+ All Categories
Home > Documents > Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de...

Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de...

Date post: 04-Feb-2018
Category:
Upload: hakhanh
View: 235 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
66
Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în primul rând bazele biologice, psihologice, sociale ºi spirituale ale cuplului normal ºi patologic. În aceastã parte generalã, autorul sintetizeazã rezultatele din mai multe discipline, ºi anume endocrinologie, geneticã, psihologie familialã, sociologie ºi, în fine, încheagã întreaga construcþie într-un cadru etico-teologic care poate garanta o dezvoltare sãnãtoasã a familiei. Este o lucrare bine închegatã, muncitã, interesantã pentru toþi spe- cialiºtii clasici care nu au avut timp sã adânceascã tot ce aud zilnic despre familii, are o orientare eticã generoasã pentru ca, în definitiv ºi în psihiatrie, problema cheie este depãºirea egoismului, care poate sã dea speranþa solidaritãþii ºi închegãrii unei societãþi moderne, echili- brate, în care sã nu-þi fie fricã sã trãieºti. PROF. DR. AUREL ROMILA Introducere Motivaþia înscrierii la doctorat cu aceastã temã are rã- dãcini adînci în trecutul autorului. Acesta provine dintr-o familie cu origini polietnice ºi multirasiale. Trãsãturi fizice ºi psihice de români bucovineni ºi regã- þeni, cu ingrediente turco-tãtare de prin raialele turceºti de la Dunãre, de anglo-saxoni ºi maghiari, s-au închegat într-un tot nu tocmai armonios ºi lipsit de fineþe, dar dotat cu inteli- genþa ºi setea de cunoaºtere necesare pentru a deveni medic. Crescut de un cuplu de ateo-farisei care se miºcã moral pe undeva prin zona protomozaicã a lui „Ochi pentru ochi
Transcript
Page 1: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului

Lucrarea de doctorat

Cuvânt înainte

Teza descrie în primul rând bazele biologice, psihologice, sociale ºispirituale ale cuplului normal ºi patologic. În aceastã parte generalã,autorul sintetizeazã rezultatele din mai multe discipline, ºi anumeendocrinologie, geneticã, psihologie familialã, sociologie ºi, în fine,încheagã întreaga construcþie într-un cadru etico-teologic care poategaranta o dezvoltare sãnãtoasã a familiei.

Este o lucrare bine închegatã, muncitã, interesantã pentru toþi spe-cialiºtii clasici care nu au avut timp sã adânceascã tot ce aud zilnicdespre familii, are o orientare eticã generoasã pentru ca, în definitiv ºiîn psihiatrie, problema cheie este depãºirea egoismului, care poate sãdea speranþa solidaritãþii ºi închegãrii unei societãþi moderne, echili-brate, în care sã nu-þi fie fricã sã trãieºti.

PROF. DR. AUREL ROMILA

Introducere

Motivaþia înscrierii la doctorat cu aceastã temã are rã-dãcini adînci în trecutul autorului.

Acesta provine dintr-o familie cu origini polietnice ºimultirasiale.

Trãsãturi fizice ºi psihice de români bucovineni ºi regã-þeni, cu ingrediente turco-tãtare de prin raialele turceºti de laDunãre, de anglo-saxoni ºi maghiari, s-au închegat într-untot nu tocmai armonios ºi lipsit de fineþe, dar dotat cu inteli-genþa ºi setea de cunoaºtere necesare pentru a deveni medic.

Crescut de un cuplu de ateo-farisei care se miºcã moralpe undeva prin zona protomozaicã a lui „Ochi pentru ochi

Page 2: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

ºi dinte pentru dinte” ºi care anul acesta (1996) împlineºte 50de ani de neînþelegeri mai mult sau mai puþin zgomotoase,programat prin educaþie sau mai degrabã prin lipsa edu-caþiei necesare, pentru eºec în cuplu, autorul întemeiazã oprimã familie cu o colegã de care divorþeazã dupã 10 ani demariaj zgomotos cu maximã conflictualitate, din care arezultat un copil, în prezent practic orfan de tatã.

Atras spre medicinã de afecþiunile mamei sale (pen-sionatã medical de la 36 de ani pentru o enterocistoplastiedupã vezicã scleroasã), cãutînd sã înþeleagã prin studiilede psihiatrie „micul infern” dintre pãrinþi, autorul aprofun-deazã tema referitoare la cuplu în încercarea, la începutorgolioasã, apoi disperatã, de a-ºi pãstra propria familie,încercare eºuatã.

Handicapat de ateismul militant, creator de individua-litãþi narcisice, al fostului regim, încurajat în narcisismulsãu, de calitãþile care l-au impus întotdeauna în rîndulîntîi ca lider sau vedetã, autorul studiului de faþã a începutsã cunoascã lumea, la început raþional, citind cu frenezie,deºi relativ fãrã nici o sistemã, aproape tot ce se putea, înRomânia, începînd din 1955 ºi pînã în prezent.

Un volum uriaº de date, fapte ºi observaþii, adunate laînceput fãrã voie ºi relativ inconºtient, apoi din 1978 cupremeditare ºi metodã, s-au acumulat ºi au început sã seînchege, oarecum nefiresc, ca un copac dezintegrat care sereface de la frunziº spre tulpinã ºi rãdãcinã, ducînd, în celedin urmã, prin sinteza prezentã, la concluzii biblice.

Sînt cuprinse în acest efort de clarificare observaþii ºifapte din familia de origine, din propria familie, din expe-rienþa de viaþã a peste o sutã de mii de persoane, cu careautorul a venit în contact pînã la 46 de ani, în profesie sau înafara profesiei, cu care a discutat subiectul, dintr-un volumininventariabil de opere literare, istorice ºi de artã ºi pe careautorul le-a citit în cei 40 de ani de cînd a început sã frecven-teze bibliotecile, precum ºi, nu în ultimul rînd, din lucrãrilede specialitate parcurse în cei 21 de ani de psihiatrie ºimenþionate parþial în bibliografie. (Un numãr apreciabil s-apierdut, din pãcate, în urma unei regretabile întîmplãrilegate de evenimentele conflictuale ale divorþului).

126 MARIAN POPA

Page 3: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Am cãutat, în redactarea materialului final, sã evitãmstilul scientist foarte rãspîndit în þara noastrã ºi care por-neºte de la premisa cã un text pare cu atît mai ºtiinþific, cucît este mai greu de înþeles. Acest stil, care ne-a întunecatmulte ore din viaþa de student, are ca obiectiv sã demons-treze cît este autorul de deºtept ºi de informat. Pentru a nuplictisi ºi a nu îndepãrta cititorul sau auditoriul de temã,noi am cãutat sã elaborãm un material final cît mai simpluºi mai uºor de înþeles.

Deºi veche de cînd lumea, tema cuplului a fost abor-datã ºtiinþific, în centre specializate, de relativ puþinã vre-me, în Anglia din anii ’60, în Elveþia din anii ’70.

În România, „Sfatul marital” s-a centrat în special peprobleme sexuale ºi de concepþie, în cadrul aºa-numiteiacþiuni de planing familial, patronatã de obicei de gine-cologi. Din punctul nostru de vedere, problematica abor-datã în aceste centre se referã la chestiuni secundare ºiperiferice, faþã de cele pe care le abordãm noi în lucrare.Aceste centre sînt dominate de o ideologie materialistãorgano-sexistã, cu scop final declarat de creºtere cantita-tivã ºi calitativã a plãcerii individuale. Tehnicile de pre-venþie a sarcinii pe care le propun aceste centre (imitate, dealtfel) duc, prin abuz, la dizolvarea cuplului ºi nu la con-solidarea acestuia, fiind deci, din punctul nostru devedere, contraproductive.

Neavînd nici o educaþie religioasã din familie (pãrinþiiautorului provin: mama dintr-o familie de catolici, tata din-tr-o familie de creºtini ortodocºi, dar sînt amîndoi boteza-þi ortodox, ca ºi autorul. Nu sînt însã cununaþi religios ºinu se duc la bisericã decît la nunþi, botezuri ºi înmormîn-tãri) ºi nici o culturã religioasã sistematicã, autorul lucrãriiparticipã de cîþiva ani, duminica, la liturghia din bisericaortodoxã a cartierului, se strãduieºte sã respecte posturileºi toate celelalte recomandãri ale Bisericii. Cu toate acestease considerã doar un aspirant la creºtinism ºi nu un creºtinautentic, avînd de luptat din greu cu pãcate vechi ºi adîncînrãdãcinate în sufletul lui.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 127

Page 4: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Afirmaþiile de inspiraþie creºtinã care apar în lucrare laun moment dat, deºi se întemeiazã pe nenumãrate obser-vaþii personale, au totuºi un caracter de adevãr revelat.

Intenþiile iniþiale au fost nu de pregãtire a tezei de doc-torat, ci de înþelegere ºtiinþificã a disfuncþiilor cuplului deorigine ºi ale propriului cuplu, de prevenþie secundarã ºiterþiarã a acestor disfuncþii.

Ca o contribuþie originalã, pe lîngã sistematizarea ma-terialului teoretic, autorul a conceput un „chestionar de com-patibilitate” cu 54 de puncte (vezi anexele), pe care îl aplicãcuplurilor care vor sã-ºi testeze compatibilitatea, dar ºiindividual, membrilor unor cupluri în crizã sau la per-soane divorþate.

Toatã aceastã activitate este în desfãºurare atît în Cli-nica de Resocializare a Spitalului „Gh. Marinescu” actual-mente „Prof. Dr. Al. Obregia”, condusã de domnul prof.dr. Aurel Romila, cît ºi în cabinetul privat al autorului, dinBucureºti, Bd. Cantemir 12-14, telefon 0745 039 692. Rezul-tatele analizate în lucrare ºi prezentate pe computer au uncaracter de etapã, cercetarea continuînd.

Am fost sprijinit, în aplicarea chestionarului, de mai mulþicolegi, cãrora le mulþumesc din toatã inima cu acest prilej.

Mulþumesc, de asemenea, cãlduros domnului inginerMihaly Augustin, care mi-a calculat ºi prelucrat grafic pecomputer rezultatele desprinse de pe chestionare.

Mulþumiri deosebite pentru sprijin colegului dr. MihaiArdeleanu de la Clinica de Psihiatrie din Tîrgu Mureº ºistudentului meu, Saidel Mihnea.

128 MARIAN POPA

Page 5: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

PARTEA GENERALÃ

Psihoneuroendocrinologia cuplului

Douã probleme trebuie de la început subliniate.Prima se referã la faptul cã întreaga desfãºurare a onto-

geniei sistemelor psiho-neuroendocrine umane este deter-minatã genetic.

A doua subliniere este aceea a existenþei unui calendarfoarte exact al acestei desfãºurãri. Anumite evenimentebiologice se petrec numai într-o anumitã perioadã datã, niciînainte ºi nici dupã. ªi acest calendar este stabilit genetic.

Sexualizarea normalã a organismului uman, adicã onto-genia sistemelor sale psihoneuroendocrine se desfãºoarãdupã douã modele deosebite ºi structural ºi funcþional:modelul feminin ºi modelul masculin.

Dupã cum vã imaginaþi, fãrã îndoialã, întreaga desfã-ºurare ontogeneticã de la stadiul de ovul fecundat, invizi-bil cu ochiul liber, la splendida creaturã umanã fãcutã„dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu”, complet dez-voltatã, integratã în colectivitatea umanã cãreia îi aparþineºi gata sã transmitã mai departe, urmaºilor, planul creaþiei,este aproape necunoscutã deºi ea se desfãºoarã permanentîn mii ºi milioane de ediþii, oarecum fãrã permisiuneanoastrã.

Cunoaºterea acestui plan divin, grandios, uimitor decomplicat ºi foarte sensibil, cu nenumãrate posibilitãþi deeroare, dar ºi cu mijloace la fel de numeroase de prevenire,eliminare ºi corectare a erorilor, ne permite, nouã, celor în-vãþaþi, ºi prin noi ºi semenilor noºtri, sã participãm, ca uncomplicat sistem social de reglare, tocmai la prevenirea, eli-minarea ºi corectarea acestor erori, provocatoare de sufe-rinþe ºi care se datoreazã creaturii „ºi nu Creatorului”, fiinddeci erori umane. Iatã deci motivaþia demersului nostru.

