura Ministerului Sănătăţii

Acţiuni preventive:

- elaborarea unui ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei din zonele cu risc pentru inundaţii

(manevre de prim ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve

minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii,

comportament şi deprinderi pentru păstrarea şi menţinerea unei igiene individuale şi comunitare adecvate);

- responsabilitatea elaborării unor studii pentru cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei şi a persoanelor

vulnerabile din comunităţile situate în zone potenţial inundabile;

- constituirea punctelor de prim ajutor unde persoanele sinistrate se pot adresa pentru asistenţă medicală

calificată preventivă şi curativă.

Acţiuni în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii:

- atribuţiile ce revin Ministerului Sănătăţii privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de

inundaţii;

- adoptarea de măsuri antiepidemice;

- controlul calităţii apei potabile;

- asigurarea asistenţei psihologice pentru persoanele traumatizate ca urmare a producerii fenomenului de

inundaţii.

Măsuri după trecerea fenomenului:

- monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia

fântânilor şi altor surse de apă;

- acordarea de asistenţă medicală şi asistenţă psihologică persoanelor afectate de inundaţii;

- evaluarea stării de sănătate a colectivităţilor afectate şi adoptarea de măsuri de reabilitare şi refacere.

g) Instituţii din structura Ministerului Educaţiei Naţionale

- lansarea de programe de cercetare - dezvoltare destinate managementului riscului la inundaţii, soluţionării

unor aspecte privind influenţa schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic şi a măsurilor adecvate de

adaptare la aceste schimbări;

- elaborarea unor programe curriculare de educaţie şi formare în rândul copiilor şi tinerilor a unei

mentalităţi de protecţie a apei, de înţelegere a fenomenelor de inundaţii şi de învăţare a modului de

convieţuire cu acestea;

- elaborarea unor cărţi şi jocuri pentru copii şi tineret destinate înţelegerii fenomenului de inundaţii, a

riscului asociat acestora şi a modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului;

- lansarea unor proiecte şcolare cu premii, cu temă destinate perceperii corecte a cursului de apă ca pe un

ecohidrosistem complex de mare importanţă pentru viaţă şi sănătatea omului.

h) Instituţii din structura Ministerului Finanţelor Publice

- avizarea indicatorilor tehnico - economici ai studiilor de fezabilitate pentru investiţiile care se supun

aprobării Guvernului, având ca obiect managementul riscului la inundaţii şi care se realizează din fonduri

publice, potrivit competenţei stabilite prin lege sau din creditele externe contractate sau garantate de stat,

indiferent de valoarea acestora.

i) Consiliul Judeţean Giurgiu


- elaborarea şi implementarea planurilor de amenajare a teritoriului în corelare cu prevederile prezentei

strategii;

- identificarea zonelor inundabile de pe raza judeţului aflate în jurisdicţia lor;

- elaborarea planurilor judeţene operative de apărare împotriva inundaţiilor în conformitate cu legislaţia

specifică existentă privind managementul situaţiilor de urgenţă;

- conducerea şi deciderea procedurilor de reglementare a utilizării terenurilor din zonele inundabile şi

aplicarea legislației naționale în domeniul utilizării terenurilor din zonele inundabile;

- elaborarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor la nivel judeţean pe baza cunoaşterii

vulnerabilităţii fizice, economice, culturale şi a sistemului de valori;

253

- elaborarea unei carte privind riscul la inundaţii, destinată primăriilor, comunităţilor umane şi instituirea la

nivel de judeţean a unui serviciu permanent de monitorizare a fenomenelor de inundaţii şi a consecinţelor

acestora;

- coordonarea activităţilor de elaborare a hărţilor de identificare a hazardurilor, a hărţilor de hazard şi a

hărţilor de risc la inundaţii la nivel de judeţ, precum şi coordonarea elaborării acestor documentaţii la

nivelul unităţilor administrativ-teritoriale componente;

- aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de

câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

- participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a

serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

- stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;

- înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cursuri de

formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;

- gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin

serviciile specializate din subordine;

- asigură spaţiile necesare funcţionării corespunzătoare a Inspectoratului Județean pentru Situaţii de

Urgenţă, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea

materialelor de intervenţie;

- elaborează planurile de evacuare a persoanelor şi a bunurilor şi asigură utilităţile necesare in situaţii de

urgenţă;

- organizarea consultării populaţiei comunităţilor umane în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare

regională ţinând seama de strategia naţională de gestionare a inundaţiilor şi a anchetelor corespunzătoare;

- consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei

publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii şi preluarea

punctelor de vedere oportune în conţinutul proiectelor actelor normative;

- aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

- întreprinderea de acţiuni pentru informarea, educarea şi pregătirea populaţiei privind modul de

comportare înainte, în timpul şi după producerea fenomenului şi a rolului protecţiei individuale.

Acţiuni în timpul producerii fenomenului de inundaţii:

- acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de

inundaţii;

- organizarea evacuării persoanelor din zona inundabilă şi asigurarea necesităţilor de hrană, medicamente şi

asistenţă sanitară;

- asigurarea ordinii publice, protecţia vieţii şi a proprietăţii;

- coordonarea acţiunilor de ajutor a populaţiei din zonele afectate;

- asigurarea fondurilor necesare activităţilor ce se demarează în această etapă;

- aplicarea planurilor proprii de apărare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă datorate inundaţiilor,

fenomenelor meteo periculoase sau accidentelor la construcţiile hidrotehnice.

Acţiuni după trecerea fenomenului:

- coordonarea acţiunilor pentru asigurarea hranei, îmbrăcămintei şi a locuirii temporare pentru persoanele

afectate de inundaţii;

- supravegherea stării de sănătate a populaţiei afectate şi a stării mediului afectat;

- restabilirea serviciilor esenţiale;

- implementarea sistemului de acordare a ajutoarelor financiare;

- gestionarea răspunsurilor la apelurile populaţiei;

- revizuirea şi actualizarea planului de amenajare a teritoriului;

- coordonarea activităţii de reconstrucţie şi revenirea la viaţa normală;

- organizează elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale şi de mediu produse de

inundaţii.

j) Consiliile locale (municipale, orăşeneşti şi comunale)


- aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de

câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

254

- participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a

serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

- stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;

- gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin

serviciile specializate din subordine;

- consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei

publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii şi preluarea

punctelor de vedere oportune în conţinutul proiectelor actelor normative;

- aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

- elaborarea planurilor urbanistice generale ale localităţii, corelate cu prevederile hărţilor de hazard şi de

risc natural şi să asigure respectarea prevederilor acestor documentaţii;

- elaborarea hărţilor de identificare a hazardurilor, a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii la

nivelul unităţii administrativ - teritoriale;

- stabilirea propriilor obiective de protecţie a populaţiei împotriva inundaţiilor şi stabilirea măsurilor de

prevenire şi intervenţie în cazul producerii acestora;

- asigurarea resurselor financiare, umane şi materiale pentru prevenirea fenomenului de inundaţie, precum

şi a celor necesare intervenţiei operative în cazul producerii acestuia;

- determinarea necesităţilor comunităţii locale privind resursele mobilizabile, contribuţii în muncă,

materiale de construcţii, mijloace de transport, contribuţii financiare în caz de inundaţii;

- mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi organizarea de exerciţii / aplicaţii,

sub conducerea organelor abilitate în vederea pregătirii intervenţiei operative, a evacuării, precum şi pentru

diseminarea avertizărilor pentru cazuri de inundaţii, menţinerea legii şi a ordinei;

- controlul utilizării albiilor şi malurilor cursurilor de apă necadastrate;

- întreţinerea corespunzătoare a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administraţia autorităţilor locale şi

asigurarea funcţionării lor în siguranţă;

- informarea şi educarea populaţiei pentru situaţii de inundaţii, precum şi în implicarea acesteia în

realizarea de proiecte de protecţie împotriva inundaţiilor, protecţia naturii, gestionarea resurselor de apa

etc.;

- asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţii de pe micile cursuri de apă sau canale, şanţuri, de pe

raza lor de acţiune administrative şi întreţinerea şi îmbunătăţirea capacităţilor de transport ale albiilor

micilor cursuri de apă ce traversează localităţile din jurisdicţia lor;

- asigurarea fondurilor necesare pentru a-şi promova propriile opţiuni de protecţie locală împotriva

inundaţiilor;

- elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor prevăzute în legislaţia existentă privind

managementul situaţiilor de urgenţă a comunităţilor pe care le conduc, să stabilească locurile de refugiu şi

să asigure prevenirea şi minimizarea riscurilor la inundaţii a bunurilor publice/comunitare (spitale,

policlinici, şcoli);

- respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor în zonele inundabile;

- implementarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului şi decizii privind utilizarea terenurilor

din zonele inundabile;

- participarea la elaborarea harţilor de risc la inundaţii;

- organizarea acţiunilor de realizare a consensului între cei responsabili cu activităţile de protecţie

împotriva inundaţiilor şi populaţie, realizarea unor grupuri de lucru pentru desemnarea celor mai bune

practici în domeniul agricol şi silvic destinate a reduce riscul la inundaţii;

- elaborarea propriei strategii şi a propriilor planuri de protecţie împotriva inundaţiilor;

- organizarea unor registre de monitorizare permanentă a inundaţiilor şi a efectelor acestora;

- reabilitarea capacităţii de evacuare a podurilor şi podeţelor de pe căile de comunicaţii aflate în jurisdicţia

lor;

- controlul utilizării terenurilor în conformitate cu planul de amenajare al teritoriului;

- încheierea de convenţii de întrajutorare în caz de inundaţii cu localităţile învecinate.

Acţiuni în timpul producerii fenomenului de inundaţii:

- activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă;

- menţinerea în stare de funcţionare a drumurilor judeţene şi a drumurilor de acces în zonele inundate;

255

- asigurarea ordinei publice şi protecţia vieţii şi a bunurilor;

- coordonarea acţiunilor de ajutor;

- asigurarea asistenţei medicale;

- evacuarea persoanelor în locuri dinainte stabilite şi asigurarea condiţiilor de trai;

- coordonarea acţiunilor pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate;

- asigurarea sănătăţii animalelor afectate de inundaţii;

- organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare - evacuare a

populaţiei afectate de inundaţii.

Acţiuni după trecerea fenomenului:

- mobilizarea comunităţii la acţiunile privind activităţile de înlăturare a efectelor inundaţiilor, de refacere a

locuinţelor şi gospodăriilor afectate de inundaţii;

- mobilizarea comunităţii la acţiunile de aprovizionare cu hrană, îmbrăcăminte şi distribuirea acestora,

precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare;

- acţiuni pentru restabilirea serviciilor de bază şi aprovizionarea cu hrană, îmbrăcăminte, asigurarea de

locuinţe temporare şi a igienei;

- asigurarea condiţiilor pentru asistenţă sanitară;

- coordonarea activităţilor de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale;

- organizarea activităţii de ajutor financiar;

- gestionarea răspunsurilor la apelurile populaţiei;

- revizuirea planurilor operative de apărare pentru situaţii de urgenţă;

- elaborarea unor studii privind pagubele economice, sociale şi de mediu provocate de inundaţii.

k) Comunităţile locale

- stabilirea propriilor obiective de apărare împotriva inundaţiilor;

- clarificarea problemelor pe care inundaţiile le ridică în faţa comunităţii şi organizarea de dezbateri publice

asupra soluţiilor propuse;

- elaborarea de studii socio-economice privind condiţiile economice, sociale, culturale şi de mediu ale

comunităţii.

- participarea la acţiunile de protecţie şi de apărare împotriva inundaţiilor;

- cunoaşterea locurilor de refugiu, a depozitelor de alimente pentru cazuri de urgenţă;

- realizarea de locuinţe în zonele de risc la inundaţii după proiecte adecvate acestor zone (structură,

subsoluri, număr de nivele, accese pentru o evacuare uşoară etc.).

l) Cetăţenii

- acceptarea faptului că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri;

- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundaţii la locuinţe şi anexe gospodăreşti cu

respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;

- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea

situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi refacerea în cazul producerii inundaţiilor;

- participarea ca voluntari la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei afectate de inundaţii, precum şi la

acţiunile de refacere;

- încheierea de asigurări pentru cazuri de inundaţii;

- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor.

Informarea şi educarea populaţiei

În vederea informării şi educării populaţiei în problemele inundaţiilor, autorităţile cu atribuţii şi

responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii vor elabora ghiduri, îndrumare,

pliante, afişe ce vor cuprinde informaţii asupra cauzelor producerii inundaţiilor, a modalităţilor de

prevenire a acestora, precum şi a acţiunilor de protecţie şi intervenţie individuală şi de grup.

