Cuprins

Prefata la prima editie (1877) 5Considerate preliminara asupra esentei idealismului,

drept prcfata la editia a treia 7Observatii preliminare: fizica si metafizica 23

Doua puncte de vedere (§ 1). Sursa comuna (§ 2).Metoda si rezultat ale modului de considerare fizic (§ 3).Metoda si rezultat ale modului de considerare metafizic {§ 4).Sinopticul stiintelor(§ 5).Elemente istorice (§ 6).

A, Punctul de vedere empiric:Sistemul fizicii

T. Despre spatiu 27Infinitatea sa (§ 7). Totul este in spatiu (§ 8).

II. Despre timp 27Infinitatea sa (§ 9). Totul este in timp (§ 10).III. Despre materie 27Totul este material; doua dovezi (§ 11).Materia nu poate fi creata si nici anihilata (§ 12).Lumea sau ncsfarsit de mare sau nesfar^it de mica (§ 13).

IV. Despre cauzalitate 28Constanta si variabilitatc {§ 14). Legea cauzalitatii (§ 35).Cauza si factori cauzali (§ 16).Trecere de la efect la cauza, de la cauza la efect; ipoteza si

experiment (§ 17).Doua corolare ale legii cauzalitatii (§ 18).Rejeaua cauzalitatii este fara inceput si fara sfarsit (§ 19).Trei forme ale cauzalitatii: cauza, stimul, motiv (§ 20).

V. Despre fortele naturii 30Legile naturii a priori si a posteriori (§ 21).Grupe de fcnomene si forte ale naturii (§ 22).Fortele naturii, considerate empiric, nu exista (§ 23).Cauzalitatea nu este o punte mtre manifestarile fortei §i forta (§ 24).

243

Tripla misiune a ?tiinlelor empirice In domeniul naturii §i alistoriei (§ 25).

VI. EVIaterialismul drept consecinta a conceptiei empiricedespre lume 31Totul, inclusiv intelectul, este modificarc a materici (§ 26).Deplina dependents a gandirii de creier (§ 27).Respingerca spiritualismului (§ 28).

VII, Dezolarea conceptiei empirice despre lume 33Unde are sj unde nu are dreptate materialismul (§§ 29. 30).

B. Punctul de vedere transcendental:Sistemul metafi/icii

Partea intai a Sistemului Metafizicii:Teoria cunoasterii

I. Privire generala preliminara 34Reprezentari intuitive si abstracte: minle §1 ratiune (§§ 31 - 33).Deosebirea dinlre cunoasterea omeneasca si cea animala (§ 34).Organul fiziologic al mintii, ratiunea (§ 35).Importanta §i pcricolul cunoasterii prin ratiune pentru

metafizica (§ 36).

II. Problema cunoasterii intuitive 36Cum este posibila percep|ia prin simturi? (§ 37).

HI. Lumea este reprezentarea mea 36Unicul adevar neindoielnic. Forma sa la Cartesius (§ 38).Importanta acestui adevar (§ 39). Opozitia contra acestuia (§ 40).

IV. Daca lucrurile in sine sunt asa cum mi le reprczinteu? 38

Voci negative din trecutul indepartat Indian, grec, crestin (§ 41).

V. Elementele reprezentarii a priori §i a posteriori 38Nu exista subieet fara obiect §i nici obiect tara subject (§ 42).Obiect mijlocit $i nemijlocit (§ 43).Lace se limiteaza datele a posteriori a\t cunoasterii (§§ 44. 45).

VI. Firul calauzitor spre depistarea elementelor a prioridin reprezentarile mele 39

Cele §ase semne caracteristice ale elementelor a priori (§ 46).

244

VII. Elementele a priori stint: spatiul, timpul sicauzalitatea 41

Marturii din metafizica Indiana, platonica, biblica (§ 47).

VIII. Spatiul este o forma de intuitie a priori 42Explicarea accstui adevar (§ 48).

§ase dovezi: ex antecessione (§ 49), ex adhaesione (§ 50),e necessitate (§ 51), e mathematicis (§ 52), f continuitate(§ 53), ex infinitate (§ 54).

