Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/diverse/Impactul asupra... · Web...

U.P.T. Proiect de diplomă

Cuprins

CAP. 1Date generale1.1 Introducere1.2 Amplasament

CAP. 2Descrierea activităţii propuse2.1 Scopul şi necesitatea activităţii2.2 Profilul activităţii2.3 Descrierea investiţiei

2.3.1 Descrierea reţelei de canalizare2.3.2 Descrierea staţiei de epurare

2.4 Unităţile staţiei de epurareCAP. 3

Amplasarea în mediu3.1 Aşezare geografică3.2 Geologie3.3 Apele de suprafaţă3.4 Apele subterane3.5 Resursele subsolului3.6 Relieful3.7 Procese morfologice actuale şi degradarea terenurilor3.8 Clima şi calitatea aerului3.9 Solul3.10 Vegetaţia3.11 Fauna3.12 Rezervaţii naturale3.13 Aşezări umane şi alte obiective de interes public

CAP. 4Calcule hidraulice pentru dimensionarea tehnologică a Staţiei de epurare Vinga4.1 Date de bază

4.1.1 Debite de calcul4.1.2 Încărcarea apelor uzate4.1.3 Modificarea condiţiilor de deversare în emisar

4.2 Stabilirea tehnologiei de epurare4.2.1 Eficienţele de epurare necesare

3


4.2.2 Schema tehnologică propusă4.3 Calcule de dimensionare pe obiectele staţiei de epurare

4.3.1 Treapta de epurare mecanică4.3.2 Treapta de epurare biologică4.3.3 Gospodăria de nămol4.3.4 Dezinfecţia apei epurate

CAP. 5Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu5.1 Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor5.2 Gospodărirea deşeurilor şi reziduurilor5.3 Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului5.4 Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

5.4.1 Zgomotul5.4.2 Vibraţii

5.5 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilorCAP. 6

Impactul produs asupra factorilor de mediu datorat investiţiei „Canalizarea menajeră şi Staţie de epurare Vinga” şi recomandări de diminuarea acestuia6.1 Impactul produs asupra apelor

6.1.1 Impurificare cu materii organice şi efectele acestora asupra apei de suprafaţă6.1.2 Impurificarea cu suspensii6.1.3 Dispersia principalilor poluanţi în apele emisarului

6.2 Impactul produs asupra aerului6.2.1 Comportarea în atmosferă a poluanţilor6.2.2 Metodologie uzată pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în atmosferă de staţia de epurare6.2.3 Evaluarea impactului poluanţilor emişi de Staţia de epurare Vinga

6.3 Impactul produs asupra solului şi subsolului6.4 Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

6.4.1 Efectele poluanţilor atmosferici asupra omului6.4.2 Efectul reziduurilor solide rezultate din staţiile de epurare asupra omului6.4.3 Efectele poluanţilor atmosferici asupra construcţiilor şi instalaţiilor

6.5 Impactul zgomotului6.6 Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre6.7 Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei

4


CAP. 7Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

CAP. 8Evaluarea globală a impactului asupra mediului datorat investiţiei “Canalizare menajeră şi Staţie de epurare Vinga”8.1 Evaluarea impactului produs în perioada de execuţie8.2 Evaluarea impactului produs după începerea activităţii

CAP. 9Concluzii

CAP. 10Calculul indicilor tehnico-economici10.1 Evaluare

10.1.1 Reţele de canalizare10.1.2 Staţie de epurare

10.2 Calculul indicilor10.2.1 Amortismente10.2.2 Cheltuieli cu energia electrică10.2.3 Cheltuieli cu întreţinerea10.2.4 Retribuţii10.2.5 Cantitatea de apă epurată pe an10.2.6 Preţ de cost10.2.7 Preţ de vânzare10.2.8 Profit net anual10.2.9 Rata profitului net10.2.10 Durata de recuperare a investiţiei

ANEXĂRaport la impactul asupra mediului datorat investiţiei „Canalizare menajeră şi staţie de epurare Vinga”

PLANŞEPlanşa nr. 1 – Plan general de situaţiePlanşa nr. 2 – Plan amplasamentPlanşa nr. 3 – Vedere în plan a Staţiei de epurare VingaPlanşa nr. 4 – Secţiunea B-B, profil tehnologic staţie de epurare

5


CAPITOLUL 1Date generale

1.1 Introducere

Prezentul studiu are drept scop evaluarea globală a impactului asupra mediului datorat investiţiei „Canalizare menajeră şi staţie de epurare Vinga – judeţul Arad” în scopul obţinerii acordului de mediu.

Lucrarea are la bază documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar memoriu tehnic pentru obţinerea acordului de mediu – documentaţie întocmită de proiectant), pentru a cărei corectitudine, acesta este direct răspunzător, precum şi date din literatura de specialitate privind impactul asupra mediului, datorat unor obiective similare celui studiat.

1.2 Amplasament

Obiectivele tehnologice ale investiţiei vor fi amplasate în intravilanul localităţii Vinga după cum urmează

- reţeaua de canalizare va fi amplasată pe domeniul public, urmărindu-se forma stradală.

- staţia de epurare va fi amplasată în partea vestică a comunei Vinga pe domeniul public păşune) în apropierea emisarului Valea Ardelenilor, imediat amonte în confluenţă cu Valea Apa Mare. Amplasamentul este delimitat spre vest de calea ferată Timişoara-Arad, la sud de un drum de pământ, la est de canal natural colector de ape pluviale, iar la nord tot de un canal natural colector de ape pluviale.

Terenul ce va fi ocupat de staţia de epurare este proprietatea satului, aparţinând Primăriei comunei Vinga, suprafaţă ce urmează a fi ocupată de obiectivul de investiţiedefinitiv şisau temporar.

Suprafaţa totală a terenului ocupată temporar pe durata de execuţie a reţelei de canalizare este S = 1 ha. După execuţia reţelei de canalizare a apelor uzate (pozarea conductelor sub adâncimea de îngheţ şi asupra lor) acest teren îşi va recăpăta destinaţia iniţială.

6


Suprafaţa ocupată definitiv (cămine de vizitare şi cămine de rupere de pantă amplasate pe reţeaua de canalizare) este aproximativ 110 m2.

Suprafaţa totală a terenului ocupată de staţia de epurare este de S=3850 m2.Suprafaţa totală a terenului ocupată de drumul de acces la staţia de epurare

este de S = 1766 m2.

7


CAPITOLUL 2Descrierea activităţii propuse

2.1 Scopul şi necesitatea activităţii

Scopul proiectului

Sistemul de canalizare menajeră proiectat are scopul de a colecta, transporta epura şi evacua apele uzate menajere provenite de la populaţie şi agenţii economici din localitatea Vinga – judeţul Arad.

Utilitate publică

Populaţia localităţii Vinga numără în prezent 4300 locuitori stabili. Localitatea are un număr de 1400 gospodării şi o reţea stradală de 25 km. De asemenea, localitatea dispune de un sistem canalizat de alimentare cu apă compus din:

- captarea apei subterane din două puţuri de adâncime- tratarea apei într-o staţie de deferizare – de manganizare (aerare şi filtrare)- înmagazinarea apei (compensarea orară şi rezerva de incendiu) într-un

castel de apă- reţea de distribuţie a apei la consumatori în lungime totală de 24 km.Localitatea Vinga nu dispune de un sistem centralizat de canalizare.În cadrul investiţiei „Extindere Uzină de Apă Vinga" aflată în stadiul de

execuţie s-a avut în vedere extinderea alimentării cu apă a localităţii astfel încât necesarul de apă a fost calculat pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi canalizare (conform avizului de gospodărire a apelor nr. B-109 din 19.12.1994).

Prin introducerea apei potabile curente în gospodării, debitul de ape uzate menajere va cunoaşte un salt cantitativ de circa 5 - 6 ori, ceea ce în lipsa unui sistem adecvat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape, va genera impurificarea solului, subsolului şi aerului cu noxe provenite din aceste ape sau prin descompunerea substanţelor organice conţinute de aceste ape. Astfel pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre, ceea ce ar degrada mediul de viaţă al locuitorilor acestei localităţi. De asemenea doar colectarea şi evacuarea centralizată a acestor ape în emisar, Valea Ardelenilor, ar contribui la mărirea conţinutului de poluanţi al acestui curs de ape peste limitele admise.

8


Din acest motiv este necesară execuţia unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care să colecteze apele uzate provenite de la gospodăriile individuale şi de la agenţii economici din localitate. De asemenea înainte de deversarea acestor ape în Valea Ardelenilor, este obligatorie epurarea lor într-o staţie de epurare parte componentă a sistemului de canalizare, care să reducă conţinutul de poluanţi (resturi menajere plutitoare, nisip, grăsimi şi produse petroliere, materii în suspensie şi dizolvate, CBO5¸ etc.) în limitele admise de normativele şi standardele în vigoare, în scopul păstrării echilibrului ecologic al emisarului. Nămolul rezultat este prelucrat prin tehnologii moderne, rezultând un produs care poate fi folosit în agricultură sau depozitat fără să provoace poluarea mediului înconjurător. Punerea în funcţie a acestui obiectiv atrage după sine crearea de 4 locuri de muncă.

2.2 Profilul activităţii

Conform legii nr. 137/1995 activitatea se încadrează în secţiunea a doua, respectiv „gestionarea şi gospodărirea deşeurilor" (gospodărirea comunală – salubrizare).

2.3 Descrierea investiţiei

Investiţia analizată se va executa pentru localitatea Vinga (s-a avut în vedere dinamica populaţiei pentru următorii 25 de ani astfel încât dimensionarea obiectivelor tehnologice s-a făcut pentru un număr de 5500 locuitori) astfel:

- reţea de canalizare a apelor menajere rezultate de la vatra localităţii- staţie de epurare mecanico-biologică a apelor uzate menajere.

2.3.1 Descrierea reţelei de canalizare

Reţeaua de canalizare a fost proiectată în sistem separativ pentru ape uzate menajere şi va avea o lungime L=10 km. Au fost analizate două variante :

- varianta I - Dn = 315 mm; L = 5,295 m - Dn = 400 mm; L = 4,705 m

- varianta II - Dn = 300 mm; L = 5,295 m- Dn = 400 mm; L = 4,705 m

Conductele se vor executa din tuburi PVC sau tuburi din fontă ductilă.

9


Amplasarea în plan a reţelei de canalizare se face conform planului de situaţie anexat.

Reţeaua de canalizare se pozează îngropat sub adâncimea de îngheţ. Transportul apelor uzate menajere până la intrarea în staţia de epurare se va face gravitaţional. În cadrul reţelei de canalizare s-au prevăzut 133 cămine de vizitare şi 26 cămine de rupere de pantă.

2.3.2 Descrierea staţiei de epurare

Debitele luate în calcul las dimensionarea tehnologică a staţiei de epurare sunt:

- debitul zilnic maxim Quzimax = 26 dm3/s- debitul orar maxim Quhmax = 52 dm3/s - debitul orar minim Quhmin = 6,5 dm3/s

Apele uzate fiind de provenienţă exclusiv menajeră încărcările cu poluanţi s-au calculat pe baza cantităţilor specifice de impurităţi pe cap de locuitor, conform normativului P28-1984, respectiv normei tehnice germane ATV-131. Astfel cantităţile specifice de impurităţi sunt:

- materii totale în suspensie 70g / loc. zi- materii organice biodegradabile exprimate în CBO5 65g / loc. ziazot amoniacal (NH4) 11g / loc. zi- fosfat total (P) 2,5g / loc. zi

Cantităţile totale de impurificatori intrate în staţia de epurare în decurs de o zi sunt:

- MTS = 385 kg MTS / zi- CBO5 = 357,5 kg CBO5 / zi- NH4 = 60,5 kg NH4 / zi- Ptotal = 13,75 kg P / zi

Concentraţiile poluanţilor în apa uzată sunt:- CMTS = 171 mg/dm3

- CCBO5 = 159 mg/dm3

- CNH4 = 27 mg/dm3

- CPtotal = 6,1 mg/dm3

În conformitate cu avizul de gospodărirea apelor nr.B-46/15.06.1998 emis de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara condiţiile de descărcare a afluentului staţiei de epurare în emisar (pârâul Valea Ardelenilor) sunt:

- materii totale în suspensie 60 mg/dm3

- materii organice biodegradabile exprimate în CBO5 5 mg/dm3

- azot amoniacal (NH4) 1 mg/dm3

- azotaţi 10 mg/dm3

- azotiţi 1 mg/dm3

- substanţe extractibile cu eter de petrol 5 mg/dm3

10


- produse petroliere 0,1 mg/dm3

- detergenţi sintetici activi biodegradabili 5 mg/dm3

- pH 6,5-8,5Au rezultat astfel următoarele eficienţe de epurare ale staţiei de epurare:

- ηMTS = 64,9 %- ηCBO5 = 96,85 %- ηNH4 = 96,29 %

În acest sens s-a propus realizarea unei staţii de epurare mecanico-biologică cu eliminare pe cale biologică a nutrienţilor (nitrificare-denitrificare) .

Fluxul tehnologic propus pentru staţia de epurare mecanico-biologică a apelor uzate menajere se compune din următoarele obiective:

A. Linia apei staţie de pompare apă brută bloc de epurare mecanică având următoarele funcţii:

- grătar demecanizat (sită automată)- denisipator- separator de grăsimi

bloc de epurare biologică combinată, compusă din :- bazin de nămol activat cu aerare cu bule fine, nitrificare şi nitrificare

– simulată şi stabilizarea nămolului - decantor secundar

staţie de pompare nămol biologic recirculat şi în exces staţie de suflante

B. Linia nămolului bazin tampon nămol biologic recirculat şi în exces instalaţii de îngrăşare şi deshidratare mecanică a nămolului stabilizat compus din:

- instalaţie de preparare şi dozare coagulanţi organici- presă nămol- staţie de pompare apă de spălare, presă

Staţie de pompare apă uzatăPentru ridicarea apelor uzate la cota necesară echilibrării pierderilor de

presiune din staţia de epurare s-a prevăzut realizarea unei staţii de pompare echipată cu electropompare de apă uzată autoamorsante prin care să treacă solide cu Φ 75 mm. Funcţionarea acestor pompe este condusă de un dulap de automatizare şi senzori de nivel echipate care permit funcţionarea automată şi economică. Tot echipamentul se montează într-o clădire supratermă, încălzită, în condiţii optime de întreţinere şi supraveghere. Este prevăzută şi o pompă de rezerve. Pompele sunt de tip centrifugal, cu ax orizontal, cu rotoare speciale, care

11


nu se înfundă şi sunt autoamorsante. Volumul bazinului de aspiraţie V = 18,72 m3. Acesta se va executa în cheson dreptunghiular cu dimensiunile : 3m x 3m x 2,2m. În vederea protejării pompelor, intrarea apei brute în cheson se va face printr-un cămin echipat cu un grătar rar, cu cărătoare manuale având fante de trecere de e = 60 mm.

Blocul de epurare mecanică Acesta constă dintr-o instalaţie compactă, automată tip „SEPARA”,

realizată din materiale necorozive, care îndeplineşte următoarele funcţii.a. Sitarea apelor uzate se realizează prin intermediul unei site din oţel

inoxidabil, cu instalaţiile de 2 mm. Funcţionarea acestei site este automatizată, cu autocurăţire realizată cu perii montate pe exteriorul melcului. Curăţirea sitei este comandată de un cuplu de senzori de nivel montaţi în amonte şi aval de sită. Funcţie de gradul de înfundare a sitei, prereglat este comandată rotaţia melcului şi implicit curăţarea sitei. În cazul în care gradul de murdărire al apelor uzate este relativ mic, sita dispune, cu releu de timp pentru pornirea şi curăţirea ei. Cele două sisteme mai sus menţionate sunt complementare.

Prevederea sitei cu instalaţii cu 2 mm, asigură curăţirea apelor uzate de suspensie, astfel încât nu mai este necesară decantarea primară. Această soluţie este generalizată în ţări dezvoltate, pentru staţiile de epurare cu un debit asemănător staţiei de epurare de la Vinga. De fapt, nu separă numai suspensiile cu granulaţie mai mare de 2 mm. Până la curăţirea sitei se formează un pat filtrant, care reţine şi suspensiile mai mici.

Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei de sitare sunt :- debitul nominal 30 dm3/s- masa reţinerilor 173,25 kg/zi- umiditate reziduuri reţinute 80 %- volumul reţinerilor 79 m3/anb. Transportarea, compactarea, deshidratarea şi evacuarea direct în

containere a materialului reţinut Sita are ca element central un transportor elicoidal (melcat) care are montate

pe exteriorul melcului (pe porţiunea de sitare) periile de curăţire. Acest transportor elicoidal are pas variabil, astfel că îndeplineşte şi rolul de presă pentru materialul reţinut. În timpul rotaţiei melcului acesta transportă (la un unghi de 35°) materialul reţinut îl compactează şi-l deshidratează evacuându-l apoi direct într-un container special închis. Ulterior, materialul reţinut se va putea colecta în saci de plastic.

c. Desnisiparea şi separarea grăsimilor din apele uzate Acest procedeu se realizează într-un desnisipator cuplat cu separator de

grăsimi, aerat. Instalaţia compactă „SEPARA" are un compartiment de formă specială pentru desnisipare. Acest compartiment este legat printr-un grătar submersibil de compartimentul de separare al grăsimilor. Circulaţia lichidului, flotaţia şi realizarea vitezei lichidului (astfel încât să nu se sedimenteze nămolul) se realizează prin echipamentul de insuflare cu bule medii a aerului. Instalaţia

12


compactă „SEPARA” dispune de propria suflantă, care realizează aerul comprimat necesar insuflării. Evacuarea nisipului de pe fundul compartimentului de desnisipare şi colectarea acestuia într-o başă în contracurent, se realizează prin intermediul unui transportor elicoidal special. Volumul de nisip evacuat (conform P28-1984 se consideră o normă de 40 dm3 nisip la 1000 m3 apă uzată) este de 89,84 dm3/zi (32,79 m3/an), respectiv o cantitate de nisip (φnis = 1,5 kg/dm3) de 134,76 kg/zi (49,1 t/an).

Grăsimile separate din apa uzată sunt evacuate cu ajutorul unui echipament cu raclor şi sunt colectate într-o başă de grăsimi. De aici grăsimile sunt pompate cu o pompă specială de grăsimi, cu şurub excentric în faţa sitei. Prin recirculări succesive, grăsimile sunt evacuate odată cu materialul reţinut.

Eficienţa desnisipării şi separării grăsimilor este de cel puţin 95%.d. Extragerea nisipului, deshidratarea acestuia şi evacuarea direct în

containerAceastă funcţie se realizează automat cu un transportor presă, special, fiind

programabil în timp. Transportorul extrage nisipul din başa desnisipatorului, îl transportă sub un unghi de 35º, îl deshidratează şi îl evacuează într-un container special.

La nevoie se poate completa echipamentul cu dispozitiv de spălare nisip până la limita în care să aibă un procent de grăsimi mai mic de 30%. În acest caz nisipul se poate utiliza în construcţii.Instalaţia compactă „SEPARA", prevăzută pentru echiparea staţiei de epurare are următoarele avantaje:

- randament ridicat de epurare mecanică- rezistenţă deosebită la coroziune, fiind construită din oţel

inoxidabil şi alte materiale necorozive- fiabilitate deosebită datorită soluţiilor constructive simple.

Concentraţiile poluanţilor în efluentul treptei mecanice de epurare este de:- CMTS = 79,95 mg/dm3

- CCBO5 = 127,2 mg/dm3.În acest context eficienţele etapei mecanice de epurare sunt:

- ηMTS = 45%- ηCBO5 = 20%- ηNH4 = 0%

Blocul de epurare biologică combinatăSoluţia propusă constă dintr-un bazin combinat pentru aerare prelungită cu

stabilizare nămol şi decantare secundară.a. Bazin de aerare prelungită, de stabilizare a nămolului şi de nitrificare-

denitrificare, a cărui diametru este de 28 m, este prevăzut cu aerare pneumatică cu bule fine, cu zone anoxice pentru denitrificare şi zone aerate pentru nitrificare.

Pentru circulaţia apei în interiorul bazinului de aerare şi creşterea eficienţei aerării în bazin, sunt prevăzute mixere cu turaţie lentă, submersibile.

13


Bulele fine se realizează cu panouri de aerare cu elemente difuzoare INVET din furtun silicon.

Aerul necesar este produs de suflante cu pistoane rotative (cu turaţie variabilă pentru crearea posibilităţii de adoptare a necesarului de aer, automat, funcţie de oxigen dizolvat) de mare eficienţă amplasate într-o clădire încălzită.