Distribuţia materialelor informative referitoare la prevenirea şi protecţia populaţiei în caz de

inundaţii se face prin grija autorităţilor administraţiei publice locale cu participarea activă a instituţiilor de

cult şi de învăţământ.

În zonele expuse riscului la inundaţii trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu populaţia, de

educare a acesteia în care trebuie să se implice toate instituţiile statului şi ale comunităţii.

Populaţia trebuie învăţată cum să se comporte înainte de inundaţii, în timpul acestora, în timpul

evacuării şi după trecerea fenomenului. Ideea de bază trebuie să fie aceea că fiecare comunitate situată într-

256

o zonă inundabilă trebuie să fie adaptată inundaţiilor, pornind de la ideea că vieţuirea într-o zonă

inundabilă atrage în mod inevitabil consecinţe.

În vederea adaptării la inundaţii a comunităţii trebuie realizate campanii de informare adaptate pe

nevoile comunităţii.

Transmiterea şi recepţionarea mesajelor de avertizare pentru cazuri de inundaţii

Un loc aparte în managementul riscului la inundaţii îl joacă modul în care sunt transmise şi

recepţionate mesajele de avertizare. Experienţa inundaţiilor produse în anul 2005 au dovedit cu prisosinţă

acest lucru. Mesajele trebuie să precizeze clar şi concis ce se întâmplă şi unde, ce semnificaţie au ele pentru

populaţia ţintă şi ce trebuie ea să facă. Aceste mesaje constituie legătura critică în informaţia comunicată

privind inundaţiile aşteptate. Ele constituie semnalul pentru cei expuşi riscului să treacă la acţiune înainte

ca inundaţiile să se producă ori să atingă niveluri critice.

Un mesaj de avertizare converteşte o informaţie tehnică privind predicţia asupra inundaţiilor şi o

traduce într-un mesaj pentru cei expuşi riscului. Pentru a avea succes şi populaţia să reacţioneze pozitiv, el

trebuie să provină de la o instituţie credibilă (de exemplu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a

Apelor), să fie atât informativ cât şi persuasiv şi clar pentru receptori. Eficacitatea mesajului depinde foarte

mult de natura comunităţii şi de cunoştinţele acesteia privind fenomenul de inundaţii. Populaţia unei

comunităţi nu constituie un grup uniform care crede şi acţionează în acelaşi mod, cu aceleaşi valori,

percepţii şi aşteptări. Există foarte multe populaţii, iar organismele responsabile pentru diseminarea

avertizării trebuie să înţeleagă pe deplin cerinţele şi caracteristicile populaţiei specifice sau a grupurilor din

raza lor de acţiune.

Populaţia diferă foarte mult din punct de vedere al experienţei privind inundaţiile, al stării

financiare sau emoţionale ca şi al factorilor sociali (vârstă, structura familială etc.). Construcţia unui mesaj

de avertizare implică o adevărată artă a comunicării, iar specialiştii în mass-media pot fi de mare ajutor. Ei

pot ajuta ca mesajul să fie:

- scurt (spre exemplu la radio nu trebuie să depăşească 30 secunde de citit);

- ordonat, astfel încât să constituie cea mai importantă ştire pentru populaţie;

- limbajul utilizat să fie clar şi să se evite jargonul.

Mesajul trebuie să fie persuasiv, adică să nască o anumită emoţie sau sentimente, şi să nu fie

agresiv în privinţa cauzelor inundaţiilor sau să creeze panică; tonul mesajului este deosebit de important.

Mesajul trebuie să fie:

- pozitiv, mai mult decât negativ, axat pe ce să facem decât pe ce să nu facem (spre exemplu: stai în casă

decât nu-ţi părăsi locuinţa);

- să sugereze acţiunea mai mult decât inacţiunea;

- să invite la sociabilitate mai mult decât la izolare;

- să fie viguros (spre exemplu: aceste inundaţii au capacitatea să spulbere vehiculele de pe şosea iar

oamenii se pot îneca).

Căile de diseminare a avertizării la inundaţii pot fi: mesaje radio; mesaje televizate (prezentat cu

scris în mişcare, la ştiri sau în pauză); ziare locale sau regionale; telefon; fax; din uşă în uşă.

Mesajele radio au numeroase dezavantaje mai ales în zonele metropolitane, deşi există numeroase

posturi de radio. Mulţi nu aud întregul mesaj; alte posturi aşteaptă anumite ore pentru a face comunicatul.

Mesajele radio sunt foarte eficace pentru gospodine şi mai ales transmise înainte de micul dejun şi

dimineaţa. Mai mult, în cazul radioului, nu există modalitatea de a afla cine a auzit mesajul şi cine nu sau

cine a auzit doar o parte din mesaj.

Din aceste motive, cel mai eficace sistem de avertizare este cel specific, transmis personal, dar

persoana trebuie să fie capabilă să relateze mesajul şi să fie credibilă.

Un lucru deosebit de important în transmiterea mesajelor de avertizare îl constituie confirmarea.

Problema este dificilă, iar cea mai bună soluţie o constituie confirmarea telefonică la Serviciul Special de

Urgenţă sau la centrul de informare înfiinţat ad-hoc în zonă.

257

3. Incendii de pădure (conform Ordinului nr. 551/1475 din 2006 pentru aprobarea Regulamentului

privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de

dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure)

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin direcţiile silvice, şi inspectoratele teritoriale de regim

silvic şi de vânătoare, prin ocoalele silvice private din raza lor de activitate, vor desfăşura permanent

acţiuni instructiv-educative privind măsurile de prevenire a incendiilor de pădure. Acestea se vor putea

realiza prin:

- sensibilizarea opiniei publice la acţiunea distructivă a focului şi a caracterului fragil al pădurii în faţa

focului;

- ridicarea conştiinţei individuale asupra responsabilităţii civice a fiecărui cetăţean pentru salvarea şi

păstrarea patrimoniului forestier, colaborându-se cu organele silvice la acţiunile de prevenire şi stingere a

incendiilor de pădure;

- respectarea de către întreaga populaţie a normelor de protecţie a pădurilor împotriva incendiilor,

angajarea în acţiunile de observare şi anunţarea operativă a incendiilor declanşate şi participarea efectivă la

stingerea acestora;

- promovarea relaţiilor cu toate organele şi organizaţiile locale administrative şi obşteşti în vederea

realizării unor măsuri eficiente de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure;

- efectuarea unor manifestări instructiv-educative specifice, pentru populaţia din zonele limitrofe pădurii

(filme, conferinţe, instructaje, emisiuni de radio şi de televiziune);

- se vor întreprinde acţiuni de instruire privind măsurile de prevenire a incendiilor de pădure (periodic şi ori

de câte ori se iveşte ocazia) cu muncitorii din unităţile de exploatare a pădurilor, cu personalul de serviciu

de la cabanele limitrofe pădurii, cu conducătorii auto, cu cei care culeg fructe şi plante medicinale, cu

stuparii care ies în pastoral, cu paznicii vitelor care păşunează în preajma pădurii, cu muncitorii silvici etc.;

- se vor lua măsuri împreună cu unităţile ce deţin obiective în fondul forestier naţional, pentru prevenirea şi

stingerea incendiilor în zonele de activitate ale acestora;

- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi ocoalele silvice private vor confecţiona, în condiţiile legii, pe

plan centralizat, respectiv local, afişe cu conţinut şi imagini sugestive privind prevenirea incendiilor de

pădure şi vor lua măsuri pentru răspândirea acestora.

Măsuri preventive silviculturale:

- plantaţiile de răşinoase se vor crea în amestec cu foioase acolo unde condiţiile bioecologice permit

aceasta. În aceleaşi condiţii - pe marginea masivelor de răşinoase - schemele de împădurire pentru

viitoarele împăduriri vor avea prevăzută o bandă de 4 - 8 rânduri de foioase sau larice;

- lizierele trupurilor de pădure ce se vor crea vor fi închise cu vegetaţie densă verde, arbustivă;

- liniile somiere să fie cultivate şi întreţinute, astfel încât să constituie benzi de prevenire a extinderii

eventualelor incendii şi să satisfacă şi nevoile sectorului cinegetic;

- amestecul speciilor în culturile ce se vor crea se va face conform cerinţelor bioecologice;

- la operaţiunile culturale se va urmări scoaterea materialului rezultat, pentru diminuarea potenţialului de

combustie în cazul unui eventual incendiu;

- pe marginea drumurilor, a şoselelor, a căilor ferate (normale sau forestiere) ce trec prin păduri, se vor

amenaja benzi izolatoare în zonele care prezintă pericol de incendiu, prin îndepărtarea litierei şi a resturilor

combustibile, pe o lăţime de 5 - 10 m pe care este interzisă depozitarea materialului combustibil (vegetaţie

ierboasă uscată, gunoaie, lichide inflamabile etc.);

- în pădure se va asigura o stare corespunzătoare de igienă prin extragerea arborilor uscaţi, lâncezi, rupţi

sau doborâţi de vânt.

Pentru stabilirea concepţiei tactice de stingere a incendiilor de pădure se impun:

- analiza situaţiei reale, cunoaşterea suprafeţei cuprinse de incendiu, structura materialului combustibil,

limitele în care se va extinde incendiul, posibilităţile de stăpânire a acestuia, mijloacele cele mai eficiente

pentru fiecare limită, zonele cu intensitatea ce mai mare a focului şi mijloacele necesare pentru diminuarea

potenţialului acestuia;

- analizarea factorilor care favorizează extinderea şi intensificarea incendiului, ora din zi în care se găseşte,

gradul de insolaţie, viteza şi direcţia vântului (în caz că nu este vânt, se va ţine seama că noaptea şi

258

dimineaţa curenţii de aer sunt descendenţi - dinspre culme spre vale -, iar de la prânz până seara şi

îndeosebi când este insolaţie puternică, bat brizele din vale - curenţi ascendenţi).

4. Accidente rutiere şi feroviare cu substanţe periculoase

Rareori mărfurile periculoase sunt la originea unui accident, dar ele pot mări considerabil

consecinţele unui accident în care sunt implicate:

- poluarea apelor de suprafaţă, a celor subterane;

- evacuarea cartierelor de locuinţe;

- alte catastrofe.

Greşelile cele mai frecvente ale conducătorilor de autovehicule care transportă mărfuri periculoase

sunt în ordine descrescătoare: viteza nelegală sau neadaptată; pierderea controlului vehiculului;

nerespectarea timpilor de odihnă; folosirea mijloacelor de transport neadecvate sau neechipate

corespunzător.

Măsurile de prevenire adoptate după accident sau incident cu referiri particulare la primul ajutor, la

securitatea rutieră şi la cunoaşterea echipamentului ADR au o importanţă deosebită pentru protecţia:

dumneavoastră; participanţilor la trafic; mediului (aer, apă, sol); vehiculelor.

În cazul pierderii substanţei transportate în urma unui accident sau incident rutier sau datorită

nefuncţionării sistemelor de siguranţă există o serie de norme generale de comportament în caz de urgenţă:

- menţinerea calmului;

- îndepărtarea dacă este posibil a autovehiculului de pe partea carosabilă;

- oprirea motorului;

- scoaterea bornelor de la bateriile acumulatoare;

- acordarea ajutorului victimelor; să se evite materialul deversat;

- să se delimiteze zona accidentului pe o rază mai amplă în funcţie de produsul scurs şi pentru a evita

apropierea curioşilor sau a amatorilor;

- menţinerea cu spatele la vânt;

- avertizarea autorităţilor competente informându-le de natura şi cantitatea pierderii;

- avertizarea fabricii producătoare de materiale periculoase.

La primirea informaţiei despre producerea accidentului pe timpul transportului substanţelor

periculoase cu mijloace auto sau pe cale ferată, ISU execută următoarele activităţi:

a) culegerea datelor şi informaţiilor despre accident:

- timpul şi locul producerii accidentului;

- tipul mijlocului de transport;

- situaţia accidentului (fisură în rezervor, răsturnare, împrăştiere pe teren, incendiu etc.);

- direcţia şi viteza vântului la sol;

- detalii despre teren;

- persoane şi bunuri în pericol.

b) înştiinţarea autorităţilor publice interesate:

- Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu;

- Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu;

- primăria localităţii pe raza căreia s-a produs incidentul;

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu;

- Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General - Serviciul Comisariatul Judeţean Giurgiu;

- Direcţia pentru Agricultură Județeană Giurgiu;

- Administraţia domeniului public.

c) dispoziţii preliminare se transmit organelor care urmează să realizeze acţiunile urgente de protecţie şi se

referă la:

- oprirea circulaţiei;

- stabilirea şi marcarea unei zone de izolare;

- evacuarea tuturor persoanelor din această zonă;

- interzicerea accesului în zona de izolare a persoanelor neautorizate;

- adăpostirea prin izolare în locuinţe a persoanelor de pe direcţia vântului, etanşarea uşilor şi a

ferestrelor.

d) identificarea substanţei periculoase:

259

- interogarea şoferului;

- consultarea documentelor de transport;

- identificarea etichetelor de avertizare şi a indicatoarelor de avertizare înscrise pe vehicul;

- identificarea naturii şi tipului substanţei periculoase.