Datele cunoscute de care dispunem, enorme pentru unsingur om (sã nu uitãm cã se ocupã de problemã armateîntregi de biologi, endocrinologi, embriologi, geneticieni,sexologi etc. – omit cu plãcere participarea chirurgilor, de

Page 6: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

altfel foarte modestã – armate dotate cu milioane de pagini,indexate pe ordinatoare, la care au acces aproape instanta-neu)*, aceste date deci, foarte schematic, ne aratã urmã-toarele:

Primul pas în stabilirea variantei masculine sau femi-nine a viitorului om se face în momentul fecundaþiei, celedouã perechi de cromozomi XX ºi XY conþinînd întreagainformaþie necesarã pentru desfãºurarea completã a celordouã planuri.

Nu se cunoaºte mecanismul prin care la momentul dat,din cele douã variante, se alege una. A rãmas o tainã divi-nã cînd, cum ºi de ce se stabileºte cã progenitura va fi bãiatsau fatã.

Odatã alegerea fãcutã, fiecare din cele douã varianteare un plan propriu de desfãºurare pe care îl vom descriemai jos.

Înainte de aceasta trebuie însã menþionate urmãtoarele:Cromozomii sexuali (principalii factori sexualizanþi ai

organismului alãturi de sex-hormoni) au un rol în: 1) dife-renþierea morfofuncþionalã a gonadei ovar în condiþii deXX ºi a gonadei testicol în condiþii de XY ºi 2) în sensibi-lizarea receptorilor specifici, a organelor sau þesuturilorþintã, la acþiunea hormonilor sexualizanþi.

Hormonii sexualizanþi acþioneazã în spaþiul sexuali-zabil, care cuprinde totalitatea þesuturilor diferenþiate se-xual, direcþionînd sexualizarea acestora.

Factorii sexualizanþi acþioneazã din primele momenteale fecundaþiei ºi pînã la sfîrºitul vieþii individului, întimp ce elementele sexualizabile sînt receptive la ei nu-mai în anumite momente, dupã un calendar propriu fie-cãruia. Acest fapt dã sexualizãrii un caracter discontinuu,

130 MARIAN POPA

* Prof. Bruce Mc Ewen, directorul laboratorului de neuroen-docrinologie al Universitãþii Rockefeller se ocupã din 1968 de efec-tul steroizilor suprarenali asupra hipocampului. Laboratorul, careare un buget de cîteva milioane de dolari pe an, studiazã ºi efectulhormonilor sexuali asupra creierului. Au descoperit douã tipuri dereceptori ai steroizilor suprarenalieni. Este principalul rezultat al în-tregii echipe dupã mai mult de 25 de ani de cercetare. (330)

Page 7: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

de proces în etape. Intervenþia factorilor patogeni are efectnumai dacã are loc în aceste momente (etape).

În întreaga sa desfãºurare însã, procesul este unitar, ar-monios ºi, subliniem din nou, în întregime prestabilit.Putem alege douã exemple:

1) Foliculul pilos (organ þintã) deci structurã sexualiz-abilã, deºi este prezent în rudiment încã de la naºtere, nudevine receptiv pentru hormonii sexualizanþi decît în pe-rioada pubertarã.

Existã aici un dat genetic rasial ºi familial carepredeterminã harta distribuþiei pilozitãþii faciopectorale(chinezii, mongolii ºi, la noi, tãtarii ºi urmaºii lor, au opilozitate facialã redusã ºi pectoralã aproape inexistentã).

Asupra foliculilor piloºi, deveniþi receptivi doar într-oanumitã etapã prin efectul cromozomilor, acþioneazã hor-monii androgeni produºi încã din viaþa intrauterinã la bãr-bat — de testicol ºi la femeie, dupã naºtere, — de ovar ºisuprarenale. Iatã deci, un exemplu de interacþiune factorsexualizant/factor sexualizat, petrecutã la un anumitmoment dat al ontogeniei, deºi ambele elemente existaude la naºtere.

Un alt exemplu, care ne intereseazã mai mult, este acelaal sexualizãrii structurilor nervoase de la baza creierului(componentele nervoase), ale gonadostatului ºi structurilesuperioare lor.

Timpul critic pentru androgenizarea acestor structurieste luna 3-4 de sarcinã. Absenþa în sîngele copilului, înaceastã perioadã, a secreþiei de androgeni sau scãderea sasub un prag optim, duce la feminizarea structurilor amintite,cu un întreg cortegiu de tulburãri ºi modificãri consecu-tive. Administrarea de tratamente hormonale la mamã înaceastã perioadã poate influenþa de asemenea acest proces.

Sistematizînd ºi rezumînd la maximum, pentru trece-rea în revistã a întregului proces, trebuie punctate urmã-toarele evenimente, în succesiunea lor cronologicã:

„La început au fost cromozomii”. Deºi apãraþi de ce-lulele germinale, care la rîndul lor sînt apãrate deorganele de reproducere, apãrate la rîndul lor, cromozomii

STUDII ªI CONTRIBUÞII 131

Page 8: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

sînt vulnerabili totuºi, putînd fi afectaþi de o mulþime defactori fizici ºi chimici dintre care de departe cei maiimportanþi sînt radiaþiile ionizante. Un copil din 100.000de nou-nãscuþi se naºte malformat datoritã fondului na-tural de radiaþii.

Cercetãrile genetice, care au luat o mare amploare înultimul timp, aratã cã mult mai multe disgenezii sînt deorigine cromozomialã decît se credea pînã acum.

Cromozomii X sînt esenþiali pentru viaþã. Nu s-a desco-perit pînã în prezent vreun produs de concepþie viu saumort care sã nu aibã în cariotipul tuturor celulelor sale celpuþin un asemenea cromozom.

Din punct de vedere al sexualizãrii, primul cromozomX genereazã la ambele sexe celulele germinale primordialeºi determinã apariþia chiar a unui numãr redus de foliculiprimordiali în gonada primitivã nediferenþiatã (care aparedeja în sãptãmîna a 5-a).

Al doilea cromozom X are funcþia de a menþine ce-lulele germinale primordiale, prin formarea în ovare defoliculi primordiali în cantitate normalã . El deci transfor-mã gonada primordialã în ovar.

De menþionat cã pe cromozomii X existã nu numaigene care se referã la sexualizare, dar ºi numeroase geneale unor trãsãturi biochimice ºi autosomale, deci referi-toare la dezvoltarea generalã, majoritatea fiind recesive.

Cromozomul Y conþine locusuri genice implicate îndiferenþierea în variantã testicol a gonadei primordiale,fapt petrecut în sãptãmîna a 7-a de viaþã. Aceste gene au openetranþã foarte mare, comparativ cu cele de pe cromo-zomul X, deoarece chiar în prezenþa a patru cromozomi Xºi a unui singur cromozom Y (XXXXY) developarea feno-tipicã rãmîne masculinã.

Existã variaþii individuale mari ale lungimii braþuluilung al cromozomului Y determinate rasial.

Ovarul se formeazã din corticala gonadei primordialeºi testicolul din medularã, fiecare deci sub influenþa unuigrup de gene de pe al doilea cromozom X ºi, respectiv depe cromozomul Y.

132 MARIAN POPA

Page 9: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Pasul imediat urmãtor îl reprezintã formarea organelorgenitale interne (OGI) (sexul gonoforic) din cele douã for-maþiuni primordiale perechi, identice ºi simetrice, canaleleWolff ºi Müller.

Din primele se formeazã OGI masculine – epididimul,canalul deferent, veziculele seminale – din ductul Müllercele feminine – respectiv trompa, uterul, partea superioarãa vaginului.

Masculinizarea are loc sub influenþa testicolului fetal,prezent deja, care prin testosteron dezvoltã derivatelewolffiene, iar prin inhibinã sau principiul antimullerian,elaborat de celulele tubilor spermatici, atrofiazã ductulmullerian, împiedicînd transformarea acestuia în OGI fe-minine. Fiecare testicol masculinizeazã prin efect locore-gional OGI de partea sa.

Deci, în aceastã fazã, existã deja o discriminare sexualã,deoarece masculinizarea OGI se produce numai în pre-zenþa testicolului fetal competent, iar feminizarea în ab-senþa acestuia. Ovarul în viaþa intrauterinã nu producehormoni.

Din punct de vedere patologic, deja pînã în aceastã fazãexistã o mulþime de tulburãri cromozomiale ºi, respectivdisgenezii descrise în tratatele de geneticã ºi în cele deembriologie, dintre care nu puþine se datoreazã poluãriifizice, chimice ºi biologice a mediului ambiant, datoritãlãcomiei ºi ignoranþei agresive a fiinþei umane al cãrei nar-cisism o face insensibilã la consecinþele activitãþilor saleasupra celuilalt.

Numai la ultima etapã descrisã, aceea a dezvoltãrii OGI,un singur tip de tulburare, disgenezia testicularã, poate pro-voca, în funcþie de gravitatea ei, un întreg spectru de tul-burãri ulterioare, aglutinate în jurul a trei mari variante:

1. OGI feminine bilateral în pofida cariotipului mas-culin ºi cu gonada absentã (disgenezie orhiticã purã) saucu gonada prezentã (unele forme de testicol feminizantsau hermafroditism funcþional).

2. OGI hermafrodite bilateral (coexistenþa de derivatemulleriene ºi wolffiene în ambele pãrþi) sau feminine de o

STUDII ªI CONTRIBUÞII 133

Page 10: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

parte ºi masculine de cealaltã parte (hermafroditism ade-vãrat sau unele forme de pseudohermafroditism mas-culin) ºi

3. OGI absente (ca în ambele forme de testicol femini-zant).

Desigur cã lucrurile nu stau aºa de simplu ºi sînt multmai complicate. Ne oprim însã aici cu consideraþiile endo-crinologice, subliniind cã prezenþa androgenilor (andros-tendion, androstandion, androsteron, testosteron etc.) se-cretaþi de celulele Leydig ale testicolului fetal cu unmaxim în sãptãmînile 14-16:

– suprimã secreþia ritmicã de hormoni feminini;– scade sensibilitatea tuturor þesuturilor sexualizabile,

inclusiv a celor nervoase ºi, subliniez aceasta, la hormoniifeminini ºi creºte sensibilitatea acestor þesuturi la hormoniimasculini. Prin aceastã influenþã exercitatã inclusiv asuprastructurilor þintã din sistemul nervos central, suprimã com-portamentul copulator – feminin ºi organizeazã, deci, vãrog sã reþineþi, încã din viaþa intrauterinã, structurile carevor determina comportamentul copulator masculin.

Secreþia de androgeni la bãrbat, legatã de prezenþa ce-lulelor Leydig are un caracter bifazic. O primã fazã are unvîrf în perioada embrionarã ºi are un prim rol morfoge-netic ºi o a doua fazã, cu secreþie maximã în perioada pu-bertarã are evoluþia ulterioarã cunoscutã.

Pentru a nu neglija ovarul, trebuie sã spunem cã acestase diferenþiazã din gonadele primordiale mai tîrziu decîttesticolul, în sãptãmînile 11-12 (testicolul în sãtãmîna a 7-a).Aceastã diferenþiere are loc în orice gonadã care nu a evo-luat cãtre testicol. Dupã procese complicate ºi încã insufi-cient cunoscute, în ovare se ajunge la un numãr maxim decelule premergãtoare ovulelor, rãmase în stadiul diplotende la sfîrºitul profazei meiozei, la împlinirea lunii a 5-aintrauterine. Stadiul diploten înseamnã momentul în carecromozomii se divid longitudinal în douã cromatide le-gate între ele prin unul sau mai multe puncte. Ca un deta-liu de curiozitate, numãrul maxim de astfel de celule, carenu se mai înmulþesc niciodatã din acel moment al lunii

134 MARIAN POPA

Page 11: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

a 5-a, ºi din care mai tîrziu, la pubertate, vor începe sã sedesprindã ovulele, este de 7X106, adicã de aproximativ7.000.000.