Oxigenul se măsoară continuu cu traductoare de oxigen dizolvat şi prin intermediul sistemului de automatizare se reglează cantitatea de aer introdus în bazinul de aerare.

Astfel se realizează economii importante de energie, mai ales noaptea când debitele şi încărcările scad semnificativ şi deci necesarul de oxigen este mult mai mic. Menţinerea în suspensie a nămolului activat pe perioada de noapte este realizată de către mixerele submersibile din bazinul de aerare.

Bazinul de aerare combinat cu nitrificarea şi denitrificarea este dispus sub formă de inel în jurul decantorului secundar.

Principalii parametri ai instalaţiei sunt: debitul de calcul este Quzimax = 26 dm3/s volumul bazinului de aerare Va = 1677 m3, din care volumul bazinului de

denitrificare Vd = 296 m3, iar volumul bazinului de nitrificare Vn = 1381 m3

încărcarea organică a nămolului este ION = 0,05 kg/kgzi concentraţia nămolului în bazinul de aerare este Cn = 0,5 kg/m3

încărcarea organică a bazinului de aerare IOB = 0,17 kg/m3zi capacitatea de oxidare este de 64 kg oxigen/h debitul de nămol reciclant este de 93,4 m3/h concentraţia nămolului reciclat în cazul decantoarelor secundare cu

sucţiune este de 6,9 kg/m3

b. Decantorul secundar S-a prevăzut un decantoare radial cu următoarele dimensiuni: diametrul nominal D = 16 m suprafaţa de decantare A0= m2

Decantorul de construcţie specială se caracterizează prin: colectarea nămolului activ cu pod raclor cu sucţiune, din oţel zincat, cu

auto sifonare, cu acţionare fixă, exterioară şi lamă de spumă; alimentarea şi distribuţia centrală prin dispozitiv de alimentare special

care realizează viteze mici de intrare în bazinul de decantare şi care dirijează tangenţial curenţii de lichid.

Evacuarea apei decantate se face prin sistem clasicNămolul activat sedimentat curge prin presiune hidrostatică într-un cheson

unde se face pomparea cu nămolul recirculat sau nămolul în exces. Reglarea debitului de nămol recirculat se va putea face cu ajutorul pompei

de nămol cu turaţie variabilă.

14


Echipamentele treptei biologice sunt prevăzute a fi din materiale necorozive: silicon, oţel, inox şi/sau oţel zincat, pentru reducerea problemelor de coroziune şi eliminarea problemelor de întreţinere ce pot apărea ca urmare a acestui fenomen.

Principalii parametri ai decantorului secundar sunt: debitul de calcul Quzimax = 93,4 m3/h încărcarea hidraulică superficială USC = 0,566 m/h încărcarea superficială cu materii în suspensie este de 95 kg/m3zi timpul de decantare pentru debitul de calcul este 6,184 h timpul de îngroşare a nămolului în decantorul secundar este de 1,5 h

Instalaţia de îngroşare şi deshidratare mecanică a nămoluluiPrelucrarea nămolului în exces (îngroşare şi deshidratare), se va face

mecanic, prin intermediul unei instalaţii automate, prevăzute cu presă melc (cu două funcţii alternative, prima de îngroşare şi a doua de deshidratare nămol) instalaţie realizată din oţel/inox.

Instalaţia dispune de pompe care absorb nămolul în exces, neîngroşat, din rezervorul de stocare şi stabilizare şi-l trimit, după amestecul cu soluţia de polielectrolit, într-un reactor de floculare şi apoi în instalaţia de îngroşare, unde este îngroşat între 5-6% SU. Nămolul îngroşat (4,2 m3/zi) este stocat într-un rezervor de nămol îngroşat (Vnî = 20 m3), de unde cu aceeaşi pompă a instalaţiei este din nou repompat în presa melc, reglată de această dată pentru deshidratare. Deshidratarea se face o dată la 3-4 zile.

Nămolul deshidratat până la 25-30% SU, este descărcat direct în containere de transport. Volumul de nămol deshidratat aferent unei zile este de 0,8 m3/zi.

Instalaţia este complet automatizată şi cuprinde inclusiv staţia de hidrofor pentru apa de spălare şi transportor elicoidal pentru evacuarea nămolului deshidratat. Instalaţia este montată într-o clădire încălzită, dotată cu mijloace de ridicare.

Volumul de nămol biologic în exces este de Vnex = 35,96 m3/zi, iar volumul nămolului deshidratat aferent unei zile Vnd = 0,8 m3/zi.

2.4 Unităţile staţiei de epurare

15


Alimentarea cu apă şi canalizarea incintei

Alimentarea cu apă. Pentru alimentarea cu apă potabilă a clădirii staţiei s-a prevăzut o conductă din ţeavă de polietilenă PE-HD cu De = 63 mm (63x3mm) în lungime de 550 m, care este racordată la reţeaua de apă existentă în localitate.

Necesarul de apă potabilă (menajer, duşuri, tehnic-spălat utilaje, stropit spaţii verzi, platforme, drumuri) a fost calculat în funcţie de programul de lucru (s-a considerat că în fiecare schimb vor lucra trei persoane care fac duş după terminarea schimbului) care va fi adoptat şi este prezentat în tabelul următor:

Schimb lucru Q zi mediu (m3/zi) Q n zi max (m3/zi) Q 0 max (m3/zi)24/48 12,575 12,725 0,96312/24 12,650 12,800 1,1888/16 12,725 12,875 1,413

Canalizarea. În incinta staţiei de epurare este prevăzută o reţea de canalizare care va prelua apele uzate menajere de la grupul sanitar din clădirea staţiei şi le va conduce în bazinul de aspiraţie de la intrarea în staţie.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică. Se va realiza printr-un post trafo de tip PTA, de 20/0,4 kV, racordat la reţeaua de medie tensiune printr-o linie electrică aeriană de 50 m. Postul trafo va fi amplasat în incinta staţiei de epurare. De la postul trafo prin intermediul unui cablu tip CYABY-F pozat în pământ, se va alimenta tabloul general al distribuţiei amplasat în camera de comandă-automatizare.

Pentru a asigura sursa de rezervă s-a prevăzut un grup electrogen de 25 kV cu pornire manuală.

Instalaţiile electrice. Instalaţiile electrice proiectate constau din:- instalaţii electrice de iluminat interior şi exterior- instalaţii de forţă (prize)- instalaţii de legare la pământ şi paratrăsnet - tablou electric- instalaţii de automatizare Instalaţiile electrice de iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat tip

fluorescent etanşe în staţie şi corpuri fluorescente normale în camera de comandă şi laborator. În grupul sanitar corpurile vor fi de tip incandescent. Alimentarea corpurilor de iluminat se va realiza cu un cablu tip CYABY-F montat aparent pe console în celelalte spaţii. Comanda iluminatului se va face local cu întrerupătoare.Instalaţiile electrice de iluminat exterior se vor realiza cu corpuri de vapori de mercur montate pe stâlpi de beton. Comanda iluminatului se va realiza de la tabloul general.

16


Prizele în laborator, precum şi camera de comandă automatizare vor fi prevăzute cu contacte de protecţie.

Instalaţia de legare la pământ şi paratrăsnet va fi de tip artificial şi se va realiza cu electrozi din TOLZn02,2", banda OLZn40x4 mm. Instalaţia de paratrăsnet s-a prevăzut pe clădirea staţiei. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ va fi sub 1 Ω.

Tabloul electric general va fi realizat dintr-o cutie montată în camera de comandă-automatizare ăi conţine aparatură de protecţie, comandă şi măsură. De la tabloul TG se alimentează tablourile secundare livrate şi utilajele.

Staţia de epurare va fi prevăzută cu echipamente de automatizare şi conducere proces treapta mecanică şi biologică, precum şi instalaţii de măsură.

Alimentarea cu căldură Încălzirea staţiei se va realiza electric cu radiatoare cu ulei. Acestea vor fi

prevăzute cu termostat.

Echipamentele de automatizare şi măsură

După cum s-a menţionat anterior, se propune funcţionarea automată a staţiei de pompare a treptei mecanice4, a treptei biologice cu măsurarea continuă a oxigenului dizolvat, a debitului de apă uzată intrată în staţia de epurare, a debitului de nămol recirculant, a debitului de nămol în exces şi a debitului de apă epurată.

Lucrări rutiere

Accesul rutier la staţia de epurare se va face prin amenajarea drumului local de pământ existent.

Drumul de acces se află la distanţa de 25 m faţă de intersecţia străzii locale cu Dn 69 Timişoara – Arad.

Pentru deservirea rutieră a obiectivelor proiectate în cadrul staţiei de epurare, amenajarea terenului în jurul acestora, precum şi amenajarea drumului ce se racordează cu strada locală şi asigură accesul spre staţia de epurare s-au proiectat: lucrări rutiere exterioare, lucrări rutiere interioare şi sistematizare pe verticală.

Lucrări rutiere exterioareAccesul rutier se prevede pe o lungime totală de 430 m.Drumul de acces se racordează cu strada locală, iar amenajarea carosabilului

se prevede cu o lungime 6,00 m pe o lungime de 70 m după care drumul de acces se amenajează la 3,50 m lăţime. Intermediar la distanţa 125 m de la racordul accesului rutier cu strada locală se prevede amenajarea unei platforme de încrucişare cu o lungime de 6,00 m pe o lungime de 40,00 m.

17


În dreptul staţiei de epurare se prevede amenajarea carosabilului cu o lăţime de 6,00 m pe o lungime de 30,00 m.

Profilul transversal al drumului de acces are o lăţime de 3,50 m cu pantă unică 3%, iar în zonele unde profilul transversal are o lungime de 6,00 m are pante în acoperiş de 3%.

Acostamentele au 1 m lăţime, cu pantă de 4%.Apele meteorice vor fi colectate prin intermediul pantelor transversale şi

preluate de canalul existent.Sistemul rutier al drumului de acces este alcătuit din: - 10 cm macadam- 30 cm fundaţie de beton- 10 cm strat filtrant de nisip.Drumul de acces se amenajează astfel încât să existe posibilitatea de lărgire

la 6,00 m lăţime.Lucrări rutiere interioare În incinta staţiei de epurare se prevede amenajarea unei platforme cu

îmbrăcăminte din beton, din ciment cu o lăţime de 10,00 m, având în capăt 4 locuri de parcare.

În jurul decantorului se prevede realizarea unui trotuar de 1,00 m lăţime pentru circulaţia pietonală.Sistemul rutier al platformei din incinta staţiei de epurare este alcătuit din:

- 6 cm beton de ciment Bc 25 (B350)- 10 cm beton de ciment Bc 20 (B300)- 24 cm fundaţie din balast - 10 cm strat filtrant din nisipSistematizare pe verticalăPentru a se asigura scurgerea apelor pluviale de pe platforma din incinta

staţiei de epurare şi de pe trotuarul din jurul decantorului sunt necesare lucrări de sistematizare pe verticală. Umpluturile se vor executa (132 m3), folosind pământul rezultat de la săpătura executată pentru fundaţia decantorului.

Împrejmuirea staţiei de epurareÎmprejmuirea staţiei de epurare cu panouri din plasă de sârmă pe stâlpi din

beton armat prefabricat H = 2,00 m şi lungime L = 250 m. Plantaţii de protecţiePăstrarea şi completarea mediului ambiant atât în incintă cât şi în zonă au

condus la prevederea de zone verzi înierbate tip gazon, completate cu pereţi cu înălţime redusă, spre zona vestică (calea ferată) şi cea sudică (accesul principal) şi plantaţii înalte spre est şi nord (Dn 69 şi localitate) cu rolul de protecţie a mediului şi plantare cu arbuşti de liliac.

Plantaţiile înalte se vor realiza din plopi intercalaţi cu arbuşti de liliac.Plantaţiile cu înălţime redusă se vor realiza din arini, liliac, salcie argintie,

cătină roşie, grupuri de goruni, salcâmi, mesteacăni.Plantaţiile şi zonele verzi înierbate totalizează o suprafaţă de 2,350 m2.

18


CAPITOLUL 3Amplasarea în mediu

19


3.1 Aşezare geografică

Comuna Vinga se găseşte în partea de sud a judeţului Arad învecinându-se cu:

- la est comuna Şag- la vest comuna Orţişoara - la sud comuna Orţişoara - la nord comuna FelnacReşedinţa de comună Vinga, este situată între două mari oraşe urbane Arad

şi Timişoara, de care este legată prin magistrala ferovială nr.1 şi drumul naţional 69 din vestul ţării.

Geografic, Vinga este situată în porţiunea înaltă din Câmpia Tisei şi în regiunea mai ridicată a piemonturilor vestice.

3.2 Geologie

Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonică este evidenţiată prin numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au acumulat tortaniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato – piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza aplină, fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortaniene, sarmatiene, sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului.

În zona amplasamentului investiţiei predomină pleistocenul superior; depozite argiloase.

Caracteristici geofizice ale terenului din amplasamentul investiţiei

În conformitate cu P100-92 şi harta de zonare seismică a teritoriului, localitatea Vinga se situează într-un amplasament cu condiţii specifice zonei "D"

20


(Ks = 0,16; Tc = 1,0 s). Presiunea convenţională conform STAS 3300/2-85, pentru adâncimea de fundare Hf = 2,0 m şi B = 1,0 m este Pconv = 160 kPa.

Conform regulamentului MLPAT se impune categoria de importanţă "C" şi clasa de importanţă III (conform P100-92 pentru zona seismică "D", cu asigurarea cerinţelor de calitate conform STAS 4165-96; P73-78; C140-86 şi stas 12500/86 pentru construcţii îngropate de tip bazine, cuve, rezervoare ce impun construcţii specifice din beton armat impermeabilitate P4-P8 cu tipul de ciment corespunzător pentru agresivitate).

Stratificaţia naturală a terenului conform cu datele din studiile geotehnice de pe amplasamentul viitoarei staţii de epurare constă din:

- sol vegetal cu grosime de 0,2-0,3 m- orizont de argilă prăfoasă cafeniu cenuşie plastic vârtoasă cu concreţii

calcaroase şi fero-magnoase cu grosime între 0,3-5,0 m.

Caracteristicile geotehnice ale terenului din amplasamentul investiţiei

Terenul de amplasament se prezintă aproximativ plan şi orizontal având stabilitate generală asigurată. Faţă de localitate altitudinea terenului pe care va fi amplasată staţia de epurare este mai coborâtă, cu cca. 15-20 m. Fiind situat în imediata apropiere de Valea Ardelenilor şi cu altitudini cu cca. 1 m peste talvegul acestea, se impune corelarea cu nivelele caracteristice ale regimului hidrologic.

Fundarea directă a obiectivelor este posibilă în următoarele condiţii prealabile ce se vor definitive prin studiile de teren şi pe baze de foraje de amplasament:

- terenul de fundare – pachetul de argilă cuprins între cotele 1,5 – 4,5 m- adâncimea minimă de fundare rezultată din condiţia de îngheţ va fi de 1,2

– 1,5 m faţă de terenul sistematizat şi 0,8 m faţă de terenul actual (simultan).

Datorită nivelului ridicat al apei subterane s-a prevăzut pentru decantor şi bazinul de aerare un subradier de 60 cm grosime din beton simplu (Bc10) ca o măsură de asigurare la plutire a elementelor.

3.3 Apele de suprafaţă

În zona de amplasament a investiţiei studiate se află pârâul Valea Ardelenilor, care constituie emisarul efluentului staţiei de epurare a localităţii. Pârâul este clasificat conform STAS 4706 – 1988 în categoria III de calitate.

21


Parametrii hidrologici ai pârâului conform datelor furnizate de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara sunt:

- Qmax cu asigurare de 5% sete de 37,3 m3/s- Qmax cu asigurare de 2% este de 24,2 m3/s- Qmed lunar minim anual cu asigurare de 95% este de 0,010 m3/s.

3.4 Apele subterane

Apa subterană este cantonată în pachetul argilos, prezintă nivele ridicate până la 1,0 m de la cota terenului actual şi prezintă în anumite condiţii agresivitate sulfatică sau carbonică faţă de betoane.

Calitatea apei din zona de amplasament a staţiei de epurare este prezentată în detaliu în buletinul de analiză nr.1/2301 1998.

3.5 Resursele subsolului

Judeţul Arad are o mare varietate de minereuri de mangan însoţite de hidroxizi de fier, sulfuri cuprifere, minereuri complexe, pirite, diatomite, materiale de construcţii (marmură, calcar, granite, docite, gresii, andezite, balast, diorite), legată de diversitatea tectonică a regiunii.

În limitele judeţului se mai găsesc izvoare mezotermale bicarbonate, calcice, magneziene şi sodice.

Ca urmare a structurii sale grafice Câmpia Vingăi are în adâncime numeroase pânze de apă freatică cu un debit apreciabil. Recentele foraje au pus în evidenţă mari resurse de apă cu temperaturi între 35º - 70ºC, precum şi gaze de sondă.

3.6 Relieful

Teritoriul judeţului Arad este constituit din trei mari etape de relief, Carpaţii Apuseni (35%), Dealurile Vestice (15%), Câmpia de Vest (50%), care se succed de

22


la est către vest, dar se întrepătrund între ele prin intermediul golfului depresionar Zarand – Gurahonţ – Hălmagiu şi culoarul Mureşului.

Câmpia de Vest formează treapta de relief cea mai coborâtă. Este drenată de Teuz, Crişul Alb, Cigher şi Mureş. Altimetric se desfăşoară între 90 şi cca. 150 – 180 m, cele mai întinse suprafeţe menţinându-se la 100 – 130 m. În cuprinsul judeţului Arad sunt incluse parţial sau total mai multe subunităţi ale Câmpiei de Vest : Câmpia joasă a Crişurilor, Câmpia Cernei, Câmpia Aradului şi câmpia Vingăi.

Investiţia ce face obiectul prezentului studiu se află în Câmpia Vingăi. Câmpia Vingăi, situată pe stânga Mureşului are caracterul unei câmpii piemontane formate din conurile aluviale ale Mureşului. Urcă în pantă domolă spre est, de la 100 – 110 m până la 170 – 180 m la contactul cu Podişul Lipovei. Pătrunde la nivelul teraselor în culoarul depresionar al Mureşului.

3.7 Procese morfologice actuale şi degradarea terenurilor

Etajul de câmpie ce coboară în pantă uşoară (0,2 – 0,8%) de la est către vest cu o energie redusă a reliefului (sub 20m) se caracterizează printr-o intensitate mai scăzută a proceselor actuale de modelare. Aici apar ca dominante procesele de pluviodenudare, de eroziune a malurilor şi cele de transport şi acumulare. La acestea se adaugă procesele de colmatare şi de slabă ravenare a câmpurilor din timpul inundaţiilor de primăvară şi vară.

Numeroasele canale de desecare şi de preluare a debitelor de viitură, regularizarea albiilor au diminuat însă cu mult efectele negative ale acestor fenomene.

3.8 Clima şi calitatea aerului

Teritoriul judeţului Arad aparţine în proporţie de 95% sectorului cu climă continental moderată (65% ţinutul cu climă de câmpie şi 30% ţinutul cu climă de dealuri) şi în proporţie de 5% sectorul cu climă de munte (ţinutul climatic al munţilor mijlocii).

Regimul climatic general. Este diferenţiat în funcţie de altitudinea reliefului. În ţinutul de câmpie (unde este amplasată investiţia), verile sunt calde cu precipitaţii moderate, iar iernile reci marcate foarte rar de viscole şi foarte des de perioade de încălzire care întrerup continuitatea stratului de zăpadă.

23


Radiaţia globală. Prezintă valori care descresc treptat dinspre extremitatea vestică, unde se înregistrează pe 112,5 kal/cm2 an şi către culmile montane din est unde scade sub 112,5 kal/cm2 an.

Circulaţia generală a atmosferei. Se caracterizează prin frecvenţa foarte mare a advecţiilor de aer temperat oceanic din vest în tot timpul anului, dar mai ales în semestrul cald, prin frecvente advecţii de aer tropical – maritim din sud – vest şi sud, advecţii relativ frecvente în sensul rece de aer temperat continental din nord – est şi est, precum şi prin pătrunderi relativ rare ale aerului arctic din nord şi invazii foarte rare ale aerului tropical continental din sud – est şi sud.

Temperatura aerului. Înregistrează o scădere treptată de la vest la est determinată de creşterea altitudinii reliefului.

Mediile anuale sunt de 10,8oC la Arad, de 9,6oC la Hălmagiu şi 5 – 6oC pe culmile munţilor din est.

Mediile lunii celei mai calde, Iulie, ating 21,4oC la Arad, 19,5oC la Hălmagiu şi 15,0 – 16,0oC pe culmile montane cele mai înalte.