- evaluarea zonelor în funcţie de natura substanţei periculoase stabilindu-se:

- zona de răspândire;

- zona de pericol;

- zona de izolare;

- zona de evacuare.

e) aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie - protecţia şi intervenţia se realizează în funcţie de natura

substanţei periculoase.

260

Anexa nr. 6

Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării

Nr.

crt.

Ju-

deţ Localitate

Curs de

apă

Tip

echipament

Can-

titate

Proprietar

Amplasare

Acţionare

Loc acţionare

Operativitate

Administraţie

publică

Operator

economic

sursă risc

Centra-

lizat

Necen-

tralizat

Ope-

rativ

Neope-

rativ

1 GR Bolintin

Deal

Argeş,

Sabar

Sirenă

electronică 1

CLSU

Bolintin

Deal

Comuna

Bolintin

Deal

0 1 Primăria

Bolintin Deal 1 0

2 GR Floreşti

Stoeneşti

Argeş,

Sabar

Sirenă

electronică 1

CLSU

Floreşti

Stoeneşti

Primăria

Floreşti

Stoeneşti

0 1

Primăria

Floreşti

Stoeneşti

1 0

3 GR Găujani Dunărea Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Găujani 1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Găujani,

sat Pietrişu

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Găujani,

sat Cetăţuia

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

6 GR Giurgiu Dunărea

Sirenă

electronică

PAVIAN

1 CLSU Giurgiu

Primăria

Giurgiu 0 1

Primăria

Giurgiu 1 0

7 GR Giurgiu Dunărea Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Sediu

Detaşament

pompieri

Giurgiu,

str. Uzinei,

nr. 48

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

261


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Şcoala

nr. 10,

mun.

Giurgiu

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Stadionul

Marin

Anastasovici

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Global

Energy

Giurgiu

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

11 GR Gostinu Dunărea Sirenă

electronică 1 CLSU Gostinu

Primăria

Gostinu 0 1

Primăria

Gostinu 1 0

12 GR Gostinu Dunărea Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Gostinu 1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

13 GR Greaca Zboiu Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Greaca,

Şcoala

Generală cu

clasele

I-VIII

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

14 GR Mihăileşti Argeş Sirenă

electronică 1

S.G.A.

Giurgiu

Baraj

Mihăileşti,

râul Argeş

0 1

Baraj

Mihăileşti,

râul Argeş

1 0

15 GR Oinacu Dunărea Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Oinacu,

Căminul

Cultural

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

262


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Oinacu,

sat

Braniştea,

Şcoala

Braniştea

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0


electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Oinacu,

sat

Comasca,

Şcoala

Comasca

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

18 GR Prundu Dunărea,

Basangeac

Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Prundu 1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

19 GR Prundu Dunărea,

Basangeac

Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Prundu,

sat Puieni

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

20 GR Slobozia Dunărea Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Slobozia 1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

21 GR Vedea Dunărea,

Parapanca

Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Vedea,

sediul

Primăriei

1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1


Parapanca

Sirenă

electronică 1

Consiliul

Judeţean

Giurgiu

Comuna

Vedea 1 0

Giurgiu, str.

Dorobanţi, nr.

19 - Centrul

Transfrontalier

1 0

Total sirene electronice 22

- 17 5 - 21 1

263

1 GR Adunaţii

Copăceni Argeş

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Adunaţii

Copăceni

Şcoala

Generală

Dărăşti

Vlaşca

0 1

Şcoala

generală

Dărăşti Vlaşca

1 0

2 GR Adunaţii

Copăceni Argeş

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Adunaţii

Copăceni

Grădiniţa

Mogoşeşti 0 1

Grădiniţa

Mogoşeşti 1 0

3 GR Bolintin

Deal

Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

3 kw 1

S.C.

Apanova

S.A.

Sediu

societate 0 1

S.C. Apanova

S.A., comuna.

Bolintin Deal

1 0

4 GR Bolintin

Vale

Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Bolintin Vale

Şcoala

Generală

Malu Spart

0 1

Şcoala

generală Malu

Spart

1 0

5 GR Călugăreni Neajlov,

Câlniştea

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Călugăreni

Grădiniţa

Brăniştari 0 1

Grădiniţa

Brăniştari 1 0

6 GR Cosoba Dâmboviţa,

Ciorogârla

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Cosoba

Pilon

Primărie

Cosoba

0 1 Primăria

Cosoba 1 0

7 GR Crevedia

Mare Neajlov

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Crevedia Mare

Şcoala

Generală

Crevedia

Mare

0 1

Şcoala

generală

Crevedia Mare

1 0

8 GR Floreşti

Stoeneşti

Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Floreşti

Stoeneşti

Şcoala

Generală

Palanca

0 1

Şcoala

generală

Palanca

1 0

9 GR Isvoarele Argeş Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Isvoarele

Pilon

Primărie

Isvoarele

0 1 Primăria

Isvoarele 1 0

10 GR Joiţa Dâmboviţa,

Ciorogârla

Sirenă electrică

3 kw 1

S.C.

Apanova

S.A.

Staţia

captare apă

ARCUDA,

comuna

Joiţa

0 1

Staţia captare

apă ARCUDA

comuna Joiţa

1 0

11 GR Malu Parapanca,

Adâncata

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Malu

Căminul

Cultural

Malu

0 1 Căminul

Cultural Malu 1 0

264

12 GR Mârşa Dâmbovnic Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Mârşa

Căminul

Cultural

Mârşa

0 1

Căminul

Cultural

Mârşa

1 0

13 GR Mihăileşti Argeş Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Mihăileşti

Şcoala

Generală

Novaci

0 1

Şcoala

generala

Novaci

1 0

14 GR Răsuceni Câlniştea Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Răsuceni

Şcoala

Generală

Răsuceni

0 1

Şcoala

generală

Răsuceni

1 0

15 GR Răsuceni Câlniştea Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Răsuceni

Şcoala

Generală

Cucuruzu

0 1

Şcoala

generală

Cucuruzu

1 0

16 GR Singureni Neajlov Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Singureni

Şcoala

Generală

Crânguri

0 1

Şcoala

generală

Crânguri

1 0

17 GR Toporu Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Toporu

Primăria

Toporu 0 1

Primăria

Toporu 1 0

18 GR Vânătorii

Mici

Argeş,

Neajlov

Sirenă electrică

3 kw 1

CLSU

Vânătorii

Mici

Primăria

Vânătorii

Mici

0 1 Primăria

Vânătorii Mici 1 0

Total sirene electrice 3 kw 18

- 0 18

18 0

1 GR Adunaţii

Copăceni Argeş

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Adunaţii

Copăceni

Primăria

Adunaţii

Copăceni

0 1

Primăria

Adunaţii

Copăceni

1 0

2 GR Băneasa Dunărea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Băneasa

Căminul

Cultural

Băneasa

0 1

Căminul

Cultural

Băneasa

1 0

3 GR Bolintin

Deal

Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

S.C.

Apanova

S.A.

Sediu

societate 0 1

S.C. Apanova

S.A., comuna

Bolintin Deal

1 0

4 GR Bolintin

Vale

Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Bolintin

Vale

Bd-ul

Republicii,

nr. 2L,

Grup şcolar

Bolintin

Vale

0 1

Bd-ul

Republicii, nr.

2L, Grup

Şcolar

Bolintin Vale

1 0

265

5 GR Bucşani Neajlov,

Dâmbovnic

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Bucşani

Şcoala

Generală

Bucşani

0 1

Şcoala

generală

Bucşani

1 0

6 GR Bulbucata Neajlov,

Ilfovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Bulbucata

Şcoala

Generală

Bulbucata

0 1

Şcoala

generală

Bulbucata

1 0

7 GR Buturugeni Argeş,

Ilfovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Buturugeni

Primăria

Buturugeni 0 1

Primăria

Buturugeni 1 0

8 GR Călugăreni Neajlov,

Câlniştea

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Călugăreni

Oficiul

Poştal

Călugăreni

0 1 Oficiul Poştal

Călugăreni 1 0

9 GR Clejani Neajlov Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Clejani

Primăria

Clejani 0 1

Primăria

Clejani 1 0

10 GR Colibaşi Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Colibaşi

Căminul

Cultural

Colibaşi

0 1

Căminul

Cultural

Colibaşi

1 0

11 GR Comana

Argeş,

Neajlov,

Gurbanu

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Comana

Liceul

Tehnologic

Comana

0 1

Liceul

Tehnologic

Comana

1 0

12 GR Comana

Argeş,

Neajlov,

Gurbanu

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Comana

Şcoala

Gimnazială

Grădiştea

0 1

Şcoala

gimnazială

Grădiştea

0 1

13 GR Daia Sirotca Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Daia

Căminul

Cultural

Daia

0 1 Căminul

Cultural Daia 1 0

14 GR Frăteşti Bibiţa,

Făgădăului

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Frăteşti

Primăria

Frăteşti 0 1

Primăria

Frăteşti 1 0

15 GR Găiseni Argeş,

Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Găiseni

Căminul

Cultural

Găiseni

0 1

Căminul

Cultural

Găiseni

1 0

16 GR Ghimpaţi

Câlniştea,

Glavacioc,

Milcovăţ,

Ismar,

Bălăria

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Ghimpaţi

Şcoala

Generală

Ghimpaţi

0 1

Şcoala

generală

Ghimpaţi

1 0

266

17 GR Giurgiu Dunărea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Giurgiu

Bloc C2

ISCIP 1 0

Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Finanţe

Publice 1 0

Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Mircea

cel Bătrân,

Bloc 92,

sc. C

1 0 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Bucureşti,

bl. 8/300

1 0 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Pictor

Grigorescu

(CONFOR)

1 0 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str.

Constantin

Brâncoveanu

Bloc Turn

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Vlad

Ţepeş –

Sârguinţa,

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Ghizdarului 1 0

Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

B-dul 1907 -

Vel Pitar 1 0

Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Tudor

Vianu – S.C.

ELCO S.A.

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. 1

Decembrie

1918, Bloc

310 Turn

Vamă

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Alexandrei -

Policlinică

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1

267


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Sloboziei –

A.N.I.F.

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Bucureşti -

Dunăreana

1 0 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str.

Constantin

Brâncoveanu

Bloc Turn

0 1 Primăria

Giurgiu 0 1


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Portului,

nr. 1 - Zona

Liberă

0 1 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Sloboziei -

Global

Energy

0 1 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Şos.

Sloboziei -

Grup Şcolar

Miron

Nicolescu

0 1 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Tudor

Vianu,

Şcoala

Gimnazială,

nr. 1

0 1 Primăria

Giurgiu 1 0


5,5 kw 1

Primăria

Giurgiu

Str. Păcii.

nr. 60 -

Facultatea

UNITEH

0 1 Primăria

Giurgiu 0 1

37 GR Gogoşari Parapanca Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Gogoşari

Şcoala

Generală

Gogoşari

0 1

Şcoala

generală

Gogoşari

1 0

268

38 GR Gostinari

Argeş,

Neajlov,

Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Gostinari

Primăria

Gostinari 0 1

Primăria

Gostinari 1 0

39 GR Grădinari Argeş Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Grădinari

Primăria

Grădinari 0 1

Primăria

Grădinari 0 1

40 GR Greaca Zboiu Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Greaca

Şcoala

Generală

Greaca

0 1

Şcoala

generală

Greaca

1 0

41 GR Herăşti Argeş Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Herăşti

Bloc 1 de

locuinţe 0 1

Bloc 1 de

locuinţe 1 0

42 GR Hotarele Argeş Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Hotarele

Liceul

Teoretic

Hotarele

0 1 Liceul teoretic

Hotarele 1 0

43 GR Iepureşti

Neajlov,

Ilfovăţ,

Bălăria

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Iepureşti

Oficiul

Poştal

Iepureşti

0 1 Oficiul Poştal

Iepureşti 1 0

44 GR Izvoarele Câlniştea,

Ismar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Izvoarele

Pilon

Căminul

Cultural

Izvoarele

0 1

Pilon Căminul

Cultural

Izvoarele

1 0


Ciorogârla

Sirenă electrică

5,5 kw 1

S.C.

Apanova

S.A.

