+ All Categories
Home > Documents > Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice...

Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice...

Date post: 15-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
123
Introducere Orice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul de productie capital, cu inca un factor esential, factorul munca. Acest factor se procura prin intermediul pietei, piata muncii constituindu-se astfel, intr-un subsistem al economiei de piata. Pe aceasta piata functioneaza cererea si oferta, se formeaza un pret, dar toate acestea se manifesta in functie de specificul determinat de obiectul tranzactiilor de pe aceasta piata. In cadrul pietei muncii se intalnesc cei ce poseda factorul de productie capital cu cei care detin factorul de productie munca. Piata muncii este influentata de factori de ordin demografic, social-politic, psihologic etc. Factorul demografic influenteaza in mod special oferta de munca, populatia tarii fiind “rezervorul” care alimenteaza permanent aceasta piata. Dar, pe piata muncii, subiectii ofertanti nu sunt toti cetatenii unei tari. In primul rand trebuie luat in consideratie factorul varsta, cele doua limite inferioare si superioare, ceea ce contureaza notiunea de “populatie apta de munca” Pentru analiza economica, o mare importanta o prezinta structurarea pietei muncii, ea permitand cunoasterea proportiilor in care se folosesc resursele de munca, ca urmare a repartizarii lor, in functie de cerere si oferta, pe diferite ramuri si subansambluri ale activitatii economice: agricultura, industrie, servicii etc., ceea ce indica 3
Transcript
Page 1: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Introducere

Orice activitate economica, in conditiile economiei de piata

asociaza, in mod obiectiv, factorul de productie capital, cu inca un factor

esential, factorul munca. Acest factor se procura prin intermediul pietei,

piata muncii constituindu-se astfel, intr-un subsistem al economiei de

piata.

Pe aceasta piata functioneaza cererea si oferta, se formeaza un

pret, dar toate acestea se manifesta in functie de specificul determinat

de obiectul tranzactiilor de pe aceasta piata.

In cadrul pietei muncii se intalnesc cei ce poseda factorul de

productie capital cu cei care detin factorul de productie munca.

Piata muncii este influentata de factori de ordin demografic, social-

politic, psihologic etc.

Factorul demografic influenteaza in mod special oferta de munca,

populatia tarii fiind “rezervorul” care alimenteaza permanent aceasta

piata. Dar, pe piata muncii, subiectii ofertanti nu sunt toti cetatenii unei

tari. In primul rand trebuie luat in consideratie factorul varsta, cele doua

limite inferioare si superioare, ceea ce contureaza notiunea de

“populatie apta de munca”

Pentru analiza economica, o mare importanta o prezinta

structurarea pietei muncii, ea permitand cunoasterea proportiilor in care

se folosesc resursele de munca, ca urmare a repartizarii lor, in functie

de cerere si oferta, pe diferite ramuri si subansambluri ale activitatii

economice: agricultura, industrie, servicii etc., ceea ce indica nivelul

tehnologic din economia tarii si in general, gradul ei de dezvoltarte

economica.

Principalul scop urmarit pe piata muncii este ajungerea la o stare

de echilibru intre principalele componente. In momentul in care nu se

atinge stare de echilibru apare fenomenul de somaj.

3

Page 2: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Analiza acestui fenomen, cauzele si modalitatile de combatere

prezinta un mare interes pentru intreg sistemul economic al unui stat.

4

Page 3: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE

1.1.Conceptul si trasaturile pietei muncii

Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul

ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in

general.

Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui

bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor

de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopol-

monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopol-

oligopson. Totodata, fiind principala componenta a pietei factorilor,

structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale

celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. Ca

si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si

monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum.

Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori ponderea cea

mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare

pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima

instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de

distribuire a acestor bunuri.

In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care

tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital)

in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de

vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere

intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza

cererea si oferta de munca.

Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii

cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici

5

Page 4: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Agentii economici1 intalniti pe piata muncii sunt:

a) ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de

capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit

pret stabilit de piata;

b) cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca,

intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura

activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-

salariul;

c) intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o

gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in

contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor

solicita un pret.

Rezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in

contractul de angajare si in salariu. Deci, piata fortei de munca sau

a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand

forta de munca si din angajamentele care fac posibila desfasurarea

acestor activitati.

Acesti indivizi beneficiaza de timp liber si de timp de munca. Din

punct de vedere economic timpul liber reprezinta timpul cheltuit in alte

activitati decat cea economica(munca). In timp ce primul permite

dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite

obtinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea trebuintelor de

consum. La randul sau, venitul este impartit intre consum si economii,

care la randul lor include in final si investitii productive.

In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie

de functii:

a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu

volumul si structura cererii de munca;

indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a doi

11V. Ionescu, E. Gavrilă, - “Elemente de Macroeconomie”, Bucureşti, Editura Economică, 1999.

6

Page 5: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor

agenti economici diferiti;

o alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele

ei influenteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice

pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul. Pe langa

aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura

mixta, economico-sociale, prin intermediul carora contribuie la

asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la

orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea

mainii de lucru.

Piata muncii (cererea si oferta de munca) se desfasoara in trepte

sau faze.

Intr-o prima faza are loc formarea conditiilor generale de angajare

a salariatilor (se manifesta tendinta de formare a salariilor la nivel

macroeconomic sau pe segmente mai mari de piata).

In continuarea acesteia, urmatoarea faza are loc la intalnirea in

termeni reali a cererii si a ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete

ale firmelor si salariatilor (potentiali).

Oferta de munca constituie deci acele resurse de munca, ce se

incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului remunerarii.

Aceasta se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in

angajarea ca salariati.

Cererea de munca pleaca de la nevoia de servicii-munca din

partea utilizatorilor acesteia, dar conditia esentiala a transformarilor de

munca in cererea de munca este remunerarea sau salarizarea ;

aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.

Cererea si oferta de munca sunt intr-o relatie de interdependenta

cu dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile

activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de

7

Page 6: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

fenomenele si procesele social demografice. Aceste inter dependente

multiple sunt sugerate de urmatoarea schema1:

Putem spune ca piata muncii are un caracter specific care poate fi

pus in evidenta prin urmatoarele aspecte:

pe termen scurt cererea de munca este invariabila deoarece

crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatilor

existente si initiere altora noi, probleme care nu se pot realiza intr-un

timp scurt;

de asemenea ,oferta de munca se formeaza in decursul unui

orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie ajunge la

varsta legala de munca si se instruieste;

oferta de munca isi pune amprenta asupra modului de

satisfacere a cererii de munca;

mobilitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acesteia,

oamenii sunt atasati mediului social-economic in care sau format si

1 N.Dobrota, “Economie politica’, Bucuresti, Editura Economica, 1997, pag. 384.

8

SALARIZAREA

PIAŢA MUNCII

ŞOMAJ: - exces de oferta- deficit de oferta

Populaţia

InapţiApţi

Statutulsocial

alfemeii

Soldulmigraţiei interna-ţionale

Populaţia cu vârsta de

muncă

Activităţisocial-economice

Schimbări calitative

Export

Investiţii

Consum finalNatura Muncă Capital

Durata muncii

Producţia vizată

Populaţia activă

disponi-bilă

REMUNERAREA

OFERTA DE

MUNCĂ

CERERE DE

MUNCĂ

Figura 1.1 Piata muncii-procesele demografice-dezvoltare

culturala

Page 7: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

unde traiesc; avantajele economice oferite de alte zone (localitati ) nu

isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamenilor

spre noi locuri de munca;

oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici

(varsta, starea sanatatii, psihologia oamenilor);

eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre

structurile acestora fac ca substituirea intre diferitele ei

componente sa fie redusa.

“Piata contemporana a muncii este o piata contractuala,

participativa, in care negocierea si contractul sunt instrumente

fundamentale dereglare a cererii si ofertei de munca”. Procesele de

ocupare si utilizare sunt ajustate si cu ajutorul altor mecanisme, aflate

la dispozitia persoanelor fizice, persoanelor juridice si a statului. Insa

piata muncii, prin propriile mecanisme actioneaza in stransa corelatie

cu miscarea cererii si a ofertei pe celelalte piete. Aceasta evolutie

apare ca urmare a manifestarii unei serii de factori:

a) extinderea sistemului de reglementari si legi care ordoneaza

si disciplineaza raporturile dintre agentii economici pe piata muncii;

b) organizarea agentilor economici, a salariatilor si a

intreprinzatorilor. Cresterea gradului de sindicalizare are un puternic

impact asupra ocuparii, marimii si miscarii salariului, ale duratei muncii

si protectiei sociale;

c) extinderea sistemului de negocieri, de la nivelul de firma si

pana la nivelul national, in reglarea unor probleme ale ocuparii si, mai

ales, a celor referitoare la salariul minim garantat, la impartirea sporului

de productivitate, la conditiile de munca si protectie sociala;

d) elaborare de politici de ocupare ce sunt promovate la nivelul

firmelor si colectivitatilor locale si adancirea segmentarii pietei muncii;

e) interventia activa, directa sau indirecta, a statului pe piata

muncii si in situatii deosebite, extraeconomice, dintre cele mai diverse,

9

Page 8: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

pentru a sustine, dupa caz, oferta sau cererea de munca, si asigurarea

protectiei sociale a categoriilor defavorizate de lucratori.

In lucrarea sa “Teoria generala a ocuparii, dobanzii si a banilor”

Keynes a pus bazele macroeconomiei moderne prin raspunsurile pe

care le-a dat cu privire la privire la problemele amintite mai sus. Keynes

a explicat crizele cu ajutorul modelului cererii agregate, avantul

economic prin dezvoltarea productiei de masa in ramurile moderne ale

economiei, ale caror bunuri sunt mult cerute pe piata, iar depresiunea

economica prin scaderea cererii de investitii. Astfel el propune folosirea

tuturor masurilor de politica fiscala anticiclica, in vederea reducerii

fluctuatiilor ciclice din economie.

In anii ’50, economistul american Milton Friedman a pus bazele

“teoriei monetariste”, conform careia politica monetara are un rol

hotarator in determinarea si comportamentul nivelului productiei

(venitului) si al preturilor, iar etapele de depresiune economica prin care

au trecut majoritatea tarilor lumii au fost generate de o politica

monetara neadecvata. De aici apare concluzia ca numai o politica

monetara expansionista ar putea stimula cererea si oferta de bunuri si

servicii. Astfel Friedman propune o serie de masurii de politica monetara

anticiclica, in scopul reducerii fluctuatiilor ciclice din economie.

Cea mai buna solutie in realizarea unui grad inalt de ocupare a

fortei de munca ar fi acela de comparare a solutiei propuse de Keynes

cu cea propusa de Friedman avand loc aparitia unei solutii mixte.

Orice economie1 nu functioneaza la parametrii normali daca nu se

reduc continuu productii si venituri tot mai marii si daca nu se asigura o

tot mai buna ocupare a fortei de munca. Somajul si capacitatile de

productie nefolosite in crestere, sunt datorate faptului ca productia nu

creste pe masura potentialului sau, numit si “output potential”. Prin

“output potential” intelegem de fapt PNB real care il poate produce

1 M. Bacescu, A. Bacescu, “Macroeconomie.Bazele macroeconomiei”, Bucuresti, Editura All, 1997, pag. 287.

10

Page 9: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

societatea in conditiile ocuparii integrale a fortei de munca, adica in

conditiile unui somaj de maxim 5%. Diferenta dintre output potential si

output real, reprezinta “golul PNB real” sau subproductia reala. Evitarea

supraproductiei se face numai cu o politica fiscala si monetara

expansionista pentru a creste cererea agregata. O cerere excesiva

inseamna o crestere exagerata a preturilor si veniturilor banesti, adica

inflatie, aducand castiguri foarte mici in productie si in venitul real.

Astfel rezulta ca obiectivul unei politicii mixte, stabilizatoare il

reprezinta minimizarea variatiilor cererii, adica realizarea unei cat mai

bune concordante intre realizarea sporului cererii si potentialul productiv

al economiei.

Rezultatul acestei politici mixte, trebuie sa fie minimizarea

deviatiilor de la un trend crescator, nu la o medie fixa, deoarece, in orice

economie ce se dezvolta, cererea trebuie sa creasca continuu in scopul

de a mentine o utilizare cat mai completa a capacitatilor de productie si

a fortei de munca, in conditiile mentinerii unor preturi cat mai stabile.

Printr-o utilizare integrala a fortei de munca se ajunge la

reducerea deficitelor bugetare conducand chiar la un surplus bugetar al

ocuparii in totalitatea fortei de munca. Surplusul bugetar reprezinta

practic scopul oricarei politici stabilizatoare. Aceasta politica trebuie sa

realizeze cresterea output-ului potential, care sa conduca la cresterea

ocuparii fortei de munca si a cererii agregate.

