Cuprins - econ. · PDF fileDragi studen Suntem mândri de studenție pentru că...

Editorial 3

Realități economice:

Bernard Madoff – „sunt, totuși, un om bun” 4

Dezvoltarea umană durabilă 6

Steve Jobs – omul din spatele afacerii Apple 10

Interviuri

Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor 13

Lorand Szasz 15

Cătălin Ovidiu Marian 19

Comunicare și dezvoltare personală

Experiența School for Startups România 21

Portret de voluntar 24

Timp liber

Idee de vacanță 25

Liber sau contrâns 29

Ce îţi recomandăm să citeşti 31

Ghid studențesc 34

Afaceri ciudate 38

Bancuri 40

Cuprins Pagina 1

Cuprins Editorial 3

Realități economice:

Bernard Madoff – „sunt, totuși, un om bun” 4

Dezvoltarea umană durabilă 6

Steve Jobs – omul din spatele afacerii Apple 10

Interviuri

Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor 13

Lorand Szasz 15

Cătălin Ovidiu Marian 19

Comunicare și dezvoltare personală

Experiența School for Startups România 21

Portret de voluntar 24

Timp liber

Idee de vacanță 25

Liber sau contrâns 29

Ce îţi recomandăm să citeşti 31

Ghid studențesc 34

Afaceri ciudate 38

Bancuri 40

Cuprins Pagina 1

Cuprins

Dragi studenSuntem mândri de studenție pentru

că împărtășim cu voi valori pozitive,gânduri, atitudini, că suntem uniți și cătotul depinde de ambiția și seriozitatea decare dăm dovadă pentru a construiîmpreună un viitor cât mai frumos.Deoarece apreciem oamenii de valoare careau avut curajul de a se remarca în aceastăsocietate într-un mod exemplar nouă, ne-amdecis să includem în paginile acestei revistepersonalităLorand Soarez-Szasz, un om care a avut curajul să creadă în propriilevise. De asemenea, domnul prodecan prof. univ. dr. Răzvan Nistor aacceptat provocarea de a răspunde la câteva întrebări, iar categoriastudenți nu a fost lăsată la o parte, astfel Cătălin Ovidiu Marian ne-aîmpărtășit o parte din pasiunile lui. La sec timp liber ve i citi unarticol despre Elve Am venit cu câteva idei interesante legate demodalită ă vi -l petreceimportante pentru colegii noștri care sunt în anul I le-am sintetizat înGhidul Studențesc. Totodată să nu uităm de sec iunea RealitățiEconomice și să învă ăm din experien -au făcutremarca ăBernard Madoff.Vă doresc mult spor la toate activită ă îndrăznisă visa ă crede ă perseveren ambiimportante în realizarea propriilor voastre vise.

Cu sinceritate și prietenie,Andreea Emilia Rus

Editorial pagina 3

pagina 4 Realități economice

Bernard Madoff„ Sunt, totuşi,

un om bun. ”

65 miliarde $, 11capete de acuzare,150 de ani deînchisoare. De atâtavem nevoie ca sărezumăm viacelebrului BernardMadoff, cel maimare escroc debursă din istorie. Cealtceva? Ei bineMadoff nu a fostvreun smecherașanonim, ci a fost omde finan , broker,fost directorexecutiv la NASDAQNew York stockexchange, iar maiapoi directorulfirmei de brokeri,investiconsilierefinanciară, BernardL. Madoff InvestmentSecurities LLC, pecare el însuși acreat-o doar cu5000 de dolari.Făcea parte din elitaWall Street-ului,clien ăi eraufericiaducându-leprofituri mari. Ceeace l-a făcut peMadoff să îșischimbe strategia afost spaimainvestitorilor dată

a fost spaima investitorilor dată decrahul bursier din 1987. Vrând săîși păstreze clienpuprofiturile erau de doar câtevaprocente, a construit o schemăpiramidală, numită schema Ponzi,după Charles Ponzi, un imigrantitalian care a rămas în istoria SUAdrept unul dintre cei mai marifraudatori. Având numerocu reputa ă, printrecare se numără băncile CreditSuisse, UBS, Banco Santander,fundaUniversitatea Columbia și multeorganizaţii filantropice evreiești,totul mergea ca pe roate. Orgolios,acesta spunea “Mi-a fost frică să lespun că am eşuat. Pentru mine, afost un coşmar. Imaginaţi-vă cumeste să trăieşti cu secretul ăsta, sănu poţi spune nimănui nimic”.Vanitatea, care îi eraîntărită de admirastuden ăsa să se oprească.În subconștientul său poate încercasă evadeze, el sfătuindu-să își retragă banii: " Le spuneam căse pot întâmpla multe, un nou crah,o greşeală de-a mea... dar toţi eraulacomi, şi eu am continuat. Dar astanu-i o scuză", mărturisteşte el.Totuși, încercând să se scuze, dăvina pe bănci: “O parte din vinăaparține băncilor. Ştiau, trebuiau săştie că ceva nu era curat. Mă

întrebau de unde vin atâţia bani, şile răspundeam că dacă nu le placecum lucrez, să-şi ia banii şi să plece.Bineînţeles că n-a făcut-o nimeni”.În decembrie 2008, Berniele mărturisește fiilor lui totul.Furiotatălui lor prin care a distrus atâteaviepoliMadoff a fost arestat, iar în 2009,condamnat la 150 de ani deînchisoare.Mândria, siguran ăpoate să facă orice, l-au făcut săpiardă totul: familia, prietenii,banii. Fiul sau, Mark s-a sinucisdupă 2 ani de la arestarea tatăluisău, fiind bântuit de acacestuia dar și temându-se că ar fiputut să aibă aceeași soartă ca și el.În biletul său de adio, acesta și-aînjurat tatăl, spunând că i-a distrusvia Arestarea lui BernieMadoff nu a fost o surpriză pentruel, acesta declarând că nu i-a venitsă creadă că frauda sa nu a fostdecoperită mai repede de cătreautorită "Am făcut ce-am făcut. Darnu sunt cine se spune că aş fi. Sunt,totuşi, un om bun", mai declară el.

Mădălina Abrudan, anul II,Contabilitate și Informatică de Gestiune

Realități economice pagina 5

Dezvoltarea umană durabilăDe-a lungul timpului istoria a prezentat o serie de modele dedezvoltare economică, care, în mare parte s-au dovedit a fi generatoare derisipă a resurselor. Astfel, oamenii de ăpropun un nou model de dezvoltare, și anume, dezvoltarea umanădurabilă.

Oamenii sunt instrumentele și beneficiarii, dar și victimeletuturor activită ă în procesul dedezvoltare este cheia succesului.Săracii, în general, sunt cei mai putenic afectamediului ă, ei sunt ceicare produc cele mai mari pagube, fie din cauza necesitătermen scurt, fie din cauza ignoran


este foarte important să-i implicăm pe cei săraciderularea procesului de dezvoltare, permi -le astfel să-și satisfacănevoile prin intermediul eforturilor productive proprii.Dezvoltarea umană reliefează că acest proces este făcut pentruoameni și implică participarea acestora la obeconomice și la redistribuirea echitabilă a veniturilor. Deasemenea,trebuie creatrespectiv în domeniul învă ământului, al culturii, al formării profesionaleși al sănătăIndicele Dezvoltării Umane furnizează o radiografie completă anivelului de dezvoltare umană în ările lumii, o apreciere globală aprogresului și diferitelor strategii ce au fost urmate de către state pentrurealizarea bunăstării umane.Având în vedere aceste componente ale indicelui dezvoltariiumane (HDI), Romania are un indice de 0.767 și se situează pe locul 50 din169 de ări. Evolu reștere de 12% saude o creștere anuală de 0.5%, de la 0,688 în 1990 la 0,767 în 2010.Deasemenea, studiul surprinde și alte aspecte, precum: procentajulreprezentării femeilor în parlamentul României ( 10%), iar 84% dintrefemeile adulte au absolvit un liceu sau o facultate, comparativ cu 91%dintre bărba100.000 de nașteri, iar rata de fertilitate în rândul adolescentelor este de31 la mie. Participarea femeilor pe pia mparacu 715 pentru bărbaÎn topul raportului HDI se află ări precum Norvegia, Australia șiNoua Zeelandă. Statele Unite ale Americii se află pe locul 4, Germania pe10, iar Fran ălalt capăt al clasamentului se situează înacest an Niger, Republica Democrată Congo și Zimbabwe.Ce este de făcut la nivel mondial? Care sunt opțiunile pentru