Staţia

captare apă

ARCUDA

0 1 Staţia captare

apă ARCUDA 1 0


Ciorogârla

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Joiţa

Primăria

Joiţa 0 1

Primăria

Joiţa 1 0

47 GR Letca

Nouă

Bratilov,

Milcovăţ,

Glavacioc

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Letca Nouă

Primăria

Letca Nouă 0 1

Primăria Letca

Nouă 1 0

48 GR Mihai

Bravu Dadilovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Mihai Bravu

Primăria

Mihai Bravu 0 1

Primăria

Mihai Bravu 1 0

49 GR Mihai

Bravu Dadilovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

S.C.

Azochim

S.A.

S.C.

Azochim –

Punct de

lucru

Frăteşti

0 1

S.C. Azochim –

Punct de lucru

Frăteşti

1 0

269


5,5 kw 1

CLSU

Mihăileşti

Şcoala

Generală

Mihăileşti

0 1

Şcoala

generală

Mihăileşti

1 0


5,5 kw 1

CLSU

Mihăileşti

Şcoala

Generală

Popeşti

0 1

Şcoala

generală

Popeşti

1 0

52 GR Ogrezeni Argeş,

Ilfovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Ogrezeni

Bloc de

locuinţe 0 1

Bloc de

locuinţe 1 0

53 GR Oinacu Dunărea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Oinacu

Primăria

Oinacu 0 1

Primăria

Oinacu 1 0

54 GR Putineiu Parapanca Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Putineiu

Şcoala

generală

Putineiu

0 1

Şcoala

generală

Putineiu

1 0

55 GR Roata de

Jos Dâmbovnic

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Roata de Jos

Dispensarul

veterinar 0 1

Dispensarul

veterinar 1 0

56 GR Săbăreni Dâmboviţa,

Ilfovăţ

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Săbăreni

Şcoala

generală

Săbăreni

0 1

Şcoala

generală

Săbăreni

1 0

57 GR Schitu Câlniştea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Schitu

Post Poliţie

Schitu 0 1

Post Poliţie

Schitu 1 0

58 GR Singureni Neajlov Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Singureni

Primăria

Singureni 0 1

Primăria

Singureni 1 0

59 GR Slobozia Dunărea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Slobozia

Primăria

Slobozia 0 1

Primăria

Slobozia 1 0

60 GR Stăneşti

Jincuţa,

Gurbanu,

Onceşti

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Stăneşti

Magazin

Universal 0 1

Magazin

Universal 1 0

61 GR Stoeneşti Câlniştea Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Stoeneşti

Primăria

Stoeneşti 0 1

Primăria

Stoeneşti 1 0

62 GR Ulmi Sabar,

Ciorogârla

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Ulmi

Primăria

Ulmi 0 1 Primăria Ulmi 1 0

63 GR Valea

Dragului Sabar

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Valea

Dragului

Căminul

Cultural

Valea

Dragului

0 1

Căminul

Cultural Valea

Dragului

1 0

270

64 GR Vărăşti Sabar,

Cocioc

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Vărăşti

Şcoala

generală

Vărăşti

0 1

Şcoala

generală

Vărăşti

1 0


Parapanca

Sirenă electrică

5,5 kw 1

CLSU

Vedea

Şcoala

generală

Vedea

0 1

Şcoala

generală

Vedea

1 0

Total sirene electrice 5 kw 65

- 14 51

52 13

TOTAL SIRENE JUDEŢUL GIURGIU 105

271

Anexa nr. 7

Schema fluxului informaţional – decizional

L E G E N D Ă

Coordonare

Informare în situaţie de urgenţă

COMITETUL

NAŢIONAL PENTRU

SITUAŢII

DE URGENŢĂ

Centrul Operaţional Naţional

I.S.U.

Centrul operaţional

judeţean

PRIMĂRII

CLSU

Operatori

economici

Instituţii cu funcţii

de sprijin

PREFECTURA

C.J.S.U.

I.S.U.

C.J.C.C.I.

I.S.U.

Secretariat tehnic

permanent

272

Anexa nr. 8

Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente

la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă din judeţul Giurgiu


Nr.

crt. UAT

SVSU

Denumire Cantităţi

/ bucăţi Proprietar Adresă

Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

1 Giurgiu 1 16 3

Autobuze 19

Primăria Giurgiu

mun. Giurgiu,

b-dul Bucureşti,

nr. 49 - 51

0246213587,

0246215631,

0246219409

Autocamioane 69

Tractor cu remorcă 23

Autoturisme 119

Microbuz 6

Navă fluvială 10

Bărci cu motor 6

Ifron 2

Excavator 4

Basculante 5

Autogunoieră 3

Automacara 1

Autocisternă 6

Grup electrogen 35 kva 1




Autosanitară 22

Stingător 310

Grup electrogen 1

Vestă de salvare 20

Cort 3

Paturi / pături 8

Cizme lungi 2

Cizme scurte 2

273

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Lopeți 200

Târnăcoape 100

Topor 20

Găleţi 100

Mijloace de protecţie individuală 70

Măşti contra gazelor 70

Complete de protecție 3

Portavoce 2

Stații radio 10

Motopompe 3

Motojoagăr 5

Motofierăstrău 1

Autocamion 4

A.D.P.P. mun. Giurgiu

Autobasculantă 6


Autoîncărcător 4

Buldozer 2

Grup electrogen 1

Autovidanje 2

Tractor cu lamă sau plug 10

Motocompresor 1

Excavator 2

Automacara 1

Autoizotermă 1

Gredere autopropulsate 1

Autocamion 1

Direcția Peisagistică

și Întreținere Spații

Verzi

mun. Giurgiu

Alte autospeciale 1

Freze zăpadă 3

Drujbe 3

Tractor U 650 cu remorcă 1

274

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

TV mașină 1

Autoturism 1

Automacara 1 SC Remont SRL mun. Giurgiu

Autoîncărcător 1 SC Zirom SA mun. Giurgiu

Automacara 2

Autoîncărcător 1 SCAEP SA mun. Giurgiu

Autoîncărcător 1

SCUT SA mun. Giurgiu Încărcător frontal freze 2

Grup electrogen 1

Autocamion 1 Armonia Rutieră mun. Giurgiu

Autocamion 2 SC Atena SRL mun. Giurgiu

Autocamion 2 SC Comat SA mun. Giurgiu

Autocamion 1 SC Remat SA mun. Giurgiu

Autobuz 10

SC Tracum SA mun. Giurgiu Microbuz 1

Autocar 1

Furgonetă 1

Autobuz 13 SC Gitour SA mun. Giurgiu

Microbuz 15

Autobuz 6 SC Leon Trans SRL mun. Giurgiu

Microbuz 13

Autobuz 2 SC Tucă Imp. SRL mun. Giurgiu

Microbuz 1

Autocisterne CL 1 Giurgiu Nav SA mun. Giurgiu


SC Financiar Urban

SA mun. Giurgiu

Utilaje de împrăștiat material 3

Încărcător frontal 3

Automăturător cu lamă 1

Autostropitoare cu lamă 1

Buldoexcavator 1

275

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Grup electrogen 1 SC Panebo 94 SRL mun. Giurgiu

Autocamion 14 AISE mun. Giurgiu

Tractor cu remorcă 4 Agroholding mun. Giurgiu

Tractor cu remorcă 7 AN Îmbunătățiri

Funciare Vest mun. Giurgiu

Autocamion 1 AFDJ Căi

navigabile mun. Giurgiu


Autoturism 9

Apă Canal mun. Giurgiu


Buldozer 1

Autovidanje 1

Motopompe 2

Motocompresor 1

Electropompe 5

Microbuz 2

Încărcător frontal freze 2

Autocamion 1

Constructorul

CMGF mun. Giurgiu

Autobasculantă 2

Buldozer 1

Excavator 1

Autoturism 2

SC Consig SA mun. Giurgiu

Autocamion 1

Autobasculantă 5

Autoîncărcător 1

Buldozer 1

Autocisterne CL 1

Excavator 1

Automacara 1


Autocamion 2 SC Zona Liberă SA mun. Giurgiu

276

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Autobasculantă 5


Tir-uri 5

Autoturism Papuc 1

Autoturism Hunday Elactra 1

Autoturism Hunday Santafe 1

Buldoexcavator 1

Motostivuitor 3

Autocamion 2

Elco mun. Giurgiu Excavator 1

Automacara 2

Autobasculantă 1

Tiai Co mun. Giurgiu Autoîncărcător 1

Excavator 1

Grup electrogen 3 SC Aise SA mun. Giurgiu

Excavator 1


SC Fair Play SRL mun. Giurgiu

Autoîncărcător 1

Buldozer 1

Autospecială de tractat 1

Automacara 1

Excavator 1 SC Lotus SRL mun. Giurgiu

Autoîncărcător 1

SC Dunapref SA mun. Giurgiu Autospecială de tractat 1

Automacara 1

Autobasculantă 1 SC Devis Construct

SRL mun. Giurgiu Autospecială de tractat 1

Automacara 1

Autoturism Renault Kangoo 2 SC Apa Service SA mun. Giurgiu

Autoturism Dacia Logan Ambition 1

277

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Autoturism Dacia Logan Laureate 1

Autoturism Dacia Logan Van Pack 2

Autoturism Dacia Logan Renault

Master 2

Tractor Foton 1

Automacara 1

Autoturism Dacia MCV 7 Laureate 1

Autolaborator 1

Spălător canale tip Woma 1

Vidanjă combinată 1

Tractor U 650 1

Buldoexcavator 2

Autoturism 1 Direcția Impozite și

Taxe mun. Giurgiu

Autoturism 1 Direcția Asistență

Socială mun. Giurgiu

Autoutilitară 1

Microbuz 2 Casa de Cultură Ion

Vinea mun. Giurgiu

Pichet PSI 3

Complex sportiv

"Marin

Anastasovici"

mun. Giurgiu

Construcţii noi prevăzute cu adăpost

(4000 m²) 198 mun. Giurgiu

Adăposturi de protecţie civilă cu

sisteme de filtroventilaţie 9 mun. Giurgiu

Adăposturi de protecţie civilă fără

sisteme de filtroventilaţie 52 mun. Giurgiu

Subsoluri 110 mun. Giurgiu

Pivniţe 5040 mun. Giurgiu

Crame 3 mun. Giurgiu

278

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Clopote biserici 6 mun. Giurgiu

2 Bolintin

Vale 1 21

Autospeciala Iveco Magirus 1

Primăria Bolintin

Vale

oraş Bolintin

Vale, str.

Libertăţii nr. 1

0246271187

Adăposturi familiale (aprox. 26272

m²) 1642



Furtun tip C 10

Furtun B 4

Echipament de intervenţie 4

Mască contra gazelor 40

Chinci 2

Funie 20 m

Stingător P6 10

Clopote biserici 4 Bolintin Vale

3 Mihăileşti 1

4 Adunaţii

Copăceni 1

Binoclu 1

Primăria Adunaţii

Copăceni

sat Adunaţii

Copăceni, şos.

Giurgiului, nr.

120

0246282170,

0246282176

Receptor radio Zefir 1

Stingătoare 15

Furtun PSI 150 ml

Scări aluminiu 2

Cazmale 5

Furci 5

Târnăcoape 5

Răngi 2

Cange 2

Roabe 2

Topoare 2

Găleţi 5

Lanterne 2

Tărgi 2

279

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Lopeţi 5


Cleşte 2

Centuri PSI 3

Cizme 5

Pelerine ploaie 5

Costume intervenţii 10

Drujbe 2

Pompă de tras apa 2

Motocositor 1

Ciocane 2

Clopote biserici 5 Adunaţii

Copăceni

Tractor cu remorcă 6 Populaţie Adunaţii

Copăceni

5 Băneasa 1 29 8

Clopote biserici 4 Băneasa

Buldoexcavator 1

Primăria Băneasa

sat Băneasa, str.

Principală, nr.

92

0246285101 Pompă de evacuare a apei 1

Buldozer S 650 1


6 Bolintin

Deal 1 41 10

Microbuz 1 persoană fizică Bolintin Deal

Autobasculantă 1 persoană fizică Bolintin Deal

Buldoexcavator 1 Radu Emilian Bolintin Deal

Tractoare cu remorci 6 persoane fizice Bolintin Deal

Clopote biserici 2 Bolintin Deal

Autospeciale de stins incendii 2

Primăria Bolintin

Deal

sat Bolintin

Deal. b-dul

Muncii, nr. 18

0246273074

Buldoexcavator 1

Autocamion 1

Autoturism 2

Motopompă 1

280

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire


7 Bucşani 1

Distribuitor B-CBC 1

Primăria Bucşani sat Bucşani 0246263075

Lopată cu coadă 10

Măşti contra fumului 6

Stingător cu praf P6 32

Topor târnăcop 6

Ţeavă de refulare C cu robinet sau

ajutaj reglabil 2

Trusă sanitară auto 1

Motopompă 1

Cielo 1

Clopote biserici (satele Bucşani,

Podişor, Vadu Lat, Goleasca, Uieşti,

Obedeni)

6 Bucşani

Microbuz 2 Şcoala generală nr.

