1

CUPRINS

INTRODUCERE 1 4

PARTEA I. ASPECTE GENERALE PRIVIND RELAłIILE DE MUNCĂ 3 4

CAPITOLUL I. PRINCIPII CARE GUVERNEAZĂ RELAłIILE DE MUNCĂ

3 4

1.1.Locul şi rolul factorului muncă pe piaŃa factorilor de producŃie 3

1.2.Conceptul şi definirea relaŃiilor de muncă 9

1.3.Efectele contractului colectiv de muncă asupra relaŃiilor de muncă 14

1.4.RelaŃiile de muncă consecinŃă a contractului individual de muncă 21

1.4.1.Încheierea contractului individual de muncă–apariŃia relaŃiilor de muncă 23

1.4.2.ImportanŃa duratei contractului individual de muncă şi a timpului de muncă în dezvoltarea relaŃiilor de muncă

24

1.4.3.Salariul – element esenŃial al relaŃiilor de muncă 29

1.5. Tipuri speciale de contracte individuale de muncă 34

1.5.1.Contractul de muncă temporară 34

1.5.2.Contractul de muncă la domiciliu 37

1.5.3.Contractul de ucenicie la locul de muncă 38

1.5.4.Contractul de adaptare profesională 39

1.5.5.Contractul de calificare profesională 39

1.6.EvidenŃa relaŃiilor de muncă 40

1.6.1.EvidenŃa muncii 40

1.6.2.Înregistrarea muncii în contextul declarării relaŃiilor de muncă 40

1.7.Câteva concluzii asupra relaŃiilor de muncă. ProiecŃii în condiŃiile crizei economico-financiare mondiale

45

CAPITOLUL II. O PROBLEMĂ SPECIFICĂ: ROLUL FEMEII ÎN DEZVOLTAREA RELAłIILOR DE MUNCĂ

49 9

2.1.Femeia la locul de muncă 49

2.1.1.ConsideraŃii introductive 49

2.1.2.Accesul femeii la muncă 50

2.1.3.Munca femeii în societatea modernă 52

2.1.4.Expunerea femeii gravide la factori de risc 53

2.1.5.ProtecŃia femeii în muncă 53

2.2.Egalitatea de şanse pe piaŃa muncii 56

2.2.1.Recrutarea şi selecŃia pe piaŃa muncii 56

2.2.2.„Egalitate” în relaŃiile de muncă 57

2.2.3.ProtecŃia maternităŃii, element sensibil al egalităŃii de şanse 59

2.2.4.HărŃuirea sexuală la locul de muncă 59 2.3. Câteva concluzii privind femeia pe piaŃa muncii 60

PARTEA a II-a. PROBLEME ALE CALITĂłII RELAłIILOR DE MUNCĂ

62 10

CAPITOLUL I. MODIFICĂRI PE PIAłA MUNCII ÎN RAPORTUL POPULAłIE OCUPATĂ, POPULAłIE ACTIVĂ

62 10

1.1.Aspecte demografice şi influenŃa lor asupra populaŃiei active 62

1.2.EvoluŃia principalilor indicatori demografici în judeŃul Sibiu 66

pg. teză

pg. rezumat

2

1.3.Starea populaŃiei active economic - consecinŃă a stării economiei şi a schimbărilor demografice

68

1.3.1.Caracteristici ale schimbărilor pe piaŃa muncii 68 1.3.2.Munca pentru o populaŃie activă în curs de îmbătrânire 74 1.4. Câteva concluzii privind starea populaŃiei ocupate în populaŃia activă 75 CAPITOLUL II. EGALITATEA DE ŞANSE PE PIAłA MUNCII - PRINCIPIU CONSACRAT AL RELAłIILOR DE MUNCĂ

76 13

2.1. Egalitatea de şanse - principiu european 76 2.2. InstituŃii ce concură la dezvoltarea principiului egalităŃii de şanse şi tratament pentru femei şi bărbaŃi

78

2.3.Strategia naŃională pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaŃi pentru perioada 2006 – 2009

82

2.3.1.Aspecte generale 82 2.3.2.Domeniile esenŃiale identificate şi obiectivele analizate 84 2.4.Egalitatea de şanse – parte integrantă a dezvoltării relaŃiilor de muncă pe piaŃa muncii

92

2.4.1.Prezentare succintă a situaŃiei din România în ceea ce priveşte promovarea egalităŃii de gen şi asigurarea participării la viaŃa socială a cât mai multor categorii de persoane

92

2.4.2.Vulnerabilitatea femeilor pe piaŃa muncii 96 2.4.2.1.SituaŃia actuală. EvoluŃii 96 2.4.2.2.Şomajul feminin 98 2.4.2.3.PoziŃia şi rolul tinerelor femei 101 2.5.Femeia de etnie rromă pe piaŃa forŃei de muncă 104 2.5.1.Argumente esenŃiale privind discriminarea 104 2.5.2.SituaŃia actuală 105 2.5.3.Evaluări 108 2.6.Femeile în mediul rural 109 2.7.Femeile în administraŃia publică 110 2.8.Câteva concluzii referitoare la egalitatea de şanse 111 CAPITOLUL III. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN PROCESUL MUNCII

112 16

3.1.Geneza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale 113 3.2.Aspecte referitoare la principalele surse de risc 118 3.2.1.InfluenŃa factorilor psihosociali asupra SSM 118 3.2.2.Riscurile biologice legate de SSM 121 3.2.3.Surse de riscuri fizice. Zgomotul şi VibraŃiile 124 3.2.4.AgenŃii chimici ca factori de risc profesional 131 3.3.Caracteristici ale schimbărilor pe piaŃa muncii şi influenŃa lor asupra SSM 133 3.3.1.Securitatea şi sănătatea femeii în muncă 133 3.3.2.SSM pentru o populaŃie activă în curs de îmbătrânire 134 3.3.3.Schimbări în formele de angajare, expuneri la risc profesional 135 3.3.4.Schimbări în natura riscului 136 3.4.Rolul şi importanŃa LegislaŃiei de securitate şi sănătate în muncă 137 3.4.1.LegislaŃia privind SSM 137 3.4.2.Securitatea şi sănătatea lucrătorilor pe piaŃa muncii 140 3.5.Securitatea şi sănătatea în procesul muncii, contribuŃie a dezvoltării socio-economice

145

3.5.1. SSM - parte a responsabilităŃii sociale a întreprinderii (RSI) 145 3.5.2. Aspectele economice privind securitatea şi sănătatea în procesul muncii 147 3.5.3.Abordarea SSM prin prisma economicului 148 3.5.3.1.Analiza activităŃii de SSM după criteriul economic 148

3

3.5.3.2.Analiza dimensiunii costului accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale

150

3.5.3.3.Analiza fenomenului accidentării în muncă 155 3.5.3.3.1.Identificarea şi analiza consecinŃelor accidentelor de muncă 156 3.5.3.3.2.Efectele economice ale accidentelor de muncă 157 3.6.Câteva concluzii privind influenŃele şi aspectele socio-economice ale SSM pe piaŃa muncii

159

CAPITOLUL IV. TENDINłE ŞI EVOLUłII ÎN DOMENIUL LEGISLATIV PRIVIND „RELAłIILE DE MUNCĂ NEDECLARATE”

160 21

4.1.ParticularităŃi legislative referitoare la raporturile de muncă 160 4.2.Modernizarea legislaŃiei muncii în Uniunea Europeană 162 4.2.1. Flexicuritatea muncii 165 4.3.„Munca la negru” – prezent şi perspective în dezvoltarea economico–socială

168

4.3.1.Conceptul de muncă ilegală 168 4.3.1.1.Caracteristici economico-sociale privind „munca la negru” 170 4.3.1.2.„Munca la negru” factor dăunător pentru: angajat, angajator şi societate

172

4.4.Munca ilicită şi consecinŃele economico – sociale 175 4.4.1.ConsecinŃele contravenŃionale ale „muncii la negru” 175 4.4.2.Analiza situaŃiei privind „munca la negru” în judeŃul Sibiu 180 4.4.3.Dimensionarea costurilor determinate de persistenŃa acestui fenomen 181 4.4.4.Măsuri în ameliorarea/stoparea flagelului „munca la negru” 186 4.5.Câteva concluzii privind “munca la negru” şi impactul asupra dezvoltării. EvoluŃii în condiŃiile crizei economico-financiare

187

PARTEA a III-a. STUDIU DE CAZ 191 24 CAPITOLUL I. INDUSTRIA TEXTILĂ ÎN CONTEXTUL ECONOMIC ROMÂNESC

191 24

1.1.Caracteristici privind industria textilă, confecŃii îmbrăcăminte, pielărie, încălŃăminte

191

1.2.Aspecte privind relaŃiile de muncă din industria textilă, confecŃii îmbrăcăminte, pielărie - încălŃăminte în judeŃul Sibiu

193

1.3.Concluzii parŃiale asupra relaŃiilor de muncă din industria textilă în judeŃul Sibiu

193

CAPITOLUL II. ANALIZA RELAłIILOR DE MUNCĂ ÎNTR-O ÎNTREPRINDERE CU PROFIL CONFECłII ÎMBRĂCĂMINTE DIN SIBIU

197 25

2.1. Ipoteză de lucru, scopul şi obiectivele studiului 197 2.1.1. Ipoteza de lucru 197 2.1.2.Scop şi obiective 198 2.2. Materialul şi metodologia de studiu 199 2.2.1. Materialul de studiu 199 2.2.1.1. Caracterizarea întreprinderii S.C. Mondostar S.A. 199 2.2.1.2. Organigrama întreprinderii 200 2.2.1.3. FluctuaŃia personalului 202 2.2.2. Metodologia de lucru 203 2.3. Rezultate şi comentarii 204 2.4. Concluzii privind studiul întreprins 286 CONCLUZII GENERALE 293 27 PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI 294 28 Opis de tabele, figuri, anexe 296 BIBLIOGRAFIE 304 29

4

INTRODUCERE

„RelaŃiile de muncă” sunt influenŃate de dezvoltarea democraŃiei iar istoria omenirii este

într-o anumită măsură şi istoria relaŃiilor de muncă. Anumite elemente specifice caracterizează

relaŃiile de muncă iar democraŃia a impus reguli care apără drepturile salariaŃilor legate de

salarizare, siguranŃa locului de muncă, asigurarea securităŃii şi sănătăŃii lucrătorilor, existenŃa

asigurărilor obligatorii în caz de accidente sau de boală şi promovează în mod special mai ales

în U.E. dialogul între angajator şi angajaŃi.

RelaŃiile de muncă, sunt într-o continuă schimbare, devin tot mai mult o realitate

cotidiană pentru partenerii sociali, pe piaŃa muncii în mod special şi pentru societate în general.

Ca urmare, am considerat de interes încercarea de a studia un domeniu ce influenŃează

în mod direct piaŃa muncii, cu tot ceea ce cuprinde aceasta, astfel încât să se pună în evidenŃă

fenomene pozitive sau negative, tendinŃe şi metode de a influenŃa dezvoltarea economico-

socială cu scopul declarat de a contribui în acest mod la progres precum şi aducerea unei

contribuŃii modeste la înlăturarea efectelor specifice crizei economico-financiare şi împiedicarea

transformării ei într-o criză socială.

Lucrarea de faŃă, intitulată „Calitatea relaŃiilor de muncă - componentă a dezvoltării”,

este structurată în trei părŃi: ASPECTE GENERALE PRIVIND RELAłIILE DE MUNCĂ, PROBLEME ALE

CALITĂłII RELAłIILOR DE MUNCĂ, STUDIU DE CAZ-analiza relaŃiilor de muncă într-o

întreprindere de confecŃii îmbrăcăminte.

PARTEA I. ASPECTE GENERALE PRIVIND RELAłIILE DE MUNCĂ

În prima parte am încercat să conturăm şi să scoatem în evidenŃă aspectele generale

importante, pornind de la principiile care guvernează relaŃiile de muncă.

CAPITOLUL I. PRINCIPII CARE GUVERNEAZĂ RELAłIILE DE MUNCĂ

În economia de piaŃa „noŃiunea de muncă” are o semnificaŃie importantă fiind acceptate

definiŃii care scot în evidenŃă faptul că munca este „activitatea îndreptată spre un anumit scop,

în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi controlează prin acŃiunea sa schimbul

de materii dintre el şi natură pentru satisfacerea trebuinŃelor sale”, sau ca rezultat al

activităŃii: „folos material, bun agonisit prin lucru, agoniseală, câştig, profit”. „PiaŃa muncii”

este o sintagmă care se utilizează pentru una dintre pieŃele cele mai complexe, ce influenŃează

atât echilibrul economico-social cât şi pe cel politic fiind caracterizată de „tranzacŃiile”

efectuate între angajat şi angajator, modul de organizare şi reglementare a acesteia1, .

1Răducanu, V., Popescu, C., Stegăroiu, I., Badea, G., Neagu, C. – Microeconomie, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2000, pag.207.

5

Munca, analizată în legătură cu populaŃia, trebuie să evidenŃieze aspectele ce vizează

cele trei planuri:cantitativ, structural si calitativ 2.

Sub raport cantitativ, factorul demografic, prin populaŃie, se prezintă într-o dublă ipostază:

o ca suport al factorului muncă;

o ca destinatar/beneficiar al rezultatului producŃiei (consumator).