„a îmbunătăți” cifrele din raport ?Alocarea resurselor în cadrul noilor modele ale dezvoltării umaneviabile trebuie să ţină seama, într-o mare măsură, de indivizi şi de mediulnatural, deoarece aceasta este simultan naţională şi internaţională şi


este foarte important să-i implicăm pe cei săraciderularea procesului de dezvoltare, permi -le astfel să-și satisfacănevoile prin intermediul eforturilor productive proprii.Dezvoltarea umană reliefează că acest proces este făcut pentruoameni și implică participarea acestora la obeconomice și la redistribuirea echitabilă a veniturilor. Deasemenea,trebuie creatrespectiv în domeniul învă ământului, al culturii, al formării profesionaleși al sănătăIndicele Dezvoltării Umane furnizează o radiografie completă anivelului de dezvoltare umană în ările lumii, o apreciere globală aprogresului și diferitelor strategii ce au fost urmate de către state pentrurealizarea bunăstării umane.Având în vedere aceste componente ale indicelui dezvoltariiumane (HDI), Romania are un indice de 0.767 și se situează pe locul 50 din169 de ări. Evolu reștere de 12% saude o creștere anuală de 0.5%, de la 0,688 în 1990 la 0,767 în 2010.Deasemenea, studiul surprinde și alte aspecte, precum: procentajulreprezentării femeilor în parlamentul României ( 10%), iar 84% dintrefemeile adulte au absolvit un liceu sau o facultate, comparativ cu 91%dintre bărba100.000 de nașteri, iar rata de fertilitate în rândul adolescentelor este de31 la mie. Participarea femeilor pe pia mparacu 715 pentru bărbaÎn topul raportului HDI se află ări precum Norvegia, Australia șiNoua Zeelandă. Statele Unite ale Americii se află pe locul 4, Germania pe10, iar Fran ălalt capăt al clasamentului se situează înacest an Niger, Republica Democrată Congo și Zimbabwe.Ce este de făcut la nivel mondial? Care sunt opțiunile pentru

„a îmbunătăți” cifrele din raport ?Alocarea resurselor în cadrul noilor modele ale dezvoltării umaneviabile trebuie să ţină seama, într-o mare măsură, de indivizi şi de mediulnatural, deoarece aceasta este simultan naţională şi internaţională şi


tocmai această viziune globală asupra dezvoltării umane reprezintă o altătrăsătură a conceptului de dezvoltare economică viabilă. Ea demonstreazăcă, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, trebuie create noi modele şiconcepte de dezvoltare, respectiv:• utilizarea de noi modele ale dezvoltării durabile, care să se articuleze înjurul trebuinţelor oamenilor, pentru a nu marginaliza grupuri sau indivizişi a crea cadrul necesar pentru a investi în potenţialul uman;• elaborarea şi înfăptuirea unui nou concept de securitate, ca securitate aoamenilor, nu numai a statelor, o securitate asigurată de dezvoltareaumană, nu a armelor, respectiv o securitate alimentară, a locurilor demuncă şi a mediului, o securitate a alianţelor regionale economice şipentru pace, nu militară, deoarece este cunoscut faptul că: „a poluaechivalează cu o agresiune, pentru că ea privează pe alţii de bucuria pecare le-o conferă folosinţa în mod liber a drepturilor deproprietate”(Lapage H, La nouvelle economie industrielle, Hachette, Paris,1990);• înfăptuirea unui parteneriat între stat şi piaţa potrivit căruia populaţiileşi nu statul să orienteze piaţa;• crearea de noi forme de cooperare internaţională, care să ţină seama denevoile reale ale oamenilor şi mai puţin de interesele politice, militare alestatelor. Instituţiile internaţionale trebuie să asigure o mai bună integrarea diversităţii nivelurilor de dezvoltare umană, punând accent pesecuritatea umană, cuplată cu dezvoltarea durabilă;• promovarea progresului economic printr-o mai judicioasă repartizare arezultatelor creşterii, pentru eliminarea disparităţilor (Todoro, 1997);• ridicarea standardului de viaţă prin creşterea generală a veniturilor,asigurarea unui nivel cât mai înalt de ocupare a forţei de muncă, oeducaţie şi un mai mare acces la valorile culturale şi umane;• extinderea gamei de alegeri economice şi sociale, atât pentru indivizi, câtşi pentru naţiune;• îmbunătăţirea performanţelor factorilor de producţie şi a producţieiînsăşi;


• ameliorarea instituţiilor şi înnoirea permanentă a cunoştinţelor;Îndreptând atenţia spre crearea unei noi societăţi, o societate aoamenilor pentru oameni, dezvoltarea umană cuplată cu dezvoltareadurabilă apare ca un concept generos.A rămas de soluţionat partea cea mai grea a problemei: resurselenecesare pentru a crea o nouă societate.Sunt numeroase probleme care încă nu şi-au găsit răspunsul.În concluzie, vor prevala, cu adevărat, interesele umane faţă decele militar-strategice, interesele oamenilor care trăiesc în subdezvoltare,într-o luptă continuă pentru supravieţuire faţă de interesele popoarelordezvoltate, securitatea umană faţă de securitatea bazată pe arme? Vorreuşi cei îngrijoraţi de nenorocirea celor săraci să promoveze măsuri caresă se refere direct la consolidarea capacităţii acestora de a-şi satisfacenevoile lor fundamentale şi nu la scutiri de impozite pentru cei bogaţi?Vasile Anton, anul II, Statistică și Previziuni Economice



Steve Jobs,omul din

spatele afaceriiApple


Steve Jobs,omul din

spatele afaceriiApple

"Reamintindu-mi mereu că voi muri curând este cea mai bună cale care mi-a fost dată să mă ajute să fac marile alegeri din viaţa mea. Şi asta pentru căaproape totul: speranţele, mândria, toate spaimele faţă de greutăţi saueşecuri - toate acestea pălesc ȋn faţa morţii şi rămâne doar ceea ce este maiimportant. Să îţi reaminteşti că vei muri este cea mai bună cale pe care eu ocunosc pentru a evita capcana de a gândi că aş avea ceva vreodată depierdut. Suntem deja dezbrăcaţi în această viaţă. Nu avem niciun motiv sănu ne urmăm glasul inimii... Rămâneţi flămânzi! Rămâneţi nebuni!".Acestea au fost cuvintele lui Steve Jobs spuse cu ocaziaceremoniei începutului de an la Universitatea din Standford în anul 2005,Deşi a fost depistat în anul 2004 cu cancer pancreatic, Steve nu a renunţat.Pasiunea pentru tehnologie ări importantecompaniei l-a determinat pe acesta să lupte cu boala cruntă, însă în acestan totul s-a sfârșit.Steve Jobs poate fi considerat unul dintre oamenii de afaceriimportan ă cum a început totul?Steve Jobs și-a început cariera ca tehnician la firma Atari, undeîmpreună cu Steve Wozniak, a reunumărul cipurilor din cadrul unui dispozitiv, o realizare importantă acelor doi. Acest prim pas al lui Steve Jobs spre inovaaltul mult mai important ă cuWozniak și Ronald Wayne compania Apple în anul 1976.Primele produse vândute au fost plăcile de bază concepute deWoznik denumite Apple. Cel de-al doilea produs îmbunătăApple 2, a plasat compania pe primul loc în anul 1978, vânzările atingândcifra de 300 de milioane de dolari, iar succesul de care se bucuraufondatorii companiei a continuat cu lansarea unui nou produsrevolu calculatorul Macintosh, primul calculator dedimensiuni mici, cu interfa ă grafică pentru utilizator.Anul 1985 i-a adus lui Steve Jobs schimbări importante din punctde vedere profesional, an în care a renun ăunor dispute interne, însă și-a continuat visul de a aduce realizăriimportante domeniului informatic, astfel că înfiin ă pe cont propriucompania NeXT Computer, amintind că principale produse tehnologiceNeXTcube, NeXTMail și NEXTSTEP/Intel, punându-se accent pe sistemesoftware inovative.Ȋn 1996, Steve revine la conducerea Apple iar deciziile lui sedovediseră benefice pentru întreprindere, urmând mai apoi lansarea


