122
- 2 -
CUPRINS Definiţii şi abrevieri specifice ............................................................................................................ ..3
Prefaţă……………………………………......................................................................................... ..4
1. Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii aeruluii
atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova.............................................................................
..5
2. Mediul înconjurător şi sănătatea umană în raport cu gradul de poluare a aerului atmosferic.. 10
3. Îndrumări metodice................................................................................................................... 12
4. Calitatea aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice........................................... 18
4.1. Observaţii în reţeaua de posturi staţionare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova,
anul 2013...................................................................................................................................
38
4.1.1. Municipiul Chişinău........................................................................................................ 40
4.1.2. Municipiul Bălţi.............................................................................................................. 44
4.1.3. Municipiul Tiraspol........................................................................................................ 48
4.1.4. Municipiul Bender.......................................................................................................... 52
4.1.5. Oraşul Rîbniţa................................................................................................................. 56
4.1.6. Postul automat de monitoring din loc. Mateuţi............................................................... 60
4.1.7. Staţia de observaţii a poluării aerului în context transfrontier din or.............................. 63
5. Evaluarea calităţii aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova pentru anul 2013..... 68
6. Tendinţele modificării nivelului de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova,
anii 2009 – 2013......................................................................................................................
71
7. Investigarea particulelor cu fracţia PM10 mkm în aerul atmosferic, anul 2013........................ 77
8. Investigarea precipitaţiilor atmosferice în anul 2013................................................................ 88
8.1. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice..................................................................... 88
8.2. Conţinutul metalelor grele în precipitaţiile atmosferice.......................................................... 93
8.3. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi în precipitaţiile atmosferice................................. 98
Concluzii................................................................................................................................ 104
Anexa 1. Schema difuzării buletinului – alertă privind poluarea extrem de înaltă a
mediului ambiant în Republica Moldova (la momentul depistării)........................................
106
Anexa 2. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului ambiant pe
teritoriul Republicii Moldova..................................................................................................
107
Anexa 3. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi / sau extrem de înalt al
poluării mediului ambiant pe teritoriul Republicii Moldova....................................................
108
Anexa 4. Schema difuzării avertismentului în timpul condiţiilor meteorologice nefavorabile 109
Anexa 5. Schema difuzării buletinului zilnic privind calitatea aerului atmosferic pe
teritoriul Republicii Moldova..................................................................................................
110
Anexele 6-15. Poluarea de fond a aerului atmosferic în aspectul condiţiilor meteorologice... 111
Bibliografie……………………………………...................................................................... 121
- 3 -
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICE
Calitatea aerului – ansamblu de caracteristici calitative şi cantitative ale aerului atmosferic, care
determină starea acestuia.
Depuneri atmosferice – reprezintă pulbere sedimentare şi aerosoli antrenaţi de impurităţi şi ape
meteorice, ce se depun pe suprafaţa solului.
Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă,
electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în aer, care poate avea o acţiune
negativă asupra sănătăţii oamenilor şi /sau a mediului.
CMA de poluanţi – concentraţie maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă, permisă de
reglementările în vigoare pentru anumite zone şi intervale de timp, care nu au acţiune negativă asupra mediului.
Nivel de poluare a aerului – concentraţie a poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonă
concretă, stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cu anumite
criterii (poluare de fond a aerului, CMA a poluanţilor, risc pentru sănătatea oamenilor şi /sau mediul înconjurător
etc.).
Poluarea de fond a aerului – poluarea aerului atmosferic în zonele în care acţiunea surselor de
poluare nu se manifestă direct. Evaluarea nivelului poluării de fond a aerului conform IPA5: 7-14 –
înalt (P > 0,3); 5-7 – sporit (P 0,21 – 0,30); 0-5 – redus (P < 0,21).
Parametrul „P” - indicele integrat care reprezintă raportul dintre condiţiile, ce depăşesc valorile
medii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei.
Poluarea excepţională a aerului – situaţie în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi în
aerul atmosferic depăşeşte CMA:
a.) de 20 – 29 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 48 ore;
b.) de 30 – 49 ori, acest nivel menţinîndu-se timp de peste 8 ore;
c.) de 50 ori şi mai mult, ce se evidenţiază momentan sau se menţine îndelungat.
Monitorizarea poluării aerului – sistem de supraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţi
din aerul atmosferic, în scopul estimării nivelului de poluare a acestuia.
pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen
EMEP - Programul de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului
la distanţe lungi a poluanţilor atmosferici în Europa
RM - Republica Moldova
SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat
DMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului
CMEIMI - Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional
CMCAARM - Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului
IPA - Indicele Poluării Atmosferei
SPPAA - Secţia Prognoze a Poluării Aerului Atmosferic
IPA4,5,6,8 - caracteristica cantitativă a nivelului de poluare cauzat de poluatorii
primari (suspensii solide totale, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de
carbon ) şi specifici (fenol, aldehida formică şi sulfaţi solubili)
CMA - Concentraţia Maximă Admisibilă
CMAmm - Concentraţia Maximă Admisibilă (maximă momentană înregistrată timp
wwwwwwwwwwwwww de 20 minute)
CMAmd - Concentraţia Maximă Admisibilă (media diurnă)
HCOH - Aldehidă formică
C6H5OH - Fenol
POP - Post staţionar de Observaţii asupra Poluării aerului
POPs - Poluanţi Organici Persistenţi
DDE - diclordifenildicloretilen
DDT - diclordifeniltricloretan
DDD - diclordifenildiclormetilmetan
HCH ( alfa, beta, gama) – hexaclorciclohexan
HCB - hexaclorbenzen
BPC - bifenili policloruraţi
PM-10 - suspensii solide cu mărimea 10mkm
- 4 -
PREFAŢĂ
Ca element important al mediului, calitatea
aerului atmosferic, reprezintă o semnificaţie deosebită
pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru existenţa
faunei şi florei. Datorită particularităţilor naturale ale
atmosferei şi consecinţelor activităţilor umane, poluarea
aerului constituie o realitate tot mai evidentă a societăţii
moderne. Aerul pe care-l inspirăm, este parte din
atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul
pamîntesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe
pamînt şi ne protejează de razele dăunatoare ale
soarelui. Pamîntul este înconjurat de un strat de gaze,
numit atmosferă. Acesta este aerul pe care-l inspirăm şi
care ne apără de efectul dăunator al razelor solare.
Din punct de vedere compoziţional se poate face aprecierea că există un număr imens de
compuşi, mai mult sau mai puţin definiţi, care alcătuiesc atmosfera şi care pot fi formal clasificaţi în
compuşi permanenţi, cu o concentraţie relativ stabilă şi compuşi aleatori a căror concentraţie este
variabilă şi dependent de o serie de factori naturali sau antropogeni. Pe lîngă compuşii gazoşi care
constituie compoziţia de bază a atmosferei, pot exista în cantităţi variabile vapori, particule lichide şi
solide precum şi diverse specii radicalice sau ionice aflate într-un echilibru dinamic cu suprafaţa
terestră şi oceanul planetar precum şi cu spaţiul interplanetar.
În anul 2013 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării de
poluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în 7 localităţi al Republicii Moldova:
Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturi staţionare de
observaţii, iar informaţia, cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeaua de laboratoare
de observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.
Pentru prevenirea şi stoparea poluării aerului atmosferic, cadrele instituţionale din Republica
Moldova se bazează pe convenţii, legi şi hotărâri de guvern conform cărora sunt dirijate toate
activităţile întreprinse atât de către persoanele fizice cât şi de către peroanele juridice:
1. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;
2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr.1422-XIII din 17 decembrie 1997;
3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie 1998;
4. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;
5. Legea privind accesul la informaţie, nr.982-XIV din 11 mai 2000.
Gradul de poluare a aerului a fost supus aprecierii după mărimea concentraţiilor medii conform
CMAmd, iar calitatea aerului s-a caracterizat prin indicele complex al poluării atmosferei – IPA.
Datele cu privire la starea poluării atmosferei sunt incluse în anuar sub formă de tabele,
diagrame şi descrieri pentru fiecare localitate monitorizată în parte, redîndu-se o analiză integrată
asupra evaluării calităţii aerului în ansamblu pe republică. Anuarul reflectă tendinţa schimbării
nivelului de poluare a aerului în Republica Moldova, în perioada ultimilor 5 ani (2009-2013).
Anuarul include şi informaţia despre compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice
colectate de la staţii, informaţia referitoare la conţinutul POPs şi a metalelor grele în precipitaţii
atmosferice, precum şi diverse diagrame, tabele, cartoscheme, interpretări grafice şi modelări a
nivelului de poluare a aerului.
Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şi
ministerele cu tangenţă la problemă şi funcţii de luare a deciziilor, cît şi mizînd în continuare pe
competenţă, generozitate şi entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc mulţumiri
cordiale, cele mai înalte consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care au contribuit la
apariţia Anuarului dat.
Gavril Gîlcă Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului a SHS
- 5 -
1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DE
SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic
de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de suprafaţă,
aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, nivelul radioactiv) şi în acest scop dispune de o
reţea de laboratoare, posturi şi secţiuni de monitoring amplasate pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ,60 a secolului trecut, însă observaţiile
cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ,80, avînd drept obiective prioritare:
- monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
- prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi populaţie;
- informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;
- înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul
excepţional de poluare a componentelor mediului.
Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul Certificatului de
Acreditare (Centrele Monitoring a Calităţii Apelor de Suprafaţă, Solului, Aerului Atmosferic şi
Nivelul Fondului Radioactiv ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat) în conformitate cu cerinţele
internaţionale, obţinute în baza evaluării de către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării
Conformităţii Produselor al Republicii Moldova, DMCM include 7 subdiviziuni: 4 Centre şi 1 secţie
de monitorizare, 1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional şi Grupul
de Expediţie:
Organigrama Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului
DIRECŢIA MONITORING
Al CALITĂŢII MEDIULUI
Centrul
Monitoring Ecologic
Integrat şi Management
Informaţional
Secţia Monitoring al Calităţii
Aerului Atmosferic
(mun. Bălţi)
Centrul
Monitoring al Calităţii
Aerului Atmosferic şi
Radioactivităţii Mediului
Grupul Expediţie
Grupul Hidrochimie
Centrul
Monitoring
al Calităţii Solului
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
Centrul
Monitoring
al Calităţii Apelor
de Suprafaţă
Grupul Hidrobiologie
Centrul
de Analize Fizico-Chimice
- 7 -
Una din priorităţile majore ale DMCM este familiarizarea sistematică a ministerelor,
departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc. cu
informaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii. Sistematic se
completează baza de date cu informaţia primară curentă referitoare la starea de poluare a aerului, iar
rezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la întocmirea buletinelor lunare privind calitatea mediului
ambiant, care se difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Mediului, precum şi se
amplasează şi pot fi vizualizate pe pagina WEB a Serviciului - www.meteo.md. La momentul
depistării cazurilor de poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent se
întocmeşte Buletinul – Alertă. Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia referitoare la
calitatea atmosferei, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari, precum şi
stipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît la nivel naţional, cît şi
internaţional (fig. 1).
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Nu
mă
rul
de
scri
sori
tr
an
smis
e
Lunile anului
Fig. 1. Gradul de solicitare a informaţiei referitoare la calitatea aerului
de către instituţii şi agenţii economici în anul 2013
Activitatea de supraveghere a calităţii aerului atmosferic a început în cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat în anul 1969 la posturile staţionare de observaţii amplasate în cele mai
industrializate centre (Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi Rîbniţa).
În anul 2013 reţeaua naţională de supraveghere a fost reprezentată de 19 posturi
staţionare, inclusiv:
- 17 posturi ce funcţionează conform Programului de
3 ori/24h ( 7oo, 13oo, 19oo), unde se prelevează probe de aer
după următorii indici de bază: suspensii solide, SO2, CO,
NO2 şi specifici: SO4, C6H5OH, CH2O, amplasate în 5 centre
industrializate ale Republicii Moldova (Chişinău - 6 posturi,
Bălţi - 2 posturi, Bender - 4 posturi, Tiraspol - 3 posturi,
Rîbniţa - 2 posturi).
- Pe parcursul anului 2013 la postul automat Mateuţi s-au
prelevat şi analizat cca 98544 probe, a cîte 72264 pentru: CO,
O3, SO2, suspensii solide totale şi 26280 probe pentru
echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama.
- la staţia din or. Leova în perioada anului 2013 s-au prelevat
şi analizat circa 2940 probe în aerosoli şi aerul atmosferic
pentru cei 12 poluanţi monitorizaţi (suspensii solide-fracţia PM10;
anionii: Cl, NO3–N, SO4-S, HNO3, SO2-S şi cationii: Na+, NH4+,
K+, Mg++,NH4-N, Ca++, NO2), conform programului EMEP nivelul I.
Post staţionar de supraveghere a
calităţii aerului cu prelevare manuală a
probelor, mun. Chişinău.
- 8 -
Rezultatele analizelor au fost supuse unei prelucrări statistice, în baza cărora au fost elaborate
buletinele lunare ce se difuzează conform schemelor întocmite şi aprobate de Ministerul Mediului
(anexele 2, 3), precum şi toată informaţia solicitată de diverse instituţii. De asemenea, analizîndu-se
condiţiile meteorologice ce contribuie la acumularea sau dispersia nocivelor pentru următoarele zile, se
întocmesc sistematic prognoze privind poluarea atmosferei în localităţile monitorizate şi se transmit
recomandări privind regimul de lucru a întreprinderilor în dependenţă de condiţiile meteorologice
prognozate.
Astfel, la procesul de monitorizare a calităţii aerului atmosferic în anul 2013 au fost
implicaţi 18 colaboratori, dintre care circa 56 % din angajaţi posedă studii superioare, 33 % - studii
superioare incomplete şi 11 % - studii medii (fig.2).
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
studii medii studii superioare
incomplete
studii superioare
2
6
10
Nu
mă
rul
per
son
alu
lui
an
ga
jat
Fig. 2. Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute
În dependenţă de studiile căpătate 5 persoane sunt specialişti în domeniul chimiei,
2 - ecologie şi protecţia mediului, 2 – biologie-chimie, 1 – metrologie etc (fig.3).
16
2
1
5
1
2
2
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Altele
Radiotehnie
Geografie
Chimie
Metrologie
Biologie-chimie
Ecologie şi protecţia mediului
Numărul de personal angajat
Sp
ecia
lita
tea
Fig. 3. Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute
- 9 -
În anul 2013 numărul personalului în dependenţă de experienţa de muncă în domeniu a
constituit: mai mult de 25 ani de experienţă - 3 persoane, între 15 - 20 ani - 6 persoane, 10 - 15 ani –
6 persoane, 5 - 10 ani – 6 persoane, 3 - 5 ani – 4 persoane, 0 - 2 ani – 5 persoane (fig.4).
3
6 6 6
4
5
0
1
2
3
4
5
6
7
> 25 15 - 20 10 - 15 5 - 10 3 - 5 0 -2
Nu
măru
l p
erso
nalu
lui a
ngaja
t
Vechimea în muncă, ani
Fig. 4. Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă
Pentru a acumula mai multă experienţă de lucru în domeniu şi a lărgi nivelul de
competitivitate, colaboratorii au participat la o serie de întruniri, training-uri şi conferinţe naţionale
şi internaţionale cu tangenţă la calitatea aerului atmosferic:
- În perioada 12 - 18 mai, şefa Centrului Violeta Bălan, a participat la cursul regional privind
„Armonizarea procedurilor şi tehnicilor de eşantionare a mostrelor cu includerea exerciţiilor
practice în teren”, care a avut loc în or. Seibersdorf, Austria.
- În perioada 17 – 21 iunie, şefa Centrului CMCAARM a participat la seminarul regional cu
privire la „Controlul de Reglementare a Deversărilor Radioactive în Mediul Înconjurător”, care a
avut loc în or. Varşovia, Polonia.
- În perioada 08 – 12 iulie colaboratorii Centrului Ghieş Natalia şi Ştain Olga, au participat la
trainingul regional „Metode şi instrumente de identificare a surselor şi deplasării transfrontaliere
a pulberilor atmosferice în suspensie”, care a avut loc în or. Vilnius, Lituania.
- În perioada 10 – 12 octombrie CMCAARM a participat la antrenamentul Reţelei Naţionale de
Observare şi Control de Laborator (RNOCL) privind „Acţiunile instituţiilor şi laboratoarelor
RNOCL la dispersarea substanţelor radioactive, chimice şi bacteriologice în obiectivele mediului
înconjurător”.
- În perioada 11 – 15 noiembrie, şefa Centrului Violeta Bălan colaboratorii centrului a participat la
seminarul regional privind „Interpretarea datelor privind deplasarea transfrontalieră a pulberilor
în suspensie”, care a avut loc în or. Viena, Austria.
- În perioada 19 decembrie, a avut loc reacreditarea Centrului CMCAARM, efectuat de către
Centrul Naţional de Acreditare, în conformitate cu cerinţele SM SR EN ISO-CEI 17025:2006.
w
- 10 -
2. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ ÎN RAPORT CU GRADUL DE
POLUARE A AERULUI ATMOSFERIC
În cadrul interrelaţiilor între om şi mediul său de viaţă, acesta din urmă exercită asupra
omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii.
Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în
organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele
mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultatul interacţiunii mai multor poluanţi
prezenţi concomitent în atmosferă şi numai rareori acţiunea unui singur poluant.
Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:
Monoxidul de carbon (CO). În oraşele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de
carbon eliberat în aer provine de la gazul de eşapament. Mai provine de asemenea din procesele
industriale, arderea lemnului, etc. Sursele din interior includ fumul de ţigară şi instalaţiile de
încălzire.
Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen spre ţesuturi şi
organe, cum ar fi inima şi creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace, poate fi
fatal celor expuşi la concentraţii foarte mari ale acestuia.
Oxizi de azot (NOx) rezultă datorită căldurii create la combustie, aceasta cauzînd
combinarea oxigenului şi oxidului de azot din aer. Oxizii de azot cauzează mai multe probleme, cum
ar fi: probleme respiratorii, mutaţii biologice, etc.
Suspensii solide totale. Numite adesea fum sau funingine, particulele solide din aer sînt cel
mai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. Populaţia urbană a lumii respiră un aer în
care concentraţia acestor particule depăşeşte limitele stabilite. Unele dintre aceste particule sînt
evacuate prin coşurile fabricilor sub formă de fum negru. Majoritatea conţin dioxid de sulf şi oxizi
de azot, transformîndu-se apoi în nitriţi şi sulfaţi.
Suspensii solide cu fracţia 10 mkm (PM-10). Suspensiile solide de o mărime mai mică ca
PM-10 în procesul respiraţiei sunt stopate în partea superioară a sistemului de respiraţie şi provoacă
îmbolnăviri grave. Impactul negativ al PM-10 asupra sănătăţii sunt supuşi locuitorii urbelor din toată
lumea. Astfel rezultatele investigaţiilor denotă că acţiunea negativă a PM-10 asupra sănătăţii
populaţiei orăşeneşti din toată lumea este cauzată a cca 800 mii de decesuri înainte de vreme pe an.
Acţiunea acestor particule reduce durata medie a vieţii aproximativ cu un an şi se exprimă
prin urmări negative pentru sistemul de respiraţie şi cardiovascular, în prealabil la copii şi la
persoanele cu vîrsta înaintată.
Dioxid de sulf (SO2) este un gaz acid şi incolor, poate declanşa accese de astmă, iar prezent
fiind în atmosferă, reacţionează în continuare, formînd particule fine de acizi. Acest gaz se formează
cînd combustibilul care conţine sulf este ars. Exemple sunt arderea cărbunelui şi uleiului, procesele
de extragere a benzinei din ulei, etc. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag metale din
minereu, cărbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar fi rafinăriile de
petrol sau industriile de procesare a metalelor.
Ploile acide. Hidrogenul este elementul cel mai abundent din scoarţa terestră. Ploaia acidă
este un tip de poluare atmosferică, în cazul când oxizii de sulf şi cei de azot se combină cu vaporii de
apă din atmosferă, rezultînd acidul sulfuric şi acidul azotic, care pot fi transportaţi la distanţe mari de
locul emisiei agentului poluant, provocând efecte nocive asupra vegetaţiei, solului, apelor.
Specialiştii evidenţiază o posibilă legătură a acestui fenomen cu apariţia unei boli degenerative, cu
grave tulburări de memorie şi dereglări ale funcţiilor mentale.
Dioxid de azot (NO2). Principalele surse de NO2 sunt instalaţiile fixe de ardere a
combustibilului fosil (cărbune, produse petroliere, gaze naturale) şi mobile - traficul rutier, naval,
feroviar neelectric, aerian. Efectele asupra organismelor umane sensibile (astmatice) apar de la
concentraţia de 0,560 mg/mc pe timp scurt de mediere.
Fenoli (C6H5-OH) Sursele antropice: fabricarea fenolului, prepararea mixturilor asfaltice,
tratamente termice. Pot declanşa iritarea căilor respiratorii, tulburări digestive, modificări nervoase.
- 11 -
Aldehida formică (CH2O) rezultă datorită emisiilor directe din activităţile de producere şi
de utilizare a aldehidei formice şi reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate rezultate din arderi în
surse fixe şi mobile. Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană, sunt surse de incintă
(locuinţe, birouri, alte locuri de muncă etc.) şi anume produse care conţin răşini: mobilă şi alte
produse din lemn, fumul de ţigară, încălzirea în condiţii casnice.
Plumbul (Pb) Principalele surse de emisie a Pb în mediu sunt traficul auto şi procesele
industriale. Efectele asupra sănătăţii populaţiei se manifestă prin biosinteza hemoglobinei, efecte
asupra sistemul nervos şi presiunea sîngelui ce apar la expuneri pe termen lung.
Cadmiul (Cd) În aer Cd ajunge sub formă de particule în urma emisiilor de la incinerarea
deşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de Cd pot fi transportate pe distante lungi, astfel că
aria poluată se extinde foarte mult. Se conţine în cantităţi mari în păcură şi motorină, ce provoacă
aberaţii cromozomiale, care modifică respectiv ereditatea, mai posedă urmări cancerigene, leziuni
renale.
Zincul (Zn) se conţine în cantităţi mari în produsele lactate, peşte, carne şi legume.
Intoxicarea cu zinc poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor cardiace.
Cuprul (Cu) Aceste metal are o importanţă vitală pentru creşterea şi dezvoltarea normala a
omului, animalelor şi plantelor. În acelaşi timp, în legătură cu intensificarea poluării mediului
ambiant conţinutul acestor metale este limitat în produsele alimentare şi apă. Intoxicarea cronică cu
cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei şi bolilor de inimă.
Nichel (Ni) este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat şi arsenit.
Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel şi la subsulfitul
de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.
Cromul (Cr) expunerea cronică prin inhalarea compuşilor de crom insolubili poate produce
pneumoconioza cu alterarea funcţiei pulmonare. Excesul la săruri anorganice solubile poate provoca
apariţia de ulceraţii cutanate, dermatită, perforarea septului nazal şi manifestări respiratorii de
hipersensibilizare.
Există numeroase dovezi că poluarea aerului afectează sănătatea oamenilor şi a animalelor,
distruge vegetaţia, solul, afectează climatul, reduce vizibilitatea şi radiaţia solară. A doua jumătate a
secolului XX este considerată ca o perioadă de dezvoltare fără precedent a urbanismului, industriei şi
agriculturii. Pentru această dezvoltare se plăteşte însă un preţ foarte mare, sub forma epuizării
resurselor naturale şi a operaţiei poluării aerului, apei, solului, poluare care constituie o ameninţare
permanentă atît sănătăţii umane cît şi mediului înconjurător.
Sursele de poluare staţionare şi mobile ce contribuie semnificativ
la înrăutăţirea calităţii aerului atmosferic
- 12 -
3 . ÎNDRUMĂRI METODICE
Pentru observaţiile asupra poluării atmosferei s-au folosit lucrări metodice expuse în îndrumarul
metodic: „Руководство по контролю загрязнения атмосферы” 52.04.186-89 M., 1991 şi „Руководство
ЕМЕП по отбору проб и химическому анализу”, 2001 .
Concentraţia suspensiilor solide s-a determinat prin metoda gravimetrică bazată pe stabilirea
masei particulelor din suspensie, reţinute de filtru din ţesătură FPP-15 sau AFA-ВП-20 la trecerea
unui anumit volum de aer.
Metoda separării anionilor şi cationilor prin cromatografia ionică a fost aplicată la analiza
compuşilor anorganici din aerul şi precipitaţiile atmosferice. Cromatografia ionică este o tehnică de
separare, prin care substanţele sunt separate unele de altele, prin distribuirea lor între două faze şi
anume, o fază staţionară, imobilă (aflată de regulă într-un tub numit coloană) şi o fază mobilă aflată
în mişcare ce se deplasează prin golurile primei faze. Separarea se petrece într-o coloană
cromatografică. Faza mobilă, denumită şi eluent scurgîndu-se în continuu (cu o viteză constantă)
prin interstiţiile fazei staţionare, adeseori poroase, poate provoca migrarea cu viteze diferite a celor n
componenţi ai amestecului de separate de-a lungul coloanei. Amestecul supus separării se introduce
sub formă de soluţie la începutul coloanei. Spălaţi de eluent, o parte din componenţii probei
migrează prin coloană cu viteze diferite. Acest lucru se datorează interacţiunilor fizice specifice
dintre moleculele probei şi faza staţionară. Efectul este numit retenţie şi acesta provoacă o aşa-
numită migrare diferenţiată. Astfel e posibilă sesizarea componenţilor, pe rînd, la părăsirea coloanei,
de către un detector de conductivitate capabil să dea un semnal proporţional cu concentraţia soluţiei
de component din faza mobilă în funcţie de timp. Diagrama semnal, funcţie de timp se numeşte
cromatogramă. Aceasta furnizează o serie de picuri, unde aria de sub picuri relevă informaţia
cantitativă despre cantitatea de component iar poziţia picului serveşte pentru identificarea
compusului din probă.
Metoda fotocolorimetrică de determinare a dioxidului de sulf e bazată pe captarea dioxidului de
sulf din aer pe hemosorbentul pelicular în baza tetraclormercuratului de sodiu (TCM) şi
determinarea lui fotometrică după compusul colorat, rezultat la interacţiunea dioxidului de sulf cu
aldehida formică şi pararozanilina (sau fuxină).
pH (reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen) se determină prin metoda pH-metrie,
utilizînd aparatul ionomer И – 130 M.
Metoda fotocolorimetrică de determinare a sulfaţilor solubili e bazată pe formarea sulfatului de
bariu insolubil la reacţia sulfat – ionilor cu clorură de bariu. Masa sulfat – ionilor se determină
turbidimetric.
Pentru observaţiile instrumentale asupra concentraţiei oxidului de carbon în aer s-au aplicat
gazoanalizatoare de tipul ГМК-3 şi “Паладий”. Pentru gazoanalizatorul de tip ГМК-3 este utilizată
metoda potenţiostatică de măsurare optico-acustică bazată pe capacitatea oxidului de carbon de a
asimila lungimile de undă cu centrul în zona de asimilare 4,7 mcm emise în diapazonul infraroşu.
Principiul funcţionării gazoanalizatorului “Paladii” e bazat pe metoda amperometriei
potenţiometrice, ce constă în schimbarea curentului de oxidare electrochimică a oxidului de carbon
pe electrodul de lucru a celulei electrochimice cu trei electrozi la potenţial permanent. Puterea
curentului este proporţională cu concentraţia oxidului de carbon în gazul analizat.
Dioxidul de azot s-a stabilit prin metoda fotocolorimetrică bazată pe captarea dioxidului de azot
din aer pe hemosorbentul pelicular şi determinării fotometrice a ionului de nitrit după azocolorantul
format la reacţia ionului de nitrit cu reactivul Griss.
Metoda fotocolorimetrică de determinare a fenolului este bazată pe captarea fenolului din aer cu
soluţie de carbonat de sodiu şi determinarea fotometrică a azocolorantului, ca rezultat al interacţiunii
fenolului cu paranitroanilina diazotată.
Metoda fotocolorimetrică pentru determinarea aldehidei formice este bazată pe captarea
formaldehidei din aer cu soluţia acidului sulfuric şi determinarea fotometrică după compusul colorat,
ca rezultat al reacţiei în mediul acid al formaldehidei cu fenilhidrazină hidroclorură şi cloramină B.
Prin metoda fotocolorimetrică, ca metodă comparativă, se determină ionii de sulfat şi de
amoniu în precipitaţiile atmosferice. Determinarea conţinutului ionilor de sulfat e bazată pe formarea
- 13 -
sulfatului de bariu la reacţia ionului de sulfat cu clorura de bariu. Determinarea ionilor de amoniu se
bazează pe interacţiunea sărurilor de amoniu şi amoniacului cu soluţia bazică a reactivului Nessler.
Concentraţiawionilorwdewclor şi whidrogenocarbonaţi se determină în baza metodei
titrimetrice (volumetrică) ce constă în determinarea cantităţii de constituent analizat (ion), prin
măsurarea volumului de soluţie de reactiv de concentraţie cunoscută (soluţie standard), consumat
pentru reacţia cantitativă. Determinarea ionilor de clor este bazată pe interacţiunea lor directă cu
ionii de hidrargium (II) la titrarea probelor de precipitaţii cu soluţie de nitrat de hidrargium, în
prezenţa indicatorului (difenilcarbozon şi bromfenol albastru), formînd compuşi complecşi de
culoare violetă. Conţinutul ionilor de hidrogenocarbonaţi se determină în baza interacţiunei
surplusului de acid clorhidric cu soluţia de tetraborat de sodium, în prezenţa indicatorului (albastru şi
roşu de metilen), formându-se compuşi complecşi de culoare cenuşie.
Metode şi principii de determinare a poluanţilor la staţia automată din localitatea Mateuţi
Pulberi în suspensie cu fracţia 10 mkm - metoda
automată de măsurare, se bazează pe principiul ciclon,
destinată pentru determinarea concentraţiei de masă a fracţiei
fibrogene cu mărimea <10 mkm în aerul atmosferic. La
determinarea concentraţiei suspensiilor cu această fracţie se
utilizează analizatorul de tip „Dast„ cu aplicarea filtrelor
bandă НЭЛ-3-25.