Procesele demografice (natalitate, mortalitate, spor natural) influenŃează dar sunt şi influenŃate

de realităŃile economico-sociale (durata medie a vieŃii, starea generală de sănătate, nivelul de trai

etc.) iar această relaŃie biunivocă nu poate fi ignorată în identificarea fenomenelor şi a

tendinŃelor pe piaŃa muncii. Prin număr, structură, nivel de instruire şi stare de sănătate,

populaŃia influenŃează permanent desfăşurarea activităŃii economice, iar nivelul dezvoltării

economice influenŃează principalele fenomene demografice şi, implicit, dinamica dar mai ales

structurile populaŃiei.

D.p.d.v. structural, analiza resurselor de muncă pe grupe de vârstă a populaŃiei.(0-15

ani; 16-59 ani; 60 ani şi peste) are o importanŃă deosebită, deoarece poate să scoată în evidenŃă

totalul forŃei de muncă disponibile în societate. PopulaŃia în vârstă de muncă, populaŃia aptă de

muncă, populaŃia activă (condiŃionată de natalitate, mortalitate, structura populaŃiei pe grupe de

vârstă şi sex, evoluŃia demografică anterioară, factori economici şi socio-culturali: capacitate

economică de a crea noi locuri de muncă, de a asigura un echilibru stabil şi de durată între

cerere şi oferta de muncă, durata de şcolarizare, statutul social al femeii, migraŃia), populaŃia

ocupată, populaŃia inactivă reprezintă o imagine relevantă ce dă esenŃă factorului muncă.

În România populaŃia ocupată pe sexe, pe medii arată astfel3:

TOTAL MASCULIN FEMININ URBAN RURAL

9.627.229 5.256.811 4.370.419 5.142.766 4.484.463

Tabelul nr. 1 – SituaŃia populaŃiei ocupate în Ńara noastră, trim III 2008

Durata săptămânală şi zilnică a programului de muncă reprezintă, o altă caracteristică

importantă, care înregistrează o permanentă tendinŃă de reducere (într-un secol acestea s-au

redus cu aproape 50%). Numai în ultimele decenii s-a trecut de la 48 de ore de muncă

săptămânal la 40 ore.

Din punct de vedere calitativ, societatea este tot mai interesată de calitatea resurselor

de muncă, aceasta devenind factorul esenŃial al sporirii eficienŃei muncii, influenŃând direct

calitatea relaŃiilor de muncă. În acest context, creşterea nivelului general de educaŃie şi de

pregătire profesională a forŃei de muncă, asigurarea unui nivel ridicat de sănătate a forŃei de

2 Ignat, I., Clipa N., PohoaŃă, I., LuŃac, Ghe.–Economie politică, Editura FundaŃiei „Gh. Zane”, Iaşi, 1997. 3www.insse.ro

6

muncă, promovarea unui sistem eficient de motivare a lucrătorilor, etc reprezintă deziderate

pentru o dezvoltare continuă.

De aceea, se poate spune că, resursele umane reprezintă conŃinutul complex al pieŃei

forŃei de muncă, deoarece actul de vânzare –cumpărare a forŃei de muncă depăşeşte un act

comercial obişnuit. Deosebirea constă în faptul că prezintă nişte caracteristici speciale respectiv:

vânzarea-cumpărarea acestei mărfi speciale - forŃa de muncă - se manifestă atât individual cât şi

ca un act social. Complexitatea conŃinutului este dată de totalitatea relaŃiilor economice:

angajarea şi utilizarea forŃei de muncă şi asigurarea protecŃiei sociale a factorului uman.

Angajarea şi utilizarea forŃei de muncă în cadrul unei activităŃi pe piaŃa muncii nu poate fi

întâlnită legal decât în contextul unui raport de muncă.

Am dorit să scoatem în evidenŃă că relaŃiile de muncă iau naştere odată cu apariŃia

raporturilor de muncă, adică odată cu încheierea contractelor de muncă şi trebuie să se bazeze pe

principiul consensualităŃii şi al bunei credinŃe.

Raporturile de muncă sunt acele relaŃii sociale ce se formează între o persoană fizică, pe

de o parte, şi una juridică (întreprindere/organizaŃie/societate comercială), pe de altă parte, ca

urmare a prestării unei munci de către persoana fizică în folosul persoanei juridice, iar aceasta

din urmă se obligă să o remunereze şi să-i creeze condiŃiile de muncă necesare prestării acestei

munci.

Noile reglementări de după decembrie1989 au avut în vedere adaptarea raporturilor de

muncă la economia de piaŃă. Modificările intervenite în legislaŃia muncii cu privire la relaŃiile de

muncă se referă, îndeosebi la: înlăturarea unor inechităŃi în salarizarea personalului, reducerea

timpului de muncă prin introducerea săptămânii de lucru de 5 zile, acordarea unor noi drepturi

salariale sau facilităŃi la pensionare. În această perioadă se stabileşte o nouă legislaŃie a muncii,

bazată pe principiul negocierii în relaŃiile de muncă (Legea nr. 130/1996). Astfel raporturile

dintre cei doi parteneri sociali: angajatori şi angajaŃi referitoare la: condiŃiile de muncă,

salarizare, programul de muncă, concediul de odihnă, zilele libere etc. sunt negociate şi stabilite

prin contractul colectiv şi/sau individual de muncă. În concordanŃă cu evoluŃiile şi cerinŃele

pieŃei muncii a fost adoptat unu nou Cod al muncii (Legea nr.53/2003) .

Într-o democraŃie autentică preocuparea pentru drepturile salariaŃilor, în procesul muncii,

revine sindicatelor. În limitele legii, ea este cea prin care salariaŃii participă la soluŃionarea

anumitor probleme importante de natură economică şi socială.

Pentru promovarea unor relaŃii de muncă echitabile şi sănătoase, care să asigure

protecŃia socială a angajaŃilor, evitarea declanşării grevelor, prevenirea conflictelor de muncă,

este imperios necesar încheierea de contracte colective de muncă, prin acestea stabilindu-se

7

clauze privind condiŃiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaŃii ce decurg

din raporturile de muncă.

În condiŃiile economiei de piaŃă, contractul colectiv de muncă reprezintă o instituŃie

fundamentală, iar la elaborarea şi negocierea contractului colectiv de muncă, patronatele şi

sindicatele, trebuie să Ńină cont de interacŃiunea pieŃei muncii cu strategiile de dezvoltare

organizaŃionale, ale domeniului de activitate, regionale, naŃionale cu diferitele fenomene care se

produc pe plan internaŃional, cu efectele inflaŃiei, a şomajului, cu alte dezechilibre economico-

sociale etc.

O direcŃie importantă, pentru menŃinerea unui echilibru social şi economic o reprezintă

acŃiunile de conciliere a conflictelor de muncă. În judeŃul Sibiu au fost în ultimii 5 ani

efectuate 21 de concilieri, ce au vizat revendicările unui număr total de 10.238 salariaŃi dintr-

un număr total de 14.325 angajaŃi. Anul de vârf în acest sens a fost 2007 care a generat 6

conflicte de muncă, unde principalele revendicări ale salariaŃilor au fost majorările salariale,

exprimându-şi nemulŃumirile 64% dintre salariaŃi.

Am apreciat faptul că pentru a preîntâmpina riscul de apariŃie a conflictelor de muncă cu toate

revendicările ce apar în cadrul acestui fenomen, funcŃionarea dialogului social a reprezentat o

metodă utilizată permanent pentru analiza şi evaluarea factorilor de risc asociaŃi relaŃiilor de

muncă. Identificarea corectă a riscurilor permite detectarea nucleelor reale sau potenŃiale de

conflicte de muncă şi trebuie să Ńină cont în principal de specificul obiectului de activitate,

vulnerabilităŃile la care organizaŃia poate fi expusă; situaŃia economică atât la nivel de

organizaŃie. Evaluarea riscurilor reprezintă un instrument important pentru prevenirea sau

limitarea efectelor negative ce duc la deteriorarea relaŃiilor de muncă, scăderea performanŃelor, a

evoluŃiei şi chiar a echilibrului climatului social din cadrul oricărei organizaŃii.

Trebuie să se acorde atenŃie faptului că pe fondul crizei economice nemulŃumirile

salariaŃilor se pot amplifica şi transforma în greve. Aşa cum afirmă Manolescu A.: de cele mai

multe ori declanşarea conflictelor de muncă debutează cel mai adesea prin comportamente

atipice ale salariaŃilor, care prejudiciază astfel întreprinderea, apelarea la sociograme, pentru a

analiza atitudinea angajaŃilor pe grupuri precum şi depistarea liderilor informali dar şi a

coeziunii şi/sau scindările la nivelul grupurilor într-un moment dat, este necesară mai ales în

actualul context economico-social.

Prestarea muncii, salariul, subordonarea angajatului faŃă de angajator, durata

contractului individual de muncă - elementele principale ale oricărui CIM, reprezintă aspecte ale

relaŃiilor de muncă ce trebuie cunoscute încă de la încheierea contractului între cele două părŃi.

Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, este considerată

muncă suplimentară, ea nu poate fi efectuată fără acordul angajatului, cu excepŃia cazului de

8

forŃă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori

înlăturării consecinŃelor unui accident. O analiză la nivelul judeŃului Sibiu arată depistarea unui

număr relativ redus, din totalul agenŃilor economici verificaŃi ce nu respectă prevederile legale

privind munca suplimentară. Aici observăm acea „muncă la gri”, în sensul că orele suplimentare

se realizează, se plătesc dar nu se declară şi nu apar evidenŃiate. În aceste cazuri salariul este

format din: venituri supuse regulilor fiscale (la vedere) şi venituri nefiscalizate. Aşadar, în

practică, nu se cunosc cu exactitate câştigurile realizate sau mai bine zis limita minimului de

mijloace de subzistenŃă. Atâta timp cât avem de-a face cu o latură ascunsă a câştigurilor,

câştiguri necesare pentru satisfacerea unui anumit nivel de trai, de cele mai multe ori ne

întrebăm: cum se poate supravieŃui cu asemenea salarii? Aşadar, de intervenŃia statului, printr-o

serie de măsuri de protecŃie şi solidaritate, ar putea beneficia şi persoanele realmente nevoiaşe

dar şi aceste persoane care sunt parte a „economiei gri”. Iată cum de solidaritate şi protecŃie

socială beneficiază persoane angrenate într-o relaŃie de muncă „la gri” sau chiar„la negru” sau -

obişnuite să comploteze cu angajatorii pentru un salariu minim impus de lege.

Negocierea, - modalitate de stabilire a drepturilor salariaŃilor, impusă odată cu trecerea

la economia de piaŃă, este agreată ca formă de reglementare şi dezvoltare a relaŃiilor de muncă,

inclusiv de stabilire a salariului. Insă, remarcăm astăzi, că datorită impunerii de către legiuitor a

unui salariu minim brut pe economie se poate spune că negocierea este restricŃionată; această

reglementare fiind de fapt o „perdea” pentru cei doi actori sociali: angajat şi angajator, iar

pentru stat o metodă de a asigura un nivel minim de impozitare. EvoluŃia salariului minim brut

pe Ńară garantat în plată începând cu anul 2000 şi până în prezent arată astfel:

Anul Data Suma în lei Actul normativ

2000 01.02 70 H.G. nr. 101/09.02.1999

2000 01.12 100 H.G. nr.1166/28.11.2000

2001 01.03 140 H.G. nr. 231/08.02.2001

2002 01.03 175 H.G. nr.1037/18.10.2001

2003 01.01 250 H.G. nr.1105/10.10.2002

2004 01.01 280 H.G. nr.1515/18.12.2003

2005 01.01 310 H.G. nr.2346/14.12.2004

2006 01.01 330 H.G. nr.1766/22.12.2005

2007 01.01 390 H.G. nr.1825/21.12.2006

2007 01.01 440 H.G. nr.1825/21.12.2006

2008 01.01 500 H.G. nr.1507/12.12.2007

2008 01.10 540 H.G. nr.1051/10.09.2008

2009 01.01 600 H.G. nr.1051/10.09.2008

Tabelul nr. 2 - EvoluŃia salariului minim brut pe Ńară garantat în plată

Am subliniat faptul că relaŃiile de muncă pot să apară şi în cadrul unor contracte

individuale de muncă speciale, cum ar fi: contractul de muncă temporară, contractul de muncă

la domiciliu, contractul de ucenicie la locul de muncă, contractul de adaptare profesională şi

contractul de calificare profesională. Aceste forme de muncă, care reclamă flexibilitate şi

9

creativitate, o nouă gândire, independenŃă şi iniŃiativă vor deveni în timp forme des utilizate de

muncă pe lângă forma pe durată nedeterminată.

Pentru o mai bună cunoaştere a situaŃiei privind relaŃiile de muncă, înregistrarea muncii

rămâne modul de certificare a existenŃei şi apariŃiei de noi raporturi de muncă prin evidenŃierea

continuă la inspectoratele de muncă atât a angajatorilor cât şi a angajaŃilor, prin: registrul

general de evidenŃă al salariaŃilor, carnetul de muncă, contractul individual de muncă, statele de

salarii, acte adiŃionale aferente contractului individual de muncă, decizii, adeverinŃe etc.

În contextul crizei economico-financiare mondiale piaŃa muncii în România cu tot ceea

ce presupune ea: forŃa de munca, relaŃiile de muncă reale şi influenŃa acestora asupra tuturor

sistemelor ce coagulează o economie (sistemele de protecŃie socială, securitate şi sănătate

socială etc.) este afectată şi influenŃată negativ de declinul demografic cât şi de efectele de

natură psiho-socio-economică care se manifestă în prezent inclusiv pe plan mondial.