Urmeazã sexualizarea organelor genitale externe deter-minatã tot de prezenþa sau absenþa testosteronului.

În sãptãmîna a VII-a, ele sînt identice la ambele sexe.În prezenþa testosteronului, OGE primordiale evoluea-

zã, începînd din sãptãmîna a 8-a, cãtre OGE masculine,chiar dacã sexul genetic, gonadic ºi gonoforic este femininaºa cum se întîmplã de exemplu, la gravide în sãptãmînaa 8-a, cu embrion de sex feminin ºi secreþie mare de andro-geni din sursã ovarianã sau corticosuprarenalã.

În absenþa testosteronului primordiile OGE evolueazãcãtre OGE feminine în jurul sãptãmînii a 9-a.

Dacã testosteronul este prezent, dar în cantitãþi insufi-ciente, masculinizarea OGE va fi incompletã, rezultînd unamestec de elemente masculine ºi feminine, o intersexuali-tate (ca în toate pseudo-hermafroditismele masculine deexemplu). Intersexualitatea poate sã aparã ºi în cazul orga-nismelor feminine (deci cu sex genetic ºi gonoforic femi-nin) dacã în organismul femeii apare o sursã patologicã deandrogeni (de exemplu pseudohermafroditismele femi-nine apãrute în cazul tumorilor masculinizante ale ovaru-lui sau ale corticosuprarenalei, ale mamei, bineînþeles).

Intersexualitatea în sens endocrinologic are o foartemare varietate de forme. Desigur cã ea are nu numai oexpresie fizicã, ci ºi o expresie psihologicã, comportamen-talã, ºi aici intrãm în subiectul care intereseazã cel mai multlucrarea de faþã ºi anume în capitolul referitor la compati-bilitate ºi complementaritate. Se poate formula deja unadin primele legi ale compatibilitãþii ºi complementaritãþii,soliditãþii ºi stabilitãþii cuplului, ºi anume:

Un cuplu este cu atît mai stabil ºi mai solid cu cîtcompatibilitatea /complementaritatea fizicã ºi psihicã amembrilor acestuia este mai mare ºi aceastã compatibili-tate /complementaritate creºte direct proporþional cugradul de diferenþiere sexualã a membrilor sãi. Deci cucît diferenþierea sexualã a celor doi poli ai cuplului este

STUDII ªI CONTRIBUÞII 135

Page 12: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

mai mare (mai aproape de ideal) cu atît mai puternicã ºimai stabilã este legãtura dintre ei, ºi viceversa, cu cît ceidoi poli ai cuplului, bãrbatul ºi femeia, sînt mai puþin dife-renþiaþi sexual (repet: ºi FIZIC ºi PSIHIC) adicã mai andro-gini, sau mai intersexualizaþi, cu atît legãtura lor este maislabã ºi mai instabilã.

Modalitatea concretã prin care organele genitale ex-terne primordiale (sinusul urogenital, pliurile labio-scro-tale ºi tuberculul genital) evolueazã, în prezenþa hormoni-lor androgeni, spre OGE masculine ºi în absenþa acestoraspre OGE feminine, este de competenþa embriologiei. Penoi ne intereseazã modalitatea prin care tulburãrile apã-rute în acest proces se repercuteazã asupra cuplului.

O a doua lege a cuplului, pe care o vom detalia ºiexplica ulterior, este aceea a compatibilitãþii rasiale. Acestaar suna cam aºa: Un cuplu este cu atît mai solid ºi maistabil ºi am putea adãuga ºi mai eficient, cu cît cei doipoli ai sãi, bãrbatul ºi femeia, sînt mai asemãnãtori ge-netic ºi deci rasial.

Aceasta constituie una din contribuþiile relativ originaleale autorului la teoria cuplului, deºi ea readuce în actua-litate preocupãri mai vechi (abandonate) descurajate,aproape o jumãtate de secol, din motive politice.

Autorul considerã ºi, cu ajutorul lui Dumnezeu, sperãsã poatã demonstra în lucrãri ulterioare concludente, cãdizarmoniile nu numai în cuplu dar ºi în general, în dez-voltarea fizicã ºi psihicã a fiinþei umane (dizarmonii fi-zice, între organele corpului, de exemplu, dinþi mari pearcade mici, sau dizarmonii psihice, tot spectrul de per-sonalitãþi psihopatice) se datoreazã aproape în totalitateheterozigotismului, metisãrii, care a cãpãtat, mai ales înultima sutã de ani, proporþii planetare. Fac o parantezãscurtã apropo de aceasta, înainte de a încheia cu sexu-alizarea gonadostatului:

O descoperire extraordinar de interesantã, ºi care ilus-treazã teoria disarmoniei date de metisare, fãcutã de unuldintre cei mai buni cercetãtori în hematologie din Bucu-reºti, dr. Marius Balea, de la Institutul de Medicinã Internã,demonstreazã fãrã echivoc aºa numitul proces de oscilaþie

136 MARIAN POPA

Page 13: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

geneticã, pe care autorul lucrãrii de faþã, împreunã cu cer-cetãtorul amintit, îl considerã implicat în bolile psihice cucaracter ciclic (ex. bolile afective bipolare) sau intermitente(boli afective monopolare).

Cercetarea respectivã a demonstrat cum genele care de-terminã formarea de antigen A (gene moºtenite de la pã-rintele cu grupa sanguinã A) pe eritrocite de grup AB ac-þioneazã oscilant în competiþia cu genele care determinãantigenul B (gene moºtenite de la pãrintele cu grup san-guin B) pe aceleaºi eritrocite AB, proporþia antigenelorrespective fiind variabilã.

Lucrarea, de o excepþionalã valoare, din pãcate insufi-cient mediatizatã, redeschide, printre altele, discuþia asupraereditãþii bolilor psihice, abandonatã, la noi, din motivelecunoscute, de pe vremea profesorului Banu, care intuiaîncã din 1941 existenþa unor „gene alternative” în etiologiabolilor psihice (din seria cicloidie, ciclofrenie).

Încheind digresiunea, revin la sexualizarea gonadosta-tului, subiect care face legãtura între embrio-neuro-endo-crinologie ºi ºtiinþa noastrã.

Din ontogenia sistemului nervos amintim cîteva lu-cruri de extremã importanþã. În primul rînd, acela cã între-gul plan dupã care se desfãºoarã aceasta este înscris îninformaþia geneticã, deci prestabilit. În al doilea rînd, ºiaici se reîntîlneºte legea lui Haeckel, conform cãreia „on-togenia repetã filogenia”, în sensul cã structurile mai vechise mielinizeazã mai devreme, încã din perioada intraute-rinã, dupã un calendar cunoscut deja, în timp ce regiunileapãrute mai tîrziu filogenetic, deci mai recente, se mielini-zeazã mai tîrziu, (de exemplu, lobii frontali, parietali, tem-porali începînd cu luna a doua de viaþã postnatalã).

Dupã cum este cunoscut, neuronii nu se divid, copilulla naºtere avînd deja 6 straturi neuronale de scoarþã, la felca la adult, diferenþa constînd în volum, modificarea ra-portului nucleo-citoplasmatic, numãrul prelungirilor axo-dendritice ºi mielinizarea acestora. Existã o legãturã foartestrînsã între mielinizarea diverselor structuri ºi funcþiaacestora. Procesul de mielinizare se desfãºoarã dupã un

STUDII ªI CONTRIBUÞII 137

Page 14: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

plan, de asemenea stabilit genetic, care cuprinde ºi un ca-lendar. Existã deosebiri rasiale, ºi la acest capitol.

La vîrsta de doi ani mielinizarea este completã în mã-duvã, trunchiul cerebral, cerebel, nucleii striaþi ºi talamusºi aproape terminatã pentru fibrele de asociaþie corticalã ºitractul cortico-spinal.

Gonadostatul, adicã sistemul neuro-endocrin care con-troleazã ºi regleazã funcþia sexualã, este cuprins în siste-mul complex de reglare al întregii vieþi neuro-endocrine,situat în hipotalamus ºi hipofizã. Descrierea întregului sis-tem depãºeºte cadrul lucrãrii. Sistemul psihoneuroendocrin,care susþine funcþia sexualã, interacþioneazã cu celelalte sis-teme, în concertul psihofiziologic al întregului organism, îninteracþiunea dinamicã a acestuia cu mediul, care, pe de oparte îl creeazã ºi pe care, pe de altã parte, ºi-l alege ºi ºi-lformeazã.

Existã diferenþe anatomice, structurale, histologice, en-docrine ºi biochimice, între gonadostatul feminin ºi celmasculin. Reglarea secreþiei de gonadotropine, dependen-tã de nivelul circulant al estradiolului la femeie ºi al testos-teronului la bãrbat este comandatã din „aria hipofizotropã“a hipotalamusului, situatã între chiasma opticã ºi nucleiimamilari, în timp ce descãrcarea ciclicã de hormon lutei-nizant (LH) care declanºeazã ovulaþia la femeie este con-trolatã de o zonã din hipotalamusul medio-anterior nu-mitã „sistemul de reglare a eliberãrii” (Release RegulatingSystems) foarte strîns legat de sistemul limbic. Aceastãdiferenþiere sexualã a hipotalamusului este indusã prena-tal dupã cum am mai spus, sub acþiunea androgenilor înperioada criticã de dezvoltare a encefalului din lunile III-IVintrauterine.

Pentru a înþelege mai bine complexitatea aproape de ne-cuprins a ontogeniei sistemelor psihoneuroendocrine se-xuale, este neapãrat necesar sã ne referim la noþiunea dereceptor endocrin. Am vãzut ce rol extraordinar de impor-tant au hormonii sexuali. Ei constituie factori morfo-ge-netici (deoarece stimuleazã organogeneza structurilor se-xuale), f. direcþionali (orienteazã organogeneza spre struc-

138 MARIAN POPA

Page 15: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

turi sexuale masculine sau feminine ºi condiþioneazã „tipul”de comportament sexual masculin sau feminin, încã înaintede naºtere) ºi f. dinamogeni (declanºeazã ºi întreþin moti-vaþia sexualã ºi controleazã comportamentul sexual).

Sub aspect hormonal organismele sînt oarecum ambi-gene. Indiferent de sex, ele produc hormoni masculini-zanþi ºi hormoni feminizanþi, relativ antagonici, efectulfinal fiind determinat prin dominare cantitativã. Existã ºiun anumit grad de ambiguitate comportamentalã expri-mat psihologic în noþiunile de arhetip „anima” ºi „ani-mus” descrise de psihologul elveþian Karl Gustav Jung.

Noþiunea de receptor endocrin sau hormonal a apãrutîn urma cercetãrilor referitoare la mecanismul de acþiune ahormonilor la nivel celular, ºi la reactivitatea þesuturilor laacþiunea hormonilor. S-a observat, prin metode radiolo-gice, cã anumite þesuturi au o afinitate deosebitã pentruanumiþi hormoni, pe care îi capteazã ºi îi reþin în cantitãþimari (de exemplu, uterul ºi vaginul capteazã ºi reþin încantitãþi mari estradiolul marcat).

Structurile biochimice care recunosc ºi capteazã hor-monul au fost denumite generic receptori endocrini. Elesînt situate pe membranã, în citoplasmã ºi în nucleul celu-lei þintã ºi din punct de vedere biochimic sînt macromole-cule proteice. Misiunea receptorului (un fel de traductorbiologic) este aceea de a recunoaºte hormonul circulantpurtãtor al informaþiei de intrare (input), ºi de a-l trans-porta împreunã cu aceasta la mecanismele celulare în carese declanºeazã rãspunsul biologic specific (de exemplu,formarea ARN ºi sinteza proteicã). Apariþia noþiunii de re-ceptor ºi cercetãrile referitoare la acestea au revoluþionatendocrinologia, fiziologia, psihoneurobiochimia etc. Deexemplu, termenul de insuficienþã gonadicã devine ne-adecvat, în locul denumirii de sindrom al testicolului femi-nizant, unde defectul principal nu rezidã în secreþia testi-cularã scãzutã, ci într-un defect al receptorului androgenicmanifestat prin lipsa de rãspuns al þesuturilor androgeno-file (piele, folicul pilos, organe genitale, hipotalamus), estepropusã denumirea de sindrom de „nereceptivitate la

STUDII ªI CONTRIBUÞII 139

Page 16: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

androgeni”. Terapia cu androgeni devine deci inutilã. La felîn unele forme de diabet, insulinorezistent, nu este vorbade o secreþie redusã de insulinã, ci de o alterare a recepto-rului insulinic sau de un blocaj al acestuia exercitat deanticorpi antireceptor. Terapia cu insulinã este deci inutilã.