1 sat Bucşani 0246263073

Tractoare cu remorci 4 SC Miorod SRL sat Bucşani 0722243962

Maşină teren 1

Basculante 3 SC SVSNEL sat Vadu Lat 0722976059

Buldoexcavator 1

Tractoare cu remorci 3 SC Batman SRL sat Angheleşti 0722625891

Maşină teren 1

Tractoare cu remorci 3 Rusu Ionel sat Goleasca 0729923935

Tractoare cu remorci 4 Baranga Marian sat Goleasca

Tractoare cu remorci 2 Chivulet Ionuţ sat Uieşti 0762983834

Tractoare cu remorci 2 Zanfir Gheorghe sat Podişor 0721249136

Tractoare cu remorci 20 Populaţie

comuna

Bucşani

Căruţe 80

8 Bulbucata 1 24 Clopote biserici 3 Bulbucata

9 Buturugeni 1 Clopote biserici 2 Buturugeni

281

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Subsoluri, pivniţe şi crame (în

suprafaţă de 3675 mp) 245 Buturugeni

10 Călugăreni 1 29 6

Clopote biserici 7 Călugăreni

Buldoexcavator cu cupă 1

Primăria Călugăreni

sat Călugăreni,

şos. Bucureşti -

Giurgiu, nr. 249

0246281313

Tractor 1

Drujbă 1

Stingătoare P6 2

Stingătoare cu spumă 3

Motopompă 1

Găleţi 5

Lopeţi 10

Cazmale 10

Sape 10

Topoare 4

Combinezon cu cizme 3

Targă 1

Cartuşe filtrante sorbante 9



11 Clejani 1 31 9

Clopote biserici 3 Clejani


suprafaţă de 100 mp) 10

Primăria Clejani

sat Clejani, str.

Principală, nr.

62

0246261176 Măşti contra gazelor 12


Autospecială de stingere 1

12 Colibaşi 1 16 6


Primăria Colibaşi

sat Colibaşi, str.

Principală, nr.

86

0246227111


Buldoexcavator 1

Autoturism 1

Lopeţi 10

282

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Cazmale 10

Târnăcoape 4

Scară 1

Clopote biserici 2 Colibaşi


suprafaţă de 4120 mp) 326 Colibaşi


sisteme de filtroventilaţie (în suprafaţă

de 33 mp)

1 Colibaşi

13 Comana 1 16 10

Lanterne 3

Primăria Comana

sat Comana, str.

Şerban

Cantacuzino,

nr. 50

0246283114

Târnăcop 1

Lopată 3

Topor 3

Rangă 1

Motopompă 2

Fierăstrău mecanic 1

Stingător portativ cu pulbere P6 2

Buldoexcavtor cu cupă

multifuncţională şi lamă 1

Autospecială 4x4 MAN cu lamă de

zăpadă, sărăriţă şi cisternă de apă 1

Clopote biserici (2 în sat Comana şi

câte una în fiecare sat) 6 Comana

Subsol (200 mp, Mănăstirea Comana) 1 sat Comana

Subsol (100 mp, Dispensar uman) 1 sat Comana

Construcţie nouă prevăzută cu adăpost

(100 mp, Centrul de zi pentru asistenţă

socială)

1 sat Comana

14 Cosoba 1 12 5 Clopote biserici 1 Biserica Cosoba Cosoba, str.

Bisericii

283

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Autoturism 1

Primăria Cosoba

Cosoba, str.

Principală, nr.

344

0246253739


Tractor 1

Buldozer 1

Autocamion 1

Remorcă 5 t 1

Motopompă 2

Drujbă Husqva 1

Trusă sanitară 4

Flex unghiular 1

Extinctoare 25

Cască protecţie 16

Targă pentru scos răniţi 1

Mănuşi protecţie 10

Topoare cu coadă 4

Lopeţi metalice 10

Roabe metalice 2

Găleţi 10

Pelerină protecţie ploaie 12

Ansamblu protecţie ploaie 6

Cazmale 10

Sape 10

Cizme cauciuc 12

Cleşte pentru oţel beton 1

Binoclu 1

Ciocan 1,5 kg 1

Saci rafie 160

Rangă PSI 4

Cange PSI 4

Grup electrogen 1,5 kw 2

284

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire


suprafaţă de 1200 mp) 80 Cosoba

15 Crevedia

Mare 1 27 9

Măşti contra gazelor 15 Primăria Crevedia

Mare

sat Crevedia

Mare 0246264155 Motopompă 1

Cisternă vidanjabilă 1

Clopote (bisericile Crevedia Mare,

Crevedia Mică şi Dealu) 3 Crevedia Mare

Subsoluri (16 mp) 50 Crevedia Mare

16 Florești

Stoenești 1 40 15

Costum de protecţie 5

Primăria Florești

Stoenești

Stoeneşti, str. 1

Decembrie

1918, nr. 123

0246256005

Bocanci 5

Stingător P6 15

Stingător G5 1

Palete de cauciuc pentru stins incendii 6

Mături de nuiele 5

Clopote biserici (2 în Stoeneşti, 1 în

Floreşti, 2 în Palanca) 5

Floreşti

Stoeneşti

Pivniţe (20000 mp) 2500 Floreşti

Stoeneşti

17 Frăteşti 1 20 3

Clopote biserici (în Remuş, Cetatea,

Frăteşti, Bălănoaia) 4 Frăteşti


Primăria Frăteşti Sat Frăteşti 0373501070


Pichete PSI 5

Stingătoare 39

Găleţi 5

Lopeţi 20

Târnăcoape 5

Topoare 5

Cange PSI 5

Tractor cu cupă și lamă 2

285

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Tractor 1

18 Găiseni 1 7 11

Clopote biserici (satele Găiseni,

Căscioarele, Cărpenişu, Podu Popa

Nae)

4 Găiseni

Pichete PSI 1

Primăria Găiseni

sat Găiseni, str.

Principală, nr.

64

0246259117

Stingătoare 11

Lopeţi 7

Târnăcoape 2

Cange PSI 1

Lanterne frontale 3

Buldoexcavator cu lamă şi cupă 2

Autoturism 2

Motofierăstrău 1

Cazmale 5

Furtun 2 ţoli 20 metri

Bătătoare ignifugate de stins incendiu 6

Bandă izolatoare 5

Becuri ecologice 9

Cablu MYYM 1

Cuie construcţii 10 kg

Dulie porţelan 10

Întrerupător 10

Folie 25 kg

Mănuşi latex 25

Plasă gard 1,7 x 10 m 1

Prelungitor 1

Sac rafie 300

Sfoară 100 g 10

Sârmă 52 kg

Motopompă 1

286

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Costum ignifugat 6

Bidon 200 l cu filet 1

Bocanc înalt din piele 1

Bocanci din piele (nr. 41 - 45) 3

Binoclu 1

Canistră 25 l 3

Cască protecţie 5

Cască protecţie cu vizor 1

Centură PSI 1

Cizme PVC 10

Dălţi tâmplărie (set 4) 2

Cozi din lemn pt lopată şi sapă 20

Furcă 15

Levier - 600 mm 1

Lopată zăpadă 15

Lopată dreaptă 4

Pelerine protecţie 10

Roabă 65 l 1

Sapă 7

Set 6 pile 1

Târnăcop forjat 2

Topor forjat 1250 g 2

Topor forjat 600 g 2

Trepied proiectoare 1

Trusă sanitară 2

Vestă reflectorizantă 10

Motorină 180 litri

Benzină 21 litri

19 Găujani 1 18 6 Pichete PSI 3

Primăria Găujani sat Găujani 0246250822 Stingătoare 16

287

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Găleţi 3

Lopeţi 10

Târnăcoape 3

Topoare 3

Cange PSI 3

Buldoexcavator 1

Clopote biserici (satele Găujani,

Cetăţuia, Pietrişu) 3 Găujani

Subsoluri, pivniţe (6 mp) 100 Găujani

Tractor U 650 5

Asociaţia Victoria -

Găujani Găujani

Încărcător tip Manitou 1

Remorci 5 tone 10

Autoturism 1

20 Ghimpaţi 1 24 4


Primăria Ghimpaţi

sat Ghimpaţi,

şos. Bucureşti -

Alexandria, nr.

164

0246276409

Autoturism Dacia 1


Trusă medicală de prim ajutor 1

Cazmale 5

Lopeţi 5

Furci 5

Târnăcoape 3

Targă 3

Drujbă 1

Motopompă 1

Clopote biserici (2 la Ghimpaţi, 1 la

Copaciu, 1 la Naipu, 1 la Valea

Plopilor)

5 Ghimpaţi

Subsoluri, pivniţe (4400 mp) 1100 Ghimpaţi

Saci de 50/80 cm pentru pământ 50 SC Total Euro

Construct SRL Ghimpaţi 0723305589

Cazmale şi lopeţi 20

288

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Târnăcoape şi sape 10

Furci şi căngi 5

Topoare 5

Ruletă 1

Rangă 1

Scări din lemn 4 - 6 ml 1

Materiale şi unelte - SC Cosland Prest

Serv SRL Ghimpaţi

Tractor agricol 1 SC Bogdan C SRL Ghimpaţi 0721606257

Materiale şi unelte -

21 Gogoşari 1 24 6

Tractor cu remorcă 1 Popescu Petrişor Gogoşari 0763013591

Tractor cu remorcă 1 Tonca Daniel Izvoru 0766243594

Tractor cu remorcă 1 Roşu Cătălin Izvoru 0766759745

Tractor cu remorcă 1 SC Agromec

Putineiu SA Drăghiceanu 0722302365

Tractor cu remorcă 1 SC Fermagro SRL Gogoşari 0726667363

Clopote biserici 4 Gogoşari

Tractoare cu remorci 30

Populaţie Gogoşari Autoturisme ARO 1

Microbuze 2


Primăria Gogoşari Gogoşari 0246228114

Buldoexcavator 1


Saci pt pământ şi nisip 100

Sfoară pt legat saci 50 ml

Cazmale cu cozi 8

Dalte metal 4

Furci 8

Găleţi 5

Sape cu cozi 7

289

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Târnăcoape 5

Cleşti cuie 2

Ciocane 3

Fierăstrău mână 1

Targă 1

Cizme de cauciuc 10

Pelerine de ploaie 10

Paturi 10

Pături 10

Sârmă neagră 1 kg


sisteme de filtroventilaţie 9

22 Gostinari 1 35

Clopote (biserici Gostinari şi

Mironeşti) 2 Gostinari

Subsoluri, pivniţe, crame (5 x 20 mp =

100 mp) 5 Gostinari


(80 mp şi 60 mp) 2 Gostinari

23 Gostinu 30 5

Clopote biserici 2 Gostinu

Pichete PSI 3

Primăria Gostinu Gostinu 0246229141

Stingătoare (23 buc. P6, 2 buc. P50) 25

Găleţi 3

Lopeţi 3

Târnăcoape 3

Topoare 3

Cange PSI 3

Buldoexcavator 1

Mijloc de transport 1

Unelte genistice 6

Motojoagăr 1

290

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Motopompe 2

24 Greaca 1 20 6 Clopote biserici (satele Greaca, Zboiu,

Puţu Greci) 3 Greaca

25 Herăşti 1 22 1

Pichete PSI 2

Primăria Herăşti

sat Herăşti, str.

Principală, nr.

14

0246253495

Stingătoare 30

Găleţi 3

Lopeţi 4

Târnăcoape 2

Topoare 3

Ciocan 5

Cange PSI 3

Rangă de fier 2

Fierăstrău de mână 2

Drujbă 1


Buldoexcavator 1

Autoutilitară 1

Autoturism 1

Clopote biserici 1 Herăşti

Găleţi sau bidoane de 20 l şi căni

pentru apă 25 Cămin cultural Herăşti

Saci de 50/80 cm pentru pământ 100 SC Alcedo SRL

sat Herăşti, str.

Principală, nr.

19

Cazmale şi lopeţi cu cozi 10

SC Alchimex SA

sat Herăşti, str.

Principală, nr.

19

0246253465,

0724367947

Manta de ploaie cu glugă 2

Cizme de cauciuc scurte şi lungi 30

Sfredele de lemn diferite 5

Furci şi căngi 10 Persoane fizice Herăşti

Cleşte 5

291

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Barde pt cioplit şi topoare 2

Maiuri pt bătut pământ 5

Microbuz 1 Şcoala gimnazială

"Elina Basarab"

sat Herăşti, str.