Liderii Uniunii Europene caută soluŃii politice şi economice pentru a evita criza

economico-financiară, acordând o atenŃie specială energiei, afectată de epuizarea resurselor.

Aşadar realitatea europeană nu e prea roz iar criza economică actuală poate evolua într-o criză

socială.

După cei mai mulŃi specialişti, analişti economici, politici etc., soluŃiile salvatoare

trebuie găsite şi aplicate de guverne care, prin decizii comune şi acŃiuni conjugate trebuie să

rezolve împreună această problemă.

CAPITOLUL II. O PROBLEMĂ SPECIFICĂ: ROLUL FEMEII ÎN DEZVOLTAREA RELAłIILOR DE

MUNCĂ

Dezvoltarea, în societatea modernă, a tehnicii, mecanizării şi automatizării, nu numai că

a solicitat munca femeii dar a facilitat pătrunderea ei în domenii variate, abordate în trecut

numai de bărbaŃi4. Concomitent femeia s-a emancipat pe plan juridic şi social-cultural. Factorii

care influenŃează motivaŃia femeii faŃă de muncă sunt: condiŃiile economico-sociale, structura

muncii prestate, nivelul pregătirii profesionale, concepŃia asupra rolului pe care îl deŃine,

aprecierea socială, condiŃiile vieŃii particulare şi aspectele specifice ale personalităŃii sale. De

asemenea nu este de neglijat faptul că femeile au o speranŃă de viaŃă mai mare decât a bărbaŃilor,

avantaj biologic de luat în considerare în contextul muncii profesionale în societatea modernă.

Expunerea femeii gravide la factori de risc, protecŃia femeii în muncă sunt câteva

aspecte ce implică un ansamblu de măsuri care promovează starea de sănătate a acesteia,

respectiv: măsuri tehnico-organizatorice, medicale şi legislative. Introducerea principiului

egalităŃii tratamentului în ceea ce priveşte condiŃiile de muncă, nu a condus în mod obligatoriu

la abordări sistematice a legislaŃiei privind protecŃia femeilor care muncesc (spre exemplu se

4Spinoiu D. G. – Femeia contemporană în muncă - Psihologia şi viaŃa, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1969.

10

menŃine interzicerea unor activităŃi pentru femei cum ar fi munca de noapte, expunerea la

compuşi ai plumbului etc.).

Domeniul cu cele mai complexe reglementări în ceea ce priveşte prevenirea, combaterea

şi sancŃionarea discriminării de gen este cel al muncii, unde recrutarea şi selecŃia pe piaŃa muncii

(accesul pe piaŃa muncii), „egalitate” în relaŃiile de muncă, protecŃia maternităŃii, hărŃuirea

sexuală la locul de muncă reprezintă probleme ale calităŃii relaŃiilor de muncă.

PARTEA A II-A. PROBLEME ALE CALITĂłII RELAłIILOR DE MUNCĂ

În a doua parte a lucrării am încercat să surprindem câteva probleme ale calităŃii

relaŃiilor de muncă pornind de la modificările apărute pe piaŃa muncii în raportul populaŃie

ocupată, populaŃie activă şi aspecte privind egalitatea de şanse pe piaŃa muncii ca şi principiu

consacrat al relaŃiilor de muncă. Am considerat, de altfel, securitatea şi sănătatea angajaŃilor în

procesul muncii ca factor indispensabil pentru o dezvoltare durabilă, iar relaŃiile de muncă

nedeclarate - factor dăunător echilibrului socio-economic, ba chiar nociv în contextul situaŃiei

economico-financiare actuale.

CAPITOLUL I. MODIFICĂRI PE PIAłA MUNCII ÎN RAPORTUL POPULAłIE OCUPATĂ, POPULAłIE

ACTIVĂ

Schimbările apărute pe piaŃa muncii în raportul populaŃie ocupată, populaŃie activă au ca

punct de plecare aspectele demografice şi influenŃa lor asupra populaŃiei. Reînnoirea populaŃiei

are la bază un principiu foarte simplu: o femeie trebuie să aducă pe lume, în medie, doi copii

pentru a se asigura simpla înlocuire a generaŃiilor şi stabilitatea numărului populaŃiei5.

În momentul de faŃă, România are o structură pe vârste deteriorată care nu mai poate fi

ameliorată până în 2020. Deoarece după 1990 s-au născut generaŃii puŃin numeroase, chiar dacă

fertilitatea ar creşte imediat şi s-ar menŃine constantă pe următorii 10-15 ani, declinul

demografic nu va mai putea fi stopat decât în a doua jumătate a secolului. De aceea, este nevoie

de măsuri imediate pentru ca sistemul de asigurări sociale, cel medical şi sistemul de educaŃie să

poată face faŃă tuturor acestor schimbări.

Realitatea demografică din Ńara noastră poate fi caracterizată prin termenul de criză

demografică latentă. Rezultatele factorilor care au condus la scăderea populaŃiei şi deteriorarea

structurii pe vârste (fertilitate scăzută, migraŃiune externă şi mortalitate generală) sunt: o

populaŃie îmbătrânită – puŃini copii şi tineri şi o populaŃie de peste 60 de ani numeroasă.

5GheŃău, V. (coord.) – Studii şi cercetări - Declinul demographic al României:ce perspective?, , Editura Polirom, 2004, pp.10-11

11

Adoptarea unei strategii naŃionale6 privind populaŃia şi dezvoltarea, realistă, coerentă şi

de largă perspectivă, este singura posibilitate de stabilizare a situaŃiei demografice a Ńării şi de

stopare a declinului demografic pe termen foarte lung. Urmare a acestei strategii populaŃia

activă s-ar stabiliza, ar exista un echilibru din punct de vedere economic între populaŃia activă

şi cea inactivă (tinerii şi vârstnicii), binenŃeles că toate acestea ar determina o creştere a

populaŃiei ocupate.

O situaŃie privind starea populaŃiei la nivelul judeŃului Sibiu arată astfel7: număr persoane

JudeŃul Sibiu TOTAL URBAN RURAL

Anii Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

1 ianuarie 1990 508.817 248.677 260.140 340.540 164.021 176.519 168.277 84.656 83.621

1 ianuarie 1995 448.453 218.428 230.025 307894 148.518 159.376 140.559 69.910 70.649

1 ianuarie 2000 443.556 215.127 228.429 303..265 145.441 157.824 140.291 69.686 70.605

1 ianuarie 2001 444.940 215.753 229.187 303.113 145.220 157.893 141.827 70.533 71.294

1 ianuarie 2002 443.178 214.904 228.274 301.066 144.192 156.874 142.112 70.712 71.400

1 ianuarie 2003 423.711 205.984 217.727 281.959 135.190 146.769 141.752 70.794 70.958

1 ianuarie 2004 423.810 206.005 217.805 286.663 137.467 149.196 137.147 68.538 68.609

1 ianuarie 2005 422.980 205.659 217.321 286.258 137.286 148.972 136.722 68.373 68.349

1 ianuarie 2006 423.148 205.681 217.467 285.843 136.996 148.847 137.305 68.685 68.620

1 ianuarie 2007 423.125 205.598 217.527 285.380 136.616 148.764 137.745 68.982 68.763

1 ianuarie 2008 423.144 205.655 217489 284.390 136281 148.109 138.754 69.374 69.380

Tabelul nr. 3 - PopulaŃia stabilă pe medii şi sexe în perioada 1 ianuarie1990, 1995, 2000-2008

Se constată scăderi privind situaŃia demografică a judeŃului de la 508.817 persoane în

anul 1990 ajungând la 423.144 în anul 2008, acestea datorându-se atât sporului natural cât şi

migraŃiei insuficient controlată. Mişcarea naturală a populaŃiei judeŃului exprimă schimbările

survenite în numărul şi structura populaŃiei, ca urmare a naşterilor (numărul născuŃilor vii a

scăzut în 2007 faŃă de 1990 cu 30%, numărul celor de sex masculin fiind mai mare cu 112

persoane, rata natalităŃii - născuŃi vii la 1000 locuitori - la 1 iulie 2007 de 10,4%, a scăzut cu

2,2 faŃă de anul 1990), deceselor (rata mortalităŃii –născuŃi morŃi la 1000 de născuŃi - la nivelul

judeŃului, de 8,8 în 2007 faŃă de 8,5 în 1990, rata mortalităŃii –decedaŃi la 1000 de locuitori -, în

creştere de 1,3 la 1 iulie în 2007 - 10,4 faŃă de 1990) căsătoriilor şi divorŃurilor6. Rata sporului

natural a populaŃiei judeŃului8 – diferenŃa dintre rata natalităŃii şi rata mortalităŃii generale - de

3,5 în 1990 ajunge în 2007 la 0, exprimă rezultatele apărute odată cu noile realităŃi economice

şi sociale (nivelul de trai, incertitudinea şi stresul sunt o parte dintre factorii care contribuie la

evoluŃia descendentă a natalităŃii).

6Guvernul României, Programul naŃiunilor Unite pentru dezvoltare - Strategia NaŃională de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2050, Proiect, Bucureşti, sept.2008 7 www.insse.ro 8 www.insse.ro

12

Mişcarea migratorie internă (sat-oraş) sau transfrontalieră şi efectele globalizării,

inclusiv pierderea locurilor de muncă sau reducerea creşterii economice etc., se resimt şi în

judeŃul nostru prin emigrări (plecări cu domiciliul din localitate, inclusiv migraŃia externă de la

33.992 în 1990 la 7.151 în 2007) şi imigrări (stabiliri de domiciliu în localitate, inclusiv

migraŃia externă de la 21.258 în 1990 la 7.762 în 2007) reflectă un sold migratoriu negativ

semnificativ (-12.734 persoane) în 1990, iar în 2007 acesta devine pozitiv (+609). Specificul

mişcării migratorii a populaŃiei şi/sau a forŃei de muncă este influenŃat direct de elementele

esenŃiale ale globalizării: reducerea barierelor comerciale şi mobilitatea capitalului, soldul

migratoriu pozitiv reprezintă Ńările dezvoltate, iar negativ pentru mai puŃin dezvoltate9.

La 1 ianuarie 2008 populaŃia judeŃului Sibiu era de 423.144 locuitori. PopulaŃia

angrenată într-o relaŃie de muncă (populaŃia ocupată civilă) cuprinde 179.700 persoane, iar

numărul persoanelor evidenŃiate în afara relaŃiei de muncă (şomerii înregistraŃi) este de 5.794.

ExistenŃa unei părŃi suficient de semnificative, aflate legal în afara unei relaŃii de muncă,

compusă din: pensionari, copii, elevi, studenŃi, asistaŃi sociali, ar necesita o analiză mai detaliată

pentru a elimina acele suspiciuni care, de cele mai multe ori, ne fac să credem că o parte dintre

aceste persoane prestează o muncă nedeclarată sau, sunt evidenŃiate întocmai acolo unde nu ar

trebui să existe(ex. numărul crescut de asistaŃi sociali).

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

10.000

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar

.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar

.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

2006 2007 2008Total BărbaŃi Femei

Figura nr. 1 – Numărul şomerilor înregistraŃi în judeŃul Sibiu - la sfârşitul perioadei analizate

Cu toate că numărul şomerilor la nivelul judeŃului a fost în scădere până în mai 2008, se

poate constata o tendinŃă de creştere din a doua parte a anului când primele simptome ale

recesiunii economice încep să apară şi în judeŃul nostru, numărul şomerilor în februarie 2009

atingând un număr de peste 7.400 de persoane10.

9Bârsan, B. – MigraŃia forŃei de muncă şi procesul dezvoltării. În Popescu, D. – Dinamica ideilor economice, Edit. Conetinent, Sibiu-Bucureşti, 1998, pag. 194 10 www.sibiu.anofm.ro

13

Atâta timp cât va exista un decalaj economic între judeŃ şi restul Ńării sau Ńările

dezvoltate tendinŃa de emigrare a tinerilor nu se va diminua, însă dimensiunea fluxurilor de

emigranŃi va depinde tot mai mult nu numai de politicile Ńărilor ce primesc forŃa de muncă dar şi

de politicile interne de păstrare a forŃei de muncă în Ńară prin diverse mecanisme.

Raportul dintre numărul populaŃiei productive (contribuabilii bugetului public) şi cel al

populaŃiei beneficiare de aceste fonduri e în continuă scădere, toate acestea datorându-se

scăderii numărului de angajări pe piaŃa muncii (numărul populaŃiei ocupate declarate) şi bine

înŃeles creşterea numărului pensionarilor. Această tendinŃă este determinată atât de migraŃia

externă ridicată în rândul adulŃilor în vârstă de muncă, dar şi de existenŃa în continuare a muncii

reale nedeclarate.

Implementarea unui sistem informaŃional foarte bine gândit, inter-instituŃional, ar putea

reprezenta un instrument de măsură a fenomenului „muncii ocupate dar nedeclarate” ce ar putea

conduce la luarea celor mai bune decizii cu privire la trecerea persoanelor aflate într-o relaŃie de

muncă ilegală în partea relaŃiilor de muncă clar evidenŃiate, contribuind astfel la implementarea

strategiilor de ocupare pe piaŃa muncii – element esenŃial într-o economie sănătoasă.

Un alt aspect important cu influenŃă asupra relaŃiilor de muncă este îmbătrânirea

populaŃiei care influenŃează foarte mult oferta de forŃă de muncă.