Pot aparea o serie de factori perturbatori ai ocuparii fortei de

munca si anume:

politicianul - care ori elibereaza o politica monetara sau fiscala

eronata ce are efecte inverse decat ce se astepta, ori elaboreaza o

politica justa de reducere a ratei somajului si de imbunatatire a

mersului economie in perioadele dinaintea alegerilor;

11

Page 10: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

schimbari in conditiile de productie . De exemplu o crestere sau o

scadere brusca si semnificativa a pretului unui factor de productie pe

piata mondiala, pot determina importante dereglari economice;

modificari neprevazute, din ratiuni de politica sociala, sau din

alte ratiuni neeconomice, ale cheltuielilor guvernamentale;

modificarea aporturilor – cresterea acestuia determinata de o

crestere brusca a cererii din strainatate pentru produsele romanesti,

duce la o crestere a veniturilor, asa cum o scadere a acestei cereri

poate diminua veniturile;

modificarea brusca a dorintelor de consum ale populatiei;

modificarea cheltuielilor investitionale , fara a fi generata

neaparat o ratiune economica;

modificarile spontane in cererea de bani din sectorul privat,

devine un factor perturbator al activitatii economice;

comportarea salariilor .

O politica de ocupare integrala a fortei de munca nu se poate

realiza cu usurinta Ocuparea integrala a fortei de munca, nu poate fi

atinsa decat in tarile foarte dezvoltate si pentru o perioada scurta de

timp, datorita fluctuatiilor economice care isi spun cuvantul in cadrul

ciclului afacerilor.

1.2. Criterii de clasificare a pietei muncii

Structura interna a pietei muncii are un caracter deosebit de

complex, ceea ce a permis formularea concluziei dupa care nu exista o

unica piata a muncii la scara economiei nationala. in interiorul ei se

identifica mai multe segmente de piata. “Segmentarea pietei reprezinta

totalitatea tehnicilor de functionare a unei populatii date si care

urmaresc construirea unor grupuri de componenti ce satisface o

anumita conditie de clasificare, in functie de criteriile considerate”.

12

Page 11: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Segmentarea pietei muncii este determinata atat de motive

economice, de caracteristici ale fortei de munca (nivel de instructie,

calificare, mobilitate profesionala), cat si de aspecte institutionale

(reglementarea raporturilor de munca , gradul de organizare sindicala).

in general se manifesta bariere in calea trecerii de la un segment la

altul, mobilitatea fortei de munca se manifesta mai ales in interiorul

fiecarui segment, si, limitat, intre diferite segmente, iar salariile nu sunt

rezultatul manifestarii libere a fortelor pietei, ele fiind efectul unor factori

sociali, politici si institutionali cu exprimari specifice pe fiecare segment

de piata a muncii. Se stie ca in general piata muncii se structureaza si

functioneaza la nivelul unitatilor economice individuale, la cel al

ramurilor economiilor tarilor, ca si la nivelul mondial. In cele ce

urmeaza vom incerca sa prezentam o clasificare a fortei de munca

dupa anumite criterii.

Dupa cadrul (locul) desfasurarii relatiilor de schimb se distinge:

piete locale, regionale, nationale, internationale si piata mondiala.

La nivel local, in Romania, piata muncii este reglementata si

supravegheata prin intermediul Oficiilor de forta de munca si somaj si

a punctelor de lucru organizatiilor mai mici a oficiilor de forta de munca

si somaj. La nivelul judetean si actorul principal care reglementeaza

cadrul legal in care se manifesta fenomenele si procesele pe piata

muncii il reprezintata de agentiile pentru ocupare si reconversie

profesionala.

La nivelul regional si national actorii implicati in administrarea

pietei muncii sunt diferitele agentii de plasare a fortei de munca, precum

si diferitele organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Insa

principalul organism care supravegheaza si reglementeaza

desfasurarea activitatii pe piata muncii il reprezinta Ministerul Muncii si

Solidaritatii Sociale.

13

Page 12: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Economia mondiala consta din (toate) economiile nationale

autonome si specializate, legate intre ele prin schimburi de bunuri

materiale si servicii.

Piata mondiala reflecta totalitatea relatiilor in legatura cu schimbul

de marfuri corporale sau incorporale intre tari, relatii devenite obligatorii

si permanente pentru existenta acestora. Notiunea respectiva are deci

un sens economic si nu unul geografic, politic sau religios.

Existenta unor resurse naturale diferite de la o tara la alta (ca

potential general si ca marime relativa rezulta din corelatia cu populatia)

a facut posibila si necesara specializarea tarilor in functie de resursele

detinute. Aceasta la randul ei, a condus la “exportul” de capital uman ce

depaseste o parte din cererea interna si, ca efect al acestuia, s-a impus

nevoia de a importa capital uman necesar in anumite domenii ale

activitatii.

Distingem astfel dupa forma de proprietate: sectorul public,

sectorul privat si sectorul mixt.

Sectorul public reprezinta forta de munca ocupata in proprietatea

statului central, in proprietatea administratiilor locale, precum si

persoanele angajate in intreprinderile cu capital integral al statului.

Sectorul privat-particular este format din proprietatea

individuala, individual-asociativa, privat-particulara de familie, privat

asociativa. Forma principala actuala de proprietate este cea privat-

asociativa, organizata sub forma unor proprietati de capital, in care

proprietarii, fie ca utilizeaza salariati nonproprietari, fie ca ei insisi sunt

participanti la activitatea economica.

Sectorul mixt consta din combinarea ambelor forme de

proprietate: publica si privata.

Permanenta competitie intre formele de proprietate se manifesta

in participarea lor la procesul concurential general. In baza acestui

proces, ponderea si rolul diferitelor forme de proprietate se modifica in

14

Page 13: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

functie de dezvoltarea generala a tarii, de optiunile politice ale

popoarelor. Oricum, sensul pozitiv al evolutiilor respective, al modificarii

diferitelor forme de proprietate este dat de progresul economico-social,

de progresul factorilor de productie si de eficienta folosirii lor.

O alta clasificare ar fi cea dupa sectoarele in care se desfasoara

activitatea economica. Distingem trei sectoare si anume: primar,

secundar si tertiar. Acestea se impart la randul lor in mai multe ramuri

de activitate si anume: ramura agricola, cea industriala si serviciile

economice din Romania. Principalele categorii de activitati sunt

urmatoarele:

agricultura, silvicultura si exploatarea forestiera;

industriala si anume cea extractiva, prelucratoare, energie

electrica si termica;

constructii;

comert si turism;

transport, depozitare, posta de telecomunicatii;

activitati financiare, bancare si de asigurari;

tranzactii imobiliare si de servicii;

administratie publica;

invatamant, sanatate si asistenta sociala;

alte activitati ale economiei nationale

Se remarca clasificarea in functie de structura si specializarea

personalului pe meserii si profesii si anume: muncitor, miner, electrician,

profesor, inginer, economist etc.

In general, in functie de nivelul de pregatire al salariatilor si efortul

pe care il depun in activitatea pe care o desfasoara, proprietarii ii

remunereaza pe acestia.

Dupa gradul de organizare a ofertei de munca distingem doua

tipuri de piete si anume:

piata muncii sindicalizata;

15

Page 14: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

piata muncii nesindicalizata.

Pe piata muncii sindicalizata, unele decizii privind oferta de munca

sunt luate in mod colectiv. Sindicatele incheie contracte colective de

munca in care este prevazut adeseori cine poate ocupa un anumit post

si care sunt conditiile de lucru. De asemenea, sindicatele pot hotari

declansarea unei greve, retragerea completa a ofertei de munca cu

scopul de a ajunge la o intelegere mai buna cu patronatul.

Pe piata muncii nesindicalizate, angajatii nu sunt reprezentati in

negocierea conditiilor de munca si al salarizarii. De aceea, pot aparea

anumite discriminari salariale intre angajatii care sunt reprezentati

sindical si cei nereprezentati sindical, chiar daca munca prestata de

acestia este identica.

1.3 Modele de piata a muncii

Caracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat.

Astfel functia majora a acesteia este de a asigura activitatile economico-

sociale cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea

necesare.

Caracteristicile marfii ce circula pe aceasta piata, precum si

raporturile persoanelor ce participa la schimb vor fi caracterizate prin

urmatoarele1:

piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si

sensibilitate, ea interconditionandu-se atat cu echilibrul economic

general, cat si cu cel social-politic;

ea este o piata organizata si mai puternic reglementata;

mecanismele acestei piete au un grad mai ridicat de

1 N. Dobrotă, – Economie Politică, Bucureşti, Editura Economică, 1997, pagina 394

16

Page 15: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

imperfectiune; de pilda, salariul nu reprezinta unica si adesea,

principala parghie de reglare a ocuparii si utilizarii resurselor de

munca.

La sfarsitul anilor ‘60, majoritatea analistilor economici au

concluzionat ca nu poate exista o singura piata a muncii la scara

oricarei economii nationale. Aceasta presupune:

- existenta mai multor segmente ale pietei muncii;

- bariere in calea trecerii de la un segment la altul;

- manifestarea mobilitatii fortei de munca mai ales in

limitele fiecarei piete si mult mai putin intre diferitele segmente;

- salariile se formeaza si sub influenta unor factori sociali,

politici, institutionali.

Segmentarea pietei reprezinta totalitatea tehnicilor de fractionare a

unei populatii date si care urmaresc constituirea unor grupuri de

componenti ce satisface o anumita conditie de clasificare, in functie de

criteriile considerate.

Initial, segmentarea pietei muncii a fost expresia unei scheme

dualiste a sistemului economic real, acesta transformandu-se ulterior in

mai multe segmente.

Punctul de pornire in teoria segmentarii pietei de munca este

admiterea ipotezei existentei unui sistem economic dualist, structurat in

doua sectoare:

- sectorul primar (central) al marilor intreprinderi

- sectorul secundar (periferic) al intreprinderilor supuse

concurentei intre care apare o relatie de interdependenta.

Deci, segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin

folosirea mai multor criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu

existand diferite genuri de piete ale muncii. Astfel, se constata cel putin

urmatoarele criterii:

a) dupa forma de proprietate – piata muncii a sectorului privat si

17

Page 16: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

piata intreprinzatorilor publici, in general piata sectorului public;

b) dupa dimensiunile utilizatorilor de munca – piata muncii din

partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi;

c) dupa gradul de organizare a ofertei de munca – piata

nestructurala a salariatilor liberi si piata salariatilor sindicalizati.

Astfel apare:

piata primara a muncii - compusa din angajamentele oferite

de intreprinderi mari si / sau sindicate, iar caracteristicile sale pot fi

sintetizate astfel: salarii inalte, posibilitati de promovare si siguranta

locului de munca.

piata secundara a muncii - definita prin locuri de munca slab

platite si instabile, cat si de existenta discriminarilor.

In general, segmentul primar al pietei muncii este asociat cu

componenta stabila a cererii de bunuri si servicii, in timp ce segmentul

secundar este legat mai ales de componenta variabila a cererii.

Concluzionam ca unul dintre principalii factori ai segmentarii pietei

muncii ar fi variatia in timp a cererii de bunuri sub aspect, atat cantitativ

cat si structural.

In Statele Unite ale Americii s-au conturat in practica si sunt

reflectate teoretic trei sectoare ale economiei cu manifestari specifice:

economia de centru, intreprinderile periferice, economia alternativa.

Unitatile economice de centru se caracterizeaza printr-un grad

inalt de sindicalizare, prin niveluri de salarii peste media nationala,

corelate cu productivitatea muncii superioara, de asemenea, peste

productivitatea nationala.

Intreprinderile periferice sub raport economic sunt de talie mica si

mijlocie, fiind angajate intr-o concurenta foarte dura. Produsele lor

incorporeaza multa munca, a carui productivitate este redusa.

Sindicalizarea este aici ca si inexistenta, iar salariile sunt mai mici decat

media.

18

Page 17: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Economia clandestina, lipsite de orice regula, cuprinde diversele

forme de activitate neoficiala, fara forme stabile de realizare – si adesea

ilegale cu o insecuritate totala a salariatilor.

Orice agent economic (intreprinzator) are ca scop reducerea

costurilor, maximizarea profitului si sporirea flexibilitatii ofertei, astfel

incat strategia intreprinzatorului se lanseaza pe segmentarea pietei

muncii.

Astfel salariatii cu cea mai buna calificare, indiferent de evolutia

conjuncturii vor fi pastrati de catre firma. Ceilalti sunt angajati si

concediati in functie de variatia volumului activitatii. Rezulta, anumite

componente ale ofertei de munca sunt nevoie sa se adapteze, mai mult

decat alti factori de productie, la cerintele pietei. Aceasta strategie se

aplica de regula in structura interioara a firmei. De regula, mai intai se

incearca modificarea organizarii interne a firmei si apoi ajustarea

procesului de angajare-concediere de lucratori. In consecinta au loc

schimbari si in profilul de calificare, in conditiile de munca si de

polarizare a diferitelor categorii de lucratori.