computerului iMac, care de asemenea s-a vândut foarte bine pe pia ă, lafel ca și celelalte produse Apple.În ultimii ani, compania s-a dezvoltat, introducând șiîmbunătă -adecis introducerea iPhone-ului, iPod, și dispozitiv de internet. Stimulândîn același timp inovarea, Jobs le reamintește angaja ăi de " navaadevăraților artiști", această metaforă însemnând că livrarea la timp aproduselor este la fel de importantă ca inovarea și design-ul atractiv.Pe data de 24 august 2011, Steve Jobs se retrage de la conducereacompaniei, cu promisiunea de a lucra în continuare la noile proiecteApple, astfel bine cunoscutul iPhone 4S purtând amprenta unui adevăratgeniu al tehnologiei moderne, care a reușit să uimească și să atragă clienfideli de fiecare dată prin personalizarea și ingeniozitatea produselor.Acest ultim proiect al lui Steve s-a lansat pe pia ă în data de 4 octombrie2011, eveniment care a pălit în famoare a doua zi datorită faptului că boala lui se agravase.Ceea ce este de apreciat cu privire la persoana lui Steve Jobs, estefaptul că nu a renun ă în ultimaclipă a vieNoul produs pe care compania dorește să îl introducă pe pia ă deabia în anul 2012 și anume un Iphone5, poartă din nou amprenta lui SteveJobs. Se spune că acesta și-a dedicat timp acestui proiect de la conceperealui și până la design, tocmai de aceea cei de la Apple preconizează vânzăriimportante în ceea ce privește noul produs."Lumea rar vede pe cineva care să aibă un impact profund așa cumSteve l-a avut. Rezultatele sale vor fi resimțite de mai multe generații carevor veni. Pentru aceia dintre noi care au avut norocul să lucreze cu el, a fosto onoare", a declarat Bill Gates, co-fondatorul Microsoft.

Andreea Rus, anul III, Finante și Bănci


Aproape de studenți

Nu de puavut nevoi de sfatul unui cadru didactic, de o lămurile asupra vreunuiaspect sau de o încurajare! Apropiat de studenlor, dl. Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor respectă zicala „oricine va privi peoameni ca și oameni nu poate fi decât bun”.

Vasile Anton: Cu topoveste de via ă, un începutsurprinzător. Cum aperceput dumneavoastrăperioada studenProf. Univ. Dr. Răzvan Nistor:Fără a fi clișeu, consider căstudencea mai frumoasă perioadădin viastudent peste 10 ani, urmândcursurile a două facultăacea perioadă am legat celemai frumoase relaaveam nimic de împăraveam aceleași idealuri, eramomogeni din punct de vedereal motivapreocupărilor. În timpul liber îmi plăcea să fac sport, în special să jocfotbal. Nu am avut restan ărire de n otă de la 9la 10. Într-un fel regret faptul că s-a terminat, dar eu tot student măconsider.Vasile Anton: Visul dvs. în studen ă...?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Ca al fiecărui politehnist care se respectă erasă ajung director. Și s-a împlinit!

Interviuri pagina 13

Vasile Anton: Care crede ă ar fi modelele studenProf. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Cred că fiecare student are unun model. Nu aș putea defini acest aspect, dar cred că studen şi potidentifica idealuri și modele demne de urmat.Vasile Anton: Care ar fi aspectele pozitive și negative ale unui studentFSEGA?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Consider că avem cei mai frumoși și deştepţistuden ă ă. Înpartea cealaltă, a puntelor slabe, cred că studenmotivaVasile Anton: Care sunt planurile FSEGA privind pentru următorii 4-5 ani?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: În continuare este preocuparea pentrucooperare interna ă și legătura cu mediul de afaceri. Dorim să oferimstuden ăVasile Anton: Ce le trasmite ănoștri?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Nu pot decât să le urez mult succes!

Vasile Anton, anul II, Statistică și Previziuni Economice

pagina 14 Interviuri

Vasile Anton: Care crede ă ar fi modelele studenProf. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Cred că fiecare student are unun model. Nu aș putea defini acest aspect, dar cred că studen şi potidentifica idealuri și modele demne de urmat.Vasile Anton: Care ar fi aspectele pozitive și negative ale unui studentFSEGA?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Consider că avem cei mai frumoși și deştepţistuden ă ă. Înpartea cealaltă, a puntelor slabe, cred că studenmotivaVasile Anton: Care sunt planurile FSEGA privind pentru următorii 4-5 ani?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: În continuare este preocuparea pentrucooperare interna ă și legătura cu mediul de afaceri. Dorim să oferimstuden ăVasile Anton: Ce le trasmite ănoștri?Prof. Univ. Dr. Răzvan Nistor: Nu pot decât să le urez mult succes!

Vasile Anton, anul II, Statistică și Previziuni Economice


Lorand Soarez –Szasz”Am început ca și grădinar la o mică firmă din Portugalia și în mai

puțin de 3 ani ani am ajuns să lucrez în cadrul celei mai mari firme debusiness coaching din lume, ca și manager de dezvoltare .” Așa își începeprezentarea Lorand Soares-Szasz, unul dintre cei mai căutaafaceri. Organizator de evenimente caritabile, seminarii, training-uri șimulte alte activită ă acorde un interviu pentrurevista „Studentul-Economist”.Simona Molonfălean: Ce înseamnă business coaching?Lorand Soarez-Szasz: Businesscoaching-ul este foarte similar cucoaching-ul în sport. În sport,antrenorul trage de atlet ca săatingă performan ăsuport când acesta este obosit și îlajută să aplice strategii pe carecompetitorii lui nu-l anticipează.Un antrenor în sport te va face săalergi mai multe ture să lucrezi maimult, chiar când nu ai chef. Unantrenor înume și te ascultă. Un antrenor deafaceri este foarte similar, doar că seconcentrează pe crearea unui businessde succes. El este cel care ajută oameni deafaceri din afaceri mici și medii să îșiîmbunătă ă vânzările,marketingul, managementul,echipa și multe altele. Unantrenor de afaceri la felca și un antrenor de sporte ajută să te concentrezipe „joc”.


Simona Molonfălean: Cui seadresează business coaching-ul?Lorand Soarez-Szasz: Businesscoaching-ul se adreseazăoricărui om de afaceri caredorește să devină maiperformant cu afacerea lui. Eupersonal, mă adresezsegmentului de IMM-uri. Nucontează domeniul de activitate,nici dimensiunea și nicilocalizarea geografică. Încoaching putem să ajutăm oriceom de afaceri să se dezvolte mairapid și mai mult, dacă el estedispus să fie ajutat.Simona Molonfălean: De cecrede ă are nevoie o firmădin România pentru a aveasucces?Lorand Soarez-Szasz: Este oîntrebare care mi se pune foartedes ă muldori un răspuns de zece rânduriîn care să le transmit o formulămagică pe care să o aplice și cucare să aibă succes. Ei bine, nuexistă o astfel de formulămagică. Sunt extrem de multeelemente la care trebuie să fiiatent dacă dorești să ai o afacerede succes. O să amintesc câteva,deși ar fi nevoie de zeci de paginica să putem să zăbovim lafiecare. În primul rând ai nevoiede o viziune. Ce dorești să faci cuafacerea ta? Unde vrei să ajungi?După ce ai viziunea, ai nevoie de