Pornind de la ideea că factorul demografic este indiscutabil unul dintre cei mai

importanŃi pentru dezvoltarea durabilă, planurile strategice pe termen lung nu trebuie să se abată

nici un moment de la cercetările demografice regionale, naŃionale şi internaŃionale realizate pe

baza unor programe informaŃionale completate şi upgredate continuu, aşa încât rezultatele să

contureze acele politici şi programe coerente, punctele de pornire să vizeze obiective esenŃiale

pentru o dezvoltare reală: respectarea drepturilor femeilor, îmbunătăŃirea educaŃiei, promovarea

sănătăŃii pentru toŃi11.

În consecinŃă, cele mai importante aspecte ce trebuie identificate, analizate şi corect

măsurate sunt cele ce implică o reanalizare a legislaŃiei muncii; relaxarea pieŃei muncii este

mai mult decât necesară pentru întreaga economie.

CAPITOLUL II. EGALITATEA DE ŞANSE PE PIAłA MUNCII – PRINCIPIU CONSACRAT AL

RELAłIILOR DE MUNCĂ

„PoziŃia femeii pe piaŃa muncii” este un element important al Strategiei europene pentru

creşterea locurilor de muncă dar şi un element vital pentru susŃinerea prosperităŃii Uniunii

Europene. Chiar dacă Comisia Europeană a propus desemnarea anului 2007 ca An European al

EgalităŃii de Şanse pentru ToŃi, există încă multe deosebiri între aşteptările angajaŃilor femei şi

11Mărginean, S.- Factorul demografic şi dezvoltarea durabilă. În: Popescu, D. (coord.) – Dinamica ideilor economice, Editura Continent, Sibiu-Bucureşti, 1998, pp.179-180

14

ale angajaŃilor bărbaŃi, indiferent de domeniu. Un exemplu elocvent ar fi flexibilizarea

programului de muncă, salarizare echitabilă pentru valori egale etc.

În ciuda faptului că legislaŃia privind tratamentul femeii în relaŃia de muncă, atât în România cât

şi în afara graniŃelor, este foarte bine conturată, există încă inegalitate de şanse între femei şi

bărbaŃi privind relaŃiile de muncă. Deşi s-au înregistrat progrese importante, este foarte clar că

aceste eforturi vor trebui continuate şi în viitor.

Pentru a susŃine atingerea obiectivelor privind egalitatea de gen, accesul egal şi menŃinerea

femeilor pe piaŃa muncii, etc., FSE finanŃează activităŃi care promovează ocuparea forŃei de

muncă feminine, prin proiecte care:

� promovează accesul şi participarea femeilor la toate nivelurile de pe piaŃa

muncii, ajută la reducerea discrepanŃelor salariale şi sprijină independenŃa

financiară a femeilor;

� promovează femeile antreprenor şi participarea femeilor în domenii ştiinŃifice şi

tehnologice, în special în poziŃii de luare a deciziilor;

� combat stereotipurile de gen la selecŃia carierei şi a profesiilor şi promovează

învăŃarea de-a lungul vieŃii;

� conciliază viaŃa de familie cu cea profesională şi oferă suport pentru facilităŃi de

îngrijire a copiilor şi îngrijitori pentru cei dependenŃi; sprijină integrarea pe piaŃa

muncii a femeilor imigrante.

Participarea echilibrată a femeilor şi bărbaŃilor în toate domeniile vieŃii sociale, politice

şi economice este mai mult decât necesară pentru a atinge o competitivitate şi o dezvoltare

durabilă precum şi pentru a obŃine şi consolida o democraŃie reală.

Fenomen global, insuficient monitorizat, discriminarea de gen continuă să existe. După

ultimele alegeri din 2008 ponderea femeilor în Parlamentul României este de: 11% în Senat şi

6% în Camera DeputaŃilor, mult sub cel de la nivelul Uniunii Europene12.

Sigur că pe plan naŃional şi internaŃional există o preocupare în acest sens, însă, în

literatura economică românească, inegaliatea fie ea şi de gen, şanse... este mai puŃin analizată,

chiar dacă se ştie că aceasta reprezintă o „lacună a eticii capitalismului contemporan”13.

Am putea considera că sentimentul încrederii sociale şi economice se reflectă şi în

procentul mai scăzut al şomajului feminin comparativ cu cel al bărbaŃilor. SituaŃia femeilor-

şomeri nu reflectă realitatea femeilor active neocupate. Aşa cum „creditul este încrederea într-o

12Promovarea egalităŃii de şanse şi participarea femeilor la alegerile din iunie 2009, 22 Plus-Revista Grupului pentru Dialog Social, Anul XVI nr.370, 2009 13Popescu, D. – SecŃiune, în timp şi spaŃiu, în criza mondială Keynes contra Friedman? – basculări între etica economică şi economia de speculaŃie-, Economistul nr. 2865, 2009

15

valoare viitoare”14, este mai mult decât necesar ca potenŃiala forŃă de muncă feminină să

primească girul şi încrederea totală şi egală a societăŃii/angajatorilor pentru penetrarea ei pe

piaŃa muncii.

Astfel, femeia rromă şi implicit populaŃia rromă se plasează la un nivel extrem de ridicat

de sărăcie, riscul de sărăcie fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat faŃă de cel de la nivel naŃional. O

parte semnificativă a comunităŃilor de rromi cumulează o serie de neajunsuri sociale: nivel de

educaŃie scăzută, lipsa calificării şi a experienŃei pe piaŃa muncii, o istorie de neparticipare la

economia formală, număr mare de copii, lipsa locuinŃei sau condiŃii mizere de locuit, lipsa

proprietăŃii asupra pământului pentru locuitorii din mediul rural.

PrecarităŃile înregistrate la nivelul de educaŃie produc efecte asupra situaŃiei economice şi

structurii ocupaŃionale a rromilor, în general, a femeilor rrome, în special. Rromii înregistrează

cea mai scăzută rată de persoane ocupate şi cea mai înaltă rată de persoane inactive, altele decât

pensionarii şi elevii-studenŃii.

Cazul femeilor rrome este semnificativ pentru nevoia stringentă de abordare integrată a

politicilor de ocupare şi incluziune educaŃională şi socială. Este încă dificilă implementarea unor

măsuri de ocupare, în lipsa furnizării unor servicii de promovare a unor modificări de atitudine

faŃă de femei în interiorul comunităŃii rrome şi la nivelul actorilor de pe piaŃa forŃei de muncă.

Un studiu socio-economic realizat de Agentia Natională pentru Egalitate de Şanse

(ANES) relevă faptul că femeile din mediul rural cu venituri de subzistenŃă sunt cele care

înngrijesc gospodaria, se informează de la televizor, merg la vot, dar implicarea lor în luarea

deciziilor lipseşte. Folosite ca masă de manevră sunt excluse de la luarea deciziilor deşi sunt

prezente la urne la fiecare tur de alegeri. În 2007, în România, 36,1% din femeile angajate

ocupau un post în sectorul agricol, iar cea mai mare parte a femeilor erau angrenate doar în

activităŃi casnice.

Inegalitatea poate fi definită ca fiind un factor de stagnare economică şi destabilizare

socială. Depăşirea situaŃiilor structurale care generează şi perpetuează inegalităŃile este unul

dintre mijloacele cele mai eficiente pentru combaterea sărăciei şi creşterea bunăstării societăŃii.

InegalităŃile de venituri interacŃionează cu alte inegalităŃi privind condiŃiile de viaŃă (să te naşti

într-o familie săracă diminuează şansele în viaŃă, uneori în sens propriu).

Forma de discriminare cea mai frecventă din România este neprezentarea datelor statistice

pe sexe, indiferent de domeniu (vezi absenŃa prezentării datelor pe sexe privind pensionarii).

Am putea concluziona următoarele:

� Există deosebiri de aşteptări între angajaŃii femei şi angajaŃii bărbaŃi indiferent de

domeniu (ex: program flexibil-femeile, salarizare crescută-bărbaŃii).

14 Popescu, D. – Criza economică-financiară mondială –marginalii şi semnificaŃii-, Economistul nr. 2856, 2009.

16

� Este necesară o analiză mai amplă privind toate problemele cu care se confruntă femeia

de etnie rromă, femeia din mediul rural, analiză efectivă pe gospodării, astfel încât prin

diferite programe de incluziune socială dar şi economică să beneficieze de un tratament

egal cu celelate femei.

� Analiza situaŃiei de fapt a funcŃionarilor publici femei şi stabilirea unor eventuale

măsuri pentru îmbunătăŃirea calităŃii funcŃiei publice, nu este posibilă, pe baza datelor

oficiale publice.

� Cariera funcŃionarilor publici, femei sau bărbaŃi, nu face obiectul nici unui sub-capitol al

secŃiunii privind structura corpului funcŃionarilor publici

� Se impune o completare continuă a statutului femeii în relaŃiile de muncă, pe piaŃa

muncii, o mai mare informare cu privire la multitudinea de probleme întâlnite în acest

domeniu chiar şi pe baza datelor existente considerate nepublicabile şi fără interes

� Completarea colaborării instituŃiilor statului în vederea colectării datelor ce fac obiectul

egalităŃii de şanse, printr-un sistem informaŃional interinstituŃional.

CAPITOLUL III. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN PROCESUL MUNCII

Securitatea şi sănătatea în muncă constituie în prezent una din cele mai substanŃiale şi mai

importante sectoare din politica socială a Uniunii Europene.

Accidentul de muncă este un eveniment perturbator, ce apare brusc în cadrul unui proces

de muncă şi produce vătămarea lucrătorilor.

InfluenŃa factorilor psiho-sociali asupra SSM - stresul în muncă - este a doua problemă de

sănătate în muncă, ca răspândire, afectând 28% dintre lucrătorii din Uniunea Europeană 15 -

antrenează costuri de miliarde de Euro, la nivelul UE, reprezentând pierderi în timp de lucru şi

costuri de sănătate. Este important faptul că 4% din lucrătorii europeni declară că, au fost expuşi

violenŃei provenind din exteriorul organizaŃiei în care lucrează, iar 9% au reclamat faptul că au

fost intimidaŃi la locul de muncă. În afara costului uman al riscurilor psiho-sociale în muncă nu

trebuie uitate efectele negative asupra economiei în general: scăderea productivităŃii muncii,

cheltuieli privind costurile de sănătate etc.

Un alt factor de risc în muncă este reprezentat de agenŃii biologici care se regăsesc în

numeroase sectoare de activitate. Întrucât sunt rar vizibili, riscurile pe care aceştia le presupun

nu sunt întotdeauna luate în considerare. AgenŃii biologici includ bacteriile, viruşii, ciupercile

(drojdii şi mucegaiuri) şi parazitii.

Aproximativ 320.000 de lucrători din întreaga lume mor în fiecare an din cauza unor boli

transmisibile, circa 5.000 dintre aceştia în Uniunea Europeană. În ultimii 10 ani, mass-media a

sensibilizat opinia publică în legătură cu riscurile biologice, cum ar fi antraxul, ca urmare a

15Comisia Europeană ( 2000) Ghid privind stresul la locul de muncă : „Sarea şi piperul vieŃii sau sărutul morŃii?”

17

activităŃilor bioteroriste, sindromul respirator acut sever (SRAS), gripa aviară şi ameninŃarea

gripei porcine. Însă agenŃii biologici sunt omniprezenŃi şi, în multe locuri de muncă, lucrătorii se

confruntă cu riscuri biologice foarte grave.

Expunerea la zgomot, la locul de munca, poate afecta sănătatea lucrătorilor. Cel mai

cunoscut efect al zgomotului asupra stării de sănătate este pierderea auzului.

Din datele raportate de Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti, se constată că în

România există un număr de 295.299 muncitori expuşi la zgomot.

În Europa se estimează că o treime din lucrători (peste 60 milioane de oameni) sunt

expuşi la condiŃii de muncă zgomotoase mai mult de un sfert din timpul lor de lucru. Circa 40

milioane de lucrători sunt expuşi la zgomot cel puŃin jumătate din timpul de lucru.

Statisticile actuale estimează că pe glob se înregistrează aproximativ 160 de milioane de

cazuri de boli profesionale în fiecare an; 30-40% din acestea evoluând implacabil în sensul

cronicizării, iar 10% determinând incapacitate permanentă de muncă.

Atfel efectele vibraŃiilor pot conduce la îmbolnăvirea lucrătorilor ce poate determina

scăderea randamentului, scăderea productivităŃii muncii, suspendarea sau chiar încetarea relaŃiei

de muncă. Oficial în România există foarte putine cazuri înregistrate (boala degetelor albe sau

sindromul de vibraŃii) ca boli profesionale, dar în realitate această boală există, tratamentul

implicând costuri semnificative (amputarea degetelor). Răspândirea simptomelor bolii degetelor

albe se face cunoscută în întreaga lume; spre exemplu, la lucrătorii din silvicultură în Finlanda,

această boală apare în proporŃie de 40% în 1972 şi 7% în 198016.

AgenŃii chimici: La ora actuală există peste 72.000 de substanŃe chimici potenŃial

dăunătoare, din care se cunosc abia 10%, sunt utilizate la locurile de muncă. Anual, alŃi

aproximativ 500 de agenŃi chimici noi sunt introduşi în fabricaŃie, deoarece, pentru a fi

competitivă, industria are în permanenŃă nevoie de materiale noi.

OIM estimează că, anual produsele chimice sunt cauza a 439 de mii de decese dintr-un

total de 2 milioane şi a 35 de milioane de îmbolnăviri profesionale din cele 160 milioane de

cazuri noi înregistrate, pierderile fiind de cele mai multe ori scump plătite.