Suspensiile solide totale - metodă manuală de măsurare
cu utilizarea analizatorului de tip „Dast-1” şi aplicarea filtrelor
АФА-ДП-3. Metoda este destinată pentru determinarea
concentraţiei de masă a suspensiilor totale în aerul atmosferic,
cît şi a prafului în zona de lucru.
Metodă automată de măsurare a ozonului cu aplicarea
gazoanalizatorului Ф-105, se bazează pe principiul optic de
absorbţie a razelor ultraviolete la lungimea de undă 253,65 nm
a componentului analizat. Mărimea energiei captate corelează
cu concentraţia ozonului din amestecul gazos. Diapazonul de
măsurare 0 - 10000 mkg/ m3.
Determinarea metodei automate de măsurare a
debitului dozei de expoziţie a radiaţiei gamma, bazată pe
determinarea debitului dozei echivalente ambientale cu
utilizarea detectorului УДБГ-01-02. Diapazonul de măsurare
0,1- 1•105 μSv/h.
Oxidul de carbon (II) - metodă automată de măsurare
cu aplicarea gazoanalizatorului K-100, destinată pentru
determinarea concentraţiei de masă a monoxidului de carbon
în aerul atmosferic în diapazonul 0-50 mg/m3.
Gazoanalizatorul funcţionează pe principiul metodei
electrochimice, utilizînd elementul sensibil- sensibilizator
electrochimic. Gazul analizat prin difuzie pătrunde în
sensibilizator iniţiind curent electric pe electrozii receptorului
proporţional cu concentraţia gazului.
Determinarea oxizilor de azot (NO, NO2, NOx) se
efectuiază prin aplicarea metodei automate de măsurare cu
aplicarea gazoanalizatorului ET- 909, destinat pentru
măsurarea continuă a concentraţiei de masă a oxizilor de azot
în diapazonul 0-10 mg/m3. Principiul de determinare se bazează pe
măsurarea fluxului de lumină (hemiluminiscenţă) detectat la
oxidarea oxidului de azot de către ozon.
Metodă automată de măsurare a CH (suma hidrocarburilor)
cu aplicarea gazoanalizatorului ГАММА ЕТ, destinat pentru măsurarea continuă a concentraţiei de
masă a sumei hidrocarburilor, cu excluderea metanului, în diapazonul 0-100 mg/m3. Metoda de
Echipamente utilizate la
supravegherea calităţii
aerului în loc. Mateuţi
- 14 -
măsurare se bazează pe principiul ionizării substantelor organice în flacăra de H2 şi cu determinarea
ulterioară a curentului ionizat detectat.
Determinarea concentraţiei de masă a NH3, SO2, H2S - metodă automată de măsurare -
principiu ciclon cu utilizarea gazoanalizatorului de tip „Сирена”. Gazoanalizatorul conţine în sine
mai multe blocuri: receptorul şi blocul de comandă. Funcţionarea receptorului se bazează pe metoda
fotocolorimetrică cu utilizarea prafului convertizor de tip ППИ АА 5И 4.188.004-01, principiul
căruia constă în schimbarea coeficientului spectral ce se reflectă de pe suprafaţa vizibilă a spectrului
la contactul cu aerul analizat.
Parametrii meteorologici (temperatura şi umiditatea aerului, presiunea atmosferică, direcţia
şi viteza vîntului) - se determină cu ajutorul complexului meteorologic MK-14-1, bazat pe principiul
automat de măsurare. Principiul de funcţionare a complexului dat este bazat pe transformarea
parametrilor atmosferici meteorologici în semnale electrice cu prelucrarea ulterioară a acestora.
Echipamnetul utilizat pentru colectarea particolelor cu fracţia 10 mkm
Investigaţiile s-au efectuat utilizînd modelul de separator de pulberi de 10 mkm din mediul ambiant, conform cerinţelor SR EN 12341/2002. Aparatul este validat şi poate fi utilizat curent la determinări de lungă durată a pulberilor PM10 din mediul înconjurător. Pentru colectarea pulberilor PM 10 mkm s-a utilizatt un aparat de prelevare, denumit TECORA ECHO PM, în conformitate cu cerinţele SR EN 12341/2002 „Calitatea aerului. Determinarea fracţiei PM 10 mkm sub formă de pulberi din suspensie. Metodă şi proceduri de încercare in situ pentru demonstrarea echivalenţei cu metoda de măsurare de referinţă“ . Aparatul / instalaţia de prelevare a pulberilor PM 10 (Fig. nr. 5) este compus din: separator, port filtru, filtru, contor de aer, pompă de vid, furtune de legătură şi suportul separatorului. Principiul de prelevare a pulberilor PM 10 din aerul ambiental cu instalaţia menţionată este următorul: cu ajutorul pompei de vid 7, aerul cu praf este aspirat prin separatorul,1 cu care se realizează reţinerea particolelor cu dimensiunile mai mari de 10 µm. Particolele respirabile sub 10 mkm sunt reţinute pe filtrul din fibră de sticlă, 3. Volumul de aer aspirat prin filtru este determinat cu ajutorul contorului, 6. Legătura dintre componentele instalaţiei se realizează cu furtune elastice, 5. Reglarea şi corectarea debitului la 2,3mc/h se realizează cu ajutorul ventilului, 8. Separatorul are în componenţă 8 tuburi impactoare cu ajutorul cărora se realizează selectarea particolelor mari prin fenomenul de impact. Particolele respirabile din curentul de aer sunt reţinute pe filtru, astfel separatorul are rolul selectării pulberilor PM 10 din aerul ambiental.
Fig. 5 Aparat de recoltare a particolelor PM10 mkm - TECORA ECHO PM.
Fig. 6 Componentele aparatului - TECORA ECHO PM.
- 15 -
Viteza de impact a particolelor la ieşirea din tuburile impactoare este:
Echipamentul pentru determinarea PM10
mkm în aerul atmosferic amplasat
în mun. Chişinău
Pentru determinarea concentraţiei gravimetrice a pulberilor totale cît şi PM10 se utilizează
filtre din fibră de sticlă care se cântăresc înainte şi după recoltare. Contorul de aer este verificat
metrologic şi cu certificat de etalonare. Pompa de vid este alimentată la tensiunea de 220V c.a.
Determinarea cantittativă a pulberilor în suspensie totale şi particolelor cu fracţia PM 10
mkm în localităţile colectate s-a efectuat conform metodologiei standard, iar la prelucrarea datelor s-
au utilizat indicatori statistici (media aritmetică, mediana).
Concentraţia gravimetrică (C) de praf PM10 se determină cu relaţia:
Echipamnetul utilizat pentru colectarea pulberilor în suspensie totale
Eleсtroaspiratorul ЭА-2 constă dintr-un suport de filtru,
unitate de aspiraţie cu debitmetru şi încărcătura de detonare
(ventilator vortex). Unitatea de aspiraţie include contor de gaz RG-
40-1, diafragmă, manometru şi acceleraţie pentru a controla şi a
determina fluxul de aer, cu încălzire electrică pentru a menţine o
temperatură constantă a aerului în timpul prelevării mostrei la
manifestarea temperaturilor exterioare scăzute. Acesta deasemenea
conţine două timere pentru a seta durata perioadei de lucru şi pauza
de funcţionare ciclică a elektroaspiratorului de la 4 minute pînă la
3 ore. Deconectarea elektroaspiratorrului se efectuează manual prin
intermediul butonului "Stop" sau automat (modul automat),
dispunînd de un cronometru care prevede oprirea automată după un
interval de timp specificat.
Echipamente şi materiale adiţionale utilizate
La investigarea pulberilor în suspensie totale şi particolelor cu fracţia PM 10 mkm s-au
utilizat şi alte echipamente adiţionale:
Psihrometru de aspiraţie МА-4М – determinarea temperaturii în timpul prelevării mostrelor
Anemometru manual АРИ-49 – determinarea vitezei vîntului
Cronometru clasa 3 (ГОСТ 5072-79Е) – cronometrarea timpului de prelevare
Balanţe analitice de laborator ВЛА-200 (ГОСТ 24104-80Е) – echipament aplicat la metoda
gravimetrică
G2, G1 – masele finală şi iniţială a filtrului [µg] Q – volumul de aer aspirat pe parcursul perioadei de colectare [m3]
Electroaspirator ЭA - 2
- 16 -
Filtre de material compactat FPP-15 cu un diametru a suprafeţei de lucru de 69,4 mm(ТУ 52-
01-367-80) - filtre destinate pentru colectarea pulberilor in suspensie totale
Filtre Quartz QM-A – grad 47 mm - filtre destinate pentru
colectarea particolelor cu fracţia PM 10 mkm
Metode şi principii de determinare a poluanţilor în aerul atmosferic
Concentraţia POP-surilor în precipitaţiile atmosferice se determină prin metoda
cromatografiei în fază gazoasă cu extragere lichid – lichid utilizând ca solvent de extragere hexanul
şi detectorul cu captură de electroni.
Pentru evaluarea IPA s-a utilizat următoarea formulă:
IPAi = ( Qa/CMAmd ) Ki,
unde:
- Ki – 0.9 ; 1.0 ; 1.3 ; 1.7 ; - coeficientul corespunzător pentru clasele de gravitate
a pericolului 4, 3, 2, 1.
- Qa – concentraţia medie anuală.
Pentru estimarea fluctuaţiei nivelului poluării atmosferei s-a calculat tendinţa (T) poluării conform
datelor medii pe oraş ale observaţiilor din perioada 2008-2012, conform formulei:
Tq = 0.1 ( 2 q5 + q4 - q2 - 2q1), unde q1,q2, q4, q5 – concentraţiile medii anuale ale
noxelor (mg/m3) conform datelor observaţiilor de la toate posturile, ce au funcţionat pe parcursul
perioadei date.
Valoarea concentraţiei maximă momentană determinată într-o perioadă de 20 min.
qm
CMA mm - exprimarea concentraţiei maxime momentană în părţi CMA
Valoarea concentraţiei medii în decurs de 24 ore.
q1......qi
CMAmd - exprimarea concentraţiei medii (diurne, lunare, anuale), în părţi CMA.
Tabelul 3.1
Normative pentru parametrii investigaţi
Codul
poluantului
Exactitatea
înscrierii
concentraţiilor
Parametrul
Concentraţia maximă
admisibilă, mg/mc
CMAmd CMAmm
01 10-1 Suspensii solide totale 0,15 0,5
02 10-3 Dioxid de sulf (SO2) 0,05 0,5
03 10-2 Sulfaţi solubili (SO4-2) 0,1 0,3
04 100 Monoxid de carbon (CO) 3,0 5,0
05 10-2 Dioxid de azot (NO2) 0,04 0,085
06 10-2 Oxid de azot (NO) 0,06 0,4
07 10-3 Ozon (O3) 0,03 0,16
08 10-3 Hidrogenul sulfurat (H2S) 0,008 0,008
10 10-3 Fenol (C6H5OH) 0,003 0,01
19 10-2 Amoniac (NH3) 0,04 0,2
22 10-3 Aldehida formică (CH2O) 0,003 0,035
Suspensii solide cu
mărimea 10 mkm (PM -
10 mkm)
0,05 0,15
Acid azotic (HNO3) 0,15 0,4
- 18 -
4. CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR
METEOROLOGICE
În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să-i depăşească după
amploare pe cei naturali, căpătînd un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare
nu numai că distrug natura vie, dar şi afectează în mod negativ sănătatea umană, deasemenea, sunt
potenţiali de a modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce pot duce la consecinţe ecologice şi
climatice nefaste. Protecţia aerului atmosferic, în ultimul timp, a devenit una din problemele prioritare.
Prevenirea cazurilor periculoase a poluării aerului şi îmbunătăţirea stării bazinului aerian urban
pe cale de prognozare şi întocmire a avertizărilor privind formarea posibilă a nivelului înalt de
poluare a aerului reprezintă sarcina principală a Secţiei Prognoze a Poluării Aerului.
Prognoza poluării aerului atmosferic în condiţiile meteorologice nefavorabile (CMN) dispersiei
este partea componentă importantă şi inseparabilă a lucrărilor cu privire la protecţia mediului
ambiant.
În dependenţă de compoziţia şi cantitatea emisiilor industriale, înălţimea şi diametrul coşurilor
surselor de emisie, temperatura amestecului de gaze evacuate, precum şi de condiţiile meteorologice,
care determină transportul şi dispersia emisiilor, se formează nivelul poluării aerului.
Conform rapoartelor prezentate de Agenţiile şi Inspecţiile ecologice cantitatea de poluanţi emişi
în atmosferă de la toate sursele de poluare în anul 2012 a fost evaluată la nivelul de 182 400 tone şi
constituie 51,2 kg/an pe cap de locuitor. În anul 2012 cantitatea de emisii a scăzut cu 29372,2 tone
faţă de anul 2011 (fig. 7).
350
47,623,1
176,4
220,6 211,8
182,4
0
50
100
150
200
250
300
350
1990 1998 2000 2009 2010 2011 2012
Anii
Mii t
on
e
Fig.7. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone)
în perioada anilor 1990-2012.
Gradul poluării aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţat de emisiile provenite din
trei tipuri de surse poluante:
- Sursele mobile,
- Sursele fixe,
- Transferul transfrontalier de noxe.
Sursele mobile includ transportul auto, feroviar, aerian şi fluvial.
Cantitatea de emisii a poluanţilor în atmosferă de la sursele mobile ajunge la 154 149,5 tone, sau
cu 34 592,4 tone mai puţin decit în anul 2011, inclusiv: monoxid de carbon – 118 361,6 tone, dioxid
de azot – 14 256,3 tone, dioxid de sulf – 3 343,7 tone, hidrocarburi – 15 046,7 tone, aldehide
– 1 103,0 tone, substanţe solide – 2 038,4 tone. Cota de emisii a acestora din volumul total de
degajări constituie 85%.
Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele mobile în perioada anilor 2011 – 2012
este prezentată în tabelul 4.1.
- 19 -
Tabelul 4.1.
În calitate de surse puternice antropogene, care acţionează negativ asupra calităţii aerului în
republică, sunt transportul auto, care din an în an creşte cu 10-15% .
Parcul de transport auto în anul 2012 număra peste circa 762 mii unităţi, în anul 2011 – circa 724
mii unităţi. Volumul emisiilor de la transportul auto a constituit 140 052,5 tone, sau 91 % din
cantitatea sumară de poluanţi în aerul atmosferic de la sursele mobile. Cota de emisii a acestora din
volumul total de degajări constituie 77 %. În anul 2012 cantitatea de emisii a scăzut cu 48 689,3 tone
faţă de anul 2011 (fig. 8).
122,9 130,9134,6
200
244,7
182160,1 159 163,7
184,6174,8
140,1
0
50
100
150
200
250
300
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Anii
Mii t
on
e
Fig.8. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la transportul auto, anii 2001-2012.
În mun. Chişinău volumul emisiilor de la transportul auto a constituit 39 695,2 t/an, în
mun. Bălţi – 5 874,2 t/an. În anul 2012 cantitatea de emisii a scăzut faţă de anul 2011 cu 10 629,1
tone în mun. Chişinău şi cu 807,0 în mun. Bălţi (fig. 9).
43,2
20
73,4
7,7
50,3
6,7
39,7
5,9
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Mii t
on
e
2009 2010 2011 2012
Anii
Chişinău
Bălţi
Fig.9. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la transportul auto în
mun. Chişinău şi Bălţi, anii 2009-2012.
Anul
Masa
emisiilor,
tone CO Hidrocarburi NO2 SO2 Aldehide
Substanţe
solide
Transportul
auto 2011 174 787,9
125
015,8 19 639,8 16 946,9 4 173,3 6 590,9 2 421,1
2012 140 052,5 107
614,3 13 657,5 12 922,8 3 016,0 1 010,8 1 831,3
Transportul
aerian
2011 9 933,3 8 475,2 886,0 481,5 38,5 23,1 28,9
2012 11 406,5 9 732,4 1 017,5 553,0 44,2 26,5 33,2
Transportul
feroviar
2011 4005,1 1192,9 458,2 975,3 355,5 80,7 218,1
2012 2684,2 1013,2 371,1 779,0 282,9 64,3 173,6
Transportul
fluvial
2011 15,5 4,4 1,8 3,9 1,4 3,2 0,9
2012 6,3 1,8 0,7 1,6 0,6 1,3 0,4
- 20 -
Emisiile în atmosferă depind şi de starea drumurilor aflate în stare deplorabilă, precum şi de
calitatea combustibilului consumat.
Sursele fixe includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, deasemenea
întreprinderile industriale în funcţiune.
În Republica Moldova în anul 2012 s-a înregistrat 4963 întreprinderi poluatoare a aerului
atmosferic (în anul 2011–5028 întreprinderi, în anul 2010–5748 întreprinderi), 3 centrale
termoelectrice, 2902 cazangerii, 689 staţii de alimentare cu carburanţi.
Cantitatea totală de poluanţi calculată şi emisă în atmosferă de la sursele fixe pe parcursul anului
2012 a constituit 20664,6 tone (pe parcursul anului 2011–23030,3 tone). Datele prezentate nu sunt
complete, întrucît nu includ întreprinderile transnistrene.
Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele fixe în perioada anilor 2011 – 2012 este
prezentată în tabelul 4.2
Tabelul 4.2
Cantitatea emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sectorul termoenergetic în anul 2012 constituie
6879,4 tone, sau cu 85,2 tone mai puţin faţă de anul 2011. Din volumul sumar de emisii, 10,3 % revin
centralelor termoelectrice. Dinamica emisiilor de poluanţi de la centralele termoelectrice în atmosferă
în anii 2011-2012 este prezentată în tabelul.4.3 Tabelul.4.3
Dintre toate centralele electrotermice, SA”CET-2” emite ce-l mai mare volum de poluanţi în bazinul
aerian. (fig.10)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
To
ne
SA"CET-NORD" SA"CET-I" SA"CET-II" SA"Termocom"
2011
2012
Fig.10. Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la întreprinderile
de termoficare în anii 2011, 2012.
An
ul
Masa
emisiilor,
tone CO Hidrocarburi NO2 SO2
Suspensii
solide
Compuşi
organici
volatili
Alte substanţe
poluante
2011 23 030,3 7 009,1 3 006,1 2 379,2 1 789,6 4 040,2 1 822,7 2 983,3
2012 20 664,6 6 239,9 2 705,7 2 001,4 1 488,6 4 063,2 1 710,8 2 454,9
Anul Masa emisiilor,
tone SO2
(t) CO
(t) NO2
(t) Substanţe
solide (t) Altele
(t)
CET „Nord-Bălţi” 2011 81,9 3,6 42,0 26,3 9,7 0,1
2012 24,9 0 17,8 2,3 4,7 0,001
CET-I 2011 78,7 0,04 39,4 38,6 0,5 0,2
2012 74,7 0,04 24,4 49,6 0,5 0,2
CET-II 2011 418,1 0,01 59,7 358,0 0,3 0,1
2012 493,9 0,01 123,5 369,4 0,9 0,1
„Termocom” S.A. 2011 103,1 0,4 12,4 62,4 2,6 25,3
2012 114,0 0,2 16,2 65,2 10,2 22,1
- 21 -
Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat în sectorul industrial printre întreprinderile cu
o influenţă negativă majoră asupra aerului atmosferic pe parcursul anului 2012 figurează
următoarele: mun. Chişinău – SA „Edilitate”, SRL „Moldovatransgaz”, I.S. „Fabrica de sticlă”,
S.A. „Macon”, S.A. „Apa Canal Chişinău”; mun. Bălţi – ÎM „Regia Apa Canal”, S.A. „Floarea
Soarelui”; Rezina – S.A. „Lafarge Ciment” (fig.11).
942,3
210,2
189,6
138,9
114
113
107,3
105,3
0 200 400 600 800 1000
Lafarge Ciment SA
IM "Regia Apa-Canal"
SA"Edilitate"
SRL"Moldovatransgaz"
SA "Floarea Soarelui"
SA "Macon"
Î.S"Fabrica de sticlă"
SA "Apa Canal Chişinău"
Tone
Fig.11. Volumul de emisii ale obiectelor sectorului industrial
cu cei mai înalţi indici de poluare, anul 2012.
În mun Chişinău cantitatea totală de poluanţi în atmosferă de la sursele staţionare pe
parcursul anului 2012 a constituit 3324.9 tone/a, sau cu 1398,5 tone mai puţin decît în anul 2011, în
mun Bălţi – 832,3 tone/a, sau cu 38,7 tone mai mult decît în anul 2011. Din zonele rurale cea mai
mare poluare de la sursele staţionare se înregistrează în raionul Rezina – 4081,1 tone/a, sau cu
157,3 tone tone mai puţin decît în anul 2011.
Dinamica emisiilor de poluanţi de la sursele staţionare în atmosferă în anii 2011-2012 este
prezentată în tabelul.4.4 Tabelul.4.4
În anul 2012 cea mai mare cantitate a emisiilor de poluanţi (total) de la sursele staţionare s-a
atestat în or. Rezina (fig.12).
Anul
Masa
emisiilor,
tone CO Hidrocarburi NO2 SO2
Suspensii
solide
Compuşi
organici
volatili
Alte
substanţe
poluante
Chişinău 2011 4 723,4 1 506,9 374,1 988,9 133,9 547,7 610,2 561,8
2012 3 324,9 986,3 101,0 701,3 97,2 500,3 660,2 278,7
Bălţi 2011 793,6 227,8 225,7 59,4 13,7 75,3 149,7 41,8
2012 832,3 232,3 214,7 42,3 14,1 132,6 144,8 51,5
Rezina 2011 4 238,4 1 211,8 1 362,7 418,3 26,8 261,0 0,010 957,8
2012 4 081,1 1 133,9 1 367,3 321,9 25,3 274,1 0 958,5
- 22 -
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
To
ne
2009 2010 2011 2012
Anii
Chişinău
Bălţi
Rezina
Indicatorii de calitate a aerului. Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului în oraşele monitorizate se utilizează doi
indicatori de calitate:
indicele complex al Poluării Aerului (IPA5) – caracteristica cantitativă a nivelului de poluare
cauzată de substanţele prioritare.
cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%). (CMAmm – Concentraţia Maximă Admisibilă,
maximă momentană înregistrată timp de 20 minute).
Evaluarea nivelului de poluare a aerului este prezentată în tabelul 4.5
Tabelul 4.5
Evaluarea generală a nivelului de poluare a aerului atmosferic în oraşele monitorizate. Nivelul de poluare a aerului atmosferic în medie pe oraş pentru anul 2013 se evaluează ca înalt
în mun. Chişinău (IPA5 = 10) şi în mun Bălţi (IPA5 = 7); sporit în mun. Tiraspol (IPA5 = 6), redus
în mun. Bender (IPA5 = 3), or. Rîbniţa (IPA4 = 2) şi s. Mateuţi (IPA5 = 1) (Anexa 6).
Comparativ cu anul 2012 nivelul de poluare a aerului atmosferic conform IPA5 s-a majorat în
mun. Bălţi şi Tiraspol; s-a micşorat în mun. Chişinău, totodată menţinîndu-se la nivel înalt, iar în
mun. Bender, oraşul Rîbniţa şi s. Mateuţi a rămas la acelaşi nivel (fig.13).
Nivelul poluării
aerului
Indicatorii nivelului de poluare a aerului
Cea mai mare
frecvenţă a depăşirii
CMAmm (%).
Indicele complex al
Poluării Aerului
(IPA5)
Redus 0 0-4
Sporit 1-19 5-6
Înalt 20-49 7-13
Foarte înalt >50 % ≥ 14
Fig.12. Dinamica anuală a emisiilor de noxe de la sursele staţionare în
mun. Chişinău, Bălţi şi Rezina, anii 2009-2012.
- 23 -
1210
13
10
6 6 6
7
5 5 5
6
4
7
3 3
2 2 2 2 2 2
1 1
0
2
4
6
8
10
12
14IPA5
Chişinău Bălţi Tiraspol Bender Rîbniţa Mateuţi
2010
2011
2012
2013
Fig.13. Nivelul de poluare a aerului atmosferic conform Indicelui complex al Poluării Aerului
(IPA5) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s.Mateuţi, anii 2010-2013.
Nivelul poluării aerului atmosferic privind separat nocivele. Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare a aerului privind separat nocivele în oraşele
monitorizate se utilizează un indicator de calitate–cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%).
În mun. Chişinău nivelul de poluare a aerului atmosferic pentru anul 2013 se evaluează ca înalt
privind conţinutul de dioxid de azot. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 30% s-a înregistrat
pe str. Fîntînilor (POP nr. 6) şi 22% – pe str. Vladimirescu (POP nr. 4).
Un nivel sporit al poluării aerului (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1-16%) s-a
atestat: cu dioxid de azot pe str. Calea Ieşilor (POP nr. 3), Grenoble (POP nr. 7), Moscovei (POP
nr. 8), Uzinelor (POP-9); cu aldehidă formică pe str. Vladimirescu, Fîntînilor, Moscovei, Uzinelor; cu
suspensii solide pe str. Vladimirescu şi Uzinelor.
Cea mai mare frecvenţă a depăşiri CMAmm = 48 % a fost înregistrată cu aldehidă formică în luna
iulie pe str. Moscovei (POP nr. 8) şi cu dioxid de azot (42%) – în luna august pe str. Fîntînilor
(POP nr. 6) (fig.14).
POP nr.3
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.4
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.6
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
a) b) c)
POP nr.7
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.8
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.9
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
d) e) f)
Fig.14. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Chişinău, dinamica anuală:
a) str. Calea Ieşilor, POP nr.3; b) str. Vladimirescu, POP nr.4; c)str. Fîntînilor, POP nr.6;
d) str. Grenoble, POP nr.7; e) str. Moscovei, POP nr.8; f) str. Uzinelor, POP nr.9,
anii 2012, 2013.
- 24 -
În mun. Bălţi nivelul poluării aerului pentru anul 2013 se evaluează ca înalt privind conţinutul
cu suspensii solide. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 20% s-a atestat pe str. Ştefan cel
Mare (POP nr.1).
Un nivel sporit al poluării aerului (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1-2%) s-a
atestat cu dioxid de azot pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1) şi cu suspensii solide pe str. Cicicalo
(POP nr.3).
Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 44% cu suspensii solide s-a semnalat în luna
aprilie pe str. Ştefan cel Mare (POP nr.1) (fig.15).
POP nr. 1
0
15
30
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr. 3
0
15
30
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
%2012
2013
a) b)
Fig.15. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bălţi, dinamica anuală:
a) str. Ştefan cel Mare, POP nr.1; b) str. Cicicalo, POP nr.3, anii 2012,2013
În mun. Tiraspol pe str. Secrier (POP nr.2) nivelul de poluare a aerului atmosferic privind
conţinutul de fenol în anul 2013 se evaluează ca înalt (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm
= 20%).
Un nivel sporit al poluării aerului (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 1-19%) s-a
atestat: cu dioxid de azot pe str. Secrier (POP nr.2), Ceapaev (POP nr.3) şi Fedco; cu fenol pe
str. Ceapaev (POP nr.3); cu monoxid de carbon pe str. Fedco.
Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 54% a fost înregistrată cu fenol în luna august pe
str. Ceapaev (POP nr.3) şi 46% – pe str. Secrier (POP nr.2), (fig.16).
POP.nr.2
0
20
40
60
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.3
0
20
40
60
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.5
0
20
40
60
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
%2012
2013
a) b) c)
Fig.16. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun.Tiraspol, dinamica anuală:
a) str. Secrier, POP nr.2; b) str. Ceapaev, POP nr.3;c) str. Fedco, POP nr.5, anii 2012, 2013.
În mun. Bender pe str. Comunisticescaia (POP nr.5) nivelul de poluare a aerului atmosferic
privind conţinutul cu dioxid de azot şi aldehidă formică în anul 2013 se evaluează ca sporit (cea mai
mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 2% ).
Nivelul de poluare a aerului atmosferic pe str. Prieteniei (POP nr.2), Industrială (POP nr.3) şi
Leningradscaia ( POP nr.4) se evaluează ca redus.
Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 18% a fost înregistrată în luna august pe
str. Comunisticescaia (POP nr.5), (fig.17).
- 25 -
POP nr.2
0
5
10
15
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.3
0
5
10
15
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
a) b)
POP nr.4
0
5
10
15
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
POP nr.5
0
5
10
15
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
c) d)
Fig.17. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Bender, dinamica anuală:
a) str. Prieteniei, POP nr.2; b) str. Industrială, POP nr.3; c) str. Leningradscaia, POP nr.4;
d) str. Comunisticescaia POP nr.5, anii 2012, 2013.
În s. Mateuţi (r-nul Rezina) în o mare parte a anului 2013 nivelul de poluare a aerului
atmosferic privind separat nocivele s-a evaluat ca redus, doar cu suspensii solide în luna octombrie
– ca înalt (cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 23%), în iulie şi noiembrie – ca sporit (cea
mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 3%) (fig.18).
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
Fig.18. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în
s. Mateuţi, dinamica anuală, anii 2012, 2013.
În or. Rîbniţa pentru a. 2013 cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm = 2-3% a fost înregistrat
cu dioxid de azot. Pe parcursul anului cel mai mare nivel al poluării aerului privind conţinutul de
dioxid de azot s-a atestat în luna septembrie, pe str. Industrială, POP nr. 1 (fig.19).
POP nr.1
0
2
4
6
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
%
2012
2013
POP nr.2
0
2
4
6
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
% 2012
2013
a) b)
Fig.19. Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm (%) în mun. Rîbniţa, dinamica anuală:
a) str. Industrială, POP nr.1; b) str. Gvardeiscaia, POP nr.2.
- 26 -
Pentru evaluarea zilnică şi prognoza nivelului de poluare a aerului în mediu pe oraş se utilizează
indicele integrat – parametrul „P”, care reprezintă raportul dintre concentraţiile, ce depăşesc
valorile medii sezoniere şi numărul total de măsurări pe parcursul zilei.