Strategiile antreprenoriale de ocupare tind spre mentinerea

segmentului secundar al pietei muncii, deoarece se asigura o sporire a

adaptabilitatii intrepatrunderii la variatiile conjuncturii. Aceasta implica

utilizarea unor mijloace diverse, ce include metode de polarizare

specifice si forme noi de ocupare si care au ca obiective multiple:

- reducerea deficitului de munca;

- asigurarea de locuri de munca;

- omogenitatea personalului propriu.

Cu toate ca piata muncii se caracterizeaza, ca si piata bunurilor,

printr-o concurenta imperfecta, ea poate fi privita si analizata ca o piata

cu concurenta perfecta. Scopul acestei analize il constituie cunoasterea

mecanismului ei concret de functionare. Datorita diferentelor foarte mari

existente intre profesii, ocupatii, nivel de calificare, locuri de munca, etc.,

19

Page 18: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

intre diferentele industriei si firme, unde este utilizata forta de munca, in

viata economica exista mai multe tipuri de piata a muncii. Pentru

intelegerea mecanismelor de determinare, pe aceste tipuri concrete de

piata, a marimii salariului si cantitatii de piata ceruta si oferita, trebuie sa

pornim de la premisa unei concurente perfecte.

Modelul concurentei perfecte presupune urmatoarele conditii:

toti lucratorii au acelasi nivel de calificare;

exista o concurenta absolut libera atat intre ofertanti, cat si

intre intreprinzatori;

exista un sistem informational perfect privind cererea si oferta

de munca;

nu exista nici o restrictie in schimbarea locurilor de munca de

catre lucratori si, in modificarea numarului locurilor de munca, de catre

intreprinzatori;

nu exista nici o deosebire intre conditiile ofertei diferitelor

locuri de munca.

In acest cadru, concurenta dintre ofertanti determina scaderea

salariului, iar concurenta dintre intreprinzatori cresterea salariului. Ca

rezultat, marimea acestuia este determinata de raportul dintre cele doua

forte ale pietei si anume la nivelul la care cantitatea ceruta este egala cu

cea oferita.

Acest model de piata se caracterizeaza prin:

numarul mare al firmelor care concura intre ele in vederea

obtinerii unui anumit tip de factor de munca;

numarul mare de muncitori calificati, cu calitati si abilitati

identice, care-si ofera serviciile in mod independent si individual;

imposibilitatea influentarii ratei salariului pe piata de catre

firme sau de catre lucratori.

20

Page 19: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Figura 1.2. Cererea si oferta de munca pe o piata cu concurenta perfecta

In figura 1.2 se prezinta cererea si oferta de munca de pe o piata

cu concurenta perfecta, unde Qme, reprezinta numarul de lucratori

angajati, iar Se constituie salariul de echilibru. Avand in vedere acest

model, daca salariul ar fi la nivelul S1, ar exista un surplus de oferta, iar

la nivelul S2 un numar insuficient de lucratori. In ambele cazuri salariul

tinde spre echilibru. In acest model nici un intreprinzator nu poate

modifica marimea salariului, deci toate firmele trebuie sa plateasca

acelasi salariu.

Daca o firma acorda un salariu mai mare decat Se, ea

inregistreaza pierdere de profit, iar daca acorda un salariu mai mic

decat Se, exista pericolul sa ramana fara angajati. In ambele cazuri

rezultatul nu poate fi decat falimentul ori parasirea sectorului in care

opereaza respectiva firma.

Pentru a evita aceste efecte, firma trebuie sa indeplineasca

cerintele prezentate de urmatoarea figura 1.3

21

Page 20: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Figura 1.3 Realizarea salariului de echilibru

- adica sa plateasca salariul de echilibru (Se), iar numarul

lucratorilor angajati sa fie Qme. Se constata ca pentru firma oferta de

munca este perfect elastica, constituind, totodata, si costul marginal al

acestui factor de productie (CMF), iar cererea este reprezentata de

venitul marginal produs de munca (VMP).

Modelul de piata monopolist presupune ca toata forta de munca

sa fie reprezentata de un sindicat care apara interesele lucratorilor dintr-

o anumita categorie profesionala sau interesele tuturor lucratorilor, dintr-

o anumita industrie. Principalul rol al sindicatului este cresterea in

anumite limite, a salariului, in scopul cresterii sau cel putin mentinerii la

un anumit nivel a bunastarii economice a membrilor uniunii sindicale.

Desigur ca, o crestere a pretului muncii poate avea loc numai in

conditiile in care, se produc modificari in cererea si oferta de munca. Pe

piata muncii sindicatele nu pot influenta decat in mica masura cererea

de munca, deoarece aceasta depinde de situatia de pe piata bunurilor,

de raportul dintre cererea si oferta de pe aceasta piata, de evolutia

pretului de pe piata diferitelor resurse economice, precum si de

conditiile productiei. Alaturi de aceste conditii o importanta deosebita o

reprezinta nivelul si rata de crestere a productivitatii muncii.

Pe acest tip de piata, cererea poate fi considerata o variabila

independenta de puterea monopolista, exercitata de sindicat ca si in

22

Page 21: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

cazul monopolului producerii unui anumit bun. Cu toate ca nu dispun de

parghii directe de influentare a cererii de munca, sindicatele pot apela la

metode indirecte de exercitare a puterii monopoliste, cum ar fi sprijinul

acordat politicii protectioniste a guvernului, de exemplu cresterea

tarifelor vamale pentru bunurile similare importate. Totusi, este o

influenta scazuta, deseori nesemnificativa, rezultatul fiind mai degraba

stoparea declinului decat cresterea cererii pe piata muncii.

Rezulta ca, la o oferta data de munca, majorarea salariului – prin

cresterea cererii depinde de politica patronatului si nu de cea a

sindicatului, chiar daca acesta dispune de o putere monopolista. In

schimb, sindicatele pot reduce oferta de munca si realiza, pe aceasta

baza, o majorare a salariului, recurgand de regula, la doua metode.

Prima, este o metoda prin care sindicatele pot obtine o crestere a

salariului, o constituie restrangerea directa a ofertei de munca. In acest

sens, ele pot initia o serie de masuri cum ar fi:

reducerea numarului maxim de ore de munca pe saptamana;

limitarea numarului maxim al membrilor sindicatului;

refuzul de a acorda aviz favorabil de munca lucratorilor

nesindicalisti, etc.

Aceste efecte pot fi evidentiate cu ajutorul urmatoarei reprezentari

grafice (figura 1.4).

Figura 1.4

23

Page 22: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Rezulta ca urmare a reducerii ofertei de la O0 la O1, cantitatea de

munca angajata scade de la Qm0 la Qm1, iar salariul creste de la S0 la

S1.

O alta metoda de crestere a salariului o constituie restrangerea

indirecta a ofertei de munca. (Figura 1.5.).

Figura 1.5

Presupunem ca, in urma acordului dintre sindicat si patronat, se

stabileste un salariu minim la nivelul S1, care este mai mare decat

salariul de echilibru (Se), format pe baza raportului dintre cerere si

oferta pe piata muncii.

Ca rezultat al faptului ca acest salariu minim nu poate fi micsorat,

cantitatea de munca angajata se reduce de la Qme la Qm1. Deci, creste

numarul lucratorilor care cauta un loc de munca, crestere reprezentata

de diferenta Qm2 si Qm1. Sansa acestor lucratori de a gasi un loc de

munca scade si mai mult in conditiile aplicarii primei metode, de

restrangere directa a ofertei de pe piata muncii.

Modelul de piata cu concurenta de monopson1 se

fundamenteaza pe urmatoarele premise:

1 V. Ionescu, E. Gavrilă, – Elemente de macroeconomie, Bucureşti, Editura Economică, 1999, pagina 141

24

Page 23: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

- factorul munca angajat de firma monopsonica reprezinta

o cota importanta din intreaga oferta de munca de pe piata;

- tipologia factorului munca ramane relativ nemodificata,

chiar daca procesul tehnic duce la aparitia de noi meserii si chiar

calificari;

- rata salariilor platite variaza direct cu numarul de lucratori

angajati.

In cazul monopsonului, ambele oferte de factori de munca, la nivel

individual si de piata, vor fi identice, curba ofertei avand panta

crescatoare (Figura 1.6)

Figura 1.6 Rata salariului si factorul munca pe o piata de tip monopson

In figura 1.6. curba CML se situeaza deasupra curbei OL. Egaland

curba costului marginal cu cea a cererii de factor munca (in punctul A),

monopsonul va angaja un numar L1 de lucratori (spre deosebire de L2,

in situatia unei piete concurentiale libere) si va plati o rata a salariului S1

(mai mica decat cea de pe piata libera S2).

25

Page 24: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL 2. MECANISMUL DE FUNCTIONARE A PIETEI MUNCII

2.1. Cererea de munca

2.1.1. Trasaturile cererii de munca

“Munca”, pentru un economist, este rezerva de resurse umane,

atat fizice cat si mentale, care este disponibila a fi implicata in productia

de bunuri si servicii. Rezerva de munca depinde de doua lucruri:

(a) totalul fortei de munca disponibile, adica intreaga populatie mai

putin categoriile populatiei care muncesc;

(b) numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita

sa munceasca.

Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane

(de acea speta) pe care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un

tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada

considerata.

Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata

provenind din cererea pentru bunuri si servicii. In cazul muncii aceasta

are ca rezultat o curba a cererii care este descrescatoare in maniera

obisnuita; mai multa forta de munca va fi ceruta daca pretul ei este mai

mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana neschimbate.

In general forta de munca depinde de doi factori:

a) productivitatea marginala a muncii;

b) conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile

conjuncturale si previziunile privind marimea cererii globale.

26

Page 25: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

La un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare

tehnologica, intre volumul resurselor de munca utilizate si volumul

productiei se stabileste o anumita relatie. Potrivit legii randamentelor,

fiecare unitate consumata din factorul de munca are o contributie din ce

in ce mai mica la realizarea productiei1. In Figura 8. se observa ca,

pentru cele 10 unitati de munca, salariul este de 20 $ / unitate.

Figura 2.1. Curba cererii de munca

Cererea de munca este determinata de productivitatea marginala

a factorului de munca in realizarea productiei nationale. Nivelul general

al salariului cuvenit pentru 10 unitati de munca este de 20$ /unitate,

acesta fiind egal cu productivitatea marginala a celui marginala a celei

de-a zecea unitati. Curba cererii de munca se deplaseaza spre dreapta

si in sus odata cu cresterea capitalului cumulat, cu progresul tehnologic

si cu imbunatatirea calitatii muncii.

Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate

creste din doua motive. In primul rand, productivitatea marginala creste

1 P. Samuelson, W. Nordhaus, - Economie Politică, Bucureşti, Editura Teora, 2000, pagina 272

27

Page 26: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

daca muncitorii dispun de mijloace de productie mai multe sau mai

performante. Spre exemplu a se compara productivitatea unui

excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau

posibilitatile de lucru ale scribilor medievali cu cele ale secretarelor din

timpurile moderne.

In al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai bine

pregatiti sau instruiti este, in general, mai mare decat cea a lucratorilor

cu un “capital uman” mai modest.

Putem arata intr-un exemplu mai clar cum curba cererii de forta de

munca este identica cu cea a productivitatii castigului marginal.

Intrebarea care se pune este, cat de departe de originea graficului

(Figura 2.2) va merge o astfel de curba? Aceasta depinde de

productivitatea marginala a muncii, care variaza fie cu pretul bunurilor,

fie cu productivitatea lucratorilor. O modificare a preturilor poate sa

apara datorita unei modificari a cererii pentru produsul considerat. Daca

pretul produsului creste, aceasta va ridica productivitatea castigului

marginal al muncii, iar antreprenorii vor fi pregatiti sa angajeze mai multi

lucratori.

Figura 2.2 Efectul unei modificari a productivitatii marginale a muncii asupra

salariilor.

28

Page 27: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

In concluzie putem utiliza anumite observatii.

1) curba produsului castigului marginal este identica cu curba

cererii pentru munca.

2) Daca castigul marginal creste, curba se deplaseaza la MRP2.

3) Posibilitatile in acest moment sunt:

a) Muncitorii existenti Q, vor castiga salarii mai mari, salariile

crescand la W2;

b) Daca se poate sa mai vina muncitori in plus, numarul de

muncitori va creste la Q2, iar salariul va creste pana la W3;

c) Daca ar fi somaj in industrie, astfel incat curba ofertei este la

infinit elastica, angajarea ar creste la Q3 si salariile ar ramane la W1,

deoarece curba ofertei ar fi orizontala.