Principală 0246253468

Subsoluri, pivniţe, crame (450 mp) 3 Herăşti

26 Isvoarele 1 24 4

Stingătoare 5

Primăria Isvoarele sat Isvoarele,

str. Principală 0246708055

Găleţi 10

Lopeţi 10

Târnăcoape 5

Topoare 5

Cange PSI 1


Buldoexcavator 1

Microbuz 4

Aro 1

Autoturism 3

Autobuz 3

Clopote biserici (2 în Isvoarele, 1 în

Teiuşu) 3 Isvoarele

Subsoluri, pivniţe, crame 15 Isvoarele

27 Izvoarele 1 40 11


Primăria Izvoarele sat Izvoarele 0246248104

Pichete PSI 6

Stingătoare 15


Vidanja 1

Buldoexcavator 1

Clopote biserici 6 Izvoarele

28 Joiţa 1


Primăria Joiţa

sat Joiţa, calea

Bucureşti, nr.

156

0246252250 Pichete PSI 8

Stingătoare 24

292

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Găleţi 30

Cazmale 10

Cange PSI 2

Targă 1

Scară aluminiu 1

Furci 2

Autoturism Dacia 1310 1

Motopompă 2

Generator electric 1

Fierăstrău electric 1

Flex 1

Căşti protecţie 16

Cizme cauciuc 15

Ciocan 1,5 kg 1

Cleşte pentru oţel beton 1

Ansamblu protecţie ploaie 6

Mănuşi de protecţie 20

Pelerine protecţie ploaie 12

Binoclu 1

Drujbă Husqva 1

Grup electrogen 1,5 kw 2

Extinctoare 20

Saci rafie 6

Lopeţi 8

Roabe 1

Sape 10

Rangă PSI 2

Topoare 4

Truse sanitare 4

Buldozer 2

293

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Autocamion 2

Autoturism 1

Tractor 2

Remorcă 5 t 1

Clopote biserici 2 Joiţa

Buldoexcavator 1 SC C&C Stuf

Construct Joiţa 0722559024

Excavator 1 SC Style Construct

SRL Bâcu 0722294127

Utilaje PFA Iorga Nelu Joiţa 0731319226

29 Malu 1 21 5

Sârmă neagră 5 kg

Primăria

sat Malu, şos.

Giurgiului, nr.

115

0246241106

Pietriş sortat 2 m³

Găleţi 5

Cange PSI 4


Buldoexcavator 1

Lanternă tubulară mare 1

Baterii lanternă 2

Bidoane şi canistre 2

Pilă 1

Fierăstrău de mână 1

Drujbă 1

Cuţit pt cioplit 1

Bormaşină electrică portabilă 1

Rulete 2

Grup electrogen 1

Cablu pt iluminat 50 ml

Izolator pt prinderea cablului 5

Agregate pt sudură 1

Motopompă 1

294

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Cizme de cauciuc 10

Mantale de ploaie 10

Mănuşi de protecţie 10

Clopote biserici 1 Malu

Saci pentru pământ 50 SC Bazu SRL

Sfoară pt legat saci 50 ml

Tractor cu remorcă 1 Neagu Cătălin 0764306949

Tractor cu remorcă 1 Rugină Linică Malu 0724429811

Tractor cu remorcă 1 SC Sam 48 SRL Malu 0722253308

Tractor cu remorcă 1 PFA Gheţa Sorin

Cosmin Malu 0722608247

Încărcător frontal 1

Cazmale 5

Populaţie Malu

Lopeţi 5

Târnăcoape 2

Sape 5

Furci 6

Tesle 2

Roabă metalică 1

Ciocane 3

Cleşte de cuie 3

Patent izolant 2

Topoare 5

30 Mârşa 1 23 6

Clopote biserici 1 Mârşa

Subsoluri, pivniţe, crame (în suprafaţă

de 36 mp) 1 Mârşa

31 Mihai

Bravu 1

Autoturism 1

Primăria Mihai

Bravu sat Mihai Bravu 0246286115

Microbuz 2

Buldoexcavator 1

Cuie cu lungimi diferite 5 kg

Saci de 50/80 cm pentru pământ 100

295

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Funii subţiri 4

Cazmale şi lopeţi cu cozi 10

Târnăcoape şi sape cu cozi 10

Furci din fier cu căngi din fier cu

coadă 10

Maiuri pentru compactat pământ şi

bătut pari 5

Ciocane diferite 5

Sfredele de lemn diferite 5

Fierăstraie de mână 2

Fierăstraie mecanice (drujbe) 1

Găleţi sau bidoane de 20 l şi căni

pentru apă 25

Cizme de cauciuc scurte şi lungi 30

Mantale de ploaie cu glugă 2

Range de fier, de 2 - 4 m 2

Clopote biserici 1 Mihai Bravu

Atelaje (căruță cu cai) 10 Populaţie Mihai Bravu

Cleşte de cuie 5 Persoane fizice Mihai Bravu

Barde pentru cioplit şi topoare 2

32 Oinacu 1 31 7

Clopote biserici (Oinacu, Braniştea,

Comasca) 3 Oinacu


Primăria Oinacu sat Oinacu, str.

DJ 507, nr. 63 0246239143

Complete de protecţie 20

Microbuz 1

Buldoexcavator 1


Motofierăstrău 1

Lanterne 2

Cazmale 6

296

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Furci 7

Roabă 1

Ciocane 3

Târnăcoape 8

Lopeţi 7

Stingătoare PSI 6

Găleţi 5

Mături 10

Costum complet antichimic 20

Maiuri 6

Topoare 5

Subsoluri, pivniţe (3906 mp) 651 Oinacu

Tractoare cu remorci 2 SC Agromaximus

SRL Braniştea 0729490230

Autoutilitară 1

Tractoare cu remorci 15 Populaţie Oinacu

33 Prundu 1 14

Clopote biserici 3 Prundu

Pivniţe (8480 mp) 530

Populaţie Prundu Construcţii noi prevăzute cu adăpost

(198 mp) 22

34 Răsuceni 1 31 6

Măști contra gazelor 20

Primăria Răsuceni Răsuceni 0246238142 Autospecială APCA SR 114 1

Buldoexcavator 1

Clopote biserici 4 Răsuceni

Subsoluri, pivniţe (258 mp) 52 Răsuceni

35 Roata de

Jos 1

Măști contra gazelor 10

Primăria Roata de

Jos

sat Roata de

Jos, str.

Republicii, nr.

65

0246266115 Complete de protecție 1

Motopompă 1

Clopote biserici (în satele Roata Mică,

Roata de Jos şi Cartojani) 3 Roata de Jos

297

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Saci de 50/80 cm pentru pământ 50 SC Palas SRL Roata de Jos

Folii de polietilenă 50 mp

36 Săbăreni 1 10 5

Mijloace de protecţie individuală 5

Primăria Săbăreni sat Săbăreni,

str. Teilor, nr. 1 0246253293 Măşti contra gazelor 5

Complete de protecţie 4

Clopote biserici 1 Săbăreni

37 Schitu 1 28 4

Multifuncţională pentru stins incendii

utv 1 Primăria Schitu sat Schitu 0246276219

Clopote biserici 4 Schitu

38 Singureni 1 21 5

Clopote biserici 3 Singureni

Măşti contra gazelor da

Primăria Singureni sat Singureni 0246234213

Pichete PSI 5

Stingătoare 20

Găleţi 10

Lopeţi 5

Târnăcoape 3

Topoare 3

Cange PSI 4

Rangă 3


Mijloace de transport 4

Unelte genistice 20

39 Slobozia 1 13 5

Pichete PSI 3

Primăria Slobozia

sat Slobozia,

şos. Giurgiului,

nr. 693

0246242089

Stingătoare 25

Găleţi 25

Lopeţi 15

Târnăcop 10

Topor 10

Cange PSI 3

Cazmale 10

298

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Buldoexcavator 1

Autoturism 1

Scară 1

Cisternă vidanja 1

Motopompă 1

Generator electric 1

Clopote biserici 2 Slobozia

Subsoluri, pivniţe, crame (400 mp) 20 Slobozia


sisteme de filtroventilaţie (cazemate -

225 mp)

3 Slobozia

40 Stăneşti 1 34 4


SC Agrokaiser SRL Stăneşti Autoturisme 2

Încărcător frontal Ifron 1

Autoturisme 2 SC Semimpex SRL Stăneşti


Autoturisme 3 SC Meridian

Prodcom SRL Onceşti Buldoexcavator 1


Autoturisme 3 SC Adin SRL Ghizdaru


Autoturisme 1

SC Dănuţ Agro SRL Stăneşti Tractoare cu remorci 3

Încărcător frontal marca JBC 1

41 Stoeneşti 1 29 3 Clopote biserici 4 Stoeneşti

42 Toporu 1 26 3

Clopote biserici 3 Toporu


Primăria Toporu sat Toporu, str.

Principală 0246236107

Autocisternă 12000 l dotată cu

motopompă 1

Buldoexcavator 1

299

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

43 Valea

Dragului 1 4 6

Clopote biserici 1 Valea Dragului

Stingătoare da

Primăria Valea

Dragului

sat Valea

Dragului, str.

Principală, nr.

287

0246258872 Găleţi pentru apă da

Târnăcoape da

Lopeţi da

44 Vărăşti 1

Motopompă 1

Primăria Vărăşti Vărăşti 0246237121

Buldoexcavator 1

Microbuz 1

Autoturism 2

Topoare 2

Târnăcoape 2

Răngi de oţel 7

Căngi cu coadă 7

Lopeţi 10

Găleţi 10

Mături 7

Cazmale 7

Lăzi de nisip 7

Stingătoare cu pulbere 35

Stingătoare cu gaze 30

Fierăstrău mecanic 3

Scară culisantă 2

Grup electrogen 1

Targă sanitară 3

Clopote biserici (satele Dobreni,

Vărăşti, cartier Obedeni) 3 Vărăşti

Furci 3

SC Oxis SRL Vărăşti Cizme de cauciuc 3

Pelerine de ploaie 2

Rulete 2

300

Nr.

crt. UAT

SVSU



Număr de

telefon Personal

angajat

Personal

voluntar

Specialişti

pt.

activitatea

de

prevenire

Autocamion 1 SC Cris Rom SRL Vărăşti

Autoutilitară 1 Isar Mihail Vărăşti

Autoutilitară 1 SC Cristin Trans

SRL Vărăşti

Tractor cu 2 remorci 2

Atelaje (căruţe cu cai) 3

Dima Marin, Tane

Marin, Moisescu

Iulian

Vărăşti

45 Vânătorii

Mici 1 20 10

Clopote biserici (Vânătorii Mici,

Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă,

Vânătorii Mari, Zădăriciu)

6 Vânătorii Mici

Pivniţe locuinţe populaţie (17000 mp) 1500 Vânătorii Mici


(420 mp) 50 Vânătorii Mici

46 Vedea 1 30 1

Clopote biserici 2 Vedea

Subsoluri, pivniţe, crame (în suprafaţă

de 250 mp) 2 Vedea


sisteme de filtroventilaţie 1 Vedea


Primăria Vedea

sat Vedea, str.

Arsache, nr.

130

0246240120 Autospecială APCA SR 114 1

301

Anexa nr. 9

Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

Deoarece fiecare tip de risc comportă reguli şi măsuri de protecţie specifice, acestea se vor trata

pentru fiecare în parte, astfel:

1. Cutremure de pământ Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor

oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului şi cu perioadele următoare ale acestuia.

Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este

necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la

serviciu, în locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu atât mai mult cu cât timpul pe care

îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt.

Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur trebuie să le realizăm înainte de

producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.

Pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în

afara acesteia.

În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar:

- recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grinda, tocul uşii, masa rezistentă etc.;

- identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;

- asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la

instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;

- cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;

- asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei; la nevoie se consultă organele de protecţie civilă locale sau alţi

specialişti;

- asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de

alimente a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;

- asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor şi bateriile necesare.

În masurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:

- cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediile inspectoratelor pentru situaţii de

urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;

- cunoaşterea bine a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături, având în vedere pericolele

care pot apărea: spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.