Problema capãtã o extindere colosalã în ultimii ani prindescoperirea endorfinelor ºi în general a neurotransmiþã-torilor, neuromodulatorilor ºi neuroreceptorilor din creier.Existã în prezent hãrþi tomografice cu localizarea preferen-þialã a cîtorva sute de substanþe cunoscute, în þesuturilecerebrale.

Revenind la receptorii hormonilor sexuali, aceºtia au odistribuþie particularã pentru fiecare din cele douã sexe înþesuturile ºi organele cu specificitate de sex ºi care conferãorganismului adult caracterele sexuale secundare (piele,þesut adipos, folicul pilos, oase etc.).

Spunem cele douã sexe deºi poate cã ar fi necesar, for-þînd puþin, sã semnalãm un al treilea sex care ar cuprindetotalitatea cazurilor de sex incert, genetic, gonadal sau psi-hic, care în ultimul timp a cãpãtat o extindere deosebitã.Acest al treilea sex, ale cãrui expresii psihice se suprapuncu noþiunea foarte importantã de narcisism, este formatdin indivizi, a cãror ontogenie a eºuat într-o individua-litate cu sex genetic ºi gonadic mai mult sau mai puþindiferenþiat ºi clar, dar cu comportament ºi þinutã ambisexºi puternice tendinþe homosexuale manifeste sau latente.Vom dezvolta tema în capitolul II.

Rezumînd cele descrise pînã acum, amintim cã ontoge-nia sistemelor psiho-neuroendocrine masculin ºi femininse desfãºoarã dupã un plan ale cãrui etape ºi cronologiesînt conþinute în întregime în informaþia geneticã. Reuºitaacestui plan duce la formarea unor indivizi umani maturi,bine sexualizaþi, femei reuºite ºi bãrbaþi reuºiþi, apþi sãconstituie cupluri solide, stabile ºi prolifice, care transmitmai departe planul creaþiei.

Se desprinde astfel prima lege a cuplului. Un cuplueste cu atît mai solid, mai stabil ºi mai prolific, cu cît

140 MARIAN POPA

Page 17: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

cei doi poli ai sãi, bãrbatul ºi femeia, sînt mai binesexualizaþi.

Eºecul acestui plan ontogenetic, datorat unei multitu-dini de factori implicaþi în patologia proceselor amintite, ºidescriºi împreunã cu efectele lor, de disciplinele medicalerespective, duce la apariþia unor indivizi, membri ai unuiaºa zis „al treilea sex”, creaturi nefericite, adevãrate rebu-turi umane care îºi cautã fãrã succes identitatea ºi, în zbu-ciumul lor, pot constitui aºa zise cupluri, se fapt cupluricaricaturale, mai mult sau mai puþin întîmplãtoare, fragileºi instabile, expresie a unei nefericiri funciare ºi creatoarede nefericire. Aceºti indivizi constituie obiectul preocupã-rilor serviciilor de sãnãtate din toate þãrile lumii.

Psiho-sociologia cuplului

Propunem cîteva citate ca motto-uri ale acestei lucrãri,oarecum contradictorii ºi într-o anumitã succesiune:

1. „Omul e un animal fãrã pene.” (Platon)2. „Omul este un animal superior” ºi marea majoritate a

funcþiilor ºi structurilor sale psihice se regãsesc ºi la celelaltemamifere.

Konrad Lorenz citat de prof. M. Lãzãrescu în “Psihia-tria antropologicã”

3. „Fiecare prost luat în parte e un prost ºi atît. Dar, toþiproºtii ãºtia împreunã sînt un principiu istoric. Partea proastãeste cã oamenii de excepþie pot ajunge captivi în cirezile democ-rate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masãse exprimã specia. Prin individ se exprimã personalitatea.”

4. „Blaga crede cã religia, arta ºi ºtiinþa încearcã sã dez-lege misterele. Un mister care se leagã ºi se dezleagã devine oproblemã ºi nu mai e mister. Misterele sînt supranaturale ºi sîntsingurele mijloace de ieºire din înlãnþuirea cosmicã, din limitelecomunitãþii ºi din mãrginirea personalã.”

STUDII ªI CONTRIBUÞII 141

Page 18: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

5. „Nu existã aceastã libertate personalã pentru cã elînsuºi (I. Kant) mãrturiseºte în “Critica raþiunii pure”:„Douãlucruri au miºcat deopotrivã sufletul meu: cerul înstelat dea-supra mea ºi legea moralã din mine”… spunea cã el e propriullui legiuitor ºi stãpîn … Cum sã fii legiuitor ºi stãpîn într-ununivers în care eºti înlãnþuit? Universul actual, la ultima gala-xie care merge spre roºu, în direcþia Doppler, la 14 miliarde deani luminã – nu-mi ajunge camera asta sã aritmetizez – mai poþifi propriul tãu legiuitor ºi stãpîn?”

3, 4 ºi 5 – Petre Þuþea

6. „Raþionalitatea aceastã, privitã în sine ca singura exis-tentã, a fãcut pe mulþi scriitori ºi gînditori moderni sã meargãpînã acolo încît sã considere universul, care duce orice persoanãla moarte, ca o uriaºã necropolã, ca un univers al absurdului, allipsei de sens, al unei raþionalitãþi iraþionale”.

7. “Dar sensurile existenþei, inclusiv sensul ei final, oricîtde evidente apar, nu se impun în mod ºtiinþific, cum se impunfenomenele naturii prin faptul cã se repetã în mod uniform ºi potfi supuse experimentãrii. De aceea acceptarea lor fermã are car-acterul unei credinþe.

…Cunoaºterea se desãvîrºeºte prin credinþã ºi primeºte pu-tere sã urce sus ºi sã simtã pe Cel ce e mai presus de orice sen-zaþie ºi sã vadã lumina cea necuprinsã de minte ºi de cunoºtinþacreaturilor … Credinþa deci ne aratã de pe acum adevãrul desã-vîrºirii ºi în credinþa noastrã aflãm cele necuprinse, ºi care nustau în puterea cercetãrii ºi a cunoaºterii…

…Dar atît ca ºi conþinut, cît ºi ca putere de acceptare, cre-dinþa naturalã sau credinþa bazatã pe revelaþia naturalã are ne-voie de completarea ei prin credinþa ce ni se dãruieºte prin Reve-laþia Supranaturalã.”

6 ºi 7 – Pr. Prof. Dr. Dumitru StãniloaeÎncheind ºirul de citate ºi reducînd credinþa la elemen-

tul ei esenþial, adicã iubirea, putem spune ºi noi, cu gîndulla ultimele cuvinte din finalul unui roman contemporan:

Acolo unde iubire nu este, nimic nu este. ªtiinþa fãrãiubire nu înseamnã nimic. Fãrã credinþã, ºtiinþa nu numai

142 MARIAN POPA

Page 19: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

cã este inutilã, dar poate deveni chiar profund dãunãtoarefiinþei umane.

Reluînd ºi continuînd discuþia din prima parte a aces-tei lucrãri (din primul capitol), referitoare la ontogenia fiin-þei umane pe cele douã variante ale ei, bãrbatul ºi femeia,care, cum bine spunea cineva, constituie cele douã mariforþe ale creaþiei, dupã ce am urmãrit, rezumînd la puncteleesenþiale, ontogenia celor douã alternative ale sistemuluipsihoneuroendocrin, sã facem acum o prezen-tare la fel desinteticã a ontogeniei persoanei umane.

Avem la dispoziþie un material imens oferit de maimulte ºtiinþe ºi ilustrat de nume celebre. S-au ocupat deproblemã, care de altfel rãmîne deschisã, psihologi, socio-logi, medici, pedagogi, filosofi, teologi, scriitori, etc. Auto-rul, la fel ca ºi dv., le-a cercetat la timpul lor cu cel maimare interes, avînd în acelaºi timp la dispoziþie, în dina-mica ei, propria sa ontogenie. Din toate acestea au rãmasºi s-au închegat cîteva consideraþii pe care vom încerca sãle enunþãm în cele ce urmeazã, fãrã sã uitãm tema care neintereseazã.

Poate cã ar fi util sã reamintim ºi aici legea lui Haeckel„ontogenia repetã filogenia”. În evoluþia fiecãrei persoane,se repetã într-un fel evoluþia umanitãþii. Disputa dintrecreaþioniºti ºi evoluþioniºti, ca ºi oricare „proces al mai-muþelor”, nu ne intereseazã. Pe de altã parte, detaliile neu-rologice ale dezvoltãrii funcþiilor psihice, pe care le putemciti în orice tratat contemporan de specialitate, iar nu neintereseazã aici.

Înainte de a intra în fondul problemei, ne putem însãopri puþin asupra cercetãrilor referitoare la înnãscut ºi cîº-tigat în persoana umanã. Avem aici cercetãrile de psiholo-gie animalã extrem de interesante ale dlui. Konrad Lorenz,laureat al Premiului Nobel pentru biologie în 1973, a cãruiprincipalã lucrare „Evoluþia ºi modificarea comportamen-tului – înnãscut ºi cîºtigat” – în treacãt fie spus, ea nu existãla Centrul de documentare medicalã – se poate gãsi însã laBiblioteca Centralã de Stat, ne aratã, printre alte lucrurifoarte interesante, douã fenomene decisive.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 143

Page 20: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Primul, este aºa-numitul fenomen de „imprinting” –imprimare ºi are un rol extraordinar de important în stabi-lirea, cu toate corolarele ei ºi cu conotaþia afectivã de plã-cere/neplãcere, a unei prime trãiri, determinantã ulteriorpentru toate celelalte trãiri din aceeaºi serie. Au fãcut în-conjurul lumii primele experienþe ale dlui. Lorenz, dincare acesta a observat în final acest fenomen de imprin-ting, cu puii de raþã care la ieºirea din ou, dau cu ochii deo raþã de lemn ºi, ulterior, se þin tot timpul dupã ea ºi dupãnimic altceva, raþã înlocuitã ulterior cu însuºi Lorenz.

O altã concluzie de o importanþã covîrºitoare, mai alespentru noi cei care am fost crescuþi în ideea importanþeiexclusive a mediului în formarea personalitãþii, idee ilus-tratã de cercetãrile lui I.P. Pavlov, este aceea cã mediul nupoate crea trãsãturi de personalitate sau tipuri de compor-tament inexistente în genom, el nu poate decît sã favori-zeze etalarea uneia sau alteia din posibilitãþile de adaptarea organismului, a cãror existenþã este determinatã ereditar,fiind înscrisã în genom, adicã prestabilitã.

O altã lucrare, o monografie, de aceastã datã româ-neascã, aproape necunoscutã chiar în mediile de speciali-tate, este cercetarea dlui Prof. Oancea Ursu din Timiºoara,efectuatã pe parcursul a aproape 40 ani, pe gemeni mono-zigoþi separaþi ºi crescuþi în medii deosebite, descrisã încartea „Ereditate ºi mediu în formarea personalitãþii”. Setrec în revistã aici toate studiile referitoare la aceastã pro-blemã, începînd cu cele din trecut ale lui Sir Francis Galtonºi terminînd cu acelea ale dlui. Cattell. Sînt analizate lucrã-rile dlor. Davenfort, Fischeisen, Koller, Mcleod, Carter,Wandenberg, Newman, Gardner, Burks, Shields, Juel-Niel-sen, Lange, Kranz, Lotting, Stumpel, Lassen, Vilde º.a. Olucrare deci extrem de serioasã. Concluziile ei sînt pe mã-surã, adicã la fel de serioase ºi foarte concludente.