IX. Timpul este o forma de intuitie a priori 44Explicarea acestui adevar (§ 55).

§ase dovezi: ex antecessione (§ 56), ex adhaesione (§ 57),e necessitate (§ 58), t? mathematicis (§ 59), e continuitate(§60), ex infwitafe (§ 6 1 ) .

X. Cauzalitatea este o forma de intuitie a priori 47Explicarea acestui adevar (§ 62).

§asc dovezi: ex antecessione (§ 63), ex adhaesione (§ 64),e necessitate (§ 65), e mathematicis (§ 66), e continuitate(§ 67), ex in/initate (§ 6S).

XI. Punctul de vedere empiric si eel transcendental 51Recapitulate {§ 69).

Trei puncte de vedere sunt posibile fata de aceasta (§ 70):eel empiric (§ 71), eel transcendent (§ 72) si eel transcen-dental (§ 73).

XII. Analiza transcendental^ a realitatii empirice 54Na$terea intuitiei prin tripla reactic a min^ii (§§ 74. 75).Esenta realitatii empirice (§ 76). Doctrina de baza a

idealismului (§ 77).Imposibilitatea perceptlei senzoriale tara mintc (§§ 78. 79).

XIII. Despre intrebuintarea nemijlocita si mijlocitaa mintii 57Facultatea de reactie nemijlocita (receptiva) ^i mijlocita(spontana) este una si aceea^i (§§ 80. 81).

XIV. Daca cxista idei Tnnascute? 58Ideile nu sunt Tnnascute, dar trei funcfii alecreierului sunt (§§ 82. 83).

245

XV. Teoria visului ........................................ , .......................... 59Sistemul vointei con§tiente. Comportamentul in stareadc veghe, in timpul somnului (§ 84).Na$terea viselor (§ 85),

XVI. Dizolvarea transcendentala a materiei ........................ 61Descompunerea corpului in forta $i spatiu (§ 86).Materia drcpt corelat obiectiv al mintii; opinia luiPlaton(§§87. 88).

XVII. Lumea dubla a filosofilor pe j«m5tate ....................... 62Subterfugiul ideal-real ismului (§§ 89. 90).Inadmisibilitatca acestuia (§ 91).

XVIII. Kant ?i filosofia dupa el .............................................. 63Kantianismul inainte de Kant; dogma fundamentalsa lui Kant (§92).Impartirea luturor filosofiilor prczentului iji viitoruluiin patru clase (§§ 93. 94).

Anexa la partea intai a mctatizicii:Ratiunea §i continutul ci

XIX. Vcdere generala...., ........................................................ 65Continutul ratiunii (§ 95). Concepte §i cuvinte (§§ 96-98).

XX. Originea §i esenta conceptelor ........................................ 66Pe ce inspire a naturii se bazeaza posibilitatea de a formaconcepte (§ 99).

Exemplu de ridicare de la intuifie la conceptele particulare(§§ 100-102) §i de la cele particulare la cele generale (§ 103).Categorii (§ 104). Piramida sistemului conceptelor (§ 105).

XXI. Cate ceva despre legaturile dinti'e concepte ................ 69Judecati {§ 106). - Judecati sintetice a priori (§ 107).Esenta tezei (§ 108); a concluziei (§ 109); a demon-stratiei (§ ] 10).Sursa tuturor conceptelor §i judecatilor (§ 111).Interpreiarea gre?ita a acesteia (§ 112).

XXII. Daca ratiunea este un organ fi/iologic special? ........ 71Organul pentru intuitie $i gandire este unul singur. Patru

temeiuri(§§ 113-115) .

246

Functiaunitaraamintii si a facuitatii de judecare. Memoria(§ 116).

XXIII. Retrospective asupra capaeitatii de cunoa$tereomene$ti in ansaniblu ....................................................... 74

Intelectul este fizic, nu melafizic (§ 1 17).Articularea capacitatii de cunoastere (§ 1 1 8).

XXIV. Om $i animal ................................................................ 75Deosebirea dintre cunoasterea animala si cea omeneasca

(§§ 119. 120).Diviziunea tuturor avantajelor omului (§§ 121-124).Valoarea cunoasterii abstracte pentru actiune; limitele ei (§ 125).