Nivelul sporit al poluării aerului în mediu pe oraş (P ≥0,21) în urbele monitorizate s-au atestat în
decursul a 15 zile (în anul 2012 – 6 zile), dintre care: în mun. Bălţi 11 zile, în mun. Tiraspol 3 zile şi
în or. Rîbniţa o zi (fig.20).
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Nu
măru
l d
e z
ile
Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol Bender
2011
2012
2013
Fig. 20. Numărul de zile cu nivelul sporit de poluare a aerului atmosferic
(P ≥ 0,21) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi or.Rîbniţa, în anii 2011-2013.
Cel mai înalt nivel de poluare a aerului în mediu pe oraş s-a atestat: în mun. Bălţi pe data de 19
aprilie (P = 0,33); în mun Tiraspol pe data 20 martie (P = 0,26); în or. Rîbniţa pe 13 august (P =
0,21); în mun Chişinău pe data 19 iunie (P = 0,18); în mun. Bender pe data 30 decembrie (P = 0,08).
În lunile martie şi aprilie în anul 2013 s-a remarcat un număr mai mare de zile cu nivelul sporit
de poluare a aerului atmosferic (fig. 21).
0
1
2
3
4
5
6
Nu
măru
l d
e z
ile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
2011
2012
2013
Fig. 21. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivelul sporit
de poluare a aerului atmosferic anii 2011-2013.
atmosferic (P ≥ 0,21) în oraşele monitorizate, în a. 2010,2011, 2012.
- 27 -
Nivelul poluării aerului privind separat nocivele (evaluarea zilnică) a fost determinat de
valoarea concentraţiei medii zilnice, cînd concentraţia diurnă a unor poluanţi a depăşit CMAmm. Un
nivel sporit al poluării aerului în anul 2013 s-a semnalat: pentru dioxid de azot – 17 zile (în anul
2012 – 27 zile), pentru aldehidă formică – 0 zile (în anul 2012 – 7 zile), pentru fenol - în decursul a
38 zile (în anul 2012 – 6 zile), pentru suspensii solide – 29 zile (în anul 2012 – 6 zile), (fig.22).
20
0
21
16
27
7 6 6
17
0
29
38
0
5
10
15
20
25
30
35
40
NU
măru
l d
e z
ile
a.2011 a.2012 a. 2013
dioxid de azot
aldehida formică
suspensii solide
fenol
Fig. 22. Numărul de zile cu nivelul sporit de poluare a aerului atmosferic
privind separat nocivele, anii 2011-2013.
Compararea indicilor poluării aerului atmosferic, indică că cel mai înalt nivel al poluării cu
dioxid de azot s-a înregistrat în mun. Chişinău; cu suspensii solide – în mun. Bălţi şi s. Mateuţi; cu
fenol – în mun. Tiraspol.
La data de 13 august în oraşele monitorizate s-au atestat depăşiri CMAmd cu suspensii solide,
dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică, însă un nivel sporit al poluării aerului a fost înregistrat cu
dioxid de azot în mun. Chişinău şi Rîbniţa, cu fenol în mun. Tiraspol, concentraţia medie zilnică a
acestor poluanţi a depăşit CMAmm. (Anexa 7).
Cel mai înalt nivel de poluare a aerului s-a atestat: cu dioxid de azot în mun. Chişinău pe data
de 10 august, 19 iunie (Anexa 8) şi în or. Rîbniţa pe 13 august (Anexa 9); cu suspensii solide în
mun. Bălţi în data de 7 martie, 19 aprilie (Anexa 10) şi s. Mateuţi în data de 9 şi 25 octombrie
(Anexa 11); cu fenol în mun. Tiraspol în data de 23 decembrie (Anexa 12). În mun. Bender pe
parcursul anului nivelul poluării aerului privind separat nocivele, conform evaluării indicilor
calităţii aerului atmosferic, s-a menţinut redus, doar cel mai înalt nivel de poluare a aerului s-a atestat
cu aldehidă formică pe data de 14 şi 22 august (Anexa 13).
În vara anului 2013 s-a înregistrat cel mai mare număr de zile cu nivelul înalt de poluare a
aerului atmosferic privind separat nocivele (fig. 23).
0 10 20 30 40
Numărul de zile
Iarnă
Primăvară
Vară
Toamnă
2013
2012
2011
Fig. 23. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivel înalt de poluare a aerului
atmosferic privind separat nocivele în localităţile monitirizate, anii 2011-2013.
- 28 -
Cea mai mare frecvenţă (%) a numărului de zile cu depăşiri CMAmd s-a înregistrat: în
mun. Chişinău cu dioxid de azot – 79%; în mun. Bălţi cu suspensii solide – 92%; în mun. Tiraspol
cu fenol – 54%; în mun. Bender cu aldehidă formică – 39%; în or. Rîbniţa cu dioxid de azot–32%;
în s. Mateuţi cu ozon troposferic–41% din numărul total de zile cînd s-au efectuat observaţii
(fig. 24).
0
30
60
90% suspensii
solide
dioxid de
azot
monoxid de
azot
aldehida
formică
0
30
60
90% suspensii
solide
dioxid de
azot
aldehida
formică 0
30
60
90%
suspensii
solidedioxid de
azotmonoxid de
carbonfenol
aldehida
formică
a) b) c)
0
30
60
90% suspensii
solide
dioxid de
azot
aldehida
formică
0
30
60
90
% suspensii
solide
dioxid de
azot0
30
60
90
% suspensii
solide
ozon
d) e) f)
Fig. 24. Frecvenţa (%) numărului de zile cu depăşiri CMAmd: a) în mun. Chişinău;
b) în mun. Bălţi; c) în mun. Tiraspol; d) în mun. Bender; e) în or. Rîbniţa; f) în s. Mateuţi.
În comparaţie cu perioada analogică a anului 2012 frecvenţa numărului de zile cu depăşiri
CMAmd s-a mărit pentru: suspensii solide în mun. Bălţi; dioxid de azot în mun. Chişinău, Tiraspol,
Bender, or. Rîbniţa, fenol, aldehidă formică şi monoxid de carbon în mun. Tiraspol.
Asupra nivelului de poluare şi răspîndire a nocivelor dăunătoare în stratul atmosferic
inferior în mod semnificativ influenţează factorii meteorologici. Transferul şi dispersia
nocivelor dăunătoare, care nimeresc în atmosferă, are loc în conformitate cu legile difuziei
turbulente, adică depinde de distribuţia verticală a temperaturii (stratificaţia termică) şi viteza
vîntului. În atmosferă, de asemenea, permanent are loc sedimentarea gravitaţională a
particulelor mari, reacţii chimice şi fotochimice între diferite substanţe, transportarea lor la o
distanţă considerabilă şi spălarea din atmosferă de către precipitaţii. Condiţiile meteorologice
nefavorabile, care contribuie la acumularea poluanţilor (acalmia, ceaţa, viteza şi direcţia
periculoasă a vîntului, inversiunile termice, temperatura înaltă, lipsa precipitaţiilor) pot majora
concentraţia substanţelor nocive de 2-3 ori. Condiţiile meteorologice, care contribuie la
dispersia poluanţilor din aer şi duc la micşorarea nivelului poluării sunt: precipitaţiile,
trecerea fronturilor atmosferice, variaţiile maselor de aer şi intensificarea vîntului.
În anul 2013 pe teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat vreme caldă şi cu precipitaţii în
limitele normei.
Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,4.+11,5ºС, depăşind norma
climatică cu 1,1-1,7ºС. Temperatura minimă absolută a aerului în anul 2013 a constituit în teritoriu
-17,2ºС, maximă absolută a atins +35,7ºС.
Сantitatea anuală a precipitaţiilor căzute a fost în fond în limitele normei şi a constituit pe
teritoriu 400-750 mm (80-120% din normă).
Pe parcursul anului s-au semnalat ploi puternice şi intensificări ale vîntului (mai-septembrie),
ninsori abundente (ianuarie), vînt puternic cu viteza maximă de pînă la 26-28 m/s (martie,
decembrie).
- 29 -
Condiţiile meteorologice nefavorabile dispersiei poluanţilor se formează în toate anotimpurile,
dar în anul 2013 cel mai mare nivel a poluării aerului s-a semnalat vara şi primăvara (fig. 23, 24). Ошибка! Ошибка связи.
Fig. 25. Dinamica anuală a numărului de cazuri cu depăşiri ale CMAmm
în mun. Chişinău, Bălţi şi Tiraspol anul 2013.
Sezonul de iarnă 2012-2013 a fost în general obişnuit din punct de vedere termic şi cu
precipitaţii abundente.
Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului a constituit în fond 125-240 mm (150-
280% din normă). Cea mai mare cantitate de precipitaţii a căzut în luna decembrie. Suma lor în
această lună a constituit 75-145 mm (200-450% din normă).
Pe parcursul sezonului de iarnă s-a înregistrat: ceaţă, gheţuş, depuneri de chiciură şi polei,
viscol, intensificări ale vîntului de pînă la 22 m/s.
În o mare parte a sezonului de iarnă vremea în republică a fost cu caracter instabil. Variaţiile
frecvente ale maselor de aer, influenţa fronturilor atmosferice, precipitaţiile sub formă de ploaie,
burniţă, lapoviţă şi ninsoare, local puternice, intensificări ale vîntului au contribuit la dispersia
poluanţilor din aer. Majorarea concentraţiilor şi depăşirea normelor sanitatre s-au atestat în
condiţiile atenuării vîntului, formării inversiunii termice şi a ceţii.
Primăvara a fost caldă şi în fond cu precipitaţii. Vreme anomal de caldă s-a semnalat din
decada a treia a lunii aprilie pînă în a doua decadă a lunii mai. Cantitatea precipitaţiilor căzute în
decursul primăverii pe 75% din teritoriul ţării a constituit 100-197 mm (80-166% din normă). În
restul teritoriului s-a semnalat deficit de precipitaţii.
În o mare parte a sezonului de primăvară teritoriul republicii s-a aflat în sectorul cald, ce a
contribuit la majorarea concentraţiilor poluanţilor în aer. Valorile relativ înalte ale temperaturii
aerului, lipsa precipitaţiilor, prezenţa inversiunii termice de la sol şi vîntul slab în orele nocturne şi
ale dimineţii au dus la înrăutăţirea situaţiei ecologică în oraşele monitorizate. În decursul perioadei
17-29 aprilie factorii meteorologici au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor în aer. În
această perioadă situaţia ecologică s-a înrăutăţit semnificativ (Anexa 14).
În sezonul de Vară s-a semnalat vreme caldă şi cu precipitaţii. Cantitatea de precipitaţii căzută
pe parcursul verii pe 70% din teritoriu a fost în fond aproape de normă şi a constituit 155-245 mm,
în unele raioane din centrul şi sudul ţării (20% din teritoriu) suma lor a atins 250-340 mm (130-
190% din normă). Pe parcursul verii s-a semnalat ceaţă şi intensificării ale vîntului cu aspect de
vijelie de pînă la 25 m/s.
În o mare parte a sezonului de vară s-au atestat factori meteorologici nefavorabili dispersiei.
Valorile înalte ale temperaturii aerului, radiaţia solară intensă, vîntul slab, prezenţa straturilor de
reţinere în orele nocturne şi ale dimineţii au dus la majorarea concentraţiilor poluanţilor în toate
oraşele monitorizate. Înrăutăţirea semnificativă a situaţiei ecologice s-a atestat în decursul zilei de
17-21 iunie, 9-11, 18, 19, 29 iulie şi 10-15 august.
Toamna a fost caldă şi cu precipitaţii. Vreme neomogenă după regimul termic s-a semnalat în
luna octombrie. Astfel, în decursul primei decade a lunii octombrie pe teritoriul ţării s-a atestat
vreme anomal de rece, în decada a treia a lunii s-a stabilit vreme anomal de caldă pentru această
perioadă. Vreme anomal de caldă a fost înregistrată şi în luna noiembrie.
Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul toamnei a constituit în fond 100-180 mm (100-
160% din normă). Deosebit de multe precipitaţii au căzut în luna septembrie, cînd suma lor lunară
a constituit în fond 60-135 mm (135-320% din norma lunară).
În luna septembrie şi noiembrie vremea în republică a fost predominant cu caracter instabil.
Influenţa fronturilor atmosferice, ploile căzute şi vîntul moderat la puternic, izolat cu intensificări nu
au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor în aer.
În o mare parte a lunii octombrie vremea în republică a fost determinată de influenţa sectorului
cald, în condiţiile cărora s-a atestat majorarea concentraţiilor noxelor. Prezenţa inversiunii termice,
ziua la înălţime şi în orele nocturne de la sol, care împiedică schimbul de turbulenţă al maselor de
aer, vîntul slab, izolat ceaţa, au dus la înrăutăţirea situaţiei ecologice. În unele zile (8, 10, 22, 28,
29, 30 octombrie) s-a atestat acumularea intensivă a poluanţilor în aer (Anexa 15).
- 30 -
La creşterea nivelului poluării aerului contribuie vîntul slab cît şi inversiunea termică de la sol în
combinaţie cu vîntul slab, adică situaţia de stagnare a aerului, precum şi lipsa precipitaţiilor. Un rol
important îl are şi relieful local, întrucît în depresiuni are loc stocarea maselor de aer poluat. În anul 2013 numărul de zile cu inversiune termică de la sol în combinaţie cu vîntul slab a
alcătuit: în mun. Chişinău 68 zile (frecvenţa – 19 %), în mun. Bălţi 201 zile (55%), în mun. Rîbniţa
187 zile (51%), în mun. Tiraspol 130 zile (36%). Frecvenţa vîntului slab (0-1 m/s) a alcătuit: în
mun. Chişinău - 21 %, în mun. Bălţi - 53%, în mun. Tiraspol – 29%, în or. Rîbniţa - 34% (fig.26).
0
10
20
30
40
50
60
Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol
Fre
cven
ţa,%
Inversiunea
termică de la
sol, (%)
Viteza vîntului
de 0-1 m/s,(%)
Fig. 26. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în combinaţie
cu vîntul slab cît şi vîntul slab, anul 2013.
În perioada anilor 2010 - 2013 cea mai mare frecvenţă a acestei situaţii s-a atestat în anul 2013
(fig.27).
0
10
20
30
40
50
60
Fre
cven
ţa,%
Chişinău Bălţi Rîbniţa Tiraspol
2010
2011
2012
2013
Fig. 27. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în condiţii de vînt slab, anii 2010-2013.
Cea mai mare frecvenţă a inversiunii termice de la sol în combinaţie cu vîntul slab pentru
anul 2013 s-a înregistrat: în luna iulie în mun. Bălţi (87%) şi or. Rîbniţa (81%); în luna iunie în
mun. Tiraspol (57%) şi mun. Chişinău (43%), (fig.28, a).
Cea mai mare frecvenţă a vîntului slab s-a atestat în luna ianuarie în mun. Bălţi (66%); în
luna octombrie în or. Rîbniţa (46%), în luna decembrie în mun. Tiraspol (46%); în luna iunie în
mun. Chişinău (28% ), (fig.28, b).
- 31 -
a)
0
20
40
60
80
100
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fre
cven
ţa,% Chişinău
Bălţi
Rîbniţa
Tiraspol
b)
0
10
20
30
40
50
60
70
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fre
cven
ţa,% Chişinău
Bălţi
Rîbniţa
Tiraspol
Fig. 28. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol în combinaţie cu
vîntul slab (a) şi vînt slab (b), pe parcursul anul 2013. În anul trecut frecvenţa numărul de zile cu depăşiri a CMAmm pentru poluanţii de bază în perioada cu
inversiune termică de la sol în combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s a alcătuit în: mun. Chişinău
– 89% (în a.2012 – 82%); mun. Bălţi – 49% (53%); mun. Tiraspol - 68 % (37%) (fig.29).
93
60
29
82
53
37
68
49
89
0 20 40 60 80 100
Chişinău
Bălţi
Tiraspol
Frecvenţa,%
2013
2012
2011
În decursul anului, 37 de zile s-a prognozat inversiunea termică la înălţime, care a contribuit la
acumularea nocivelor de la sursele înalte.
Un număr mai mare de zile cu inversiune termică la înălţime s-a atestat în luna ianuarie (fig. 30).
Fig. 29. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru poluanţii de bază în timpul inversiunii
termice de la sol în combinaţie cu viteza vîntului de 0-2 m/s, anii 2011-2013.
- 32 -
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Nu
măru
l d
e z
ile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fig. 30. Dinamica anuală a numărului de zile cu inversiune termică de la înălţime, anul 2013.
În anul 2013 s-a prognozat un număr de zile cu inversiune termică la înălţime mai mică în anul
2012 (fig. 31).
0
2
4
6
8
10
12
14
Fre
cven
ţa,%
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Anii
Fig. 31. Frecvenţa (%) inversiunii termice la înălţime anii 2007-2013.
Cea mai înaltă frecvenţă a numărului de zile cu depăşiri CMAmm pentru poluanţii de bază în timpul
inversiunii termice la înălţime în anii 2011-2013 s-a semnalat în mun. Chişinău şi a constituit
96-97% (fig. 32).
96
18
14
96
20
37
97
35
51
0 20 40 60 80 100 120
Chişinău
Bălţi
Tiraspol
Frecvenţa,%
2013
2012
2011
Fig. 32. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm pentru poluanţii de bază în timpul
inversiunii termice la înălţime, anii 2011- 2013.
Un alt component climatic, care duce la sporirea gradului de poluare a aerului, este ceaţa.
Numărul de zile cu ceaţă în anul 2013 a alcătuit: în mun. Chişinău – 64; în or. Rîbniţa – 38; în
mun. Tiraspol – 34; în mun. Bălţi – 21 zile (fig. 33).
- 33 -
0
20
40
60
80
Nu
măru
l d
e z
ile
Chişinău 50 52 40 40 64
Bălţi 18 23 15 16 21
Rîbniţa 39 42 31 39 38
Tiraspol 37 42 25 27 34
2009 2010 2011 2012 2013
Fig. 33. Numărul de zile cu ceaţă, anii 2009-2013.
Cel mai mare număr de zile cu ceaţă în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, or. Rîbniţa s-a semnalat
în luna decembrie (fig. 34).
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Nu
măru
l d
e z
ile
Chişinău
Bălţi
Rîbniţa
Tiraspol
Fig. 34. Dinamica anuală a numărului de zile cu ceaţă,
în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Rîbniţa, anul 2013.
Ceaţa şi vîntul slab (0-2 m/s) au contribuit la acumularea noxelor de la sursele reci şi transportul
auto, ceaţa şi vîntul moderat – de la sursele calde. Nivelurile înalte de poluare în depresiuni şi de-a
lungul traseelor auto, s-au înregistrat, de obicei în timpul zilelor cu ceaţă, inversiune termică de la
sol şi vînt slab.
Nivelul poluării aerului atmosferic depinde de astfel de factori meteorologici precum sunt
direcţia şi viteza vîntului. Direcţia şi viteza nefavorabilă a vîntului transportă nocivele de la sursele de
poluare spre cartierele de locuit.
În anul 2013 s-a atestat cea mai mare frecvenţă a vîntului din direcţia nord-vest în
mun. Chişinău, Tiraspol şi or. Rîbniţa; acalmie – în mun. Bălţi (tabelul 4.6).
Tabelul 4.6
Frecvenţa (%) direcţiilor vîntului în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Rîbniţa
în a. 2013
Oraşele
monitorizate
Acalmie Nord Nord-
est
Est Sud-est Sud Sud-
vest
Vest Nord-
vest
Chişinău 9 18 6 11 11 12 9 8 25 Bălţi 30 16 8 11 16 12 5 7 25 Rîbniţa 20 11 8 10 21 6 3 14 27 Tiraspol 10 17 8 8 19 12 4 5 27
- 34 -
Cea mai mare frecvenţă a depăşirii CMAmm cu dioxid de azot în mun. Chişinău s-a semnalat în
timpul cu vînt din direcţia de est (17,9%); cu suspensii solide în mun. Bălţi – din direcţia de sud
(35,3%); cu fenol în mun. Tiraspol – din direcţia de sud-vest (27,8%) (tabelul 4.7, fig.35).
Tabelul 4.7
Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm în mun. Chişinău pentru dioxid de azot, în mun. Bălţi pentru
suspensii solide, în mun. Tiraspol pentru fenol, în timpul diverselor direcţii ale vîntului,
în a. 2012, 2013
Oraşele
monitorizate
Anul Acalmie Nord Nord-
est
Est Sud-est Sud Sud-
vest
Vest Nord-
vest
Chişinău 2012 14,9 13,8 20,2 20,7 21,0 26,8 18,9 12,9 12,1 2013 14,9 15,0 17,3 17,9 16,2 16,0 13,0 14,6 13,6 Bălţi 2012 11,2 2,1 9,3 7,5 13,5 12,0 7,8 0 1,1 2013 30,7 2,5 15,6 30,9 26,0 35,3 18,2 2,2 4,0 Tiraspol 2012 8,8 6,2 4,7 9,4 10,6 0 11,1 4,5 4,8 2013 22,6 25,6 16,7 26,7 16,5 9,3 27,8 12,5 19,8
0
10
20
30
40
Nord
Nord- est
Est
Sud-est
Sud
Sud- vest
Vest
Nord-vest
2012
2013
acalmie
a.2012-14,9%
a.2013-14,9%
0
10
20
30
40
Nord
Nord- est
Est
Sud-est
Sud
Sud- vest
Vest
Nord-vest
2013
2012
acalmie
a.2012-11,2%
a.2013-30,7%
a) b)
0
10
20
30
40
Nord
Nord- est
Est
Sud-est
Sud
Sud- vest
Vest
Nord-vest
2013
2012
acalmie
a.2012-8,8%
a.2013-22,6%
c)
Fig. 35. Frecvenţa (%) depăşirii CMAmm în timpul diverselor direcţii ale vîntului,
în a. 2012, 2013: a) în mun. Chişinău pentru dioxid de azot; b) în mun. Bălţi pentru suspensii
solide; c) în mun. Tiraspol pentru fenol.
Conţinutul de poluanţi în aerul urban şi, corespunzător, nivelul de poluare depinde de
particularităţile dezvoltării proceselor sinoptice. Analiza cazurilor cu un nivel înalt de poluare a
aerului a evidenţiat trăsăturile proceselor sinoptice, care au contribuit la crearea nivelurilor înalte de
poluare a aerului. Nivelul de poluare a aerului creşte în cazul unor situaţii sinoptice ca: prezenţa
- 35 -
cîmpurilor barice cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor şi anticicloanelor. Concentraţiile
substanţelor dăunătoare în oraş sunt reduse în situaţiile cu activitate intensă ciclonală. Trebuie de menţionat, că legăturile de dependenţă obţinute dintre trăsăturile specifice de poluare
a aerului şi situaţiile sinoptice sunt complicate. Însă, evidenţa contribuţiei sinoptice în variaţia
concentraţiei poluanţilor în stratul de aer inferior este importantă pentru întocmirea prognozelor şi
într-un şir de cazuri permite prezicerea cazurilor cu concentraţii extrem de înalte.
Numărul de zile (%) pe parcursul anului 2013, cînd vremea în republică a fost determinată de
influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, a alcătuit 34,5%. Cel mai mare număr de zile
s-a atestat în lunile iunie şi august (fig. 36).
0
2
4
6
8
10
12
14
Nu
măru
l d
e z
ile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fig. 36. Numărul de zile pe parcursul anului 2013, cînd vremea în republică
a fost determinată de influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi. ţţţţţ
Numărul de zile (%), cînd teritoriul republicii s-a aflat sub influenţa dorsalelor şi
anticicloanelor, a alcătuit 37,3% . Cel mai mare număr de zile s-a atestat în luna iulie şi decembrie
(fig. 37).
0
2
4
6
8
10
12
14
Nu
măru
l d
e z
ile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Fig. 37. Numărul de zile pe parcursul anului 2013, cînd vremea în republică
a fost determinată de influenţa dorsalelor şi anticicloanelor.
- 36 -
Î Cel mai mare număr de cazuri cu depăşiri ale CMAmm s-a atestat în sezonul de vară. În timpul
verii pentru republică este specific predominarea circulaţiei anticiclonale asupra celei ciclonale.
Activitatea ciclonală în acest sezon al anului este slab exprimată. Analiza datelor rezultate în urma
observaţiilor efectuate a arătat, că la creşterea nivelului poluării aerului contribuie: mărirea curburii
anticiclonale a izobarelor la sol; cîmpul baric cu gradienţi orizontali slabi; creşterea temperaturii
aerului pe timp cu vînt slab (fig. 38).
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Nu
ma
rul d
e z
ile
0153045607590105120135150165
Nu
mă
rul d
e c
azu
ri c
u
de
pă
şir
i a
le C
MA
mm
Fig. 38. Numărul de zile pe parcursul anului 2013, cînd vremea în republică a fost determinată de
influenţa unui cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi, dorsalelor, anticicloanelor şi numărul de
cazuri cu depăşiri ale CMAmm în mun. Chişinău.
În baza datelor ce ţin de calitatea aerului atmosferic şi conform prognozei meteorologice s-a
întocmit prognoza poluării de fond a atmosferei şi prognoza privind poluarea atmosferei de la sursele
separate. Pe parcursul anului pentru mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa au fost
întocmite 2409 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în medie pe oraş, inclusiv 1205 –
precizarea pe parcursul zilelor curente.
Pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 1429 prognoze.
Cu privire la nivelul periculos a poluării aerului pentru mun. Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa au
fost întocmite 1409 prognoze.
Evaluarea influenţei întreprinderilor mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina asupra nivelului de
poluare a aerului a arătat necesitatea prognozării din timp a condiţiilor meteorologice nefavorabile şi
reducerea degajărilor substanţelor dăunătoare în atmosferă în aceste perioade.
În scopul prevenirii creşterii concentraţiei periculoase a poluanţilor în aer, agenţilor economici
din mun. Chişinău, mun. Bălţi şi or. Rezina le-au fost întocmite şi transmise 208 de avertismente cu
recomandări privind reglementarea degajărilor (reducerea pe termen scurt a emisiilor nocive, cu
circa 15-20%, conform planurilor elaborate), inclusiv pentru mun. Chişinău – 68 de avertismente,
mun. Bălţi – 73 de avertismente, şi or. Rezina –67 de avertismente (tabelul 4.8).
Tabelul 4.8
Numărul de avertismente transmise agenţilor economici în anul 2013
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total pe an
Chişinău 6 3 0 15 0 7 8 9 0 11 1 8 68
Bălţi 6 3 1 18 1 7 8 9 0 11 1 8 73
Rezina 6 3 0 14 0 7 8 9 0 11 1 8 67
Total 18 9 1 47 1 21 24 27 0 33 3 24 208
- 37 -
Ca motiv pentru întocmirea avertismentelor servesc condiţiile meteorologice nefavorabile
(CMN) prognozate, în timpul cărora se poate atesta nivel de poluare relativ înalt a aerului, inclusiv
depăşiri ale CMA. În complexul CMN au fost incluse: inversiunea termică de la sol şi vîntul slab,
inversiunea termică la înălţime în îmbinare cu viteza periculoasă a vîntului, direcţia vîntului spre
cartierele de locuit în combinare cu viteza periculoasă a vîntului şi ceaţa.
Cel mai mare număr de avertismente au fost întocmite pentru agenţii economici în lunile
aprilie şi octombrie (fig. 39).
18
9
1
47
1
2124
27
0
33
3
24
0
10
20
30
40
50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lunile anului
Nu
mă
rul d
e a
ve
rtis
me
nte
Fig. 39. Dinamica anuală a numărului de avertismente, anul 2013.
În o mare parte a lunilor aprilie şi octombrie s-a atestat majorarea concentraţiilor poluanţilor în
aer ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile dispersiei. În unele zile (17-29 aprilie şi 8, 10,
22, 28, 29, 30 octombrie) factorii meteorologici au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor
în aer. Pentru prevenirea cazurilor periculoase a poluării aerului şi îmbunătăţirea stării bazinului
aerian, agenţiilor economice din mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina în lunile aprilie şi octombrie le-
au fost transmise cel mai mare număr de avertismente cu recomandări privind reglementarea
degajărilor.
- 38 -
4.1 OBSERVAŢII ÎN REŢEAUA DE POSTURI STAŢIONARE AMPLASATE PE
TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2013
În anul 2013 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării de
poluare a aerului în 7 localităţi ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender,
ce includ 19 posturi staţionare de observaţii, inclusiv staţia automată de control s. Mateuţi,
r-nul Rezina şi staţia din or. Leova de determinare a calităţii aerului cu aspect transfrontalier.
Conform programului de activitate pentru mun. Chişinău au fost prelevate şi analizate
144232 probe de aer, pentru poluanţii de bază - suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon,
dioxid de azot şi cei specifici - sulfaţi solubili, fenol şi aldehidă formică; La postul automat Mateuţi
au fost prelevate şi analizate 72264 probe pentru CO, O3, SO2, suspensii solide totale şi 26280
echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama, iar la postul transfrontalier Leova 2940
probe (particule cu fracţia PM-10 mkm, amoniac - NH3, acid azotic - HNO3, dioxid de sulf - SO2 şi
ionii: Cl-, NO3-, SO4
--, NH4+, K+, Na+, Ca++, Mg++) (tabelul 4.1.1).
Activităţi în cadrul determinărilor zilnice a poluanţilor atmosferei
- 39 -
Tabelul 4.1.1
Reţeaua de observaţii privind calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, a.2013
Localitatea
Numărul de observaţii pentru indicii monitorizaţi În total
Suspensii
solide
Dioxid de
sulf
Sulfaţi
solubili
Monoxid
de carbon
Dioxid de
azot
Oxid
de
azot
Fenol Aldehidă
formică O3
PM-10; anionii: Cl-
,NO3-N,SO4--
HNO3, SO2 şi
cationii:NH3,NH4+
K+, Na+, Ca++,
Mg++, NH4-N.
mun.Chişinău
POP
5336
3,4,6,7,8,9
5207
3,4,6,7,8,9
888
4
5346
3,4,6,7,8,9
5336
3,4,6,7,8,9
455
6
1931
4,7,9
3219
3,4,6,8,9
27718
mun.Bălţi
POP
1787
1,3
1621
1,3
894
3
-
1,3
1787
1,3
- - 1297
1,3
7386
mun.Tiraspol
POP
2485
2,3,5
2487
2,3,5
--
2,3,5
2548
2,3,5
2487
2,3,5
-
862
2,3
1240
2,3
12109
or.Rîbniţa
POP
1707
1,2
1707
1,2
-- 1708
1,2
1707
1,2
- -- -- 6829
mun.Bender
POP
3212
2,3,4,5
3395
2,3, 4,5
-- 3392
2,3, 4,5
3395
2,3,4,5
- -- 1242
3,5
14636
or. Leova
350 2940 3290
s. Mateuţi
r-nul Rezina 864 19000 26200 26200 72264
Total pe
republică 15391 33417 1782 39194 15062 455 2793 6998 26200 2940 144232
- 40 -
4.1.1 MUNICIPIUL CHIŞINĂU
Teritoriul municipiului are o suprafaţă aproximativ de 120,75 km2, iar populaţia constituie
circa 592,6 mii locuitori.