Mediile lunii celei mai reci, Ianuarie, înregistrează aceiaşi scădere de la vest către est, fiind de 1,1oC la Arad, de –2,0oC la Hălmagiu şi cca. –5oC pe culmile cele mai înalte ale munţilor.

În zona comunei Vinga mediile anuale sunt între 10 – 11oC.Mediile lunii Iulie cuprind valori între 21 – 22oC, iar mediile lunii Ianuarie

sunt de aproximativ 0oC.Maxima absolută a fost de 41,5oC la Miniş (19.08.1946) iar minima absolută

a coborât până la –30,1oC la Arad (06.02.1954).Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ creşte de la 90 în câmpie, la peste

100 în ţinutul deluros şi la peste 150 pe culmile cele mai înalte ale munţilor.

Precipitaţiile atmosferice. Cantităţile medii anuale pentru zona studiată sunt în jurul valorii 600 mm. Cantităţile medii ale lunii Iulie sunt cuprinse între 50 – 60 mm, iar pentru luna Ianuarie valorile sunt cuprinse între 30 – 40 mm.

Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore au totalizat 66 mm la Arad (18 Iulie 1896), 78,2 mm la Chişineu Criş (10.07.1946), 104 mm la Ineu (30.06.1962) şi cca. 100 mm pe munţii din est.

Stratul de zăpadă. Creşte atât ca durată cât şi ca grosime de la vest către est. Durata medie anuală este de 34,1 zile la Arad şi peste 120,0 zile în sectorul montan. Grosimile medii declarate ating valori maxime de 5,2 cm la Arad (în Ianuarie) şi de 50,0 – 60,0 cm pe culmile montane cele mai înalte (în februarie şi martie).

Vânturile. Sunt influenţate de limitele mari ale reliefului.

24


Frecvenţele medii anuale înregistrate la Arad pun în evidenţă predominarea vânturilor din sud – est (13,7%) şi sud (913,0%), urmate de cele din nord (12,4%), nord – vest (10,7%) şi sud – vest (10,0%). Frecvenţa medie anuală are valori ridicate la Arad între 2,6 şi 43 m/s.

Calitatea aerului din zonă se caracterizează ca încadrându-se în concentraţiile maxime admisibile stipulate în STAS-ul 12574 – 1987.

3.9 Solul

În cuprinsul câmpiilor piemontane (Cernei, Vinga) apar soluri argiloase sau cu orizont B argilos şi compact în profilul cărora apa din precipitaţii stagnează o perioadă de timp îndelungată, determinând apariţia proceselor de pseudogleizare (soluri pseudogleice, soluri argiloiluviale pseudogleice podzolice şi soluri brune moderat podzolice cu sau fără caracter planic).

Solurile caracteristice amplasamentului investiţiei sunt cernoziomurile şi cernoziomurile levigabile.

3.10 Vegetaţia

Comuna Vinga se găseşte în intersecţia zonei de silvostepă cu zona de lucru.În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită

activităţii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare existente sunt alcătuite din păişuri (Fustuca sulcată, F. Pseudovina, F. valesică), pelinită (Artemisia austriacă), barboasa (Bortriochola sau Andropogan ischaemum), sadina (ischaemum), etc.

În luncile pârâurilor este prezentă o vegetaţie specială alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin (Fraxinus angustifolia), ulm, pajişti de iarbă moale (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alapecuras) şi pir ce alternează cu terenuri agricole. Local apar asociaţii de sărătură.

3.11 Fauna

25


În silvostepă lumea animală este reprezentată prin dropie, graur, eretele alb, potârniche, dintre păsări, iar dintre rozătoare popândăul şi hârciogul.

Pârâurile judeţului oferă condiţii optime dezvoltării craoului (Cyrinus corpio) şi cleanului (Lenciscus cephalus) în sectorul de câmpie.

3.12 Rezervaţii naturale

Pe teritoriul judeţului Arad, în pădurea de fag din comuna Zimbru, se găseşte rezervaţia Dosul Laurului, singurul loc din ţară unde veghează, ocrotit, un element atlantic – laurul (Mex aquifolium).

În apropierea obiectivului studiat nu se găsesc rezervaţii naturale (nici în judeţul Arad nici în judeţul Timiş) rezervaţiile naturale existente în cele două judeţe găsindu-se la distanţe mari.

3.13 Aşezări umane şi alte obiective de interes public

Comuna Vinga judeţul Arad este comună de sine stătătoare având în componenţa sa localităţile Vinga, Maliat şi Mănăştur.

Comuna Vinga se găseşte în partea de sud a judeţului Arad învecinându-se cu :

- la est comuna Şag- la vest comuna Orţişoara – judeţul Timiş- la sud comuna Orţişoara – judeţul Timiş- la nord comuna Felnac.Reşedinţa de comună Vinga, este situată între două mari oraşe centre urbane

Timişoara şi Arad de care este legată de magistrala feroviară nr.1 şi de Dn69 din vestul ţării.

Populaţia stabilă a comunei Vinga este de 4360 locuitori (conform datelor recensământului din 1991).

În comuna Vinga îşi desfăşoară activitatea trei şcoli cu clasele I – VIII şi o şcoală cu clasele I – IV precum şi patru grădiniţe.

În comună funcţionează un dispensar uman, având în subordine încă două, unul în localitatea Maliat şi unul în localitatea Mănăştur. De asemenea funcţionează un cabinet stomatologic şi o farmacie.

Numeroase urme arheologice atestă locuirea acestui ţinut încă din comuna primitivă, în special cele din perioada neoliticului. Prezenţa daco-geţilor este semnalată pe urmele de ceramică încă din epoca bronzului, pe care mai târziu să se descopere vestigiul care demonstrează că ei se ocupau cu agricultura şi creşterea vitelor.

26


Primele documente care atestă localitatea Vinga sunt cuprinse în unele izvoare scrise cum ar fi „Cronica lui Anonimus” şi „Legendele Sfântului Gerard”.

Prima menţionare documentară a Vingăi se află în anul 1214, când localitatea este amintită ca proprietate a domeniului lui Csak Mikloş din Kamarome.

Înaintea sfârşitului de secol IX şi începutul secolului XX se ridică multe case şi construcţii impunătoare care dăinuie şi azi. Se pot aminti construcţia bisericii romano-catolice (anul 1912), cazinoul, căminul cultural şi tot centrul civic.

CAPITOLUL 4Calcule hidraulice pentru dimensionarea

27


tehnologică a Staţiei de epurare Vinga

4.1 Date de bază

4.1.1 Debite de calcul

Localitatea Vinga prelucrează apele uzate menajere de la populaţie şi de la obiectivele din localitate. Astfel debitele ce intervin în dimensionarea tehnologică conform temei date de Primăria comunei Vinga sunt:

- debitul zilnic maxim Quzimax = 26 1/s = 93 m3/h = 2,246 m3/zi- debitul orar maxim Quhmax = 52 1/s = 187,2 m3/h- debitul orar minim Quhmin = 6,5 1/s = 23,4 m3/h

4.1.2 Încărcarea apelor uzate

Apele uzate fiind de provenienţă exclusiv menajeră încărcările cu poluanţi s-au calculat pe baza cantităţilor specifice de impurităţi pe cap de locuitor, conform normativului P28 – 1984, respectiv normei tehnice germane ATV – 131. Astfel cantităţile specifice de impurităţi sunt:

- materii totale în suspensie 70g/loc. zi- materii organice biodegradabile exprimate în CBO5 65g/loc. ziazot amoniacal (NH4) 11g/loc. zi- fosfat total (P) 2,5g/loc. ziCantităţile totale de impurificatori intrate în staţia de epurare în decurs de o

zi sunt:- MTS = 70 x 5500/1000 = 385 kg MTS/zi- CBO5 = 65 x 5500/1000 = 357,5 kg CBO5/zi- NH4 = 10 x 5500/1000 = 60,5 kg NH4/zi- Ptotal = 2,5 x 5500/1000 = 13,75 kg P/zi

Concentraţiile poluanţilor în apa uzată sunt:- CMTS = MTS x 1100/Quzimax = 385 x 1000/2246 = 171 mg/dm3

- CCBO5 = CBO5 x 1000/Quzimax = 357,5 x 1000/2246 = 159 mg/dm3

- CNH4 = NH4 x 1000/Quzimax = 60,5 x 1000/2246 = 27 mg/dm3

- CPtotal = Ptotal x 1000/Quzimax = 13,75 x 1000/2246 =6,1 mg/dm3

4.1.3 Modificarea condiţiilor de deversare în emisar

28


Apele uzate epurate sunt deversate în emisarul Valea Ardelenilor care este apă naturală de categoria III.

Limitele de încărcare cu poluanţi a apei epurate conform categoriei III de calitate a apelor de suprafaţă STAS 4766 – 1988.

Nr. crt. Indicator de calitate UM

Limita maximă

admisibilăMetoda de analiză

1 Materii totale în suspensie mg/l 60 STAS 6953 – 812 Consum biochimic de oxigen mg/l 70 STAS 6560 – 823 CBO5 mg/l 12 STAS 6954 – 824 Azot amoniacal (NH4) mg/l 2 STAS8900/1 – 715 Azotaţi (NO3) mg/l 25 STAS 10064 - 756 PH mg/l 6,5 – 8,5 -7 Oxigen dizolvat în apă mg/l 4 -

4.2 Stabilirea tehnologiei de epurare

4.2.1 Eficienţele de epurare necesare

Eficienţele de epurare se stabilesc cu ajutorul formulei generale: ηF = (C1- C1LMA) C1 x 100

unde: ηF – eficienţa de epurare necesară pentru potenţial „I” C1 – concentraţia poluantului „I” în apa uzată brută (mg/l) C1LMA – concentraţia limită maximă admisibilă a poluantului „I” în apa

epurată (mg/l) conform tabelului nr. 1. ηMTS = (171 - 60)/171 x 160 = 64,91% ηCBO5 = (159 - 12)/159 x 100 = 92,45% ηNH4 = (27 - 2)/27 x 100 = 92,26%

4.2.2 Schema tehnologică propusă

În vederea atingerii eficienţelor de epurare de mai sus se propune realizarea unei variante de epurare mecanico – biologică cu eliminare pe cale biologică a nutriţiilor (nitrificare - denitrificare). Fluxul tehnologic propus se compune din următoarele obiecte:

29


A. Linia apei Staţia de pompare apă uzată Blocul de epurare mecanică constă dintr-o instalaţie compactă, automată,

realizată din materiale nocive, care îndeplineşte următoarele funcţii:- grătar demecanizat - desnisipator- separator de grăsimi

Blocul de epurare biologică combinată bazin de nămol activat ăi aerare cu bule fine, nitrificare şi denitrificare

simultană şi stabilizarea nămolului staţia de pompare nămol biologic recirculat şi în exces staţia de suflante.

B. Linia nămolului Bazin tampon nămol biologic recirculat şi în exces Instalaţii de îngroşare şi deshidratare mecanică a nămolului stabilizat

compus din:- instalaţie de preparare şi dozare coagulanţi organici - presă nămol cu două funcţii - staţie de pompare apă de spălare, presă.

4.3 Calcule de dimensionare pe obiectele staţiei de epurare

4.3.1 Treapta de epurare mecanică

Staţia de pompare apă uzată brută (STAS 12594 - 87)

Debitele de calcul al staţiei de pompare apă uzată brută (STAS 1846 - 90)Qc = Quzmaxh = 52 l/s = 187,2 m3/h.

Volumul bazinului de aspiraţie trebuie să asigure înmagazinarea debitului de calcul pe o durată de 2 – 10 minute; se alege t = 6 minute

VSP,Ab x Qc = 6 x 52 x 60/1000 = 18,72 m3.Se proiectează un cheson dreptunghiular cu dimensiunile 3 x 3 x 2,2 m,

pentru pompe de autoaspiraţie, Hasp = 2,5 m, Href = 2,5 m.În vederea proiectării pompelor, intrarea apei brute în cheson se va face

printr-un cămin echipat cu un grătar rar cu curăţire manuală având fante de trecere de e = 60 mm.

Grătar desnisipator aerat cuplat cu separator de grăsimi

30


Se prevede utilizarea unei instalaţii de epurare mecanică tip container cu următoarele funcţii:

- sită deasă cu presă pentru material reţinut - desnisipator aerat cu presă pentru deshidratare nisip- separator de grăsimi cu raclor grăsimi- pompă grăsimi- suflantă.

Caracteristici tehnice principale:- debitul nominal Q = 30 l/s- fanta de trecere grătar e = 2 mm- umiditate rezidii evacuate Urez = 80%.

Eficienţa de epurare treaptă mecanică:- ηMTS

TM = 45%- ηCBO5

TM = 20%- ηNH4

TM = 0%.Masa reţinerilor pe sita deasă:

Ma = 385 x 45/100 = 173,25 kg/ziVolum reţinut:

Vr = 173,25/0,8 = 216 dm3/zi = 79 m3/anVolumul de nisip evacuat pe zi (conform P28 – 84 se consideră 40 dm3/100

m3):Vnisip = 40 x Quzimax = 40 x 2246/1000 = 89,84 dm3/zi = 32,79 m3/an

Cantitatea de nisip (Pnisip = 1,5 kg/dm3):Mnisip = 1,5 x 89,84 = 134,76 kg/zi = 49,18 t/an

Concentraţia poluanţilor în apa uzată efluentă, treaptă mecanică:- CMTS

TM = - CMTS x ηMTS = 171 x 45/100 = 76,95 mg/l- CCBO5

TM = CCBO5 x ηCBO5 = 159 x 20/100 = 127,2 mg/l

4.3.2 Treapta de epurare biologică

Treapta de epurare biologică, deoarece nu există un normativ românesc pentru această tehnologie, este calculată cu programul ANAINVENT Germania pentru tehnologia de epurare biologică cu nămol activat, cu nitrificare şi denitrificare simultană şi stabilizarea nămolului, conform normelor Germane ATV 131, condiţiile de ieşire impuse fiind cele din capitolul 1.3, tabelul 1.

Transmitem în continuare rezultatele calculului.

4.3.2.1 Bazin de aerare cu nitrificare şi denitrificare simultană şi stabilizarea nămolului

31


Balanţa de azotÎn procesul de epurare biologică a apei uzate sunt necesare pentru fiecare kg

de CBO5 redus 0,05 kg de azot (5%) şi 0,01 kg fosfor (1%) pentru obţinerea biomasei sau nămolului activ.

O parte a acestor cantităţi se evacuează cu nămolul în exces iar o altă parte este trimisă în bazinul de aerare cu nămolul recirculat.

Balanţa azotului conform programului ANA este următoarea:Azot în procesul de epurare 61 kg/ziAzot din nămol recirculat 7,2 kg/ziAzot organe în efluent N(org)E 3,4 kg/ziAzot în nămol în exces Nnex 14,3 kg/ziAmoniu în efluent N – NH4 3,4 kg/ziAzot care se oxidează 47,1 kg/ziNitraţi în efluenţi N(NO3) 34 kg/ziAzot pentru denitrificare ND 13,4 kg/ziCapacitatea de denitrificare CD = ND/L5B = 13,4/286 = 0,0468

La capacitatea de denitrificare CD = 0,047 îi corespunde un raport al volumului de denitrificare VD şi a volumului total al bazinului de aerare cu nitrificare – denitrificare simultană VAt

VD/ Vat = 0,176Vârsta nămolului

VN = 2,3 x 2,13 x 1,103(t-15)/(1-VD/VAt)VN = 2,3 x 2,13 x 1,1031/13/(1-0,176) = 21,27

Funcţie de mărimea staţiei de epurare, vârsta nămolului se suplimentează cu un anumit număr de zile, în cazul nostru – 2 zile.

Rezultă: VN = 23,27 zile.Nămol în exces

Nex = 0,6 (MTSTM/CBO5TM + 1) – (0,072 x 0,3F/(1/VN + 0,08F)) Unde: F = 1,072 (t-15)

t = 20

MTSTM = 245 kg/zile CBO5TM = 286 kg/zile VN = 23,3 zile

Rezultă: Nex = 0,88 kg SU/kg CBO5.Volumul bazinului de aerareDebit de calcul Qc = Quzzimax = 26 l/sParametrii biodegradabili L5B = CBO5TM = Qc x QCBO5TM = 286 kg/zi Încărcarea organică a nămolului ION = 0,05 kg/kgziConcentraţia nămolului în bazinul de aerare CN = 0,5 kg/m3

Încărcarea organică a bazinului de aerare IOB = 0,17 kg/m3ziVolumul bazinului Vat = L5B/IOB = 286/0,17 = 1677 m3

din care volumul bazinului de denitrificare (zona anoxică):

32


VD = VD/VAt x Vat = 0,18 x 1677 = 296 m3

În zona anoxică se prevăd amestecătoare submersibil cu rol de a menţine nămolul biologic în suspensie. Dimensionarea acestora se rezumă la determinarea puterii instalate având ca referinţă o densitate energetică de 30 W/m3.

Volumul de nitrificare: VN = Vat – VD = 1677 – 296 = 1381 m3

Oxigenul necesarConform programului ANA oxigenul necesar pentru oxidarea compuşilor de

carbon:ONC = 0,144VNF/(1 + VN0,08F) + 0,5 = 0,272 O2/kgCBO5

şi oxigenul necesar pentru oxidarea compuşilor de azot:ONN = 4,6(N(NO3) - Ne) + 1,7(N(NO3) - ND)/L5B = 0,76 kg O2/kgCBO5

Capacitatea de oxigenare:CO = 1/α CS/(CS - CX) · (ONC fC + ONN fX)CO = 1/α 3 kg O2 / kg CBO5

Capacitatea de oxigenare se majorează cu 25%, datorită diferenţei dintre valorile CBO5 în efluent, indicate de programul ANA şi NTPA – 001.Rezultă:

CO = 1/α3·1,25L5B = 1/ α 3,75·286 = 1072,5/ α kgO2/ziα – este determinat de sistemul de aerare ales

Pentru staţia de epurare Vinga s-a optat pentru aerare cu furtune INVENT din Silicoflex, având α = 0,7, deci:

CO = 1532 kgO2/zi = 64 kgO2/hNecesarul de aer Qaer = CO103/c.hn = 64·102/24·4 = 670 m3/h

c – 24 g/m3·m – capacitatea de oxigenare specifică hn – 4 m – înălţimea apei deasupra sistemului de aerare

Suprafaţa de aerare:SA = Qaer/qaer = 670/10 = 67 m2

qaer = 4 – 16 m3/m2h – se adoptă qaer = 10 m3/m2hNumăr de panouri – pentru panouri de 0,9 x 5,12 mNp = SA/sA = 67/6,12 = 10,94sA = 6,12 m2/panou 0,9 x 5,12 m- se adoptă Np = 11 panouri de 0,9 x 5,12 mGradul de acoperire:

GA = sANp/SBA = (6,12 x 11)/356 = 0,184 = 18,9%La un grad de acoperire sub 20% sunt necesare mixere pentru menţinerea

nămolului în suspensie.Se aleg 4 bucăţi de mixere orizontale.

33


Debit de nămol recirculat:QR = RQc = 1·93,4 = 93,4 m3/hR – coeficient de recirculareR = CN/(CR - CN) = 3,5/(6,9 – 3,5) = 1CR – concentraţia nămolului recirculat

În cazul decantoarelor secundare cu secţiune:CR = (1000/ISV)tE

1/30,6 = 6,9 kg/m3

unde: ISV = 100 ml/g tE = 1,5 H – timpul de îngroşare în decantorul secundar

4.3.2.2 Decantorul secundar

Dimensionarea decantoarelor secundare se face conform STAS 4162/2 – 89 şi ATV131.

Debitul de calcul Qc = Quzzimax = 93,4 m3/hDebitul de verificare QV = Quzziorar + QRmax = 186,8 m3/h + 93,4 m3/h = 280,2

m3/hSe alege un decantor radial cu diametrul nominal D = 16 m.Suprafaţa orizontală de decantare:

A0 = 165 m2

Încărcările hidraulice superficiale sunt:- la debitul de calcul usc = Qc/A0 = 93,4/165 = 0,566 m/h < 0,7 m/h - la debitul de verificare usv = Qv/A0 = 186,8/165 = 1,132 m/h < 1,4 m/h

Încărcarea superficială cu materii în suspensie: ISS = CN x (QC + QR) x 24A0 = 35 x (99,4 + 93,4) x 24/165 kg/m3zi conform

STAS 4162/2 – 89. Adâncimea decantorului se determină conform ATV 131. Adâncimea totală

se compune din 4 zone distincte: - zona de siguranţă (h1) - zona de sedimentare (h2)- zona de înmagazinare (h3)- zona de îngroşare (h4).