Măsurile ce trebuie luate în timpul producerii unui cutremur puternic sunt următoarele:

- păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, bătrâni,

femei;

- prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în

holuri, scări etc.; nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;

- dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea

înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşa solidă, birou,

masă sau bancă din clasa suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile

suprapuse, tencuieli ornamentele etc.;

- dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli,

cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri care, de obicei, se pot prăbuşi pe stradă;

- dacă suntem la şcoală (serviciu), nu fugim la uşi, nu sărim pe fereastră, nu alergăm pe scări, nu utilizăm

liftul, nu alergăm pe stradă; deplasarea se face cu calm spre un loc deschis şi sigur;

- dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a

luat foc ceva se intervine imediat;

- dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită

clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi ne ferim de firele de curent electric căzute;

- dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dvs. până se termină mişcarea

seismică; conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la

coborâre sau să spargeţi ferestrele;

302

- dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, sală de şedinţă etc.) nu alergaţi

către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.

După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:

- nu plecaţi imediat din locuinţă; acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism; calmaţi persoanele

speriate şi copii;

- ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se

degajeze ;

- nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) până la

acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; ajutaţii pe loc; curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau

substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente etc.;

- îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi

încălţăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflăm;

- ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio - televiziune şi recomandările acestora;

- verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţă;

- părăseşte calm locuinţa după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile; verificaţi mai întâi scara

şi drumul spre ieşire;

- dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare; dacă nu reuşiţi, procedaţi cu

calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn)

etc.; deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc, stadion etc.);

- fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice,

care de regulă este mai redus decât cel iniţial; nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici

seismice şi urmările lor, utilizând numai informaţiile şi recomandările transmise oficial, recepţionate direct

de dumneavoastră şi nu din auzite;

- nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dumneavoastră care în asemenea situaţii apar

ad-hoc.

2. Alunecări de teren Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt

similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare

excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5 – 3

m/s, iar în unele situaţii şi peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de

situaţii. În aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a

alunecărilor de teren şi alarmării (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei.

Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate dacă sunt făcute din timp investigaţiile necesare stabilirii

condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor.

Este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcţii în zonele în care

asigurarea stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare; este posibilă protecţia dacă

se preconizează şi se planifică din timp măsuri corespunzătoare şi se realizează o informare oportună a

populaţiei în zona de risc.

În general, în acţiunile de intervenţie, în afara unor cazuri particulare, se va urmări recuperarea

bunurilor materiale şi refacerea avariilor.

Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare acţiunilor

preconizate în cazul cutremurelor de pământ.

3. Inundaţii Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de prevenire şi

protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.

Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea/eliminarea acţiunilor distructive se pot asigura prin:

- realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai

mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor

etc.; aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri de

învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea apelor de pe versanţi, construirea unor baraje

de reţinere pe fundul văilor;

303

- modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea

unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată;

- zonele luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicţie în care se interzice orice construcţie

în zona canalului de inundaţie, a zonelor de restricţie în care sunt admise unele construcţii şi a zonelor de

avertizare situate în afara nivelului inundaţiei de proiectare;

- aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale să reziste

la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora.

În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi a bunurilor materiale, aceste măsuri de

prevenire se completează prin:

- organizarea, încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă din aceste zone astfel încât acestea să poată

participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de ducere a acţiunilor de salvare;

- stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară din zonele

inundabile;

- asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor;

- organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare;

- asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor epidemii;

- asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană, asistenţă medicală,

transport etc.

- protejarea bunurilor existente în locuinţe prin urcarea acestora în poduri sau prin evacuarea acestora dacă

timpul permite;

- evacuarea populaţiei şi animalelor din zona inundabilă.

4. Înzăpeziri Înzăpezirile, de regulă, au caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest gen de

calamităţi cu rare excepţii, se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele

măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă

tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în

locuinţe, asigurându-se necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată etc.

Dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de transport etc. trebuie să vă

păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-şi părăsească

locul pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.

Pentru conducerea intervenţiei în caz de înzăpeziri se desfăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterea

locului şi estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acţiune şi repartizarea formaţiunilor şi

mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea căilor de acces şi asigurarea legăturilor între diferite formaţiuni şi

punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de

salvare şi evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degerăturilor, îngheţului.

5. Incendii de pădure Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici şi pregătire specială.

Stingerea incendiilor de păduri reprezintă o particularitate întrucât oamenii şi construcţiile, de regulă,

sunt în afara pericolului acestora.

Pentru asigurarea intervenţiei în cazul producerii incendiului de păduri sunt necesare formaţiuni şi

mijloace specializate. În acest scop sunt destinate vehicule cu pompe şi cisterne sau avioane şi elicoptere.

Un rol deosebit în asemenea situaţii îl are izolarea focului prin crearea de culoare de protecţie (tăierea

şi îndepărtarea copacilor pe anumite fâşii sau direcţii).

6. Accidente nucleare Un rol important în sesizarea accidentului nuclear, declanşarea oportună a aplicării măsurilor de

protecţie şi a acţiunilor de intervenţie specifice îl are supravegherea şi controlul radioactivităţii mediului

înconjurător, care se realizează prin:

- laboratorul de control dozimetric al instalaţiilor şi mediului înconjurător, existent la nivelul centralei

nuclearo - electrice şi care are dispuse în zone de risc mai multe posturi fixe pentru măsurători gamma

prevăzute şi cu staţii radio pentru transmiterea automată a datelor;

304

- staţiile de control a radioactivităţii mediului înconjurător, din subordinea Ministerului Mediului, care

sunt dispuse pe întreg teritoriul României şi care execută într-un program continuu măsurarea

radioactivităţii atmosferei, apelor de suprafaţă, vegetaţiei şi solului, cu ajutorul utilajelor şi aparaturii

dozimetrice;

- laboratoarele de igienă a radiaţiilor aparţinând Ministerului Sănătăţii, care evaluează nivelul de

radioactivitate şi gradul de contaminare radioactivă a mediului înconjurător şi a populaţiei, prin control

sanitar radiotoxicologic şi radioecologic. Se măsoară conţinutul radioactiv în aer, al depunerii la sol, apei

potabile, vegetaţiei, laptelui şi produselor lactate, altor produse alimentare considerate ca principali factori

de iradiere internă a populaţiei. De asemenea, se identifică şi izotopii radioactivi critici (Iod – 131 şi Cesiu

– 137 – prin metoda spectometrică şi Strontiu – 90 – prin metoda de analize radiochimice).

Cadrul legal existent în România, aliniat celorlalte ţări şi cerinţelor Agenţiei Internaţionale pe Energie

Atomică de la Viena, stabileşte obligaţiile obiectivelor nucleare ca şi ale autorităţilor publice, în caz de

accident nuclear. Potrivit acestor prevederi, obiectivul nuclear întocmeşte un plan propriu de protecţie şi

intervenţie sau de urgenţă pentru amplasament, iar organele judeţene în colaborare cu Comisia Centrală

pentru Intervenţie în caz de accident nuclear întocmesc planul de protecţie şi intervenţie la nivel judeţean

care cuprind responsabilităţile ce revin autorităţilor locale şi măsurile pentru protecţia cetăţenilor din zona

de risc.

Niciun obiectiv nuclear nu este autorizat să funcţioneze dacă nu satisface cerinţele, inclusiv în

domeniul securităţii nucleare, ale radioprotecţiei şi dacă nu are un plan de urgenţă coerent şi viabil.

În strânsă legătură cu planul propriu de intervenţie al centralei se verifică şi planul de protecţie şi

intervenţie întocmit de organul judeţean. Se desfăşoară în acest scop activităţi de pregătire care să permită,

într-o situaţie de accident nuclear, acţiunea eficientă a personalului cu atribuţii de conducere, a tuturor

factorilor de intervenţie cât şi a populaţiei pentru aplicarea măsurilor de protecţie şi regulilor de

comportare.

Cu această ocazie se asigură cunoaşterea responsabilităţilor, urmărirea şi realizarea unor măsuri

pentru asigurarea înştiinţării şi alarmării, supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, ducerea

acţiunii de către forţele proprii de intervenţie pentru înlăturarea efectelor produse de accident.

Pentru pregătirea populaţiei se folosesc pliante, având ca obiect agentul nuclear şi alte materiale

ilustrative care pot sprijini această acţiune. Un rol important îl are informarea populaţiei prin mijloacele

audio-vizuale, la care sunt chemate să participe specialiştii din cadrul obiectivului nuclear care pot să-şi

aducă o contribuţie importantă la mărirea încrederii cetăţenilor în cunoaşterea şi realizarea celor mai utile

măsuri de protecţie pentru populaţie.

La producerea unui accident nuclear se desfăşoară următoarele activităţi mai importante:

- obiectivul trece la starea de urgenţă generală;

- în localităţile cuprinse în zona afectată de evacuarea de materiale radioactive în exteriorul

amplasamentului, se introduce alarma la dezastre;

- prin mijloacele la dispoziţie (radio, televiziune, reţeaua de amplificare etc.) se fac recomandări populaţiei

pentru a se adăposti în locuinţe şi luarea măsurilor de protecţie a surselor de apă, alimentelor, grajdurilor,

animalelor etc. Trebuie reţinut faptul că adăpostirea în locuinţe permite reducerea expunerii la radiaţii de 5

ori în raport cu norul şi de 20 de ori în raport cu depunerile de radionuclizi din exterior. Utilizarea

subsolurilor, adăposturilor de orice tip, constituie un loc bun de protejare împotriva radiaţiilor.

Cetăţenii din localităţile alarmate, auzind semnalul de alarmă dată prin sirene sau prin clopotele de la

biserici, trebuie să desfăşoare următoarele activităţi:

- se deplasează rapid spre locuinţă;

- asigură protecţia surselor de apă, introduc animalele în grajduri, organizează unele măsuri de protecţie în

case şi grajduri, prin acoperire şi etanşeizare;

- îşi asigură rezerva de apă;

- se adăpostesc în locuinţă, în încăperea cea mai izolata de exterior şi care asigură o etanşare mai bună la

uşi şi ferestre;

- deschid radioul sau televizorul pentru a primi comunicatele despre situaţia creată şi măsurile urgente care

trebuie luate;

- îşi pregătesc mijloace improvizate de protecţie pentru aparatul respirator şi pentru întreg corpul; foarte

bune sunt măştile contra gazelor şi costumele de protecţie speciale (cine le are).

305

Grupurile mai mari de cetăţeni care prin natura profesiei sunt surprinşi în activităţi pe care le

desfăşoară în exteriorul localităţii şi care nu au recepţionat semnalul de alarmă sunt înştiinţaţi prin curieri

(delegaţi). Aceştia se întorc imediat la locuinţele lor cu vehiculele sau autovehiculele pe care le au la

dispoziţie, folosind pe timpul transportului mijloace simple de protecţie pentru aparatul respirator.

Înainte de intrarea în locuinţă, se verifică rapid măsurile luate de membrii familiei, îşi dezbracă

îmbrăcămintea folosită şi intră în locuinţă (cameră) unde îmbracă haine necontaminate.

Măsuri de protecţie similare se realizează şi la depozitele alimentare, de cereale etc. Programul se

adaptează în funcţie de situaţia creată şi se iau măsuri de protecţie a personalului.

În şcoli, elevii părăsesc în ordine, fără panică, spaţiul şcolii şi cu mijloace improvizate la îndemână se

protejează aparatul respirator şi se deplasează către casele de domiciliu unde respectă indicaţiile părinţilor

pentru dezbrăcare şi îmbrăcarea de haine necontaminate, adăpostire etc. Dacă se află în zona I-a de urgenţă

se adăpostesc în adăposturi sau săli de clasă etanşeizate aşteptând să fie evacuaţi.

Prin radiodifuziune, posturi de radio şi televiziune, se transmit comunicate către cetăţeni privind

administrarea preparatelor pe bază de iod în dozele stabilite, care au fost distribuite în stare de urgenţă

anterioară sau care continuă să se distribuie. Aceste preparate au rolul de a satura tiroida şi a nu permite

pătrunderea izotopului de iod – 131, care este unul dintre radionuclizii critici în situaţia de accident nuclear.

Imediat după declanşarea stării de urgenţă generale de către obiectivul nuclear, se intensifică

supravegherea radioactivităţii mediului înconjurător.

O măsură de protecţie foarte utilă este evacuarea din zonele în care se apreciază că iradierea poate

deveni periculoasă (doze cuprinse între 0.05 - 0.5 Sv) şi mai mult în funcţie de staţionarea în zone

contaminate.

Protecţia se asigură însă prin evacuarea populaţiei din localitate înainte de scăpările efective de

radioactivitate de la obiectivul nuclear.

În funcţie de situaţia creată, evacuarea se poate realiza şi după formarea norului radioactiv, dar în

acest caz, mijloacele de transport auto vor prelua cetăţenii direct din locuinţele lor pentru a micşora

riscurile contaminării.

Se va acorda atenţie şi fenomenului de autoevacuare din zona amplasamentului nuclear, stabilindu-se

zonele de regrupare şi punctele de control a contaminării radioactive.