Sursele de bază ale poluării atmosferei în municipiu sunt: SA”CET- I ”, SA”CET- II”, SA
”Elcas”, SA ”Piele”, SA ”Viitorul”, Combinatul de şampanie „Cricova”, SRL „East Auto
Lada”, SA „Tutun CTC”, SA ”Fabrica de sticlă”, SA „Agurdino”, Glass Container
Company, SA „Macon”, Fabrica de drojdii, SA „Termocom” / cazangeria de Sud, SA
„Icam”, SA „Termocom” / cazangeria Sculeni, SA „Aralit”, SA „Bucuria”, SA „Zorile”, SA
„Fabrica de beton şi mortar”, SA „Taxi - Service”, Trustul „Edilitate”, SA
„Autosalubritate”, SA „Topaz”, SA „Termocom”/ cazangeria Munceşti, SA „Carmez”, SA
„Frigo”, SA „Franzeluţa”,SA „Vitanta”, Combinatul auto nr. 4, etc.
Pe parcursul anului 2013 în mun.Chişinău au fost prelevate şi analizate 27718 probe de aer de
la 6 posturi staţionare de observaţii în baza a 7 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili,
monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi aldehidă formică.
Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă că în raport cu anul precedent nivelul de poluare a
aerului conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial. Astfel s-a înregistrat reducerea
neesenţială a concentraţiei pentru dioxid de sulf, monoxid de carbon, aldehidă formică; a rămas la acelaşi
nivel pentru suspensii solide, sulfaţi solubili, dioxid de azot, fenol.
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide în
luna februarie, la POP nr.4 şi a constituit 1,3 CMA; dioxid de sulf - în luna august, la POP nr.4 a
constituit 0,4 CMA; sulfaţi solubili - în luna august, la POP nr.4 a constituit 0,2 CMA; monoxid de
carbon - în luna ianuarie, la POP nr.3 a constituit 0,5 CMA; dioxid de azot - în luna august, la POP
nr.6 a constituit 2,0 CMA; oxid de azot - în luna decembrie, la POP nr.6 a constituit 1,3 CMA;
fenol - în luna aprilie la POP nr.4 a constituit 0,3 CMA şi pentru aldehida formică – în luna iulie, la
POP nr.8 a constituit 11,3 CMA.
Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat pentru dioxid de azot – 1,3 CMA şi aldehida
formică – 4,7 CMA (tab.4.1.1.1).
Concentraţiile maxime momentane în anul 2013 au atins valorile: pentru suspensii solide
– 6,2 CMA la POP nr.4, în luna februarie; pentru dioxid de sulf în luna iulie, la POP nr.9 a constituit
0,2 CMA; pentru sulfaţi solubili în luna februarie, la POP nr.4 a constituit 0,3 CMA; pentru monoxid de
carbon – 0,8 CMA la POP nr.3, în luna ianuarie, la POP nr.6, în luna iunie şi noiembrie; pentru dioxid de
azot – 6,2 CMA în luna iulie, la POP nr. 4; pentru oxid de azot – 0,8 CMA în luna decembrie, la POP nr. 6;
pentru fenol – 1,8 CMA la POP nr.4, în luna aprilie şi pentru aldehida formică – 3,7 CMA în luna ianuarie
şi iunie, la POP nr.6 (tab.4.1.1.2).
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA7) s-a micşorat în raport cu anul
2012, constituind 10,55 (fig. 40). Pe parcursul anului, valorile indicelui au variat de la 6,41 în luna
decembrie pînă la 15,66 în luna iulie. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a
înregistrat la POP nr. 8, cu maxima de 25,77 în luna iulie, iar valoarea minima a constituit 1,26 la
POP nr. 7, în luna mai.
4% 1%3%14%
6%
1%
71%
Suspensii solide Dioxid de sulf
Monoxid de carbon Dioxid de azot
Fig. 40. Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun.Chişinău, anul 2013
- 41 -
Fig. 41. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Chişinău
- 42 -
Tabelul 4.1.1.1
Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Chişinău,
în anul 2013
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
ex
pri
mată
în
CM
A
Lunile anului
Suspensii solide
Dioxid de azot
Aldehidă formică
Fig. 42. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici
în mun. Chişinău, pe parcursul anului 2013
Conform investigaţiilor constatăm că depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fost
înregistrate cu dioxid de azot şi aldehidă formică pe toată perioada anului, parvenite în principal din
arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în diferite instalaţii industriale, rezidenţiale,
comerciale, instituţionale şi din transportul rutier (fig.42).
Nr.
d/o
Denumirea
poluantului
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri
CMA mm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc
Valoarea
exprimată
în CMAmd
mg/mc
Valoarea
exprimată
în CMAmm
1. Suspensii
solide 5336 0,1 0,7 3,1 6,2 28 0,45
2. Dioxid de
sulf 5207 0,007 0,1 0,097 0,2 - 0,13
3. Sulfaţi
solubili 888 0,01 0,1 0,09 0,3 - -
4. Monoxid
de carbon 5346 0,7 0,2 4,0 0,8 - 0,30
5. Dioxid de
azot 5336 0,05 1,3 0,53 6,2 259 1,44
6. Oxid de
azot 455 0,04 0,7 0,32 0,8 - 0,64
7. Fenol 1931 0,001 0,3 0, 018 1,8 5 0,13
8. Aldehidă
formică 3219 0,014 4,7 0,129 3,7 116 7,46
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
5,3 5,0 5,7 5,0 7,0 7,0 5,3
- 43 -
Tabelul 4.1.1.2
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare de observaţii din
mun.Chişinău, anul 2013
Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
Adresele posturilor staţionare de observaţii:
POP nr. 3 - str. Calea Ieşilor, 21 (sectorul Buiucani); POP nr. 4 - str. Tudor Vladimirescu, 1
(sectorul Ciocana); POP nr. 6 - str. Fîntînilor (sectorul Centru); POP nr. 7 - str. Grenoble, 134
(sectorul Botanica); POP nr. 8 - bd. Moscovei, 21 (sectorul Rîşcani); POP nr. 9 - str. Uzinelor, 171
(sectorul Ciocana).
Pe perioada anului 2013 cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime
momentane s-au înregistrat pentru aldehidă formică şi dioxid de azot, cea mai mare contribuţie la
acumularea substanţelor în atmosferă o au emisiile rezultate din procesele de combustie ale
motoarelor cu ardere internă şi prin poluare fonică şi vibraţii – în marile intersecţii, de-a lungul
şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor.
Denumirea
poluantului
Nr.
POP
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri cu 1
CMAmm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc Valoarea
exprimată
în CMAmd
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
3
4
6
7
8
9
889
888
891
890
891
887
0,1
0,1
0,04
0,02
0,03
0,1
0,7
0,7
0,3
0,1
0,2
0,7
0,7
3,1
0,5
0,3
0,5
0,7
1,4
6,2
1,0
0,6
1,0
1,4
1
18
-
-
-
10
0,42
0,82
0,24
0,15
0,24
0,85
Dioxid de
sulf
3
4
6
7
8
9
883
869
874
865
850
866
0,002
0,009
0,011
0,002
0,003
0,012
0,04
0,2
0,2
0,04
0,1
0,2
0,025
0,093
0,080
0,025
0,051
0,097
0,1
0,2
0,2
0,1
0,1
0,2
-
-
-
-
-
-
0,03
0,18
0,23
0,04
0,06
0,24
Sulfaţi solubili 4 888 0,01 0,1 0,09 0,3 - -
Monoxid de
carbon
3
4
6
7
8
9
891
891
891
891
891
891
0,7
0,8
0,9
0,6
0,4
0,9
0,2
0,3
0,3
0,2
0,1
0,3
4,0
3,0
4,0
2,0
2,0
2,0
0,8
0,6
0,8
0,4
0,4
0,4
-
-
-
-
-
-
0,30
0,34
0,36
0,25
0,19
0,35
Dioxid de azot 3
4
6
7
8
9
889
888
891
890
891
887
0,05
0,06
0,07
0,04
0,04
0,05
1,3
1,5
1,8
1,0
1,0
1,3
0,29
0,53
0,23
0,34
0,51
0,31
3,4
6,2
2,7
4,0
6,0
3,6
69
146
209
66
56
87
1,18
1,84
2,07
1,16
1,14
1,34
Oxid de azot 6 455 0,04 0,7 0,32 0,8 - 0,64
Fenol 4
7
9
644
645
642
0,001
0,001
0,001
0,3
0,3
0,3
0,018
0,014
0,008
1,8
1,4
0,8
3
2
-
0,16
0,09
0,14
Aldehidă
formică
3
4
6
8
9
642
644
645
646
642
0,004
0,018
0,022
0,016
0,010
1,3
6,0
7,3
5,3
3,3
0,046
0,103
0,129
0,079
0,054
1,3
2,9
3,7
2,3
1,5
3
53
80
39
13
1,66
9,91
13,48
8,72
4,94
- 44 -
4.1.2 MUNICIPIUL BĂLŢI
Teritoriul mun. Bălţi constituie aproximativ 41,43 km2, iar populaţia de circa 122,8 mii
locuitori.
Sursele de bază care contribuie la poluarea atmosferei municipiului sunt: SA „Combinatul de
produse cerealiere”, SA ”Cet - Nord”, SA „Moldagrotehnica”, SMS „Knauf”, SA „Combinatul de
produse alimentare”, Uzina de prelucrare a seminţelor de porumb, SA „Floarea soarelui”, SA „Beer
Master”, SA „Incomlac”, SA “Basarabia- Nord”, Direcţia edificiilor civile (CSM), SA „Răut”, SA
“Apa-Canal”, SA „Bălţanca”, Depoul de locomotive, SA „Barza albă”.
Pe parcursul anului 2013 au fost prelevate şi analizate 7386 probe de aer de la 2 posturi
staţionare de observaţii, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, sulfaţi solubili, dioxid de
azot şi aldehidă formică.
Investigaţiile efectuate la posturile staţionare denotă că în raport cu anul precedent nivelul
poluării aerului atmosferic conform concentraţiilor medii anuale s-a modificat neesenţial. Astfel s-a
înregistrat o majorare neesenţială a concentraţiei medii anuale pentru dioxid de sulf, a rămas la acelaşi
nivel pentru suspensii solide, sulfaţi solubili, dioxid de azot şi s-a majorat pentru aldehidă formică.
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: suspensii solide
– 4,0 CMA în luna mai, la POP nr.1, dioxid de sulf – 0,2 CMA în luna aprilie, la POP nr.1 şi POP
nr. 3; sulfaţi solubili - 0,3 CMA la POP nr.3, în luna aprilie; dioxid de azot – 1,3 CMA în luna
ianuarie, la POP nr.1 şi aldehida formică – 6,0 CMA în luna august, la POP nr.3.
Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-au înregistrat pentru: suspensii solide – 2,0 CMA
şi aldehida formică – 2,7 CMA (tab.4.1.2.1) .
Concentraţiile maxime momentane în anul 2013 au atins valorile: pentru suspensii solide –
3,8 CMA în luna martie la POP nr.1; pentru dioxid de sulf – 0,1 CMA în luna octombrie la POP nr.3;
sulfaţi solubili – 0,3 CMA în luna aprilie, la POP nr.3; dioxid de azot – 1,4 CMA în luna ianuarie, la
POP nr.1 şi aldehida formică – 1,4 CMA în luna august la POP nr.3 (tab.4.1.2.2).
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA5) s-a majorat în raport cu anul 2012,
constituind 6,47 (fig. 43). Pe parcursul anului indicele complex a variat de la 4,60 în luna noiembrie
până la 9,29 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat
la POP nr. 3, cu maxima de 12,13 în luna august, iar valoarea minimă a constituit 3,72 la POP nr. 1,
în luna noiembrie.
31%
2%
12%
54%
1%
Suspensii solide Dioxid de sulf Dioxid de azot
Aldehidă formică Sulfaţi solubili
Fig. 43 Nivelul poluării aerului, conform IPA, în mun. Bălţi anul 2013
- 45 -
Fig. 44. Schema amplasării posturilor de observaţii în oraşul Bălţi
- 46 -
Tabelul 4.1.2.1
Caracteristica poluării aerului atmosferic în
mun. Bălţi, pentru anul 2013
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
ex
pri
mată
în
CM
A
Lunile anului
Suspensii solide
Dioxid de azot
Aldehidă formică
Fig. 45. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor
atmosferici în mun. Bălţi, anul 2013
Depăşiri ale concentraţiilor medii lunare au fost înregistrate pe toată perioada anului 2013 cu
aldehidă formică şi suspensii solide (fig.45). Suspensiile solide din atmosferă, sunt poluanţi ce se
transportă pe distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la
suprafaţa solului de către vant, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din
sectorul energetic, procesele de producţie, transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri
industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili
solizi etc.
Denumirea
poluantului
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri al
CMA mm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc Valoarea
exprimată
în
CMAmd
mg/mc Valoarea
exprimată
în
CMAmm
Suspensii solide 1787 0,3 2,0 1,9 3,8 114 2,0
Dioxid
de sulf 1621 0,008 0,2 0,051 0,1 - 0,15
Sulfaţi solubili 894 0,02 0,2 0,08 0,3 - 0,04
Dioxid
de azot 1787 0,03 0,8 0,12 1,4 18 0,76
Aldehidă
formică 1297 0,008 2,7 0,049 1,4 11 3,52
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
3,3 3,7 4,0 3,0 3,0
- 47 -
Tabelul 4.1.2.2
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare
de observaţii din mun. Bălţi, pentru anul 2013
Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
Adresele posturilor staţionare de observaţii:
POP nr. 1 - str. Ştefan cel Mare, 140; POP nr. 3 - str. Cicicalo, 8.
Pe perioada anului 2013 cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii diurne şi maxime
momentane s-au înregistrat pentru suspensii solide, dioxid de azot şi aldehidă formică. Dioxidul de
azot provine în principal din surse industriale şi din transport, este un gaz ce se transportă la lungă
distanţă şi are un rol important în chimia atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic.
Expunerea la dioxid de azot creşte riscul de afecţiuni respiratorii şi agravează astmul bronşic. Oxizii
de azot au efect eutrofizant asupra ecosistemelor şi efect de acidifiere asupra multor componente ale
mediului cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar şi construcţiile şi
monumentele.
Evaluarea computerizată a informaţiei privind
calitatea aerului atmosferic
Denumirea
poluantului
Nr.
POP
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale Numărul
de zile cu
depăşiri cu
1
CMAmm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmd
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
1
3
893
894
0,4
0,2
2,7
1,3
1,9
0,7
3,8
1,4
114
5
2,69
1,32
Dioxid de sulf
1
3
810
811
0,008
0,007
0,2
0,1
0,046
0,051
0,1
0,1
-
-
0,16
0,14
Sulfaţi solubili 3 894 0,02 0,2 0,08 0,3 - 0,04
Dioxid de azot
1
3
893
894
0,04
0,03
1,0
0,8
0,12
0,1
1,4
1,2
18
2
0,94
0,60
Aldehidă
formică
1
3
649
648
0,005
0,011
1,7
3,7
0,020
0,049
0,6
1,4
-
11
1,83
5,43
- 48 -
4.1.3 MUNICIPIUL TIRASPOL
Teritoriul mun. Tiraspol are aproximativ 54,65 km2, iar populaţia constituie circa 166,8 mii
locuitori. Sursele principale de poluare a atmosferei sunt: uzina “Moldavizolit”, uzina “Electromaş”,
fabrica de cărămidă, uzina ambalajelor de sticlă, fabricile de mobilă nr. 4 şi nr. 5, asociaţia de conserve,
reţelele termice şi cazangeriile, combinatul de bumbac, transportul auto etc.
În anul 2013 au fost prelevate şi analizate 12109 probe de aer de la 3 posturi staţionare de
observaţii în baza a 6 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, fenol şi
aldehidă formică.
Rezultatele observaţiilor efectuate denotă că nivelul de poluare al aerului atmosferic conform
concentraţiilor medii anuale s-a schimbat neesenţial comparativ cu anul precedent. Astfel s-a
înregistrat o majorare a concentraţiei medii anuale pentru dioxid de azot, fenol; s-a redus concentraţia
medie anuală pentru monoxid de carbon, aldehida formică şi a rămas la acelaşi nivel pentru suspensii
solide, dioxid de sulf.
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru: suspensii solide
la POP nr.3, în luna mai şi a constituit 1,3 CMA; dioxid de sulf la POP nr.2 în luna decembrie a
constituit 0,14 CMA; monoxid de carbon la POP nr.2 în luna ianuarie a constituit 0,8 CMA; dioxid de
azot la POP nr. 3 în luna iulie a constituit 1,8 CMA; fenol la POP nr.3 în luna august a constituit 4,0
CMA; aldehida formică la POP nr.3 în luna iunie a constituit 3,3 CMA.
Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale s-a înregistrat pentru fenol – 2,0 CMA şi pentru
aldehida formică – 1,3 CMA (tab.4.1.3.1).
Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide la
POP nr.3 în luna martie, cît şi la POP nr.2 în luna octombrie şi decembrie a constituit 1,4 CMA;
dioxid de sulf la POP nr.5 în luna august a constituit 0,3 CMA; monoxid de carbon la POP nr.2 în
luna mai a constituit 6,0 CMA; dioxid de azot la POP nr. 3 în luna iulie a constituit 3,6 CMA; fenol la
POP nr.2 în luna decembrie a constituit 3,2 CMA; aldehida formică la POP nr.2 în luna ianuarie a
constituit 0,8 CMA (tab.4.1.3.2).
7% 0%10%
11%
43%
29%
Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon
Dioxid de azot Fenol Aldehidă formică
Fig. 46. Nivelul poluării aerului în mun. Tiraspol, conform IPA, în a. 2013
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferice (IPA6) a constituit 5,66 (fig. 46). Pe
parcursul anului valorile indicelui au variat de la 4,09 în luna februarie pînă la 8,93 în luna august.
Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 3, cu maxima de
10,50 în luna august, iar valoarea minimă a constituit 0,80 la POP nr. 5, în luna septembrie.
- 49 -
Fig. 47. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Tiraspol
- 50 -
Tabelul 4.1.3.1
Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Tiraspol,
pentru anul 2013
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
exp
rim
ată
în
CM
A
Lunile anului
Suspensii solide
Fenol
Aldehidă formică
Fig.48. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluanţilor atmosferici în
mun. Tiraspol, anul 2013
Conform investigaţiilor, depăşiri a concentraţiilor medii lunare în mun. Tiraspol s-au
înregistrat pentru fenol şi aldehida formică, care provin de la sursele fixe şi mobile. Cele mai mari
valori s-au înregistrat pentru fenol cu valoarea 3,7 CMA în luna august, iar în anul 2012 – 1,7 CMA
în lunile iunie, septembrie şi octombrie.
Denumirea
poluantului
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri
ale CMA
mm
IPA medii maxime momentane
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmd
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii solide 2485 0,1 0,7 0,7 1,4 6 0,40
Dioxid de sulf 2487 0,001 0,02 0,133 0,3 - 0,02
Monoxid de
carbon
2548
1,6
0,5
30,0
6,0
14
0,59
Dioxid de azot 2487 0,03 0,8 0,31 3,6 125 0,63
Fenol 862 0,006 2,0 0,032 3,2 103 2,41
Aldehidă
formică 1240 0,004 1,3 0,028 0,8 - 1,62
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
- 51 -
Tabelul 4.1.3.2
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare
de observaţii din mun. Tiraspol pentru anul 2013
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
Adresele posturilor staţionare de observaţii:
POP nr. 2 – str. Secrier, 2; POP nr. 3 - str. Ceapaev, 91; POP nr. 5 – str. Fedico, 28.
Pe parcursul anului 2013, în mun. Tiraspol, cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii
diurne şi maxime momentane s-au înregistrat pentru monoxid de carbon, dioxid de azot şi aldehidă
formică, substanţele poluante care ajung în atmosferă au un rol negativ asupra sănătăţii omului.
Monoxidul de carbon provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale
oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii
rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi mai ales din arderi în aer liber (arderea miriştilor,
deşeurilor, incendii etc.). Formaldehida rezultă din arderea materialelor conținătoare de carbon. Poate
fi găsită în focuri forestiere, în eșapamentul automobilelor și în fum de țigară. În atmosfera terestră,
formaldehida este produsă de acțiunea luminii solare și a oxigenului asupra metanului și a
altor hidrocarburi. Cantități mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul multor organisme,
inclusiv de cel al omului.
Denumirea
poluantului
Nr.
POP
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri cu 1
CMA mm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc Valoarea
exprimată
în CMAmd
mg/mc Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
2
3
5
845
851
789
0,1
0,1
0,03
0,7
0,7
0,2
0,7
0,7
0,3
1,4
1,4
0,6
2
4
-
0,34
0,62
0,22
Dioxid
de sulf
2
3
5
847
851
789
0,001
0,001
0,001
0,02
0,02
0,02
0,034
0,008
0,133
0,1
0,02
0,3
-
-
-
0,03
0,01
0,02
Monoxid
de carbon
2
3
5
846
851
851
1,6
1,6
1,6
0,5
0,5
0,5
30,0
13,0
10,0
6,0
2,6
2,0
3
4
8
0,59
0,60
0,58
Dioxid
de azot
2
3
5
847
851
789
0,02
0,05
0,02
0,5
1,3
0,5
0,16
0,31
0,25
1,9
3,6
2,9
15
115
10
0,33
1,35
0,29
Fenol
2
3
430
432
0,007
0,005
2,3
1,7
0,032
0,025
3,2
2,5
78
67
2,75
2,08
Aldehidă
formică
2
3
619
621
0,004
0,005
1,3
1,7
0,028
0,021
1,0
1,0
-
-
1,33
1,92
- 52 -
4.1.4 MUNICIPIUL BENDER
wwwMunicipiul Bender ocupă un teritoriu de aproximativ 20,86 km2 şi are populaţia de circa 121
mii locuitori.
wwwSursele de bază a poluării atmosferei sunt: fabrica de amidon, uzina “Electrofarfor”, fabrica de
prelucrare a lînii şi bumbacului, fabrica de mobilă nr.7, uzina “Moldavcabeli”, uzinele de producere a
betonului armat nr. 3 şi nr. 7, termocentralele, cazangeriile, transportul auto, etc.
Pe parcursul anului 2013 în mun. Bender au fost prelevate şi analizate 14636 probe de aer de la
4 posturi staţionare, în baza a 5 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de
azot şi aldehidă formică.
Investigaţiile efectuate la posturile staţionare, denotă că nivelul de poluare a aerului
atmosferic în municipiu conform concentraţiilor medii anuale în comparaţie cu anul precedent s-a
redus concentraţia pentru suspensii solide, monoxid de carbon, aldehidă formică şi a rămas la acelaşi
nivel pentru dioxid de sulf, dioxid de azot.
Depăşiri ale CMA pentru concentraţiile medii anuale s-au înregistrat pentru aldehida formică -
1,3 CMA (tab.4.1.4.1).
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat la POP nr.3 pentru
suspensii solide – 0,7 CMA, în luna martie; dioxid de sulf – 0,04 CMA în luna august la POP nr.5;
monoxid de carbon – 0,7 CMA în luna octombrie la POP nr.5; dioxid de azot – 1,3 CMA în luna
februarie la POP nr.5 şi pentru aldehida formică – 4,3 CMA în luna august la POP nr.5.
Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori pentru: suspensii solide – 0,4 CMA
la POP nr.2 în luna ianuarie, la POP nr. 3 în luna martie, la POP nr. 4 în lunile ianuarie şi martie;
dioxid de sulf – 0,1 CMA la POP nr. 2 în luna iunie; monoxid de carbon – 0,8 CMA la POP nr.5 în
luna aprilie; dioxid de azot – 1,6 CMA la POP nr.5 în luna aprilie şi pentru aldehida formică – 1,7
CMA la POP nr.5 în luna august (tab.4.1.4.2).
11%
21%
19%
49%
Suspensii solide Monoxid de carbon Dioxid de azot Aldehidă formică
Fig. 49. Nivelul poluării aerului în mun. Bender, conform IPA, în a. 2013
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a micşorat în raport cu anul
2012, constituind 2,74. Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la 1,46 în luna februarie
până la 5,43 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a atmosferei s-a înregistrat
la POP nr. 5, cu maxima de 8,87 în luna august, iar valoarea minimă a constituit 0,98 la POP nr. 4,
în luna iulie.
- 53 -
Fig. 50. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţii în oraşul Bender
- 54 -
Tabelul 4.1.4.1
Caracteristica poluării aerului atmosferic în mun. Bender,
pentru anul 2013
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Anul 2012 Anul 2013
Con
cen
traţi
am
ed
ie l
un
ară
exp
rim
ată
în
Lunile
Fig. 51. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru aldehida formică,
pentru anii 2012, 2013 în mun. Bender
În mun. Bender, conform investigaţiilor din anul 2012 şi 2013, cele mai înalte valori conform
concentraţiilor medii lunare s-au înregistrat pentru aldehida formică, maxima înregistrîndu-se în anul
2012, în luna iulie cu valoarea 4,7 CMA, iar în anul 2013 valoarae maximă a aldehidei formice a
constituit 3,0 CMA, înregistrîndu-se o reducere neesenţială faţă de anul 2012. Formaldehida este una
dintre cele mai vechi substanțe chimice folosite în industrie pentru obținerea rășinilor, folosită apoi în
fabricarea plăcilor de lemn. De asemenea, formaldehida este o substanța uzuală în fabricarea
echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a încălțămintei, a componentelor pentru
autovehicule, a hârtiei, a produselor textile, etc.
- 55 -
Tabelul 4.1.4.2
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare
de observaţii din mun. Bender pentru anul 2013
Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
Adresele posturilor staţionare de observaţii:
POP nr. 2 – str. Prieteniei, 42; POP nr. 3 – str. Industrială, uzina “Moldavcabeli”;
POP nr. 4 – str. Leningradscaia, 37; POP nr. 5 – str. Comunisticescaia.
Pe parcursul anului 2013, în mun. Bender, cele mai înalte valori ale concentraţiilor maxime
momentane s-au înregistrat pentru dioxid de azot, substanţele poluante care ajung în atmosferă au un
rol negativ asupra sănătăţii omului. Dioxidul de azot este unul dintre oxizii azotului, acest gaz toxic,
roșu-brun are un miros caracteristic ascuțit și este un proeminent poluant al aerului. Dioxidul de azot
este o moleculă paramagnetică.
Denumirea
poluantului
Nr.
POP
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri cu
1 CMAmm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc
Valoarea
exprimată
în CMAmd
mg/mc
Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
2
3
4
5
851
676
851
834
0,04
0,05
0,05
0,04
0,3
0,3
0,3
0,3
0,2
0,2
0,2
0,2
0,4
0,4
0,4
0,4
-
-
-
-
0,28
0,33
0,31
0,25
Dioxid de
sulf
2
3
4
5
851
845
851
848
0,001
0,001
0,001
0,001
0,02
0,02
0,02
0,02
0,035
0,010
0,010
0,016
0,1
0,02
0,02
0,03
-
-
-
-
0,01
0,01
0,01
0,02
Monoxid de
carbon
2
3
4
5
851
845
848
848
1,6
1,6
1,5
1,7
0,5
0,5
0,5
0,6
3,0
3,0
4,0
4,0
0,6
0,6
0,8
0,8
-
-
-
-
0,58
0,59
0,56
0,62
Dioxid de
azot
2
3
4
5
851
845
851
848
0,02
0,02
0,02
0,04
0,5
0,5
0,5
1,0
0,13
0,08
0,11
0,14
1,5
0,9
1,3
1,6
3
-
1
14
0,36
0,43
0,39
0,90
Aldehidă
formică
3
5
621
621
0,002
0,005
0,7
1,7
0,021
0,059
0,6
1,7
-
10
0,74
2,01
- 56 -
4.1.5 ORAŞUL RÎBNIŢA
Oraşul Rîbniţa ocupă un teritoriu de aproximativ 31,95 km2 şi are populaţia de circa 60 mii
locuitori.
Sursele de bază a poluării atmosferei sunt: uzina de ciment şi ardezie, uzina metalurgică,
combinatul de zahăr şi alcool, uzina de pompe, uzina de beton armat, parcul de automobile nr.2831 şi
nr.2, reţelele termice, cazangeriile, transportul auto.
Pe parcursul anului 2013 în or.Rîbniţa au fost prelevate şi analizate 6829 probe de aer de la 2
posturi staţionare de observaţii în baza a 4 indici: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon
şi dioxid de azot.
Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă, că în raport cu anul precedent nivelul de poluare
al aerului în oraş conform concentraţiilor medii anuale s-a atestat la acelaşi nivel. Astfel s-a înregistrat
micşorarea concentraţiei de dioxid de sulf şi a rămas la acelaşi nivel pentru monoxid de carbon, suspensii
solide şi s-a majorat neesenţial pentru dioxid de azot.
Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale nu s-au înregistrat nici pentru un indice monitorizat.
(tab. 4.1.5.1)
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare, s-au înregistrat pentru: suspensii solide
– 0,7 CMA la POP nr.2 în luna octombrie; dioxid de sulf – 0,04 CMA la POP nr.2 în luna august;
monoxid de carbon – 0,4 CMA la POP nr.2 în luna februarie; dioxid de azot – 1,3 CMA la POP nr.2,
în luna august.