Caracteristicile schimbărilor pe piaŃa muncii au influenŃat de asemenea şi securitatea şi

sănătatea lucrătorilor; spre exemplu, în Ńara noastră, în anul 2008 s-au înregistrat 1150 cazuri noi

de îmbolnăviri profesionale, repartiŃia pe sexe a acestor boli arată predominanŃa lor la sexul

masculin. Cu toate acestea, evoluŃia nu este favorabilă, întrucât tipurile de muncă în care

predomină femeile generează o rată în creştere a accidentelor, inclusiv accidente mortale.

ComparaŃiile între muncitorii de diferite vârste arată că tinerii şi lucrătorii peste 55 de

ani, sunt potenŃiale victime ale accidentelor în muncă, cu o rată de frecvenŃă a accidentelor

16 www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/vibratii.

18

peste media europeană. Vârstnicii prezintă cea mai crescută incidenŃă a bolilor profesionale

grave, cum ar fi cancerul (majoritatea fiind cauzate de expunerea la azbest) şi bolile

cardiovasculare, în timp ce tinerii dezvoltă alergii sau boli infecŃioase.

Tipul de contract şi vechimea în întreprindere, part-time-ul şi programul de muncă

special (ex. munca în ture sau de noapte) sunt factori de risc pentru securitatea şi sănătatea în

muncă. Persoanele care au o vechime la locul de muncă mai mică de 2 ani, indiferent de

vechimea în ocupaŃie au o frecvenŃă mai mare a accidentelor de muncă, această constatare fiind

valabilă şi pentru angajaŃii temporari, în special în construcŃii şi în serviciile de sănătate şi

asistenŃă socială.

ExplicaŃia constă în lipsa adaptării la locul de muncă, lipsa de supraveghere, sau în multe

cazuri formarea unor deprinderi (automatisme) care constituie surse de risc la noile locuri de

muncă.

Strategiile de prevenire a riscurilor psiho-sociale (ex. prevenirea stresului) la locul de

muncă trebuie să se bazeze pe evaluarea riscurilor, estimarea corectă a surselor de risc şi

stabilirea unor măsuri de prevenire adecvate care să fie acceptate şi aplicate conştient de

angajatori şi lucrători.

Rolul legii este de a promova îmbunătăŃirea continuă a securităŃii si sănătăŃii în muncă

pentru realizarea Obiectivului social al Uniunii Europene precum şi realizarea Obiectivului

Fundamental al OrganizaŃiei Mondiale a Muncii de a promova cât mai multe oportunităŃi pentru

femei şi bărbaŃi în obŃinerea unui loc de muncă decent şi productiv, în condiŃii de Libertate,

Echitate, Securitate şi Demnitate Umană17.

Avantajele aplicării unui sistem de prevenire a AM şi BP sunt reprezentate de

următoarele argumente economice: creşterea productivităŃii muncii; creşterea calităŃii

produselor şi/sau serviciilor; menŃinerea în competiŃie cu firmele concurente etc.; şi argumente

sociale: o politică socială ambiŃioasă este un factor în ecuaŃia de competitivitate iar "non-

politica" generează costuri care cântăresc greu asupra economiei şi societăŃii. Aceasta înseamnă

dezvoltarea unei abordări globale de prevenire axată pe promovarea stării de bine în muncă.

RSI - element important de dezvoltare strategică, trebuie să reprezinte în continuare o

prioritate importantă pentru firmă, indiferent de dimensiunea şi tipul activităŃii.

La începutul secolului XXI pentru noul spaŃiu economic şi social firma/întreprinderea

devine cea mai dinamică forŃă a noilor instituŃii ale economiei de piaŃă (Porter, M.1990, The

17Numai în Uniunea Europeană stresul la locul de muncă afectează 40 mil.de angajaŃi, iar pierderile anuale se ridică la cca 20 mil.de euro; În Australia acesta a fost cauza principală a 26% din îmbolnăvirile profesionale şi accidentele de muncă în medie pentru toate profesiile, dar pentru cei din sistemul financiar-bancar el ajunge la 47%, iar pentru învăŃământ la 44%.

19

Costuri de prevenire

A

B

C

Costuri evenimente

Costuri totale

competitive advantage of nations). Deşi se depun eforturi considerabile, numărul accidentelor de

muncă şi al bolilor profesionale rămâne ridicat, iar costurile pe care acestea le implică pentru

societate, întreprinderi şi persoane este inacceptabil.

Respectarea criteriului eficienŃei economice presupune costuri totale minime (când

costurile de prevenire sunt aproximativ egale cu acele costuri generate de evenimente – punctul

B), aşa cum se observă în figura nr.2.

EvoluŃia costurilor totale in funcŃie de costurile de prevenire si costurile evenimentelor

Costuri

Figura nr. 2

Costul nonsecurităŃii muncii poate fi considerat o componenetă a costurilor sociale,

definite în literatura de specialitate ca: “renunŃările, consecinŃele negative sau pagubele pe care

populaŃia le suportă şi care afectează nivelul de viaŃă, dereglările din economie prin scăderea

indicatorilor macroeconomici“18. Aceste costuri se concretizează în diminuarea consumului de

bunuri şi servicii, scăderea protecŃiei sociale, deteriorarea condiŃiilor de sănătate şi de viaŃă a

populaŃiei, extinderea sărăciei etc.

Pentru că anual în Uniunea Europeană se înregistrează circa 4 milioane de accidente de

muncă, iar la nivel mondial numărul acestora depăşeşte pierderile în vieŃi omeneşti datorate

conflictelor armate, se poate afirma că povara costurilor accidentelor de muncă apasă foarte greu

asupra tuturor economiilor.

La nivel de Ńară evoluŃia accidentelor de muncă înregistrate şi confirmate în ultimii ani arată

astfel19:

18 Dăscălescu, A.- Efecte economice ale accidentelor de muncă, INID, Bucureşti, 1991 19 www.inspectmun.ro

Nivelul de protecŃie

20

4499

531

5030

4514

399

4913

4054

344

4398 4261

331

4592

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2005 2006 2007 2008

nr. accidentati cu ITM nr. accidentati mortal nr. total accidentati

Figura nr. 3 – Numărul total de accidente de muncă din România 2005-2008

Este interesant de observat, că numărul accidentelor de muncă scade uşor în perioada

2005 -2006 şi apoi în 2007 (anul aderării Ńării noatre la UE) această scădere fiind mai accentuată

faŃă de 2005 cu 632 accidente de muncă, urmând ca în anul 2008 numărul acestora să

înregistreze din nou o creştere cu 194 cazuri faŃă de 2007. O cauză a acestei situaŃii este

creşterea forŃei de muncă necalificate în totalul forŃei de muncă, în special în construcŃii20,

silvicultură etc. datorită migrării transfrontaliere a forŃei de muncă calificate ).

La nivelul judeŃului Sibiu evenimentele de tipul accidentelor de muncă în perioada 2005 - 2008

(vezi figura de mai jos) au generat următoarele costuri directe:

2005: costuri (de spitalizare + concedii medicale) accidente de muncă = 107.115 lei.

2006: costuri (de spitalizare + concedii medicale) accidente de muncă = 206.640 lei

2007:costuri (de spitalizare + concedii medicale) accidente de muncă = 104.555 lei.

2008:costuri (de spitalizare + concedii medicale) accidente de muncă = 386.447 lei.

La toate acestea dacă am lua în calcul şi restul cheltuielilor pe fiecare nivel de

manifestare: individ, unitate, companie de asigurări, societate am constata o stare de fapt:

pierderile economico-financiare sunt considerabile.

InvestiŃia în siguranŃa locului de muncă constituie un câştig pentru: angajatori,

angajaŃi, societate în general. Conceperea unor metode de analiză a costurilor de prevenire şi a

costurilor previzionate în cazul producerii evenimentelor, care să asigure optimul economico-

social în această etapă de dezvoltare a societăŃii şi economiei din România ar trebui să însemne

o preocupare primordială, protejarea angajaŃilor împotriva diferitelor tipuri de riscuri, pericole,

astăzi riscuri psihosociale reprezintă un scop în dezvoltarea socială.

20 Bardac, M. – ConstrucŃiile în judeŃul Sibiu – evoluŃii şi tendinŃe pe piaŃa muncii, Euroeconomia XXI nr.170 din 13 iunie 2008

21

127AM, din care: 5 mortale, 7 invaliditati

116 AM, din care: 4 mortale, 4 invaliditati 86 AM, din care:15

mortale

114 AM, din care: 9 mortale

181

355357

248

4.317

6.540 6.649

3.390

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2005 2006 2007 2008

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

nr. AM nr. CM nr. zile CM

Figura nr. 4 -EvoluŃia accidentelor de muncă în judeŃul Sibiu, 2005-2008, număr CM, număr zile de CM

CAPITOLUL IV. TENDINłE ŞI EVOLUłII ÎN DOMENIUL LEGISLATIV PRIVIND „RELAłIILE DE

MUNCĂ NEDECLARATE”

În acest capitol am dorit să scoatem în evidenŃă aspectele negative referitoare la:

„munca la negru”, „munca nedeclarată”sau „munca ascunsă” care, în contextul crizei

financiare, se amplifică.

Respectarea legii privind salariul minim – este un element important al relaŃiei de

muncă, deoarece el reprezintă prin consemnarea în CCM şi CIM o prevedere legislativă ce

trebuie respectată. Există însă o complicitate între anagajatori şi angajaŃi care preferă să

muncească „fără acte” decât deloc. Munca fără forme legale nu este doar ilegală, ci daunează

grav economiei, influenŃează creşterea evaziunii fiscale şi promovează o concurenŃă

neloaială pe piaŃă. RemuneraŃia pentru persoanele nedeclarate este o remuneraŃie la „mica

intelegere“ iar cei care au serios de pierdut în cazul muncii la negru sunt „salariatii“. În această

situatie, evaziunea fiscală este săvârşită atât de angajat cât şi de angajator, în plus, lucrătorii „la

negru“ nu beneficiază de concediu de odihnă, de perioada de vechime la pensie, indemnizaŃii de

şomaj sau, în caz de boală, asistenŃă medicală gratuită în cazul unor accidente de muncă.

Acestea sunt o parte dintre dezavantajele „muncii la negru” cu urmări asupra angajatului

implicat. La nivel de angajator (firmă), în cazul depistării acestei practici, sancŃiunile pot depăşi

economiile ce sunt realizate cu acea forŃă de muncă (forŃă de muncă nedeclarată), iar acestea ar

putea duce la degradarea situaŃiei financiare a firmei, blocaj financiar (în special pentru firmele

mici) şi chiar dispariŃia acesteia de pe piaŃă. Un alt risc este expunerea la diferite evenimente

(accidente de muncă, boli profesionale) unde securitatea şi sănătatea „lucrătorului ascuns”este

pusă sub semnul întrebării, iar pierderile sunt destul de costisitoare.

22

În mediul internaŃional, nu există date precise privind rolul pe care-l joacă munca

nedeclarată în economia unor state dezvoltate sau mai puŃin dezvoltate, deoarece acest fenomen

depinde de mulŃi factori, unii dintre ei cu acŃiune temporară sau conjuncturală.

Se poate însă concluziona că această „practică a relaŃiilor de muncă nedeclarate”,

ascunsă şi acceptată de ambii actori, continuă să afecteze funcŃionarea tuturor economiilor

statelor lumii, penetrând toate sistemele de legiferare existente. RelaŃiile de muncă („ascunse”)

dăunează dezvoltării în toate sensurile, iar generaŃiile următoare de tineri şi copii sunt cei care

vor avea şi mai mult de suferit dacă măsurile actuale nu reuşesc să schimbe cultura şi

mentalitatea tuturor potenŃialilor consumatori sau ofertanŃi de forŃă de muncă.

Însăşi prin esenŃa ei, acest tip de activitate este greu de dimensionat deşi există

proceduri bazate pe măsurarea banilor în circulaŃie, consumul de electricitate sau prin analiza

TVA-ului. Studiile realizate s-au bazat însă mai mult pe identificarea şi cuantificarea

procentajului PIB subteran, decât pe identificarea angajaŃilor aflaŃi în „situaŃia muncii la negru”.

Măsurarea costului muncii la negru ar trebui să Ńină cont şi de pierderile socio-umane pe

care aceasta le cauzează şi care nu pot fi cuantificate sau recunoscute de cele mai multe ori.

Aşadar practica “munca la negru” este o activitate dăunătoare economiei şi societăŃii în

general, dar măsurile ce trebuiesc luate pentru diminuarea sau stoparea acestui flagel nu trebuie

să fie numai coercitive, fiind recomandate, mai mult, acŃiunile de informare şi conştientizare,

astfel încât, angajaŃii să devină aliaŃi în acest demers al autorităŃilor . Se poate argumenta în

acest sens prin faptul că măsurile legislative adoptate pentru reducerea muncii la negru, cum ar

fi impozitul forfetar sau nivelul ridicat al amenzilor aplicate de către inspectorii de muncă nu au

dat rezultatele scontate.

Combaterea muncii la negru presupune cooperare şi supraveghere mai eficientă, la nivel

transfrontalier, din partea statelor membre U.E., precum şi o difuzare a informaŃiilor privind

persoanele care prestează sau utilizează munca la negru.

În acest domeniu, dreptul muncii poate contribui în mod eficient la realizarea

obiectivelor „Strategiei Lisabona” iar perfecŃionarea sistemului legislativ reprezintă un deziderat

important.

Amplificarea „muncii la negru” în condiŃiile crizei economico-financiare

În actualul context economic, criza fianaciară îşi pune amprenta şi asupra relaŃiilor de

muncă, iar piaŃa muncii devine şi ea terenul operaŃiilor ilegale. Atât în Ńară cât şi în afara

graniŃelor efectul muncii ilegale se amplifică odată cu scăderea forŃei financiare a angajatorilor.