Se determină încărcarea superficială volumică a nămolului:ISV = QV/A0 x CN x IVN = 186,8/165 x 3,5 x 100 = 409 < 450 dm3/m2h.Conform ATV 131 pentru a avea concentraţia de suspensii totale în efluentul

decantorului secundar mai mic de 20 mg/l ISV ≤ 450 dm3/(m2h). Această condiţie este satisfăcută.

Zona de siguranţă h1 = 0,50 mZona de sedimentare h2 = 0,5Quzziorar/A0 x (1 + r)(1 – CN x IVN x 103)

h2 = 0,5usc (1 + R)/(1 – ISV/1000) = 0,5 · 0.566 9(1 + 1)/(1 – 400/1000) = 0,94Zona de înmagazinare h3 = 0,45ISV x (1 + R)/500

h3 = 0,45 · 400(1 + 1)/500 = 0,72Zona de îngroşare h4 = ISV x (1 + R) x t1/(500 + 300 x h)

34


t1 = 1,5 – timp de îngroşare maxim admisibilh4 = 400 x (1 + 1) x 1,5/(500 + 300 x 1,5) = 1,26Htot = h1 + h2 + h3 + h4 = 0,5 + 0,94 + 0,72 + 1,26 = 3,5 m

Timpii de decantare corespunzători debitelor de calcul şi de verificare sunt:tdc = Htotal/usc = 3,5/0,566 = 6,184 htds = Htotal/usv = 3,5/1,132 = 3,094 h

4.3.2.3 Stabilirea dimensiunilor geometrice a modulelor treptei biologice

Se proiectează un modul de treaptă biologică. Modulul se compune dintr-un decantor secundar radial în jurul căruia este dispus sub formă de inel bazinul de aerare combinat nitrificare cu denitrificare.

Diametrul bazinului de aerare:D = (4 x V1/2

BA/Hu/π + d2)1/2 = (4 x 1677/π/4 + 16,62)1/2 = 28,45 = 29 m

4.3.2.4 Staţia de pompare nămol biologic recirculat extern

Debitul de dimensionare QC = Quzziorar = QRmax = 93,4 m3/hCapacitatea de înmagazinare: t1 = 12 min.Se proiectează un cheson dreptunghiular cu:

Vu = t1 x QC = 12/60 x 93,4 = 18,68 m3

Pompele pentru recircularea nămolului sunt pompe cu autoamorsare.

4.3.3 Gospodăria de nămol

În cursul procesului de epurare se obţine nămolul biologic în exces ce trebuie prelucrat în vederea depozitării finale. Prelucrarea acestui nămol se face prin îngroşare şi deshidratare mecanică cu presă tip melc după o prealabilă condiţionare chimică cu agenţi de floculare de tip polielectroliţi organici.

Cantitatea de nămol biologic în exces ce trebuie prelucrat este: Nex = L5B x Nex

sp = 286 x 0,88 = 251,68 kg/ziL5B – încărcarea organică a treptei biologiceNex – producţia de nămol în excesVolumul de nămol biologic în exces:

Vnex = Nex/p x 100/(100 – 99,3) = 35,96 m3/ziC2 = 6,9 kgm3 = 0,69% umiditate 99,3%

Necesarul de agenţi de coagulare (polielectrolit organic pulbere):MPE = CPE

sp x Nex = 4 x 252 = 1008 g/zi

4.3.4 Dezinfecţia apei epurate

Pentru prelucrarea nămolului se prevede o instalaţie automată cu două funcţii succesive: îngroşare şi deshidratare nămol în exces.

35


Îngroşarea nămolului se face până la 5 – 6 % SU operaţie care se va face în fiecare zi. După îngroşarea nămolului (4,2 m/zi) se va depozita în bazinul de nămol îngroşat cu un VNI = 20 m, de unde se vor prelua şi deshidrata o dată la 3 – 4 zile.

În urma procesului de deshidratare concentraţia nămolului este de 25 – 30 % SU.

Volumul nămolului deshidratat aferent unei zile este VND = 0,8 m/zi.

36


CAPITOLUL 5Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de

mediu

Din procesul tehnologic al Staţiei de epurare comuna Vinga şi activităţile anexe ce se vor desfăşura în cadrul staţiei se vor evacua în mediu următoarele noxe şi poluanţi:

- ape uzate;- deşeuri şi reziduuri;- emisari în atmosferă;- zgomote şi vibraţii.

5.1 Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor

Apele uzate sunt reprezentate de apele uzate menajer, ape industriale, ape uzate epurate, ape pluviale.

Apele uzate menajere - provenite din activitatea igienico – sanitară a personalului de întreţinere şi exploatare a staţiei de epurare, cu un debit estimat Qu

zi med = 0,55 m3/zi, vor fi colectate în canalizarea din incinta staţiei şi se vor descărca în canalul dinaintea camerei grătarelor.

Ape uzate menajere epurate - după epurarea apelor uzate menajere provenite din comuna Vinga (Quzimax = 26 dm3/s, Quhmax = 52 dm3/s şi Quzimin = 6,5 dm3/s) şi sunt deversate în emisarul Valea Ardelenilor, care este o apă naturală de categoria II.

Limita de încărcare cu poluanţi a apei epurate conform valorilor transmise de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara, în cadrul Acordului de gospodărire a apelor nr. B-46/15.06.1998 sunt :

- suspensii 60mg/dm3

- CBO5 5mg/dm3

- CCO - Mn 10mg/dm3

- CCO - Cr 10mg/dm3

- NH4 1mg3/dm3

- NO3 10mg/dm3

- NO2 1mg/dm3

- substanţe extractibile cu eter de petrol 5mg/dm3

37


- produse petroliere 0,1mg/dm3

- detergenţi sintetici activi biodegradabili 5mg/dm3

- pH 6,5 – 8,5Treapta biologică va urmări pe lângă eliminarea substanţelor organice şi

reducerea cantităţilor de nutrienţi evacuaţi în receptor (azot şi fosfor) prin procesul de nitrificare şi denitrificare.

Evacuarea apelor deversate punctual în pârâul Valea Ardelenilor, printr-o gură de vărsare amplasată pe malul pârâului.

5.2 Gospodărirea deşeurilor şi reziduurilor

Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul investiţiei realizate sunt reprezentate :

- deşeuri menajere- deşeuri industriale.

Deşeurile menajere provenite din activitatea personalului a cărui cantitate se estimează la cca. 3-5 kg / zi, sunt reprezentate de resturi menajere şi ambalaje. Aceste deşeuri sunt colectate în pubele cu volum de 100 dm3, amplasat într-un loc special amenajat. În mod ritmic aceste deşeuri se vor evacua prin intermediul serviciilor de salubrizare la cea mai apropiată rampă de gunoi.

Deşeurile rezultate din staţia de epurareÎncărcarea mixtă în materii de suspensie a apei uzate brute a fost estimată la

valoarea de 171 mg / dm3, iar în materii organice biodegradabile exprimate în CBO5 la valoarea de 159 mg / dm3.

Volumul de nămol în exces rezultat din staţia de epurare este de 35,96 m3/zi (adică 251,68 kg / zi).

Nămolul rezultat din decantarea secundară este prelucrat cu o instalaţie automată (tip ROS 31 mărimea 1 modificată) cu două funcţii succesive îngroşarea şi deshidratarea nămolului în exces.

Îngroşarea nămolului se face până la 5-6% SU, operaţie care se va executa în fiecare zi. După îngroşarea nămolului (4,2 m3/zi) acesta se va depozita în bazinul de nămol îngroşat cu un volum de 20 m3 de unde se va prelua şi se va deshidrata odată la 3-4 zile.

Volumul nămolului deshidratat aferent unei zile este de 0,8 m3.Nămolul deshidratat până la 25-30% SU este descărcat direct în containere.

38


5.3 Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului

Sursele potenţiale de mirosuri ale apei uzate includ: Apa uzată proaspătă septică sau incomplet Nămolul proaspăt sau incomplet stabilizat Materiale de la sitare, desnisipator şi separatoare de grăsimi conţinând

substanţe septice sau putrescibile Uleiuri, grăsimi şi săpunuri de la agenţi economici, locuinţe şi scurgeri

stradale Emisii de gaze de la procesele tehnologice de epurare, cămine de vizitare,

staţii de pompare, containere care curg, zone de descărcare în emisar.Surse de poluanţi pentru aer:Emisiile gazoase ale sistemului de canalizare menajeră pot fi cauzate de:

- procese biochimice de descompunere- reacţii chimice- vaporizare.

Debitele emisiilor de la o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt guvernate de mecanismele de producere şi transport a gazelor. Mecanismele de producere implică producerea constituentului în fază gazoasă (şi de vapori) prin vaporizare, descompunere biologică sau reacţii chimice. Mecanismul de transfer implică transportul unui constituent în fază de vapori până la suprafaţa terenului sau a cuvei, prin stratul limitat de aer de deasupra staţiei şi în atmosferă. Cele trei mecanisme principale care asigură transportul unui constituent sunt difuzia, convecţia şi aducţia.

Din apele uzate colectate şi tratate în staţia de epurare Vinga rezultă emisii de compuşi organici volatili (CV) în aer. Emisiile pot apărea prin mecanismele de difuzie sau de convecţie. Difuzia apere când contracţia COV la suprafaţa apei este mai mare decât în aer. Compuşii organici volatilizează sau difuzează în aer, în încercarea lor de a atinge echilibrul între fazele: apoasă şi gazoasă. Convecţia apare când la suprafaţa apelor uzate există un curent de aer care absoarbe vapori de compuşi organici de la suprafaţa apei.

Calculul emisiei de compuşi organici volatili (COV) nonmetalici s-a efectuat aplicând metodologia de calcul CORINAIR. În această metodologie s-a prevăzut un factor de emisie de 0,256 kg COV /1000 m3 pentru apa uzată menajeră. Rezultatele se prezintă în tabelul următor:

Debit de apă uzată Emisie de COV[dm3/s] [m3/h] [kg/h] [g/s]

Qzi max 26 93 0,0238 0,007Qh max 52 187,2 0,0372 0,0103

39


În apele uzate colectate la staţia de epurare Smocuţa Mare preconizează o încărcare de 26,85 mg/dm3 azot amoniacal. Folosind metodologia de calcul a emisarilor de noxe din apele uzate USEPA AP-42 (cap.4.3 Waste Water Collection, Treatament and Starage) ediţia a V-a (1995) s-a obţinut emisia de amoniac din apele uzate de 0,394 g/s. Calculul s-a efectuat folosind teoria transferului de masă.

Rezultă că emisiile sunt extrem de mici, rezultând un impact minor asupra mediului, care va fi sesizabil cel mult olfactiv în imediata vecinătate a sursei fără implicaţii asupra stării de sănătate a populaţiei.

5.4 Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

5.4.1 Zgomotul

În perimetrul staţiei de epurare sursele de zgomot sunt:- utilajele tehnologice (pompe, suflante, instalaţii de concentrare şi

deshidratare a nămolului, etc.);- utilaje de transport;Activitatea utilajelor tehnologice (suflante, pompe, etc.), este continuă, iar

cea a mijloacelor de transport a reziduurilor (reţineri pe grătar, nisipuri, grăsimi, nămol, stabilizat) este intermitentă.

Zgomotul este produs de maşina de bază (motor) sau de utilajul tehnologic de lucru.

Pentru protecţia mediului înconjurător (zona de locuit) intersectează nivelul zgomotului exterior.

Evaluarea nivelului de zgomot exterior Nivelul de zgomot de evaluareNivelul de zgomot al utilajelor tehnologice este sub limita admisă de 50 dB,

ele fiind sau submersibile (motoarele pompelor) sau adăpostite de zgomot (suflantele de aer comprimat).

Sursele de zgomot punctiforme. Receptorul – zona de locuit – este la o distanţă de sursă de aproximativ 3

km. Intensitatea sunetului (I) descreşte invers proporţional cu pătratul distanţi

până la sursă. Conform STAS –ului 10009-88, nivelul admis al zgomotului exterior

clădirii este de 50dB (A).

5.4.2 Vibraţii

40


Obiectivul nu reprezintă o sursă de mişcări vibratorii.

5.5 Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor

Obiectivul nu reprezintă o sursă în domeniul radiaţiilor.

41


CAPITOLUL 6Impactul produs asupra factorilor de mediu datorat

investiţiei „Canalizarea menajeră şi Staţie de epurare Vinga” şi recomandări de diminuarea acestuia

Amplasarea Staţiei de epurare Vinga în exteriorul localităţii Vinga, pe malul pârâului valea Ardelenilor (deversarea efluentului se va face în acest pârâu), va contribui la influenţarea factorilor de mediu din zonă.

În continuare se evaluează impactul datorat poluanţilor evacuaţi, se analizează măsuri de protecţie prevăzute în documentaţia întocmită de proiectant şi se fac recomandări pentru diminuarea cantităţilor de noxe evacuate în vederea încadrării lor în normele legale.

Recomandările se vor face pentru diminuarea cantităţilor de noxe, au la bază datele din literatura de specialitate precum şi rezultatele practice obţinute în unităţi similare aflate în exploatare.

6.1 Impactul produs asupra apelor

Apele fecaloide menajere provenite din evacuarea dejecţiilor umane, de la băi, bucătării, etc., conţin materii organice putrescibile, de natură animală şi vegetală, în stare proaspătă sau în diferite stadii de descompunere biochimică, săruri minerale, în special cantităţi relativ ridicate de clorură de sodiu provenite din urină şi număr mare de microorganisme, mai cu seamă bacterii (coliformi totali, coliformi fecali, streptocifecoli). Aceste ape mai conţin hormoni, vitamine, săpunuri, detergenţi sintetici, etc. Gradul de degradare a substanţelor organice este variabil şi în general, corelat cu durata perioadelor de stagnare. Ca stare fizică, substanţele conţinute pot fi prevăzute în soluţii coloidale, suspensii de particule solide cu dimensiuni mari.

42


6.1.1 Impurificare cu materii organice şi efectele acestora asupra apei de suprafaţă

Prin apele uzate se evacuează cele mai diverse substanţe organice: proteine, hidraţi de carbon, grăsimi, săpunuri, coloranţi, etc., care pot avea asupra calităţii receptorului fie un efect direct şi indirect, fie un efect întârziat, ca urmare a descompunerii lor biochimice.

Dintre proteine, mai comune sunt : albuminele, gelatina, cheratina, fibroina, coezina, glutenul. Este de remarcat că, pe lângă carbon, azot, oxigen şi hidrogen unele proteine mai conţin în molecula lor sulf şi fosfat. Ajunse în apă, sub acţiunea bacteriilor, aceste substanţe sunt descompuse în produşi simpli: aminoacizi, acizi graşi şi aromatici, diferite baze organice (amine, alifatice, putresceină, codaverină, indoletilamină, indol, scotol), hidrogen sulfurat, sulfuri organice şi diferiţi compuşi ai fosforului.

Efectul acestor produşi asupra calităţii receptorului constă în imprimarea unui gust şi miros caracteristic apei şi în scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat, adesea până la dispariţia lui.

Alături de proteine, un rol important în poluarea organică îl au grăsimile, substanţele insolubile sau greu solubile în apă. Acestea sub acţiunea bacteriilor sunt descompuse în glicerină şi acizi graşi, între care şi acidul butiric şi valerianic, ce dau apei un miros de râncezeală.

Hidraţii de carbon foarte frecvenţi în apele uzate se pot întâlni fie sub formă simplă (monozaharide şi dizaharide), fie sub formă complexă (polizaharide: dextrina, glicogen, celuloză şi amidon). Zaharidele şi dizaharidele sunt uşor descompuse de către floarea prezentă în apele de suprafaţă, polizaharidele fiind substanţe insolubile ce plutesc în masa apei sau formează depuneri de fund, care se degradează foarte greu.

Pe lângă substanţele organice apele uzate conţin şi diverse săruri, care joacă un rol important în poluarea emisarilor, aceste săruri fiind de azot, fosfor şi potasiu (nutrienţi). Sărurile de azot şi fosfor mai iau naştere şi din mineralizarea substanţelor organice datorită activităţii bacteriene. În zonele din aval ale pârâurilor poluate cu substanţe organice aceste săruri pot atinge concentraţii ridicate.

De asemenea şi efluenţii epuraţi pe cale biologică sunt bogaţi în azotaţi şi fosfaţi, astfel încât, prin deversarea lor în emisar, pot da naştere fenomenului de ”înflorire a apei”, cu toate consecinţele negative cunoscute (poluarea secundară).

43


6.1.2 Impurificarea cu suspensii

Cea mai frecventă formă de impurificare fizică rezultată din deversarea apelor uzate este produsă prin materiile solide, organice şi anorganice, aflate în suspensie.

În ordinea densităţii şi mărimii particulelor şi în funcţie de unele caracteristici ale apei, ele se depun în albie, formând sedimente de diferite grosimi, influenţând astfel condiţiile hidrologice şi biologice din receptor. Principalele efecte produse de suspensii sunt: scăderea transparenţei apei, distrugerea biocenozei bentale, vătămarea peştilor şi a altor organisme bentale, deteriorarea peisajului. Scăderea transparenţei apei are ca rezultat o reducere a numărului de plante clorofiliene şi implicit a numărului de organisme acvatice, cu consecinţe asupra proceselor de autoepurare. Tulburarea apei produce de asemenea o stânjenire a nutriţiei peştilor, mai ales a celor care îşi găsesc hrana cu ajutorul văzului, cum sunt cei răpitori.

Depunerea pe fund a suspensiilor fine sau grosiere acţionează pe cale mecanică asupra organismelor acvatice, ducând la modificări calitative şi cantitative ale biocenozei bentale sau chiar la eliminarea integrală a acestora.

6.1.3 Dispersia principalilor poluanţi în apele emisarului

Caracteristicile principale ale apelor uzate menajere provenite din comuna Vinga (Qu zi max = 26dm3/s), care constituie influentul staţiei de epurare sunt:

- suspensii 171 mg/dm3 (aprox. 385 kg/zi)- CBO5 159 mg/dm3 (aprox. 357,5 kg CBO5/zi)- NH4 27 mg/dm3 (aprox. 60,5 kg NH4/zi)- Ptotal 6,1 mg/dm3 (aprox 13,75 kg P/zi)În urma dimensionării staţiei de epurare Vinga indicatorii de calitate ai

efluentului (conform celor prevăzute de proiectant şi acordul de gospodărirea apelor nr. B-46/15.06.1998) se vor încadra în următoarele limite:

- suspensii 60 mg/dm3

- CBO5 5 mg/dm3

- NH4 1 mg/dm3

- NO3 10 mg/dm3

- NO2 1 mg/dm3

- CCO-Mn 10 mg/dm3

- CCO-Cr 10 mg/dm3

- substanţe extractibile cu eter de petrol 5 mg/dm3

- produse petroliere 0,1 mg/dm3

- detergenţi sintetici activi biodegradabili 5 mg/dm3

- pH 6,5 – 8,5Pentru realizarea acestor valori a indicatorilor proiectantul a ales o variantă

de epurare mecanico-biologică în care pe lângă procesul de eliminare a

44


substanţelor organice pe cale aerobă de către microorganismele heterotrofe au loc şi procese de nitrificare (pentru eliminarea azotului).

Efluentul staţiei de epurare este evacuat în pârâul Valea Ardelenilor, apă naturală de categoria III.

Deversarea apelor epurate în pârâul Valea Ardelenilor se va realiza punctual la mal prin intermediul unei guri de desecare. În zona de desecare a pârâului Valea Ardelenilor are următoarele caracteristici:

- pârâu de categoria III de calitate- Qmin = 0,01 m3/s (debit minim de asigurare 95%)- Hmed = 0,40 m (adâncime medie a apei pentru Qmin)- Amed = 4,00 m2 (aria medie a secţiunii de desecare pentru Qmin)Pentru evaluarea impactului efectului staţiei de epurare Vinga asupra

receptorului (pârâul Valea Ardelenilor) s-au calculat valorile principalilor indicatori de calitate materii în suspensie, CBO5 şi oxigen pentru apa din receptor imediat după secţiunea de deversare şi în secţiunea de control.

Valorile au fost obţinute ţinând seama de autoepurare şi în principal de fenomenele fizice care intervin (diluţia, dispersia şi amestecul).

Calculele au fost făcute pe baza datelor puse la dispoziţie de proiectant şi de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara prin adresa nr. 2023/04.03.1998 (parametrii hidrologici, cheie limnimetrică pentru pârâul Valea Ardelenilor, profil transversal al pârâului în secţiunea de descărcare).