Daca pretul ramane constant, dar productivitatea muncitorilor

creste, astfel incat costurile pe unitatea de produs sunt micsorate, acest

lucru va ridica din nou castigul marginal utilizat si va incuraja

antreprenorii sa angajeze mai multi lucratori. Astfel, un sindicat precum

Electrical Trades Union ar putea foarte bine sa sustina o politica de

reclama care incurajeaza pa consumatorul casnic sa utilizeze aparatele

electrice de incalzit ca metoda de incalzire casnica, indemnand in

acelasi timp pe membrii sai sa abandoneze anumite practici care reduc

productia. Prima, ar muta curba cererii pentru munca inspre dreapta prin

cresterea profitabilitatii industriei. Oricum, efectul este de a creste atat

salariile cat si numarul de oameni angajati (vezi Figura 2.3.)

Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea

marginala a muncii. Cu alte cuvinte, intreprinzatorul nu inceteaza sa

incadreze mana de lucru exact in punctul in care salariul este egal cu

venitul pe care I-l procura ultimul muncitor incadrat, independent de

modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea de munca

29

Page 28: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

este mai mult sau mai putin elastica in raport de rata modificarii

salariului.

De asemenea, elasticitatea depinde de structurile tehnice ale

productiei, adica de posibilitatea de substituire a muncii cu bunuri

internationale si invers.

Cererea de munca depinde, in general, si de previziunile privind marimea cererii globale, de anticiparile conjucturale, etc.

In numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra

marimii ocuparii in intreprinderi. De pilda, daca intreprinzatorul nu are

alte obiective conjuncturale decat maximizarea profitului, atunci el nu se

raporteaza la cresterea salariului. Sau, daca se desfasoara o

reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci efectivele

de lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. In aceste

doua situatii, intreprinzatorul nu se simte obligat sa se incadreze intre

cele doua limite, variabilele in timp, ale salariului (real): inferioara – ce

reprezinta minimul de resurse (exprimate in bani) care permite

lucratorilor si familiilor lor sa supravietuiasca; superioara – venitul

banesc corespunzator productivitatii numai (medii marginale).

Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare

importanta in fixarea salariilor. Daca cererea pentru munca este elastica,

antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea,

va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor.

Cererea de munca va fi elastica daca:

a) cererea pentru produsul final va fi elastica;

b) forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca;

c) alti factori (in special capitalul) pot fi inlocuiti cu forta de munca;

d) costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile

totale.

30

Page 29: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Elasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final.

Furnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca

preturile consumatorilor. Asta inseamna ca la fiecare valoare a pretului,

cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a

conditiilor ofertei.

Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca

este o alta forta de munca. Rezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca

este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor hotarati,

deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i substituie. Cu conditia ca

cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea

pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica.

In consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de

vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare

avantaj personal net.

Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini.

Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se

substituie forta de munca cu alti factori, in special cu capital. Politicile

salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe

antreprenori sa cumpere utilaje puternice, fapt care reduce considerabil

cererea pentru forta de munca. Cererea pentru forta de munca va fi si

mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. La cumpararea unei

combinatii de factori echilibrate, un antreprenor ii va selecta pe acestia

pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lor sunt egale.

31

Page 30: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Figura 2.3. Efectul elasticitatii asupra vanzarilor dupa o marime a pretului.

Se remarca cateva observatii:

1) Datorita unei marimi a pretului, curba ofertei s-a deplasat inspre

stanga.

2) Pretul produsului pentru care cererea este elastica, creste

putin, iar cererea se contracta mult, la Q2.

3) Pretul produsului pentru care cererea este neelastica, creste

mult, dar cererea se contracta putin la Q3.

4) Rezulta ca un furnizor pentru al carui produs cererea este

elastica va rezista la costurile de salarii mai bine decat un furnizor pentru

al carui produs cererea este neelastica. Daca el este fortat sa mareasca

salariile, el va reduce cererea pentru forta de munca.

Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca reprezinta o parte mare din costurile totale.

In aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca

inseamna o crestere considerabila a pretului de vanzare al produsului

final, si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru produs este

foarte elastica. Acordarea de astfel de mariri de salarii va insemna, de

32

Page 31: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii,

iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea, la preturile

mai mari pe care trebuie acum sa le plateasca.

2.2. Oferta de munca

2.2.1.Trasaturile ofertei de munca

Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor

existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus, in

perioada respectiva, de populatia apta.

Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in

discutie. Apoi sunt obiceiurile si legile legate de educatie si angajare,

disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte

stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si imigrare permise.

Insa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul

rand definirea termenului de oferta de munca.

Oferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel

este cantitatea de munca, de aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt

capabili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif salarial, dat fiind

nivelul general al preturilor in perioada respectiva.

In general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care

populatia doreste sa le petreaca presand activitati aducatoare de castig

in fabrici, ferme, institutii de stat, intreprinderi, etc., sau activitati

nelucrative.

Factorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il

constituie resursele umane ( potentialul uman) de care dispune aceasta,

resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un

33

Page 32: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

moment dat. Acest potential trebuie privit in primul rand ca un

consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un

producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca, adica

cu numarul, experienta si gradul de pregatire al acestora.

Resursele de munca, existente la un moment dat in societate,

exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte

din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si

intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila.

In general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de

munca se deosebeste de cea a marfurilor printr-o serie de particularitati:

a) Fiind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au

o mobilitate spatiala si profesionala redusa;

b) Fiind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si

de cele in care vor trebui sa traiasca, putem afirma cu certitudine ca

marirea salariului nu este singurul element care determina lucratorii sa-si

ofere serviciile lor unor firme;

c) Serviciile umane sunt eminamente perisabile, efemeri, nu se pot

conserva, pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de

vanzare;

d) Oferta zilnica de munca are, in buna masura, un caracter rigid,

obligatoriu;

e) Oferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile

economiei de piata.

Lucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul

specializarii acestora nefiind acela de recuperare a investitiei sau de a

obtine un beneficiu de pe urma acestora. De aceea putem afirma ca

alaturi de legile economice, mai actioneaza si cele demografice.

34

Page 33: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

In situatia unui lucrator individual, munca prestata incumba doua

dezutilitati1:

- sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui;

- eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.

Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta

pentru muncitor dezutilitate aditionala (dezutilitate marginala a muncii).

Ea tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste.

Pentru ca salariatii sa fie mai motivati, salariul orar marginal trebuie sa

fie mai mare. Reprezentarea grafica a celor prezentate o regasim in

urmatoarea figura:

La acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori:

a) marimea salariului (nominal, real);

b) raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii (relatia dintre

efortul individual si costul de oportunitate);

c) nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.

Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de

securitatea ocuparii, de gradul de independenta economica etc.

Modificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de

munca decat in cazul unui bun economic obisnuit. Curba ofertei poate 1 N. Drobotă – Economie Politică, Bucureşti, Editura Economică, 1997, pagina 386

DMM

Dezutilitatea Salarii

orare SOM

Ore lucrate Ore lucrate

Figura 2.4. Relatia utilitate - dezutilitate

35

Page 34: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

lua o alura descrescatoare, in sensul ca la o scadere a salariului orar

oferta de munca va spori. Lucratorul va sacrifica timpul sau liber si va

presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asigura un venit minim

(efect de venit).

Se remarca si efectul de substitutie, care presupune substituirea

timpului liber cu timpul de munca.

Marimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura

curbei ofertei individuale de munca.

Elasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.

Analiza acestei probleme presupune formularea de raspunsuri

adecvate la intrebarea privitoare la intensitatea modificarii la o anumita

modificare a salariului. Raspunsul va fi urmatorul: oferta de munca este

inelastica (slab elastica); coeficientul de elasticitate a acestei oferte este

subunitar.

36

Page 35: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL3. ECHILIBRUL PIETEI SI OCUPAREA FACTORULUI MUNCǍ

Analiza echilibrului pietei muncii poate fi privata atat prin prisma

analizei clasice cat si prin analiza keynesiana a echilibrului pe piata

fortei de munca

In analiza clasica se pleaca de la ipoteza ca cererea de munca este

problema firmelor, iar pe termen scurt stocul de capital este considerat

constant si productia nu poate fi modificata decat prin variatia cantitatii

de munca .

In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata

si achita lucratorilor salariile W care se considera a fi singurele costuri.

Ele angajeaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului

maxim.

In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata

si achita lucratorilor salariile W care se considera a fi singurele costuri.

Ele angajeaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului

maxim.

Oferta de munca priveste lucratorii care isi maximizeaza utilitatea ,

alegand intre venit si timpul liber. Pentru lucrator, apare mai intai efectul

de substituire. Individul este determinat sa munceasca mai mult, sa

consume mai putin timp liber, pe masura ce salariul, ca pret al renuntarii

la ora de timp liber a crescut. Dar intrucat cresterea salariului il face pe

individ mai bogat, apare efectul de venit, individul fiind determinat sa

ceara mai mult timp liber.

37

Page 36: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Echilibrul pietei fortei de munca se obtine la salariul real ( w / p )0 ,

nivel la care cererea de munca este egala cu oferta de munca, iar

numarul de angajati este N*. La un salariu real mai ridicat decat (w / p)0

exista un exces de oferta de munca (neocuparea)

pe cand la un salariu real mai mic, se manifesta un exces de cerere de

munca. (figura 3.1)

w/p

(w/p)1

(w/p)0

(w/p)2

Figura 3.1. Echilibrul si dezechilibrul pe piata muncii

Conceptia keynesiana originala sustine existenta unui salariu

nominal de baza, care nu poate scadea sub un nivel specific, avand

tendinta de a ramane neschimbat pana cand productia atinge nivelul de

ocupare deplina. Analiza keynesiana contemporana exclude ipoteza

unui salariu de baza, dar considera ca salariul nominal este constant pe

un termen scurt, deoarece , potrivit contractelor de munca, lucratorii

accepta sa lucreze, pentru o perioada cu un salariu nominal specific.

Spre deosebire de analiza clasica, pentru Keynes cauzele somajului

se situeaza nu pe piata muncii , ci pe piata bunurilor si pe piata

N1 N* N2 Nd

38

Page 37: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

monetara. El admite existenta rigiditatilor pe piata muncii, care se opun

reducerii salariilor. Insa aceste rigiditati nu sunt cauzele neocuparii.

Scaderea salariului poate avea consecinte nefaste, iar pentru a gasi

explicatii, privind dezechilibrele pe piata muncii si subutilizarea, se

impune analiza celorlalte piete.

In analiza echilibrului pe piata fortei de munca trebuie sa se tina

cont de relatia intre salarii, preturi si asigurari. In acest sens un rol

important il detine influenta variatiei masei monetare.

Presupunem ca o sporire a cantitatii de bani va conduce la o

crestere a cererii globale. La preturile existente si la nivelele de

salarizare , stocul real de bani este mai mare, iar ratele dobanzilor sunt

mai mici.

Un alt factor in analiza echilibrului il reprezinta interdependenta intre

salarii, preturi si productie. In 1958, A.W.Phillips a elaborat ,,curba

Phillips”, ce descrie relatia inversa intre rata somajului si rata cresterii

salariilor. Cu cat este mai mare rata somajului , cu atat este mai scazuta

rata inflatiei salariilor. Astfel apare o echilibrare intre cele doua tipuri de

rate.

Desi ,curba Phillips exprima relatia intre cresterea salariilor si

marimea somajului , s-a ajuns treptat ca termenul de ,,curba Phillips” sa

fie folosit fie pentru a descrie curba originala a acestuia, fie o curba ce

exprima o relatie intre rata cresterii preturilor ( rata inflatiei ) si rata

somajului .

In analiza echilibrului pe piata muncii se tine cont si de relatia salarii-angajari-productie. Pentru aceasta pornim de la construirea

curbei Phillips ca relatie intre salarii si angajari.

Rigiditatea salariilor este determinata, in primul rand de faptul ca pe

piata muncii salariile se negociaza la perioade mai mari de timp, pe

39

Page 38: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

baza unor contracte, ceea ce da stabilitate relatiilor dintre firme si

salariati. Frecventa cu care salariile, ca si preturile, se ajusteaza ,

depinde de stabilitatea nivelului productiei. Firmele stabilesc pentru

fiecare perioada, atat nivelul angajarilor, cat si salariul, inclusiv sporul de

salariu pentru munca suplimentara.

Daca cererea de munca creste, atunci si oferta de munca sporeste,

iar la urmatorul termen de negociere a salariilor, lucratorii solicita salarii

marite. Procesul de ajustare a salariilor si a preturilor, continua pana

cand economia ajunge in punctul de echilibru corespunzator angajarii

depline. Datorita faptului ca salariile sunt stabilite pentru o perioada de

timp si ca ajustarea lor este blocata atunci se genereaza tipul gradual

de ajustare a salariilor si a productiei, lucru confirmat de economia

reala.