Incertitudinea creată de fenomenul „criză”, impotenŃa în faŃa „dărilor” aferente contribuŃiilor,

impozitelor şi a altor taxe, sau ne încrederea reciprocă angajat-angajator. sunt surse de risc

economic şi social. Se ştie că în UE lucrează între 4,5 şi 8 milioane de imigranŃi ilegali, iar în

23

fiecare an, pe teritoriul Uniunii Europene intră aproximativ 900.000 de imigranŃi ilegali. Munca

la negru se concentrează în principal în construcŃii, agricultură, curăŃenie, hoteluri şi restaurante.

Ratele natalitătii în scădere spun că raportul dintre cei care muncesc şi pensionari (cei

peste 60 de ani) se va înrăutati, de la 5:1 in present la mai putin de 2:1 in 2050.

Scenariul de coşmar, spune Mark Leonard de la Open Society Initiative for Europe, e cel

al unei economii europene din ce in ce mai împovărate de o populatie ghiftuită de pensionari

trăind pe spatele unui rezervor din ce în ce mai mic de oameni care muncesc. Trist este că şi

dintre cei care muncesc nu se cunoaşte ponderea celor care de fapt muncesc în afara cadrului

legal, aceştia fiind aceea care nu susŃin persoanele pensionare, copiii sau alte grupuri de

persoane ce se află sub protecŃia statului.

Aşa cum Adam Smith relatează că: “viaŃa economică este adânc înrădăcinată în viaŃa

socială şi nu poate fi înŃeleasă separat, adică nu poate fi ruptă de cultură”, tot aşa lipsa

încrederii într-o societate influenŃează negativ dezvoltarea relaŃiilor de muncă, a companiilor

etc. Capitalul social nu poate fi format individual, deoarece în cadrul grupului trebuie să fie

încredere. Crearea spontană a comunităŃilor depinde de încrederea reciprocă (Fukuyama, F.).

Dacă privim în continuare lipsa încrederii ar putea favoriza creşterea ratei şomajului. Depăşirea

unui anumit prag al şomajului, conduce la reducerea continuă a veniturilor şi consumurilor din

gospodării, situaŃie în care investiŃiile companiilor se vor diminua, societatea va sărăci, iar

povara sistemului de asistenŃă medicală se va accentua.

România este Ńara din Uniunea Europeana cu cel mai ridicat nivel al evaziunii fiscale.

Potrivit lui Ioan Cezar Coraci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Ńara

noastră ocupă primul loc în acest sens, cu un procent de 21%. Media Uniunii Europene în ceea

ce priveşte sustragerea de la plata taxelor către stat este de 8% - 10%. “Una din sursele

neexploatate de venituri în Romania este evaziunea fiscală, şi ar putea să fie o sursă importantă

de finanŃare a programului anti-criză”, declară acesta.

Iată că semnele crizei economico-financiare se remarcă şi în domeniul relaŃiilor de

muncă: referindu-ne la judeŃul nostru constatăm că dacă în anul 2008 acuzele venite de pe piaŃa

muncii, din partea angajaŃilor atingeau un număr de 600 de sesizări privind neplata drepturilor

salariale, încetarea abuzivă a raporturilor de muncă etc. în primele patru luni ale anului 2009

numărul angajaŃilor ce reclamă astfel de probleme depăşesete 330 de reclamaŃii. Neplata

salariilor şi implicit a asigurărilor sociale - cele mai importante elemente pentru menŃinerea unui

echilibru socio-economic – se accentuează tot mai mult.

Povara fiscală (contribuŃiile şi impozitele) şi imposibilitatea contractării de credite

ipotecare, îi determină tot mai mult pe angajatori să apeleze la acestă practică – munca la negru.

24

Un element important care ar putea veni în întâmpinarea combaterii muncii fără forme

legale se referă la flexicuritate - dezvoltarea acestui concept existent în mai multe Ńări membre şi

care, după cunoştinŃele actuale, combină flexibilitatea externă şi internă a lucrătorilor cu o

securitate ca soluŃie de echilibru pe piaŃa muncii. (Există cazuri când lucrătorul evită încheierea

unui contract de muncă cu durată normală de 8 ore pe zi continuu)

Indiferent că vorbim despre prestarea unei munci fără forme legale, unde atât angajatorul

cât şi angajatul sunt supuşi anumitor riscuri psiho-socio-economice sau persoane care

beneficiază de un anumit statut neconform cu realitatea (ex. asistat social, pensionat de boală...),

persoane care beneficiază de un nivel de trai asigurat prin munca acelora legal ocupate, ele

reprezintă o parte a societăŃii care trebuie prioritar analizate, verificate şi, prin anumite

programe de dezvoltare socială incluse într-o relaŃie de muncă. Se ştie că populaŃia activă şi

neocupată este populaŃia ce influenŃează negativ dezvoltarea socio-economică, populaŃie ce

contribuie direct la stagnarea evoluŃiei pe termen lung a societăŃii în ansamblul ei; drept urmare

se recomandă o analiză mai amplă a pieŃei muncii – forŃei de muncă din care să rezulte raportul

cert dintre cei ocupaŃi şi cei neocupaŃi (ex. astăzi numărul beneficiarilor de ajutoare sociale

creşte continuu- să fie o coincidenŃă cu „munca la gri”?).

PARTEA A-III-A. STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL I. INDUSTRIA TEXTILĂ ÎN CONTEXTUL ECONOMIC ROMÂNESC

Sector dinamic cu un nivel ridicat de performanŃă ce angajează o importantă forŃă de

muncă, în principal feminină, industria textilă are o mare pondere în economia naŃională fiind

reprezentată în toate judeŃele Ńării.

ImportanŃa confecŃiilor de îmbrăcăminte reiese din faptul că din anul 1999 deŃine un loc

important şi pe plan internaŃional, situandu-se pe prima poziŃie în ierarhia furnizorilor de

confecŃii pentru piaŃa UE în cadrul Ńărilor central şi sud-est Europene.

În 2006 ponderea angajaŃilor acestei industrii era de 23,94 % din numărul total al

salariaŃilor din industrie. Astfel în aceste industrii funcŃionau peste 11.600 societăŃi comerciale

din care21: 6.350 în industria confecŃii, 3.000 în industria textilă, 2.250 în industria de pielărie –

încalŃăminte. Astăzi numărul salariaŃilor din această industrie este în scădere, în luna februarie a

anului 2009 ponderea acestora fiind de 19% în totalul salariaŃilor din industrie.

Chiar dacă în 2003 - 2004 România ocupa locul 3 ca exportator de confecŃii şi de

încălŃăminte în Uniunea Europeană şi acelaşi loc 3 ca importator de textile din UE, în următorii

ani aceste poziŃii sunt pierdute de către Ńara noastră în favoarea unor competitori asiatici.

21 http://www.minind.ro/

25

Declinul acestei industrii, început încă din anul 2005, se datorează în primul rând pierderii

forŃei de muncă, fiind vorba de forŃa de muncă ieftină şi bine calificată, pentru care angajatorii

români s-au obişnuit ani la rând să fie competitivi pentru partenerii externi. Din această forŃă de

muncă o mare parte au plecat să lucreze în străinătate contribuind astfel la deficitul de lucrători

calificaŃi în economia românească. Un alt semn ce marchează tabloul economic al industriei

analizate este reflectat şi de consumul final de energie electrică: dacă în anul 2004 cantitatea de

energie electrică consumată era de 998 mil.KW-oră, în 2007 aceasta scade cu 150 mil.kw-oră,

continuând să scadă şi în perioada următoare.

Starea generală a industriei textile, ramură economică care deŃine o pondere importantă în

totalul economiei, în judeŃul Sibiu de peste 13%, este astăzi unul dintre cele mai accentuate

sectoare de activitate afectate de criză. Criza locurilor de muncă pe fondul general al crizei

economice, reducerea cererii de muncă este influenŃată de scăderea cererii de bunuri economice

obŃinute din acest sector de activitate (cererea externă – majoritatea lucrează în sistem lohn, dar

şi cererea internă). Scăderea numărului de firme, a numărului de angajaŃi cu CIM pe durată

nedeterminată, a raportului angajaŃi calificaŃi / angajaŃi necalificaŃi sunt câteva aspecte ce arată

starea economică-socială a firmelor din cadrul acestei industrii. Este sectorul de activitate în

care se înregistrează cea mai mare scădere a numărului de salariaŃi.

CAPITOLUL II. ANALIZA RELAłIILOR DE MUNCĂ ÎNTR-O ÎNTREPRINDERE CU PROFIL

CONFECłII ÎMBRĂCĂMINTE DIN SIBIU

Am pornit de la premisa că respectarea şi cunoaşterea normelor legale privind relaŃiile

de muncă are un impact pozitiv asupra individului, organizaŃiei şi societăŃii atât din punct de

vedere economic, social cât şi din punct de vedere medical, tehnic etc.. Astfel, prin realizarea

unui chestionar, având ca temă: evaluarea calităŃii relaŃiilor de muncă, am încercat să obŃinem

date semnificative în acest domeniu.

Ca urmare am considerat necesară o analiză privind relaŃiile de muncă pornind de la

ideea că starea de bine la locul de muncă generează starea de bine a societăŃii.

Scopul studiului este ca rezultatele obŃinute să reprezinte justificări în materie de

modificări legislative, accentuarea anumitor aspecte să reprezinte obiectivele unei strategii de

dezvoltare care să concure la dezvoltarea calităŃii resurselor umane – cel mai important capital

al fiecărei organizaŃii, şi implicit la dezvoltarea relaŃiilor de muncă.

În măsura în care studiul de faŃă demonstrează importanŃa relaŃiilor de muncă

propunem creşterea calitaŃii acestora, prin următoarele obiective specifice:

- creşterea abilităŃilor angajatorilor printr-un management de calitate al relaŃiilor de muncă

- motivarea angajaŃilor de a se afla într-o relaŃie de muncă reală şi legală prin conştientizare

educaŃie

26

- formarea şi perfecŃionarea continuă la locul de muncă prin cursuri de specialitate

- dezvoltarea comunicării la toate nivelele organizaŃiei

- îmbunătăŃirea metodologiei de angajare şi încetare a raportului de muncă, astfel încât aceasta

să răspundă favorabil nevoilor angajatorilor şi angajaŃilor, fără costuri prea mari, indiferent de

motivul existent între cele două părŃi

- depăşirea oricărei probleme de discriminare pe motive de sex/vârstă/naŃionalitate etc.

Rezultatele semnificative ale studiului sunt:

- peste 77% dintre cei chestionaŃi consideră că relaŃia de muncă ia naştere odată cu

semnarea CIM ;

- cei mai mulŃi ce declară că au primit o fişă a postului la angajare sunt cei cuprinşi între

limita de 5 şi 10 ani vechime în acest tip de activitate - 87 %;

- cu o probabilitate de 90%, cunoaşterea atribuŃiilor şi sarcinilor din fişa postului,

foarte bine sau bine, este însuşită de către cei mai mulŃi;

- 98% consideră salariul elementul esenŃial al relaŃiei de muncă, gradul de importanŃă

maximă, notat cu „1”.

- pe următorul loc ca importanŃă (notat cu “2”) se află mediul de muncă; el se manifestă

printr-un procent de 46% raportat la subiecŃii localnici şi 39% pentru subiecŃii navetişti;

- munca suplimentară dorită de peste ¾ dintre subiecŃi, pe considerente pur financiare,

demonstrează importanŃa şi necesitatea banilor care primează în detrimentul timpului

liber. Aceştia consideră retribuŃia bănească imperios necesară pentru a satisface nevoile

de ordin fiziologic, aşa cum le defineşte şi A. Maslow (se confirmă că, toate acŃiunile

umane au ca scop satisfacerea unor necesităŃi sau trebuinŃe).

- 22 % dintre cei chestionaŃi consideră că bărbaŃii sunt favorizaŃi la salarizare; acest lucru

este susŃinut de către aproximativ ¼ dintre femei; această idee este îmbrăŃişată de

subiecŃii cu vechime de peste 20 ani în activitate şi care desfăşoară activitatea în sala

croi - 36% (cea mai mare pondere pe secŃii de lucru).

- în proporŃie de 98% confirmă efectuarea instructajului de prevenire a evenimentelor,

iar problemele de sănătate apărute la locul de muncă sunt monitorizate de către medicul

întreprinderii – reprezentând un punct forte (siguranŃa psihosocială a angajatului).

- în cazul concediilor de boală doar 15% din totalul subiecŃilor confirmă că au fost

verificaŃi printr-un telefon primit de la medicul unităŃii sau un alt reprezentat al firmei.

- peste ¾ din total subiecŃi cunosc existenŃa programării concediului de odihnă, iar

acordarea de zile libere la nevoie este apreciată de 70% dintre subiecŃi.

- majoritatea subiecŃilor chestionaŃi (peste 80%) consideră că relaŃiile existente se

caracterizează prin respect şi/sau apreciere.

27

- pentru că 40% nu fac nici un fel de propuneri pentru îmbunătăŃirea relaŃiilor de

muncă; acest lucru ne arată, fie că cei peste 80% care consideră relaŃiile de muncă

existente caracterizate prin respect şi/sau apreciere nu fac o apreciere în conformitate cu

realitatea , fie că cei 40% nu fac propuneri datorită faptului că sunt mulŃumiŃi de situaŃia

existentă sau nu cred într-o posibilă îmbunătăŃire reală. Este posibil să nu dorească să

abordeze această temă datorită temerilor de a nu fi consideraŃi nemulŃumiŃi, etc.