Pentru stabilirea dozei de radiaţie primită de populaţie în zona contaminată se organizează controlul

dozimetric.

Pentru estimarea dozei de radiaţie primită de populaţie şi aprecierea stadiului eventual de boli de

radiaţie se face controlul radiobiologic. Incidenţa nefastă a radiaţiilor asupra organismului uman se poate

constata simptomatologic printr-un consult medical general şi prin analiza de laborator care scot în

evidenţă modificări sanguine şi reţinerea preferenţială a unor izotopi radioactivi în diferite organe.

De mare importanţă pentru stabilirea unui diagnostic în cazuri mai dificile este măsurarea dozei

acumulate cu ajutorul unui aparat, cu cositori de corp uman, numit şi antropogametru.

Un capitol important al măsurilor care se iau în cazul unui accident nuclear îl constituie asigurarea

asistenţei medicale de urgenţă. Ea se realizează în unităţile sanitare şi spitaliceşti din zona unde se

amenajează spaţii protejate şi un circuit adecvat pentru această situaţie. Aici se tratează cazurile de iradiere

şi contaminare pentru prima urgenţă.

În faza următoare şi după evacuare, acestea sunt preluate de spitalele din afara zonei, iar cazurile

grave se spitalizează şi se tratează în unităţi specializate.

În această situaţie, se propune Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, introducerea

restricţiilor la consumul de apă din sursele deschise şi neprotejate, precum şi a alimentelor, în mod deosebit

a laptelui care este element de bază pentru copii.

Aceste restricţii introduse odată cu alarma la dezastre se transmit prin mijloace de radio şi televiziuni

locale şi naţionale cu indicaţia de a proteja rezervele existente în locuinţe. Deţinătorii de animale este

necesar să aplice restricţii similare şi în hrana acestora, folosind dacă este posibil doar furaje (alimente)

protejate.

Decontaminarea radioactivă a clădirilor, căilor de acces, şcolilor, locurilor de muncă şi a unor bunuri

materiale are o importanţă mai mare în perioada de revenire la normal a vieţii economice şi sociale în zonă.

În situaţia executării evacuării, după perioada de emisie radioactivă, este necesară decontaminarea căilor de

acces pentru evacuarea şi organizarea unor puncte de decontaminare a mijloacelor de transport şi a

personalului la limita zonei.

306

Acţiunile de decontaminare complexe şi de lungă durată se execută de către formaţiunile de protecţie

civilă sau dacă este posibil de subunităţi ale armatei.

Deşi instalaţiile nucleare moderne sunt altfel proiectate (ex. CNE Cernavodă), construite şi

exploatate, încât riscurile radiobiologice pentru populaţie să fie minime, probabilitatea producerii unui

accident trebuie luată în calcul.

De aceea fiecare cetăţean trebuie să înţeleagă necesitatea pregătirii pentru asemenea situaţii prin

realizarea măsurilor de protecţie civilă şi însuşirea regulilor de comportare.

7. Accidente chimice În zona de acţiune a norului toxic înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic se

execută cu scopul de a avertiza populaţia despre pericolul chimic în vederea realizării măsurilor de

protecţie.

Înştiinţarea se realizează în trepte de urgenţă în funcţie de distanţa până la locul accidentului chimic.

Alarmarea se execută prin semnalul alarmă la dezastre.

După declanşarea alarmei, prin mass media se transmit populaţiei informaţii suplimentare privind

regulile de comportare, modul de realizare a măsurilor de protecţie, durata de acţiune a norului toxic şi alte

măsuri ce trebuie aplicate după trecerea pericolului.

Asigurarea protecţiei populaţiei cu mijloace individuale de protecţie se realizează pentru a împiedica

pătrunderea substanţelor toxice în organism, prin aparatul respirator sau prin piele. Se pot folosi la nevoie

şi mijloace simple de protecţie care se confecţionează conform modelelor de protecţie civilă.

Asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire se realizează numai în adăposturile de protecţie civilă

care au prevăzute un sistem corespunzător de filtroventilaţie.

Asigurarea protecţiei prin evacuare (autoevacuare) temporară se execută pentru a realiza protecţia

populaţiei în situaţiile când celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente.

Introducerea restricţiilor de consum a apei, produselor agroalimentare şi furajelor pentru a preveni

intoxicarea oamenilor şi animalelor în zona contaminată se execută prin transmiterea acestora cetăţenilor

prin toate mijloacele de înştiinţare la dispoziţie.

Se introduc restricţii de circulaţie şi măsuri de pază şi ordine în zona de acţiune a norului toxic pentru

a preveni intoxicaţiile oamenilor şi animalelor şi pentru a asigura desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi

intervenţie.

Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii contaminării se realizează în zona

accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, pentru a stabili prezenţa substanţelor toxice

industriale, cantitatea de substanţă răspândită, concentraţia substanţei în zona de răspândire, direcţia

deplasării norului toxic, limitele zonei de acţiune a norului toxic cu concentraţia letală şi de intoxicare.

Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate în zona

accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic se continuă scoaterea victimelor de sub acţiunea

substanţelor toxice industriale şi transportarea la spitale în vederea tratamentului.

Aplicarea măsurilor de neutralizare şi de împiedicare a răspândirii substanţelor toxice industriale,

colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate în vederea micşorării sau anulării acţiunii

substanţelor toxice industriale, localizării şi înlăturării accidentului chimic.

Asigurarea protecţiei animalelor se realizează în fermele zootehnice şi gospodăriile individuale din

zona de acţiune a norului toxic, prin izolare în grajdurile folosite în mod curent la care se etanşează uşile şi

ferestrele.

Instruirea elevilor, tineretului şi întregii populaţii din zona afectată are ca scop conştientizarea

acesteia privind necesitatea aplicării măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare în zona

contaminată.

În funcţie de amploarea şi urmările accidentului chimic, se organizează şi măsurile de protecţie şi

intervenţie de limitare şi înlăturare a urmărilor acestuia.

8. Accidente la lucrările hidrotehnice

Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrări hidrotehnice au impus luarea unor măsuri de

realizare a siguranţei în exploatare încă din etapa de proiectare - execuţie:

- introducerea în proiectele de execuţie şi a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de baraje,

evaluarea condiţiilor de curgere a debitelor evacuate în zonele de inundaţie;

307

- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor în realizarea construcţiilor, echiparea cu

aparate de măsură şi control adecvate tipului de construcţie;

- realizarea unui sistem corespunzător de avertizare - alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot

conduce la distrugerea barajului şi de a asigura aplicarea măsurilor de protecţie în aval de baraj, în timp

util;

- stabilirea măsurilor de protecţie şi a modului de realizare a acestora;

- organizarea formaţiunilor şi asigurarea materialelor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie pentru

localizarea şi înlăturarea urmărilor unei asemenea catastrofe;

- instruirea populaţiei din localităţile din aval de baraje asupra modului de realizare a măsurilor de protecţie

şi de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru asemenea situaţii.

La producerea unui astfel de accident se desfăşoară următoarele activităţi şi acţiuni:

- se declanşează semnalul de alarmă la dezastre şi se înştiinţează telefonic (radio) conform planului de

dezastre toate localităţile din zona inundabilă;

- la recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia se evacuează în afara zonei inundabile în timpul cel mai

scurt;

- cu forţe şi mijloace specializate se acţionează pentru salvarea populaţiei, animalelor şi bunurilor

materiale;

- se iau măsuri pentru cazarea sinistraţilor şi asigurarea cu apă şi alimentele necesare;

- se acordă primul ajutor victimelor şi asistenţa sanitară pentru populaţie în vederea unor epidemii.

Cetăţenii trebuie să reţină următoarele reguli de comportare:

- cunoscând timpul la dispoziţie, se acţionează cu calm în toate situaţiile;

- la părăsirea locuinţei, se întrerupe alimentarea cu gaze, curent electric şi apă;

- evacuarea oamenilor şi animalelor să se realizeze în locurile stabilite prin planul la dezastre şi cunoscute

în detaliu;

- evacuarea să se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoare şi cele strict necesare;

- în caz de surprindere, să se urce pe clădirile rezistente;

- în toate situaţiile critice, să aştepte intervenţia formaţiunilor specializate la dezastre;

- să nu se consume apă din zona inundată, inclusiv din fântâni, decât după dezinfectarea acestora de către

formaţiunile sanitare.

9. Accidente rutiere, feroviare şi aeriene

Acestea pot avea urmări foarte grave, producând un număr mare de victime şi distrugerea de

importante bunuri materiale.

În aplicarea normelor de protecţie se va ţine seama de regulile stabilite pentru transportul rutier,

feroviar şi aerian.

Cetăţenii (elevii în special) trebuie să reţină câteva reguli pe care să le aplice în astfel de împrejurări:

păstrarea calmului, ieşirea imediat din zona periculoasă, acordarea ajutorului sanitar, aşteptarea în linişte a

ajutoarelor. Panica în astfel de situaţii măreşte mult situaţia creată şi duce la mărirea numărului de victime

din rândul celor prinşi în accident.

În caz de accidente de circulaţie, măsurile constau în alarmarea formaţiunilor specializate din zona şi

acţiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, înlăturarea avariilor, refacerea

instalaţiilor, deblocarea căilor de acces şi reluarea circulaţiei.

O atenţie deosebită trebuie acordată cercetării care se execută la orice apropiere de locul accidentului

pentru a preveni producerea de victime din rândul celor care vin în ajutor, prin contaminare sau explozii.

10. Stingerea incendiilor

De regulă, se execută în funcţie de natura lor în complexele petroliere, societăţile comerciale sau la

marile imobile.

Stingerea incendiilor în marile complexe petroliere are la bază următoarele principii:

- stingerea focului trebuie să se facă mai ales cu ajutorul substanţelor sub formă de spumă sau praf (pudră);

- protejarea depozitelor de combustibil care se găsesc în vecinătatea focarului de incendiu se asigură prin

evacuarea totală dacă este posibil (vidinjarea rapidă a rezervoarelor fixe, îndepărtarea rezervelor mobile)

sau protejarea prin răcirea lor cu apă multă proiectată de lansatoare speciale;

- îndepărtarea rapidă a populaţiei din vecinătate pentru a evita pierderi omeneşti inutile;

308

- îndepărtarea populaţiei de pe direcţia de deplasare a norului de substanţe nocive (în cazul în care există

asemenea dezastre);

- asigurarea cu mijloace de protecţie a personalului care intervine.

În cazul marilor imobile (teatre, restaurante etc.) pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se asigură

măsuri pentru:

- diminuarea la maxim a inflabilităţii construcţiei, mobilierului, decorurilor etc.;

- existenţa unui sistem de detectare şi localizare a incendiului;

- existenţa mijloacelor de intervenţie contra focului (extinctoare, guri de incendiu, personal specializat);

- existenţa planului şi mijloacelor de evacuare şi cunoaşterea perfectă a acestora de către personalul de

exploatare;

- existenţa mijloacelor de alarmare, mijloacelor luminoase şi a indicatoarelor pentru evacuare.

11. Muniţii rămase neexplodate

Sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile, proiectile, bombe, torpile, mine, petarde, grenade

şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive. În timp de pace şi război un mare rol îl prezintă acţiunea

de identificare a muniţiei şi apoi neutralizarea acestora în poligoane speciale şi de un personal calificat în

acest domeniu.

Detectarea propriu-zisă (nu întâmplătoare) a muniţiei rămasă neexplodată se face de către

formaţiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performanţe, care

pot detecta muniţia la mari adâncimi.

La descoperirea oricărui tip de muniţie (în special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate următoarele

reguli:

- să nu fie atinse, lovite sau mişcate;

- să nu se încerce să se demonteze focoasele sau alte elemente componente;

- să nu fie ridicate, transportate şi depozitate în locuinţe sau grămezi de fier vechi;

- să se anunţe imediat organele de poliţie care la rândul lor anunţă organele de protecţie civilă care intervin

pentru ridicarea muniţiei respective; la locul descoperirii muniţiei, organele de poliţie asigură paza locului

până la sosirea organelor de protecţie civilă;

- neutralizarea şi distrugerea muniţiei se execută de către subunităţile pirotehnice care au pregătirea şi

dotarea cu aparatura specială pentru aceste misiuni periculoase.

- în caz de catastrofe, nu intervin decât forţele şi mijloacele speciale iar în zona respectiva circulaţia este

interzisă şi încercuită de organele de pază şi ordine.

Date post:	27-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	21 times
Download:	0 times

CUPRINS -TERITORIALE - isugiurgiu.ro de analiza si acoperire a... · Planul de analiză şi...

Documents