Structura, hard-ul, ca sã folosim un termen la modã,persoanei umane, inteligenþa ºi afectivitatea, au un coefi-cient de heritabilitate de peste 90 la sutã, în metodologiaautorului citat. De asemenea, indicele de concordanþã atulburãrilor schizofreniforme ºi afective este de 0,69-0,80

144 MARIAN POPA

Page 21: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

la gemeni monozigoþi faþã de 0,43 la gemeni heterozigoþiºi 0,28 la fraþi. Concluzia globalã dupã cele citate este ur-mãtoarea: „Pattern-ul de formare a personalitãþii este in-teracþional, elementele de structurã, capacitãþi ºi reacþiiarhetipale fiind transmise ereditar, iar cele de conþinutmintal avînd, pe lîngã determinarea arhetipalã geneticã aaºa numitului inconºtient colectiv, ºi o importantã compo-nentã peristaticã educaþionalã.”

Mai simplu spus, capacitãþile pe care se formeazã func-þiile psihice ale persoanei sînt conþinute în genom ºi setransmit ereditar, în timp ce conþinutul acestora se umplecu informaþia furnizatã de mediul familial ºi social în carese dezvoltã persoana. Umplerea acestor capacitãþi se facespontan, în anumite momente critice pentru funcþia res-pectivã (calendarul dezvoltãrii funcþiilor psihice este sta-bilit genetic ºi se aflã descris în tratatele de specialitate –psihologie, psihiatrie, psihanalizã) prin imitaþie ºi imprin-ting. Descrierea acestor fenomene nu constituie obiectullucrãrii de faþã. Analiza, de la capacitãþi la conþinut, a de-venirii persoanei umane, secvenþial ºi longitudinal, în toateipostazele sale, este fãcutã de nume mari ºi curente impor-tante de gîndire ale ºtiinþei ultimilor 150 ani: Wundt, Kret-schmer, Lorenz, Cattell, Piajet, Jung, Freud ºi toatã ºcoalapsihanaliticã, existenþialismul, behaviorismul etc.

Sînt cunoscute de toatã lumea aºa-numitele stadii aledezvoltãrii afectiv-sexuale, oral, anal, genital, cu comple-xele respective, descrise ºi reluate iar ºi iar, pînã lasaturaþie, de o întreagã pleiadã de specialiºti care, dupãpãrerea prof. Pamfil, printr-o ranversare fenomenologicãau creat o adevãratã pseudologia fantastica. Nu insistãmasupra lor.

Dupã aceastã introducere atît de lungã, în care nu ne-ammai referit la cercetãrile de sociologie dintre care autorulmenþioneazã pe lîngã „ªocul viitorului” ºi „Al treilea val”ale lui Alvin Töffler, „Ontologia umanã” a dlui Prof. Du-mitru Drãgicescu, intrãm în tema propriu-zisã ºi revenimla cuplu.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 145

Page 22: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Reluînd ºi completînd legile acestuia, trebuie sã nereferim la douã din trãsãturile sale esenþiale ºi anumecompatibilitatea ºi complementaritatea.

Prima cuprinde mai mulþi factori ºi se referã la dimen-siunile antropologic-rasiale ale persoanei, la dimensiunilepsihologice ºi educaþionale ale membrilor cuplului.

„Un cuplu este cu atît mai stabil, mai durabil ºi maieficient, cu cît cei doi poli ai sãi, bãrbatul ºi femeia, sîntmai asemãnãtori” din punt de vedere fizico-antropome-tric, din punct de vedere rasial (pentru psihologia metisu-lui vezi printre altele romanul Gora al lui RabindratahTagore sau nuvelele lui Aldous Huxley), din punct devedere psihologic, educaþional ºi social. Una dintre celemai importante cauze de eºec sau suferinþã în cuplu, de-sigur cã nu singura, dar fãrã îndoialã una dintre cele maiimportante, cu atît mai mult cu cît a cãpãtat proporþii pla-netare, este metisarea. Impactul unei persoane cu alt mi-ros, cu alte reacþii, cu alte obiceiuri, cu altã inteligenþã ºialtã educaþie, asupra unui partener sau unei partenere decuplu, constituie, dupã scãderea presiunii nevoilor fiziolo-gice sexuale, un motiv foarte serios de dizarmonie, cu totatîtea capete de acuzare la adresa persoanei respective.

Existã o tendinþã spontanã la asortare a cuplului dinmembri cît mai asemãnãtori. Rata cãsãtoriilor mixte în co-lectivitãþile multirasiale este mai micã decît aceea a cuplu-rilor unirasiale ºi este cu atît mai micã cu cît diferenþeledintre rase sînt mai mari.

O menþiune deosebitã trebuie fãcutã cu privire la vîrs-ta membrilor cuplului. Deºi sînt multe cupluri cu diferenþemari de vîrstã în favoarea unuia sau a celuilalt sex, dintrecare unele celebre: Napoleon mai mic cu 6 ani ca Josefina,Johann Strauss-junior mai mic cu 9 ani decît Jetty Tretz,Vasile Alecsandri mai mic cu 6 ani decît Elena Negri, saumai nou, mutatis mutandis, Patrick Duffy (Boby Ewingdin serialul Dallas) cu 10 ani mai mic decît soþia cu care are2 copii, ultimul soþ al lui Edith Piaf care era mai mic cu 25de ani, soþia lui Mircea Eliade mai mare cu 10 ani decît el,prima soþie a lui Mohamed mai mare cu 12 ani decît el etc.,

146 MARIAN POPA

Page 23: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

iar în sens invers o mulþime de mari actori ºi cîntãreþi cusoþii sau concubine mai mici cu 10-25 de ani: Johnny Holli-day, Alain Delon, Anthony Quinn ºi mulþi alþii, se reco-mandã pentru stabilitate ºi durabilitate o diferenþã de vîrs-tã cît mai micã între membrii cuplului marital. Peste 8-10ani diferenþã, înseamnã deja o altã generaþie cu alte gus-turi, cu alþi idoli ºi alte mode.

Din punct de vedere afectiv-sexual, evoluþia persoaneiumane se face de la auto-erotism sau auto-filie, la hetero-erotism, trecînd printr-o fazã de homo-erotism, sau homo-filie. Dupã cum sînt descrise în toatã complexitatea lor depsihanalizã, postúrile auto, homo ºi hetero-filice au etiolo-gia ºi evoluþia lor spre maturizarea afectivã în care pulsiu-nea hetero-eroticã genitalã integratoare, subordoneazãtoate pulsiunile parþiale precedente ºi le direcþioneazã spreo persoanã de sex opus, strãinã de cercul familial. Întîlnimaici ca alternative patologice toatã gama de întîrzieri sauopriri în evoluþie, prezente la arieraþi, precum ºi regresiu-nile (funcþionale în somn ºi beþie) prezente în întreaga psi-hopatologie, în ipostaze nevrotice, psihotice sau perverse.

Ca un corolar la legea atracþiei ºi asortãrii direct pro-porþionale cu asemãnarea, la cuplurile patologice, existã orelativã similitudine a diagnosticului celor doi. Pervers cuperversã, nevrotic cu nevroticã, psihotic cu psihoticã, oli-gofren cu oligofrenã.

Abordînd cea de-a doua trãsãturã importantã a cuplu-lui, complementaritatea, reamintim cã o primã condiþie aacesteia este asiguratã de gradul de sexualizare în vari-antã masculinã ºi, respectiv femininã a membrilor cuplu-lui respectiv, începînd cu sexul cromozomial, gonoforic ºigonadic ºi terminînd cu sexul psihologic ºi comportamen-tal. Cu cît sînt mai bine diferenþiaþi sexual, cu atît legãturacelor doi participanþi la cuplu este mai puternicã, mai sta-bilã, mai durabilã ºi mai eficientã.

O a doua condiþie a complementaritãþii se referã la ni-velul de evoluþie pe scara narcisism/alteritate a persoa-nelor umane participante la cuplu. Aceastã evoluþie, careafecteazã personalitatea în ansamblul ei, are o dublã deter-

STUDII ªI CONTRIBUÞII 147

Page 24: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

minare. Una îºi trage rãdãcinile ºi se grefeazã pe viaþa pul-sional-afectivã cu stadiile ei ºi reminiscenþele lor auto,homo ºi hetero-erotice, iar cealaltã provine din grupulfamilial ºi social din care face parte individul ºi care poatefi de tip preistoric, precreºtin sau pãgîn ºi creºtin.

Modul în care se transmit de la colectivitate la persoanãanumite trãsãturi specifice este descris în cãrþile de soci-ologie din care am citat-o pe aceea a dlui Prof. DumitruDrãghicescu. Nu ne intereseazã aici detaliile acestui pro-ces, ci numai rezultatele lui. Înainte de a descrie pe scurt ºidestul de sumar cele trei ipostaze umane: preistoric, pãgînºi creºtin, trebuie sã menþionãm, fapt observat oarecum ºide Alvin Toffler atunci cînd se referã la coexistenþa remi-niscenþelor primelor douã valuri de civilizaþie cu cel de-altreilea val, cã societatea umanã actualã conþine indivizidin toate cele trei stadii de dezvoltare spiritualã, în pro-porþii diferite de la þarã la þarã. Se aflã printre noi ºioameni preistorici, sînt pline ziarele de asasinate, tîlhãrii,violuri,etc., ºi oameni pãgîni, capabili ca romanii de unnivel ridicat de civilizaþie materialã, dar vicioºi ºi narcisiciºi oameni creºtinaþi, în mai micã sau mai mare mãsurã,adicã mai mult sau mai puþin apropiaþi de modelul divinal lui Iisus, cu cît mai apropiaþi cu atît mai puþin narcisici,mai capabili sã-ºi stãpîneascã pulsiunile ºi sã-ºi amînerezolvarea lor în favoarea celui de lîngã ei, pe care îl con-siderã cel puþin la fel de important ca pe ei înºiºi.

Evoluþia de la o ipostazã la alta se face prin scãdereanarcisismului în favoarea alteritãþii.

Omul preistoric, incontinent pulsional, tatuat, gata sãmintã, sã fure, sã ucidã, aflat într-o pendulare permanen-tã între libertate, ospiciu ºi penitenciar, dupã legea lui Pen-rose (numãrul de pacienþi ai ospiciilor variazã invers pro-porþional cu numãrul clienþilor penitenciarelor), ne intere-seazã mai puþin, deºi, mai ales în anumite grupuri etnicesau subculturale (þigani sau emigranþii din periferiile ora-ºelor mari), el se aflã încã în numãr foarte mare ºi poatepune în pericol existenþa fiecãruia dintre noi.

148 MARIAN POPA

Page 25: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Omul pãgîn, politeist de fapt, care se închinã la zeiiputerii, ai bogãþiei, ai frumuseþii etc. prezenþi în mitologiaantichitãþii greco-romane, organizabil în colectivitãþi mari,condus de principiul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”,predominã numeric în toate colectivitãþile umane contem-porane. El se considerã stãpînul de fapt al propriei salelumi, stãpîn pe soarta sa, dornic sã stãpîneascã ºi chiar sãexploateze alte fiinþe umane, convins de superioritatea saasupra celorlalþi, chiar ºi asupra celor superiori lui în ierar-hie, pe scurt, omul care de fapt nu crede în nimeni altcine-va decît în el însuºi, omul narcisic.

Narcisicul, egocentric, trãind dupã principiul conformcãruia lumea începe cînd s-a nãscut el ºi se terminã odatãcu moartea lui, închis într-o lume limitatã, foarte aproapede instinctele pe care ºi le-a satisfãcut mai mult singurdecît cu ajutorul altora, este cel mai important personaj allumii sale ºi nu ascultã de nimeni. El se conduce singur. Înlumea sa pustie oricine pãtrunde este primit cu suspiciuneºi ostilitate, ca un intrus care vine sã tulbure ºi sã deran-jeze ordinea stabilitã de EL, care este AUTORITATEA SU-PREMÃ. El hotãrãºte în tot ceea ce îl priveºte. Sau EA. „Eum-am ridicat singur. Pe mine nu m-a ajutat nimeni. Eu i-am ajutat pe toþi dar pe mine nimeni. Ba dimpotrivã, mi-au fãcut o mulþime de necazuri. ªi iatã cã am rezistat. Dacãnu aº fi fost fãcut dintr-un aluat deosebit nu aº fi rezistat.Oricine altcineva în locul meu ar fi clacat. Eu am rezistatpentru cã nu sînt ca ceilalþi. Eu sînt altfel. Sînt deosebit.”