Concentraţiile maxime momentane au atins cele mai înalte valori la POP nr. 2 pentru:
suspensii solide – 1,2 CMA în luna martie; monoxid de carbon – 2,2 CMA în luna februarie şi la POP
nr. 1 pentru dioxid de azot – 1,5 CMA şi dioxid de sulf – 0,02 CMA în luna iulie; (tab. 4.1.5.2).
28%
0%
22%
50%
Suspensii solide Dioxid de sulf Monoxid de carbon Dioxid de azot
Fig. 52. Nivelul poluării aerului în or. Rîbniţa, conform IPA, în a. 2013
Indicele mediu anual complex al poluării atmosferei (IPA4) s-a majorat nesemnificativ în
raport cu anul 2012, constituind 1,85 (fig.52). Pe parcursul anului valorile indicelui au variat de la
1,53 în luna mai până la 2,18 în luna august. Cea mai înaltă valoare al indicelui de poluare a
atmosferei s-a înregistrat la POP nr. 2, cu maxima de 2,32 în luna octombrie, iar valoarea minimă a
constituit 1,34 la POP nr. 1, în luna februarie.
- 57 -
Fig. 53. Schema amplasării posturilor staţionare de observaţie în oraşul Rîbniţa
- 58 -
Tabelul 4.1.5.1 Caracteristica poluării aerului atmosferic în
or. Rîbniţa pentru anul 2013
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2012 2013
Con
cen
tra
ţia m
edie
lu
nară
exp
rim
ată
în C
MA
Lunile anului
Fig. 54. Variaţia concentraţiei medii lunare pentru dioxid de azot, anul 2012, 2013 în or. Rîbniţa
Conform concentraţilor medii lunare, în or. Rîbniţa, cele mai mari valori s-au înregistrat
pentru dioxid de azot, maxima fiind 1,3 CMA în luna august (fig. 54), iar în anul 2012 valoarea
maximă a constituit 1,0 CMA în lunile aprilie şi mai, înregistrînd un trend ascendent a acestui
parametru pe parcursul perioadei 2013.
Denumirea
poluantului
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale
Numărul
de zile cu
depăşiri ale
CMA mm
IPA
medii maxime momentane
mg/mc
Valoarea
exprimată în
CMAmd
mg/mc
Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
1707
0,1
0,7
0,6
1,2
1
0,51
Dioxid de
sulf
1707
0,001
0,02
0,010
0,02
-
0,01
Monoxid de
carbon
1708
1,1
0,4
11,0
2,2
2
0,41
Dioxid de
azot
1707
0,04
1,0
0,13
1,5
34
0,92
- 59 -
Tabelul 4.1.5.2
Caracteristica poluării aerului atmosferic la posturile staţionare
de observaţii din or. Rîbniţa pentru anul 2013
Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1
“-” - nu s-au înregistrat zile cu depăşiri ale CMA
Adresele posturilor staţionare de observaţii:
POP nr.1 – str. Industrială, 3;
POP nr. 2 – str. Gvardeiscaia, 25.
Pe parcursul anului 2013, în mun. Rîbniţa, cele mai înalte valori ale concentraţiilor
maxime momentane s-au înregistrat pentru dioxid de azot, poluarea aerului cu dioxid de azot
conţine o ameninţare nu numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru
mediul ambiant. Efecte dioxidului de azot asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea
florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.
Denumirea
poluantului
Nr.
POP
Nr.
de
obser-
vaţii
Concentraţii anuale Numărul
de zile cu
depăşiri
cu 1
CMAmm
IPA
medii maxime
momentane
mg/mc
Valoarea
exprimată
în CMAmd
mg/mc
Valoarea
exprimată în
CMAmm
Suspensii
solide
1
2
854
853
0,1
0,1
0,7
0,7
0,3
0,6
0,6
1,2
-
1
0,47
0,55
Dioxid de
sulf
1
2
854
853
0,001
0,001
0,02
0,02
0,010
0,010
0,02
0,02
-
-
0,01
0,02
Monoxid de
carbon
1
2
854
854
1,0
1,1
0,3
0,4
3,0
11,0
0,6
2,2
-
2
0,40
0,42
Dioxid de
azot
1
2
854
853
0,04
0,04
1,0
1,0
0,13
0,13
1,5
1,5
21
18
0,85
0,99
- 60 -
4.1.6 POSTUL AUTOMAT DE MONITORING DIN LOC. MATEUŢI
Începînd cu luna martie a anului 2007 în scopul realizării eficiente a monitoringului privind
calitatea aerului atmosferic s-au iniţiat lucrări de investigare prin amplasarea unei staţii automate de
control în s.Mateuţi, r-nul Rezina. Amplasarea acestei staţii poate fi explicată prin nivelul sporit de
poluare în această zonă din Republica Moldova.
Sursele de bază ale poluării atmosferei în
localitatea Mateuţi, or.Rezina sunt: SA „Ciment”,
or.Rezina, „Combinatul Metalurgic Moldovenesc”,
„Uzina de ciment şi ardezie”, or.Rîbniţa.
Pe parcursul anului 2013 la postul automat
Mateuţi s-au prelevat şi analizat în mediu cca
98544 probe, cîte 76356 pentru: CO, O3 troposferic, H2S,
SO2 , NO, suspensii solide totale şi 26280 probe pentru
echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama.
Indicele mediu anual complex al poluării
atmosferice (IPA8) a constituit 1,3. Pe parcursul
anului valorile indicelui au variat de la 1,0 în luna
mai, iunie şi august pînă la 3,0 în luna octombrie
(fig.56).
Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă,
că în raport cu anul precedent, nivelul de poluare a aerului conform concentraţiilor medii anuale nu
s-au schimbat.
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii lunare s-au depistat pentru: monoxid de carbon ce a
constituit – 0,03 CMA în lunile ianuarie, februarie, mai, iunie, august, septembrie, noiembrie,
decembrie; ozon – 1,0 CMA s-a înregistrat pe tot parcursul anului; dioxid de sulf – 0,04 CMA în lunile
ianuarie şi februarie; suspensii solide totale a constituit – 0,7 CMA în lunile aprilie, iulie şi noiembrie (fig. 56).
Cele mai înalte concentraţii medii anuale s-au înregistrat pentru ozon – 1,0 CMA.
Concentraţiile maxime momentane în anul 2013 au atins valorile pentru: suspensiile solide
totale – 4,0 CMA înregistrată în luna octombrie; ozon – 0,4 CMA s-a înregistrat în luna ianuarie;
monoxidul de carbon - 0,4 CMA în luna august;
Măsurători ale parametrilor PM10, NH3, NO, NOx, NO2, CH, H2S nu s-au efectuat sistematic
din motive tehnice.
Post automat de monitoring al calităţii
aerului atmosferic amplasat în s. Mateuţi,
r-nul Rezina
61
Tabelul 4. 1.6.1
Caracterizarea poluării aerului atmosferic la postul automat de observaţii Mateuţi, pe perioada anului 2013
Nr.
d/o
Denumirea polu-
antului
Lunile
Concentraţii medii lunare, mg/mc Concentraţia
medie
anuală
Concentraţia
maximă
anuală
I
II
III IV V VI VII VIII IX X XI XII
mg/mc CMA mg/mc CMA
1. Monoxid de carbon
(CO) 0,08 0,08 0,06 0,06 0,08 0,08 0,06 0,1 0,1 0,05 0,08 0,1 0,1 0,03 1,9 0,4
2. Ozon (O3) 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 1,0 0,06 0,4
3. Dioxid de sulf
(SO2) 0,002 0,002 0,0001 0,0002 0,0002 0,001 0 - - - - - 0,001 0,02 0,365 0,7
4. Suspensii solide
totale 0,01 0,01 0,01 0,1 0,02 0,02 0,1 0,02 0,03 0,3 0,1 0,03 0,1 0,7 0,8 1,6
„-” – din motive tehnice măsurătorile s-au efectuat spontan.
Pe parcursul anului 2013, valorile medii şi maximale anuale care au depăşit CMA în s. Mateuţi, s-au depistat pentru suspensii solide – 1,6 CMA
şi o valoare mai ridicată ale concentraţiilor se înregistrează pentru ozonul troposferic – 1,0 CMA. Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre
deosebire de alţi poluanţi, el nu este emis direct de vre-o sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în
lanţ între o serie de poluanţi primari, şi anume: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO). Ozonul troposferic
are efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliate, necroze.
- 62 -
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
exp
rim
ată
în
CM
A
Lunile anului
Ozon
Suspensii solide totale
Fig. 55. Calitatea aerului la postul automat Mateuţi, anul 2013
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2011 2012 2013
IPA
8
Lunile
Fig. 56. Nivelul poluării aerului, conform IPA(8), la postul automat Mateuţi,
a.2011, 2012, 2013
La postul automat Mateuţi, conform investigaţiilor din anii 2011, 2012 şi 2013 cea mai înaltă
valoare a IPA8 s-a înregistrat în anul 2011 în luna noiembrie, cu valoarea 3,6, pentru anul 2012
concentraţia maximă a atins valoarea de 3,2 în luna februarie, iar în anul 2013 maxima IPA8 s-a
înregistrat în luna octombrie – 3,0, măsurătorile efectuate arată că în anul 2013 calitatea aerului s-a
îmbunătăţit nesemnificativ conform parametrului indicat mai sus.
3,6
- 63 -
4.1.7 STAŢIA DE OBSERVAŢII A POLUĂRII AERULUI ÎN
CONTEXT TRANSFRONTIER DIN OR. LEOVA
În perioada anului 2013 s-au analizat în total 2940 probe pentru cei 12 poluanţi monitorizaţi
(particule cu fracţia PM-10, amoniac - NH3, acid azotic HNO3, dioxid de sulf - SO2, şi ionii: Cl-,
NO3-, SO4
--, NH4+, K+, Na+, Ca++, Mg++) conform programului EMEP nivelul I.
Programul EMEP (Programul de cooperare pentru
supravegherea şi evaluarea transporturilor la distanţe lungi a
poluanţilor atmosferici în Europa) a fost lansat în anul 1977 ca
răspuns la pericolul apărut în legătură cu influenţa ploilor acide
asupra mediului înconjurător. EMEP a fost organizat sub egida
ONU. În prezent Programul EMEP reprezintă un component al
Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi (Geneva, 1979). Obiectivul principal a Programului EMEP
este de a furniza date despre concentraţia poluanţilor în Europa,
depunerea, emisia, compoziţia şi transportul lor (fluxul
transfrontier). În Republica Moldova, observaţii privind calitatea
aerului atmosferic conform Programului EMEP, s-au iniţiat în
anul 2008.
Tabelul 4.1.7.1
Concentraţia medie lunară pentru poluanţii monitorizaţi în aerosoli şi aerul atmosferic la
staţia din or. Leova conform Programului EMEP, a. 2013
* estimarea concentraţiilor nu s-au efectuat din motive tehnice
Tabelul 4.1.7.2
Concentraţia dioxidului de azot la staţia din or.Leova conform programului EMEP, a.2013
Nr
.
d/o
Poluantul
Concentraţia medie, µg/m3
Media
anuală
pentru lunile
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
aer
1. Amoniac
(NH3 - N)
0.41 0.15 0.07 0.17 0.23 0.68 0.55 0.73 0.54 0.73 * * 0.43
2. Acid azotic
(HNO3- N)
0.40 0.32 0.29 0.43 0.54 0.68 0.60 0.27 0.38 0.57 0.38 0.39 0.44
3. Dioxid de
sulf (SO2-S)
1.73 1.06 0.82 0.64 0.54 0.36 0.49 0.42 0.22 0.53 0.45 0.84 0.68
4. Ioni de:
NO3- - N
0.78 0.47 0.42 0.43 0.20 0.12 0.18 0.17 0.12 0.49 0.49 0.59 0.37
aer
oso
li
5. Cl- 0.34 0.27 0.33 0.27 0.27 0.15 0.44 0.56 0.16 0.41 0.39 0.40 0.33
6. SO4-- - S 1.30 0.85 0.72 0.90 1.27 0.88 0.72 0.79 0.45 1.05 0.86 0.83 0.89
7. NH4+ - N 1.50 0.56 0.67 0.74 0.43 0.87 0.46 0.54 0.51 * * * 0.70
8. K+ 0.19 0.44 0.12 0.06 0.26 0.38 0.17 0.28 0.33 * * * 0.25
9. Na+ 0.11 0.06 0.23 0.04 0.22 0.42 0.26 0.33 0.49 * * * 0.24
10. Ca++ 0.38 0.33 0.50 0.35 0.49 0.69 0.58 1.11 1.00 * * * 0.60
11. Mg++ 0.13 0.07 0.07 0.05 0.13 0.11 0.07 0.19 0.21 * * * 0.11
12 Pulberi cu
fracţia
(PM-10 mkm)
33.6 26.0 39.2 39.2 29.9 21.9 38.9 35.0 32.0 23.6 23.6 20.5 30.28
- 64 -
Polu-
antul
Concen
-traţia
Lunile
Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
NO2
(µg/m3)
maxima
lunară 0,71 0,52 0,45 0,89 1,88 0,41 0,51 0,80 0,80 0,76 0,69 0,50 0,74
media
lunară 0,27 0,30 0,22 0,34 0,51 0,24 0,34 0,35 0,23 0,29 0,30 0,30 0,31
minima
lunară 0,06 0,07 0,08 0,08 0,10 0,05 0,17 0,21 0,07 0,11 0,12 0,12 0,10
Echipament de determinare
a calităţii aerului atmosferic în
context transfrontier amplasat la
staţia Leova,inclus în Programul
internaţional EMEP
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
0.45
0.5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2011
2012
2013
Co
nce
ntr
aţi
alu
na
ră μ
μg
/m3
Lunile
Fig. 57. Variaţia concentraţiei medii lunare a conţinutului de NO2 în aerul atmosferic la staţia
transfrontieră Leova, anii 2011, 2012, 2013
Conform datelor din fig. 57 cea mai înaltă concentraţie a conţinutului de NO2 s-a înregistrat în
anul 2013 în luna mai, cu valoarea 0,51, iar cea mai mica valoare s-a atestat în anul 2011 şi 2012 în
lunile august şi coctombrie – 0,08, măsurătorile efectuate au arătat că în anul 2013 concentraţia
conţinutului de NO2 s-a majorat nesemnificativ.
0.51
- 65 -
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
, µ
g/m
3
Lunile anului
a) Anioni
Cl-
NO3- N
SO4-- S
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
I II III IV V VI VII VIII IX
Con
cen
traţi
a m
edie
lu
nară
, µ
g/m
3
Lunile anului
b) Cationi
NH4+ N
K+
Na+
Ca++
Mg++
Fig. 58. Variaţia lunară a conţinutului substanţelor anorganice (anioni(a) şi cationi(b) în
aerosolii atmosferici la staţia transfrontieră Leova, a. 2013
Conform investigaţiilor efectuate în anul 2013, constatăm că cele mai înalte valori au fost
înregistrate pentru SO4-- la nivelul 1,3 µg/m3 şi pentru NH4
+ – 1,5 µg/m3 în luna ianuarie (fig. 58).
- 66 -
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
2009 2010 2011 2012 2013
Co
nce
ntr
aţi
a m
edie
an
ua
lă,
µg
/m3
Anii
NH3 HNO3 SO2 NO3-
Cl- SO4-- NH4+ K+
Na+ Ca++ Mg++
Fig. 59. Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii aerului
atmosferic la staţia transfrontieră din or. Leova, anii 2009-2013
Conform concentraţiilor medii anuale pentru anul 2013 la staţia Leova, cel mai înalt nivel de
poluare a aerului atmosferic a fost înregistrat cu NH4 la nivelul 0,69 şi SO4- la nivelul 0,88 µg/m3
(fig. 59).
Conţinutul substanţelor anorganice în aerosolii aerului atmosferic la staţia Leova, pentru anul
2013, înregistrează o micşorare pentru toţi compuşii monitorizaţi comparativ cu anul precedent, cu
excepţia HNO3, Na+,Ca+, K+, Mg+ şi NH3 care au crescut nesemnificativ. În comparaţie cu anii 2009
şi 2013, concentraţia substanţelor anorganice în aerosolii aerului atmosferic au înregistrat o creştere
semnificativă în perioada anilor 2009, 2012 şi 2013.
- 67 -
Fig. 60 Valorile concentraţiilor medii lunare a pulberilor cu fracţia PM – 10 μg/m3 în
or. Leova, pentru a. 2011, 2012, 2013
Conform fig. 60 cea mai înaltă valoare a concentraţiei medii lunare s-a înregistrat în anul 2011
în luna noiembrie, cu valoarea 48,62 μg/m3; în anul 2012 concentraţia maximă a atins valoarea de
42,2 μg/m3 în luna februarie, iar în anul 2013 valoarea maximă s-a înregistrat în luna martie şi
aprilie – 39,2, din analiza datelor figurii se constată că în anul 2013 s-a îmbunătăţit nesemnificativ
calitatea aerului conform parametrului indicat mai sus. Din motive tehnice în unele luni ai anilor
indicaţi mai sus, concentraţiile medii lunare a pulberilor cu fracţia PM -10 mkm nu s-au estimat.
Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe
toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi
PAH şi PCB adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi), datorită dimensiunii mici sunt
cele mai nocive. Particulele pătrund în sistemul respirator şi se pot asocia cu afecţiuni ale acestuia.
Pulberile în suspensie, din atmosferă, sunt poluanţi ce se transportă pe distanţe lungi,
proveniţi din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către
vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele
de producţie (industria metalurgică, industria chimică etc.), şantierele de construcţii, transportul
rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire individuale,
îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
40,91 48,62 42,2
- 68 -
5. EVALUAREA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC PE TERITORIUL
REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ANUL 2013
În anul 2013 observaţii asupra nivelului de poluare a aerului atmosferic s-au efectuat la 19
posturi staţionare amplasate în 5 urbe şi 2 localităţi ale republicii: Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Rîbniţa,
Bender, Mateuţi, Leova.
Pe parcursul anului indiciile complex lunar a poluării atmosferei – IPA constituit atît
dinpoluanţi de bază cît şi din cei specifici, care au variat de la 1,0 (s.Mateuţi), pînă la 15,66
(mun. Chişinău).
Depăşiri ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensii solide în
mun. Bălţi, dioxid de azot în mun. Chişinău, aldehidă formică în toate localităţile unde se
monitorizează (mun. Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol), fenol mun. Tiraspol, ozonul troposferic la
staţia automată, amplasată în s. Mateuţi, concentraţia a înregistrat valoarea de 1,0 CMA.
Cele mai înalte valori ale concentraţiilor medii anuale au fost înregistrate pentru: suspensii
solide – 2,0 CMA, dioxid de sulf – 0,2 CMA, sulfaţi solubili – 0,2 CMA în mun. Bălţi; aldehidă
formică – 4,7 CMA , dioxid de azot – 1,3 CMA în mun. Chişinău; fenol – 2,0 CMA în mun. Tiraspol,
monoxid de carbon - 0,5 CMA în mun. Bender şi Tiraspol (fig. 61) şi ozon troposferic – 1,0 CMA în
s. Mateuţi.
Cele mai înalte valori pentru concentraţiile maxime momentane au fost înregistrate pentru
suspensii solide totale – 6,2 CMA, dioxid de azot – 6,2 CMA, aldehidă formică – 3,7 CMA în
mun. Chişinău, fenol – 3,2 CMA în mun. Tiraspol şi monoxid de carbon – 6,0 CMA în mun. Tiraspol.
Numărul de parametri ce au depăşit concentraţiile maxime momentane anuale au fost
înregistraţi în: mun. Chişinău - 4 parametri din 8 monitorizaţi; mun. Tiraspol – 4 parametri din
6 monitorizaţi; mun. Bălţi – 3 parametri din 5 monitorizaţi; or. Rîbniţa – 3 parametri din
4 monitorizaţi; în mun. Bender pentru 2 parametri din 5 monitorizaţi şi la postul automat Mateuţi –
1 parametru din 4 monitorizaţi (tab. 5.1).
În baza celor relatate se poate de concluzionat că nivelul de poluare a aerului atmosferic în toate
localităţile monitorizate s-a înregistrat o poluare destul de înaltă pe tot parcursul perioadei atestate.
0.00
0.50
1.00
1.50
mun.Chişinău mun.Bălţi mun.Tiraspol or.Rîbniţa mun.Bender
Con
cen
traţi
a m
edie
an
uală
ex
pri
mată
în
CM
A
Localitatea
Suspensii solide
Dioxid de sulf
Sulfaţi solubili
Monoxid de carbon
Dioxid de azot
Fenol
Aldehidă formică
Fig. 61. Gradul de poluare a aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova, în anul 2013
4,7 2,7 2.0 2,0
- 69 -
Tabelul 5.1
Gradul de poluare al aerului atmosferic în anul 2013
pe teritoriul Republicii Moldova
Localitatea
Denumirea poluantului
Concentraţii anuale
medii maxime momentane
mg/mc
Valoarea exprimată
în CMAmd
mg/mc
Valoarea
exprimată
în CMAmm
Chişinău
Suspensii solide 0,1 0,7 3,1 6,2
Dioxid de sulf (SO2) 0,007 0,1 0,097 0,2
Sulfaţi solubili (SO4-2
) 0,01 0,1 0,09 0,3
Monoxid de carbon (CO) 0,7 0,2 4,0 0,8
Dioxid de azot (NO2) 0,05 1,3 0,53 6,2
Oxid de azot 0,04 0,7 0,32 0,8
Fenol (C6H5OH) 0,001 0,3 0,018 1,8
Aldehidă formică (CH2O) 0,014 4,7 0,129 3,7
Bălţi
Suspensii solide 0,3 2,0 1,9 3,8
Dioxid de sulf (SO2) 0,008 0,2 0,051 0,1
Sulfaţi solubili (SO4-2
) 0,02 0,2 0,08 0,3
Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,12 1,4
Aldehidă formică (CH2O) 0,008 2,7 0,049 1,4
Tiraspol
Suspensii solide 0,1 0,7 0,7 1,4
Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0.133 0,3
Monoxid de carbon (CO) 1,6 0,5 30,0 6,0
Dioxid de azot (NO2) 0,03 0,8 0,31 3,6
Fenol (C6H5OH) 0,006 2,0 0,032 3,2
Aldehidă formică (CH2O) 0,004 1,3 0,028 0,8
Rîbniţa
Suspensii solide 0,1 0,7 0,6 1,2
Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,010 0,02
Monoxid de carbon (CO) 1,1 0,4 11,0 2,2
Dioxid de azot (NO2) 0,04 1,0 0,13 1,5
Bender
Suspensii solide 0,04 0,3 0,2 0,4
Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,035 0,1
Monoxid de carbon (CO) 1,6 0,5 4,0 0,8
Dioxid de azot (NO2) 0,02 0,5 0,14 1,6
Aldehidă formică (CH2O) 0,004 1,3 0,059 1,7
Mateuţi
Suspensii solide totale 0,1 0,7 0,8 1,6
Dioxid de sulf (SO2) 0,001 0,02 0,365 0,7
Monoxid de carbon (CO) 0,1 0,03 1,9 0,4
Ozon (O3) 0,03 1,0 0,06 0,7
Remarcă: Concentraţiile parametrilor şi valorilor sunt investigaţi conform tabelului 1.1
- 70 -
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
mun. Chișinău mun. Bălţi mun. Tiraspol or. Rîbnița mun. Bender
Con
cen
traţi
a m
edie
an
uală
ex
pri
mată
în
CM
A
Dioxid de azot
Monoid de carbon
Dioxid de sulf
Suspensii solide
Fig.62. Calitatea aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova după poluanţii
monitorizaţi în perioada a. 2009 – 2013
Figura 62 ne demonstrează faptul că pe parcursul perioadei a. 2009 – 2013 mun. Chişinău şi
Bălţi au fost cele mai poluate, cauza fiind emisiile de la agenţii mici şi mijlocii, care în aceste oraşe
poluează mediul cel mai mult.
Substanţele poluante care ajung în atmosferă sunt purtate de curenţii de aer la distanţe mari,
se depun pe sol, ajung în bazinele acvatice – se produce dispersarea poluanţilor pe teritorii mari.
Produşii de transformare a substanţelor eliminate în atmosferă pot fi cu mult mai periculoşi decît
emisiile iniţiale. Adeseori poluarea antropogenă a atmosferei se datorează unor surse localizate cum
sunt coşurile de fum ale întreprinderilor şi motoarelor cu ardere internă. În aceste cazuri este posibilă
epurarea şi utilizarea gazelor înainte de eliminarea lor în atmosferă. În cazul emisiilor nelocalizate de
pe teritorii mari (uzini, platforme de gunoi, staţii de alimentare etc.) protecţia atmosferei trebuie
asigurată prin îmbunătăţirea organizării producţiei, crearea sistemelor de aerisire cu localizarea şi
epurarea emisiilor gazoase, perfecţionarea proceselor tehnologice etc.
- 71 -
6. TENDINŢELE MODIFICĂRII NIVELULUI DE POLUARE
AL AERULUI ATMOSFERIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA,
ANII 2009-2013 Poluarea aerului atmosferic în oraşele mari este influenţată preponderent de emisiile de la
transportul auto, cazangerii şi întreprinderi mari ale industriei, iar în centrele raionale şi localităţile
rurale, de emisiile întreprinderilor mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, deşeuri, precum şi cele
emise din sursele casnice.
În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii 5
ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru dioxid de azot, fenol, s-a redus
neesenţial pentru suspensii solide şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de sulf,
şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică (fig. 64 - 68).
În rezultatul evaluării tendinţei nivelului de poluare a parametrilor monitorizaţi în aerul
atmosferic pe parcursul ultimilor 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova se constată o majorare a
aldehidei formice în mun. Bălţi, a fenolului în mun. Tiraspol, a oxidului de azot în mun. Chişinău şi
o reducere pentru dioxid de sulf, monoxid de carbon şi suspensii solide în mun. Chişinău, Tiraspol
şi Bender. Tendinţa de modificare a poluanţilor de bază monitorizaţi este reprezentată grafic în
fig.63.
Conform datelor indicate în tabelele 6.1 - 6.5 şi fig. 64 – 68 se poate de menţionat, că în
ansamblu pe republică, nivelul de poluare al aerului atmosferic în raport cu anul 2012, s-a
înregistrat o uşoară descreştere.
Nivelul înalt de poluare ce se menţine pe întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat
prin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor; traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc de
transport ce devine prioritar transportului mai „ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate,
neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroase întreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglare
şi neutralizare a noxelor din aerul emis în atmosferă, etc.
-0.002
-0.0001
-0.0007
-0.0003
0.00030.0002
-0.0002
-0.0008
-0.002
-0.002
-0.001
-0.001
0.000
0.001
0.001
0.002
0.002
Chişinău Bălţi Tiraspol Bender Rîbniţa
Dioxid de sulf
Fenol
Aldehida formică
Fig. 63. Tendinţa poluării atmosferei în urbele
monitorizate, anii 2009-2013
- 72 -
Tabelul 6.1
Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013, mun.Chişinău Denumirea
poluantului
Concentraţia Anii Tendinţa
2009 2010 2011 2012 2013
Suspensii
solide
medie, mg/mc 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0
Valoarea exprimată în CMA 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
Dioxid de
sulf
medie, mg/mc - 0,007 0,008 0,010 0,007 -
Valoarea exprimată în CMA - 0,1 0,2 0,2 0,1
Sulfaţi
solubili
medie, mg/mc 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0
Valoarea exprimată în CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Monoxid
de carbon
medie, mg/mc 1,1 1,7 1,2 1,2 0,7 -0,13
Valoarea exprimată în CMA 0,4 0,6 0,4 0,4 0,2
Dioxid
de azot
medie, mg/mc 0,04 0,05 0,06 0,05 0,05 0,002
Valoarea exprimată în CMA 1,0 1,3 1,5 1,3 1,3
Oxid
de azot
medie, mg/mc - - - - 0,04 -
Valoarea exprimată în CMA - - - - 0,7
Fenol medie, mg/mc 0,002 0,002 0,001 0,001 0,001 -0,0003
Valoarea exprimată în CMA 0,7 0,7 0,3 0,3 0,3
Aldehidă
formică
medie, mg/mc - 0,017 0,014 0,018 0,014 -
Valoarea exprimată în CMA - 5,7 4,7 6,0 4,7
„-” – lipsa investigaţiilor cauzate din motive tehnice
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
1.60
1.80
2.00
2009 2010 2011 2012 2013
Co
nce
ntr
aţi
a m
edie
an
ua
lă e
xp
rim
ată
în
CM
A
Anii
Suspensii solide
Dioxid de sulf
Sulfaţi solubili
Monoxid de carbon
Dioxid de azot
Oxid de azot
Fenol
Aldehidă formică
Fig. 64. Dinamica poluării aerului în perioada anilor
2009-2013, în mun. Chişinău
În rezultatul evaluării tendinţei, dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009 – 2013 a
înregistrat o depăşire a concentraţiilor pentru aldehidă formică şi dioxid de azot, constatînd valoarea
maximă 6,0 CMA pentru aldehidă formică în anul 2012 şi pentru dioxid de azot – 1,5 CMA în anul
2011.