3.1. Dinamica ocuparii pe piata fortei de munca

In Romania chiar daca populatia totala a scazut in ultimii ani,

aceasta nu a condus si la scaderea populatiei la varsta de munca. De

mentionat este ca in ultimii ani populatia apta de munca include femeile

in varsta de 16-54 ani si barbatii in varsta de 16 – 59 ani, precum si

femeile in varsta de 55 – 56 ani, barbatii in varsta de 60 – 61 ani din

sectorul agricol.

40

Page 39: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Evolutia populatiei apte de munca in Romania % Tabelul 1

Anii

Indicatori1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Populatia totala

97,94 97,73 97,41 97,15 96,86 96,5 96,54

Populatia apta de munca

58,02 58,32 58,75 59,11 60,15 60,2 60,1

Persoanele in afara varstei de munca

41,98 41,68 41,25 40,89 39,85 39,5 39,98

Pe fondul scaderii populatiei totale a tarii noastre cu 0,38 % pe an,

populatia apta de munca a crescut ajungand in anul 2000 la 60,1 % fata

de 59.11 % cat inregistra in anul 1997.

Intrarea in vigoare la 1 aprilie 2001 a noii legi a pensiilor a condus

la cresterea populatiei in varsta de munca, deoarece in aceasta lege se

stipuleaza cresterea varstei de pensionare de la 55-57 ani femei si de la

60-65 ani barbati.

ANII5455565758596061

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000Figura 3.2 Cresterea populatiei in varsta de munca

41

Page 40: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

O noua grupare a populatiei ocupate o reprezinta, cea dupa forma

de proprietate.

Se cunoaste faptul ca tranzitia la economia de piata presupune

diminuarea in cea mai mare masura a sectorului public ( cooperatist ) si

dezvoltarea cat mai accentuata a sectorului privat. Astfel incepand cu

1990 cand proprietatea publica reprezenta peste 90 % s-a inceput o

diminuare a acesteia, astfel incat in anul 2000 ea a atins o proportie de

circa 32,1% ( vezi tabelul nr.2 ).

Evolutia populatiei ocupate pe forme de proprietate in Romania Tabelul 2

Anii

Forma de proprietate 1997 1998 1999 2000

Proprietate publica42,5 36,2 35,1 32,1

Proprietate privata54,3 58,2 57,7 59,4

Proprietate mixta3,2 6,4 7,2 8,5

Scaderea populatiei ocupate in sectorul public ( de stat ) se

datoreaza in primul rand procesului de privatizare, prin trecerea in

proprietatea privata a unor intreprinderi de stat. Pe langa privatizarea

intreprinderilor o alta cauza o reprezinta lichidarea unor intreprinderi

nerentabile si restructurarile de personal, facute in majoritatea

intreprinderilor de stat.

Populatia ocupata in proprietatea privata a crescut de la an la an

datorita infiintarii unui numar mare de firme mici de tipul Societatilor cu

Raspundere Limitata, a Societatilor Noncomanditare, a Asociatiilor

42

Page 41: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Familiale si a Societatilor pe Actiuni. Pe langa acestea un alt factor il

reprezinta transformarea unor intreprinderi de stat in intreprinderi cu

capital privat.

Atat in spatiul rural cat si in cel urban, in perioada 1999 – 2000 rata de

ocupare este sensibil apropiata de rata de activitate.

Populatia ocupata pe medii Tabel 3

1996 1997 1998 1999 2000

TOTAL 64,8 64,8 63,6 63,4 63,2

URBAN 60,5 59,3 57,7 56,7 56,1

RURAL 69,9 71,5 70,8 71,7 72

In structura populatiei ocupate pe provincii ( 1999 ) primul loc este

detinut de Transilvania cu 2782665,2 persoane, adica 28,17 % din

totalul populatiei ocupate a tarii, urmata fiind de Muntenia cu 25,48 % si

MoIdova cu 18,18 %. La polul opus se situeaza Banatul cu doar 6,27 %

din totalul populatiei ocupate in Romania.

Structura populatiei ocupate pe provincii Tabelul 11

43

Page 42: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

AniiProvincii

1999 2000

Transilvania 28,17 28,20

Muntenia 25,48 25,78

Moldova 18,18 18,69

Oltenia 12,92 11,64

Dobrogea 8,98 8,89

Banat 6,27 6,80

Fata de 1999, in anul 2000 se remarca o diminuare a populatiei

ocupate in zona Olteniei pe fondul cresterii acesteia in majoritatea

celorlalte regiuni.

CAPITOLUL 4.SOMAJUL

0 10 20 30

Transilvania

Muntenia

Moldova

Oltenia

Dobrogea

BanatProvinciia

%

44

Page 43: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

4.1 Somajul-realitate economica si sociala

Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai

ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a

devenit o problema macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute

teoretice, metodologice si politico-ideologige.

In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de

analiza a somajului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale

folosesc metode diferite de evidenta si de masurare a somajului, ceea ce

creeaza o imagine generatoare de confuzii si in planul conceptual.

In unele tratare universitare, somajul este analizat ca suma

agregata a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de somer.

Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este

urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si

care nu are un asemenea loc in mod curent.

Biroul International al Muncii (B.I.T) considera ca somerul poate fi

definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de

munca, cauta loc de munca remunerat, este disponibila sa inceapa lucrul

imediat (in 15 zile).

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si

analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de

intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de

munca.

Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de

combinare a factorului respectiv:

a) oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de

echilibru este egala cu cea deplina;

45

Page 44: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

b) oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care

dezechilibru imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina

necesitand fie resurse de munca suplimentare, fie o crestere mai

puternica a productivitatii muncii;

c) oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca

ramanand fara loc de munca.

Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe

puncte de vedere:

a)ca echilibru functional;

b)ca echilibru structural;

c)ca echilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca.

4 . 2. Cauzele somajului

Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere

economica. De asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile

economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea

intreprinderilor de a angaja.

Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate

si o mobilitate mai mare a lucratorilor.Tehnicile de productie trebuie

adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei

tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile

tehnici.

Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj

decat barbatii. S-a corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai

numeroasa a acestora pe piata munci si s-a incercat explicarea unui

fenomen prin intermediul celuilalt.

46

Page 45: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

In general, daca exista somaj este pentru ca intreprinderile nu mai

vor sa angajeze. Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor

aferente. Cauza profunda a somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea

initiativei.

Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce

tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul

social al ofertantilor de munca, pe de alta parte.

In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor

social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin

capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a

populatiei ocupate.

In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor

generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de

utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea

locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective.

In al treilea rand, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a

solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in

varsta a doua, care se decide sa-si ofere munca lor pe piata.

Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in

consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice,

economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active;

dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si modificarea

sensului ei; conjunctura interna si internationala etc.

Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii,

respectiv asupra pietei muncii.Piata muncii reflecta asemenea aspecte,

direct sau indirect, pe termen scurt sau lung.

47

Page 46: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de

munca.1 Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in

adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen

de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii

economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza

specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea

reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la

o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii.

Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste

cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru Romania,

corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,03% la

cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02% oportunitati

existente pe piata muncii.Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi

neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca.

Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din

tarile nou admise fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri

salariale cu efecte de multe ori de scurta durata.

Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia

fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar

intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor

economice.

4.3 Masurarea somajului1 Tribuna Economica nr. 5, 2002, p. 6

48

Page 47: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Masurarea somajului este o problema de evaluare. In tarile

avansate din punct de vedere economic exista sisteme nationale de

inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului.

Nivelul somajului este indicatorul statistic care arata partea celor

care nu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze.

Masurarea somajului in Romania. Populatia ocupata, forta de

munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza balantei fortei

de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.

Se considera persoane ocupate:

a) salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui

contract de munca intr-o unitate economica sau sociala;

b) patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate

pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati;

c) lucratori pe cont propriu – persoane care-si exercita activitatea fie

in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza

pregatirii lor profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand

fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati;

d) lucratorii familiali neremunerati;

e) membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative.

Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc

conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia

activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata.

Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza

ca raport procentual intre masa somajului si unul din parametrii de

referinta ai acestuia. Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia

activa disponibila, forta de munca (populatia ocupata plus somajul),

populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati.

49

Page 48: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

4.4 Evolutia ocuparii fortei de munca

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea

Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii octombrei

2002 era de 767,7 mii persoane in scadere cu 18.5 mii fata de luna

precedenta, iar comparativ cu luna octombrie 2001, numarul somerilor

inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai mare

cu 25,3 mii persoane.

Din numarul total al somerilor inregistrati, femeile reprezentau

45,5%. Rata somajului inregistrat in luna octombrie 2002 a fost de 8 % in

raport cu populatia civila activa totala. In aceeasi luna, pentru femei, rata

somajului a fost de 7,5% mentinandu-se la nivelul lunii precedente.

Cele mai ridicate rate ale somajului s-au inregistrat in judetele:

Ialomita (12,9%), Galati (12,5%), Vaslui(12,3%), Brasov (11,8%), iar cele

mai scazute rate, in judetele Bihor (3,2%), Satu-Mare si Timis cate

(4,4%), Arad ( 4,7%) si Municipiul Bucuresti ( 3,3%).1

4.5 Formele somajului

In teoria economica se disting doua categorii de somaj cu forme

de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite:

somaj de dezechilibru si somaj de echilibru.2

1 Tribuna Economica, nr. 51-52, 18-25 dec. 20022 Eugen Prahoveanu, “Economie politica”, Editura Eficient, Bucuresti, 1997

50

Page 49: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Somajul de dezechilibru este determinat de discrepanta care

apare pe piata muncii intre cererea si oferta agregata de munca, datorita

practicarii unui salariu superior celui de echilibru.

Sub forma de grafic, somajul de dezechilibru se prezinta astfel:

Graficul nr. 1

Observatii:

Oam – curba ofertei agregate de munca;

Cam - curba cererii agregata de munca;

SE – salariu de echilibru;

S1 – salariu practicat;

Salariul de echilibru corespunde unei situatii de echilibru care,

pe piata libera a muncii, se creeaza atunci cand cererea si oferta de

munca se egalizeaza. Cand salariul practicat se afla deasupra celui de

echilibru, oferta de munca depaseste cererea, aparand un surplus, care

pe piata muncii inseamna somaj. Datorita specificului pietei muncii,

rezistenta salariatilor la reducerea salariilor, surplusul de munca, in mod

frecvent, nu determina reducerea salariului.

Oam

E

Cam

BA

Numar salariati

S1

SE

51

Page 50: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

In functie de cauzele care situeaza salariul practicat deasupra celui

de echilibru, in cadrul somajului de dezechilibru se disting mai multe

tipuri de somaj; unul dintre acestea este somajul clasic.La “somajul clasic” se ajunge atunci cand, datorita presiunilor,

autoritatile statale stabilesc nivele numerice obligatorii de salarii, fie ca

actioneaza asupra evolutiei preturilor si a veniturilor intr-o maniera care

conduce la cresteri de salarii mai mari decat rata inflatiei. Drep urmare,

se ajunge la practicarea unor salarii negociate superioare celui de

achilibru.

Mijlocul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de somaj

este reducerea salariului minim. Aplicarea unei asemenea masuri este

dificila intrucat se loveste de rezistenta sindicatelor; in plus are si

dezvantaje: prin reducrea salariului minim pe economie sunt afectati, in

primul rand, salariatii cu venituri mici, ceea ce creeaza mari nemultumiri

sociale; totodata, salariile mai scazute determina si un consum mai

scazut si, ca urmare, activitatea economica si cererea de munca se

reduc.

Tot in categoria somajului de dezechilibru se inscrie si somajul ciclic, caracteristic fazei de recesiune economica. El este determinat de

reducerea activitatii economice in perioadele cu crize economice, cand

se opteaza pentru o politica economica care apreciaza ca pozitia de

echilibru sa se situeze sub capacitatea nationala de productie. Acest tip

de somaj este reprezentat astfel:

52

Page 51: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Graficul nr. 2

Se observa ca somajul ciclic este reprezentat de diferenta dintre

N1 si N2. Acest somaj se manifesta si cand salariul ramane la S1,

deoarece se muta punctul de echilibru.

Solutia pentru combaterea acestui tip de somaj consta in pastrarea

la un nivel corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, in special

prin incurajarea cheltuielilor publice.

Somajul ciclic are, de regula, o durata egala cu durata recesiunii;

experienta arata ca fluctuatiile de productie si ocuparea au loc nu numai

in cursul unui an, ci si in perioade mai lungi, conform unor cicluri mai

mari sau mai mici. Gradul de ciclicitate la care este expusa o activitate

depinde de elasticitatea venitului pentru cererea produselor acelei

activitati.