XXV. Cafe ceva despre esenta $i originea limbii .................. 77Dubla sarcina a limbii. Derivarea din aceasla a celor trei

clase de limbi (§§ 126-128).O ipotcza asupra prime) origini a limbii (§§ 129. 130).[nstinclul limbii (§ 131).

Partea a doua a Sistemului Metafizicii:Metaflzica naturii

I. Problema .............................................................................. 81Temelia oricarei filosofii; importanta ei (§ 132).Eroarea fundamentala a oricarei filosofii mainte de

Kant(§§ 133. 134).Identitatea dintre forta, principiu si lucru in sine (§§ 135. 136).

Cum ne-a inchis Kant cu cheia interiorul naturii si cum adescopcrit Schopenhauer cheia de intrare (§§ 137-140).

H. Natura considerata din punctul de vedere al intelectuluipur, adica din exterior ...................................................... 84Cufundare treptata In {numeric a naturii in masura in care,din apriori, se ajunge la apos1eriori\ deodata, se face lumi-na(§§ 141-145).

HI. Drumul ce duce in interiorul naturii .............................. 87Intelectul inaintea expcrienfei exterioare si inaintea celeiinterioare (§§ 146. 147).Identitate inlerioara Tntre miscarea corpurilor, vrere $ivointa(§ 148).Identitate interioara intre trup ?i vointa. Ce sa fie

247

IV. Vointa constienta si cea inconstienta 89Doua gcnuri de functii organice (§ 1 50).Ambele sunt manifestari ale acelciasi forte; trei temeiuri (§ 151),Identitate intre forta vitala, suflet, vointa (§ 152).Omul este propria sa lucrare (§ 153).

V. Despre suflet si raportui sau cu trupul 93Sufletul nu este intelect, ci vointa; cinci temeiuri (§ 154).

Nemurirea sufletului dovedita (§§ 155-157).Miracolul organismului explicat(§ 158).

VI. Vointa in natura 95Eul propriu este din exterior reprezentare, din interior

vointa {§ 159).Transferul acestui adevar asupra celorlalti oamcni (§ 160).Vointa drept animal (§ 161). Doua impulsuri fundamental

ale organicului (§ 162).Esenta somnului (§ 163).Esenta instinctului, prezenta sa in natuni (§ 164).Prineipiul vie(ii vegetative este dorinta inconstienta (§ 165).

Deosebirile dintre fortele organice si anorganice deduse dinprincipiile lumii fenomenelor (§ 166).

VII. Consideratii transcendente asupra vointei dreptlucru in sine 101Trei identificari ale vointei drept lucru in sine (§ § 167. 168).

Observatic preliminara asupra raspunsului afirmativ sial celui negativ dat vointei (§ 169).

VIII. Prezentare mitica a procesului lumii 103O incercare de a creiona in formcle capacitatii noastrede cunoa§tere ceea ce, potrivit naturii sale, o depas,este(§§ 170-174).

IX. Dumnezeu si lumea 105Adevarul metafizic asa cum este el pentru toti unulsi acela^i (§ 175).Trasaturile iiindamentale ale metafizicii indiene (§ 176).Cursul dezvoltarii conceptiei biblice despre lume (§ 177).Punctele principale ale metafizicii grecesti pana la

Platon(§ 178).

X. Vointa si ideile lui Platon 110

248

Ideile ca adaptare a vointei la formcle lumii fenomene-lor(§§ 179-181).

Caracterul conlradictoriu si insuficienta ideilor (§ 182).

XI. Obiectivarea vointei in natura prin intermediulideilor 113

F.numerarea fortelor fizice, chimice $i organice {§ 183).Cum se raporteaza forjele fizice si chimice la materie.Zamislirea corpurilor anorganice. Despre atomism

(§§ 185-187).For|c organice; deosebirea de cclc anorganice.Doua impulsuri fundarnentale ale oricarci fiinte

organice; de ce?Prima gcneza a organismelor. Undc are dreptate

darwinismul si unde nu are.Trei trepte ale organismelor (§§ 188-190).