un plan. Ce și cum trebuie să facica să ajungi la viziunea ta? Dupăce ai un plan trebuie să ai grijăsă-timpul. Din punct de vederefinanciar, trebuie să controleziafacerea ta în orice clipă.Trebuie să folosești bugete,raportări, indicatori de cash-flow și profitabilitate. Serviciiletale trebuie să fie bine puse lapunct în așa fel încât să po ăoferi în mod constant calitateacu care i-ai obităi. Ba mai mult, trebuie să fiiîntr-o continuă inovare.Marketingul tău trebuie să fietargetat către segmentul de pia ăcare are capacitate și interespentru a cumpăraprodusele/servicile tale. Fiecarecampanie de marketing trebuiesă o testezi și să o măsori, ca săgăsești aceea campanie carefunc ă cel mai bine.Trebuie să aplici în modconstant strategii noi demarketing și vânzări în așa felîncât afacerea ta să fie într-ocreștere continuă. Fiecare aspectdin afacere trebuie să fiesistematizată. Să existeproceduri pentru fiecare post delucru din firmă. Firma ta sădepindă de sisteme și proceduri,nu de oameni. Trebuie sărecrutezi și să formezi oamenibuni. Trebuie să investești înmod continuu în angaja ăi.Performan ă definea scă


performan ăconstruiești o echipă puternicăîn jurul tău care să lucrezepentru un lider și pentru ocauză... și așa mai departe. Ar fiextrem de multe lucruri deamintit, dar nu este nici timpulnici locul potrivit pentru aceasta.SimonaMolonfălean:Considerao scuzăpentrufalimentele pebandădin ziuade astăzi,sau doarconsecina unuimanagement defectuos?Lorand Soarez-Szasz: Crizafinanciară prin care trecem nueste o consecinmanagement defectuos. Crizafinanciară este o consecin ănaturală a unei perioade decreștere economică cum a fostîntre 2002 și 2008. Indiferentcum ai fi condus afacerea ta,criza financiară ar fi venit.Întrebarea ar fi, cum a afectataceastă criză afacerea ta? Uneleafaceri au intrat în faliment și

altele au crescut și mai mult. Dece? Diferenmanagementul pe timp de criză.Unii au știut să se adapteze laaceste vremuribra ăpentru scăderile în vânzări.Criza economică a adus cu ea șilucruri pozitive. Una din ele este

tocmai acest fenomen de„falimente pe bandă”. S-a făcutcură ă. Muldeschis o afacere pentru că auvăzut că la vecinul lor le mergeabine. Criza le-a arătat că nu estesuficient să conduci o afacere„după ureche”. Cei care au trecutde această criză au devenit maiputernici și la următoareacreștere economică ei vorizbândi.Simona Molonfălean: Înperioada sărbătorilor de Paști șide Crăciun i-a


performan ăconstruiești o echipă puternicăîn jurul tău care să lucrezepentru un lider și pentru ocauză... și așa mai departe. Ar fiextrem de multe lucruri deamintit, dar nu este nici timpulnici locul potrivit pentru aceasta.SimonaMolonfălean:Considerao scuzăpentrufalimentele pebandădin ziuade astăzi,sau doarconsecina unuimanagement defectuos?Lorand Soarez-Szasz: Crizafinanciară prin care trecem nueste o consecinmanagement defectuos. Crizafinanciară este o consecin ănaturală a unei perioade decreștere economică cum a fostîntre 2002 și 2008. Indiferentcum ai fi condus afacerea ta,criza financiară ar fi venit.Întrebarea ar fi, cum a afectataceastă criză afacerea ta? Uneleafaceri au intrat în faliment și

altele au crescut și mai mult. Dece? Diferenmanagementul pe timp de criză.Unii au știut să se adapteze laaceste vremuribra ăpentru scăderile în vânzări.Criza economică a adus cu ea șilucruri pozitive. Una din ele este

tocmai acest fenomen de„falimente pe bandă”. S-a făcutcură ă. Muldeschis o afacere pentru că auvăzut că la vecinul lor le mergeabine. Criza le-a arătat că nu estesuficient să conduci o afacere„după ureche”. Cei care au trecutde această criză au devenit maiputernici și la următoareacreștere economică ei vorizbândi.Simona Molonfălean: Înperioada sărbătorilor de Paști șide Crăciun i-a


întreprinzătorii clujeni și nunumai cu diferite ac iunicaritabile. Avepentru Crăciunul acesta?Lorand Soarez-Szasz: Am fostfoarte multumiobaproape gratuite” și desigurdorim să continuăm. Anul acestade Crăciun ne-am propus săorganizăm ceva diferit și ineditîn același timp, dar nu vreau săstric surpriza. Ve lii încurând.Simona Molonfălean: În cemăsură crede ă ar ajuta unuistudent participarea la untraining de-al dumneavostră?Lorand Soarez – Szasz: În primulrând pentru că training-urile

mele sunt construite pe bazaexperienlucru le va da o perspectivăpractică a lucrurilor. În al doilearând, sunt muldoresc să își deschidă o afaceresau să conducă o afacere. Oarenu este mai bine să înveexperientrebuie evitat, în loc să intre înafacere și să înve„try and error”. Trebuie săcontinui să investești încreșterea ta personală șiprofesională toată viaSimona Molonfălean, anul III, Finanțe

și Bănci


Muzica – pasiunea unui tânăreconomistEcoul balului de anul trecut se mai păstrează încă. Un subiectdiscutat cu interes este prezen ărului care a uimit publicul cu vocea șitalentul său. Poate vă întrebaFSEGA. Ei bine, tânăra speran ă a muzicii a acceptat să răspundă la câtevaîntrebări.

Ruxandra Maria: De ce ai ales marketing în cadrulEconomice de la UBB?Cătălin Ovidiu Marian: Am ales marketing deoarece mi s-a părutceva interesant, mai diferit, ceva ce credeam la început și cred încontinuare că-mi poate aduce satisfacsă vin la Facultatea deGestiunea Afacerilormi-a venit în clasa a XI-a, când după orele deeconomie din liceu amrămas fascinat de ideeade promovare a unuiprodus și de mijloaceleprin care se poate faceacest lucru, dar maiales de procesul decrea ă în spateleacestei promovări. Îmiplace să fiu creativ șicred că asta mă poateajuta într-o viitoarecarieră în marketing.Ruxandra

Maria: Cum a apărutpasiunea ta pentrumuzică?


Muzica – pasiunea unui tânăreconomistEcoul balului de anul trecut se mai păstrează încă. Un subiectdiscutat cu interes este prezen ărului care a uimit publicul cu vocea șitalentul său. Poate vă întrebaFSEGA. Ei bine, tânăra speran ă a muzicii a acceptat să răspundă la câtevaîntrebări.

Ruxandra Maria: De ce ai ales marketing în cadrulEconomice de la UBB?Cătălin Ovidiu Marian: Am ales marketing deoarece mi s-a părutceva interesant, mai diferit, ceva ce credeam la început și cred încontinuare că-mi poate aduce satisfacsă vin la Facultatea deGestiunea Afacerilormi-a venit în clasa a XI-a, când după orele deeconomie din liceu amrămas fascinat de ideeade promovare a unuiprodus și de mijloaceleprin care se poate faceacest lucru, dar maiales de procesul decrea ă în spateleacestei promovări. Îmiplace să fiu creativ șicred că asta mă poateajuta într-o viitoarecarieră în marketing.Ruxandra

Maria: Cum a apărutpasiunea ta pentrumuzică?


Cătălin Ovidiu Marian Sincer nu știu cum a apărut această pasiunedeoarece cânt de la 2 ani. Probabil că dragostea pentru muzică este omoștenire de la părin -a transmis la mine într-un modmai accentuat. Spun asta pentru că, fa ă de ceilalmele, pentru mine muzica nueste doar acel lucru cu care îmiocup timpul liber, ci este unmod de via ă, e parte din mine.Atunci când cânt mă simtspecial, fericit iar scena e loculunde pot să spun că sunt înlargul meu. De aceea, de mic amparticipat la multe concursuride interpretare unde am luatdiverse premii și am învă ăcânt la instrumente muzicaleprecum pianul sau chitara.Ruxandra Maria: Cumse îmbină cele două?Cătălin Ovidiu MarianDupă părerea mea, cele două seîmbină foarte bine una cucealaltă. Eu cred că atâtmarketingul cât și muzicaînseamnă creativitate. Ca să faci o treabă bună în aceste domenii trebuiesă fii creativ, să ai imagina ă vii întotdeauna cu idei noi și inedite. Oreclamă bună e ca o piesă frumoasă. Cu cât reușește să atragă mai multaten ă devină un „hit”.Deci, pot să spun că e o mare asemănare între aceste domenii.