5,7 4,7 6,0 4,7
MMMMMMMCCmaccccCjhdhhdhdjCMA↑CMA↑CMA\C
MA↑
- 73 -
Tabelul 6.2
Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013, mun. Bălţi
Denumirea
poluantului
Concentraţia Anii Tendinţa
2009 2010 2011 2012 2013
Suspensii
solide
medie, mg/mc 0,23 0,3 0,31 0,3 0,3 0,014
Valoarea exprimată în CMA 1,5 2,0 2,1 2,0 2,0
Dioxid
de sulf
medie, mg/mc 0,015 0,009 0,008 0,006 0,007 -0,0019
Valoarea exprimată în CMA 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1
Sulfaţi
solubili
medie, mg/mc 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0
Valoarea exprimată în CMA 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Monoxid
de carbon
medie, mg/mc - - - - - -
Valoarea exprimată în CMA - - - - -
Dioxid
de azot
medie, mg/mc 0,03 0,04 0,04 0,03 0,03 -0,001
Valoarea exprimată în CMA 0,8 1,0 1,0 0,8 0,8
Aldehidă
formică
medie, mg/mc 0,007 0,007 0,007 0,007 0,008 0,0002
Valoarea exprimată în CMA 2,3 2,3 2,3 2,3 2,7
„-” – lipsa investigaţiilor cauzate din motive tehnice
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
2009 2010 2011 2012 2013
Con
cen
traţi
a m
edie
an
uală
exp
rim
ată
în
CM
A
Anii
Suspensii solide
Dioxid de sulf
Sulfaţi solubili
Monoxid de carbon
Dioxid de azot
Aldehidă formică
Fig. 65. Dinamica poluării aerului în perioada
anilor 2009-2013, mun. Bălţi
În rezultatul evaluării tendinţei, dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009 – 2013 a
înregistrat o depăşire a concentraţiilor pentru suspensii solide şi aldehidă formică, constatînd
valoarea maximă 2,1 CMA pentru suspensii solide în anul 2011 şi pentru aldehidă formică – 2,7
CMA în anul 2013, măsurătorile efectuate atestă un nivel de poluare destul de înalt.
2,7
- 74 -
Tabelul 6.3
Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013,
mun. Tiraspol Denumirea
poluantului
Concentraţia Anii Tendinţa
2009 2010 2011 2012 2013
Suspensii
solide
medie, mg/mc 0,08 0,10 0,1 0,1 0,1 0,004
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,7 0,7 0,7 0,7
Dioxid
de sulf
medie, mg/mc 0,001 0,002 0,001 0,001 0,001 -0,0001
Valoarea exprimată în CMA 0,02 0,04 0,02 0,02 0,02
Monoxid
de carbon
medie, mg/mc 1,5 1,9 2,0 1,7 1,6 0
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,6 0,7 0,6 0,5
Dioxid
de azot
medie, mg/mc 0,02 0,03 0,01 0,01 0,03 0
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,8 0,3 0,3 0,8
Fenol medie, mg/mc 0,004 0,004 0,004 0,003 0,006 0,0003
Valoarea exprimată în CMA 1,3 1,3 1,3 1,0 2,0
Aldehidă
formică
medie, mg/mc 0,005 0,005 0,006 0,005 0,004 -0,0002
Valoarea exprimată în CMA 1,7 1,7 2,0 1,7 1,3
„-” – lipsa investigaţiilor cauzate din motive tehnice
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
1.60
1.80
2.00
2009 2010 2011 2012 2013
Con
cen
traţi
a m
edie
an
uală
ex
pri
mată
în
CM
A
Anii
Suspensii solideDioxid de sulfMonoxid de carbonDioxid de azot FenolAldehidă formică
Fig. 66. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013, mun. Tiraspol
În rezultatul evaluării tendinţei în mun. Tiraspol, dinamica poluării aerului în perioada anilor
2009 – 2013 a înregistrat o depăşire a concentraţiilor pentru fenol şi aldehidă formică - 2,2 CMA
pentru fenol în anul 2013 şi pentru aldehidă formică în anul 2011.
2,0 2,0
- 75 -
Tabelul 6.4
Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013,
mun. Bender
Denumirea
poluantului
Concentraţia Anii Tendinţa
2009 2010 2011 2012 2013
Suspensii
solide
medie, mg/mc 0,04 0,04 0,05 0,1 0,04 0,006
Valoarea exprimată în CMA 0,3 0,3 0,3 0,7 0,3
Dioxid
de sulf
medie, mg/mc 0,001 0,001 0,001 0,001 0,001 0
Valoarea exprimată în CMA 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
Monoxid
de carbon
medie, mg/mc 1,4 1,6 1,7 1,7 1,6 0,05
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,5 0,6 0,6 0,5
Dioxid
de azot
medie, mg/mc 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
Aldehidă
formică
medie, mg/mc 0,007 0,007 0,011 0,005 0,004 -0,0008
Valoarea exprimată în CMA 2,3 2,3 3,7 1,7 1,3
„-” – lipsa investigaţiilor din motive tehnice
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
2009 2010 2011 2012 2013
Co
ncen
tra
ţia
med
ie a
nu
ală
exp
rim
ată
în
CM
A
Anii
Suspensii solide
Dioxid de sulf
Monoxid de carbon
Dioxid de azot
Aldehidă formică
Fig. 67. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013, mun. Bender
Conform fig. 67 dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009 – 2013 în mun. Bender, s-a
atestat o depăşire a concentraţiei pentru aldehidă formică cu valoarea maximă de 3,7 CMA în anul
2011, iar în anul 2013 s-a înregistrat o tendinţă de descreştere a aldehidei formice.
3,7
- 76 -
Tabelul 6.5
Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013,
or. Rîbniţa
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
0.80
0.90
1.00
2009 2010 2011 2012 2013
Con
cen
traţi
a m
edie
an
uală
ex
pri
mată
în
CM
A
Anii
Suspensii solide
Dioxid de sulf
Monoxid de carbon
Dioxid de azot
Fig. 68. Dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009-2013, or. Rîbniţa
Conform fig. 68 dinamica poluării aerului în perioada anilor 2009 – 2013 în or. Rîbniţa, s-a
depistat o depăşire a concentraţiei medii anuale pentru suspensii solide, cu valoarea maximă de 1,3
CMA în anul 2010, comparativ cu anii precedenţi calitatea aerului atmosferic în or. Rîbniţa nu a
suferit modificări esenţiale.
Denumirea
poluantului
Concentraţia Anii Tendinţa
2009 2010 2011 2012 2013
Suspensii
solide
medie, mg/mc 0,13 0,2 0,12 0,1 0,1 -0,016
Valoarea exprimată în CMA 0,9 1,3 0,8 0,7 0,7
Dioxid
de sulf
medie, mg/mc 0,004 0,003 0,003 0,002 0,001 -0,0007
Valoarea exprimată în CMA 0,1 0,1 0,1 0,04 0,02
Monoxid
de carbon
medie, mg/mc 1,0 1,1 1,1 1,1 1,1 0,02
Valoarea exprimată în CMA 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4
Dioxid
de azot
medie, mg/mc 0,02 0,03 0,03 0,03 0,04 0,004
Valoarea exprimată în CMA 0,5 0,8 0,8 0,8 1,0
„-” – lipsa investigaţiilor din motive tehnice
1,3 1,0
- 77 -
7. INVESTIGAREA PARTICULELOR CU FRACŢIA PM10 mkm
ÎN AERUL ATMOSFERIC, ANUL 2013
Interesul general faţă de poluarea aerului este extrem de mare, problema fiind deseori în
centrul dezbaterilor organizaţiilor internaţionale. Cele mai multe dintre efecte asupra sănătăţii ale
poluării sunt legate de pulberile în suspensie.
Pulberile în suspensie după natura sa sunt foarte diverse şi datorită proprietăţilor fizice aceste
particule pot călători sute şi mii de kilometri în atmosferă. Acestea sunt emise dintr-o gamă largă de
surse: transporturi, producerea energiei (energie electrică, încălzire), procese industriale şi agricole.
O parte din ele se formează în atmosfera de la poluanţii gazoşi, cum ar fi dioxidul de sulf, oxizii de
azot sau amoniac. Marea parte a PM sunt transportate în Moldova din ţările vecine, dar totuşi
impactul expunerii asupra populaţiei se datorează în mare parte emisiilor din sursele locale.
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de compuşi chimici diferiţi, care provin
dintr-o varietate mare de surse şi dimensiunea acestora variază în dependenţă de mărime. Cele mai
frecvente dimensiuni ale pulberilor sunt:
TSP (pulberi totale în suspensie) cuprinde toate particulele din aer
PM10 - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de10 microni;
PM2.5 - particule cu un diametru aerodinamic mai mic de 2,5 microni
Particule cu fracțiunea mijlocie (între 2,5 și 10 microni)
Particule ultrafine - particule cu un diametru aerodinamic mai puțin de 0,1 microni
FN (Fum Negru) utilizat pe scară largă ca
indicator de aerosoli
Praful sau pulberile în suspensie provin din
diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de
10-100 nm. Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă
şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti
bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.
O importantă sursă industrială, în special de praf, o
reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la
bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar,
magnezit, ghips etc.). Din cadrul larg al industriei
materialelor de construcţii se detaşează, sub aspectul
impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria
cimentului.
Pulberi cu fracţia 10 mkm (PM 10).
Suspensiile solide de o mărime mai mică ca PM-10 în
procesul respiraţiei sunt stopate în partea superioară a
sistemului respirator, producînd leziuni şi îmbolnăviri Echipamentul pentru determinarea
grave ale traheii. Acţiunea acestor particule reduce durata PM10 mkm în aerul atmosferic
medie a vieţii aproximativ cu un an şi se exprimă prin urmări
negative pentru sistemul de respiraţie şi cardiovascular, în prealabil la copii şi la persoanele cu
vîrsta înaintată. Astfel rezultatele investigaţiilor denotă că acţiunea negativă a PM-10 asupra
sănătăţii populaţiei orăşeneşti din toată lumea este cauzată a cca 800 mii de decesuri înainte de
vreme pe an. PM afectează, de asemenea, temperatura Pământului prin “împrăştierea” şi absorbţia
radiaţiei solare şi terestre. În plus, aerosolii influenţează indirect echilibrul radiativ prin afectarea
proprietăţilor optice, frecvenţele şi duratele de viaţă ale norilor.
În Uniunea Europeană valorile limită pentru PM10 mkm (Directiva 2008/50/CE a Consiliului),
constituie:
media anuală - 40 g m-3 ;
media zilnică/ 24 ore 50 g m-3. Media zilnică nu ar trebui să fie depăşită mai mult de 35 zile/an
Valorile limită pentru PM10 mkm a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2005) constituie:
media anuală: < 20 g m-3
media zilnică / 24 ore - 50 g m-3 (nu mai mult de 3 zile/an).
- 78 -
Programul Compact al Corporaţiei Provocările Mileniului
Reabilitarea drumului M2 Sărăteni-Soroca
Traseul Sărăteni – Ghindeşti
Reabilitarea drumului Sărătenii Vechi-Soroca are loc în cadrul programului Compact finanţat
de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Proiectul prevede reabilitarea
porţiunii traseului naţional M2 de la intersecţia Sărăteni spre raionul Soroca pînă la intersecţia
Drochia, care are o lungime de 93 km. Traseul serveşte drept legătură importantă între Republica
Moldova şi Ucraina pentru traficul de pasageri, bunuri şi servicii şi a fost inclus de către Guvern în
priorităţile Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi ale Strategiei privind Infrastructura Transportului
Terestru. Această porţiune de drum va avea asigurată şi infrastructura adiacentă fiind iluminată, vor
fi construite trotuare şi staţii de aşteptare şi va fi asigurat accesul către instituţiile de menire socială.
Termenul pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca este finele anului
2014.
Investigarea pulberilor totale cît şi particulelor cu
fracţia PM10 mkm în punctele de colectare
Punctele selectate pentru investigarea
poluanţilor atmosferici
1. Intersecţia traseului Sărăteni-Soroca
2. Gimnaziul din satul Ţînţăreni
3. Liceul din satul Negureni
4. Centrul de sănătate din Brînzenii-Noi
5. Gimnaziul-Grădiniţă din satul Ordăşei
6. Gimnaziul din satul Prodăneşti
7. Primăria din oraşul Ghindeşti
8. Centrul de sănătate din oraşul Ghindeşti
9. Şantierul companiei Onur Summa din
oraşul Ghindeşti
- 79 -
Pentru evaluarea impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei şi în special determinarea
concentraţiilor poluanţilor atmosferici care pot rezulta din lucrările de reabilitare a drumului M2,
s-au efectuat investigaţii în anumite puncte şi localităţi selectate, luînd în consideraţie zonele cu o
densitate a populaţiei mai sporită cît şi şantierul companiei Onur Summa dislocat în oraşul
Ghindeşti.
Fig. 69 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Fig. 70 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în perioada campaniei anului 2013
Analizînd reprezentările grafice de mai sus putem observa că valorile concentraţiilor diurne au
indicat în punctul - Ţînţăreni 112,04 µg/m3 pentru pulberi totale şi 81,91µg/m3 pentru PM10 mkm în
luna septembrie, iar în intersecţia Sărăteni - Soroca conform (fig. 69) s-au înregistrat în luna
septembrie 59,09 µg/m3 pentru PM10mkm şi 168,08 µg/m3 în luna martie pentru pulberi totale.
- 80 -
Fig. 71 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Fig. 72 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
La liceul Negureni, conform reprezentării grafice de mai sus, valorile concentraţiilor diurne
au indicat 128,9 µg/m3 pentru PM10 mkm, iar cele mai înalte valori pentru pulberile totale s-au
înregistrat în perioada de vară, maxima atestînd 158,72 µg/m3. La Centrul Sănătate Brînzenii - Noi
particulele PM10 mkm au atins valoarea maximă în luna iulie cu valoarea 55,7 µg/m3. Pulberile în
suspensie sunt transmise în dependenţă de direcţia şi viteza vîntului, cît şi alte condiţii meteorologice
care pot duce la acumularea sau dispersia poluanţilor în aer.
- 81 -
Fig. 73 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Fig. 74 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Conform investigaţiilor din anul 2013 în punctele selectate pentru investigarea poluanţilor
atmosferici, în reprezentările grafice de mai sus s-a constatat că valorile concentraţiilor diurne au
indicat la Gimnaziul Prodăneşti - 51,62 µg/m3 pentru PM10 mkm în luna august, iar la Gimnaziu –
Grădiniţa Ordăşei depăşiri ale concentraţiilor diurne nu s-au înregistrat nici pentru un parametru
monitorizat pe perioada de investigare a poluanţilor atmosferici.
- 82 -
Fig. 75 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Fig. 76 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
La primăria Ghindeşti, conform graficilor reprezentate, valorile concentraţiilor diurne au indicat
66,57 µg/m3 pentru PM10 mkm în luna august, iar cele mai înalte valori pentru pulberi totale s-au
înregistrat în punctul de colectare Onnur Summa conform (fig.76) în perioada de vară cu maxima
155,61 µg/m3. La Centrul Sănătate Ghindeşti particulele de PM10 mkm şi pulberi totale nu au
depăşit concentraţia maximă admisibilă.
CMA TSP
CMA
PM10
- 83 -
Fig. 77 Valorile concentraţiilor pulberilor totale şi PM10 mkm
în periada campaniei anului 2013
Nivelul poluării aerului cu pulberi în suspensie totale şi particole cu fracţia 10 mkm a fost
învestigat în 9 puncte de colectare din 6 localităţi, pe durata campaniei. Durata prelevării în fiecare
punct s-a efectuat pe parcursul a 24 ore.
Măsurătorile s-au efectuat în paralel cu ambele aparate, distanţa dintre acestea fiind de minim
1,0 - 1,5 m. La fiecare măsurătoare s-au determinat debitele de funcţionare: 160 l/min pentru
aparatul ЭА – 2 destinat pentru colectarea pulberilor în suspensie totale şi respectiv 2,3 m3/h ( 39,9 l/
min) pentru TECORA ECHO PM destinat pentru prelevarea particolelor cu fracţia 10 mkm. Erorile
de debit înregistrate la contorul cu gaz s-au încadrat în valorile admise de 2%. Procesul de pregătire
a filtrelor pentru ambele aparate a respectat procedurile metodologice. Pentru ambele aparate s-au
utilizat filtre certificate.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia naţională cît şi internaţională, cu
Concentraţii maxime admisibile aprobate, avînd scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive
asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Rezultatele investigaţiilor constată existenţa unei corelaţii directe între intensitatea
concentraţiilor pulberilor investigate şi parametrii meteorologici atestaţi în perioada prelevării şi în
special prezenţa sau absenţa precipitaţiilor.
Cea mai mare concentraţie a pulberilor în suspensii totale s-a înregistrat în punctul de
colectarea nr.1 – Intersecţia drumului Sărăteni-Soroca, atestînd valoarea de 168,06 µg/m3 în luna
martie, iar pentru particulele cu fracţia 10 mkm s-a depistat în punctul nr.3 – Liceul Negureni,
atestînd valoarea de 128,9 µg/m3 în luna iulie (fig.71). Prezenţa unei concentraţii mai sporite în
aceste puncte o poate dovedi şi faptul prezenţei drumului în nemijlocita apropiere de locul colectării
mostrelor.
Cele mai mici valori pentru pulberile totale şi particulele cu fracţia 10 mkm s-au înregistrat în
punctul de colectare nr.4 - Centrul de Sănătate din Brînzenii - Noi, atestînd valoarea mai mică de
0,5 µg/m în luna aprilie şi respectiv în punctul de colectare nr. 5 Gimnaziul – Grădiniţă din satul
Ordăşei – 7,09 µg/m3 în luna iunie. Reducerea concentraţiilor poluanţilor investigaţi poate fi
explicată prin faptul instabilităţii atmosferice, vînturi şi precipitaţii – condiţii atestate în ziua
prelevării probelor.
- 84 -
Fig. 78 Valorile concentraţiilor medii lunare a PM10 mkm în periada de primăvară şi vară
Tabelul 7. 1
Concentraţiile medii diurne ale PM10 mkm în punctele prelevate
Localitatea
Anul 2013
Martie Aprilie Mai
Conc.
medie
3 luni
Iunie Iulie August
Conc.
medie
3 luni
Septembrie
Conc.
medie
7 luni
Intersecţ.Sărăte
ni-Soroca 49,87 56,63 46,43 50,98 41,67 29,73 34,59 35,33 59,09 45,43
Gimnaziu
Ţînţăreni 13,99 44,42 16,54 24,98 45,32 25,21 32,19 34,24 81,91 37,08
Liceul Negureni 10,75 30,01 19,15 19,97 23,58 128,90 57,14 69,87 13,55 40,44
Centrul Sănatate
Brînzenii-Noi 32,31 7,50 7,85 15,89 25,61 55,70 25,32 35,54 17,27 24,50
Gimnaziu-
Grădiniţă
Ordăşei
10,02 32,79 13,01 18,61 7,09 29,34 27,10 21,18 18,55 19,7
Gimnaziu
Prodăneşti 10,48 20,10 9,81 13,46 21,68 15,71 51,62 29,67 23,55 21,85
Primăria
Ghindeşti 26,83 48,50 38,45 37,93 22,26 22,16 66,57 37,00 29,73 36,35
Centrul Sănătate
Ghindeşti 10,14 47,93 7,60 21,89 11,68 37,16 41,01 29,95 15,37 24,41
Onnur Summa –
baza Ghindeşti 18,43 50,69 25,11 31,41 26,82 66,53 49,87 47,74 19,85 36,75
După concentraţia de PM10 în aerul atmosferic în perioada anului 2013 cel mai înalt nivel de
poluare a fost înregistrat pe timp de vară la Liceul Negureni cu valoarea maximă 69,87 µg/m3
(Fig.78). Conform datelor din (Fig. 79) observăm că cea mai mare concentraţie a pulberilor totale a
fost înregistrată în perioada de primăvară cu valoarea 110,98 mg/m3 în punctul de colectare a
poluanţilor atmosferici nr.1 – Intersecţia traseului Sărăteni - Soroca.
mkm
- 85 -
Fig. 79 Valorile concentraţiilor medii lunare a pulberilor totale în periada de primăvară şi vară
Tabelul 7.2
Concentraţiile medii diurne ale pulberilor totale în punctele prelevate
Localitatea
Anul 2013
Martie Aprilie Mai
Conc.
medie
3 luni
Iunie Iulie August
Conc.
medie
3 luni
Septembrie
Conc.
medie
7 luni
Intersecţ.Sără
teni-Soroca 168,06 120,84 44,05 110,98 102,42 37,35 44,97 61,58 124,49 91,74
Gimnaziu
Ţînţăreni 68,47 111,11 15,56 65,05 67,68 37,51 52,31 52,5 112,04 66,38
Liceul
Negureni 31,12 27,78 17,31 25,40 27,79 158,72 40,01 75,51 31,12 47,69
Centrul
Sănatate
Brînzenii-Noi
37,35 ≤ 0,5 11,28 16,38 37,04 45,83 13,45 32,11 18,67 23,44
Gimnaziu-
Grădiniţă
Ordăşei
12,45 10,42 6,51 9,79 5,89 43,57 25,56 25,01 20,83 17,89
Gimnaziu
Prodăneşti 52,91 9,26 5,89 22,69 16,35 56,02 74,69 49,02 41,67 36,68
Primăria
Ghindeşti 72,22 55,56 34,72 54,17 23,46 62,65 152,78 79,63 66,67 66,86
Centrul
Sănătate
Ghindeşti
16,94 41,67 7,28 21,96 18,52 31,12 48,01 32,55 37,04 28,65
Onnur
Summa –
baza
Ghindeşti
18,67 38,92 41,66 33,08 13,89 155,61 144,72 104,74 56,02 67,07
≤ 0,5 - concentraţie mai mică decît limita de detecţie a echipamentului utilizat
Concentraţiile mari a pulberilor pot fi asociate cu traficul auto şi activităţile antropice, iar în
Pulberi totale
- 86 -
localităţile rurale arderea lemnului este recunoscută ca o sursă importantă de poluare a mediului
ambiant şi în special ca o sursă majoră a PM10 mkm. Unul dintre principalii factori care contribuie
la micşorarea poluanţilor în atmosferă este umiditatea. Aerul atmosferic conţine în permanenţă o
cantitate oarecare de apă sub formă de vapori, care îi dau o stare de umiditate. Aceasta se opune
difuziei poluanţilor şi respectiv micşorării concentraţiei lor, împiedicând particulele să se deplaseze.
Fig.80. Valorile concentraţiilor medii a particulelor cu fracţia 10 mkm în punctele
monitorizate pe durata campaniei anului 2013
Fig.81. Valorile concentraţiilor medii a pulberilor totale în punctele
monitorizate pe durata campaniei anului 2013
mkm
totale
- 87 -
Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă, că pe parcursul perioadei de monitorizare a punctelor
selectate pentru investigarea poluanţilor atmosferici, calitatea aerului atmosferic a înregistrat cele
mai înalte valori a particulelor cu fracţia 10 mkm şi pulberilor în suspensie totale în punctul –
Intersecţia Sărăteni – Soroca cu concentraţia maximă 45,43 µg/m3 şi respectiv 91,74 µg/m3.
Prezenţa concentraţiilor sporite în punctele monitorizate poate fi cauzată de către sursa
antropogenă şi în special praful mineral generat de la construcţiile locale dar şi şantierele de
construcţii, drumuri, prezenţa căii ferate în nemijlocita apropiere, activităţi agricole cum ar fi
arderea deşeurilor agricole, utilizarea diferitor tehnici de prelucrare a solului. Printre factorii
primordiali care au dus la sporirea concentraţiilor pulberilor totale cît şi particolelor cu fracţia 10
mkm poate fi şi direcţia vîntului instabilă, care s-a manifestat printr-un caracter schimbător pe
parcursul diurnei la efectuarea investigaţiilor în acest punct.
Reducerea concentraţiilor poluanţilor investigaţi în unele puncte poate fi explicată prin
condiţiile meteo atestate şi în a ploilor puternice atestate pe parcursul investigaţiilor care au dus la
spălarea pulberilor din atmosferă.
Factorii climatici pot influenţa (intensifica sau diminua) fenomenul de poluare prin caracterul
lor dispersiv sau transportoriu.
Dispersia poluanţilor este întotdeauna influenţată de mişcarea aerului, care se realizează datorită
diferenţelor de temperatură existente în două regiuni adiacente. Astfel curenţii de aer şi precipitaţiile
ajută la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare în apă, procese chimice
(reacţii cu apa) şi apoi depunere.
Intensificarea poluării atmosferice se poate întâmpla în următoarele situaţii: existenţa în aceeaşi
zonă a mai multor surse de poluare; intensificarea activităţii umane în zonă; accidente în
funcţionarea unor instalaţii; relief înalt, sau alte obstacole care împiedică dispersia poluanţilor dar şi
fenomene meteorologice favorabile poluării.
Aşa dar unele fenomene atmosferice pot amplifica poluarea. Astfel, lipsa curenţilor de aer
(starea de calm), datorită unei mase de aer cu densitate şi presiune mai mare decât în zonele
învecinate. Starea poate dura ore, sau zile, timp în care poluanţii se acumulează, depăşind
concentraţiile admisibile; ceaţa, inversia termică, provocată de împiedicarea mişcării verticale a
maselor de aer rece şi cald . In mod obişnuit, aerul rece pătrunde şi îndepărtează aerul cald, ce poate
fi şi poluat. Dar în depresiuni, aerul cald se poate aduna, păstrând poluarea în zonă.
- 88 -
8. INVESTIGAREA PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE, ANUL 2013
8. 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE
Precipitaţiile sunt deosebit de eficiente în spălarea atmosferei, parametrii lor cantitativi şi
calitativi constituind indicatori preţioşi pentru evaluarea efectelor surselor de poluare a atmosferei
atît la nivel regional cît şi la nivel local, datorită surselor proprii. Apa din precipitaţii îşi poate
modifica proprietăţile naturale datorită dizolvării unor poluanţi, fenomen care şi necesită
investigarea riguroasă a compoziţiei chimice a precipitaţiilor.
Reţeaua republicană de observaţii asupra poluării precipitaţiilor atmosferice a activat în anul
2013 în baza a 9 staţii meteorologice amplasate în următoarele localităţi: mun.Chişinău, or.Bălţi, or.
Leova, or.Cahul, s.Corneşti, or.Camenca, or.Dubăsari, or.Tiraspol şi or.Rîbniţa, unde lunar s-au
recoltat probe de precipitaţii. Precipitaţiile colectate la staţiile Camenca, Dubăsari, Tiraspol şi
Rîbniţa au fost analizate în partea stîngă a Nistrului. În CMCAARM, probele recoltate au fost supuse
încercărilor de laborator după următorii indici: SO4--, Cl-, NO3
-, Na+, K+ Ca++, Mg++, NH4+,
conductivitatea şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH), aplicînd metoda
cromatografiei ion-selective prin intermediul ion cromatografului IC-1000 şi HCO-3 aplicînd metoda
titrimetrică. Probele din stînga Nistrului au fost analizate numai dupa indicii: SO4--, NH4
+, Cl-, NO3-,
şi reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen (pH).
În anul 2013 valorile concentraţiilor medii anuale ale ionilor de sulfat au variat de la
1,30 mg/dmc (or. Bălţi) pînă la 6,78 mg/dmc (or.Rîbniţa); concentraţiilor medii anuale ale ionilor de
clor au variat de la 0,41 mg/dmc (or. Rîbniţa) pînă la 3,32 mg/dmc (or.Corneşti); concentraţiile
ionilor de nitrat au variat de la 0,39 mg/dmc (or. Bălţi) pînă la 2,57 mg/dmc (or.Dubăsari);
concentraţiilor medii anuale ale ionilor de amoniu au variat de la 0,15 mg/dmc (or. Rîbniţa) pînă la
1,56 mg/dmc (or.Cahul); concentraţiile ionilor de sodiu au variat de la 0,10 mg/dmc (or. Leova) pînă
la 0,41 mg/dmc (or.Cahul); concentraţiile ionilor de potasiu au variat de la 0,31 mg/dmc (or.
Bălţi) pînă la 0,90 mg/dmc (or. Cahul); valorile concentraţiilor medii anuale pentru ioni de calciu au
variat de de la 0,19 mg/dmc (or. Leova) pînă la 6,71 mg/dmc (or.Rîbniţa); concentraţiilor medii
anuale ale ionilor de magneziu au variat de la 0,16 mg/dmc (or. Leova) pînă la 3,73 mg/dmc (s.
Dubăsari); concentraţiile ionilor hidrogenocarbonaţi au variat de la 7,21 mg/dmc (or. Leova) pînă la
30,15 mg/dmc (or.Cahul); concentraţiile medii anuale ale conductivităţii au variat de la 22,66
mg/dmc (or. Leova) pînă la 86,68 mg/dmc(s. Corneşti).
-5
5
15
Chişinău Cahul Leova Dubăsari Corneşti Bălţi Camenca Rîbniţa TiraspolCo
nce
ntr
aţia
med
ie a
nual
ă, m
g/l
Staţiile
SO4 Cl NO3
NH4 Na K
Ca Mg HCO3
Fig. 82. Compoziţia chimică a precipitaţiilor atmosferice, în anul 2013
30,15 27,19 24,54
- 89 -
Concentraţiile medii anuale a ionilor investigaţi în probele sumare de precipitaţii
atmosferice în anul 2013
Staţia Valorile concentraţiilor medii anuale a ionilor investigaţi (mg/dmc)
SO4-S
Cl-
NO3-N
HCO3-
NH4-N
Na+
K+
Ca2+
Mg2+
Chişinău 1.9659 2.0395 0.7673 12.0725 1.1565 0.2299 0.4116 2.4449 0.3180
Bălţi 1.3083 2.3024 0.3932 27.1942 1.0404 0.3198 0.3114 2.3481 0.2999
Cahul 2.7580 2.4343 0.5419 30.1589 1.5698 0.4195 0.9001 2.2907 0.4645
Corneşti 5.2811 3.3277 0.8064 24.5492 1.2540 0.3498 0.5602 3.0159 0.4743
Leova 1.3651 1.6592 0.5960 7.2183 0.2283 0.1036 0.5211 0.1910 0.1616
Camenca 6,7155 0,7409 0,8810 * 0,7855 * * 3,5250 2,6075
Dubăsari 6,4875 0,9145 2,5790 * 0,4608 * * 4,7075 3,7375
Rîbniţa 6,7836 0,4118 1,6430 * 0,1564 * * 6,7175 2,5600
Tiraspol 5,16 0,48 1,53 * 0,54 * * 3,51 2,08
* - concentraţia ionilor respectivi în punctele de monitorizare din partea stîngă a Nistrului nu este
determinată.