CONCLUZII GENERALE

Pe tot parcursul lucrării ne-am preocupat să aducem o serie de elemente noi, atât în plan

teoretic cât şi al demersului pragmatic. Am urmărit să relevăm tabloul economic al anumitor

elemente ce pun amprenta pe un domeniu mai puŃin cercetat, domeniul relaŃiile de muncă,

astfel:

1. RelaŃiile de muncă reprezintă fundamentul unei dezvoltări economico-sociale sănătoase şi

durabile şi trebuie să beneficieze de o atenŃie deosebită la nivelul factorilor decizionali

macroeconomici, de politici speciale la nivel naŃional sau local şi de aportul conştient al

partenerilor sociali în promovarea unor relaŃii de muncă moderne, echitabile şi morale care

să aducă beneficii atât angajaŃilor cât şi angajatorilor.

2. Participarea şi promovarea activă a femeilor în toate domeniile vieŃii sociale, politice şi

economice, precum şi modernizarea continuă a statutului femeii în relaŃiile de muncă, pe

piaŃa muncii, asigură competitivitate precum şi consolidarea democraŃie reale.

3. Se impune o mai bună informare cu privire la multitudinea de probleme întâlnite în acest

domeniu, perfecŃionarea instrumentelor statistice şi a progranelor de gestionare a datelor în

manieră informatică.

4. Este foarte importantă dezvoltarea direcŃiilor de acŃiune ce vizează incluziunea socială,

încadrarea vârstnicilor, egalitatea de şanse, flexibilizarea salarială, flexicuritatea etc.

5. Pentru obŃinerea rezultatelor scontate trebuie, verificate şi depistate la timp toate

inadvertenŃele de ordin juridic, informaŃional, social, economic ce produc blocarea scoaterii

la lumină a relaŃiilor de muncă reale.

6. InvestiŃia în siguranŃa locului de muncă constituie un câştig pentru: angajatori, angajaŃi,

societate în general, prin scăderea costurilor şi creşterea beneficiului social.

7. Munca fără forme legale este un fenomen negativ important în special pentru economiile în

dezvoltare sau în condiŃii de criză economică şi trebuie să reprezinte o preocupare majoră

pentru instituŃiile statului.

8. Pe baza datelor statistice experimentale obŃinute la SC Mondostar SA Sibiu, putem afirma

că ipoteza de la care am pornit (cunoaşterea şi respectarea normelor legale privind relaŃiile

de muncă are un impact pozitiv asupra individului, organizaŃiei şi societăŃii din toate

28

punctele de vedere) se confirmă. Asigurarea unui climat bazat pe respectarea legilor în

vigoare precum şi valorizarea angajaŃilor prin tratarea lor ca indivizi liberi, reprezintă

principala metodă prin care fiecare organizaŃie poate să-şi minimizeze costurile şi să-şi

maximizeze rezultatele.

9. Faptul că „mediul de muncă” este un element esenŃial într-o relaŃie de muncă, apreciat de

lucrători ca importanŃă, imediat după „salariu” reprezintă un element de noutate care ar

trebui să determine angajatorii la investiŃi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de muncă şi

creşterea nivelului nivelului de securitate şi sănătate pentru lucrători , acesta fiind şi

„Obiectivul social al U.E”..

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI

În condiŃiile actuale şi nu numai, relaŃiile de muncă echitabile şi sănătoase sunt cele ce

ar trebui să contribuie direct la salvarea locurilor de muncă, la stabilitate socială şi economică şi

binenŃeles la dezvoltare continuă.

Pentru îmbunătăŃirea relaŃiilor de muncă (RM = raport de muncă = CIM), se

recomandă:

La nivel de organizaŃie

� Realizarea unei diagnoze organizaŃionale având la bază informaŃii cât mai complete cu

privire la comportamentele şi experienŃele oamenilor din sistemul organizaŃional respectiv

şi oferirea unui feedback informaŃional care să asigure creşterea înŃelegerii sistemului de

către membrii săi (angajator şi angajaŃi)22;

� Asigurarea informaŃiilor la un nivel accesibil lucrătorilor privind drepturile şi obligaŃiile

precizate în CIM, fişa postului regulamentele interne, precum şi consecinŃele unor clauze

speciale introduse de angajatori; .

� Motivarea eficientă a persoanelor care se preocupă de perfecŃionarea calificării proprii sau

care prin efortul făcut îşi aduc un aport deosebit la realizarea producŃiei

� Stabilirea programului de lucru, inclusiv a pauzelor pe baza unor studii psihologice de

impact astfel încât confortul psihic al lucrătorilor şi alte necesităŃi legate de familie, starea

de sănătate sau alte condiŃii obiective, să fie corelat cu interesele economice ale societăŃilor

� informare mai eficientă a lucrătorilor cu riscurile la care sunt expuşi şi măsurile de prevenire

şi protecŃie stabilite de angajatori.

La nivel naŃional:

� Implicarea instituŃiilor statului pentru îmbunătăŃirea calităŃii relaŃiilor de muncă,

păstrarea/salvarea locurilor de muncă şi creşterea ocupării, prin:

22 Ticu, C. – Evaluarea pshihologică a personalului, Editura Polirom, Bucureşti, 2004, pag.241.

29

� asigurarea unui cadru legislativ care să promoveze relaŃii de muncă echitabile,

promovarea dialogului social, precum şi acordarea de facilităŃi sau generarea de

oportunităŃi pentru IMM-uri sau alte categorii de organizaŃii care, acŃionează în sectoare

economice de interes naŃional sau local;

� perfecŃionarea colaborării între instituŃiile statului şi realizarea unui sistem informaŃional

naŃional de gestionare unitară a datelor referitoare la relaŃiile de muncă (angajatori, CIM-

uri, salarizare, dinamica forŃei de muncă, etc) pentru eliminarea abuzurilor şi reducerea

formelor de muncă ilegale, inclusiv protejarea categoriile defavorizate (copii, femei,

persoane cu dizabilităŃi, şomeri, vârstnici sau pensionari);

� cursuri de informare şi perfecŃionare pentru angajatori şi angajaŃi referitoare la: -

elemente esenŃiale privind relaŃiile de muncă precum şi securitatea şi sănătatea în muncă;

� iniŃiative legislaŃive care să asigure promovarea intereselor pentru toŃi partenerii sociali,

inclusiv implicarea echidistantă a instituŃiilor statului în contactele şi relaŃiile cu

partenerii sociali;

� dezvoltarea unor metode de analiză şi studii de caz care să demonstreze angajatorilor

costurile mai mici ale prevenirii faŃă de costurile generate de accidente;

� lansarea unor proiecte naŃionale care să asigure o mai bună informare şi familiarizare cu

noŃiunile de bază referitoare la relaŃiile de muncă, începând cu procesele educative din

şcoală, astfel încât să se formeze în întreaga societate un curent de opinie care să

conducă la progres în acest domeniu deosebit de important.

Încrederea şi siguranŃa/securitatea la locul de muncă, reducerea sau eliminarea riscurile

socio-economice, relaŃiile de muncă corecte şi echitabile stabilite şi realizate în spirit european,

reprezintă deziderate esenŃiale ale unei dezvoltări sociale şi economice durabile şi sănătoase în

România.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Volume:

• Andreoni, D. – The cost of ocupational Anccidents and Disease occupational, Safety and

Health Series 54, ILO, Geneva, ElveŃia, 1986;

• ACADEMIA ROMÂNĂ - INSTITUTUL NAłIONAL DE CERECTĂRI

ECONOMICE - Centrul de Cercetări Demografice Vladimir Trebici, GheŃău, V. -

Declinul demografic şi viitorul populaŃiei României,- o perspectivă din anul 2007 asupra

populaŃiei românieiîn secolul 21 , Buzău, Editura ALPHA MDN, 2007;

• Angelescu, C. (coord.) -. Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2000;

• Angelescu, C., Stănescu I.- Economie politică – elemente fundamentale, Editura Oskar

30

Print, Bucureşti, 1999;

• Aninoşanu, L., Bocioc, F.,MarŃiş, D.,Sorescu, I. – Egalitatea de Şanse pentru Femei şi

BărbaŃi - Valoare Eoropeană, CPE, 2005;

• Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, D.J. – Introducere în psihologie,

Editura Tehnică, Bucureşti, 2002;

• Băcescu-Cărbunaru, A., Băcescu, M. - Dictionar de macroeconomie, Editura C. H. Beck,

Bucuresti, 2008;

• Băcescu, M., Dumitrescu, F., alŃii - Politici macroeconomice de integrare a României în

Uniunea Europeană, Editura Economică, Bucureşti, 2008;

• Bardac, D.I., Gurzău E. şi Stoia,M.- Expunerea la factori de risc de la locul de muncă şi

din mediul ambiental –Introducere în igiena industrială, Editura UniversităŃii „Lucian

Blaga”, Sibiu, 2007;

• Bardac, I.D., Gurzău, E., Stoia, M – Igiena Industrială – Editura UniversităŃii „Lucian

Blaga”, Sibiu, 2007;

• Bardac, I.D., Stoia, M. – Elemente de medicina muncii şi bolile profesionale, Editura

Mira Design, Sibiu, 2003;

• Bardac, D. – Medicina Muncii, trecut, prezent şi viitor, Editura Mira Desidn, Sibiu,

2002;

• Beligrădeanu , Ş.–Închiderea, modificarea şi încetarea contractului individual de muncă,

Editura ŞtiinŃifică şi Pedagigică, bucureşti, 1976;

• Becker, G.–Capitalul uman, Editura ALL, Bucureşti, 1997;

• Bogathy, Z.(coord.) – Manual de tehnici şi metode în PSHIHOLOGIA MUNCII ŞI

ORGANIZAłIONALĂ, Editura Polirom, Bucureşti, 2007;

• Corchounova, E. – Women in employment, Editura ILO, Geneva, 1983, volume 2;

• Corsiuc, O.M. - Rezolvarea conflictelor de serviciu, Editura Lumina Lex, 2006;

• Cindrea, I.- Managementul PieŃei Muncii, Editura UniversităŃii “Lucian Blaga”, Sibiu,

2006;

• Ciutacu, C. – PiaŃa muncii, Editura Expert, Bucureşti, 2001;

• Comaniciu, C. – Fiscalitate:valenŃe multidimesionale, Editura UniversităŃii “Lucian

Blaga”, Sibiu, 2005;

• Cornescu, V. – Managementul OrganizaŃiei, Editura C.H. Beck, 2004;

• Cornescu, V., Mihăilescu, I., Stanciu, S. – Management OrganizaŃiei, Editura ALL

BECK, Bucureşti, 2003;

• Dăscălescu, A. - Costul Accidentelor de Muncă – Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003;

31

• Dăscălescu, A.- Efecte economice ale accidentelor de muncă, INID, Bucureşti, 1991;

• Dobrotă, N. – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1997;

• Darabont, A., Pece, Ş., Dăscălescu, A. – Managementul SecurităŃii şi SănătăŃii în

Muncă, (vol. I şi II), Editura Agir, Bucureşti, 2001;

• Darabont, A., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D. – Evaluarea calităŃii de

securitate a echipamentelor tehnice, Editura Agir, Bucureşti, 2001;

• Darabont Al., Pece, St., Dascalescu, A., Iorga, I. Costescu, M., Manea, A., Popescu, I.,

Seracin, M., Grigoriu, I., Sufrim, E., Voicu, V., Stoenescu, V., Stanescu, A.- Protectia

muncii (manual pentru invatamantul universitar), Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti,1996;

• Derevenco P., Anghel I., Baban, A. - Stresul în sănătate si boală, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1992;

• DicŃionarul explicativ al limbii române, EdiŃia a-II-a, Universal enciclopedic,

Bucureşti,1998;

• Druică, E. – Risc şi afaceri, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006;

• Généreux, J.–Economie politică – Macroeconomie şi contabilitate naŃională, Editura All

Beck, Bucureşti, 2000;

• Généreux, J.–Economie politică – Microeconomie, Editura All Beck, Bucureşti, 2000;

• Ghidul relaŃiilor de muncă - InspecŃia Muncii din România în parteneriat cu InspecŃia

Muncii şi Asigurărilor Sociale din Spania;

• Ghid privind stresul la locul de muncă : „Sarea şi piperul vieŃii sau sărutul morŃii?”,

Comisia Europeană ( 2000);

• GheŃău, V. (coord.) – Studii şi cercetări -Declinul demographic al României:ce

perspective?, Editura Polirom, 2004;

• Ignat, I., Clipa N., PohoaŃă, I., LuŃac, Ghe.–Economie politică, Editura FundaŃiei „Gh.