Ruxandra Maria: Carieră în marketing sau din muzică?Cătălin Ovidiu Marian Este foarte greu să te lansezi în muzică. Ainevoie de mul ă în viitorvoi continua cu marketing-ul, cu studiile în domeniul economiei, muzicaurmând să râmână doar o pasiune. Dar dacă voi avea vreo oportunitate sămă realizez ă voi fi pregătit să fac fa ă și pe acestplan.

Ruxandra Maria, anul III, Marketing


Cătălin Ovidiu Marian Sincer nu știu cum a apărut această pasiunedeoarece cânt de la 2 ani. Probabil că dragostea pentru muzică este omoștenire de la părin -a transmis la mine într-un modmai accentuat. Spun asta pentru că, fa ă de ceilalmele, pentru mine muzica nueste doar acel lucru cu care îmiocup timpul liber, ci este unmod de via ă, e parte din mine.Atunci când cânt mă simtspecial, fericit iar scena e loculunde pot să spun că sunt înlargul meu. De aceea, de mic amparticipat la multe concursuride interpretare unde am luatdiverse premii și am învă ăcânt la instrumente muzicaleprecum pianul sau chitara.Ruxandra Maria: Cumse îmbină cele două?Cătălin Ovidiu MarianDupă părerea mea, cele două seîmbină foarte bine una cucealaltă. Eu cred că atâtmarketingul cât și muzicaînseamnă creativitate. Ca să faci o treabă bună în aceste domenii trebuiesă fii creativ, să ai imagina ă vii întotdeauna cu idei noi și inedite. Oreclamă bună e ca o piesă frumoasă. Cu cât reușește să atragă mai multaten ă devină un „hit”.Deci, pot să spun că e o mare asemănare între aceste domenii.

Ruxandra Maria: Carieră în marketing sau din muzică?Cătălin Ovidiu Marian Este foarte greu să te lansezi în muzică. Ainevoie de mul ă în viitorvoi continua cu marketing-ul, cu studiile în domeniul economiei, muzicaurmând să râmână doar o pasiune. Dar dacă voi avea vreo oportunitate sămă realizez ă voi fi pregătit să fac fa ă și pe acestplan.



Experiența School for Startups România 2011Într-o zi mi-am pus semne de întrebare privind începerea uneiafaceri proprii: De unde să încep? Este ideea mea destul de bună? Aș fi eucapabil(ă) să o implementez? Poate cineva să îmi răspundă la toate acesteîntrebări? Pot răspunsurile lor să servească drept posibile soluții laproblemele mele? Poate cineva să mă învețe ce trebuie să fac?Am dat întâmplător de un anun -operspectivă cu totul nouă acest concept. Doi oameni de afaceri de succesvin după București și la Cluj să demontreze că antreprenoriatul poate fiînvă ă po ă înve ă - ă cutotul diferit de opiniile împărtă ne.Și am început să caut informaștiam de la “Arena leilor”, de unde îmi lăsase impresia de om deștept,ra ă în gândire, tranșant uneori, dar întotdeauna cu o viziuneclară asupra lucrurilor. Despre carismaticul Doug Richard urma să aflumai multe de la întâlnirile live.Ca o scurtă prezentare, School for Startups se desfășoară peparcursul unui an în care au loc bootcamp-urile live de câte două zileconsecutive, video-conferin live lunar, plus căîntreagă bibliotecă cu articole și cărde rezolvat pe parcurs te ajută să î ăspunzi singur la toate întrebărilecaracteristice neini ă v ezi că prin câtevainforma ă reușești singur să faci lumină în mintea ta.echipă extrem de profesionistă de doctoranzi de la UniversitateaCambridge, care î arată unde s-au strecurat mici greșeli înanaliza ta, unde e necesar să îmbunătăgândit de tine, dar și cum e cel mai simplu să faci acestlucru. Concret, ca să în seamănă deloc cu cele cucare eram obișnuiîn liceu, cimintea la

Comunicare și dezvoltare personală pagina 21

contribu ă unui plan de afaceri pe care Doug ni l -a propus înprimul seminar și care are la bază o structură bine organizată pe cele 20întrebări magice care spune el, că te ajută să construiești totul în moduloptim. Am fost absolut încântată când, pe lângă acele cuvinte dinainteasemnelor de întrebare pe care vi le-am prezentat mai sus, am mai găsit șialtele, ca de exemplu : De ce ai fi tu mai bun(ă) decât concurența? Poateconcurența să te ajungă din urmă? La ce anume vei excela? La ce vor excelaceilalți oameni din echipa ta? Ce te face un antreprenor de succes?Dacă mă ve ă voi spunesimplu: mi-a schimbat în mare parte optica despre afaceri, ele au reușit să-mi arate că a dezvolta un business poate fi un job pentru mine, că nu enimic foarte complicat, mai ales dacă gândirea ta e una logică, dacă eșticapabil să fii deschis, să privești lucrurile în ansamblu și să nu te limitezi laa vedea muntele din fasucces, tu trebuie să reușeștisă vizualizezi ce este dupăacesta și mai ales să nu teoprești cum dai de el. Dacă nuștii cum ai putea să ajungidincolo, încearcă să cumuleziexperien ă ar fi ea (pentru că oricât e, contează mai multdecât crezi la început) cu ce -au povestit ceilal aici leplace să spună că greșelile prezentate de cei doi au fost cele mai puterniceînvă ăminte pe care le-au cules de la School for Startups.A lua parte la această școală de antreprenoriat cu totul inovatoarea însemnat pentru mine posibilitatea uluitoare de a învăde la două persoane care din aceasta trăiesc, care au cunoscut culmileînalte ale succesului într-o lume dură căreia nu to ă. Pentrucă pe de o parte am putut să aflu din greșelile dragonului (în MareaBritanie, “Dragon’s Dean” este emisiunea echivalentă “Arenei Leilor” dinRomânia) și să fiu conectată la realitatea mediului românesc de afaceri, înmaniera perfect realistă specifică lui Marius Ghenea.În 2012, programul se anun ă a se dezvolta încă și mai mu lt, așacă nu uita să aplici!


pagina 22 Comunicare și dezvoltare personală

Portret de voluntar

De multe ori vezi persoane,poate doar o singură dată în via ă, carete inspiră, îîncurajează. Astfel de persoane îzâmbesc, te salută și încearcă să tesus ă în ceea ce faci. Dincolo de faptulcă te spirijină, stârnesc în tine dorinde a fi ca ei: calm, vesel și descurcăreÎntr-un astfel de tipar seîncadrează Alex Vis, cunoscut demajoritatea ca fiind senatorulstudenStudenmulte ori a cteleacestei organiza -aîntrebat cine stă în spatele ei.Unul dintre aceștia este Alex. Elsus tăOSE și încearcă să se implice cât demult poate. De la a propune un proiect până la a primi feed-back-ul suntfoarte mul ără susapare Alex! Nu doar ca președinte ci și ca persoană care trebuie săcoordoneze activitatea organizaDe multe ori ave ă vede urile facultăgrăbit cu o agendă în mână care pare a pierde trenul, acela sigur este Alex.La un moment dat declara că nu-i place să întârzie, iar mai încolo spuneacu sinceritate că „nu pot să nu întârzii”.Vasile Anton, anul II, Statistică și Previziuni Economice

pagina 24 Comunicare și dezvoltare personală

Zurich- o parte dinperfecțiunea elvețiană

Nu de pu spunându-se despre Elve ă ar fiperfectă, în care totul merge bine, în care oamenii sunt ordonasunt respectate și nivelul de trai este mult superior celui pe care suntemobi ă îl vedem în jurul nostru în România. Mijlocul lui a ugust 2011mi-a dat ocazia să văd pe pielea mea dacă brand-ul de ă pe care Elveși l-a construit este într-adevăr la standardele despre care se vorbește.Aici nu ai cum să te pierzi. Aici nimic nu întârzie. Aici ătoate informa p, de fapt chiar înainte de a te întreba vei vedeaun anun ă te ajute.Cum ieși din avion, te ia un autobus să te ducă de pe pistă, spreclădirea hotelului. Nimic neobișnuit până acum. Doar se întâmplă peste tot