Fiind altfel decît ceilalþi, trebuie sã se vadã acest lucru.Tot ceea ce îi aparþine sau se referã la el trebuie sã fiedeosebit. Felul cum se îmbracã sau se coafeazã. Pãrul, rasnumai într-o parte, doi cercei în urechea stîngã, pãrul vop-sit albastru etc.

„Eu nu mãnînc niciodatã andivele stropite cu oþet. Nu-mai cu puþinã zeamã de lãmîie. Digestia mea…”

„Nu ºtiu dragã cum se pot duce unii la mare la Man-galia. Apa e foarte sãratã, nisipul grosier. De condiþii, nu-þimai spun. Groaznic! Eu nu mã duc decît la Mamaia, ºinumai la Internaþional. Totul e deosebit acolo. Te simþi altfel.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 149

Page 26: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

ªi salinitatea apei e deosebitã, ºi plaja ºi aerul sînt altfel, ºivîntul bate altfel acolo. Eu am nevoie de condiþii cu totulspeciale. Altfel degeaba mã duc. ªi nici nu mã pot duceoricînd. Numai între 1 ºi 20 iulie. Am fãcut odatã impru-denþa…”

Educaþia care imprimã copilului ideea cã el este altfeldecît ceilalþi duce implacabil la narcisism. „Tu sã nu teamesteci cu ceilalþi pentru cã nu eºti la fel ca ei; tu eºti uncopil mai deºtept, mai frumos, mai educat ºi mai talentatdecît toþi ceilalþi. Eºti aºa pentru cã semeni cu mine. Mai aiºi defecte. De la maicã-ta (taicã-tãu)”.

Fiind cel mai important om din lumea lui fãrã Dumne-zeu, narcisicul îºi acordã cele mai mari drepturi. Lui i secuvine totul. Poate sã mintã, recompensele sau remune-raþia nu sînt niciodatã corespunzãtoare meritelor sale. Dinpunct de vedere moral el nu a ajuns nici mãcar la stadiul„Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face”. Nici societatea nu estesuficient de bine organizatã pentru el. Nimic nu mergebine. Toate serviciile publice lasã de dorit. Narcisicul cri-ticã totul de parcã ar veni dintr-o altã þarã, dintr-o altãlume chiar, mult mai bine organizatã ºi mai potrivitã cuvaloarea sa. ªi el chiar vine dintr-o altã lume. Din lumeaideilor sale, a visurilor sale solitare, din lumea sa, paralelãºi cu atît mai neasemãnãtoare cu lumea realã, cu cît narci-sismul sãu este mai pronunþat. Singurul lucru pe care îladmirã fãrã limite ºi necondiþionat este persoana sa. Nar-cisicul poate vorbi despre sine cu multã plãcere ºi volubili-tate oricînd, în orice condiþii ºi fãrã limitã de timp. Despresine, despre faptele deosebite ale pãrinþilor ºi strãmoºilorsãi, oameni cu totul deosebiþi, extrem de valoroºi, desprecopiii sãi, despre neamul sãu, despre þara sa, despre tot cevine în contact în vreun fel oarecare cu persoana sa sacro-sanctã ºi unicã. Narcisicul nu acceptã egalitatea sau dia-logul nici atunci cînd le afirmã. Pentru el nu poþi fi decîtun supus. Pentru narcisic celãlalt este un zero absolut, onulitate. Este acceptat ca „partener” de discuþie doar înmãsura în care se supune, tace ºi aprobã, eventual admira-tiv. Narcisicul nu vorbeºte, ci monologheazã. Lui nu-i place

150 MARIAN POPA

Page 27: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

sã asculte, ci numai sã fie ascultat. Observaþiile critice,oricît de judicioase ºi de prieteneºti ar fi, nu sînt niciodatãbine primite de narcisic ºi nu numai cã nu sînt bine primi-te, dar sînt combãtute vehement ºi respinse categoric ºicomplet împreunã cu cel ce le-a emis. Narcisicul nu supor-tã critica. El „nu greºeºte niciodatã”, la el „totul a fost pre-vãzut” ºi „dinainte calculat”. Narcisicul este infailibil. Sauchiar dacã greºeºte, este perfect explicabilã greºeala lui.Oricine altcineva ar fi greºit în aceleaºi condiþii, însã multmai grav decît el.

Formele extreme ale narcisismului sînt întîlnite, dupãcum ºtim cu toþii în patologia psihiatricã, în douã grupede afecþiuni foarte grave: schizofrenia ºi paranoia.

În toate aceste afecþiuni, în care subiectul ºi-a retrascomplet interesul din realitatea umanã înconjurãtoare, nicinu mai existã partener. Noþiunea de celãlalt a dispãrut cudesãvîrºire. Nu mai existã decît subiectul, închis în sine,într-o lume din ce în ce mai atrofiatã de lipsa de dialog,atrofie care devine organicã. Narcisicul psihotic se închidesingur, în lumea sa, mai mult sau mai puþin delirantã. Numai are nevoie de nimeni, nici mãcar de cineva care sã-lasculte, ca la psihopat sau la nevrotic. Vorbeºte singur.

Revenind de la narcisicul din ospicii, construit cu rãb-dare în cel puþin douã generaþii, la narcisicul care îl pre-cedã, adicã cel din lume, este necesar sã facem cîteva con-sideraþii referitoare la viaþa sa intimã. Desigur cã la un omatît de deosebit de valoros ºi plin de sine, ºi viaþa sexualã,dincolo de celelalte trebuinþe, este deosebitã. Un loc esen-þial îl ocupã aici auto-erotismul ºi homo-erotismul, pre-zente în proporþii variate. Heteroerotismul complementareste prezent în micã mãsurã. Viaþa sexualã a narcisicului,în care individul de sex opus, dacã pãtrunde, este întot-deauna obiect ºi nu partener, viaþa din care izvorãºteaceastã iubire foarte puternicã, se organizeazã în jurulprincipiului axial al plãcerii solitare care s-ar putea formu-la astfel: „Eu sînt cea mai importantã ºi cea mai plãcutãpersoanã din univers, deoarece eu mi-am provocat ceamai mare plãcere posibilã, fãrã sã am nevoie de nimeni”.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 151

Page 28: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Decurg în mod necesar din aceasta, toate celelalte actecomportamentale ale narcisicului. Interesul pentru sinecreºte enorm ºi invers proporþional cu interesul faþã de ceidin jur. Lumea din jur nu mai conteazã decît în mãsura încare favorizeazã acest mod de viaþã. Singurãtatea ºi narci-sismul sînt împletite strîns, într-o cauzalitate circularã încare una o genereazã pe cealaltã, iar cealaltã o potenþeazãpe prima. Singurãtatea este una din cauzele principale alenarcisismului, iar narcisismul menþine ºi accentueazã sin-gurãtatea.

Funcþia sexualã, ca orice funcþie, se menþine ºi se întã-reºte prin exerciþiu, dupã legile condiþionãrii descrise întratatele de specialitate. Atunci cînd ea are condiþii favora-bile (pe care le cunoaºtem de asemenea, din lucrãrile despecialitate) sã se realizeze în principal prin celãlalt, per-soana umanã capabilã de cuplu, îºi atinge plenitudineapotenþialitãþilor sale afective. Cînd însã nu are aceste con-diþii, se închide într-un cuplu homosexual, sãrac prinidentitatea figurilor componente (amor în oglindã – defapt tot un fel de autoerotism) ºi desigur infertil (e atît detristã dorinþa unor homosexuali de a înfia copii), sau, ºimai grav, rãmîne închisã ºi se exercitã în una ºi aceeaºipersoanã, ºi subiect ºi obiect, care foarte rapid se atrofi-azã, sãrãceºte spiritual pe zi ce trece, se usucã ºi cade, ca ofloare pe care cine trebuia sã vinã nu a venit sã o trans-forme în fruct. Nicãieri nu sînt mai vizibile toate acesteaaºa de clar ca în clinica de psihiatrie.

Revenind în lume, de unde ne vin ca la o garã cap delinie toate aceste triste figuri, ne întîlnim din nou cu nar-cisicul nostru, vesel ºi plin de sine, care, deºi are deja ovîrstã de holtei respectabilã, oricum mai mare decît a con-temporanilor sãi, încã nu s-a cãsãtorit. Cu cît este mai nar-cisic, cu atît individul se cãsãtoreºte mai tîrziu.

„De sã mã mãrit, dragã? Ca sã fiu slugã unui nu ºtiucine? ªi pentru ce? Pentru un culcat? Asta gãsesc oricîndpe toate drumurile, ºi fãrã nici un efort. Ba chiar ºi cu cevaavantaje. Sã pãþesc ca mama care a suferit ºi i-a fost credin-cioasã toatã viaþa unui nemernic, beþiv ºi afemeiat? Nici

152 MARIAN POPA

Page 29: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

nu mã gîndesc! ªi chiar dacã aº vrea, pe cine sã iei dragã,de bãrbat? Pe cutare, care…” ºi cu cît iubirea de sine estemai puternicã ºi mai structuratã, cu atît apar mai evidentecusururile eventualilor parteneri.

Dacã totuºi s-a cãsãtorit, în cele din urmã, la insisten-þele familiei, sau obligat de ideea de a nu i se descopericumva vreo lipsã sau vreo incapacitate Lui sau Ei, niºteoameni atît de reuºiþi ºi plini de toate calitãþile, narcisiculnu este niciodatã mulþumit de partenera lui. Ea (el) se aflãcu mult sub nivelul sãu ºi chiar sub nivelul la care i s-apãrut cã este cînd a cunoscut-o (l-a cunoscut). A luat-o (l-a luat) numai datoritã împrejurãrilor. Parcã a fost orb. Caîn „Visul unei nopþi de varã”. ªi-a dat seama foarte rapid(uneori chiar din noaptea nunþii) cã nu face de el (ea). Nicinu-ºi poate explica cum l-a luat (a luat-o). Avea oferte multmai bune. Multã lume i-a spus cã nu face bine, dar el (ea)nu a ascultat. Dacã nu ar fi avut un suflet atît de ales, nicinu s-ar fi uitat la o creaturã care dupã ce cã e cum e, se maipoartã ºi atît de mizerabil.

Vine deci momentul cînd produsul unei familii de nar-cisici, la care fiecare din pãrinþi a sperat sã vadã realizatetot ce nu a putut realiza el, deºi ar fi meritat (existã ºi aici olege a accentuãrii narcisismului pãrinþilor în urmaºi- deobicei copii unici), vine deci momentul cînd acesta, dupãîndelungate cãutãri, îl gãseºte pe cine? tocmai pe ãsta (peasta), care de obicei este tot un narcisic (o narcisicã). Prinurmare, narcisicul ajunge, în cuplu, matematic, sã fienemulþumit. ªi se comportã ca atare. Dispreþuitor ºi nemi-los. Nu pierde nici un prilej de a sublinia defectele majoreale celuilalt. Direct sau prin aluzii mai mult sau mai puþintransparente. Intrigat(ã) de nepriceperea ºi de lipsa de tacta partenerei (partenerului), de lipsa ei (lui) de strãlucire, înlume, în familie ºi în pat, narcisicul îºi manifestã direct, sauprin „reacþii” la comportamentul partenerei, nemulþumireacriticã sau face „cãderi depresive”, melancolizat(ã) de„halul” în care a ajuns. Periodic provoacã scandaluri decare îl acuzã totdeauna pe celãlalt. Alcoolul îi rãmîne unprieten mai de nãdejde decît soþul sau soþia.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 153

Page 30: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Putem deja sã formulãm o altã lege a cuplului (a 3-a)care sunã cam aºa: un individ este cu atît mai apt pentrucuplu, cu cît este mai puþin narcisic ºi un cuplu este cuatît mai solid, mai stabil, mai durabil ºi mai eficient, cucît cei doi componenþi ai lui sînt mai puþin narcisici. Sauinvers: cu cît cei doi membri ai cuplului sînt mai narcisici,cu atît cuplul se formeazã mai greu, este mai fragil, maischismatic conflictual, mai instabil ºi se destramã cu atîtmai repede.