Decalajul dintre cererea si oferta globala, respectiv confirmarea

cererii de marfuri pe piata fenomen care determina scaderea marfurilor

vandute si punerea intreprinderilor in situatia de a-si reduce productia,

reprezinta una din principalele cauze ale somajului: Keynes a aratat ca

insuficientele cererii efective ca si blocajele aparatului de productie

genereaza somaj involuntar. Somajul involuntar a fost definit de Keynes

astfel: ”somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare in

N2 N1

C1

C2

Numar salariati

S1

S2

O

Salarii

53

Page 52: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

raport cu salariul nominal al preturilor la bunurile pe care le consuma

muncitorii, atat oferta totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la

salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel

salariu ar fi mai mare decat volumul ocuparii”1. Marele economist a

argumentat ca pentru absorbtia somajului este necesara cresterea

cererii globale. Rolul principal in combaterea somajului a fost atribuit

investitiilor. Totodata, in stimularea cererii efective, el a considerat ca un

rol important revine cresterii salariului in conditiile sporirii

corespunzatoare a productivitatii munci; aceasta asigura atat o crestere

a consumului, cat si a economiilor populatiei.

Un alt tip de somaj din categoria somajului de dezechilibru este cel

determinat de discrepanta care apare pe piata muncii intre oferta de

munca care creste si cererea de munca care ramane aceeasi. In acesta

situatie, oferta de munca depasind cererea, conform regulilor pietei,

salariile ar trebui sa scada. Rigiditatea salariilor la coborare, respectiv

practicarea unui salariu peste cel de echilibru, determina somajul de

dezechilibru.

Somajul de dezechilibru determinat de cresterea ofertei de munca, cererea ramanand constanta.

Grafic nr. 3

1 J.M.Keynes,”Teoria generala a folosirii maini de lucru, a dobanzilor si a banilor”Editura stiintifica, Bucuresti 1970

N1 N2Numar salariati

S1

S2

Salarii

O1

O2

54

Page 53: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Somajul este reprezentat de diferenta dintre N1 si N2; el este

generat de cresterea ofertei de munca in conditiile in care cererea de

munca ramane constanta.

Pentru ameliorarea situatiei de pe piata muncii, autoritatile recurg

la recomandarea de programe reduse de munca si chiar la descurajarea

ocuparii locurilor de munca insuficiente de catre femei prin oferirea unor

salarii mai mici fata de cele ale barbatilor, chiar daca ele efectueaza o

munca echivalenta.

Somajul de echilibru este denumit astfel pentru motivul ca, desi

activitatea economica de ansamblu este in echilibru, persista o

neocupare a populatiei active disponibile.Explicatia consta in aceea ca

nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariata va avea imediat si

un loc de munca corespunzator. La aceasta se adauga si faptul ca unii

indivizi vor continua sa caute locuri de munca pentru care se ofera salarii

mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte suplimentare de munca,

respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de munca (N). Sub forma

de grafic, somajul se prezinta astfel:

Grafic nr. 4

Oam= oferta agregata de munca;

Cam= cererea agregata de munca;

B

Numar salariati

S1

S2

Salarii

AC

ED

Oam N

55

Page 54: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

N = oferta totala de munca sau populatia activa disponibila sa se angajeze ca

salariata;

S1= salariul minim negociat;

Se= salariul de echilibru.

Somajul de echilibru este reprezentat de diferenta orizontala dintre curba

ofertei agregate (Oam) si curba N, respectiv dimensiunea E-D sau A-C.

Acest somaj este alcatuit din numarul suplimentar al celor care cauta de

lucru peste oferta agregata. Somajul de dezechilibru este reprezentat de

dimensiunea A-B, iar somajul total (de echilibru, plus cel de dezechilibru)

este reliefat de dimensiunea B-C.

Cauzele somajului de echilibru sunt cele care pot determina

neocuparea locurilor de munca si in situatia in care activitatea

economica, in anssamblul ei, este in echilibru. Altfel spus, desi la nivel

macroeconomic este un echilibru, la cel microeconomic, cererea si oferta

de munca nu sunt in concordanta.

In general, explicatia somajului de echilibru consta in necorelarea

cererii cu oferta de munca. Aceasta necorelare poate aparea intre

diferite activitati (in unele exista locuri de munca neocupate, in altele

excedent de oferta de munca), intre diferite regiuni teritoriale sau chiar in

cadrul aceleiasi activitati sau regiuni, din motive precum: cei care cauta

un loc de munca nu pot executa muncile cerute pentru ca nu au

calificarea necesara; nu doresc sa se angajeze (somaj voluntar); nu sunt

informati de existenta acestor locuri de munca.

Somajul de echilibru poate fi de mai multe tipuri: frictional, structural sau sezonier.

Somajul frictional se manifesta cand unele persoane sunt

somere pentru o perioada de timp datorita faptului ca au parasit serviciul

in mod voluntar sau au fost concediate. Persoanele in cauza au

56

Page 55: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

posibilitatea sa gaseasca repede un alt loc de munca (deoarece aceste

locuri exista), dar angajarea lor intarzie fie pentru ca cei care cauta de

lucru doresc un loc de munca cu un salariu mai mare, fie pentru ca cei

ce ofera locul, se abtin sa angajeze persoana pentru motivele care au

determinat concedierea lor. De asemenea, este posibil ca aceasta

cautare si ocupare a locului de munca dorit sa dureze si din lipsa de

informare. Daca ar fi o cunoastere si o mobilitate perfecta pe piata

muncii, atunci o persoana care paraseste un loc de munca s-ar muta

imediat la altul nou.

Pentru reducerea somajului frictional se recomanda o informare

mai completa, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea si oferta de

munca. O alta solutie care determina pe ofertantul de munca sa se

angajeze mai repede este reducerea ajutorului de somaj; aceasta solutie

este puternic contestata, ea fiind apreciata ca fiind o solutie

controversata.

Somajul structural este urmarea specializarii activitatii

economice si a restructurarii pietei muncii. Ca urmare a modificarilor

structurale care pot apare la nivelul economiei nationale si la nivel

regional, apar discordante intre calificarile cerute si cele de care dispun

ofertantii de munca. Modificarile structurale din economie ca urmare a

modificarii gustului cumparatorilor, a declinului productiei anumitor

produse, a epuizarii unor materii prime specifice.

Somajul structural vizeaza si aspectele structurale ale fortei de

munca, pe piata muncii aparand nepotriviri (sub aspectul calificarii, al

localitatii) intre oferta si cererea pentru anumite segmente de forta de

munca.

Amploarea somajului structural depinde de factori cum sunt:

rapiditatea cu care apar modificari intre cererea si oferta de bunuri

57

Page 56: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

economice din economie, gradul de concentrare regionala a activitatii

economice, lipsa de diversificare a productiei si serviciilor.

Concedierile determinate de transformarile structurale din

economie ii dezavantajeaza indeosebi pe muncitorii necalificati, cu un

nivel de educatie scazut sau cu specializari limitate. Daca pe piata

muncii exista prea multi muncitori necalificati fata de locurile de munca

ce nu necesita calificare, cei necalificati nu ar putea fi reangajati chiar

daca cererea globala de munca ar creste.

Mijloacele de combatere a somajului structural vizeaza

incurajarea cautarii de lucru in alte domenii de activitate sau regiuni prin

diferentieri de salarizare si incurajarea recalificarii. Alte masuri constau in

acordarea de catre autoritati a unor avantaje financiare (reduceri de

impozite) firmelor care investesc in regiunile in care somajul este ridicat,

sau prin finantarea programelor pentru activitatile cerute.

Somajul sezonier este tot o forma de somaj de echilibru,

specific activitatilor economice care sunt influentate de factori naturali

(agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de

munca. O importanta deosebita pentru combaterea acestui tip de somaj

o au masurile care faciliteaza pregatirea pentru o activitate

complementara.

O problema teoretica si practica legata de somaj este relatia

dintre acest fenomen si starea de saracie. In general, statutul de somer,

si mai ales cel de somer de lunga durata, impinge persoanele in cauza in

pragul saraciei. Avem in vedere veniturile reduse care decurg din acest

statut.

58

Page 57: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL 5. EFECTELE SOMAJULUI. MASURI DE COMBATERE

5.1 Costul somajului.

“Somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal”1.

Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare

intensitate in perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, intalnit in

orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale,

consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.

Somajul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de a-

si utiliza capacitatea sa de a produce bunuri economice. Prin somaj,

munca sufera un proces de degradare, ea neputand fi conservata. Prin

existenta sa, somajul determina pierderea unei parti din productia

potentiala a societatii.

Alta consecinta negativa a somajului consta in faptul ca ajutorul

de somaj, fiind suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a

veniturilor celor care lucreaza. Somajul inrautateste conditiile de viata ale

populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea

consumului de bunuri economice. El alimenteaza acte antisociale, multe

dintre acestea fiind facute de catre cei care nu lucreaza.

O consecinta nefasta a “statutului” de somer cu implicatii in

viitor este tendinta unor persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze

familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea. Alta consecinta a

somajului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata

1 Michel Didier, Economie.Regulile jocului. Editura Humanitas

59

Page 58: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

a viitoarei generatii; gandul de a ajunge somer este de natura sa

diminueze aspiratia spre carte, spre scoala.

Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces

daunator pentru interesela economiei nationale, respectiv plecarea

tinerilor peste granita pentru a se realiza uman si profesional.

Somajul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni

fizice si psihice. Aceste stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze

ale pierderii locului de munca la un moment dat.

Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase

pentru individ; daca o persoana ramane mult timp in somaj, competenta

si experienta sa se degradeaza si mai mult, ceea ce diminueaza

interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva.

Somajul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea

inscriindu-se: raporturi familiale tensionate, izolarea sociala,

imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de competenta

profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine.

Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din

problemele globale ale omenirii. ”Daca mii de oameni, si mai ales tineri,

se vor trezi someri si impovarati de o inactivitate permanenta, ei vor fi

condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multa cazuri, insa,

“poluarea cu timp liber” va produce alcoolism, narcomanie, huliganism si

delincventa…”1

Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor

de resurse banesti pe care le genereaza existenta acestui flagel.

Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii,

economia si societatea desemneaza costul somajului. In costul somajului

se includ:

- pierderile de venit ale individului, reprezentate de

60

Page 59: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar

fi lucrat;

- pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate

de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de

somaj si contributia pentru fondul de pensii suplimentare;

- plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de

somaj, a alocatiilor de sprijin;

- pierderea de venit a societatii reprezentata de

realizarea unei productii sub cea potentiala;

- cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in

invatamantul mediu si superior.

Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau

indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse

umane si financiare generate de utilizarea incompleta a unor fonduri de

productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor

financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in

principal este utilizat pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin,

calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula, se

iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor

de risc social major; ele reprezinta un element esential in estimarea

costurilor sociale.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a

productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga

populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie determinate de

neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce

implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare,

61

Page 60: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului

in plan profesional, social si uman.

Numarul persoanelor cuprinse la cursurile de pregatire in

vederea calificarii si recalificarii a evoluat astfel:1

Tabel nr.1

1995 1996 1997 1998 1999 2000

Total 45298 49074 61479 70763 79295 87018

Din care someri 22794 20409 23575 27157 30559 26410

Au incheiat pregatirea in cursuri

organizate:32403 34515 40391 46045 56103 61889

La cererea agentilor economici 8074 10099 11323 10773 14553 18799

Pe baza studiilor si prog. de

perspective privind p-ta. muncii5214 5263 7372 10650 11733 10296

La cererea persoanelor interesate 19115 19153 21696 24622 29817 32794

In pregatire 10512 14441 21046 24672 23192 20152

Au inceput cursurile 10512 14441 21046 24672 23192 4970

5.2 Starea de criza generata de somaj

Starea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca

numarul real al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca este

mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un moment dat si pe

baza caruia se calculeaza rata somajului. Se poate afirma ca exista cel

putin trei categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in

cautarea unui loc de munca sau au loc de munca, dar nu au de lucru.

Avem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa expirarea

termenului legal au primit ajutorul de somaj si alocatii de sprijin si care

1 Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2001

62

Page 61: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

raman, in marea lor majoritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte,

exista deja un numar mare de someri pentru care a expirat si termenul

legal in care au beneficiat de alocatie de sprijin si au iesit din evidenta.

De asemenea, este vorba de somajul mascat, de persoanele care au

calitatea de angajat, dar nu lucreaza.

Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au

posibilitatea sa se inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si somaj

dar majoritatea lor nu o fac. Sansele de angajare sunt asa de mici incat

ei considera ca nu merita.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si

de cresterea duratei somajului, de cronicizarea acestuia. Cresterea

numarului si ponderei somerilor care au depasit durata legala de 9 luni

fara sa se fi putut angaja, genereaza o serie de fenomene economice si

sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor

de decizie. Avem in vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale

care-si pune amprenta asupra viitorului copiilor proveniti din aceste

familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o perioada lunga, se

devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior cheltuieli suplimentare

prin perfectionare.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si

prin structura pe varste a somerilor inregistrati, in special prin ponderea

mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre somajul masiv in randul

tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al

populatiei exista o stransa legatura. In anul 1992, pentru prima data in

istoria demografica a Romaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ (-

3462 de persoane).

Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si

cresterea numarului somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare.

63

Page 62: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Numai in stare de criza societatea nu se poate achita de obligatiile

morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste

25, 30 ani si care ajung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta

de munca de calitate superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de

munca sunt minime, avand in vedere disponibilitatea si capacitatea lor

de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In schimb,

impactul psihic si moral al “statutului” de somer este enorm de mare la

aceasta varsta.

Aprecierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca,

reclama gasirea urgenta a unor solutii pe termen scurt, mediu si lung,

care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si sa asigure

crearea de noi locuri de munca.

5.3 Masuri de combatere a somajului

In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ

in materie il constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor

pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de

ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si stimularea

angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi

locuri de munca .

Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui

loc de munca se realizeaza in principal prin1: informarea si consilierea

profesionala, medierea muncii, consultanta si asistenta pentru inceperea

unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri,

1 Traian Stefanescu, “Dreptul muncii”,Editura All, Bucuresti, pag.146-147

64

Page 63: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii

fortei de munca.

5.3.1 Informarea si consilierea profesionala costituie un

ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea

unui loc de munca2. Serviciile se acorda prin centre specializate si prin

furnizori din sectorul public sau privat, avand urmatorul scop:

furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia

ocupatiilor;

evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea

orientarii profesionale;

dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in

cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei

privind propria cariera profesionala;

instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de

munca.

5.3.2 Medierea muncii consta in activitatea prin care se

realizeaza punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in

cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de munca

sau de serviciu.

Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea

fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile de

la vacantarea acestora. Necomunicarea acestor locuri de munca vacante

constituie contraventie.

2 Revista romana de Dreptul muncii, nr.5, 2002

65

Page 64: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de a

comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca date privind

numarul somerilor incadrati in munca.

Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de

munca se acorda gratuit si constau in:

informatii privind locurile de munca vacante si conditiile de

ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale

locurilor de munca;

mediere electronica, avand ca scop punerea in

corespondenta a cererilor si ofertelor de locuri de munca;

preselectia candidatilor corespunzatori cerintelor locurilor

de munca oferite si in concordanta cu pregatirea , aptitudinile, experienta

si cu interesele celor in cauza.

5.3.3 Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sub forma de: servicii juridice; de marketing; financiare; metode

si tehnici de management al afacerilor si al resurselor umane.

Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare

perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de somaj.

5.3.4 Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, rezida in

determinarea somerilor de a se incadra in munca. In acest sens

persoanele care primesc indemnizatia de somaj si care se angajeaza

pentru un program normal de lucru beneficiaza - din momentul angajarii

pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca

indemnizatia de somaj - de o suma lunara, neimpozabila, in cuantum de

66

Page 65: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

30% din indemnizatia de somaj. Sumele necesara se acorda din bugetul

asigurarilor pentru somaj.

5.3.5 Stimularea mobilitatii fortei de munca. Sedentarismul,

imobilismul fortei de munca din Romania constituie o realitate evidenta.

In aceste conditii s-au introdus solutii noi care urmaresc stimularea

mobilitatii fortei de munca. Astfel, persoanele care in perioada in care

beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate

situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi au

domiciliul stabil, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila,

acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a doua

salarii minime brute pe tara in vigoare la data acordarii.

In cazul persoanelor care in perioada in care beneficiaza de

indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o alta localitate, si ca urmare a

acestui fapt, isi schimba domiciliul, acestea primesc o prima de instalare,

acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala cu nivelul a 7 salarii

minime brute pe tara in vigoare la data instalarii.

Ca un factor coercitiv sumele acordate drept prime trebuie

restituite daca raporturile de munca sau de serviciu inceteaza din

initiativa sau din motive imputabile celui care presteaza munca intr-o

perioada mai mica de 12 luni de la data incadrarii sale.

5.3.6 Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor. Persoana lipsita de venituri nu ramane pasiva, in asteptare;

ea isi cauta in mod real un loc de munca. De aceea o mare importanta

trebuie data masurilor privind stimularea angajatorilor.

a) Subventionarea locurilor de munca. O insemnatate majora

67

Page 66: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

o au masurile care vizeaza absolventii intitutiilor de invatamant, pe de o

parte si somerii de peste 45 de ani. Sunt categoriile de varsta care

intampina cele mai mari dificultati la incadrarea in munca.

Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata

absolventi ai unor institutii de invatamant primesc pe o perioada de 12

luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand un salariu

minim brut pe tara in vigoare. Daca absolventul este o persoana cu

handicap, angajatorul primeste pe 18 luni o suma lunara reprezentand

1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare. In schimbul acestor sume

primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorii sunt obligati

sa mentina raporturile de munca cel putin 3 ani de la data incheierii

actului juridic care a dat nastere raportului respectiv. In caz contrar,

angajatorii trebuie sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea

fortei de munca, sumele incasate pentru fiecare absolvent, plus dobanda

aferenta. Fac exceptie situatiile in care incetarea raporturilor de munca

se produce din initiativa sau din motive imputabile angajatului.

Angajatorii care incadreaza in munca pe durate nedeterminata someri in

varsta de peste 45 ani sau someri (indiferent de varsta) intretinatori unici

de familii primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare

persoana in cauza, o suma egala cu un salariu minim brut pe tara. In

acest caz, angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau

serviciu cel puti 2 ani. Beneficiaza de aceleasi facilitati si angajatorii care,

avand sub 100 de angajati, incadreaza in munca pe durata

nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor

de munca pe aceeasi perioada de cel putin 2 ani.

b) Acordarea de credite. Scopul acordarii de credite din

bugetul asigurarilor pentru somaj il constituie crearea de noi locuri de

munca prin infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii,

68

Page 67: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente

desfasurate de persoane fizice legal autorizate in domeniile productiei,

serviciilor sau turismului. Creditele se acorda pe baza unor proiecte de

fezabilitate – proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi

infiintate – pentru o perioada de cel mult 3 ani, in cazul investitiilor,

inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an in

cazul productiei, cu o dobanda de 50% din taxa oficiala a scontului

stabilita de Banca Nationala.

Bancile sau agentiile de credite (cu care Agentia Nationala

pentru Ocuparea Fortei de Munca a incheiat contracte potrivit legii), pot

acorda credite daca beneficiarii intrunesc urmatoarele conditii:

sa aiba cel mult 250 de angajati si/sau membri cooperatori

cu raporturi de munca sau serviciu;

pe cel putin 50% din locurile de munca nou-create sa fie

incadrati someri; in caz contrar, angajatorul suporta o penalitate egala cu

marimea creditului acordat pentru fiecare loc de munca creat si

neocupat;

cei astfel incadrati sa fie mentinuti in activitate cel putin 3

ani; in caz contrar, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la

data disponibilizarii, angajatorul este obligat sa incadreze, pe locurile

devenite vacante, tot someri;

locurile de munca – in functie de care se calculeaza

valoarea creditelor – sa nu fie vacante ca urmare a disponibilizarilor de

personal in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de

creditare cu banca.

c) Alte facilitati acordate angajatorilor. O alta masura de

stimulare o constituie reducerea sumei reprezentand contributia datorata

bugetului asigurarilor pentru somaj.

69

Page 68: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Angajatorii care incadreaza persoane din randul

somerilor, pe care le mentin pe o perioada de cel putin 6 luni (de la data

incadrarii), beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia de

5% datorata bugetului asigurarilor pentru somaj. Reducerea – care se

acorda incepand din anul fiscal urmator, pentru o perioada de 6 luni –

consta in diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5 pentru fiecare procent

din ponderea personalului nou-angajat din numarul mediu scriptic de

personal incadrat cu contract de munca in anul respectiv.

Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurarilor

pentru somaj in conditiile legii, beneficiaza de reducerea la plata

contributiei numai pentru somerii incadrati peste nivelul de 50% din

locurile de munca nou-create. In acest caz angajatorul beneficiaza de

doua facilitati:

- credit avantajos;

- reducerea contributiei datorate la bugetul asigurarilor

pentru somaj.

70

Page 69: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL 6. MANUFACTURA SOMAJULUI IN ROMANIA

In Romania, desi numarul locurilor de munca oferite prin

intermediul agentiilor de recrutare a crescut de patru ori fata de 2001, tot

sunt putine. Aproape un sfert din romani ar accepta orice salariu pentru a

fi angajat. Cele mai frecvent oferite locuri de munca sunt in domeniul

vanzarilor, pe cand cele mai solicitate posturi sunt in domeniu contabil,

financiar si resurse umane.1

Grafic nr. 1

Cei care cauta un loc de munca prin intermediul agentiilor de

recrutare a fortei de munca sunt, in general tineri si au studii superioare2.

In anul 2003 s-a inregistrat o crestere cu 294% a numarului de locuri

scoase la concurs. Un alt lucru imbucurator este acela ca respectiva

crestere a fost asigurata de firme mici si mijlocii. Aceasta ar putea

sugera ca mediul de afaceri romanesc a inceput sa renunte la sistemul

1 Ziarul “Capital”, numarul 2, 9 ianuarie 20032 site-ul de recrutare a fortei de munca BestJobs

35altele

26vanzari/marketing

15tehnologiainformatiei

5Financiar/

Contabilitate6

Stiinta/Inginerie

6Design/

Publicitate

7Administrativ

71

Page 70: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

de angajare prin “relatii” apeland din ce in ce mai mult la instrumente

profesioniste, care asigura obiectivitatea procesului de recrutare.

Faptul ca oamenii accepta conditii de munca si salarizare sub

pregatirea lor, este confirmata de studiile efectuate de agentiile pentru

recrutarea fortei de munca. Astfel potrivit site-ului de recrutare online –

www.hit.ro a efectuat studii pe un esantion de 8.000 de candidati in

perioada 1 ianuarie – 16 decembrie 2002. S-a observat astfel ca 19%

din acestia ar accepta orice salariu pentru a fi angajati pe postul dorit. De

asemenea, 20% din candidati ar accepta un salariu mai mic de 150 de

dolari pe luna.

Specialistii Agentiei Profesionale au remarcat, fata de 2001, o

crestere a interesului din partea candidatilor pentru posturi in domeniul

resurserlor umane. Este in continuare evidenta lipsa oricarei corelatii

dintre cererea si oferta de munca. Din partea angajatorilor a crescut

oferta de posturi in domenii precum vanzari, productie, tehnic, servicii.

Marea majoritate a ofertelor sunt pentru locuri de munca full-

time. Numarul de candidati pe aceste posturi are in schimb un procentaj

mai mic, ceea ce inseamna ca, desi nu sunt agreate de angajatori, totusi

multi candidati pentru locuri de munca prefera posturile part-time.

Situatia aceasta se datoreaza in principal ponderii destul de mari a

studentilor care isi cauta un loc de munca prin Internet.

Grafic nr. 2

10%Part-time

88%Full-time

2%Free lancer

28%Part-time

2%Free lancer

70%Full-time

72

Page 71: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Varsta celor care cauta un loc de munca este cuprinsa intre 17

si 52 de ani, media de varsta fiind de 26 de ani si 4 luni.

Grafic nr. 3

Marea majoritate a celor care sunt in cautarea unui loc de

munca au terminat facultatea (67%) si domeniul de activitate in care

cauta de lucru este in mod frecvent cel economic (35%).

Grafic nr. 4

Majoritatea de 42% din candidati sunt angajati, dar cauta un alt

loc de munca. Studentii acopera un procentaj de 34% din membrii

inscrisi la agentiile pentru recrutarea fortei de munca.

43%Femei

57%Barbati

13-23 ani37%

24-30 ani44%

30-40 ani14%

40-52 ani4%

17-18 ani1%

Economie35%

Politehnic13% Agricultura/

Silvicultura0%

Drept 5%

Medicina2%

Arte plastice1%

IT18%

Altele22%

Mecanica45%

Facultate67%

Liceu/Postliceala20%

StudiiPostuniversitare

4%

Masterat4%

Doctorat1%

Scoala Generala1%

Colegiu3%

73

Page 72: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Grafic nr. 5

La intrebarea privind salariul dorit, un procentaj de 29% nu au

raspuns, iar 19% ar accepta orice salariu pentru a fi angajati. 20% din

candidati ar accepta un salariu sub 150% dolari. Este destul de mica

proportia persoanelor care nu ar accepta un salariu mai mic de 300 de

dolari (14%) din care 2% s-ar angaja numai cu un salariu care depaseste

1.000 dolari.