Estimînd rezultatele obţinute în baza investigaţiilor efectuate în anul 2013, elucidăm faptul că
în mediu cele mai mici valori s-au înregistrat la staţia Leova, pe cînd cele mai mari - la staţiile
Chişinău, Bălţi, Cahul care poate fi explicată atît ca rezultat al aplicării metodei de recoltare a
probelor diferită, (bunăoară la staţia Leova pentru prelevarea mostrelor de precipitaţii se aplică
instrument modern care, posedînd senzor la umiditate, respectă riguros atît frecvenţa cît şi procedura
de colectare a precipitaţiilor), cît şi a altor factori cum ar fi:
- dinamica sezonieră a depunerilor în funcţie de structura şi parametrii de stare;
- diferenţierea zonală şi corelarea acestora cu nivelul poluării generale sau locale;
- influenţa parametrilor meteo-climatici asupra cantităţii şi calităţii depunerilor din
atmosferă.
- dezvoltarea diferită a industriei a acestor localităţi, deoarece după cum cunoaştem oraşul
Chişinău – nucleul infrastructurii în Republica Moldova, oraşul Bălţi este al doilea după
importanţa economică în Republica Moldova, unde este concentrată o buna parte a
infrastructurii.
Sulfaţii conţinuţi în precipitaţii sunt în mare măsură urmare a activităţii antropice şi în
particular a arderii combustibililor fosili care degajă în atmosferă gaze sulfuroase şi care se
transformă în sulfat prin oxidare. Combustibilii fosili cu conţinut de azot vor degaja în urma arderii
NH3 şi NOx. Mai mult chiar, în cursul combustiei la temperaturi ridicate are loc un proces chimic
între oxigenul din atmosferă şi oxizii de azot degajaţi, proces în urma cărui apar azotaţii.
Concentraţia sporită a ionului de amoniu poate fi explicată ca un produs rezultat din sectorul agricol
cît şi un produs al proceselor de epurare a apelor şi descompunerii deşeurilor menajere.
Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment, fiind
marcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maxime ale
ionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anume atunci
cînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă, care la
rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.
Atît azotaţii cît şi sulfaţii se regăsesc în precipitaţii sub forma acizilor corespunzători, care
determină o scădere a pH-ului. Aceste fenomene conduc la apariţia ploilor acide care au efecte
puternic distrugătoare asupra vegetaţiei spontane cît şi a culturilor agricole. Astfel pe parcursul
anului 2013 valorile medii lunare ale pH-ului în probele recoltate de precipitaţii căzute pe teritoriul
Republicii Moldova au variat în limitele de la 4,63 (or. Camenca) pînă la 8,27 (or. Bălţi), ceea ce ne
denotă prezenţa unor ploi acide pe teritoriul republicii, cît şi a celor bazice.
- 90 -
Tabelul 8.1.2
Valorile pH-ului în probele sumare de precipitaţii atmosferice,
la staţiile din teritoriul republicii, în anul 2013 * - lipsa precipitaţiilor
Conform tabelului 8.1.2 valorile pH – ului în probele sumare de precipitaţii atmosferice, la
staţiile din teritoriul republicii s-a atestat o reacţie slab acidă în or. Leova, un caracter bazic în
or. Bălţi şi reacţie acidă în or. Dubăsari, Tiraspol şi Camenca.
6,536,43
7,126,9
6,68
5,89 5,835,61 5,51
6,546,24
6,03
0
1
2
3
4
5
6
7
8
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Valo
rile
med
ii lu
nar
e ale
pH
-lui
Lunile anului
Fig.83 . Dinamica anuală a pH-lui în precipitaţiile atmosferice
la staţia transfrontieră Leova, a. 2013
„* ” - ploi acide
Lunile
anului
Staţia
Chişinău Leova Cahul Dubăsari Corneşti Bălţi Camenca Rîbniţa Tiraspol
ianuarie 5.70 6,53 5.96 5,39 6.37 5.95 7,28 7,26 6,35
februarie 7.26 6,43 5.92 6,76 6.65 6.91 6,04 6,90 5,05
martie 6.56 7,12 6.45 6,32 6.55 6.49 5,81 6,13 5,77
aprilie 6.23 6,90 7.28 6,52 6.97 6.69 6,19 5,67 6,97
mai 5.72 6,68 * 5,82 6.86 6.20 5,84 6,18 6,42
iunie 6.44 5,89 6.93 5,86 6.85 8.02 6,40 6,51 4,89
iulie 5.83 5,83 6.55 5,30 5.77 8.27 6,07 5,77 5,95
august 7.00 5,61 7.00 5,05 6.52 6.46 6,72 6,63 5,90
septembrie 6.04 5,51 7.01 5,24 6.00 6.76 6,28 5,71 4,88
octombrie 6.54 6,54 * 5,78 6.90 6.54 * * 5,88
noiembrie 6.85 6,24 6.64 6,0 6.20 6.28 5,49 5,8 6,20
decembrie 6.94 6,03 * 6,2 6.71 6.22 4,63 6,19 *
- 91 -
Valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii atmosferice la staţia Leova conform
fig. 83 au variat în limitele 5,51 în luna septembrie – 7,12 în luna martie şi observăm că ploile acide
nu s-au înregistrat pe parcursul anului 2013, fiind prezente ploile cu un caracter slab acid spre
neutru.
Poluarea transfrontieră este o sursă de poluare generată de prezenţa ploilor acide, de emisiile
de dioxid de sulf şi dioxid de azot de la centralele termoelectrice, întreprinderile industriale mari,
arderea cărbunelui şi altor combustibili fosili în sectorul casnic, precum şi de la mijloacele de
transport.
Urmări ale ploii acide pot fi observate mai ales în estul Americii de Nord, în Europa, în
Japonia, China şi Sud-Estul Asiei. Ploaia acidă îndepărtează substanţele nutritive din sol, încetineşte
dezvoltarea plantelor şi transformă lacurile într-un mediu acid care nu poate întreţine viaţa. În oraşe,
acizii poluanţii corodează aproape tot ce intră în contact cu ei. Acizii în combinaţie cu alte substanţe
chimice formează praful de fum urban care atacă plamînii, cauzînd boli şi decesuri premature.
Importul transfrontalier a unor poluanţi, cum sunt sulful şi azotul este foarte mare pentru
Republica Moldova. Cea mai mare parte din emisiile de sulf se importă în Moldova din România (32
%) şi Ucraina (18 %), iar depunerile de azot oxidant în special din Ucraina (15 %) şi Polonia (12 %).
Din cauza recesiunii economice, în ultimii ani emisiile de la sursele staţionare de poluare, în
special cele ale întreprinderilor mari, au scăzut considerabil dar tot odată apariţia unor noi agenţi
economici din sectorul privat (mori, oloiniţe, fabrici avicole etc.) nu a schimbat această tendinţă de
diminuare a emisiilor de la sursa fixă.
Datele prezentate demonstrează elocvent faptul că în unele regiuni ale Republicii Moldova au
loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unor măsuri de diminuare a
emisiilor de noxe în atmosferă, o monitorizare mai amplă a calităţii factorilor de mediu cît şi
elaborarea unor limite pentru o serie de indicatori de calitate care ar oferi posibilitatea de a
caracteriza gradul de poluare a aerului şi precipitaţiilor atmosferice.
Acţiunea ploilor acide asupra vegetaţiei şi monumentelor de arhitectură
- 93 -
8. 2 CONŢINUTUL METALELOR GRELE ÎN PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE
Pe parcursul ultimilor ani tot mai acută devine problema poluării atmosferei care reprezintă
punctul de intrare pentru majoritatea poluanţilor, aşa ca vaporii chimici industriali şi gazele de
eşapament, unde au loc numeroase procese chimice care la rîndul lor pot schimba componenţa şi
natura chimică a precipitaţiilor. Gazele, suspensiile particulelor mici solide şi lichide numite şi
aerosoluri, fiind dizolvate în vaporii norilor sau picăturilor de ploaie, odată cu căderea
precipitaţiilor, reprezintă în fond calea pe care majoritatea acestor poluanţi ajung pe suprafaţa
solului. Precipitaţiile atmosferice încărcate cu metale grele constituie una din sursele majore de
poluare, afectînd atît solul, cît şi apele, flora şi fauna, în zona lor de impact.
Metalele grele – plumb, cadmiu, cupru, nichel, crom - sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe
cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi
deoarece se pot acumula în lanţul trofic.
În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la
distanţe lungi şi în special a programului EMEP cu privire la metalele grele, pe parcursul anului
2013 au fost colectate probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din or. Leova, staţia
din mun. Chişinău şi mun. Cahul, pentru determinarea ulterioară a concentraţiei metalelor grele în
precipitaţiile atmosferice. În corespundere cu programul de activitate s-au investigat următoarele
metale grele prioritare: Pb, Cd, Cu, Cr, Ni. Concentraţia metalelor a fost determinată conform
metodei spectrale de absorbţie atomică.
În baza investigaţiilor efectuate în probele de precipitaţii constatăm că în anul 2013,
comparativ cu anul 2012, se observă o majorare a valorilor concentraţiilor pentru crom, iar pentru
nichel o majorare neesenţială, pentru restul metalelor investiagte se atestă o descreştere a valorilor
maxime:
Cr (de la 6,7025 µg/l pînă la 55,6651 µg/l), la staţia Leova, (de la 4,0206 µg/l pînă la 4,4656
µg/l) la staţia Chişinău şi (3,1271 µg/l) la staţia Bălţi;
Ni (de la 4,7348 µg/l pînă 5,6817 la µg/l) la staţia Leova, (de la 4,3645 µg/l pînă la 5,6550
µg/l ) la staţia Chişinău şi (3,6469 µg/l) la staţia Bălţi;
Pb (de la 5,1882 µg/l pînă la 2,3154 µg/l), la staţia Leova, (de la 6,3801 µg/l pînă la 2,5587
µg/l) la staţia Chişinău şi (1,0172 µg/l) la staţia Bălţi;
Cu (de la 16,6934 µg/l pînă la 9,0082 µg/l), la staţia Leova, (de la 39,1425 µg/l pînă la 9,6290
µg/l) la staţia Chişinău şi (6,4088 µg/l) la staţia Bălţi;
Cd (de la 0,4014 µg/l pînă 0,0599 la µg/l) la staţia Leova, (de la 0,2832 µg/l pînă la 0,0450
µg/l ) la staţia Chişinău şi (0,0549 µg/l) la staţia Bălţi.
Concentraţiile conţinutului metalelor grele în precipitaţiile atmosferice colectate la staţia Bălţi,
au înregistrat valori mai mici în comparaţie cu cele colectate de la staţiile Chişinău şi Leova.
Estimînd valorile concentraţiilor înregistrate pe perioada anilor 2009-2013 observăm o
fluctuaţie variată a concentraţiilor metalelor grele şi conţinutul acestora continuă a fi ridicat. Pentru
staţia transfrontalieră Leova observăm că s-a mărit concentraţia considerabil pentru Cr de la 0,4016
µg/l în 2009 pînă la 55,6651µg/l în acest an, şi a sporit uşor pentru Cu de 8,0365 µg/l în 2009 pînă
la 9,0082µg/l în 2013. Înbucurător este faptul că concentraţia metalelor Pb, Cd şi Ni este în scădere:
Pb a scăzut considerabil de la 28,8515 µg/l în anul 2009 pînă la 2,3154 în anul 2013, Cd de la
0,9681 în anul 2009 pînă la 0,0599 µg/l în anul 2013 şi Ni de la 28,2214 µg/l în anul 2010 pînă la
5,6817 µg/l.
La staţia Chişinău observăm că s-a mărit concentraţia Cr de la 1,6643 µg/l în 2009 pînă la
4,656µg/l în acest an, Cu de la 7,8358 µg/l în 2009 pînă la 9,6290 µg/l în 2013 cea mai mare
valoare a fost înregistrată în anul 2012 – 39,1425 µg/l, Pb în comparaţie cu anul 2010 a scăzut de la
12,5707 µg/l pînă la 2,5587 µg/l în 2013. S-a micşorat concentraţia Ni de la 43,4770 µg/l atestată în
2010 pînă la 5,6550 µg/l în acest an. Concluzionînd cele menţionate putem spune că concentraţia
metalelor grele în precipitaţiile atmosferice rămîne destul de ridicată.
- 94 -
Tabelul 8.2.1
Valorile concentraţiilor metalelor grele atestate în anul 2013 Nr d/o Data prelevării
probei
Concentraţia , µg/l
Pb Cd Cu Ni Cr
Staţia or. Leova
1 06.01 - - 3.3738 1.9801 1.8459
2 18,19,20,22 .01 - - 3.7547 1.3377 1.7637
3 07-09.02 - - 0.5787 1.1064 1.8310
4 20,26.02 0.0464 - 2.6365 1.9168 2.0543
5 11-19. 03 0.5548 - 3.0765 1.3873 2.4296
6 21-27. 03 0.1039 - 4.2031 1.6331 55.6651
7 04-07. 04 - - 2.1867 1.3568 3.4520
8 13-16. 04 0.3320 - 0.3671 1.0941 8.1331
9 13-23. 05 - - 5.2997 1.6673 4.6019
10 24,26,31.05 0.9989 0.0599 8.9035 5.6817 1.4513
11 05-08,14,15.06 - 0.0305 6.7248 1.9150 2.3263
12 11. 06 - - 2.6640 0.9509 1.3689
13 27. 06 - - 8.3975 1.8912 1.3339
14 07. 06 - - 3.3749 0.9076 1.2651
15 30. 07 - - 2.8061 - 0.4578
16 25,26. 08 - 0.0354 4.1626 1.6478 1.9411
17 02,03,04.08 - - 5.1045 1.6532 2.4314
18 20.09 2.3154 0.0330 6.2513 2.0835 2.2200
19 01. 10 - 0.0338 1.8319 1.2792 2.3258
20 15. 10 - 0.0406 7.6194 1.3616 2.5895
21 06. 11 - - 2.1051 2.6470 2.5068
22 20. 11 0.8715 - 9.0082 3.7156 4.8898
Staţia mun. Chişinău
1 18-19. 01 - - 4.0772 1.0656 0.8305
2 07. 02 - - 1.6739 - -
3 25. 02 - - 3.2840 0.3977 0.4245
4 10. 03 - - 7.5175 3.5768 4.4656
5 04. 04 - - 3.4135 3.1559 3.9933
6 15. 05 0.2267 - 2.3596 0.4943 3.3792
7 23. 05 2.5587 - 3.7880 0.3265 1.4093
8 14. 06 - - 2.6150 0.1361 -
9 26. 06 - 0.0450 9.6290 1.2778 0.1790
10 01. 07 - - 4.5913 - 0.4667
11 31. 07 - 0.0356 5.1011 0.2655 0.8271
12 26. 08 - 0.0324 9.7755 1.3992 1.1423
13 14,15. 09 - - 2.7782 0.2228 -
14 15. 10 - 0.0360 8.7179 5.6550 0.8708
15 06. 11 - - 2.8665 0.4602 0.9315
16 25. 11 - - 5.8604 1.5960 1.4563
Staţia mun. Bălţi 1 04, 31. 01 - - 4.2901 2.0380 2.6667
2 07,25. 02 - - 4.1389 3.6469 2.1042
3 04-30. 03 - - 1.4899 1.0852 1.3788
4 24-25. 04 0.1489 - 0.7776 1.0249 2.0502
5 15-16. 05 - - 4.5538 2.5341 2.6161
6 26. 06 - 0.0306 1.5641 0.2695 0.8638
7 30. 06 - 0.0413 6.1495 0.8750 1.6727
8 25. 08 - 0.0349 2.3377 1.0641 1.6144
9 13. 09 1.0172 0.0549 2.0784 0.6265 1.8370
10 06. 11 - - 6.4088 1.8479 3.1271
11 12. 12 - - 3.6769 2.0699 2.8144
- 95 -
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Leova
Chişinău
Bălţi
2.3154
2.5587
1.0172
0.0599
0.045
0.0549
9.0082
9.7755
6.4088
5.6817
5.6550
3.6469
55.6651
4.4656
3.1271
Concentraţia, µg/l
Loca
lita
tea
Crom Nichel
Cupru Cadmiu
Plumb
Fig. 84. Valorile maxime ale metalelor grele înregistrate în probele de precipitaţii
la st. din or.Bălţi, Chişinãu şi Leova, anul 2013
Tabelul 8.2.2
Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,
înregistrate pe perioada 2010-2013 în precipitaţiile atmosferice
Anul Concentraţia , µg/l
Pb Cd Cu Ni Cr
Staţia or.Leova 2009 28,8515 0,9681 8,0365 3,3679 0,4016
2010 12,2374 0,2944 8,7110 28,2214 1,6287
2011 4,2693 0,4667 24,4424 8,9477 3,8974
2012 5,1882 0,4014 16,6934 4,7348 6,7025
2013 2.3154 0.0599 9.0082 5.6817 55.6651
Staţia or.Chişinău 2009 - 0,3749 7,8358 17,7727 1,6643
2010 12,5707 0,1269 12,2371 43,4770 3,6423
2011 2,3920 0,2734 18,0291 29,9280 2,2824
2012 6,3801 0,2832 39,1425 4,3645 4,0206
2013 2.5587 0.045 9.7755 5.655 4.4656
Staţia or.Bălţi
2013 1.0172 0.0549 6.4088 3.6469 3.1271
„-” - lipsa mostrelor
Gama substanţelor evacuate în mediu, din procesele tehnologice, este foarte variată:
pulberi organice şi anorganice, care au şi conţinut de metale (Pb, Cu, Cr, Ni, Cd).
În prezent, în condiţiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de a
controla nivelul conţinutului metalelor în produsele alimentare, în mediul ambiant, deoarece sunt
cunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compuşii metalelor grele. Metalele grele sunt destul
de periculoase pentru organismele vii prin faptul că posedă proprietatea de a se acumula în ţesuturi,
- 96 -
astfel încât frînează sau chiar blochează procesele biochimice intracelulare, majoritatea din ele
posedînd proprietăţi mutagene şi cancerigene şi care destul de anevoios se elimină din organism.
La staţia transfrontalieră Leova s-au înregistrat valori maximale pentru Cd şi Cr, ceea ce
poate fi explicat ca:
- rezultat al poluării transfrontaliere a atmosferei atunci cînd are loc fenomenul schimbului
intens a maselor de aer, astfel conform estimărilor centrului de sinteză MSC-Est din Sankt-
Petersburg contribuţia transportului transfrontalier a depunerilor antropogene în Republica
Moldova indică valori destul de însemnate.
- rezultat al corelaţiei concentraţiei metalelor din sol care, la rîndul său, fiind spulberat de
curenţii de aer, provoacă “contaminarea” atmosferei cu metale grele;
Izvoarele de contaminare cu Cd pot fi substanţele colorante, care se folosesc în industria textilă
şi electrotehnică. Puţini care ştiu că renumita culoare roşie de pe etichete şi reclame conţin Cd.
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
2010
2011
2012
2013
Concentraţia , µg/l
Cr Ni
Cu Cd
Pb
Fig. 85. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,
înregistrate pe perioada a. 2010-2013 în precipitaţiile atmosferice la statia din or.Leova
Conform fig. 85, la staţia din or. Leova cele mai mari valori în anul 2013 se înregistrează
pentru metalul Cr, iar pentru Ni, Pb şi Cu, se observă o scădere considerabilă în acest an.
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
2010
2011
2012
2013
Concentraţia , µg/l
Anii
Cr Ni
Cu Cd
Pb
Fig
. 86. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,
înregistrate pe perioada 2010-2013 în precipitaţiile atmosferice la st. Chişinău.
55,6651
- 97 -
Fig. 87. Fluctuaţia conţinutului metalelor grele conform concentraţiilor maxime,
înregistrate pe perioada 2013 în precipitaţiile atmosferice la st. Bălţi.
Conform fig. 87, la staţia din or. Bălţi cele mai mari valori în anul 2013 se înregistrează
pentru metalul Cu, cu valoarea maximă de 6,4088.
Pe parcursul ultimilor ani la staţia din or. Chişinău valori maxime s-au înregistrat pentru
Ni şi Cu.
Gradul sporit a concentraţiilor metalelor se poate explica ca rezultat al emisiilor provenite din
arderea de combustibili, procese tehnologice (activitatea fabricilor care produc ciment, sticlă,
materiale de construcţii, topitorii) cît şi de la centralele termice.
Micşorarea concentraţiei de plumb se datorează aplicării prevederilor HG din anul 2005
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, care restricţionează
importarea benzinei cu plumb. Pb este unul din metalele care poluează mediul ambiant, răspîndirea
căruia în natură este direct proporţional cu numărul unităţilor de transport. Sursele de contaminare a
mediului cu plumb pot fi benzina, vopselele de tipar, unele mase plastice, cît şi deşeurile industriale.
Metalele grele pot fi considerate inamici invizibili deoarece ne afectează sănătatea prin
intermediul aerului respirat, apei, alimentelor consumate, cît şi a unor obiecte din mediul domestic,
vase de bucătărie, mobilier, aparate electrice, produse cosmetice şi altele. Marele pericol al acestor
inamici invizibil constă în faptul ca ei nu au miros, gust, culoare şi nu ne putem da seama de
prezenţa lor. Ei se acumulează zi de zi în ţesuturile şi organele vitale ale organismului declanşând în
timp probleme majore de sănătate.
6,4088
- 98 -
8. 3 CONŢINUTUL POLUANŢILOR ORGANICI PERSISTENŢI
ÎN PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE
Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice cu o stabilitate sporită, care se
concentrează în verigile lanţurilor trofice biologice, şi care se manifestă printr-un impact negativ
asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător.
În Republica Moldova poluarea mediului înconjurător cu POPs şi impactul ecologic
alacestora asupra sănătăţii populaţiei nu este studiată suficient. Nu există un sistem complex unic de
evidenţă a emisiilor POPs la nivel ramural şi local, de inventariere, cercetări ştiinţifice şi investigaţii
practice sistematice in domeniu.
Situaţia privind utilizarea pesticidelor în agricultură este cu mult mai bine cunoscută.
Utilizarea nechibzuită a pesticidelor în anii 1970-1990 a condus la poluarea solurilor, resurselor
acvatice, plantelor agricole şi tehnice care, în
consecinţă, au dăunat sănătatea omului, iar
decalajul dintre volumele de pesticide întroduse în
ţară şi cele utilizate în agricultură a condus la
acumularea în gospodării a unor cantităţi mari de
pesticide inutilizabile şi interzise.
Nu există un sistem determinat de
examinare şi evaluare a situaţiei privitor la
poluarea mediului cu dioxine şi furani şi
hidrocarburi aromatice policiclice (HPA). În
condiţiile Moldovei sursele principale de poluare
cu dioxine, furani şi HPA sînt instalaţiile de
producere a energiei, încălzirea rezidenţială,
unităţile de transport, incinerarea gunoiului.
Principalul poluant al aerului atmosferic cu
dioxine, furani şi HPA este transportul.
Necătînd la insuficienţa informaţiei privind
studiul compuşilor daţi, totuşi în Republica
Moldova actualmente activează o serie de
laboratoare, şi instituţii care sunt preocupate de
studiul, cercetarea şi monitorizarea POPs, dar care
funcţionează independent unul faţă de altul neavînd un schimb de informaţii, opinii şi conlucrare în
problema dată.
În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la
distanţe lungi pe parcursul anului 2013, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi
Radioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din
oraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililor
organocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.
În anul 2013 investigaţii pentru compuşii daţi s-au efectuat la staţia transfrontalieră din
Leova, la staţiile Chişinău şi Bălţi.
Valorile concentraţiilor poluanţilor organici în precipitaţii pentru anul 2013 sunt prezentate în
tabel. 8.3.2
Cele mai înalte concentraţii ale substanţelor POPs în parte se atestă pentru suma izomerilor
DDT, BPC, care constituie 0,0043 mkg/ml şi 0,030 mkg/ml pentru probele de precipitaţii colectate
la staţia Leova) şi ale BPC 0,021 mkg/ml pentru probele de la staţia Bălţi. Totodată, se constată că
prezenţa compuşilor în aer din clasa DDT şi BPC s-au detectat în prima jumătate a anului, mai cu
seamă în lunile de primăvara- vara, cînd are loc prelucrarea intensivă a pămîntului, fapt ce
demonstrează prezenţa acestor pesticide dar şi influenţa radiaţiei solare asupra procesului de
volatilizare a lor.
Concentraţii ale POPs în precipitaţiile colectate la staţia Chişinău înregistrează valori sub
limita de detecţie a aparatului, ceea ce denotă despre conţinutul redus a acestor parametri în
precipitaţiile din această localitate.
- 99 -
Analiza rezultatelor prezentate, a constat următoarele fapte:
- implementarea agriculturii excesive în anii 70-80 ai sec XX în Republica Moldova, cât şi factorul
degradării lente a unor pesticide, a condiţionat acumularea unei concentraţii semnificative, care şi
până în prezent rămâne drept sursă (prin exhalare din sol) de poluare a atmosferei cu DDT.
- prezenţa bifenililor policloruraţi (BPC), utilizaţi actualmente în sectorul energetic şi industrial,
cauzând astfel poluarea aerului atmosferic.
Tabelul 8.3.1
Variaţia concentraţiilor medii anuale (µg/l) a POPs la staţia de observaţii asupra poluării
aerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2009-2013
Anul
Σ HCH Σ DDT Σ BPC
2009 0,0097 0,0293 0,0053
2010 0,0184 0,0556 0,1264
2011 <0,0005 0,0041 0,0326
2012 <0,0005 0.0009 0.1076
2013 <0,0005 0,0043 0,046
Premisele ce contribuie la majorarea concentraţiei poluanţilor organici persistenţi în
localitatea Leova poate fi explicată prin faptul ca fiind zonă supusă poluării transfrontaliere dar tot
odată şi din considerentele, că această localitate este înconjurată de terenuri agricole ce conţin sub
formă de cantităţi remanente aceşti compuşi, care prin diferite căi (erodarea eoliană, exhalarea
termică din sol, etc.) pătrund în aerul atmosferic.
Măsurile ce pot fi luate în vederea diminuării poluării mediului cu POPs sunt:
- diminuarea evacuărilor, datorită utilizării intenţionate a acestora;
- gestionarea stocurilor (pesticide şi bifenili policloruraţi (BPC) şi deşeurilor într-o manieră
sigură, eficientă şi ecologic inofensivă, în scopul reducerii şi eliminării emisiilor;
- elaborarea măsurilor de identificare şi remediere a zonelor contaminate;
- promovarea informării, conştientizării şi educării populaţiei;
- stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi monitorizare;
Implementarea în practică a măsurilor de diminuare a emisiilor POPs în atmosferă, va crea
premise favorabile în realizarea programului naţional de obţinere a produselor ecologic pure, şi
concomitent cu aceasta, va îmbunătăţi condiţiile de trai, reducând semnificativ factorii de risc
asupra sănătăţii oamenilor şi elementelor mediului înconjurător.
Poligonul de înhumare a POPs de la Cişmichioi
- 100 -
Conţinutul poluanţilor organici persistenţi, µg/l
în precipitaţiile atmosferice la staţia din or. Leova, Chişinău şi Bălţi anul 2013 Tabelul 8.3.2
Nr.
probe
i
Staţia
de
colectar
e a
probei
Data colectării
Alf
a-H
CH
Gam
ma-
HC
H
∑
HC
H
HC
B
DD
D
DD
E
DD
T
∑
DD
T
PC
B 2
8
PC
B 5
2
PC
B 1
01
PC
B 1
38
PC
B 1
18
PC
B 1
53
∑
PC
B
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1
L
eova
06 .01 -* - - -
- - - - 0.007 0.009 0.007 - 0.007 - 0.030
2 18,20,22,25,31.01 - -
- - - - - - - - - - - - -
3 07-10.02
- - - - - - - - - - - - 0.003 - 0.003
4 20,21,23-26.02
- - - - - - - - - 0.004 0.003 - 0.003 - 0.010
5 11,12,15,19.03
- - - - - - - - - - - - - - -
6 21,22,26-28.03
- - - - - - - - - - - - - - -
7 04-07,11.04
- - - - - - - - - - - - - - -
8 13-15.04
- - - - - - - - - - - - - - -
9 24-31.05
- - - - - - - - - - - - - - -
10 13,14,20-23.05
- - - - - 0.0043 - 0.0043 - - - - - - -
11 11-15.06
- - - - - - - - - - - - 0.0030 - 0.0030
12 05-08,11.06
- - - - - - - - - - - - - -
13 22,23,27,30.06
- - - - - - - - - - - - - - -
14 01-04.07
- - - - - - - - - - - - - - -
15 25-30.08
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
16 18-27.09
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
17 02-04,11-14.07
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
18 01.10
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
- 101 -
19 15.10
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
20 06.11
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
21
C
hiş
inău
18,19,23,25.01 - - -
- - - - -
- - - -
- - -
22 11,21,25.02
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
23 15,22,23.05
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
24 30.06
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
25 04.07
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
26 28.08
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
27 13.09
- - - - - - -
- - - -
- - -
-
28 06.11
- - - - - - - - - - - - - - -
29
B
ălţ
i
04,09,18,19,2531.01 - - -
- - - - - 0.006 - 0.005 - 0.006 - 0.017
30 07,08,11,22,
25.02
- - - - - 0.006 - 0.006 - - 0.006 - 0.006 - 0.012
31 04,11,14,15,2223,26-30.03
- - - - - - - - - - - - - - -
32 04,06,11,13,
15.04
- - - - - - - - - - - - - - -
33 14,22,27,31.05
- - - - - 0.0076 0.0076 - - 0.012 - - - 0.012
34 01-06,12,13.06
- - - - - - - - - - - - - - -
35 04-06,13.07
- - - - - - - - - - - - 0.005 - 0.005
36 15,26,29.08
- - - - - 0.007 - 0.007 - - 0.007
- 0.011
0.00
3 0.021
37 13.09
- - - - - - - - - - - - - - -
* „ – “ valoare sub limita de detecţie
- 102 -
0.0097
0.0184
0.0293
0.0556
0.0041
0.0009
0.0043
0.0053
0.1264
0.0326
0.1076
0.046
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14
2009
2010
2011
2012
2013
Concentraţia medie anuală, µg/l
An
ii
ΣBPC
Σ DDT
Σ HCH
Fig. 88. Variaţia concentraţiilor medii anuale (µg/l) a POPs la staţia de observaţii asupra
poluării aerului în context transfrontier din or. Leova pe parcursul anilor 2009-2013
În fig.88 (tab. 8.3.1) au fost sintetizate rezultatele referitoare la variaţia concentraţiilor medii
anuale a POPs la staţia de observaţii asupra poluării aerului în context transfrontier din or. Leova pe
parcursul anilor 2009-2013, se observă că suma izomerilor BPC din anul 2009 se reduce, cu
excepţia anului 2010 şi 2012, iar suma izomerilor HCH şi DDT în ultimii 3 ani a înregistrat o
uşoară fluctuaţie a concentraţiei fără modificări esenţiale.