Existã ºi un narcisism naþionalist-ºovin în care, dacã eusînt deosebit, adicã narcisic, ºi poporul meu este deosebit,este un „popor ales” (la evrei), sau un „popor de stãpîni”(la nemþi).

Francezii îi dispreþuiesc pe nemþi, nemþii pe francezi,ungurii pe români, românii pe unguri º.a.m.d. Este vorbadesigur de indivizii narcisici ai acestor popoare. Nu insis-tãm.

Dupã cum se observã fãrã prea mare efort, lumea esteplinã de narcisici. Acest tip de om, pãgîn, „închinãtor laidoli”,pe care de fapt nu îi respectã, dar li se închinã pen-tru cã are nevoie de ei (puterea, bogãþia, frumuseþea ºi toþiceilalþi zei parþiali prezenþi în toatã complexitatea ºi- de cenu? – frumuseþea lor, în Olimpul mitologiei greco-romane)în satisfacerea poftelor sale, este lãsat în urmã pe scaraevoluþiei sau dacã vreþi, în desfãºurarea planului creaþiei,de omul creºtin.

Trebuie de la început subliniat foarte clar: „Privit doarca un om ºi atît, ceea ce desigur nu este cazul, Iisus, avîndîn vedere cele ce se povestesc despre el în cele patru evan-ghelii ale Noului Testament, pline de observaþiile unorextraordinare revelaþii supranaturale, dacã luãm în consi-deraþie rezultatele vieþii sale, dupã 2000 de ani de la naº-terea ºi întruparea sa, el este „mergînd într-un crescendopînã la superlativul absolut, un om mai mare decît alþii,foarte mare, extraordinar, uluitor de mare, cel mai marecare a trãit vreodatã”. Iisus în istoria omenirii marcheazãtrecerea omului de la narcisism la alteritate.

154 MARIAN POPA

Page 31: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Omul trece în acest moment de la mai mulþi stãpîni(zei) printre care rãmîne practic el singur stãpîn asupra sa,cu toate consecinþele narcisice, pe care le-am vãzut, ºi cuun comportament faþã de celãlalt aºa cum a fost descrismai sus, la un singur stãpîn, anunþat încã din Vechiul Tes-tament, dar slujit pînã atunci declarativ-demonstrativ, adicãfariseic. Cuvîntul lui Dumnezeu, adicã Legea, este adus înacest moment la o valoare maximã pentru om. „AscultãIsraele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn:„Sã iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu, cu toatã inima ta,cu tot sufletul tãu, cu tot cugetul tãu ºi cu toatã putereata” (Marcu 12, 29-30). Deci nu pe tine sã te iubeºti, ci pecineva din afara ta. Toate forþele sufletului tãu, sentimen-tele tale, voinþa ta sã nu fie folosite pentru a te iubi pe tine,a te gîndi numai la tine, a acþiona numai pentru tine, cipentru cineva din afara ta. ªi imediat vine ºi metoda prac-ticã ºi la îndemîna oricui, prin care se poate da curs primeiºi celei mai importante porunci: „Sã iubeºti pe aproapeletãu ca pe tine însuþi”. „Nu este poruncã mai mare decîtaceasta”. (Marcu 12, 31).

Toate poruncile Decalogului ºi mai ales cele din NoulTestament, sînt tot atîtea pietre de încercare pentru narci-sic. Nu fura, nu ucide, nu dori nevasta ºi bunurile aproa-pelui tãu, nu minþi, nu depune jurãmînt strîmb, nu fidesfrînat, sînt tot atîtea piedici puse în calea omului nar-cisic, a omului care nu crede decît în el însuºi ºi nu simte,nu gîndeºte ºi nu acþioneazã decît pentru singurã per-soana sa.

Viaþa lui Iisus, încununatã apoteotic prin martirizareape cruce, constituie cel mai rãsunãtor fapt din întreagaistorie a omenirii, un gest de pedagogie divinã a exem-plului personal, în care Omul-Dumnezeu însuºi îºi dãviaþa pe cruce pentru a-i scoate pe toþi oamenii dinînchisoarea strîmtã a propriului lor narcisism, la libertateaîmplinirii depline, a maximei maturizãri prin iubirea faþãde celãlalt. „Iubiþi-vã între voi aºa cum v-am iubit eu pevoi”. Pentru voi mi-am dat viaþa (ce poþi face mai multpentru cei pe care îi iubeºti?), pentru a vã determina sã nu

STUDII ªI CONTRIBUÞII 155

Page 32: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

vã mai iubiþi fiecare pe sine însuºi ci sã iubiþi fiecare pesemenul vostru ca pe voi înºivã.

În familie, acest semen al nostru este partenerul nostrude viaþã, dar nu numai el ci ºi pãrinþii noºtri, copiii noºtriºi toþi cei care, la fel ca ºi noi, au întîi tendinþa sã criticegreºelile celorlalþi ºi apoi pe ale lor.

Trecerea sufletului uman de la pãgînism narcisic laalteritate creºtinã a fost descrisã într-un foarte frumosroman, care a luat Premiul Nobel, „Qvo vadis” al luiHenrik Szinkievich.

Esenþialul în acest complicat proces sufletesc, sau maiexact primul mare pas este trecerea de la narcisism laalteritate, de la a te dedica þie însuþi în exclusivitate, la a-lrecunoaºte pe celãlalt ca pe egalul tãu, prin recunoastereaunui alt stãpîn, situat în afara ta ºi mai mare ca tine, careeste Dumnezeu. Fundamental ºi primordial în omul reli-gios (Vezi HOMO RELIGIOSUS – la Mircea Eliade) ºi maiales în cel creºtin, este cã acesta îºi dã seama prin revelaþienaturalã sau supranaturalã (vezi Teologia dogmaticã a pã-rintelui Dumitru Stãniloae) cã existã Dumnezeu. Este ca odeschidere uriaºã a spiritului cãtre alte orizonturi ºi di-mensiuni. Lumea în primul rînd se mãreºte enorm. Nu maiîncepe cu tine ºi nu se mai sfîrºeºte cu tine. Nu mai conþiitu lumea, ci te simþi conþinut în ea, te simþi cuprins, ca unmic detaliu, într-o rînduialã uriaºã, de necuprins, con-ceputã ºi stãpînitã de altcineva, adicã de Dumnezeu. Numai acþionezi pentru preamãrirea ta, ci pentru preamãri-rea altuia mai puternic decît tine ºi cãruia i te supui ºi pla-nul cãruia începi sã-l înþelegi ºi sã-l respecþi. Este ca o eli-berare, ca o descãtuºare a spiritului tãu, ca o uriaºã exten-siune ºi spre trecut (nu te-ai fãcut tu pe tine: „Eu sînt unself made man”) ºi spre viitor (moartea ta nu mai înseam-nã nimic, nu mai plîngi la poezia lui Coºbuc:

„Din codru rupi o rãmureaCe-i pasã codrului de ea,Ce-i pasã unei lumi întregiDe moartea mea?”

156 MARIAN POPA

Page 33: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

pentru cã nu-þi mai plîngi de milã, viaþa ta nu mai este totul,ea este un fapt minor, infinitezimal în comparaþie cu eter-nitatea ºi nemãrginirea creaþiei. Moartea ta nu mai în-seamnã sfîrºitul lumii, ci este un fapt oarecare înscris înLege. De altfel, nu mori decît dacã trãieºti într-o lume încare nu existã nimeni în afarã de tine. Închis în lumea astaatît de micã, ale cãrei dimensiuni temporale coincid cu du-rata vieþii tale, eºti condamnat la moarte. Accesul la viaþaveºnicã îl ai dupã ce crezi în Dumnezeu ºi ieºi din lumeaîngustã în care te aveai doar pe tine Dumnezeu ºi stãpîn.Aceastã evoluþie spre credinþã a sufletului omenesc este,dupã cum a demonstrat Mircea Eliade în lucrãrile sale, în-scrisã legic în potenþialitãþile arhetipale ale sufletului ori-cãruia dintre noi. În fiecare dintre noi, se ascunde un homoreligiosus. Realizînd acest lucru, repet, prin revelaþia natu-ralã ºi supranaturalã, dintr-o datã nu mai stai ascuns înlumea ta ca un om preistoric, pãgîn sau fariseu, înconjuratde alte lumi autarhice sau chiar ostile. Simþi imediat o uriaºãdetensionare, o liniºte binefãcãtoare. Nu mai eºti singur.Cobori de pe piedestalul de zeu, adicã stãpîn exclusiv alvieþii tale, mici ºi nesigure (o gripã sau un accident îi potpune capãt într-o clipã), îþi dispare ºi grija vieþii tale, îþiscade pînã la dispariþie îngîmfarea ºi senzaþia de superbie,de mãreþie a persoanei tale, înceteazã lupta ta pentru glo-ria ta nemuritoare (vezi grija lui Napoleon, dupã campa-nia din Italia, cã dupã 100 de ani cãrþile de istorie nu-i vordedica decît 1/2 de paginã) ºi dintr-un tot care se limiteazãla un punct (lumea ta practic nu mai înseamnã nimic)devii un punct care conþine totul (adicã pe Dumnezeu îneternitatea ºi nemãrginirea creaþiei sale). Evoluezi, prin de-venire, de la iubirea de sine la iubirea acestui frate maimic al lui Dumnezeu, care este aproapele nostru.

Se poate pune întrebarea: „Ce legãturã au toate acesteacu clinica psihiatricã?”

Poate cã nicãieri nu este mai evidentã ca la spitalul depsihiatrie drama omului fãrã Dumnezeu, a omului singur,al cãrui Dumnezeu este el însuºi. De fapt, nu el însuºi, cinumai una sau cîteva din pulsiunile lui parþiale, una din

STUDII ªI CONTRIBUÞII 157

Page 34: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

acele tendinþe personificate de zeii antichitãþii (bogãþia,puterea, frumuseþea) care numai în totalitatea lor, un în-treg Olimp de aptitudini, talente ºi potenþialitãþi, subordo-nate ideii supreme, integratoare, constituie omul complet,persoana idealã, creatã dupã chipul ºi asemãnarea lui Dum-nezeu, în plenitudinea sãnãtãþii sale mintale.

Ce altceva este schizofrenia, decît eºuarea în narcisisma unui suflet omenesc în tentativa lui spontanã de adeveni persoanã?

Ce altceva este paranoia, decît expresia înspãimîntã-toare, atunci cînd nu este ridicolã, a unui Om-Dumnezeu,singur ºi gelos, a unei lumi individuale, în care celãlalt nuîncape decît ca supus sau ca duºman potenþial sau de-clarat?

Ce altceva este psihopatia, decît un cult narcisic al per-sonalitãþii proprii în dauna celuilalt, fiecare dintre noi, in-clusiv psihopatul putînd fi la un moment dat celãlalt?

Ce altceva este nevroza, decît ascunderea în sine a nar-cisismului propriu al celui care se dezvoltã ºi trãieºte înpreajma unui psihopat?

Existã oare boalã psihicã în a cãrei etiopatogenie sã nuîntîlnim pãcatul în vreuna din formele sale, la a doua saua treia generaþie?

Sã luãm numai trufia, una din expresiile comporta-mentale mai atenuate ale narcisismului.

Cîte destine nu eºueazã nevrotic sau chiar psihotic lîngãpãrinþi plini de iubire de sine, incapabili de iubire pentrucelãlalt: „Tu semeni cu mine ºi cu ce a fost bun în neamulmeu ºi nu cu maicã-ta (taicã-tãu) care...