Timp liber pagina 25

Zurich- o parte dinperfecțiunea elvețiană

Nu de pu spunându-se despre Elve ă ar fiperfectă, în care totul merge bine, în care oamenii sunt ordonasunt respectate și nivelul de trai este mult superior celui pe care suntemobi ă îl vedem în jurul nostru în România. Mijlocul lui a ugust 2011mi-a dat ocazia să văd pe pielea mea dacă brand-ul de ă pe care Elveși l-a construit este într-adevăr la standardele despre care se vorbește.Aici nu ai cum să te pierzi. Aici nimic nu întârzie. Aici ătoate informa p, de fapt chiar înainte de a te întreba vei vedeaun anun ă te ajute.Cum ieși din avion, te ia un autobus să te ducă de pe pistă, spreclădirea hotelului. Nimic neobișnuit până acum. Doar se întâmplă peste tot


în lume. Dar atunci când te urci în autobuz și vezi un ecran pe care suntmarcate două sta ă bun venit și te informează că dacăZurich-ul e destina ă, prima sta ă cobori;în schimb, dacă ești călător în tranzit, cea de -a doua ă. Când teapropii de prima sta ăședere plăcută în Elve ă nici remen ă dacăești dintre cei care călătoresc mai departe din acest aeroport, te roagă săa ă la următoarea sta ă îecranul din fa ă să se învârtă bagajele, te anun ă cămai sunt 6 minute până încep să vină bagajele cursei tale. Ce urmează? Săte îndrep ă se lăudau că te va aștepta unmicrobus să- ă transferul și dacă aveai anumite îndoieli când ai cititasta pe site, faptul că vezi imediat un indicator cu sta ă mașinilorpentru transferul la locul de cazare, te face să te gandești : “Hei! Deja eperfectă Elvetrebuie să a ă pe 4 stâlpi diferihoteluri.Experien ă un paragraf distict. În spatele tejgheleistau recep olizând limbile încare te pot servi. Pentru cameră primești o cartelă de acces, lucru pe caremul -am mai experimentat. Însă aici trebuie să o treci printr-un cititorde astfel de cartele, ce se aseamănă cu cele din supermarket-urisă te duci direct la etajul la care ești cazat. Acesta e practic modul de

pagina 26 Timp liber


în lume. Dar atunci când te urci în autobuz și vezi un ecran pe care suntmarcate două sta ă bun venit și te informează că dacăZurich-ul e destina ă, prima sta ă cobori;în schimb, dacă ești călător în tranzit, cea de -a doua ă. Când teapropii de prima sta ăședere plăcută în Elve ă nici remen ă dacăești dintre cei care călătoresc mai departe din acest aeroport, te roagă săa ă la următoarea sta ă îecranul din fa ă să se învârtă bagajele, te anun ă cămai sunt 6 minute până încep să vină bagajele cursei tale. Ce urmează? Săte îndrep ă se lăudau că te va aștepta unmicrobus să- ă transferul și dacă aveai anumite îndoieli când ai cititasta pe site, faptul că vezi imediat un indicator cu sta ă mașinilorpentru transferul la locul de cazare, te face să te gandești : “Hei! Deja eperfectă Elvetrebuie să a ă pe 4 stâlpi diferihoteluri.Experien ă un paragraf distict. În spatele tejgheleistau recep olizând limbile încare te pot servi. Pentru cameră primești o cartelă de acces, lucru pe caremul -am mai experimentat. Însă aici trebuie să o treci printr-un cititorde astfel de cartele, ce se aseamănă cu cele din supermarket-urisă te duci direct la etajul la care ești cazat. Acesta e practic modul de



activare a liftului.Eu am avut ocazia să fiu și turist și localnic în același timp pentru că amales că călătoresc cu mijloacele de transport în comun. Nici cu ele nu preaai cum să te încurci. Indicatoare, hăr î

arată peste câte minute vine următorul tren/tramvai/autobus sunt pestetot. În mijlocul de transport în sine ai un ecran pe care sunt indicatesta ă, precum și nodurile, respectiv mijloacele d e transportpe care le po lni acolo și programul acestora. Ca o curiozitate, sespune că tramvaiele de aici sunt cele mai silenDeoareca când spui Elveciocolată în cele mai multe cazuri, acestea am încercat să le acopăr și eu înscurta mea vizită la Zurich. În acest oraș a cărei popula ășeștepe cea a Clujului, se află cel mai mare ceas, montat pe o biserică. Deși sespune că elvese înal ă din loc în loc turlele diferitor biserici și bineînteles că ma joritateaau și un ceas. Stând pe o terasă care î i permite să ai o panoramă superbă aorașului, la ora 18 și câteva minute auzi în surdină cum încet bat clopoteleuneia dintre turle. Apoi mai auzi una și tot așa până toate își acordăsunetele și formează o melodie. Sentimentul e superb, acest mic concert


activare a liftului.Eu am avut ocazia să fiu și turist și localnic în același timp pentru că amales că călătoresc cu mijloacele de transport în comun. Nici cu ele nu preaai cum să te încurci. Indicatoare, hăr î

arată peste câte minute vine următorul tren/tramvai/autobus sunt pestetot. În mijlocul de transport în sine ai un ecran pe care sunt indicatesta ă, precum și nodurile, respectiv mijloacele d e transportpe care le po lni acolo și programul acestora. Ca o curiozitate, sespune că tramvaiele de aici sunt cele mai silenDeoareca când spui Elveciocolată în cele mai multe cazuri, acestea am încercat să le acopăr și eu înscurta mea vizită la Zurich. În acest oraș a cărei popula ășeștepe cea a Clujului, se află cel mai mare ceas, montat pe o biserică. Deși sespune că elvese înal ă din loc în loc turlele diferitor biserici și bineînteles că ma joritateaau și un ceas. Stând pe o terasă care î i permite să ai o panoramă superbă aorașului, la ora 18 și câteva minute auzi în surdină cum încet bat clopoteleuneia dintre turle. Apoi mai auzi una și tot așa până toate își acordăsunetele și formează o melodie. Sentimentul e superb, acest mic concert


putându-se auzi în tot orașul, iar liniștea pare să - -oarmonie perfectă.Cât despre ciocolată, nu numai iubitorii ei ar fi încântamagazinul Sprungli, al fabricii de ciocolată din apropierea Zurich-ului. Aicipo ăsi toate tipurile de ciocolată la care visezi, culorile î dă ochii,alb, negru și maroniul sunt completate de o serie întreagă de nuanele, specifice ciocolatei, mai multe decât -ai imaginat vreodată că există.La toate se adaugă culorile fructelor, a mar fisticului, a nucilorși a alunelor, a boabelor de cafea și lista poate continua mult și bine, doarcă memoria mea nu a fost capabilă să le re ă pe toate, atât de multe sunt.Am îndrăznit să îmi cumpăr câteva praline și trufe, ce mi-au fost ambalatefrumos într-o cutiu ă, separate printr-o folie transparentă, legate cu ofundi ă de saten maro pe care se afla scris cu caractere argintii catifelatenumele brandului.Dacă ar fi să aleg un cuvânt care să definească cel mai bine aceastăexcursie, acesta ar fi “fascinant”, pe lângă faptul că e acea unicitate alucrurilor simple, nimic strident, totul perfect. Mult mai mult decât poatecredeai că ai nevoie, dar oferit într-un mod în care să nu- ă prea multși să fii satisfăcut în modul cel mai exemplar. Acesta e Zurich-ul. Vizita -ldacă vi se oferă șansa. Nu e ceva ce se poate rata și consider că trebuieadăugat pe acea listă cu lucruri de făcut odată în via ă!Ruxandra Maria, anul III, Marketing