Grafic nr. 6

NiciodataAngajat

2%

Student34%

Angajat42%

Liber-Profesionist

12%

Colaborator6%

Somer4%

Pensionari0%

301-500 USD9%

1000-1500 USD1%

Nu are importanta

29%

Sub 150 USD20%

151-300 USD18%

Nu a raspuns29%

Peste 1500 USD1%

501-1000 USD3%

74

Page 73: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

CAPITOLUL 7. FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEA EUROPEANA

7.1 Particularitatile somajului european

Anii ’90 au fost caracterizati in Uniunea europeana de nivele

ridicate ale somajului comparativ cu situatia din perioadele anterioare si

din alte tari dezvoltate. Principalele caracteristici ale pietei muncii din

Uniunea Europeana pot fi sintetizate astfel:

Crearea unui numar mic de locuri de munca intre 1976 –

1996: 4,9 milioane (250000 de locuri de munca pe an), in conditiile in

care cresterea populatiei active in UE a fost de 21 milioane persoane

(fara a tine cont de integrarea Germaniei orientale), adica 1,05 milioane

de persoane active pe an.1

Scaderea cvasiconstanta a ratei de ocupare de la 65% in

1997, la 60% in 1996, in timp ce in SUA aceasta rata era de 75% in

aceiasi perioada.

Rigiditate si disparitati intre diferite piete nationale ale

muncii: salarii minime nearmonizate, reguli diferite privind acordarea si

nivelul indemnizatiei de somaj, o larga varietete de reglementari a

Codurilor nationale ale muncii cu efecte asupra somajului de lunga

durata si a somajului din randul tinerilor.

Disparitati regionale ale somajului european. Regiunile in

care somajul este cel mai redus corespund partii occidentale a

Germaniei, Olandei, sudul Angliei, Austriei si nordul Italiei, Alsaciei si

regiunii Rhone – Alpes din Franta. Aceste regiuni, care sunt cele mai

dinamice din Europa, reprezinta ceea ce am putea numi “nucleul dur” al 1 Nicolae Suta (coord.), “Integrarea economica europeana”, Editura Economica, Bucuresti, 1999

75

Page 74: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Europei locurilor de munca. Regiunile cele mai indepartate: Finlanda,

Irlanda, Spania, sudul Frantei si sudul Italiei, precum si partea orientala a

Germaniei sunt cele mai afectate de somaj.

Somajul afecteaza inegal diferitele categorii ale populatiei.

Somajul in randul femeilor este in medie mai ridicat decat cel in randul

barbatilor in UE. Nu este si cazul Regatului Unit si al Suediei, tari in care

femeile sunt din ce in ce mai mult angajate part-time.

Somajul european este un somaj structural care depinde de

procesul de formare a preturilor pe piata de bunuri si de procesul de

constituire a salariilor pe piata muncii.

Totodata trebuie mentionat faptul ca ratele de somaj sunt datele

oficiale standardizate. Nivelul real al somajului este mult mai mare daca

se ia in considerare si numarul somerilor descurajati, dat fiind gradul de

deprimare al pietei muncii, precum si persoanele active care lucreaza

part-time si care din punct de vedere legal nu sunt considerate someri.

7.2 Cauzele somajului european

In analiza somajului in tarile Uniuni Europene este tot mai des

avansata ipoteza conform careia unul din determinantii principali il

constituie incompatibilitatea dintre calificarile disponibile pe piata muncii

si cele cerute de intreprinderi. Acesta pare a fi principalul determinant al

somajului structural. Alaturi de aceasta cauza mai poate fi mentionat si

costul ridicat al fortei de munca necalificate comparativ cu cel al angajarii

fortei de munca calificate.

Diferentele intre costul social si costul privat al mainii de

76

Page 75: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

lucru si gradul diferit de impozitare (sistemele de asigurari sociale)

existente la nivelul statelor membre explica intr-o anumita masura

discrepantele dintre ratele nationale ale somajului.

Factorii institutionali si migratiile de populatie pot explica

persistenta unor puternice diferente intre ratele de somaj europene.

Desi, in Europa, libera circulatie a fortei de munca a fost statuata inca din

1957 prin Tratatul de la Roma, fluxurile de populatie in interiorul UE sunt

reduse. In medie, pe ansamblul tarilor UE, 5% din populatie (circa 18

milioane) are o nationalitate diferita de cea a tarii in care este rezidenta.

Dar 2/3 sunt straini din afara UE si doar 1/3 vin din tari ale UE.

Obstacolele in calea migratiilor in interiorul UE sunt importante. Unul

dintre ele il reprezinta barierele lingvistice. Din acest punct de vedere

trebuie mentionat ca europenii care migrazeaza in interiorul UE au, cel

mai adesea, un nivel ridicat de calificare si din aceasta cauza vorbesc

una sau mai multe limbi straine. Un alt obstacol il constituie costul ridicat

al locuintelor in regiunile cele mai dinamice, cost ce poate diminua, daca

nu chiar anula avantajul care reprezinta salariile ridicate. Cea mai

importanta bariera in calea migratiei populatiei o reprezinta insa

nearmonizarea reglementarilor privind diplomele si calificarile in UE.1

7.3 Masuri si politici de reducere a somajului in UE

In decembrie 1993 s-a adoptat Carta Alba, cuprinzand Strategia

pe Termen Mediu vizand Cresterea Economica, Competitivitatea si

Ocuparea Fortei de Munca. Dezideratul principal al acestei actiuni era

introducerea de masuri menite sa revigoreze competitivitatea economiei

europene. S-a evidentiat o corelatie directa intre ritmul de crestere

1Dumitru Miron (coord.), “Economia Uniunii Europene”, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002

77

Page 76: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

economica la nivel comunitar si nivelul la care UE este apta sa creeze

locuri de munca. Principala preocupare a fost sa creeze premisele

pentru ca piata muncii sa se poata adapta la rapidele mutatii in sistemele

productive, in managementul organizational si in obiceiurile de consum.

Programul de actiune preconizat nu continea detalii despre modificarile

legislative la nivel comunitar, ci erau un tablou de actiuni pe care statele

membre trebuiau sa le aplice pentru a promova ocuparea fortei de

munca cu sprijin comunitar. Atentia principala era indreptata pe nevoia

de a genera flexibilitate pe piata fortei de munca concomitent cu

mentinerea unui pachet acoperitor de drepturi sociale.

Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale:

economie integrata sanatoasa;

economie deschisa;

coeziunea sociala;

economii mult mai descentralizate;

imbunatatirea procesului educational si a calitatii programelor

de calificare;

urmarirea reducerii costurilor indirecte ale fortei de munca;

cresterea sprijinului logistic si financiar al UE in domeniul

noilor tehnologii informatice si comunicationale;

modernizarea si flexibilizarea dialogului social pan-european.

Fondul Social European este principlul instrument financiar prin

care se acorda sprijin statelor membre in vederea aplicarii de scheme

menite sa depaseasca problemele subutilizarii fortei de munca. Sumele

se aloca fiecarei tari membre in functie de rata somajului, numarul de

someri pe termen lung, prosperitatea nationala si regionala.

In domeniul politicii utilizarii fortei de munca, se face diferenta

masurilor active de cele pasive. Acestea din urma au drept obiectiv

78

Page 77: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

atenuarea efectelor sociale ale somajului fara a ataca cauzele

(indemnizatiile de somaj, cheltuielile angajate pentru pensionarea inainte

de termen a somerilor in varsta sau pentru inlocuirea muncitorilor in

varsta cu cei tineri). Masurile active privesc actiunile de pregatire si

recalificare a somerilor, ajutoarele si subventiile acordate pentru crearea

de locuri de munca, cheltuielile angajate pentru ameliorarea activitatii

agentilor de plasare a fortei de munca. Pentru politicile de folosire a fortei

de munca, s-au alocat in anii ’90: 0,8% din PIB-ul comunitar pentru

masurile active si 1,45% din PIB pentru cele pasive. Tarile care destinau

cea mai mare parte din PIB masurilor active (peste 1%) erau:

Danemarca, Irlanda, Olanda, Belgia si Germania. In aceste tari,

activitatile de formare si recalificare a somerilor erau cele mai

importante. In privinta masurilor active, se inregistrau mari disparitati

intre tarile europene. In ordine descrescatoare a partii din PIB destinata

acestor cheltuieli, se aflau Irlanda, Spania, Belgia, Danemarca, Franta,

Germania si Regatul Unit.

Este evident ca somajul conjunctural sau ciclic poate fi redus cu

ajutorul politicilor traditionale de stimulare a cererii. Dar aceste politici

raman fara efect asupra somajului structural. Printre modalitatile de

reducere a somajului structural se numara:

cresterea caracterului concurential al pietei de bunuri;

ameliorarea sistemelor educative si de pregatire;

revizuirea procedurilor de negociere colectiva a salariilor si a

sistemelor de indemnizatii pentru somaj;

sustinerea mobilitatii geografice pentru a reduce

incompatibilitatea geografica dintre calificarile disponibile pe pietele

locale si regionale pe de o parte, si calificarile cerute de intreprinderi, pe

de alta parte;

79

Page 78: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea

fortei e munca si cu difuzarea informatiilor disponibile privind locurile de

munca.

Comisia a formulat urmatoarele recomandari in vederea atenuarii

efectelor generate de introducerea monedei unice in planul social:1

imbunatatirea dialogului intre partenerii sociali carora le

revine responsabilitatea stabilirii salariilor si cresterii ocupari;

corelarea in zona euro a cresterii salariilor nominale cu

necesitatea mentinerii stabiltatii preturilor;

acordurile privind salariile trebuie sa tina cont de diferentele

de productivitate dintre state;

impulsionarea de catre guvernele nationale a dialogului

social;

elaborarea unor planuri nationale de actiune pentru

cresterea ocuparii fortei de munca;

imbunatatirea sistemelor de formare si perfectionare;

reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de salariati;

reducerea timpului de munca care sa nu genereze

reducerea ofertei de munca si a productivitatii;

eficientizarea activitatii oficiilor de plasare si orientare a fortei

de munca;

incurajarea angajarilor part-time si a altor forme de angajare;

incurajarea pensionarii inainte de termen;

reforma sistemelor de asigurari sociale.

In concluzie, problema somajului ramane o problema serioasa

care are potentialul de a se perpetua si dupa crearea uniunii monetare.

In acest domeniu, rezolvarea deficientelor este plasata la nivelul fiecarui

1 Dumitru Miron (coord.), “Economia Uniunii Europene”, Editura Luceafarul, bucuresti, 2002

80

Page 79: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

stat si a partenerilor sociali, iar recomandarile institutiilor europene se

mentin la nivelul unor declaratii de principiu, precizarea unor solutii cu

caracter general si a caror aplicare nu este in masura sa reduca somajul.

BIBLIOGRAFIE

1. Michel Didier, “Economie. Regulile jocului.” Editura

81

Page 80: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

Humanitas,1999.

2. N. Dobrota (coordonator), “Economie politica”, Editura

Economica, Bucuresti 1995.

3. John M. Keyns, “Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a

dobanzilor si a banilor”, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970.

4. Richard G. Lipsey, K. Chrysti, “Economie pozitiva”, Editura

Economica, Bucuresti, 1999.

5. Viorel Cornescu (coordonator lucrare), “Introducere in

economie”, Editura Actami, Bucuresti, 1997.

6. Eugen Prahoveanu, “Economie politica”, Editura Eficient,

Bucuresti, 1997.

7. Dumitru Miron, “Economia Uniunii Europene”, Editura

Luceafarul, Bucuresti, 2002.

8. V. Ionescu, E. Gavrila, “Elemente de macroeconomie”,

Editura

Economica, Bucuresti, 1999.

9. M. Bacescu, A. Bacescu, “Macroeconomie.Bazele

macroeconomiei”, Editura All, Bucuresti, 1993.

10. P. Sammuelson, W. Nordhouse, “Economie politica”, Editura

Teora, Bucuresti, 2002.

11. Traian Stefanescu, “Dreptul muncii”, Editura All, Bucuresti,

2002.

12. Nicolae Suta (coordonator), “Integrare economica

europeana”,

Editura Economica, Bucuresti, 1999.

13. Tribuna Economica, nr. 5, 51, 52/ 2002.

14. Ziarul Capital, nr. 2/ 2003.

15. Revista romana de Dreptul Muncii, nr.5/ 2002.

82

Page 81: Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/economie/facultate/... · Web viewOrice activitate economica, in conditiile economiei de piata asociaza, in mod obiectiv, factorul

16. Anuarul Statistic al Romaniei 2001.

17. www.bestjobs.ro

18. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj

si

stimularea ocuparii fortei de munca.

83


Recommended