X I I , Despre considerarea teleologica a naturii si limitelesale 121

Finalitatc; interioara, exterioara; de unde? (§§ 191-192).Lupta dintre indivizi; consecinfa morala,estetica(§§ 193-194).

Partea a treia a Sistemului Metafizicii:Metafizica frumosului

I. Elemente istorice 125Despre esenta interioara a platonismului. Pozitia 1m Platonm raport cu arta (§ 195).Opinia lui Aristotel cu privire !a scopul si efectul artei (§ 196).Definitia lui Kant a scnsibilitatii la frumos {§ 197).

II. Fenomenul estetic evaluat din punct de vedereempiric 129

O satisfactie dezinlercsata este inexplicabila empiric(§§ 198. 199).

III. Viziune individuals si estetica 129Doua puncte de vedere ale gandirii, doua aleviziunii (§§200.201).Modul de considerare estetic: ce metamorfoza are loc

prin accsta in subiect (§ 202) si in obiect (§§ 203. 204).

249

IV. Conditii subjective ale fenomenului estetic 132Extazul, cum este el posibil prin amplificarea cunoasterii?

(§§205,206).O a doua cale intr-aco!o (§ 207); voci indiene (§ 208).Nu vrerea, ci vrerea individual^ dispare (§ 209).

V. Conditii obiective ale fenomenului estetic 135Extaz produs de constitutia obiectelor (§§ 210- 212).Cum este el explicabil? (§ 233).Metamorfoza obiectelor prin contemplate (§ 214).Originea artei (§ 215).

VI. Despre frumos si despre sublim 139Definifia frumusetii (§ 216).Unilateralitatea modului nostru de a privi natura (§ 217).Sublimul drept cheie a frumosului.Douagenuri de sublim. Doua antiteze ale acestuia (§ 218).

VII. Despre frumosul din natura 142Trei mijloace subjective deinlesnireacontemplatiei nalurii (§219).Frumusetea naturii anorganice (§§ 220- 221).Frumusetea organismelor (§ 222). Gratie (§ 223).Frumuse(ea produselor mestes.ugului, bazata pe ce? (§ 224).

VIII. Cate ceva despre frumosul din arta .....145Despre esenta interioara a anei. Aria falsa si arta autentica (§ 225).

Arhitectura: Simctrie, finalitate; ce idei sunt obiectularhitecturii. Arhitectura arnica si gotica (§ 226).Arle imitative si arte interpretative (§ 227).Obiectul principal al anei (§ 228).Frumosul s.i caracteristicul (§ 229).

Sculptural Semnifica|ie, superioritate, limtte, direcfie (§ 230).Pictura": Restrangere si extindere, Taria, constand in ce? (§ 231).

Semnificatie interioara si exterioara; pictura cusubiecte Jstorice (§ 232).

Poezic: Material. Artificii. Alegorie. Metru si rima (§ 233).Obiectul principal al poeziei. Idealizarea realitatii.Poezia, mai filosofica decat istoria (§ 234).Lirica, epica, drama. Tragedie si comedie (§ 235).

Muzica: Obiectul acesteia. Nemijlocirea limbii ei.Importanta melodiei, ritmului, annoniei. Muzica §itext (§ 236).

250

Privire de dcspartire asupra artei: in ce masura putemgasi in ea totusi, desi vorbeste numai de aceasta lume,fagaduin^a unei alteia? (§ 237).

Partea a patra a Sistemului Metafizicii:Metafizica morale!

I. Elemente pregStitoare 163Dublul punct de vedere al gandirii, viziunii, acjiunii

(§§238-242).DacS moralitatea este numai un gen particular de cu-

noastere? (§ 243).Ordonare: nemurire, liberlate; afmnare si ncgare (§ 244).

II. Despre nemurirea sufletului 168Idealismul lui ICant depinde de nemurirea sufletului

(§§ 245-247).Vointa este sigura de viata, viata este sigura de prezent

(§ 248).Indestructibiiitatea tara dainuire, eonceputa drepttransmigrat'e a sufletelor. Elemente semi-miticeasupra dainuirii individualitatii (§§ 249. 250).