Liber sau constrâns?Ce înseamnă pentru un student obişnuit timpul său liber? Suntmulte răspunsuri care probabil vă trec prin minte şi desigur, aţi spune căsunt multe lucruri de realizat într-un timp atât de scurt. Totuşi, mulţidintre noi alegem să ni-l petrecem în moduri diferite pentru că, nu-i aşa,suntem persoane unice cu personalităţi şi viziuni distincte.De cele mai multe ori decidem în funcţie de priorităţile şiinteresele noastre, dar într-un final tindem să ne îndreptăm spreminimizarea propriului nostru timp liber în detrimentul acumulării câtmai rapide a unor părţi financiare care până la urmă nu se concretizeazăîn amintiri frumoase şi care ţin o veşnicie ci într-un continuu stres careparcă nu mai are sfârşit. Desigur, atitudinea noastră se schimbă şi eaextrem de repede datorându-se în mare măsură deciziilor luate în pripităsau din cauză că, ajungem să ne axăm doar asupra unor obiective caretrebuie neapărat îndeplinite fără să mai avem parte de o oază de linişteşi relaxare.Din acest punct de vedere, o întrebare se iveşte la orizont şianume, de ce studenţii în ziua de azi aleg partea materială în locul părţiispirituale? Observ pe zi ce trece, că tot mai puţine persoane citesc cărţi,merg la teatru , îşi cumpără reviste de specialitate, uită de fapt să-şiîmbunătăţească cunoştinţele. Ştim cu toţii că dorim să ne perfecţionămcontinuu pentru a atinge culmile cele mai înalte din cariera noastră, să fimcei mai buni în domeniul nostru, dar să nu uităm că niciodată nu e preatârziu pentru o mică pauză într-un loc fie el mic sau mare pentru a puteacomunica cu noi înşine şi pentru a reflecta asupra noastră. Cu toateacestea, timpul liber trebuie planificat în aşa fel încât câştigul nostru să fieunul cât se poate de meritat.


Un alt răspuns just la întrebare ar putea fi practicarea unui sportunde în mod evident se îmbină distracţia cu gândirea activă a jucătoruluiîn aşa fel încât să se nască un sentiment de reuşită iar aprecierile celor dinjur să crească.De asemenea, să nu uităm de voluntariat care continuă săcrească în rândul studenţilor. Acest lucru se întâmpla deoarece avemoportunitatea de a face cunoştinţă cu câteva experienţe demne de luat înconsiderare în viitoarea noatra carieră profesională, e apreciat deangajatori şi bineînţeles, ne ajută să ne descoperim pe noi înşine, să nedăm seama ce profesie ni se potriveşte şi nu în ultimul rând descoperimce înseamnă să fii organizator de evenimente extra-școlare.O consecinţă directă asupra minimizării timpului liber pare să fieimplicaţiile tehnologice în rândul tinerilor. Preferăm să utilizăm reţelelede socializare doar fiindcă sunt cele mai comode şi ne binedispun, dar decele mai multe ori greşim când alegem această variantă pentru că s-arputea ca în acest moment un eveniment special - târg de carte - să aibă loc.Pe de altă parte, informaţia pe care o recepţionăm e extrem de importantăşi valoroasă, doar că are nevoie de acceptul nostru pentru a putea fiutilizată ca atare. Aşa că, DA-ul trebuie să fie pe lista noastră principală!Învăţăm din experienţe iar timpul liber ne lasă să cântărim unelesituaţii şi să tragem concluzii obiective astfel încât să nu repetăm aceleaşigreşeli nedorite. De asemenea, el ne lasă să alegem ce considerăm noi că ede cuviinţă pentru a învăţa ceva nou şi util. Totuşi, timpul nostru liberpoate fi rănit dacă noi nu avem grijă de modul în care putem să-lîntrebuinţăm.Așadar, timpul liber e asemenea unei pietre preţioase care trebuieşlefuită pentru a prinde culoare şi strălucire iar acest lucru se poaterealiza doar cu ajutorul alegerilor noastre, care în mod cert trebuie săoscileze de la bune spre excelente.Construieşte-ţi viitorul cu ajutorul timpului liber!Mihaela Chereji, anul III, Afaceri Internaţionale


O companie care afirmă că ia înserios ideile noi e o firmă caretrebuie să ţină seama de gândireaangajaţilor. Reciproc, dacă văd căsunt luaţi în considerare, şi aceştiavor ţine cont de problemele firmei.De ce e important ca angajaţilor să lepese de ceea ce nu merge la locul lorde muncă? Pentru că, de cele maimulte ori, tocmai ei pot găsi cel maiuşor soluţiile.Cartea de fa ă prezintă un model deprogram corporatist, structurat peetape – de la inspirarea până laimplementarea ideilor. Metodeleautorului descriu felul în care se poate crea un mediu de lucru care săstimuleze generarea de idei noi, să faciliteze drumul acestora sprenivelurile ierarhice superioare şi să concretizeze aplicarea lor în munca dezi cu zi. Teoriile autorilor se fundamentează pe cercetarea a 300 deorganizaţii din 17 ţări. Volumul "Ideilenu costă" conţine observaţiiremarcabile, precum: „ideile se înăbuşăîn faşă, dacă promotorul lor se gândeştemai mult la recompense decât laaplicarea ideii în sine” sau „ideilemărunte, aparent nesemnificative, suntmai valoroase decât ideile măreţe,pentru că cele mici sunt destinateîmbunătăţirii continue a unui lucru caredeja funcţionează, spre deosebire decele care vor să revoluţioneze munca şicare sunt mai greu aplicabile”.Literatura economică fundamentată pecercetări de piaţă şi analize statisticerecunoaşte de multă vreme faptul că învârful piramidei succesului se aflăcompaniile care pun preţ pe ideileangajaţilor.


„Foarte puţinioameni îşi dau seama cănatura banilor s-aschimbat profund înultimele trei secole şi căau devenit un instrumentpolitic utilizat pentru acentraliza puterea, aconcentra averea şi asubmina guvernuldemocratic”, spuneThomas H. Greco Jr.Civilizaţia trece înprezent printr-omegacriză ascendentă şimultidimensională.Există o serie întreagăde tendinţe despre carelogica elementarăafirmă că nu mai potcontinua să se manifesteneîngrădit: inegalitateaeconomică dintre ţări,erodarea principiilordemocratice, alienareasocială, schimbărileclimatice, spoliereamediului natural,creşterea populaţiei şiineficienţa instituţiilor naţionale şi internaţionale. Toate acestea, deoareceomenirea a înregistrat o creştere exponenţială, care a mers prea departe şis-a produs prea repede.


Dorinţa de îmbogăţire rapidă, setea de putere, slăbiciunea pentrufemeile frumoase, orgoliul nemăsurat... sunt doar câteva dintre cauzeleizbucnirii unor scandaluri celebre. De ce ne fascinează ele? Din simplăcuriozitate, dinîncercarea de aînţelege naturaumană sau, pur şisimplu, dinsatisfacţiameschină de avedea că şi ceimari pot greşi?...Pentru că totisuntem interesa ide afacereaWatergate, deBiroul Oval al luiClinton şi alMonicăi Lewinskisau de nebănuitaviaţă intimă a luiCeaikovski, pescurt, de marilescandaluri aleistoriei. Poveştilede culise,reacţiilepersonajelorimplicate,consecin elefiecărui scandal,toate suntanalizateamănunţit şi binedocumentat înpaginile acesteicărţi fascinante.


Ghid Studențesc!De multe ori ai nevoie de o informa ănunt, o lămurire șinu știi unde să întrebi sau ce să cau ăstudentule, am pus cap la cap câteva idei și sfaturi care sperăm să te ajutecât mai mult în perioada studenAnul universitar are 60 de credite, câte 30 de credite fiecaresemestru. Pentru a promova anul trebuie să obpe an. Fiecărei materii i se asociază un număr de credite, între 0 și 6credite, în func a lor în cadrul facultăo disciplină este recomandat ca la începutul semestrului să participi atât laprimul curs câtprezenta cum se va desfășura activitatea de parcursul semestrului și careva fi modul de notare. Anul universitar are două sesiuni de examinare șicâte o sesiune de examinare la sfârșitul fiecărui semestru. Media din


sesiune se calculează ca medie ponderată a notei de la fiecare disciplină,cu numărul de puncte credit aferente. Pentru a avea o medie mare,încearcă să obmulte credite. Dacă la sfârșitul anului universitar nu ai reușit să acumuleziun număr de 30 de credite, vei fi nevoit să repeDin semestrul al II-lea va trebui să-semestrul următor. Interesează-te la SSI ( Sistemul StudenInforma ă/ specializare/ an șiaflă cât mai multe despre fiecare materie op onală pentru ca să îceva pe placul tău!Studen ă alte activităpetrecut la bibliotecă. Proiecte, eseuri, teme, întrebările fără răspuns aiciau rezolvarea. Dacă nu ai permis, trebuie să- voie de cartea deidentitate și o copie, carnetul de student vizat la zi, o fotografie tip buletinși să plătești o taxă de 25 RON. Dacă ai nelămururi intră pe site-ulbibliotecii FSEGA ( www.econ.ubbcluj.ro ) și afă cât mai multe! Până înanul III va trebui să- ă lucrarea de licen ă va aveanevoie de informa ă.


Nu știu cum să aleg cele mai potrivite cuvinte pentru a descrieatmosfera din cămin. Aici ai ocazia să cunoîmpărtăcina. Aici ai parte de cele mai tari petreceri date din diverse motive. Undemai pui că și regia de cămin este mult mai mică decât alte opcazare. Studen FSEGA au următoarele op ăminele:căminul 3 și 16 din Hașdeu și căminul Economica II.În cadrul UBB sunt 4 tipuri deburse: burse de performanță , care larândul lor sunt pentru performan ăă, sportivă și cultural –artistică. Acest tip de burse se atribuiepe durata a 12 luni consecutive,începând cu anul II de studiu.Obcondi ă de acordarea alteicategorii de burse. Bursa de merit seacordă studensemestrul al II-lea din primul an destudiu. Distribuface propor ărul destudensec ă. Bursa de ajutorsocial se acordă studen ă dinprimul semestru. Pentru ob reaacesteia este necesar să consulregulamentul de burse să să întocmiun dosar cu documentele cerute.Bursele de studiu se acordă în funcde media din ultimul semestru.Un loc aparte îl ocupă burseleErasmus, burse ce presupun studiereala altă universitate timp de unsemestru. Condisunt: studentul să aibă cetăromână, să fi absolvit cel pude studiu, să fie integralist, să posede


un certificat de competen ă lingvistică de circula ă sau înlimba în care se predau cursurile la universitatea parteneră pentru carecandidează, să nu fi beneficiat de calitatea de student Erasmus, cu sau fărăsuport din partea Uniunii Europene și să realizeze un es eu pe o temă dată.Dacă îndeplinești aceste criterii trebuie să urmăreacestă bursă sau pe dite-ul facultăEști student și nu faci voluntariat? Atunci nu ești student pedeplin! În cadrul FSEGA sunt 3 organiza e își desfășoară activitateacu și pentru studen ă la activită( Organiza Asocia Studen Secde Marketing)românesc). Transmite-le feed-back, sprijină-i și, dacă vrei mai mult, intrăși tu în echipa voluntarilor.Câteva recomandări utile: Fii atent la flyerele pe care le primești pe holurile facultăNu le arunca înainte să le citești pentru că s-ar putea săcon ă informa Dacă vrei să- ărești vreo notă după sesiune trebuie sămergi la secretariat și să te programezi pentru examenul demărire. În sesiune, la examene, este de preferat să nu fii doarpunctual, ci să vii cu câteva minute înainte de a intra în sală.Astfel, ai șansa să ocupi un loc strategic. La cursuri nu te baza doar pe suportul de curs, i-apentru că te vor ajuta în sesiune. Pentru orice nelămurire accesează site-ul facultăwww.econ.ubbcluj.ro


Afaceri ciudateNu doar ciudate, dar cât se poate de serioase și foarte profitabile,chiar dacă la început nimeni nu le dădea nici o șansă, uneori nici măcar ceicare le-au avut. Idei de afaceri ciudate au existat, există și cel mai probabilvor exista și în viitor, unii vor fi suficient de curajoși încât să le pună înpractică, iar alscepticism aprimii oameni ce încercau săconstruiască aparate de zbor,computere de mici dimensiuni sau săfacă înconjurul Pământului. Toateastea au fost la vremea lor niște idei

ciudate, la fel este și cazul unoradintre ideile de afaceri ciudateabordate în acest articol.O familie tânără și dornică dea se realiza a pus în 2004 bazele uneiafaceri de transportat animale.Aceasta transportă animale de la uncapăt al lumii la altul, fac testelemedicale și se ocupă de toate formalită în 2010, afacerea le-aadus so ilor O'Brien un venit de circa 4 milioane de dolari.Poli ărbat din New Jersey șipresupune alungarea gâcâini dresa sistente. În 2010, cu oinvesti ie de 3000 de dolari, venitul lui Dave Marks se ridica la circa 2,5milioane de dolari .Cred că este momentul ca și câinele dumneavoastră să poarteochelari de protec ă de doi americani, Ken și Roni.Produsele promovate de aceștia se vând acum cu mare succes în lumeaîntreagă, iar veniturile depășesc 1 milion de dolari.


Dacă avea ă scutecele nu au capacitatea de a atragevenituri din mai multe păr ă ă s-a pus pe roate oafacere ce are ca obiect de activitate crearea și comercializarea unor pungipentru scutece ce permit transportul acestora fără a crea probleme și aocupa mult spa -a lansat în 2004 de către o mamă a treicopii. Compania Christie-ei , Diapees & Wipees, a înregistrat vânzări de180 000$ în anul 2005, și acum are 22 de modele de pungi , care se găsesconline și în boutique-uri, pe întreg globul.Încălzitor de pat! Ideea aparși presupune încălzirea patului înainte cu 5 minute de a ajunge clientul.Pe cât de originală este ideea, pe atât de bănoasă, pentru că, cine nu arvrea să găsească patul cald?Deoarece am rămas și eu fără cuvinte, aș concluziona apelând laun citat: „ideile nu se pot păstra și trebuie făcut ceva cu ele" (Alfred NorthWhitehead).Vasile Anton, an II, Statistică și Previziuni Economice


BancuriUn mic comerciant a fost înspăimântat când a aflat că a fostdeschisă o afacere mult asemănătoare cu cea a lui și, în plus, la intrarea înmagazinul concurentului, era inscrip Cele mai bune oferte”.Comerciantul a fost îngrozit când a văzut că un alt concurent și-a deschisafacerea în același cartier și a ridicat un afiș publicitar și mai mare cumesajul “Cele mai mici prețuri”.Comerciantul stresat s-a gândit pus-a liniștit și a plasat deasupramagazinului său cel mai mare afișpublicitar cu inscrip Intrarea

principală”Cu mul în urmă, unmare producător american deîncăl ăminte a trimis reprezentansăi comerciali în Australia pentru acerceta posibilitatea extinderiivânzărilor în rândurile aborigenilor. După o perioadă de timp,administra de la trimișii săi. Primulscrie: „imposibil de a extinde vânzările aici, aborigenii nu poartăîncălțăminte”. Cel de-al doilea scrie: “Evrica! Oportunități enorme aici deextindere, aborigenii nu au încălțăminte”O cioara ședea sus într-un copac și nu făce a nimic toată ziua. Uniepure, trecând pe alături, a analizat situa -o: „aș putea și eusă stau aici jos și să nu fac nimic?” “Fie cum dorești”, îi răspunse cioara. Așași făcu iepurele. La un moment dat, o vulpe a sărit de după copac și amâncat iepurele.Morala: Ca să po ă nu faci nimic toată ziuă, trebuie să fii foarte, foartesus. - Ce ar însemna de fapt schimbul de idei?- Schimbul de idei este atunci când intri în cabinetul șefului tău cuopinia ta, și ieși de acolo cu opinia lui.


Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	lamthuy
View:	217 times
Download:	1 times

Cuprins - econ. · PDF fileDragi studen Suntem mândri de studenție pentru că...

Documents