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
2011 2012 2013 2011 2012 2013 2013
Chişinău Leova Bălţi
Co
nc
en
tra
ţia
me
die
an
ua
lă, µ
g/l
Staţiile şi anii
∑HCH
∑DDT
∑BPC
Fig. 89. Dinamica POPs în precipitaţiile atmosferice – valorile medii anuale(µg/l),
la staţiile din mun. Chişinău, Bălţi şi or. Leova în perioada a. 2011 – 2013
- 103 -
Tabelul 8.3.4
Media anuală a POPs (µg/l) în precipitaţiile atmosferice la staţiile din
mun. Chişinău, Bălţi şi or. Leova pentru anii 2011 – 2013
Anul
Leova, mkg/ml Chişinău, mkg/ml Bălţi, mkg/ml
Σ DDT ΣBPC Σ DDT ΣBPC DDT BPC
2011 0,0041 0,0326 0,0105 0,0048 - -
2012 0,0009 0,1076 < 0,0001 0,0976 - -
2013 0,0043 0,030 < 0,0001 < 0,0001 0,0068 0,0134
Media 0,0031 0,0567 0,0035 0,0341 0,0068 0,0134
Conform datelor din fig. 89 observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul a
ultimilor 3 ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şi
impactul poluării transfrontaliere. Valoarea cea mai mare revine conţinutului de BPC. În Republica
Moldova sursele principale de poluare cu aceste substanţe sunt transportul, instalaţiile de producere
a energiei, încălzirea rezidenţială, incinerarea gunoiului. Cercetările din ultimii ani demonstrează că
în zonele adiacente traseelor auto poluarea cu POPs este mai sporită.
Cu problemele legate de poluanţii organici persistenţi se confruntă nu numai ţara noastră,
aceasta este o problemă globală. În acest sens, în scopul protejării sănătăţii umane şi mediului faţă
de aceste substanţe în mai 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind Poluanţii Organici
Persistenţi. Convenţia stipulează că fiecare Parte va interzice şi/sau va lua măsurile legale şi
administrative necesare pentru eliminarea/limitarea producerii şi utilizării, importului şi exportului
substanţelor chimice din categoria POPs, reglementate de Convenţie. Aceste obligaţiuni şi le-a
asumat şi ţara noastră prin ratificarea Convenţiei de la Stockholm, la 19 februarie 2004.
Păstrarea neadecvată a POPs în Republica Moldova
- 104 -
CONCLUZII
1. În anul 2013 Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a efectuat observaţii asupra stării
de poluare a aerului în reţeaua naţională de monitoring amplasată în cele 7 localităţi al Republicii
Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender, Mateuţi şi Leova, ce includ 19 posturi
staţionare de observaţii, iar informaţia cu privire la calitatea aerului a fost acumulată de la reţeaua
de laboratoare de observaţii asupra poluării aerului atmosferic amplasate în teritoriu.
2. În rezultatul evaluării tendinţei de modificare a calităţii aerului bazate pe datele din ultimii
5 ani s-a constatat, că nivelul de poluare a aerului s-a majorat pentru dioxid de azot, fenol, s-a redus
neesenţial pentru suspensii solide şi o uşoară descreştere pentru monoxid de carbon, dioxid de sulf,
şi rămîne destul de ridicată pentru aldehidă formică . Nivelul înalt de poluare ce se menţine pe
întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat prin: curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor;
traficul tot mai intens a automobilelor – mijloc de transport ce devine prioritar transportului mai
„ecologic” – troleibuzul; suprafeţele afînate, neacoperite cu iarbă a gazoanelor; numeroase
întreprinderi mici ce activează fără sisteme de reglare şi neutralizare a noxelor din aerul emis în
atmosferă, etc.
3. La postul automat din localitatea Mateuţi concentraţiile maxime momentane au atins
valorile pentru: suspensiile solide totale – 4,0 CMA înregistrată în luna octombrie; ozon – 0,4 CMA
s-a înregistrat în luna ianuarie; monoxidul de carbon - 0,4 CMA în luna august;
4. Rezultatele măsurătorilor efectuate la staţiile menţionate reflectă o situaţie de moment,
fiind marcate ca o serie de influenţe ale unor factori cu evoluţie aleatorie în timp, valorile maxime
ale ionilor investigaţi înregistrîndu-se în lunile de primăvară, cît şi în lunile de toamnă, anume
atunci cînd au loc schimbări atmosferice sezoniere ale concentraţiei particulelor solide în atmosferă,
care la rîndul său implică majorarea concentraţiei ionilor în precipitaţii.
5. În baza investigaţiilor efectuate în probele de precipitaţii constatăm că în anul 2013,
comparativ cu anul 2012, se observă o majorare a valorilor concentraţiilor pentru crom. Cr (de la
6,7025 µg/l pînă la 55,6651 µg/l), la staţia Leova, (de la 4,0206 µg/l pînă la 4,4656 µg/l) la staţia
Chişinău şi (3,1271 µg/l) la staţia Bălţi;
Concentraţiile conţinutului metalelor grele în precipitaţiile atmosferice colectate la staţia Bălţi,
au înregistrat valori mai mici în comparaţie cu cele colectate de la staţiile Chişinău şi Leova.
Estimînd valorile concentraţiilor înregistrate pe perioada anilor 2009-2013 observăm o fluctuaţie
variată a concentraţiilor metalelor grele şi conţinutul acestora continuă a fi ridicat.
6. Pe parcursul anului 2012 valorile medii lunare ale pH-ului în probele de precipitaţii
atmosferice la staţia Leova au variat în limitele 5,51 în luna septembrie – 7,12 în luna martie
şi observăm că ploile acide nu s-au înregistrat pe parcursul anului 2013, fiind prezente ploile
cu un caracter slab acid spre neutru.
7 În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere la
distanţe lungi pe parcursul anului 2013, Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi
Radioactivităţii Mediului a colectat probe de precipitaţii atmosferice la staţia transfrontalieră din
oraşul Leova pentru determinarea concentraţiei pesticidelor organoclorurate şi bifenililor
organocloruraţi în corespundere cu programul EMEP, aplicînd metoda cromatografiei gaz-lichid.
Conform datelor, observăm că cea mai mare concentraţie de POPs, pe parcursul a
ultimilor 3 ani, s-a înregistrat la staţia din or. Leova, fiind o zonă asupra căreia predomină şi
impactul poluării transfrontaliere, valoarea cea mai mare revine conţinutului de BPC.
8. La staţia transfrontieră Leova în perioada lunilor s-au analizat în total 2940 probe pentru
cei 12 poluanţi monitorizaţi conform programului EMEP nivelul I.
9. Rezultatele investigaţiilor efectuate denotă, că pe parcursul perioadei de monitorizare a
punctelor selectate pentru investigarea poluanţilor atmosferici, calitatea aerului atmosferic a
înregistrat cele mai înalte valori a particulelor cu fracţia 10 mkm şi pulberilor în suspensie totale în
punctul – Intersecţia Sărăteni – Soroca cu concentraţia maximă 45,43 µg/m3 şi respectiv 91,74
µg/m3.
- 105 -
Prezenţa concentraţiilor sporite în punctele monitorizate poate fi cauzată de către sursa
antropogenă şi în special praful mineral generat de la construcţiile locale dar şi şantierele de
construcţii, drumuri, prezenţa căii ferate în nemijlocita apropiere, activităţi agricole cum ar fi
arderea deşeurilor agricole, utilizarea diferitor tehnici de prelucrare a solului. Printre factorii
primordiali care au dus la sporirea concentraţiilor pulberilor totale cît şi particolelor cu fracţia 10
mkm poate fi şi direcţia vîntului instabilă, care s-a manifestat printr-un caracter schimbător pe
parcursul diurnei la efectuarea investigaţiilor în acest punct.
10. O contribuţie majoră asupra nivelului de poluare a aerului în urbele industrializate are
respectarea recomandărilor Secţiei Prognoze a Poluării Aerului pentru întreprinderile ce sînt incluse
în Lista agenţilor economici, degajările emise din activitatea cărora, radical modifică situaţia
ecologică în oraş. Anume în scopul reducerii nivelelor maxime de poluare, pe parcursul anului
2012, pentru întreprinderile mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina au fost întocmite 184 de avertismente
cu recomandări, privind reglementarea degajărilor cu 98,4%. Pe parcursul anului au fost întocmite
2207 prognoze a nivelului poluării aerului atmosferic în mediu pe oraş. Privind nivelul înalt a
poluării aerului în municipiile Tiraspol, Bender şi oraşul Rîbniţa au fost întocmite 1314 prognoze,
iar pentru sursele separate în mun. Chişinău, Bălţi şi or. Rezina - 1289 prognoze.
11. Datele prezentate demonstrează elocvent faptul, că în regiunile industrializate ale
Republicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare, fapt care impune implementarea unor
măsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă.
Anexa 1
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND
CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(la momentul depistării)
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Institutul de Ecologie
şi Geografie al AŞM
tel.022281473
fax.022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi
Situaţii Excepţionale al Republicii
Moldova
tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE
STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria
mun. Chişinău
tel. 022227236
fax.022238084
E-mail:
Centrul Naţional de
Sănătate Publică
fax. 022729725
tel. 022729647
E-mail:
ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ LOCALĂ
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 231 33390
E-mail:
Agenţia ecologică
Chişinău
tel/fax. 022281577
E-mail:
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia(Comrat)
tel/ fax. 29824046
E-mail:
Mass-media Societatea civilă
Serviciul Piscicol
fax. 022472412
tel. 022473237
E-mail:
Anexa 2
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA
MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Ministerul Mediului
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail:
Institutul de Ecologie şi
Geografie al AŞM
tel. 022281473
fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Biroul Naţional de Statistică
tel. 022403000
fax. 022226146
E-mail:
PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii
RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa
tteell//ffaaxx.. 002222226688556600
EE--mmaaiill::
eelleennaa..ggiinnccuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd
PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii
MMoollddoovvaa
tel. 022250101
fax. 022242696
E-mail: [email protected]
PPrreeşşeeddiinntteellee RReeppuubblliicciiii
MMoollddoovvaa
tel. 022250244
fax. 022250200
E-mail:[email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100 E-mail:
CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee
PPuubblliiccăă
fax. 022729725
tel. 022729647 E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău
Secția Ecologie
tel. 022238084 fax. 022223145
E-mail:
[email protected]; [email protected]
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 023133390 E-mail:
Agenţia ecologică
Chişinău
Tel/fax. 022281004 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul
tel/fax. 029920554
E-mail:
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)tel/ fax. 29824046
E-mail:
Societatea civilă
Mass-media
REC
Moldova
Centrul Informaţional
de Mediu al
Ministerului Mediului
Anexa 3
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL
ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Ministerul Mediului
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Institutul de Ecologie şi
Geografie al AŞM
tel. 022281473
fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale al Ministerului Afacerilor
Interne
tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE
STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul
Ecologic de Stat
tel. 022226941
fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău
Secția Ecologie
tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];
Centrul Naţional de Sănătate
Publică
tel. 022729647; fax. 022729725
E-mail: [email protected]
ADMINISTRAŢIA
PUBLICĂ LOCALĂ
Agenţia ecologică
Bălţi
tel/fax. 0231 33390 E-mail:
Agenţia ecologică
Chişinău
tel/fax. 022811577 E-mail:
Agenţia ecologică
Cahul
tel/fax. 0299 20554 E-mail:
Agenţia ecologică
U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)
tel/fax. 029824046 E-mail:
Mass-media Societatea civilă
Anexa 4
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII AVERTISMENTULUI CU PRIVIRE LA CONDIŢIILE
METEOROLOGICE NEFAVORABILE SAU NIVELUL ÎNALT AL POLUĂRII AERULUI
ATMOSFERIC
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Primăria mun. Chişinău
tel. 022 222604
fax. 022 212798
E-mail:
Agenţia Ecologică Chişinău
tel. 022 281004
fax. 022 281004
E-mail:
aechisinau@ yahoo.com
Primăria mun. Bălţi
tel. 0231 23181
fax. 0231 22348
E-mail:
Agenţia Ecologică Bălţi
tel. 0231 31174
fax. 0231 33390
E-mail:
Centrul de Sănătate
Publică mun. Chişinău
tel. 022 574406
022 574401
fax. 022 574302
Email:
Inspectoratul naţional de
patrulare. tel. 022 255481
fax. 022 255200
E-mail: [email protected]
Centrul de Sănătate
Publică mun. Bălţi
tel. 231 73215
fax. 231 73215
E-mail:
Comisariatul
de Poliţie
mun. Bălţi
tel. 231 23476
fax. 231 23476
E-mail:
Agenţii economici al mun. Chişinău
1. SA „CET-1"
2. SA „CET-2"
3. SA „Termocom"
4. SA „Fabrica de sticlă”
5. SA „Apă-Canal Chişinău”
6. SA „Edilitate"
7. SRL „Moldovatransgaz”
8. SA „Pietriş”
9. SA „Macon"
10. SA „Bucuria"
11. SA „Franzeluţa"
12. SRL „Gandas-Grup”
13. ÎM „Glass Container Company”
14. SA „Tutun CTC"
15. SA „Floare”
16. SR „Alko Kaizer”
17. SA „Efes Vitanta Moldova Brevery”
18. SA „FEC”
19. SRL „Confort”
20. SA „Carmez"
21. SA „Lusmecon” filiala ASBET
22. SA „Hidropompa”
23. SA „Fabrica de carton”
24. ÎS „Aeroportul Internaţional”
25. SA „Armo beton”
26. SA „Moldovahidromaş”
27. SA „Art Met”
28. ÎM „Moldcarton”
29. SA „Zorile”
30. SRL “Ergolemn”
31. SA “Artima”
Agenţii economici al mun. Bălţi
1. Depoul de locomotive.
2. SA „Tirex Petrol” SAC nr.23
3. SA „Produse cerealiere"
4. ÎS „Drob Metal”
5. SRL ”Lucoil Moldova”
6. ÎS „Combinatul de produse alimentare”
7. SA „Incomlac”
8. SA „CET-Nord”
9. ÎM MG „CMC-Knauf”
10. SA „Floarea soarelui”
11. IM „Regia Apa-Canal”
Agenţilor economici al or. Rezina 1. LAFARGE CIMENT (MOLDOVA) SA
Societatea civilă
Mass-media
Mass-media
Anexa 5
la ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI ZILNIC PRIVIND CALITATEA AERULUI
ATMOSFERIC PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Preşedinţia
Republicii Moldova
tel. 022 250244
fax. 022 250200
E-mail:
Prim – ministrul Republicii
Moldova
tel. 022 233572
fax. 022 237771
E-mail:
Parlamentul Republicii Moldova
tel. 022 268565, 022 268992
fax. 022 268292
E-mail: [email protected]
Ministerul
Mediului
tel. 022 204507
fax. 022 226858
E-mail: [email protected]
CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall
ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă
tel. 022 574501
fax. 022 729725
E-mail:
Serviciul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale al MAI
tel. 022 738545, 022 225440
fax. 022 738569
E-mail:
[email protected] [email protected]
Societatea civilă
Nivelul de poluare a aerului în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s.
Mateuţi (r-nul Rezina)
conform Indicelui complex al Poluării Aerului (IPA5), a.2013
Anexa 6
Repartiţia poluarea aerului atmosferic în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender,
or.Rîbniţa şi Rezina (s. Mateuţi) 13.08.13
(concentraţia medie zilnică, exprimată în CMA*)
- suspensii solide - sulfură de hidrogen
- dioxid de sulf - ozon
- monoxid de carbon - fenol
- dioxid de azot - aldehida formică
- monoxid de azot - CMA
- direcţia vîntului
*CMA - concentraţia maximă admisibilă
Anexa 7
Posturile de observaţii
- suspensii solide
– str. Calea Ieşilor
- monoxid de carbon
– str. Vladimirescu
- dioxid de azot
– str. Fîntînilor
- monoxid de azot
– str. Grenoble
- fenol
– str. Moscovei - aldehida formică
– str. Uzinelor
- CMA
- direcţia vîntului
*CMA - concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Chişinău,
19.06.13 (700 , 1300, 1900)
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
0,0
1,0
2,0
3,0
0,0
1,0
2,0
3,0
0,0
1,0
2,0
3,0
0,0
1,0
2,0
3,0
0,0
1,0
2,0
3,0
0,0
1,0
2,0
3,0
3
4
6
7
8
9
5
18
7
9
10
14
13
10
19
Anexa 8
- particule solide (PM10) - monoxid de azot
- suspensii solide - amoniac
- dioxid de sulf -sulfură de hidrogen
- monoxid de carbon - ozon troposferic
- dioxid de azot - CMA
- Postul de observaţii - direcţia vîntului
*CMA – concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, august
- acalmie (%)
Repartiţia poluării aerului atmosferic în or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina),
13.08.13 (700, 1300, 1900),
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
0
0,5
1
1,5
0
0,5
1
1,5
0
0,5
1
1,5
13
13
15
9
4
8
15
6
11
11
32
Anexa 9
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, august
- acalmie (%)
- suspensii solide
- monoxid de carbon
- dioxid de azot
- aldehida formică
- CMA
- Postul de observații
- direcţia vîntului
*CMA - concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, aprilie
- acalmie
Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Bălţi,
19.04.13 (700, 1300, 1900),
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
0
1
2
3
0
1
2
3
21
11
12
16
23
9
7
18
Anexa 10
- particule solide(PM10) - monoxid de azot
- suspensii solide - amoniac
- dioxid de sulf -sulfură de hidrogen
- monoxid de carbon - ozon troposferic
- dioxid de azot - CMA
- Postul de observații - direcţia vîntului
*CMA – concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, octombrie
- acalmie (%)
Repartiţia poluării aerului atmosferic în or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina),
25.10.13 (700, 1300, 1900),
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
0
1
2
3
4
0
1
2
3
4
0
1
2
3
4
13
13
10
9
9
20
15
5
9
23
Anexa 11
- suspensii solide
- monoxid de carbon
- dioxid de azot
- fenol
- aldehida formică
- CMA - Postul de observaţii - direcţia vîntului
*CMA - concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Tiraspol,
23.12.13 (700, 1300, 1900),
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
20
14
15
15
17
7
6
6
20
Anexa 12
- suspensii solide
- monoxid de carbon
- dioxid de azot
- aldehida formică
- CMA
- Postul de observații
- direcţia vîntului
*CMA - concentraţia maximă admisibilă
ROZA VÎNTURILOR
ROZA VÎNTURILOR
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, august
- acalmie (%)
Frecvenţa (%) multianuală a direcţiei vîntului, august
Repartiţia poluării aerului atmosferic în mun. Bender,
22.08.13 (700, 1300, 1900),
(concentraţia maximă momentană, exprimată în CMA*)
0
1
2
0
1
2
0
1
2
0
1
2
N
S
V E
26
14
9
5
14 10
7
11
30
Anexa 13
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
BULETIN ZILNIC
19 aprilie 2013 CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR METEOROLOGICE
În ultimele 24 de ore vremea în republică a fost determinată de un cîmp baric cu gradienţi orizontali slabi. Influenţa sectorului cald, lipsa precipitaţiilor, inversiunea termică de la sol şi vîntul slab în orele nocturne au contribuit la acumularea poluanţilor în aer. În oraşele monitorizate s-a atestat înrăutăţirea situaţiei ecologice.
GRADUL POLUĂRII AERULUI în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-nul Rezina) Pe 18 aprilie în mun. Bălţi şi Tiraspol nivelul poluării aerului în medie pe oraş şi privind separat nocivele, conform evaluării indicilor calităţii aerului atmosferic, a fost constatat ca sporit.
Localitatea
Poluanţii
CMA*,
mg/m3,
medie
zilnică
Depăşirea
concentraţiei
medie zilnică,
exprimată în
CMA
CMA,
mg/m3,
maximă
momen-
tană
Concentraţia maximă momentană
exprimată în
CMA
mg/m3
mun. Chişinău suspensii solide 0,15 0,5 0,8
dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1
sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,1
monoxid de carbon 3 5 0,2
dioxid de azot 0,04 1,6 0,085 1,1-1,5 – la ora 1300
, 1900
(18.04), 700
(19.04),
str. Vladimirescu, 1; Fîntînilor;
Moscovei, 21; Uzinelor, 171
fenol 0,003 0,010 0,2
aldehida formică 0,003 4,2 0,035 1,0
mun. Bălţi suspensii solide 0,15 3,9 0,5 1,2-2,8 – la ora 1300
, 1900
(18.04), 700
(19.04),
str. Ştefan cel Mare, 140; Cicicalo, 8;
dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1
sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,3
monoxid de carbon 3 - 5 -
dioxid de azot 0,04 0,085 0,6
aldehida formică 0,003 2,2 0,035 0,3
mun.Tiraspol suspensii solide 0,15 0,5 0,8
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 1,0
dioxid de azot 0,04 1,2 0,085 1,1-1,3 – la ora 1300
, 1900
(18.04), 700
(19.04),
str. Ceapaev, 91
fenol 0,003 5,6 0,010 2,1-2,5 – la ora 1900
(18.04), 700
(19.04),
str. Secrier, 2; Ceapaev, 91 aldehida formică 0,003 0,035 0,2
mun. Bender suspensii solide 0,15 0,5 0,2
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 0,4
dioxid de azot 0,04 0,085 0,6
aldehida formică 0,003 1,6 0,035 0,2
or. Rîbniţa suspensii solide 0,15 0,5 0,2
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 0,2
dioxid de azot 0,04 0,085 0,5
s. Mateuţi suspensii solide 0,15 0,5 0 dioxid de sulf 0,05 0,5 0 monoxid de carbon 3 5 0 dioxid de azot 0,04 0,085 -
monoxid de azot 0,06 0,4 - oxizi de azot - - - sulfură de hidrogen - 0,008 0 ozon troposferic 0,03 0,16 0,2
* CMA – concentraţia maximă admisibilă pentru poluanţii din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi
intervale de timp, ce nu are acţiune negativă asupra mediului
PROGNOZA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC în intervalul 19.04 – 20.04.2013
3
Teritoriul republicii se va afla în sectorul cald, în condiţiile căruia se aşteaptă majorarea concentraţiilor poluanţilor în toate oraşele monitorizate. Lipsa precipitaţiilor va duce la înrăutăţirea situaţiei ecologice. Se prevede un nivel sporit al poluării aerului cu suspensii solide în mun. Bălţi şi cu fenol în mun. Tiraspol.
Recomandăm serviciilor comunale şi populaţiei să efectueze cît mai urgent curăţarea umedă a străzilor şi terenurilor adiacente.
DEBITUL DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA
Conform datelor colectate de la 17 staţii meteorologice, amplasate în teritoriul republicii, valorile debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe 18-19 aprilie s-au încadrat în limitele normei admisibile, constituind 0,07-0,17 μSv/h
* (limita de avertizare – 0,25 Sv/h). *(1 μSv/h ≈100 R/h, [Sv]SI = Sievert).
Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului Gavril Gîlcă
ex. Galina Catenco 022773614
Anexa 14
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
BULETIN ZILNIC
23 octombrie 2013 CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ÎN ASPECTUL CONDIŢIILOR METEOROLOGICE
În ultimele 24 de ore vremea în republică a fost determinată de o zonă de aer cu presiune atmosferică înaltă. Influenţa sectorului cald şi prezenţa straturilor de reţinere, care împiedică schimbul de turbulenţă al maselor de aer, au contribuit la acumularea intensivă a poluanţilor.
GRADUL POLUĂRII AERULUI în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-ul Rezina) Pe 22 octombrie în mun. Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. Mateuţi (r-ul Rezina) nivelul poluării aerului, conform evaluării indicilor calităţii
aerului atmosferic, dar în mun. Chişinău – ca sporit privind conţinutul cu dioxid de azot.
Localitatea
Poluanţii
CMA*,
mg/m3,
medie
zilnică
Depăşirea
concentraţiei
medie zilnică,
exprimată în
CMA
CMA,
mg/m3,
maximă
momen-
tană
Concentraţia maximă momentană
exprimată în
CMA
mg/m3
mun. Chişinău suspensii solide 0,15 0,5 0,6
dioxid de sulf 0,05 0,5 0,
sulfaţi solubili 0,1 0,3 0,2
monoxid de carbon 3 5 0,2
dioxid de azot 0,04 2,3 0,085 1,1-2,8 – la ora 1300
, 1900
(22.10), 700
(23.10),
str. Fîntînilor; Uzinelor, 171; Vladimirescu, 1;
Grenoble, 134; Calea Ieşilor, 21
monoxid de azot 0,4 0,06 0,2
fenol 0,003 0,010 0,8
aldehida formică 0,003 5,9 0,035 1,2-1,6 – la ora 1900
(22.10), 700
(23.10),
str. Vladimirescu, 1; Fîntînilor
mun. Bălţi suspensii solide 0,15 2,6 0,5 1,2 – la ora 1900
(22.10), str. Ştefan cel Mare, 140
dioxid de sulf 0,05 0,5 0,1
sulfaţi solubili 0,1 0,3 0
monoxid de carbon 3 - 5 -
dioxid de azot 0,04 0,085 0,7
aldehida formică 0,003 4,6 0,035 0,7
mun.Tiraspol suspensii solide 0,15 0,5 0,6
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 0,8
dioxid de azot 0,04 1,1 0,085 1,1 -1,4 – la ora 1900
(22.10),
str. Fedco, 28; Ceapaev, 91
fenol 0,003 2,1 0,010 1,3 – la ora 1900
(22.10), str. Ceapaev, 91 aldehida formică 0,003 1,3 0,035 0,2
mun. Bender suspensii solide 0,15 0,5 0,2
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 0,4
dioxid de azot 0,04 0,085 0,5
aldehida formică 0,003 1,9 0,035 0,3
or. Rîbniţa suspensii solide 0,15 0,5 0,2
dioxid de sulf 0,05 0,5 0
monoxid de carbon 3 5 0,4
dioxid de azot 0,04 1,2 0,085 0,7
s. Mateuţi suspensii solide 0,15 0,5 0,4 dioxid de sulf 0,05 - 0,5 - monoxid de carbon 3 5 0 dioxid de azot 0,04 0,085 -
monoxid de azot 0,06 0,4 - oxizi de azot - - - sulfură de hidrogen - 0,008 -
ozon troposferic 0,03 0,16 0,3
* CMA – concentraţia maximă admisibilă pentru poluanţii din atmosferă, permisă de reglementările în vigoare pentru anumite zone şi
intervale de timp, ce nu are acţiune negativă asupra mediului
PROGNOZA CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC
în intervalul 23.10–24.10.2013 Vremea va fi determinată de o zonă de aer cu presiune atmosferică înaltă. Vîntul din sectorul de sud moderat la puternic nu va contribui la acumularea intensivă a poluanţilor în aer, dar este posibilă majorarea nivelului poluării aerului atmosferic privind conţinutul de suspensii solide.
Pentru prevenirea creşterii concentraţiei periculoase a poluanţilor în aer este inadmisibilă arderea resturilor vegetale şi a deşeurilor.
DEBITUL DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA
Conform datelor colectate de la 17 staţii meteorologice, amplasate în teritoriul republicii, valorile debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe 22-23 octombrie s-au încadrat în limitele normei admisibile, constituind 0,06– 0,18 μSv/h.
* (limita de avertizare – 0,25 Sv/h) *(1 μSv/h ≈100 R/h, [Sv]SI = Sievert).
Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului Gavril Gîlcă
ex. Galina Catenco 022773614
Anexa 15
- 121 -
BIBLIOGRAFIE
1. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996 - 1998), Chişinău, 1999;
2. Legea privind protecţia aerului atmosferic, Chişinău, 1997;
3. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, Chişinău, 1998;
4. Anuarul IES – 2009, Chişinău, 2010;
5. Руководящий Документ, Руководство по контролю загрязнения атмосферы
52.04.186-89 Госкомитет СССР по метеорологии. - М. 1991;
6. Gh. Duca,V. Cazac, G. Gîlcă; „Poluanţi Organici Persistenţi”, Chişinău, 2004;
7. Colaborarea transfrontalieră Moldova – România, Chişinău, 1999; p.121;
8. Data quality 2003, quality assurance and field comparisons (Norwegian Institute for
Air Research) Raport 6/2005;
9. Air Monitoring Station. Anual Report 1999;
10. Охрана природы атмосферы. Руководство по прогнозу загрязнения воздуха;
11. РД 52.04.306-92. – Санкт - Петербург: Гидрометеоиздат, 1993;
12. Регулирование выбросов при неблагоприятных метеорологических условиях.
Методические указания. РД 52.04.52-85. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1987;
13. Сонькин Л.Р. Синоптико-статистический анализ и краткосрочный прогноз
загрязнения атмосферы.- Ленинград: Гидрометеоиздат,1991;
14. Берлянд М.Е. Современные проблемы атмосферной диффузии и загрязнения
атмосферы. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1975;
15. Климатические характеристики условий распространения примесей в атмосфере;
16. Справочное пособие. – Ленинград: Гидрометеоиздат,1983;
17. Справочник по климату СССР. Выпуск 11. Ветер. - Ленинград,
Гидрометеоиздат,1966;
![SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT - old.meteo.mdold.meteo.md/monitor/anuare/2012/anuarsol_2012.pdf · 4 Dibenz[A,H]Antracen Fluoranten Fluoren Indeno[1,2,3-C,D]Piren Fenantren Piren](https://static.documente.net/doc/80x56/5e13f382973f755996385b6b/serviciul-hidrometeorologic-de-stat-oldmeteomdoldmeteomdmonitoranuare2012anuarsol2012pdf.jpg)