Zane”, Iaşi, 1997;

• Ilie, S. –Sărăcie şi excliziune socială, Raport final de cercetarerealizat în cadrul

proiectului InteracŃiunea sărăcăe-excliziune socială, CALITATEA VIEłII, nr.3-4, 2003;

• InspecŃia Muncii şi SecurităŃii Sociale Spania, InspecŃia Muncii România - Munca

ilegală, Proiect Phare RO-03/IB/SO-01;

• Kapadia, L.H., Chamberlain, G.V.P. – Women at work, Oxford University Press, 1995

(second edition);

• Keynes, J.M – Teoria generală a ocupării forŃei de muncă, a dobânzii şi a banilor,

Editura Publică, Bucureşti, 2009;

32

• La Don J., Jackson R.J., Howard J.- Ocupational and Environmental Medicine, Appleton

and Lange, Stamford, 1997;

• Lyon-Caen, G., Pélissier, J., Supiot, A. -Droit du travail, 212 édition, Dalloy, Paris, 2002;

• Maslow, H. Abraham – MotivaŃie şi personalitate, Editura TREI, 2008;

• Milcu, M. - Psigologie OrganizaŃională - Suport de curs, Editura ULBS, Sibiu, 2008;

• Mărginean, S. C.- Dezvoltarea economică şi populaŃia, Editura Continent, Sibiu, 2003

• Moldovan-Scholz, M.-Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti,

2000;

• Manolescu, A. - Managementul resurselor umane, Editura Economicã, Bucureşti, 2003;

• Mazor, J. – Sociologia y psicologia social de la education, Anaza, Madrid, 1986;

• Monteau, M., Pham, D. - L'accident du travail: évolution des conceptions, Traité de

psychologie du travail, Paris, PUF, 1987;

• Muga, M., Blaga E.-Proiectul Phare RO 02/IB/SO-01- Obiectiv general: Dezvoltarea

capacităŃii instituŃionale pentru integrarea principiului egalităŃii de şanse între femei şi

bărbaŃi în politicile naŃionale, MMSSF, MMAS Spania, Istitutul femeii de la Madrid,

2006;

• Neue Ansätze zur Ermittlung der Gesellschaftlichen Folkenkosten von Arbeitsunfällen,

berufskrankheiten und Arbeitsbedingten Erkrankungen, Dortmund, Verlag für neue

Wisseschaft GmbH, 1993;

• Nicolescu, O., Verboncu, I. – Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;

• Nistor, V. – Drept Social European, Editura FundaŃiei Academice Danubius, GalaŃi,

2004;

• Parmeggiani, L.- Encyclopedia of ocupational, healt and safety, Geneva, ILO, 1983,

• Pece, Şt. – Geneza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, Risc şi securitate în

muncă, ICSPM, Bucureşti, 1993;

• Pece, Şt.-Teorii privind geneza accidentelor de munca si bolilor profesionale, Risc si

securitate in munca, I.C.S.P.M., Bucuresti, nr. 3 – 4, 29-37, 1993;

• Peretti, J.-M. - Ressources Humaines, 9e édition, Ed. Vuibert, Paris, 2004;

• Petrescu, I.-Managementul personalului organizaŃiei, Editura Expert, Bucureşti, 2003;

• Popescu, D. – Jurnal economic, SC Grup de Presă şi Editura Continent, Sibiu-Bucureşti,

2007;

• Popescu, D. (coordonator) - Ecomonie Politică, Edit. Alma Mater, Edit. Univ.”L.

Blaga”, Editura Continent, Sibiu-Bucureşti, 2000;

• Popescu, D.(coordonator) – Dinamica ideilor economice, Editura Continent, Sibiu-

33

Bucureşti,1998;

• Poitrast, B.J. – Women in the work place. In Ocupational Medicine, Editor-in-chief.

Kark Zenz, third edition, Mosby Ed., Philadelphia, 1994;

• Porter, M. E., Kramer, M.R. - Strategy and Society: The Link Between Competitive

Advantage and Corporate Social Responsibility, 2006;

• Răducanu, V., Popescu, C., Stegăroiu, I., Badea, G., Neagu, C. – Microeconomie,

Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2000;

• Roşca, Al., Botez,C., Fischbein, E.,Floru, R.,Herseni, T., Popescu-Neveanu, P., Şchiopu,

U.- Psihologia şi viaŃa, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1969;

• Schneider , Fr., Enste , D. H. -„The Shadow Economy”, An International Surve,

Cambridge University Press, 2005;

• Spinoiu D. G. – Femeia contemporană în muncă - Psihologia şi viaŃa, Editura ŞtiinŃifică,

Bucureşti, 1969;

• Soderqvist, A., Rundrno, T., Aaltonen, M. – Cost of ocupational accidents in the Nordic

furniture industry, Newsletter, Suedia, nr. 1, 1990;

• Şchiopoiu Burlea, A.(coord.) – Responsabilitatea socială a întreprinderii, Editutra

Uneversitaria, Craiova, 2007;

• Ştefănescu, I.T. – Tratat de dreptul muncii, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003;

• Ticu, C. – Evaluarea pshihologică a personalului, Editura Polirom, Bucureşti, 2004;

• łiclea , A. - Tratat de dreptul muncii, Editura Rosseti EducaŃional, Bucureşti, 2006;

• łiclea ,A., Popescu,A.,Tufan, C.,łichindelean,M.,Ńinca,O.- Dreptul Muncii, Editura

Rossetti, Bucureşti, 2004;

• VinŃi, I.- Aspecte sociale, biologice şi psihoafective în profilaxia riscurilor reproducerii

umane, Editura Medicală, Bucureşti. 1978;

• Wigley F. - Raynaud’s Phenomenon, N Engl J Med 2002 vol. 347 No. 13;

• Zamfir, C., Preda. M., (coord.), Rromii din România, Bucureşti, Editura Expert, 2003;

• Zamfir, C. (coord.) - Sărăcia în România: cauze, dimensiuni, direcŃii de acŃiune, Creativ

ID, Bucureşti, 2001;

Studii, Articole:

• AgenŃia European pentru Securitate şi Sănătate în Muncă - Publicat în Date care prezintã

legătura între SSM şi ocupare, 2002, ISBN 92 - 95007 - 66 – 2;

• AgenŃia European pentru Securitate şi Sănătate în Muncă - Comunicat al Comisiei

asupra liniilor directoare privind procesele industriale considerate ca reprezentând un

risc pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarelor însărcinate, care au născut recent sau

34

care alăptează (Directiva Consiliului 92/85/CEE);

• Bestraten, Bellovi, M., Nadal, O. – Documentacion del sistema de prevencion de riesgos

laborales, Instituto Nacional de Seguridad y Higiene en el Trabajo, Madrid, 2000;

• Comisia NaŃională de statistică - Perspectivele pieŃei muncii în 2007 - Economistul nr.

2316 din 2 februarie 2007;

• Carmen Comaniciu – FacilitaŃile fiscale – factor stimulator în dezvoltarea economico–

socială, Euroeconomia XXI nr. 59 din 7 aprilie 2006;

• Driscoll, T., Takala, J., Steenland, K., Corvalan, C., Fingerhut, M., - Review of estimates

of the global burden of injury and illness due to occupational exposures, American

Journal of Industrial Medicine, Vol. 48, n° 6, 2005;

• F.A. - Echipă şi solidaritate, Economistul nr. 2347 din 5 aprilie 2007;

• European Commision - European Social Fond in action SUCCESS STORIES: Active

Labour market, Social Inclusion, Lifelong Learning, Adaptabilitz, Women's

participation, Maniscript completed in February 2005;

• Gemelli, P.A. – Le facteur humain des accidents du travails dans l'indusrie, World

Health Organization, Organization Mondiale de la Santé 1955;

• Guvernul României, Programul NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare - Strategia NaŃională

de Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2050, Proiect, Bucureşti,

sept.2008;

• Lefter, V., Mazurencu-Marinescu, M., Bogdan, A. – RelaŃii de muncă şi dialog social:

instrumente de măsură şi diagnostic, Economie teoretică şi aplicată nr.2/2007;

• Moravcsik, A. - Visul european Cu un picior in groapă?, Money Express, 2007

• Mazilu, R. – Egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi, Cadran politic, nr.39/2006;

• Mărginean, S – O societate informaŃională europeană pentru creştere economică şi

ocuparea forŃei de muncă, Euroeconomia XXI nr. 91-92 din 17-24 noiembrie 2006;

• Nagy, I.– Utilizarea forŃei de muncă pe piaŃa europeană: elemente teoretice şi practice,

Euroeconomia XXI nr.109 din 30 martie 2007;

• Popescu, D. – SecŃiune, în timp şi spaŃiu, în criza mondială Keznes contra Friedman? –

basculări între etica economică şi economia de speculaŃie-, Economistul nr. 2865, 2009;

• Popescu, D. – Criza economică-financiară mondială – marginalii şi semnificaŃii -,

Economistul nr. 2856, 2009;

• Popescu, D. Cataclisme economice care zguduie lumea (IV) – geneză, evoluŃii,

pronosticuri – Economistul nr. 2772, 2008;

• Dan Popescu - Modificări în aria firmelor – Salariul „valoare adăugată” - Euroeconomia

35

XXI nr.89 -90 din 3 - 10 noiembrie 2006;

• Dan Popescu – Declinul locurilor de muncă, o dramă a secolului XXI, Euroeconomia

XXI nr. 59 din 7 aprilie 2006;

• Popescu, N.I. – Munca”la negru” – Raporturi de muncă, Nr.7 (139), Anul XII, 2008;

• Popescu, N.I. - Stresul în munca managerială, Tribuna economică v. 18, nr. 50, 2007;

• Popescu, C., Ciucur, D. – TranziŃia prin criză, Editura Bucureşti, 1995;

• Preparing for the future: demografic ageing Knowledge based – society, European

Commission, 2001;

• Promovarea egalităŃii de şanse şi participarea femeilor la alegerile din iunie 2009, 22

Plus-Revista Grupului pentru Dialog Social, Anul XVI nr.370, 2009;

• Son, L., Talpoş, I., Şipoş, C. - Mobilitatea fortei de munca in Uniunea Europeana:

determinanti economici si sociali, Economie Teoretică şi Aplicată , nr.11, 2008;

• F.A. - Starea economiei - Discriminări pe piaŃa forŃei de muncă din străinătate -

Economistul nr. 2320 din 27 februarie 2007;

• Dan Suciu – PreŃul creşterii salariilor - Euroeconomia XXI nr.101 din 2 februarie 2007;

• Voineagu, V., Pisică, S. – CondiŃii de muncă pentru femei şi bărbaŃi, Raporturi de

muncă, nr.2 din februarie 2009;

• Women in Political decision-making:Where are the women inpolitics?, Social Agenga

The European Commission's magazine on employment and social affairs, ISSUE No.18,

October 2008;

• Revista Raporturi de muncă nr. 5 din 2006

• Revista Cadran politic, nr. 39 din 2006

• Revista Tribuna Economică nr. 45 din 2006

• Revista Raporturi de muncă nr. 3 din 2007

• Revista Tribuna Economică nr. 9 din 2007

• Echipă şi solidaritate - Economistul nr. 2347 din 5 aprilie 2007

• Bardac, M. - Principii ce guvernează relaŃiile de muncă pe piaŃa muncii, Sesiunea anuală

de comunicări ştiinŃifice, Sibiu, 2007;

• Bardac, M. - Conceptul de „flexicuritate”, Euroeconomia XXI nr.169 din 6 iunie 2008;

• Bardac, M. – ConstrucŃiile în judeŃul Sibiu – evoluŃii şi tendinŃe pe piaŃa muncii,

Euroeconomia XXI nr.170 din 13 iunie 2008;

• Bardac, M. – Munca fără forme legale-consecinŃe economice şi sociale, Euroeconomia

XXI nr.172 din 27 iunie 2008;

• Bardac, M. – Concept of „flexicurity”–in actuality on thework market from Rumania,

36

Revista economică nr.4(41)/2008;

• Bardac, M., Vatamaniuc, A., Fulea, E. - Aspects concerning the effects of the

psychosocial risks on the workers, International Conference on Manufacturing Science

and Education –MSE 2009- Sibiu - Romania;

Alte surse:

∗ http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/GheorghePostelnicu/cap10.html

∗ www.gea.org.ro - Raport de cerecetare GEA - Restructurare forŃată: vremuri grele pentru

industria uşoară, Grupul de Economie Aplicată, 2005

∗ www.ilo.org/public/english/protection/safework/stress/index.htm

∗ www.insse.ro

∗ www.capital.ro, Capital nr. 5/1 februarie 2007

∗ www.inspectmun.ro

∗ www.cpisc.ro

∗ www.oecd.org

∗ www.euractiv.ro

∗ www.minind.ro

∗ www.eurodesk.ro

∗ www.gallup.ro.

∗ www.migratie.md

∗ www.protectiamuncii.ro

∗ www.dmssfsibiu.ro

∗ www.sibiu.anofm.ro

∗ www.itmsibiu.ro

LegislaŃie:

∗ Hotărârea nr.161 din 03.02.2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de

evidenŃă a salariaŃilor

∗ Legea nr. 279 din 5 octombrie 2005 privind ucenicia la locul de muncă

∗ Legea nr. 53/2003 / Codul muncii

∗ O.G. nr.96/2003 privind protecŃia maternităŃii la locurile de muncă

∗ Legea nr. 202/2002 republicată, privind eglitatea de şanxse şi tratament între femei şi

bărbaŃi

∗ Legea nr. 108/1999 pentru înfiinŃarea şi organizarea InspecŃiei Muncii

∗ Legea nr. 130/1999 pentru unele măsuri de protecŃie a persoanelor încadrate în muncă

∗ Legea nr.168/1999 privind soluŃionarea conflictelor de muncă

37

∗ Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă

∗ Decretul nr. 92/ 1976 privind carnetul de muncă

∗ Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecŃia

lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenŃi biologici la locul de muncă

(JO L 262, 17.10.2000, p. 21).

∗ Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 cu privire la punerea în

aplicare a măsurilor referitoare la promovarea ameliorării securităŃii si sănătăŃii

lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează

∗ Directiva 2003/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 februarie 2003 cu

privire la cerinŃe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la

riscuri generate de agenŃi fizici (zgomot)

∗ Directiva 2002/44/CE privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraŃii