Cuprins

MultumiriNota autoarei

Cursa mea rnaraton de 1 200 mPurerea afrodiziaca a sticlei de Coca-Cola . . . .

intdlnirca cu CristidnPlec ln calatorieFac pe nebuna

Neplaceri. O intoarcere de 180 de grade

Franturi de vi4aPolifistul . .........Discufia .

in pat cu dugrnanul

Interviul .

Capcana .

Cuibusorul nostru de nebunii .

lmi gisesc de lucruFarfirii sparte . .

911

13

18

28

4357

u7481

9093

95

100

106

115

120t25

Executarca silitaUn apartament pentru amindoi .

A murit aHl meu..0bsesii legate de timpConuactulUrmeaza ce-i mai rluCadoul rneu de Sfiintul ValentinUn final nefericit

Casa.....Mereu exi$ao prima oara .,...Miss SarajevoAtenlie, ne urmaresc! .......Manolo, camionagiulBuete-de-nrarcPolitic incorcct...Valsul marchizului de Sade . . . . . . . . . . . . . . .

Ochiul obiectiwluiPlasticul e fantasticAzi fac eu cinste

Starc de razboiRotalie de personal

Prirna inttlnire cu Giovanni . .

Barbatul de sticla

$i, cum e? Unde s-a lndrigostit de tine? . . . : .

Accident de muncaIegirea din dulapSchimburi de experieng .....

ingeml meu pazitorOdiseea din OdessaSchimbare de secol, schimbarc de piele . . . . . .

Salvarea .

$i acum...?

Multurniri

Lui David Trias, editorul meu, carc a crezut in mine dinprimul moment.

Lui Isab€l Pisano, fara de care aceastA carte nu ar fi exis-

tat. O iubesc necondilionat.Lui lordi, prietenul meu. Stiu ca tocmai ma a$teapttr

inarmat cu un pix, sa-i semnez primul exemplar.

Lui So, care a acceptat izolarea me-a fara si cracneasclgi care rnereu a fost alaturi de mine.

Lui Mird, earc, de multe ori, m-a luat din lumea mea gi

m-a dus intr-a ei.

$i, nu ln ultimul r6nd, lui Giovanni, care mi-a oferit totul,fara str-mi ceara nimic ln schimb.

Va mulpmesc tuturur, din toata inima.

133135

139143148

t52155

161

165

t70184

18920t2052lo2t7223

227234237242244247250252

254259

26326727527928r

Mi-am pierdut vhginitatea intr-o zi de 17 iulie 1984, la

orele 02.,16.50 dimineata. La cincisprezece ani, un astfel de

moment nu seuita,S-a intamphl in timpul unei vacanle, in casa bunicii prie-

tenei mele Emrna, dintr-un sat de munte.

Mi-a placut imediat locul acel4 pentru ca mirosea a eter-

nitate, pr€cum si grupul de baieli cu care iegeam. Dar numai

unul funi atcasese alenfia: Edouard.

Casa bunicii avea o gradina superbl, iar rdul aflat chiar

lenga ea racorea aerul incins al verii. in fag, iarba campului

crescuse mai inalti de un metru, asa cum crc$te in locurile lncare ploua mult. Eu $i Emrna ne petreceam dupa-amiezi

inEegi ascuNe acolo, intinse, tancanind desPre baief si stri-

vind iarba cu greutatea corpurilor noastre, rotunjite de puber-

tate. Noapte4 escaladam zidurile casei ca sa ne htoarcem labaief si sa flinam cu ei.

Nu i-am spus niciodata nimic Emmei despre ceea ce s-a

indmplat, intr-o t oapte, Edouard m-a dus la el acasa" imianinlesc ca n-am simtit nimic, cu exceplia imensei rusini de a

nu fi sangerat 9i a senzaflei de a fi uda ca gi cum as fi facutpipi in pat. Am plecat de la el camuflata de zgomotr.rl robine-

tului care curgea si caruia ii didusem drumul tocmai ca sa numi se auda pasii pe scari.

L-am mai vazut pe Edouard abia dupl unsprczece ani, laParis, la o conferinli organizaB intr-un hotel. Ne-am inchis in

t6 Valerte Tasso

toaleta barbatilor, incercand sa rehaim acea pulsiune pe care osimtisenm cu peste zece ani in urma, poate din teama de a ficrescut sau poate din nostalgie. Dar nimic nu mai era la fel gi,

inca o data, zgomotul robinetului toaletei publice mia marcatiesirea, de data asta definitiva, din viala lui.

Dupa pdma mea experienta, a urmat sentimentul devinovade, pe care am incercat sa-l uit sau cel putin sA-l tempe-rez, rcpetind-o pdna la implinirca varstei majoratului. $i asta

nu pentru ca as fi avut ni$te nevoi prematurg ci mai degrabapentru ca yoiam sa experimentez, din simpla curiozitate.

La inceput, am pus acele pomiri pe seama faptului caMama Natura m-a inzestrat cu o sensibilitate aparte, careiaii raspundeam cu propriul corp. Pdni cdnd m-am inscris lafacultate, la sfArgitul anilor '80.

in timpul acelor ani, ma concentram mai mult asupra stu-diilor decdt asupra baiedlor. Voiarn sa devin diplomal Pana hurma, a trebuit sa imi schimb orientarea academica gi mi-amdat licenla in Administarea Afacerilor gi Limbi ModemeAplicate, fara sa depun prea mult efort.

Fami.lia mi-a insuflat bunele manierc, cum sa ma port binegi o educalie destul de traditionalista, totul impregnat de o lipsade comunicare ce m-a facut sa-mi ascund din ce in ce mai multsentimentele. O fata cuminte, a5a ca rnine, nu putea sa le ma,rhr-

riseasca parintilor ca isi pierduse yiginitatea at6t de devreme.ln ultimul an de studii, mi-am reinceput viala sexuah. lrni

dadusem seama ca aveam ceva special, ceva care-i atragea pe

tipii de aceeali conditie cu mine. Eu eram o wajitoare, $i aminceput sA caut Merlinil ahagatori prin toate coltrurile oragului,persoane care sa aiba acel ceva, amanli a-le caror vene care se

intrezareau prin piele aveau mereu ceya sexy. Barbati la caresa simt pulsul incheieturii. Fiinle capabile sa auda pixul pe

hartie Si sa se emotioneze in fata dimensiunii unei pete de

I Vrajibr galez, sfANiror d€ taina al regelui Anhur, una dinre principalelefiguri din ciclul anhurian. Este, fara irdoiala! cel rnai faimos vrajitor din isto-rie, sursa de inspiratie pentru multi alti \rajitori din literarura univ€rsala- (n.tr.)

INSATIABILI 17

cemeala pe o foaie alba. Barbatri care sa vada, la fel ca mine,particulele din care este alcatuit aerul $i sa-i simta diversele

culori. Oameni c6rora mirosul de veceu infundat dintr-o dis-

coteca, la ora patru dimineala, sa le aminteasca de fragilitatea

fiinlei omen€sti.

Oameni care sa ma faca sa simt ca ffaiesc.

$du ca, in fond, aceasa cauare era manifestarea unei boliingrozitoare: linistea, singuratatea, lipsa de comunicare. De

aceea, m-am hoErat sa agem experieniele mele intr-un jumal.

Era singura rnodalitate de a ma oferi si de a comunica incer-casem deja de cdteva ori, intr-o maniera mai naturala: prinlimbaj. Dar s-a doyedit a fi destul de greoi, pentru ca vorbele

mele iegeau iritotdeauna fara acea con$tiinF a ceea ce urma

sa spun. A fost ceva imposibil 9i un inceput extrem de prost

penru un diplomat!Adevarab mea comunicare a ple€at din corp, din migcarile

goldurilor, din privire. Atunci c6nd am obtinut un ,da" pentru

faptul ca mi-am umezit buzele cu limba sau pentru o privirearuncata, $i un ,,nu" pentru ca mi-am incrucisat rniinile, ei

bine, atunci am inteles.

Exista barbafi caror4 in clipa in care fac &agoste, le place

sa le vorbetti. Niciodaa n-am ttiut cum s-o fac, iar asta a

atras dupa sine multe nepliceri. Unii dintre ei au disparut

chiar dupa prima intalnhe, admiFnd ca er4m, la urma urmei,

o amanta buna; dar le lipsea comunicarea.

- Ce gtii tu despre comunicare? le spuneam, d0ndu-i afara

$i inchizdndule usa in nas.

Am inteles cl lumea arc nevoie sa numeasca lucrurile,sa le simplihce prin cuvinte, crez6nd, in mod gresiL ca asdel

le poate inlelege mai bine. Eu, in schimb, am inceput sa

comunic din ce in ce mai pulin prin cuvinte $i din ce in ce mai

mult cu trupul.Spunetimi cum vreli, treaba voastra! Nu ma inbreseaz a.

Dar afla1i cd eu, de fapt, sunt o nimfa. O ner€ida, o &iada. Da,

o nimfa...

Puterea a{roJiziac;a sticlei J" Coc"-Col'

Z0 m{tie 1997

Azi, Ia birou, am primit un telefon de la Hassan. Hassan...De doi ani nu mai gtiu nimic de el.

- Neserioaso, irni spune el primul lucru, ai disparut dinpeisaj. Dar vezi ca gtiu cum sA dau de tine. Saptamena asta E€-buie sa merg la Barcelon4 cu ziarul. Mi-ar placea sa te vad.

Hassan...

Am avut o relatie de doi ani (nu consecutivi) cu Hassan. iiplacea (inca mai place oare?) sa-mi introduca in vagin sticlegoale de Coca-Cola de 0,25 L Mai intAi ma punea sa le beau $iapoi..: Nu itiu de unde obsesia asta pentru Coca-Col4 maibine zis, pentru sticlula. Cred ca era yorba desprc cine gtie cecomplex legat de membrul lui care, intre noi fie vorba, nuavea mari calitad, nici morfologice, nici anistice.

In afara de sex, vorbeam foarte putin, dar impafia$eamtexble din Micul prinf de Saint-Exup€ry si visele despre cumtrebuia sa fie o adeyarata poveste de dragoste, in timp ce sus-pinam c6nd eu, cind el. Dar am $tiut tot timpul ca aceea nu

INSATIABILA Ig

era povestea mea de dragoste. El e marocan, iar eu, fran-tuzoaica. $i, intr-un fel, ma transformase intr-o arnant4 ca sa

sima ca se mzbuna pe Franta $i pe intregul sau colonialismtragandu-mi-o mie.

Asa ca azi, nici vorba de sex, doar un telefon gi perspec-

tive luminoase...

22 mutie 1997Azi, cind am iesit din casa, arn vazut un tip pe strada Si,

din doua priviri, ne-am hotaret sa facem dragoste. Odataajun$i in camera unui hotel de pe Via Augusta, ma ia in braF$i ma duce pana ln bucatarie, unde ma asazi pe marmura bla-tului, cu mard grija. ca $i cum a$ fi o papugica din po4elan. Lainceput, nu indrazneste sa mA atinga. Dar apoi, imi da jostricoul de bumbac, ud de sudoare, si si-l apropie de faF.Dintr-odata, incepe sa respire foarte adanc Si sa adulmece tri-coul pulin cate pulin, fiecare centimetru $i milimetru de

fesatura" Respira adanc. Eu nu pot sa nu-l privesc, amuzata sa

descopar acest inceput de fetigism pe care nu l-as fi banuit.Broboanele de sudoare de pe fruntea lui, care stralucesc ase-

menea unor perle, se pierd in sprdncene. Ma apropii de el,ugor, 9i incep sa-mi fiec delicat limba peste fiecarc picatua,sorbindu-le. ii simt respiralia in obraz; nu are un ritm constant. Starca de excitare imi sfiange stomacul li mu$chii mi se

contracta h mod involuntar, Deja nu-mi mai pot controlacorpul. Brusc, ma simt tulburata, trupul cere sa i se dea jospielea pentru a se putea contopi cu acest necunoscut. Se

apleaca pudn Si incepe sa caute pe sub fusta meA pana da peste

elasticul de la chilod. Ma gendesc imediat cA vrea sA mi-i deajos, bineinteles. Dar nu e a$a. Ridica fusta $i-mi da intr-o partechilolii. Inha in mine asa, cau6ndu-mi privirea tot timpul,analizdndu-mi toate reacliile fepi, toate expresiile chipului.

Cand ne despa4im pe strada, nu vreau sa-i cer numarulde telefon. Nici el nu are de gand sa mi-l dea. De obicei, la ointahire de genul asta nu ma angajez prin promisiuni de

20 V"le.i. Tae"o

revedere. Nu mA inter€seaza sa repet experienla cu un necu-noscut. Prefer sa gasesc altul pe strada.

23 maxne 199'lAstazi, Hassan ajunge in Barcelona. Ne-am dat intahire la

hotelul Majestic.

- Vrno la sapte seara. Cere cheia de la receptie $i urcadircct. Eu o sa ajung un picut mai tirziu. Te rog, mula dis-crelie. Vin cu garda de corp. Asa c4 ma rog, stii 9i tu... imispune la telefon de dimineala.

Cu cinci minute inainte de ora stabilita, sunt deja la hotel.Cer cheia gi urc cu liftul, unde nigte oameni de afaceri stri.ini$i obezi ma obliga sa dansez pana gasesc un coll in care sa maagez $i, odaa intrati in lift, aproape ca ma strivesc. Simplaimagine a unei cantia uriase de carn€ pline de colesterol imiface geap" Oamenii a.$da sigur nu pot avea o viala sexuala com-pleta. $i apoi, astfel de personaje te lasa de obicei intr-o baltade sudoare, pentru ca transpira ca porcii.

Ajung la etajul meu 9i ies din lift, nu inainte de a simd caporcii ma mAsoara din cap pdna in picioare, insist6nd asuprafundului. Daca mai continua a$a, ii iau pe toti in camera, desiam lucruri mai bune de facut.

Deschid uga de la numArul patru, trag perdelele ca sa intreun pic de lumina naturala Si, imediat dupa, ma indrept sprcminibar cu intenlia clara de a l6a toate sticlele de Coca-Colade 0,25 l. Azi n-am chef de inca o sesiune sado-maso, fie ea gi

ligfr. in schimb, am de gAnd si fac un striptease de zile mari,cu un dans din buric sofisticat, dar fara voaluri.

Momentele dinaintea unei intahiri imi creeaza o starede nervozitate. Aprind televizorul Si incep sa bubnez in rit-mul bata.ilor inimii, pana cand adorm. Ma fezeste zgomotulusii. El e.

- inca nu te-ai dezbracat? ma inueaba pe un ton de repro$.Adio stripteasul pe care il planuisem. Facem dragoste in

linigte, a5a cum nu am mai facut-o pana acum, pe covorul din

INSATIABII-A.

camera. Schimb,m de multe ori pozilia, ca 9i cum arn irnpa4ineplacerile unei suprafeie tari, gad aturile pe care le provoaca

firele covorului. Ma gindesc la milioanele de acarieni pe care

chiar acum ii strivim; numai gAndul asta ma face sa shAnut

timp de cateva minute. Hassan ma salveaza din aceasta

gradini zoologici microscopica, lingandu-ma pe tot corpul, sima surprinde sa vad cat timp investeste ca sa ma vada ca

savurez totul, ui6nd complet de el. Esle felul lui special de

a ne reintahi dupa atata timp, fara sa fiebuiasca sa vorbimprea mult incep sa cred ca e adevarat ca unele persoane, la felca vinul, devin mai bune cu anii.

- irni amintesti de o prietena acFita, cu care am avut o

relalie, irni spune mdngAindu-mi parul, dupa ce m-a udat pe

bufia cu samanta lui. Merbu imi zicea: ,N-ai idee c6te scule

am supt ca sa devin fairnoasa!"

$i incepe sa rada.

- O actrita marocana?

Da din cap ca da, in timp ce trage un fum din tigara pe

care tocmai $i-a aprins-o. Apoi mi-o agaza intre buze, de$i nu

mi-a placut niciodata sa simt filtrul umezit de altul. N-am ce

face si accept.

- Ce tare! in Europa, mai inteleg, dar in Maroc... fi ce

legatura ar€ asta cu mine? intreb, intre serioasa si amuzata,

sprijinindu-ma h cotul s6ng.

- Nimic. Doar ci-rni amintegti de ea. Nu gtiu. Mi-a venitln minte fala ei.

Dupa o felatie can improvizata, calculez c4 daca mediamadularelor barbatilor este de doisprez€ce centimetri, ca sa

treaca de un kilometnr si sa ajunga la un amarat de kilometru

9i doua sute de metri, nebuie sa o fac cu zece mii de barba$.

Sau de zece mii de ori cu acelagi barbat. Aceasta a doua posi'bilitate nu prca imi place. E mai meritoriu s-o faci cu zece miide barbad. Raman la ipoteza asta.

- La naiba cu prietena ta, Hassan!

2L