III. Despre libertatea vointei 172Intrebarea cu privire la libertatea vointei drept un pre-

ludiu la filosofia kantian§ (§ 251).Necesitate, mtamplare, libertate (§§ 252-253).Lipsa de libertate fizica, libertate metafizica a voinjei

(§§ 254-255).Trei mari adevaruri transcendentalc (§ 256).Identitatea intre dualismul mclafizic si eel moral (§ 257).

IV. Punctul de vedere pagan al afirmarii §i eel cre§tin alnegarii vointei de viata 177

Crestinism exoteric §i esoteric (§ 258).De ce trebuie sa se intemeieze necondi^ionat teologia

pe Kant? (§ 259).Faptele de moralitate sunt miracole (§ 260).fmpar|irea tuturor acjiunilor omenesti in palm clase (§261).

V. Egoismul drept to rind de manifestare generala §inecesara a afirmarii vointei de viata 182

Dovada acestui adevar; doua uniiari importanle (§ 262).

251

Intreaga natura se supune blestemului egoismului (§ 263).Deducerea rautatii din egoism {§ 264).Aparentul egoism al actiuniior morale (§ 265).

VI. Egoismul afirmarii drept sursa a rautatii 185Rlucidarea morala a impulsurilor fundamentale,

hranire si procreare (§ 266).Restrangerea notiunilor de nedreptate, dreptate si

indatorire (§ 267).Sfera egoismului (§ 268); la oameni, tripla (§ 269).Nedreptate: trei genuri. In ce masura conventionala?Doua mijloace (§ 270).Radacina raului; marturia Sfmlei Scripturi (§ 271).

VII. Egoismul afirmarii drept sursa a raului 192Suferin^a nu este cauza negarii (§ 272).Existenfa este de nimic, lipsita dc speranta, lipsita

de \el, fara bucurie (§ 273).Trei genuri de suferinta dupa Sistemul Samkhya (§ 274).Privire aruncata asupra experientei; voce consolatoare(§275).

VIII. Preparative temporale contra rautatii si rauluiprovenind din egoism 196

Conceptul de drept (§ 276); eel de stat, triplasarcina (§ 277).

Educatia; doua scopuri, limite (§ 278). Politetea (§ 279).

IX. Legalitate si moralitate 200Lipsa de valoare a faptelor bune (§ 280).Forma acestei doctrine in teologia biblica si

indiana (§ 281).Patru adevaruri fundamentale ale doctrinei cre^tine siale doctrinei noastre; in ce masura amcliorarea moralaeste independents de noi §i in ce masura este ea totusjlucrarea noaslra proprie (§ 282).

X. Despre esenta negarii vointei de viata 206De ce este numita negare esenta moralitatii (§ 283).Dovada ca nucleul oricarei actiuni morale este un actde negare a vointei de viata {§§ 284. 285).

XI. Cele doua cai ale negarii 209

252

Doua cai; ce au ele in comun, cu cc se deosebesc (§ 286).In ce mod straniu se imbraca neintcligibilele fapteale negarii in formele capacitatii noastre decunoastere (§§ 287. 288).l)CaIcavirtutii(§289).Prima treapta: dreptatea. Doua genuri (§ 290).Treapta a doua: dragostea. Trei genuri (§ 291).Treapta a treia: asceza. Cand este ea autentica?Deductic din mijloace.La ce dcpinde numai de asceza.Asupra teoriei crestine a eliberarii (§ 292).2) Calea suferintei. Suferinla drept parte alcatuitoare

a afirmarii.Suferinta in lumina negarii (§ 293).Asupra radacinii ultime a moralitatii (§ 294).Despre sinucidere: dovada ca ea cste afirmare {§ 295).Sernnificatia mortii (§ 296).

XII. Despre principiul negarii 222Libertate, credinta, cunoastere drept principii ale

negarii (§ 297).Cum sa numim in chip nimerit principiul negarii si cesa fie el oare potrivit cu esenta sa cea mai profunda.Privire aruncata asupra conceptiei biblice (§ 298).Urme duble ale divinufui in experienta (§ 299).Consideralie concluziva (§ 300).

IndexI. Lista de nume si de termeni de spccialitate 227II, Lista de citate.... ...237