Datele de bază folosite au fost:- Q (debit minim pârâu cu asigurare de 95%) 0,010 m3/s- q (debit maxim zilnic efluent) 0,052 m3/s- concentraţia maximă de suspensii efluente 60 mg/dm3

- concentraţia maximă de suspensii receptor 100 mg/dm3

- concentraţia maximă în CBO5 a efluentului 5 mg/dm3

- concentraţia maximă în CBO5 a pârâului 12 mg/dm3

- adâncimea medie în secţiunea de descărcare pentru Qmin 0,4 m- temperatura medie a apei pârâului 15°CS-a determinat astfel o lungime de amestec total de 6,88 km. În acest caz

amestecul complet are loc după confluenţa Văii Ardelenilor cu Valea Apa Mare. Concentraţiile pentru indicatorii amintiţi au fost determinate numai pentru zona de amestec incomplet, de la evacuare şi până la confluenţa cu Valea Apa Mare, timpul de amestec în acest caz fiind de 0,9942 zile.

Concentraţia de suspensii – în efluentul staţiei de epurare este de 60 mg/dm3, conform acordului de gospodărirea apelor mai sus menţionat.

Se verifică dacă în secţiunea de deversare în emisar a efluentului, se respectă condiţiile categoriei a III-a de calitate (normativul specifică faptul că în secţiunea de descărcare trebuie respectate cel puţin condiţiile categoriei a III-a de calitate) considerându-se că aici se produce amestecul complet.

Ţinându-se cont de faptul că evacuarea se face printr-o gură de deversare prevăzută cu clapetă de reţinere care să împiedice pătrunderea apei emisarului în

45


staţie, în cazul unei ape mari, se poate considera că în secţiunea de evacuare coeficientul de amestec este a = 0,8.

În acest caz, calitatea maximă de materii totale în suspensie care se pot descărca în emisar (conform gradului de diluţie realizat D = 0,1923 este de 100 mg/dm3) pentru un emisar de categoria a III-a de calitate.

Rezultă că instalaţiile de epurare propuse sunt suficiente din punct de vedere al materiilor totale în suspensie. Ele realizează pentru acest indicator de calitate o eficienţă de epurare de 64,91%.

Concentraţia de CBO5 – determinată în secţiunea de confluenţă este de 5,94 mg/dm3 (concentraţia de CBO5 în efluentul staţiei de epurare este de 5 mg/dm3), calculele fiind făcute ţinând seama şi de fenomenul de reaerare din pârâu. Concentraţia CBO5 –ului din această secţiune se situează sub valoarea maximă acceptată pentru râurile de categoria III (maxim 12 mg/dm3 conform STAS 4706 - '88).

Pentru realizarea concentraţiei de CBO5 = 5 mg/dm3 în efluent, gradul necesar de epurare a staţiei, în eliminarea substanţelor organice este de 96,85%.

Privind regimul oxigenului s-a determinat:- timpul critic (după care oxigenul dizolvat din pârâu atinge valoarea

critică) este de 0,9942 zile- deficitul critic de oxigen în apa pârâului este de 26 mg de oxigen/dm3

- concentraţia oxigenului în zona de confluenţă (Valea Ardelenilor cu Valea Apa Mare) este de 4,8 mg de oxigen/dm3, valoare superioară concentraţiei minim acceptabilă pentru ape de categoria III (STAS 4706 - '88).

6.2 Impactul produs asupra aerului

6.2.1 Comportarea în atmosferă a poluanţilor

Atmosfera este un adevărat laborator chimic în care compuşii de sulf şi de azot, oxigenul, radiaţia solară, atomii şi moleculele libere sunt implicaţi în procese chimice. Se formează în mod continuu noi substanţe, au loc reacţii complexe în mai mulţi paşi adesea sub acţiunea radiaţiei solare.

Chimia atmosferei este foarte complicată şi numai parţial cunoscută. În cele ce urmează se va descrie în linii mari comportarea compuşilor organici volatili (COV) emişi în atmosferă.

Oxizii de azot existenţi în atmosferă, împreună cu COV, conduc la o formare a oxidanţilor fotochimici, dintre care cel mai important este ozonul. Dacă în stratosferă stratul de O3 este benefic, în atmosferă ozonul este un poluant cu puternică acţiune oxidantă.

Când NO reacţionează cu O3 în atmosferă se formează NO2. Acesta poate fi mai departe oxidat în acid azotic şi se poate depune ca ion NO3 prin precipitaţii.

46


În prezenţa radiaţiei solare (UV), NO2 se poate disocia în atom de O şi în NO, atomul liber de oxigen reacţionează cu oxigenul atmosferic şi formează ozonul. Acest ozon este reutilizat la formarea NO2 . Radiaţia solară nu conduce la formarea permanentă a O3 , trebuie să existe şi alte substanţe în atmosferă ca şi O3 , care să intre în reacţie şi să ducă la conversia NO2 şi O2. Radicalii liberi (diferiţi reactivi, fragmente de molecule instabile) ca R şi RO2 sunt produşi puternic reactivi ai reacţiilor chimice. Ei sunt formaţi în principal când radiaţia solară rupe moleculele de hidrocarburi. Radicalii iau locul ozonului în procesul de transformare a NO şi NO2. Hidrocarburile activează astfel ca un combustibil în formarea ozonului.

Probabilitatea de formare a O3 creşte cu cantitatea de hidrocarburi, dar datorită complexităţii reacţiei, nu se poate trage concluzia unei dependenţe liniare.

Hidrocarburile pot avea diferite surse, naturale sau artificiale. Ca urmare, şansa ca în atmosfera în care se emit gaze de ardere să existe cantităţi apreciabile de hidrocarburi este mare, deci probabilitatea de formare a O3 este ridicată. Alături de O3 care deţine ponderea cea mai mare apar şi alţi oxidanţi fotochimici: acid formic, apă oxigenată, peroviacetilnitrat (PAN).

6.2.2 Metodologie uzată pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în atmosferă de staţia de epurare

Efectul poluanţilor evacuaţi în atmosferă de staţia de epurare, asupra mediului şi a factorilor de mediu apar atât la perioade de expunere scurtă (30 minute), cât şi la perioade de expunere lungi (sezon, an). Ca urmare, o evaluare cât mai completă a importanţei acestei surse trebuie să se refere la ambele categorii de efecte, cu atât mai mult cu cât se pune problema unui/unor grup/grupuri de surse amplasate într-o zonă poluată. În plus, atunci când ariile de impact ale acestor grupuri de surse studiate apoi şi influenţate ale altor surse, situaţie obişnuită marilor aglomerări urbane, este necesară evaluarea aportului surselor studiate la nivelurile de poluare datorate celorlalte surse.

Efectuarea unor studii de asemenea complexitate impune modelării matematice care permit obţinerea tuturor acestor informaţii. În lume s-au dezvoltat modelele matematice la diferite scări şi cu diferite grade de rafinare care sunt utilizate pe scară largă, cu bune rezultate.

Modelarea matematică, furnizând informaţii cu bună încredere statistică şi pe arii largi este folosită atât ca mod unic de studiere a impactului unor surse de poluare a atmosferei, ca şi în fundamentarea, completarea şi extinderea informaţiilor obţinute prin monitoring.

Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în atmosferă

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de studiul de faţă s-a utilizat modelul climatologic pentru calculul câmpului de concentraţii.

47


Utilizarea acestui model s-a făcut din următoarele motive:- permit luarea în consideraţie simultan a aportului mai multor surse la

concentraţia totală într-un receptor- permite estimarea concentraţiei pe termen scurt şi pe termen lung- este aplicabil surselor continue punctiforme şi de suprafaţă.Baza fizică fundamentală a modelului este dată de formula gaussiană a penei

de poluant a penei de poluant. Modelul este deci unul gaussian combinat cu o procedură de mediere a concentraţiilor pe intervale lungi de timp (sezon, an).

Termenul de model gausian provine de la faptul că distribuţiile verticală şi orizontală (perpendiculare pe axa vântului) ale concentraţiilor sunt distribuţii normale, deviaţiile standard ”y” şi ”z” ale lor fiind funcţie de distanţa faţă de sursă şi de sursa meteorologică.

Rezolvarea gaussiană a ecuaţiei difuziei s-a dovedit adecvată pentru modelarea dispersiei. Modelele de tip gausian sunt modele tridimensionale care permit calcularea concentraţiei de poluant la o anumită înălţime (inclusiv la sol) şi la o anumită distanţă de sursă.

Datele de intrare – cuprind informaţii privind:- grila de calcul- date de emisie- parametrii meteorologiciGrila de calcul – modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului

în orice punct aflat la anumite distanţe de sursă / surse, prin luarea în considerare a contribuţiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraţiile pe o arie în jurul sursei. În acest scop se delimitează aria de interes, iar pe suprafaţa ei se fixează o grilă de regulă pătratică ale cărei noduri constituie receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să se răspundă. Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre est şi axa Oy spre nord în funcţie de care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.

Datele de emisie – cuprind caracteristicile sursei: înălţimea geometrică, diametru sau suprafaţa de emisie, viteza şi temperatura de evacuare a poluanţilor, debit maxim al poluantului.

Datele masice ale poluanţilor se determină fie direct, prin măsurători la sursă asupra concentraţiilor în gazele evacuate în atmosferă (măsurători în coş sau în canalele de exhaustare), fie indirect prin evaluări de bilanţ de materiale de flux tehnologic.

Parametrii meteorologici – se introduc sub forma funcţiei de funcţiei de frecvenţă (K,1,m) a tripletului direcţia vântului; clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate. De exemplu dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi 7 clase de stratificare, tabloul de valori al funcţiei de frecvenţă cuprinde 896 de intrări.

48


Pentru o mai bună înţelegere a relaţiei sursa de poluare – vor face în continuare câteva consideraţii referitoare la fenomenul fizic al difuziei poluanţilor în atmosferă.

Odată injectată în atmosferă, o masă de poluanţi este supusă unui proces de dispersie. Este evident că difuzia în atmosferă a unei mase de poluanţi gazoşi, în momentul în care temperatura sa o egalizează pe cea a mediului şi dispare deci diferenţa de densitate, este un fenomen care depinde esenţial de mişcările aerului. Particulele cu un diametru sub 20µm se comportă ca şi gazele, în timp ce asupra celor cu diametre mai mari intervine şi diametrul de depunere.

Emisiile de noxe în atmosferă au loc în primele sute de metri, deci în stratul limită.

Mişcarea aerului în stratul limită este caracterizată prin transportul turbulent al impulsului, căldurii şi masei. Interacţiunea unei mase de aer cu suprafaţă terestră are ca rezultat, într-un punct , apariţia a trei componente ale mişcării care variază aleator şi continuu în timp. Această fluctuaţie continuă, turbulentă, este acea caracteristică a atmosferei joase care determină difuzia poluanţilor. Agentul transportor este turbionul care asigură o împrăştiere mult mai eficace decât difuzia moleculară.

Turbioanele au dimensiuni foarte variate da la câţiva mm la câţiva km. Ele apar datorită neomogenităţilor atmosferei reale şi ale suprafeţei pământului, având dublă origine: tehnică şi dinamică.

În difuzia moleculară dacă mediul de difuzie, agentul ce difuzează şi temperatura lui şi a mediului sunt date de o anumită cantitate de intensitate a turbulenţei care este o mărime aleatoare. De aici caracterul probabililistic al fenomenului de dispersie.

Structura turbulentă este intim legată de structura verticală a atmosferei ca răspuns al acestuia la bilanţul energetic pământ – atmosferă. Deoarece turbulenţa este mai dificil de măsurat decât gradientul vertical care o însoţeşte, acesta din urmă este mult mai uşor de folosit. Cercetările au stabilit legătura dintre parametrii de dispersie şi structura termică verticală a atmosferei şi exprimarea ei cantitativă.

Acest lucru a permis elaborarea unor modele matematice practice care descriu procesul de difuzie, bazate pe parametrii relativ uşor de măsurat decât gradientul vertical care o însoţeşte, acesta din urmă este mult mai uşor de folosit.

Revenind la fluctuaţiile mişcării aerului, scara lor de dimensiuni determină două tipuri de mişcări: fluctuaţiile de scară mare de mişcare medie (vântul mediu, ca direcţie şi viteză), iar cele de scară mică dau turbulenţa.

Cei doi parametrii meteorologici, vântul şi structura verticală a atmosferei sunt determinaţi în procesul de difuzie al poluanţilor şi în ultimă instanţă şi repartiţia concentraţilor la sol.

Vântul – intervine în dispersie prin direcţie şi prin viteză.Direcţia vântului imprimă direcţia de deplasare a masei de poluanţi.Viteza vântului determină diluţia poluantului pe direcţia deplasării şi

influenţează supraînălţarea ”h”.

49


Supraînălţarea ”h” se defineşte ca distanţa pe care o parcurge pana de la ieşirea din corp până la pierderea impulsului iniţial. Această distanţă este invers proporţională cu viteza vântului.

Influenţa vitezei vântului asupra concentraţiei are loc deci atât direct cât şi indirect, prin supraînălţare, cele două variaţii având sens opus, dar magnitudini diferite. La o anumită viteză a vântului şi o stare de stabilitate, pentru o sursă dată, cele două efecte se echilibrează şi apare, la o anumită distanţă de sursă, o concentraţie maximă la sol. Viteza corespunzătoare acestei concentraţii se numeşte viteza critică.

În cazul vitezelor de vânt mari, zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai strânse şi mai apropiate de sursă. Pentru viteze mai mici, poluanţii emişi la sol vor afecta arii largi în jurul sursei, iar cei emiţi la înălţime, arii mai depărtate. În condiţii similare de vânt, sursele mai înalte vor afecta mai puternic zona îndepărtată de sursă decât sursele mai joase.

Stabilitatea atmosferei (stratificare termică) – în atmosferă mişcările ascensionale ale particulelor de aer se fac adiabatic. Conform legii gazelor ideale destinderea adiabatică suferită în timpul acestei mişcări conduce la răcirea (se admite constanta vântului). În general temperatura aerului scade cu înălţimea gradientului vertical al temperaturii, poate să ia diferite valori în timp ce gradientul adiabatic este o constantă (1C/100 m).

Presupunem că într-un loc şi la un moment dat, în stratul de aer (Z1) şi (Z2) temperatura atmosferei variază între T1 (Z1) şi T2 (Z2). Dacă o particulă de aer aflată la nivelul Z1, egală cu a mediului, suferă un impuls vertical (de exemplu lovirea de un obstacol) ea va urca răcindu-se adiabatic până la nivelul Z2. Dacă aici temperatura sa T2' este mai mare decât T2 , ea va avea tendinţa să-şi continue mişcarea ascensională. În acest caz în stratul considerat atmosfera este instabilă favorizând mişcările verticale.

Dacă T2' = T2 atunci particula se va afla în echilibru la orice nivel. În acest caz atmosfera este neutră.

Dacă T2' < T2 particula va reveni la poziţia iniţială, atmosfera în acest caz este stabilă, frânând mişcările verticale. Prin influenţa asupra turbulenţei, deci asupra parametrilor de dispersie, stratificarea termică influenţează comportare penei de poluant în atmosferă.

Pentru o sursă dată, valoarea concentraţiei maxime şi distanţa de la care se atinge depinde de stratificarea termică a atmosferei.

Distribuţia concentraţiei de poluant pe axa vântului pentru o sursă continuă, punctuală, aflată la o anumită înălţime are următoarele caracteristici: concentraţie practic zero la vaza coşului creşte cu distanţa până la o valoare maximă, după care scade în mod regulat.

După cum rezultă din cele prezentate, parametrii mediului aerian au un rol fundamental în dispersia noxelor. Marea varietate a acestora în timp, multitudinea situaţiilor care pot apărea, caracterul aleator al dispersiei fac deosebit de dificil studiul poluării atmosferei şi mai ales modelarea. Trebuie menţionat că asupra

50


parametrilor mediului aerian din zona de amplasare a unei surse exercită o mare influenţă particularităţile locale ale terenului: relief, înălţime şi dispunere în spaţiu a clădirilor sau a alto obstacole, orientarea acestora faţă de vânturile dominante. Impactul local al unei surse amplasate într-un teren plat este mai uşor de evaluat, decât dacă aceeaşi sursă este amplasată într-o zonă cotită, cu obstacole de diferite înălţimi, aflate la diferite distanţe. În această a doua situaţie pot apărea cazuri grave de poluare care în prima situaţie nu au nici o şansă de realizare.

Evident, că la toate aceste influenţe se adaugă rolul parametrilor sursei: puterea, înălţimea şi diametrul, toxicitatea poluantului, viteza şi temperatura de evacuare.

Evaluarea teoretică a impactului unei surse cât mai corect cu putinţă, presupune deci cunoaşterea, de pe o parte , a regimului cu termen lung al parametrilor meteorologici, iar pe de altă parte a tuturor particularităţilor locale. Acest lucru prezintă pe lângă avantajul dimensionării corecte a sursei în sensul realizării impactului minim asupra mediului şi pe cel al amplasării corecte. Este de menţionat că în zonele urbane efectul de căldură se resimte asupra intensităţii şi înălţimilor, inversiunilor în sensul reducerii şi respectiv, creşterii acestor mărimi. Acest fenomen este benefic în sine, mai ales că în straturile joase rugozitatea mare şi orografia accidentată conduc la intensificarea turbulenţei. Totuşi, pentru coşurile joase tocmai aceste elemente, care cresc turbulenţa, constituie cauze de intensificare a poluării în volumul de aer din jurul surselor joase (omogenizare rapidă). La creşterea concentraţiilor de poluanţi, contribuie de asemenea prezenţa în vecinătate a surselor clădirilor înalte.

Datele de ieşire ale modelului constau în următoarele mărimi calculate în fiecare punct al grilei care acoperă aria de influenţă a surselor:

Concentraţie medie sezonieră sau anuală a fiecărui poluant. Concentraţia maximă pe 30 minute (cea mai mare valoare din şirul

concentraţiilor pe 30 de minute asociate tuturor situaţiilor meteorologice posibile).

Frecvenţa medie sezonieră sau anuală de atingere şi de depăşire a unui prag de concentraţie pe 30 de minute (de exemplu norma sanitară, valoarea limită de protecţie a vegetaţiei, etc.).

Pe baza acestor date se trasează pe harta zonei curbele de izoconcentraţii şi nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung şi pe termen scurt de expunere. Este de menţionat că în cazul analizat impactul unui grup de surse, mărimile calculate în fiecare punct de grilă însumează contribuţiile tuturor surselor.

6.2.3 Evaluarea impactului poluanţilor emişi de Staţia de epurare Vinga

Calculele asupra concentraţiilor de noxe (medii de 30 de minute) în atmosferă, au fost efectuate pentru toate condiţiile meteorologice posibile şi pentru diferite distanţe de surse. Rezultatele se prezintă în tabelul ce urmează.

51


Din tabelul care prezintă dispersia compuşilor organici volatili (COV) se observă că cea mai mare concentraţie (77,09 mg/m3) se atinge la 200 m faţă de sursa de evacuare a gazelor arse în condiţiile unei atmosfere instabile cu o viteză a vântului de 1 m/s.

Din compararea acestor valori maxime admisibile (COVmax = 6000 mg/m3) se poate afirma că impactul investiţiei analizate asupra factorului de mediu aer este neglijabil .

6.3 Impactul produs asupra solului şi subsolului

Deşeurile menajere – estimate cantitativ 3-5 kg/zi provenite din activitatea personalului sunt colectate în pubele speciale cu cantitatea de 100 dm3 amplasate într-un loc special amenajat. În mod ritmic aceste deşeuri sunt evacuate la cea mai apropiată rampă de gunoi. Necolectarea deşeurilor în pubele şi netransportarea lor periodică la rampa de gunoi poate conduce la degradarea ambientului, precum şi la apariţia unor potenţiale focare de infecţie.

Reziduurile industriale – reţinerile pe grătar, nisipul din desnisipator, grăsimile din separatorul de grăsimi şi nămolul vor pot fi tratate sau evacuate astfel:

- reţinerile pe grătare cu un volum de 79 m3/an (173,25 kg/zi) reţinute pe site tip ROTAMAT la groapa de gunoi (pot fi tratate asemănător nămolului deshidratat);

- nisipul reţinut, cu un volum de 32,79 m3/an (136,76 kg/zi), este depozitat într-un container special. Dacă echipamentul se completează cu dispozitive de spălare a nisipului, atunci acesta va putea fi utilizat în construcţii;

- substanţe extractibile în eter de petrol (grăsimi) reţinute vor fi aproximativ 496 kg/zi. Grăsimile reţinute se extrag prin vidanjare în căminul de stocare şi se ard în cazane de încălzire centrală (dacă acestea permit folosirea lor)sau sunt depozitate la groapa de gunoi;

- nămolul deshidratat – cu un volum de aproximativ 0,8 m3/zi poate fi utilizat în agricultură ca îngrăşământ. Pentru asigurarea condiţiilor necesare utilizării acestui nămol în agricultură după ieşirea din instalaţia de deshidratare ROS3, se recomandă amestecarea cu var nestins pudră într-un transport elicoidal care realizează amestecul nămolului deshidratat cu varul nestins (depozitat într-un siloz de var).

52


CANALIZAREA MENAJERĂ ŞI STAŢIE DE EPURARE VINGA – JUDEŢUL ARADConcentraţia de COV în µg/m3 (timp de mediere 30 de minute)

Strat Vitezam/s

Distanţa faţă de origine pe axa vântului (m)40 80 120 160 200 240 280 320 360 400 440 480 520 560 600

F.I. 1 7,8 7,5 4,3 2,6 1,8 1,2 0,9 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2F.I. 2 10,6 4,8 2,4 1,4 0,9 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1I. 1 0,7 7,7 6,9 4,9 3,5 2,6 2 1,6 1,3 1 0,9 0,7 0,6 0,5 0,5I. 2 5,9 7,7 4,7 2,9 2 1,4 1,1 0,8 0,7 0,5 0,4 0,4 0,3 0,3 0,2I. 3 7,8 6,1 3,4 2 1,4 1 0,7 0,6 0,4 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2I. 4 7,8 4,9 2,6 1,6 1 0,7 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,1 0,1I. 5 7,3 4,1 2,1 1,3 0,8 0,6 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1

P.I. 1 0 3,4 7,4 7,2 6 4,8 3,9 3,2 2,6 2,2 1,9 1,6 1,4 1,2 1,1P.I. 2 0,8 8,4 7,5 5,4 3,9 2,9 2,2 1,8 1,4 1,2 1 0,8 0,7 0,6 0,6P.I. 3 2,5 8,2 6 4 2,8 2 1,5 1,2 1 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4P.I. 4 3,6 7,3 4,8 3,1 2,1 1,5 1,2 0,9 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4 0,3 0,3P.I. 5 4,1 4,6 4 2,6 1,7 1,3 0,9 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3 0,3 0,2P.I. 6 4,3 5,6 3,4 2,2 1,5 1 0,8 0,6 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2P.I. 7 4,3 5 3 1,9 1,3 0,9 0,7 0,5 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2N. 1 0 0,4 3,8 6,4 7 6,6 5,9 5,2 4,6 4 3,5 3,1 2,8 2,5 2,3N. 2 0 4,8 7,2 7,6 6,2 5 4,11 3,4 2,8 2,4 2,1 1,8 1,6 1,4 1,3

53


N. 3 0,2 6,8 7,8 6,2 4,8 3,7 2,9 2,4 2 1,7 1,4 1,2 1,1 1 0,9N. 4 0,6 7,1 6,8 5,1 3,8 2,9 2,3 1,8 1,5 1,3 1,1 0,9 0,8 0,7 0,6N. 5 0,9 9,8 5,9 4,3 3,2 2,4 1,9 1,5 1,2 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5N. 6 1,2 6,4 5,2 3,7 2,7 2 1,6 1,3 1 0,9 0,7 0,6 0,6 0,5 0,4N. 7 1,4 5,9 4,6 3,2 2,3 1,7 1,4 1,1 0,9 0,7 0,6 0,5 0,5 0,4 0,4N. 8 1,5 5,5 4,1 2,9 2,1 1,5 1,2 1 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,4 0,3

P.S. 1 0 0 0,4 2,6 5,4 7,2 7,9 7,9 7,6 7 6,5 5,9 5,4 5 4,5P.S. 2 0 0 0,7 2,8 4,4 5,1 5,1 4,9 4,5 4 3,6 3,3 3 2,7 2,4P.S. 3 0 0 0,8 2,6 3,7 4 3,9 3,6 3,2 2,9 2,6 2,3 2,1 1,8 1,7P.S. 4 0 0 0,9 2,4 3,1 3,3 3,1 2,8 2,5 2,2 2 1,8 1,6 1,4 1,3P.S. 5 0 0 0,9 2,2 2,7 2,8 3,6 2,3 2,1 1,8 1,6 1,4 1,3 1,1 1P.S. 6 0 0 0,9 2 2,4 2,4 2,2 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,1 1 0,9P.S. 7 0 0,1 0,9 1,8 2,2 2,2 2 1,8 1,5 1,3 1,2 1 0,9 0,8 0,8S. 1 0 0 0 0 0,3 1,1 2,5 4 5,4 6,3 7 7,3 7,4 7,4 7,3S. 2 0 0 0 0,1 0,5 1,4 2,5 3,5 4,2 4,6 4,7 4,8 4,7 4,5 4,4S. 3 0 0 0 0,1 0,6 1,4 2,3 3 3,3 3,6 3,6 3,6 3,5 3,3 3,1S. 4 0 0 0 0,1 0,6 1,4 2,1 2,6 2,8 3 2,9 2,9 2,8 2,6 2,5

F.S. 1 0 0 0 0 0,3 1,1 2,5 4 5,4 6,3 7 7,3 7,4 7,4 7,3F.S. 2 0 0 0 0,1 0,5 1,4 2,5 3,5 4,2 4,6 4,7 4,8 4,7 4,5 4,4

Notă:Strat = Stratificarea aerului P.S. = Puţin StabilF.I. = Foarte Instabil S. = Stabil

54


Amestecul intră în reacţie, obţinându-se o reacţie extremă la 80ºC, care asigură înmagazinarea nămolului, respectiv distrugerea oricăror microorganisme sau ouă de paraziţi patogeni. De asemenea şi pH – ul realizat, de cca. 12, asigură o pasteurizare a nămolului, care după acest tratament poate fi utilizat ca îngrăşământ organic şi amendament agricol. Consumul de var este de 25 kg la mc / nămol deshidratat respectiv 460 kg / zi.

Prevederea platformelor betonate a drumurilor şi aleilor pietonale sistematizate pe verticală asigură protejarea solului.

Pentru obiectele tehnologice din staţia de epurare care sunt semiîngropate sau îngropate s-au adoptat soluţii constructive astfel încât să aibă loc scurgeri de apă uzată sau nămol în sol şi care să ducă la infestarea pânzei freatice.

Soluţiile tehnologice au fost alese în conformitate cu Regulamentele M.L.A.T. Se propune categoria III (conform P100-1992pentru zona seismică ”D” cu asigurarea cerinţelor de calitate conform STAS 4165 / 96; P73 / 1978; C140 / 1986 şi STAS 12500 / 1986 pentru construcţii îngropate de tip bazine, cuve, rezervoare, ce impun construcţii specifice din beton armat impermeabilitate P4 – P8 cu tipul de ciment corespunzător pentru agresivitate).

Fundarea directă este posibilă pentru toate obiectele propuse în următoarele condiţii prealabile ce se vor definitiva prin studiile de teren şi pe bază de foraje pentru amplasament.

Terenul de fundare – pachetul de argilă cuprins între cotele 0,3 – 5 m.Dminfundare = 1,2 – 1,5 m.

Apa subterană prezintă nivele ridicate de până la 1.0 m de la cota terenului actual şi prezintă în anumite condiţii de agresivitate sulfurică sau carbonică slabă faţă de betoane.

Presiunea convenţională Pconv = 160 kPa pentru Df = 2,0 m şi B = 1,0 m.Pregătirea patului de fundare, grenajul pe contur şi sistemul de cămine prin

metale se prevăd în corelare cu măsurile de asigurare a execuţiei de uscare şi de asigurare la plutire a elementelor şi ansamblului.

Soluţiile tehnologice adoptate se prezintă astfel: Clădirea staţiei .Clădirea staţiei este o construcţie pater. Structura de rezistenţă a clădirii este

alcătuită din cadre din beton armat cu stâlpi prefabricaţi, grinzi longitudinale prefabricate şi acoperiş din beton armat monolit.

Construcţia are forma dreptunghiulară având dimensiunile în plab de 15,20x100,00 m şi înălţimea liberă de 5,00 m. Infrastructura se realizează din fundaţii izolate şi grinzi de fundare.

Deoarece nivelul apei subterane este ridicat se vor lua măsuri speciale pe timpul execuţiei pentru evacuarea apei subterane cu filtre circulare.

Toate suprafeţele în contact cu apa se vor proteja împotriva umidităţii. Decantor secundar şi bazin de aerare Decantorul secundar şi bazinul de aerare sunt cuve semiîngropate circulare,

dispuse concentric. Decantorul secundar este dispus în interior şi are raza de 16,00

55


m. Bazinul de aerare are raza de 29,00 m. Datorită nivelului ridicat al apei subterane s-a prevăzut un subradier de 60,00 cm din beton simplu (B10). Între subradier şi radier se vor prevedea hidroizolaţii. Radierul are grosimea de 40 cm având îngroşări până la 60 cm sub pereţi. Radierul se va realiza din Bc 25 cu grad de impermeabilizare P8.

Pereţii cuvei au grosime variabilă, între 40 cm la partea superioară şi 55 cm la partea inferioară şi se vor realiza de asemenea din beton B25 cu impermeabilitate P8.

Pereţii cuvei au 5m înălţime din care 1,5 m deasupra terenului şi 3,5 m îngropat.

Atât la interiorul cuvei cât şi la exteriorul cuvei se vor prevedea tencuieli speciale impermeabile tip Drizoro.

Cuva de nămol. Este o construcţie din beton armat monolit. Datorită nivelului ridicat al apei

subterane cuva se va testa.Materialele folosite sunt beton armat Bc15, oţel beton OB37 şi PC52.Cuva este acoperită cu elemente prefabricate carosabile pentru a permite

accesul la containerele de nămol. Bazinul de aspiraţie apă uzată. Bazinul de pompare apă uzată se va executa de asemenea din beton armat

monolit, având dimensiunile în plan de 3,00 m x 3,00 x 2,20 m.Cuva se va executa din beton Bc15, OB37 şi PC52.În aceste condiţii se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului se

situează la un nivel neglijabil atât timp cât toate obiectele tehnologice şi instalaţiile aferente vor fi exploatate corespunzător.

6.4 Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

6.4.1 Efectele poluanţilor atmosferici asupra omului

Aşa după cum am menţionat anterior principalii poluanţi emişi în atmosferă de staţia de epurare sunt compuşi organici volatili (COV).

Efectul acestora asupra sănătăţii omului apare doar atunci când concentraţiile lor sunt mari, concentraţii ce caracterizează de regulă locurile de muncă.

De remarcat pot apărea şi benz-a-pyrenul compuşi aromatici heterociclici (carbozol, acridina) şi hidrocarburile cu grupare NO2(nitro-HAP).

Studiile au pus în evidenţă efectele acestor compuşi dintre care benz-a- pyrenul un rol primar.

56


6.4.2 Efectul reziduurilor solide rezultate din staţiile de epurare asupra omului

Impactul asupra mediului a acestor reziduuri se manifestă deosebit de variat, datorită numărului mare de nocivităţi conţinute în acestea. Reziduurile sunt cele mai importante surse de răspândire a infecţiilor datorită conţinutului mare de organisme, printre care pot fi agenţi patologici.

În condiţii prielnice agenţii patologici pot trăi în reziduuri chiar câteva luni de unde pot pătrunde în sol şi în apa (de suprafaţă şi subterană), dând naştere la infecţii numeroase. Câteva din maladiile produse de acestea sunt: febra tifoidă, produsă de Sahnonella typhifebna paratifoidă produsă de Sahnonella paratifi, dizenteria bacilară, etc.

Insectele, rozătoarele sunt factori de răspândire a acestor boli. Muştele sunt atrase de mirosul de substanţe organice în descompunere şi de condiţiile prielnice de înmulţire vehiculând şi microbii preluaţi din aceste reziduuri.

6.4.3 Efectele poluanţilor atmosferici asupra construcţiilor şi instalaţiilor

Principalii poluanţi datoraţi funcţionării staţiei de epurare Vinga se numără printre cei care pot avea efecte negative asupra construcţiei. De interes direct sunt: SO2 şi sulfaţi (SO4), NOx şi azotaţi, CO şi O3 (şi COV ca precursori ai acestuia).

Redăm mai jos tipurile de daune asupra diferitelor materiale datorate acestor noxe:

Materialul Dauna Poluanţi1. Piatra de construcţii

Eroziunea suprafeţei, murdărire, formare crustă

SO2 şi alte gaze acide, hidrogen

2. Metale Coroziune, nituire, găurire SO2 şi alte gaze acide3. Vopsea şi alte acoperiri organice

Decolorare, murdărire, cojire, crăpare, umflare

SO2, hidrogen, ozon (O3) şi alţi oxidanţi

4. Ceramice şi sticlă

Eroziunea suprafeţei, formare crustă

Gaze acide

5. Cauciuc Crăpare O3

Poluanţii acizi sunt depuşi pe suprafeţe prin procese uscate şi umede. Prin depunere uscată gazele şi aerosolii sunt absorbiţi pe suprafeţe (inclusiv suprafeţe umede). Este de reţinut că poluanţii atmosferici accelerează procesele de degradare a materialelor datorate factorilor de mediu (vânt, temperatură şi umezeala aerului, precipitaţiile).

57


Este dificil de stabilit ratele degradării materialelor induse de anumite surse din următoarele motive:

- dificultatea stabilirii ratelor de fond (datorate factorilor naturali) ele având un puternic accent local;

- existenţa contribuţiei altor noxe;- existenţa efectului memorial al materialelor.Printre efectele poluanţilor studiaţi se remarcă şi cele asupra instalaţiilor

electrice. Astfel sunt de menţionat problemele care apar la reţele electrice datorită corodării contractelor şi a cablurilor şi favorizarea fenomenelor de descărcare electrică şi de conturare a curentului pe izolatoarele de înaltă tensiune.

Staţia de epurare Vinga este amplasată în intravilanul localităţii Vinga.Din analiza efectuată asupra datelor avute la dispoziţie se poate aprecia că

obiectivul nu creează un impact deosebit asupra aşezărilor umane sau sănătăţii populaţiei.

6.5 Impactul zgomotului

Zgomotul produs în procesul tehnologic de utilajele tehnologice este:Lmax = 40 – 50 dB (A).

Nivelul zgomotului exterior la distanţa de minim 650 m, iar în zona locuită este:

Lext = 0 dB (A).Conform STAS 10009 – 1988 nivelul admis al zgomotului în incinta staţiei

de epurare este:Lech = 50dB (A).

Se poate astfel considera că impactul din punct de vedere al zgomotului asupra mediului este neglijabil.

6.6 Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre

Emisiile de poluanţi prin valoarea concentraţiilor maxime mult sub limita CMA şi aria redusă de răspândire nu afectează vegetaţia şi fauna din zonă.

58


6.7 Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei

Prin analiza obiectelor tehnologice, tehnologiilor constructive proceselor tehnologice precum şi analiza poluanţilor şi cantităţilor de poluanţi rezultaţi, obiectivul analizat nu ridică probleme deosebite în decursul funcţionării curente.

59


CAPITOLUL 7Posibilităţi de diminuare sau eliminare a impactului

produs asupra mediului

După cum s-a prezentat anterior obiectivul analizat nu ridică probleme deosebite în decursul funcţionării curente. Totuşi pentru eliminarea apariţiei unor poluări accidentale şi/sau reducerea la minim a impactului asupra factorilor de mediu, trebuie avute în vedere câteva elemente ce urmează a fi stabilite şi realizate cu prioritate de către proiectant şi beneficiar în colaborare cu Agenţia de Protecţia Mediului.

Recomandările necesare a fi avute în vedere, pentru îmbunătăţirea funcţionării obiectivului sub aspectul protecţiei mediului sunt:

Pentru diminuarea impactului staţiei de epurare asupra apelor de suprafaţă (pârâul Valea Ardelenilor) se recomandă dezinfectarea efluentului staţiei de epurare (prin epurarea clasică mecanico-biologică nu se reduce decât maxim 40% din încărcarea bacteriană a apelor uzate – coliformi totali 1,3 - 1,8 x 109

coli/dm3, coliformi fecali 1,1 – 1,5 x 107 coli/dm3, streptococili fecali 1,1 – 1,3 x 109 coli/dm3 – situaţie în care nu s-ar respecta condiţiile de calitate stipulate în NTPA 001 – 1997 şi STAS 4706 - 1988) cu soluţie de clorură de var.

Pentru reducerea impactului aspra factorului de mediu sol sunt necesare a fi luate următoarele măsuri:

- control riguros al etanşării tuturor obiectelor tehnologice din staţia de epurare

- pe linia nămolului, proiectantul a prevăzut ca ultimă prelucrare a nămolului în exces stabilizat, deshidratarea mecanică a acestuia cu o instalaţie automată din oţel inoxidabil. Pentru asigurarea condiţiilor necesare utilizării acestui nămol în agricultură, după ieşirea lui din instalaţia de deshidratare mecanică, recomandăm să fie amestecat cu var nestins, pudră, într-un transportor elicoidal. Amestecul intră într-o reacţie exotermă la 80ºC, care asigură igienizarea nămolului, respectiv oricăror microorganisme sau ouă de paraziţi patogeni. Consumul de watt este de 25 kg/m3 nămol deshidratat. Este de menţionat faptul că proiectantul nu a prevăzut o instalaţie de deshidratare de rezervă, fără să facă precizări privind posibilităţile de stocare pe o perioadă mai

60


lungă a nămolului în exces în caz de defectare a acestei instalaţii. În această situaţie recomandăm fie prevederea unei instalaţii de deshidratare de rezervă, fie realizarea unui număr de 1 – 2 platforme de deshidratare naturală a nămolului, platforme necesare în cazul apariţiei unei defecţiuni a staţiei de deshidratare mecanică a nămolului ce nu poate fi remediată în scurt timp.

Pereearea taluzului pe o lungime de1000 m. Bypass-area staţiei de epurare prin gura de vărsare în emisar a efluentului.

61


CAPITOLUL 8Evaluarea globală a impactului asupra mediului

datorat investiţiei “Canalizare menajeră şi Staţie de epurare Vinga”

8.1 Evaluarea impactului produs în perioada de execuţie

Prin gospodăriile individuale ale sistemului de canalizare de alimentare cu apă a localităţii Vinga va apare un debit de ape uzate, încărcate cu substanţe organice, care descărcate liber în mediul natural, în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare a acestora, va genera impurificarea solului, subsolului şi aerului cu noxe provenite din aceste ape. Astfel ar putea apare epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre, ceea ce ar degrada aspectul localităţii Vinga. De asemenea, doar colectarea şi evacuarea acestor ape uzate menajere în emisar, pârâul Valea Ardelenilor, al cărui debit minim cu asigurarea de 95% (Qmin = 0,01 m3/s) este mai mic decât debitul maxim zilnic al apelor uzate (Qzimax = 0,052 m3/s ) ar contribui la mărirea conţinutului acestuia în poluanţi peste limitele admise. Din acest motiv este necesară realizarea reţelelor de canalizare pe toate străzile pe care există reţea de alimentare cu apă potabilă, care să colecteze şi să evacueze în aval de localitatea Vinga toate apele uzate menajere. De asemenea, înaintea deversării acestor ape în pârâul Valea Ardelenilor este obligatorie execuţia unei staţii de epurare, care să reducă conţinutul lor în poluanţi (resturi menajere plutitoare, nisip, grăsimi şi produse petroliere, materii în suspensie decantabile şi dizolvate, CBO5) sub limitele admise de normativele şi standardele în vigoare sau cele prescrise de organele de gospodărire a apelor.

Lucrările de construcţii constau în principal din:- realizarea reţelelor de canalizare menajeră pe toate străzile localităţii

Vinga pe care există reţea de distribuţie apă potabilă- executarea unei staţii de epurare a acestor ape înaintea deversării lor în

emisar, pârâul Valea Ardelenilor

Reţele de canalizare menajerăRealizarea reţelei de canalizare a apelor menajere presupune desfacerea

sistemului rutier şi a trotuarelor în vederea pozării conductelor de canalizare,

62


precum şi readucerea acestora (după pozarea conductelor ţi proba de etanşeitate a acestora) la starea lor iniţială.

Tehnologia de execuţie va permite menţinerea circulaţiei mijloacelor de transport şi a pietonilor, prin prevederea de podeţe, parapete, împrejmuirilor semnalizate în sistem controlat ceea ce reduce foarte mult impactul cu efecte negative asupra zonei.

Toate lucrările care se execută contribuie la îmbunătăţirea stării sanitare a localităţii şi au efecte pozitive asupra stării de confort a populaţiei.

Funcţionarea utilajelor de construcţie, a mijloacelor de transport şi activitatea de şantier nu afectează decât perimetrul construit.

Execuţia unei staţii de epurareLucrările se execută în afara zonei construite şi nu afectează deloc

localitatea.

8.2 Evaluarea impactului produs după începerea activităţii

Evaluarea impactului pe factori de mediuPentru evaluarea globală a impactului asupra mediului s-a adoptat o metodă

de interpretare de tip cantitativ şi calitativ, pe bază de indici globali de poluare. În acest scop se exprimă sintetic prin indicatori, starea fiecărui factor de mediu. Calitatea unui factor de mediu sau element de mediu se încadrează în raport cu limitele admise în STAS - uri sau normative într-o scară de bonitate de la 1 la 10, care exprimă starea de degradare a mediului analizat faţă de starea ideală (naturală) neafectată de activitatea umană.

După cum a fost menţionat anterior, efluentul staţiei de epurare Vinga se va descărca în pârâul Valea Ardelenilor, în amonte de confluenţa acestuia cu pârâul Valea Apa Mare.

Valoarea principalilor indicatori de încărcare ai efluentului la descărcarea în conformitate cu limitele admise (stabilite de organele de gospodărire a apelor, respectiv prin Acordul de Gospodărire a Apelor nr. B – 46/15.06.1998, eliberat de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara) sunt redate în tabelul următor:

63


PoluantInfluent Efluent conform RAAR

Timişoara[mg/dm3] [kg/zi] [mg/dm3] [kg/zi]

Suspensii 171 385 60 133,380CBO5 159 357,5 5 11,230

CCO-Mn - - 10 22,230CCO-Cr - - 10 22,230

NH4 27 60,5 1 2,223NO3 - - 10 22,230NO2 - - 1 2,230

Substanţe extractibile

- - 5 11,230

Produse petroliere

- - 0.1 0,222

Din scara de bonitate pentru apele de suprafaţă – râuri, faţă de valorile indicatorilor de calitate ai efluentului descărcat în emisar, precum şi faţă de valorile calculate ale principalilor indicatori de calitate ai emisarului în aval de secţiunea de descărcare (în secţiunea de calcul amplasată în aval de lungimea de amestec total) nota de bonitate din punct de vedere al poluării este Nb emisar = 7 (CCO – Mn cuprins între 10 – 15 mg/dm3, CBO5 = 6 mg/dm3, oxigen dizolvat între 4 – 5 mg/dm3).

Din punct de vedere al sănătăţii oamenilor din zona studiată (zona de amplasament a investiţiei – canalizare menajeră şi staţie de epurare), conform stării de bonitate, nota de bonitate este Nb sănătate = 8 (speranţa de viaţă peste 60 de ani este cuprinsă, conform datelor Direcţiei Sanitare Arad între 70 – 90%, respectiv risc de mortalitate la adulţii cuprinşi între 15 – 60 ani cuprins între 13 – 15%).

Din punct de vedere a calităţii aerului din zona localităţii Vinga, conform scării de bonitate pentru aer, nota de bonitate Nb aer = 9 (aer curat – nivel 1). În această apreciere s-a ţinut cont de faptul că emisiile în atmosferă, datorate investiţiei studiate sunt foarte mici, astfel că efectul acestora asupra factorului de mediu aer este insignifiant.

Determinarea indicelui de poluare globală (IPG)Indicele de poluare globală rezultă din raportul Si / Sr .Valoarea Si (starea ideală), rezultă din figura geometrică regulată (triunghi

echilateral) având suprafaţa:Si = 3R2√3/4 = 3x102√3/4 = 129,9 cm2

Valoarea Sr (starea reală), rezultă din figura geometrică neregulată (înscrisă în figura) pentru starea ideală şi construită cu valoarea Nb (notele de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat în considerare.

64


Sr = hb/2 = 13,1x12,8/2 = 83,84 cm2

În aceste condiţii indicele de poluare globală rezultă:IPG = Si / Sr = 129,9 cm2 / 83,84 cm2 = 1,55

Faţă de această valoare a indicelui global de poluare a zonei de amplasament a investiţiei analizate, rezultă că efectele se înscriu în categoria: „Mediu supus efectului uman în limite admisibile” – clasa 1 – 2.

65

Apă Aer

Sănătate

Si = 129,9 cm2

Sr = 83,84 cm2

IPG = Si / Sr = 1,55

Determinarea indicelui de poluare globală


66


CAPITOLUL 9Concluzii

Prezentul studiu are drept scop evaluarea impactului asupra mediului datorat investiţiei „Canalizare menajeră şi staţie de epurare Vinga – judeţul Arad” amplasată în intravilanul localităţii Vinga, investiţie a cărui beneficiar este Consiliul Local al comunei Vinga.

Proiectantul investiţiei mai sus amintite, proiect care a fost scos la licitaţie de către beneficiar este Societatea de Proiectări IPROTIM Timişoara.

Conform legii nr. 137/1995, activitatea viitoarei investiţii se încadrează în secţiunea a doua, respectiv „gestionarea şi gospodărirea deşeurilor” (gospodărire comunală – salubrizare, respectiv colectarea şi epurarea apelor uzate menajere).

Oportunitatea investiţiei se explică prin faptul că prin introducerea apei potabile curente în gospodării, debitul de ape uzate menajere va cunoaşte un salt cantitativ de cca. 5 – 6 ori, ceea ce în lipsa unui sistem adecvat de colectare şi epurare a acestor ape va genera impurificarea solului, subsolului şi aerului cu noxe din aceste ape. Astfel, pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre, ceea ce ar degrada mediul de viaţă al locuitorilor acestei localităţi. De asemenea, doar colectarea şi evacuarea centralizată a acestor ape în emisar, pârâul Valea Ardelenilor ar contribui la mărirea conţinutului de poluanţi a acestui curs de apă peste limitele admise. Din aceste motive este necesară execuţia unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care să colecteze apele uzate provenite de pe străzile pe care s-a introdus apa curentă. De asemenea, înainte de deversarea acestor ape în pârâul Valea Ardelenilor este obligatorie epurarea lor într-o staţie de epurare, parte componentă a sistemului de canalizare, care să reducă conţinutul de poluanţi (resturi menajere plutitoare, nisip, grăsimi şi produse petroliere, materii în suspensie şi dizolvate, CBO5, etc.) în limitele admise de normativele şi standardele în vigoare.

Realizarea acestui obiectiv atrage după sine crearea a 9 locuri de muncă.Investiţia propusă are o tehnologie de ultimă oră şi este aplicată pe plan

internaţional.Terenul pe care va fi amplasată investiţia este pus la dispoziţie Consiliului

Local al comunei Vinga şi aparţine domeniului public.Părţile componente ale investiţiei analizate sunt:- reţea publică de canalizare a apelor menajere (sistem separativ, conducte

din PVC sau tuburi din fontă ductilă cu Dn = 300 – 400 mm, în lungime totală L = 10 km).

- staţie compactă tip „SEPARA” de epurare mecanico – biologică a apelor uzate menajere, compusă din: sită automată cu interspaţii din 2 mm, echipată cu presă pentru material reţinut, desnisipator aerat echipat cu

67


presă de deshidratat nisip, cuplat cu separator de grăsimi, bazin de aerare cu nămol activ, cu stabilizarea nămolului, de nitrificare – denitrificare, decantor secundar, instalaţie de deshidratare mecanică a nămolului, staţie de pompare apă uzată, staţie de pompare nămol, anexe.

Aşa după cum s-a prevăzut anterior din activităţile care se desfăşoară în incinta obiectivului analizat se vor evacua în mediu următoarele noxe şi poluanţi:

- ape uzate- deşeuri şi reziduuri- emisii în atmosferă - zgomote şi vibraţii În urma activităţilor desfăşurate în cadrul investiţiei, rezultă ape uzate

menajere epurate (Quzimed = 26 dm3/s, Quhmax = 52 dm3/s), ape ce vor fi deversate în pârâul Valea Ardelenilor, (râu de categoria a III-a cu Qmin = 10 dm3/s), amonte în confluenţa acestuia cu pârâul Valea Apa Mare.

Calitatea efluentului staţiei de epurare va fi definită de următorii indicatori principali de calitate:

- concentraţia de materii în suspensie 60mg/dm3;- concentraţia în substanţe organice biodegradabile 5mg/dm3;- potenţialul ionului de hidrogen (pH) va fi cuprins între 6,5 - 8,5.Faţă de această calitate a efluentului staţiei de epurare care este indicată cu

limitele maxime admisibile impuse de RAAR Timişoara, emisarul va avea categoria a II-a de calitate după lungimea de amestec totală (vezi valorile determinate prin calcul ale concentraţiilor în amestec a indicatorilor de calitate mai sus menţionaţi).

Poluant Concentraţii efluent cf. Acordul gospodărire ape

Concentraţii în emisar în secţiunea de calcul

[mg/dm3] [mg/dm3]Suspensii 60 66,5CBO5 5 5,94Oxigen dizolvat - (min.) 4,8

Se poate observa că aceste valori ale concentraţiei 6n amestec a apelor emisarului cu staţia de epurare se încadrează în limitele maxim admisibile ale unei ape de suprafaţă de categoria a II-a de calitate, faţă de categoria a III-a de calitate, aşa cum este clasificat în prezent pârâul Valea Ardelenilor.

În aceste condiţii se apreciază că impactul apelor uzate asupra mediului este neglijabil.

Impactul asupra aerului precum şi asupra celorlalţi factori de mediu se datorează în principal emisiilor de compuşi organici volatili de către apele uzate menajere. Calcului emisiilor de COV, precum şi dispersia acestora în atmosferă conduce la valori foarte mici care se situează cu mult sub concentraţiile maxim admisibile.

68


În aceste condiţii se apreciază că impactul emisiilor în atmosferă este neglijabil.

Solul şi subsolul pot fi impurificate cu apele de spălare sau cu apele uzate exfiltrate din obiectele tehnologice ale staţiei de epurare, sau din reţeaua publică de canalizare a apelor menajere.

Măsurile propuse de proiectant, precum şi de către prezentul studiu de impact şi nu în ultimul rând o realizare îngrijită a investiţiei proiectate vor conduce la eliminarea aproape totală a posibilităţilor de poluare a solului şi / sau subsolului.

Pentru eliminarea acestui impact sau adoptat soluţii constructive optime privind etanşeitatea obiectelor componente ale investiţiei.

În aceste condiţii se apreciază că impactul investiţiei analizate asupra factorilor de mediu şi de sol şi /sau subsol va fi neglijabil.

Obiectivul analizat nu ridică probleme deosebite privind afectarea factorului uman din zonă (locuinţe, starea de sănătate sau confort a populaţiei, producerea de zgomote peste limitele admise, producerea de radiaţii, poluanţi, toxici, etc.).

Vegetaţia şi fauna terestră nu vor fi afectate de funcţionarea obiectivului.Evaluarea globală a impactului investiţiei proiectate asupra mediului

înconjurător a condus la concluzia că mediul înconjurător va fi supus efectului uman în limitele admisibile.

În concluzie se propune analizarea posibilităţii atribuirii acordului de mediu.Orice modificare a valorilor stipulate în prezenta documentaţie constată pe

parcursul realizării investiţiei sau la punerea în funcţiune, va conduce la anularea prezentelor concluzii.

69


CAPITOLUL 10Calculul indicilor tehnico-economici

10.1 Evaluare

10.1.1 Reţele de canalizare

Terasamente: 2.055.000.000 lei Canal:

- De = 400 mm 3.600.000.000 lei- De = 315 mm 2.600.000.000 leiTotal 6.200.000.000 lei

Cămine de vizitare: 730.000.000 lei Cămine de rupere de pantă: 160.000.000 lei

Total reţele de canalizare: 9.145. 000.000 lei

10.1.2 Staţie de epurare

Bazin aspiraţie - terasament: 70. 000.000 lei- structură: 26. 000.000 leiTotal: 96. 000.000 lei

Clădire staţie: 806. 000.000 lei Staţie pompare ape uzate: 340. 000.000 lei Instalaţie compactă desnisipator – separator

- instalaţie: 2.125. 000.000 lei Staţie suflante: 730. 000.000 lei Staţie de îngroşat şi deshidratat nămol: 3.400. 000.000 lei Automatizare: 2.500. 000.000 lei Bazin aerare şi decantor secundar: 4.360. 000.000 lei Echipament bazin aerare: 1.520. 000.000 lei Pod raclor: 800. 000.000 lei Reţele incintă: 80. 000.000 lei Împrejmuire şi plantaţie: 120. 000.000 lei Drum acces: 1.400. 000.000 lei Instalaţii electrice: 530. 000.000 lei

Total staţie de epurare: 18.807. 000.000 leiTotal general: 27.952. 000.000 lei

70


Nr. crt. Indicatori tehnico – economici

U.M. Valori

1 Capacităţi (debit epurat)

l/s 26

2 Durata de realizare a investiţiei

luni 24

3 Costuri totale anuale de producţie

mii lei 111.175.685,3

4 Volumul anual de apă epurată

mii m3/an 819,936

5 Costul apei epurate lei/m3 135.590,606 Profit net anual lei/an 5.559.422.9567 Rata profitului % 5%8 Valoarea anuală a

amortismentelormii lei 110.187.900

9 Durata de recuperare

ani 24

10 Locuri de muncă nr. 9

10.2 Calculul indicilor

10.2.1 Amortismente

Reţele de canalizare9.145. 000.000 lei x 2,5% = 22.862.500.000 lei

Bazin de aspiraţie96. 000.000 lei x 1,7% = 163.200.000 lei

Clădire staţie de epurare806. 000.000 lei x 1,7% = 1.370.200.000 lei

Staţie pompare ape uzate340. 000.000 lei x 12,5% = 4.250.000.000 lei

Instalaţie compactă2.125. 000.000 lei x 4,2% = 8.925. 000.000 lei

Staţie de suflante730. 000.000 lei x 12,5% = 9.125. 000.000 lei

Instalaţie de îngroşat şi de deshidratat nămol3.400. 000.000 lei x 4,2% = 14.280. 000.000 lei

Automatizare2.500. 000.000 lei x 4,2% = 10.500. 000.000 lei

71


Bazin aerare şi decantor secundar- construcţii: 4.360. 000.000 lei x 1,7% = 7.421. 000.000 lei- utilaj: 1.520. 000.000 lei x 12,5% = 19.000. 000.000 lei

Pod raclor 800. 000.000 lei x 4,2% = 3.360.000.000 lei

Reţele incintă80. 000.000 lei x 2% = 160. 000.000 lei

Împrejmuire şi plantaţie120. 000.000 lei x 4% = 480. 000.000 lei

Drum acces1.400. 000.000 lei x 2,9% = 4.060. 000.000 lei

Instalaţii electrice 530. 000.000 lei x 8% = 4.240. 000.000 lei

Total amortismente: 110.187.900.000 lei

10.2.2 Cheltuieli cu energia electrică

2 x 1,2 kW x 12 ore x 365 zile = 10.512 kWh/an1 x 4,2 kW x 12 ore x 365 zile = 18.396 kWh/an2 x 7,4 kW x 24 ore x 365 zile = 129.648 kWh/an4 x 2,4 kW x 24 ore x 365 zile = 84.096 kWh/an1 x 0,3 kW x 24 ore x 365 zile = 2.628 kWh/an1 x 8 kW x 7 ore x 365 zile = 20.440 kWh/an1 x 1,2 kW x 3 ore x 365 zile = 1.314 kWh/an1 x 3 kW x 24 ore x 365 zile = 26.280 kWh/anTotal: 293.314 lei293.314 lei x 1450 lei/kW = 425.305.300 lei/an

10.2.3 Cheltuieli cu întreţinerea

27.952.000.000 lei x 1% = 279.520.000 lei/an

10.2.4 Retribuţii

9 muncitori x 2.000.000 lei/lună x 12 luni/an = 216.000.000 lei/an CAS 25% x 216.000.000 lei/an= 54.000.000 lei/an Şomaj 5% x 216.000.000 lei/an = 10.800.000 lei/an Fond risc 1% x 216.000.000 lei/an = 2.160.000 lei/an

Total: 282.960.000 lei/anTotal costuri anuale de producţie: 300 lei/an

72


10.2.5 Cantitatea de apă epurată pe an

2246,4 m3/zi x 365 zile/an = 819.936 m3/an

10.2.6 Preţ de cost

C = Total costuri anuale de producţie/Cantitatea de apă epurată pe anC = 111.175.685.300/819.936 = 135.590,68 lei/m3

10.2.7 Preţ de vânzare

Preţ de cost x 1,05 135.590,68 lei/m3 x 1,05 = 142.370,55 lei/m3

10.2.8 Profit net anual

Preţ de vânzare x Cantitate de apă epurată142.371 x 819.936 = 116.735.108.256 lei/an116.735.108.256 - 111.175.685.300 = 5.559.422.956 lei/an

10.2.9 Rata profitului net

R = Profit net x 100/Total costuri anuale de producţieR = 5.559.422.956 x 100/111.175.685.300 = 5%

10.2.10 Durata de recuperare a investiţiei

- din profit net +investiţieT = Investiţia x 100/Profit net + AmortismentT = 27.952.000.000 x 100/5.559.422.956 + 110.187.900.000 =24 ani

73


Raport la impactul asupra mediului datorat investiţiei „Canalizare menajeră şi staţie de epurare Vinga”

1. Date generale

1.1 Denumirea proiectului: „Canalizare menajeră şi Staţie de epurare Vinga – Judeţul Arad ” în scopul obţinerii acordului de mediu.

1.2 Amplasamentul şi adresa

Lucrările de canalizare menajeră şi staţia de epurare Vinga vor fi amplasate în intravilanul localităţii Vinga după cum urmează :

- reţeaua de canalizare va fi amplasată pe domeniul public, urmărindu-se forma stradală.

- Staţia de epurare va fi amplasată în partea vestică a comunei Vinga pe domeniul public (păşune) în apropierea emisarului Valea Ardelenilor, imediat amonte în confluenţă cu Valea Apa Mare. Amplasamentul este delimitat spre vest de calea ferată Timişoara – Arad, la sud de un drum de pământ, la est de canal natural colector de ape pluviale, iar la nord tot de un canal natural colector de ape pluviale.

- Consiliul local Vinga – Judeţul Arad.

1.3 Titularul proiectului.

Consiliul local Vinga – Judeţul Arad.

1.4 Proiectul general al lucrărilor.

SOCIETATEA DE PROIECTĂRI IPROTIM TIMIŞOARA, JUDEŢUL TIMIŞ.

2. Descrierea activităţii propuse

74


2.1 Scopul şi necesitatea

2.1.1 Scopul proiectului:

Sistemul de canalizare menajeră proiectat are scopul de a colecta, transporta, epura şi evacua apele uzate menajere provenite de la populaţie şi agenţii economici din localitatea Vinga – Judeţul Arad.

Prin introducerea apei potabile curente în gospodării debitul de ape uzate menajere va cunoaşte un salt cantitativ de cca. 5-6 ori, ceea ce în lipsa unui sistem adecvat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape generează impurificarea solului, subsolului şi aerului cu noxe provenite din aceste ape. Astfel pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre ceea ce ar degrada mediul de viaţă al locuitorilor acestei localităţi.

2.1.2 Utilitatea publică

Lucrările proiectate vor asigura colectarea şi evacuarea apelor menajere de la populaţie şi agenţii economici din localitatea Vinga judeţul Arad.

De asemenea utilitatea publica a lucrărilor proiectate este completată de faptul că acestea contribuie la salubrizarea zonei şi protecţia mediului înconjurător.

2.2 Descrierea proiectului

2.2.1 Informaţii privind conţinutul proiectului

Proiectul întocmit soluţionează într-o manieră modernă canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru localitatea Vinga.

Pe baza numărului de consumatori sunt stabilite cantităţile de apă uzate evacuate. Se menţionează că localitatea Vinga dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă compus din: captarea apei subterane din două puţuri de adâncime, tratarea apei într-o staţie de deferizare – demanganizare (aerare şi filtrare) într-un castel de apă şi reţea de distribuţie a apei la consumatori în lungime totală de 24 km.

Apele uzate sunt colectate prin reţeaua de canalizare şi conduse la o staţie de epurare amplasată în partea vestică a localităţii Vinga.

Documentaţia întocmită are la bază un studiu al situaţiei concrete din cadrul localităţii, pe baza căruia s-a recurs la o soluţie care corespunde din punct de vedere tehnic cât şi economic.

Părţile componente ale investiţiei sunt:- reţea publică de canalizare a apelor menajere- staţie de epurare mecanico – biologică a apelor uzate menajere

75


2.2.1.1 Reţeaua de canalizare a apelor menajere este proiectată în sistem separativ pentru ape uzate menajere şi va avea o lungime de 10 km. Conductele se vor executa din tuburi PVC sau tuburi din fontă ductilă cu Dn = 300 - 400 mm. În cadrul reţelei de canalizare s-au prevăzut 133 de cămine .de vizitare şi 26 de cămine de rupere de pantă. Transportul apelor uzate menajere până la intrarea în staţia de epurare se va face gravitaţional.

2.2.1.2 Descrierea staţiei de epurareStaţia de epurare este compactă, de tip „SEPARA”, de epurare mecanico –

biologică a apelor menajere compusă din : sită automată, cu interspaţii din 2 în 2 mm, echipată cu presă pentru material reţinut, desnisipator aerat echipat cu presă de deshidratat nisip, cuplat cu separator de grăsimi, bazin de aerare cu nămol activ, cu stabilizarea nămolului (nitrificare – denitrificare), decantori secundari, instalaţie de deshidratare mecanică a nămolului, staţie de pompare uzată, staţie de pompare nămol.

Debitele luate în calcul la dimensionarea tehnologică a staţiei de epurare sunt: Quzimax = 26 dm3/s, Quhmax = 52 dm3/s, Quhmin = 6,5 dm3/s.

Deoarece apele uzate sunt de provenienţă exclusiv menajeră încărcările cu poluanţi s-au calculat pe baza cantităţilor de impurităţi pe cap de locuitor, conform P28 – 1984 respectiv normei tehnice generale ATV – 131.

În conformitate cu Avizul de Gospodărirea Apelor nr. B – 46/15.06.1998 emis de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara condiţiile de descărcare a afluentului staţiei de epurare în emisar (pârâul Valea Ardelenilor) sunt: materii totale în suspensie 60 mg/dm3, materii organice biodegradabile exprimate în CBO5 5 mg/dm3, azot amoniacal (NH4) 1 mg/dm3, azotaţi 10 mg/dm3, azotiţi 1 mg/dm3, substanţe extractibile cu eter de petrol 5 mg/dm3, produse petroliere 0,1 mg/dm3, detergenţi sintetici activi biodegradabili 5 mg/dm3, pH = 6,5 – 8,5.

A. Linia apeiStaţia de pompare apă uzatăÎn vederea ridicării apelor uzate la cota necesară echilibrării pierderilor de

presiune din staţia de epurare s-a prevăzut realizarea unei staţii de pompare prevăzută cu elctropompare de apă uzată, prin care să treacă solide cu Φ = 75 mm.

Staţia de epurare a apei uzate este prevăzută şi o pompă de rezerve. Pompele sunt de tip centrifugal, cu ax orizontal, cu rotoare speciale, care nu se înfundă şi sunt autoamorsante.

Bazinului de aspiraţie are volumul de 18,72 m3 şi se va executa în cheson dreptunghiular cu dimensiunile: 3m x 3m x 2,2m.

Pentru protejarea pompelor, intrarea apei brute în cheson se va face printr-un cămin echipat cu un grătar rar, cu cărătoare manuale având fante de trecere de e = 60 mm.

76


Blocul de epurare mecanică constă dintr-o instalaţie compactă, automată, realizată din materiale nocive, care îndeplineşte următoarele funcţii:

Sitarea apelor uzate. Funcţionarea acestei site este automatizată, cu autocurăţire realizată cu perii montate pe exteriorul melcului. Curăţirea sitei este comandată de un cuplu de senzori montaţi în amonte şi aval de sită.

Caracteristicile tehnice principale ale instalaţiei de sitare sunt: debitul nominal 30 dm3/s, masa reţinerilor 173,25 kg / zi, umiditate reziduuri reţinute 80%, volumul reţinerilor 79 m3/an.

Transportarea, compactarea, deshidratarea şi evacuarea direct în containere a materialului reţinut. Sita are ca element central un transportor elicoidal (melcat), care are montate pe exteriorul melcului (pe porţiunea de sitare) periile de curăţire. Ulterior, materialul reţinut se va putea colecta în saci de plastic.

Desnisiparea şi separarea grăsimilor din apele uzate – se realizează într-un desnisipator cuplat cu separator de grăsimi, aerat.

Instalaţia compactă „SEPARA” are un compartiment de formă specială pentru desnisipare. Acest compartiment este legat printr-un grătar submersibil de compartimentul de separare al grăsimilor şi este folosit la desnisipare.

Volumul de nisip evacuat, conform P28 – 1984 se consideră o normă de 40 dm3 nisip la 1000 m3 apă uzată, este de 89,84 dm3 / zi, respectiv o cantitate de nisip (φnis = 1,5 kg/dm3 ) de 134,76 kg/zi (49,1 t / an).

Grăsimile separate din apa uzată sunt evacuate cu ajutorul unui echipament cu raclor şi sunt colectate într-o başă de grăsimi.

Eficienţa desnisipării şi separării grăsimilor este de cel puţin 90%. Extragerea nisipului, deshidratarea acestuia şi evacuarea direct în container.

Această funcţie se realizează automat cu un transportor presă, special, fiind programabil în timp.Instalaţia compactă „SEPARA”, prevăzută pentru echiparea staţiei de

epurare are următoarele avantaje: randament ridicat de epurare mecanică, rezistenţă deosebită la coroziune, fiind construită din oţel inoxidabil şi alte materiale necoezive, fiabilitate deosebită datorită soluţiilor constructive simple.

Concentraţiile poluanţilor în efluentul treptei mecanice de epurare este de CMTS = 79,95 mg/dm3 , CCBO5 = 127,2 mg/dm3. În acest context eficienţele etapei mecanice de epurare sunt : ηMTS = 45%, ηCBO5 = 20%, ηNH4 = 0%.

Blocul de epurare biologică combinatăSoluţia compusă constă dintr-un bazin combinat pentru aerare prelungită, de

stabilizarea nămolului şi de nitrificare – denitrificare, cu diametrul de 28 m, prevăzută cu aerare pneumatică cu bule fine, cu zone anoxice pentru denitrificare şi zone aerate pentru nitrificare. Bulele fine se realizează cu panouri de aerare cu elemente difuzoare INVET din furtun silicon.

Bazinul de aerare combinat cu nitrificarea şi denitrificarea este dispus sub formă de inel în jurul decantorului secundar.

77


Principalii parametrii ai instalaţiei sunt: debit de calcul, Quzimax = 26 dm3/s, volumul bazinului de aerare Va = 1677 m3, din care volumul bazinului de denitrificare VD = 296 m3, iar volumul bazinului de nitrificare VN = 1381 m3, încărcarea organică a nămolului este ION = 0,05 kg/kgzi, concentraţia nămolului în bazinul de aerare este CN = 0,5 kg/m3, încărcarea organică a bazinului de aerare IOB

= 0,17 kg/m3zi, capacitatea de oxidare este de 64 kg oxigen/h, debitul de nămol recirculat este de 93, 4 m3/h, concentraţia nămolului recirculat în cazul decantoarelor secundare cu sucţiune este de 6,9 kg/m3.

Decantorul secundarS-a prevăzut un decantor radial cu următoarele dimensiuni: diametrul

nominal D = 16 m şi suprafaţa de decantare A0 = 165 m2.Evacuarea apei decantate se face prin sistem clasic. Echipamentele treptei

biologice sunt prevăzute a fi din materiale necoezive: silicon, oţel, inox şi/sau oţel zincat.

Principalii parametrii ai decantorului secundar sunt: debitul de calcul Quzimax = 93,4 m3/h, încărcarea hidraulică superficială USC = 0,566 m/h, încărcarea superficială cu materii în suspensie este de 95 kg/m3zi, timpul de decantare pentru debitul de calcul este 6,184 h, timpul de îngroşare a nămolului în decantorul secundar este de 1,5 h.

Instalaţia de îngroşare şi deshidratare mecanică a nămolului dispune de pompe carte absorb nămolul în exces, neîngroşat, din rezervorul de stocare şi stabilizare şi îl trimit, după amestecul cu soluţia de polielectrolit, într-un reactor de floculare şi apoi în instalaţia de îngroşare, unde este îngroşat între 5 – 6% SU. Deshidratare se face o dată la 3 – 4 zile.

Instalaţia este complet automatizată şi cuprinde inclusiv staţia de hidrofor pentru apă şi spălare şi transportor elicoidal pentru evacuarea nămolului deshidratat. Instalaţia este montată într-o clădire încălzită, dotată cu mijloace de ridicare.

Volumul de nămol biologic în exces este de Vnex = 35,96 m3/zi, iar volumul nămolului deshidratat aferent unei zile Vnd = 0,8 m3/zi.

Unităţile staţiei de epurare Alimentarea cu apă şi canalizarePentru alimentarea cu apă potabilă s-a prevăzut o conductă din ţeavă de

polietilenă PE – HD, cu De =63 mm (63 x 3 mm) şi lungimea de 550 m, care este racordată la reţeaua de apă existentă în localitate.

Canalizarea în incinta staţiei de epurare este prevăzută cu o reţea de canalizare, care va prelua apele uzate menajere de la grupul sanitar din clădirea staţiei şi va conduce în bazinul de aspiraţie de La intrarea în staţie.

Alimentarea cu energie electrică se realizează printr-un post trafo de tip PTA, de 20/0,4 kV, racordat la reţeaua de medie tensiune printr-o linie electrică aeriană de 50m.

Pentru a asigura sursa de rezervă s-a prevăzut un grup electrogen de 25 kV cu pornire manuală.

78


Alimentarea cu căldură se realizează electric cu radiatoare cu ulei. Acestea vor fi prevăzute cu termostat.

3. Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

În urma procesului tehnologic desfăşurat la staţia de epurare din comuna Vinga se vor evacua în mediu următoarele noxe şi poluanţi; ape uzate, deşeuri şi reziduuri, emisarii în atmosferă, zgomote şi vibraţii.

Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor.

Apele uzate aduse la staţia de epurare Vinga sunt reprezentate de : apele uzate menajere, ape industriale, ape uzate epurate, ape pluviale.

Debitul apelor uzate menajere provenite din activitatea igienico – sanitară a personalului este estimat la Quzimed = 0,55 m3/zi. Aceste ape sunt colectate în canalizarea din incinta staţiei şi se descarcă în canalul dinaintea camerei grătarelor. După epurarea apelor uzate menajere sunt deversate în emisarul Valea Ardelenilor, care este o apă naturală de categoria II.

Conform valorilor transmise de Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara în cadrul Acordului de Gospodărire a Apelor, nr. B – 46/15.06.1998, limita de încărcare cu poluanţi a apelor epurate este: suspensii 60 mg/dm3, CBO5 = 5 mg/dm3, CCO – Mn = 10 mg/dm3, CCO – Cr = 10 mg/dm3, NO3 = 10 mg/dm3, NH4 = 1 mg/dm3, NO2 = 1 mg/dm3, substanţe extractibile cu eter de petrol 5 mg/dm3, produse petroliere 0,1 mg/dm3, detergenţi sintetici biodegradabili 0,5 mg/dm3, pH = 6,5 – 8,5.

Deversarea apelor epurate se face în pârâul Valea Ardelenilor printr-o gură de vărsare, amplasată pe malul pârâului.

Deşeurile şi reziduurile rezultate din activitatea desfăşurată sunt reprezentate de: deşeuri menajere şi deşeuri industriale.

Deşeurile menajere rezultate din activitatea personalului sunt estimate la cca. 3 – 5 kg/zi. Aceste deşeuri sunt colectate în pubele amplasate într-un loc special amenajat şi evacuate prin intermediul serviciilor de salubritate.

Deşeurile industriale rezultate din staţia de epurare au încărcarea maximă în materiale în suspensii a apei uzate brute la valoarea de 171 mg/dm3, iar în materii organice biodegradabile estimate în CBO5 la valoarea de 159 mg/dm3.

Nămolul rezultat din decantare este prelucrat cu o instalaţie automată, cu două funcţii succesive: îngroşarea şi deshidratarea nămolului în exces. Îngroşarea nămolului se face până la 5 – 6 % SU, iar operaţia se va face în fiecare zi. Nămolul deshidratat până la 25 – 30% SU este descărcat în containere.

Sursele potenţiale de măsurare a apei uzate includ: nămolul proaspăt sau incomplet stabilizat; apa uzată proaspătă, saptică sau incomplet epurată; materiale

79


de la sitare, desnisipator şi separator de grăsimi, conţinând substanţe septice sau putrescibile; emisarii de gaze de la procesele tehnologice de epurare, cămine de vizitare, staţii de pompare, containere care culeg zone de descărcare în emisar.

Sursele de poluare a aerului, care sunt emisariile gazoase ale sistemului de canalizare menajeră, pot fi cauzate de: procesele biochimice de descompunere, reacţii chimice şi vaporizare.

Calculul emisiei de compuşi organici volatili nonmetalici s-a efectuat aplicând metodologia de calcul CORINAIR.

Zgomotul şi vibraţiile sunt surse importante de poluare, iar în perimetrul staţiei de epurare sursele de zgomot sunt: utilajele tehnologice (pompe, suflante) şi utilaje de transport.

Evaluarea nivelului de zgomot exterior se face conform STAS-10009 – 1988, nivelul admis al zgomotului exterior clădirii este de 50 dB(A).

4. Impactul produs asupra factorilor de mediu. Recomandări şi diminuarea acestuia

Amplasarea staţiei de epurare Vinga în exteriorul localităţii, pe malul pârâului Valea Ardelenilor va contribui la influenţarea factorilor de mediu din zonă.

4.1 Impactul produs asupra apelor

Apele menajere provenite din evacuarea defecţiilor umane conţine materii organice putrescibile de natură animală şi vegetală, în stare proaspătă sau în diferite stări de descompunere. Aceste ape mai conţin şi hormoni, vitamine, săruri, etc. Ca stare fizică substanţele conţinute pot fi prezentate în soluţii, suspensii coloidale, suspensii de particule solide cu dimensiuni mai mari. Efectul acestor produşi asupra calităţii receptorului constă în imprimarea unui gust şi miros caracteristic apei, scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat, adesea până la dispariţia acestuia.

Foarte frecvent întâlniţi în apele uzate sunt hidraţii de carbon pe care, îi întâlnim fie sub formă simplă fie sub o formă mai complexă. Un rol important în poluarea emisarilor o au şi diversele săruri de azotat, fosfor şi potasiu. În zonele din aval ale pârâurilor poluate cu substanţe organice aceste săruri pot atinge concentraţii ridicate.

Cea mai frecventă formă de impurificare fizică rezultă din deversarea apelor uzate şi este produsă de materii organice solide şi materii anorganice aflate în suspensie.

80


Pentru a evalua impactul efluentului staţiei de epurare Vinga asupra receptorului care, în cazul de faţă este pârâul Valea Ardelenilor s-au calculat valorile principalilor indicatori de calitate imediat după secţiunea de deversare. Valorile au fost obţinute ţinând cont de autoepurare şi în principal de fenomenele fizice care intervin.

Calculele au fost făcute pe baza datelor puse la dispoziţie de către proiectant şi de către Regia Autonomă Apele Române – Filiala Timişoara, prin adresa nr. 2023/04.03.1998.

4.2 Impactul produs asupra aerului

Atmosfera este un adevărat laborator chimic, în care compuşii chimici de sulf şi de azot, oxigen, radiaţii solare, atomi şi molecule libere sunt implicaţi în procese chimice. În urma acestor procese se formează o serie de compuşi extrem de nocivi, care prin intermediul precipitaţiilor se înmagazinează în sol.

Efectul poluanţilor evacuaţi în atmosferă de staţia de epurare se abate asupra omului şi a apar atât în perioade de expunere scurte, cât şi în perioade de expunere lungi.

Pentru rezolvarea problemelor ridicate de poluarea aerului s-a utilizat modelarea matematică, folosită atât ca mod unic de studiere a impactului unor surse de poluare a atmosferei, cât şi în fundamentarea, completarea şi extinderea informaţiilor obţinute, prin monitorizare.

Pentru calcului câmpului de concentraţii, având în vedere studiul de faţă, s-a utilizat modelul climatologic. Baza fizică fundamentală a modelului este presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de un formular gaussian combinat cu o procedură de mediere a concentraţiilor pe intervale lungi de timp. Rezolvarea gaussiană a ecuaţiei de difuzie s-a dovedit adecvată pentru modelarea dispersiei. Datele de intrare cuprind informaţii privind: grila de calcul, date de emisie şi parametrii meteorologici.

4.3 Impactul produs asupra solului şi subsolului

Deşeurile menajere provenite din activitatea personalului sunt colectate în pubele amplasate într-un loc special amenajat. Necolectarea deşeurilor în pubele şi netransportarea lor periodică la rampa de gunoi pot conduce la degradarea ambientului, precum şi la apariţia unor potenţiale focare de infecţie.

Reziduurile industriale rezultate din procesele staţiei de epurare sunt tratate sau evacuate astfel: reţinerile pe grătar, pot fi tratate asemănător nămolului deshidratat; nisipul reţinut va fi depozitat într-un container special; nămolul deshidratat poate fi utilizat uneori în agricultură ca îngrăşământ.

4.4 Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

81


Aşa cum s-a menţionat anterior, principalii poluanţi emişi în atmosferă de staţia de epurare sunt compuşi organici volatili. Efectul acestora asupra sănătăţii omului apare doar atunci când concentraţiile lor sunt mari.

Impactul reziduurilor solide rezultate din staţia de epurare se manfestă foarte variat. Reziduurile sunt cele mai importante surse de răspândire a infecţiilor, datorită conţinutului mare de organisme, printre care pot fi agenţi patologici.

Poluanţii atmosferici rezultaţi în urma funcţionării staţiei de epurare Vinga, au efecte negative şi asupra materialelor de construcţii. Cei mai importanţi poluanţi sunt: SO2 şi sulfaţi ( ), NOx şi azotaţi, CO şi O3.

Zgomotul produs în procesul tehnologic de utilaje este Lmax = 40 – 50 dB (A), iar nivelul zgomotului exterior la distanţa de minim 650m, iar în zona locuită este Lext = 0 dB (A). Conform STAS 10009 – 1988 nivelul admis al zgomotului în incinta staţiei de epurare este Lech = 50 dB (A).

4.5 Riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei

În urma analizei proceselor tehnologice a poluanţilor şi cantităţilor de poluanţi rezultaţi, obiectivul studiat nu ridică probleme deosebite în decursul funcţionării.

5. Posibilităţi de dimensionare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

Pentru eliminarea apariţiei unor poluări accidentale şi reducerea la minim a impactului asupra mediului trebuie avute în vedere o serie de elemente ce urmează a fi stabilite şi realizate cu prioritate. Aceste recomandări sunt necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării obiectivului:

- dezinfectarea efluentului staţiei de epurare mecanico-biologică- pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol sunt necesare

a fi luate măsuri de control riguros al etanşării tuturor obiectelor tehnologice din staţia de epurare, amestecul nămolului ieşit din instalaţia de deshidratare cu var nestins într-un transportor elicoidal

- pereearea taluzului pe o lungime de 1000 m- bypass-area staţiei de epurare prin gura de vărsare în emisar a efluentului

6. Concluzii

82


Evaluarea globală a impactului, investiţiei proiectate, asupra mediului înconjurător a condus la concluzia că acesta va fi supus efectului uman în limita admisibilă. În cele din urmă se propune analizarea posibilităţii eliberării acordului de mediu.

83


BIBLIOGRAFIE

Chivereanu D., Carabeţ A. – „Exemple de calcul în canalizări” Giurconiu M. – „Canalizări” – curs IPTV Carabeţ A. – „Canalizări” – curs notiţe Giurconiu M. – „Exemple de calcule în canalizări” – IPTV 1971 Şumălan I. – „Hidraulică” – curs notiţe Haida V. – „Geologie, goetehnică şi fundaţii” – IPTV Marton A. – „Ecotoxicologie” – curs notiţe Marton A. – „Ecologie” – curs notiţe Creţu G. – „Legislaţie” – curs notiţe Rogobete I. – „Pedologie” – curs notiţe Proiectul de „Canalizare menajeră şi Staţie de epurare Vinga – judeţul

Arad” Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 Legea Apelor nr. 107/1996 STAS 4161/1996 STAS 12500/1986 STAS 4706/1988 STAS 10009/1988 STAS 100/1992

84

Date post:	26-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Cuprins - ROL.roreferate.rol.ro/download-referate/diverse/Impactul asupra... · Web...

Documents