Tu eºti fiul meu ºi trebuie sã ieºi primul ºi cel mai bine.N-ai voie sã ratezi. Etc., etc.”. ªi apropo de terapeuticapsihiatricã (psihoterapia individualã, de cuplu etc.) ºi maiales de profilaxia primarã: care dintre cele douã tipuri deatitudini ºi îndemnuri educative ale noastre provoacã maimultã suferinþã în viaþa ulterioarã a celui care ne ascultã:

1. Fereºte-te de aproapele tãu, învaþã sã-l stãpîneºti ºisã te foloseºti de el. Nu te da pe mîna lui. Nu-i spune tot

158 MARIAN POPA

Page 35: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

adevãrul. Zi ca el ºi fã ca tine. Tu nu eºti ca toþi ceilalþi, tueºti deosebit, ai mai multe drepturi decît oricine altcineva;sau

2. Spune totdeauna adevãrul, nu fura, nu minþi, nu dorice este al altuia, nu depune mãrturie strîmbã. Iubeºte peaproapele tãu ca pe tine însuþi?

Care dintre aceste douã îndemnuri este cel divin? Caredintre aceºti doi oameni va face în jurul lui o atmosferãrespirabilã ºi care un infern? Vã las pe dv. sã decideþi.

Numai într-un singur fel lumea noastrã, dintr-o lume aurii, compusã dintr-o haitã de fiare dezlãnþuite, hãmesitede bani, sex, sau putere, torsionate de muzicã rapp saurock, dintr-o orchestrã fãrã dirijor în care fiecare cîntã cumvrea devenind poluant sonor pentru celãlalt ºi fãcîndu-l sãexclame: „Opriþi lumea cã vreau sã cobor”, poate deveni olume a iubirii, o orchestrã cu dirijor, în care muzica fiecã-ruia, deºi altfel decît a celuilalt, îi încîntã pe toþi, devenindo contribuþie sublimã la suprema armonie.

Numai aºa „din Haos lumea poate deveni Cosmos”.Numai redevenind aºa cum am fost creaþi, adicã „homoreligiosus”, putem ieºi din impasul actual, din situaþia în-spãimîntãtoare în care întregul univers, în care nimeni nune iubeºte ºi în care totul poate fi mãsurat ºi cîntãrit, nu nespune nimic, fiind gol de sens ca ºi viaþa noastrã, al cãreisfîrºit, fãrã Dumnezeu, adicã fãrã iubire, înseamnã înfrico-ºãtoarea moarte veºnicã, al cãrei spectru insuportabil neurmãreºte ca unul din cei patru cavaleri ai Apocalipsului.Întoarcerea noastrã la religie înseamnã resacralizarea în-tregului univers, înseamnã cã, înainte de toate ºi dincolode toate, mai este ceva, înseamnã, pentru creºtin mai ales,în mod esenþial, ieºirea din sine prin iubirea faþã de celã-lalt, adicã VIAÞÃ.

Revenind la cuplu ºi la psihosociologia acestuia, trebuiesã subliniem cã principalul liant al acestuia, adicã dragos-tea, pentru a deveni stabilã ºi definitivã, trebuie sã setransforme din chemarea mustind de dorinþã fizicã, aproapeferomonicã, din Cîntarea cîntãrilor a Vechiului Testament,

STUDII ªI CONTRIBUÞII 159

Page 36: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

în dragostea atotcuprinzãtoare ºi veºnicã, descrisã de Sfîn-tul Apostol Pavel în Prima epistolã cãtre corinteni: „Chiardacã aº avea darul prorociei ºi aº cunoaºte toate taineleºi toatã ºtiinþa... ºi n-aº avea dragoste, nu sînt nimic”.

ªi „Chiar dacã mi-aº împãrþi toatã averea pentru hranasãracilor … ºi n-aº avea dragoste, nu-mi foloseºte la nimic.

Dragostea este îndelung rãbdãtoare, este plinã de bu-nãtate, dragostea nu pizmuieºte, dragostea nu se laudã,nu se umflã de mîndrie, nu se poartã necuviincios, nucautã folosul sãu, nu se mînie, nu se gîndeºte la rãu, nuse bucurã de nelegiuire, ci se bucurã de adevãr, acoperãtotul, crede totul, nãdãjduieºte totul, suferã totul.

Dragostea nu va pieri niciodatã.”Apariþia varietãþii practic infinite de ideologii individua-

le incompatibile între ele (tao-ism, zoroastrism, yoginism,budism, confucianism etc.) rezultat al politicii planetarede cult al individului, creatoare de lumi personale narci-sice, coboarã în mod automat relaþia de cuplu la un fel degimnasticã sexualã, anafectivã, care nici mãcar feromonicãnu se poate numi. Aºa cum muzica prin massificare co-boarã de la simfonie la rock sau rapp, adicã spre tam-tam,aºa ºi relaþia de cuplu, într-o lume care „practicã teologiamorþii lui Dumnezeu” cultivînd narcisismul, coboarã de lasimfonia divinã a legãturii paradisiace complete ºi defini-tive, la tam-tamul gimnasticii ritmice a unei acuplãri pe-obancã în parc.

Dragostea, în sens hormonal sau feromonic, oricîte co-rolare artistice ar avea, oricîte opere de artã ar fi inspirat,rãmîne un fenomen mai degrabã zoologic decît uman, înorice caz extrem de perisabil ºi destul de instabil.

Dragostea în sens uman, superioarã atracþiei fizice ºistãpînã pe aceasta, începe în istorie cu exemplul divin allui Iisus. Ea reprezintã un maxim posibil de evoluþie afec-tivã a fiinþei umane ºi înnobileazã nu numai relaþia decuplu, ci, în general, relaþiile dintre oameni.

Numai ea poate transforma omul din „homo hominilupus” în „homo res sacra homini”.

160 MARIAN POPA

Page 37: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Educaþia pentru celãlalt constituie principalul mijloc dea atinge acest scop ºi trebuie sã constituie obiectul tuturorocupaþiilor umane, sacre sau profane, care se referã la su-fletul omului.

Toatã patologia psihiatricã ne aratã eºecul tuturor celor-lalte variante educaþionale. Toate duc inevitabil spre cultulnarcisic al sinelui, al individualitãþii proprii, creator, într-unal doilea timp, de comportamente nevrotice, sau eºuate înpustiul incandescent sau în deºertul de gheaþã al psihozei.

Iubirea de sine este întotdeauna invers proporþionalãcu iubirea de celãlalt. Iatã de ce aceasta constituie princi-palul inamic al cuplului ºi în general al sãnãtãþii mintale atuturor oamenilor.

Rezumînd în final toatã lucrarea la o singurã frazã, pu-tem spune urmãtoarele: Un cuplu este cu atît mai reuºit(adicã mai solid, mai stabil, mai durabil ºi mai eficient)cu cît membrii sãi (bãrbatul ºi femeia) sînt mai asemãnã-tori (genetic, autosomal, educaþional ºi social), mai binediferenþiaþi sexual ºi mai puþin narcisici.

Avînd în vedere posibilitãþile reduse ale psihiatriei ºifaptul foarte bine cunoscut cã, odatã terminatã structurabiologicã a individului uman, ºi persoana lui este definitivstabilizatã în echilibrul sau dezechilibrul componentelorsale, acþiunea noastrã, alãturi de ºcoalã ºi bisericã, estemai mult de prevenire decît de corectare. Fãrã sã interzi-cem cuiva exercitarea vreunuia din drepturile sale, inclu-siv pe acela de a-ºi întemeia o familie ºi de „a fi fericit”,este bine totuºi sã descriem tuturor, condiþiile favorizanteale apariþiei narcisismului (educaþia pentru sine de exem-plu), sã nu recomandãm unui cuplu de narcisici sã segrãbeascã sã aibã copii ºi, peste toate acestea, sã încercãmsã ne controlãm propriul nostru narcisism atotºtiitor,lãsînd sã lucreze în oameni CUVÎNTUL.

Page 38: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

PARTEA SPECIALÃ

Material ºi metodã

Am aplicat chestionarul din anexã unui numãr de 146 depersoane (99 femei ºi 47 bãrbaþi) divorþate sau proveninddin cupluri în crizã, precum ºi unui numãr de 111 persoane(75 femei ºi 36 bãrbaþi), care au format lotul martor.

Atît lotul crizã (LC), cît ºi lotul martor (LM) au fost con-stituite din cele mai diferite surse (pacienþi, rude ale pa-cienþilor, prieteni, cunoºtinþe, colegi, rude ale acestora, stu-denþi, rude, vecini, prieteni ai acestora etc.).

O precizare necesarã este aceea cã în LM au fost cu-prinse ºi persoane necãsãtorite, ceea ce dilueazã oarecumdiferenþele faþã de LC, în care au fost cuprinse numai per-soane divorþate sau cãsãtorite, în iminenþã de divorþ. Înacest fel, s-au considerat în LM ºi persoane care nu se ºtiedacã nu vor divorþa, deoarece nu au fost niciodatã cãsãto-rite ºi nu ºtim cum vor reacþiona în cuplu. Majoritatea per-soanelor din LM sînt însã persoane cãsãtorite.

Nu s-au putut investiga multe cupluri în crizã, pentruestimarea compatibilitãþii, aºa cum intenþionam iniþial, dinlipsã de mijloace logistice. Ideea iniþialã a chestionarului decompatibilitate a fost aplicarea lui concomitentã la mem-brii unui cuplu, înainte de cãsãtorie ºi calcularea unui scordin

nr. de rãspunsuri concordante———————————————— · 100 = X

nr. de rãspunsuri discordante

care, cu cît este mai mare, cu atît atestã un coeficient decompatibilitate mai mare ºi deci un risc mai mic de divorþ.

Am folosit aceste întrebãri ºi nu altele, deoarece subiec-tele atinse de ele sînt întîlnite cu regularitate în discuþiiletuturor cuplurilor în crizã.

162 MARIAN POPA

Page 39: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Compararea rãspunsurilor între LC ºi LM, semnifica-tivã statistic, deci valabilã, la numãrul chestionarelor pre-lucrate, aratã situaþia din graficele cuprinse în anexe. Avîndîn vedere cã volumul de faþã se adreseazã unui public mailarg, precum ºi numãrul mare de grafice, le-am exclus dincartea de faþã, pãstrînd numai rezultatele.

O parte din itemii chestionarului, care se folosesc înanaliza la caz, nu a mai fost prelucratã la nivel de compa-rare între loturi pentru cã, pe de o parte, nu a avut sufi-cientã relevanþã ºi pe de altã parte, nu am vrut sã încãrcãmprea mult materialul.

Analiza rezultatelor se prezintã astfel:Întrebarea a 10-a: „Cu cine semãnaþi psihic (sufleteºte)?

Cu mama; cu tata; cu amîndoi”, aratã o proporþie substan-þial mai mare la LC, de femei care se aseamãnã mai multcu tatãl lor ºi de bãrbaþi care se aseamãnã psihic mai mult cumama ºi care deci realizeazã, conºtientizeazã acest lucrude vreme ce îl bifeazã în chestionar. Aceastã observaþie re-zultatã din cercetare ne duce imediat cu gîndul la procesulpsihologic numit identificare introiectivã, care din punctde vedere al comportamentului general ºi în speþã al com-portamentelor sexuale secundare, are un rol decisiv, în pe-rioadele critice acestea structurîndu-se prin imitaþie ºiimprinting. Dacã bãiatul seamãnã cu mama ºi anturajulcomenteazã acest fapt „Vai, dar parcã l-aþi fãcut singurã”,nu ne vom mira dacã îl vedem croºetînd la un moment datsau dacã la pubertate adoptã coafura cu pãr lung a celuide-al treilea sex. Dacã mãmica lui este imaturã afectiv ºideci mai narcisicã ºi se aflã la primul copil, îl coafeazã cubucliþe ºi fundiþe, îl numeºte ºi îl prezintã ca pe „fetiþamea” sau „bãieþelul meu dulce ºi cuminte ca o fetiþã”, faptcare, ºi prin aceasta, mai tîrziu, atunci cînd vine timpul, îiîntîrzie copilului asumarea propriului sex, menþinîndu-lîntr-o incertitudine comportamentalã ambisex, cu atît mailungã ºi mai dificil de clarificat, cu cît factorii care audeclanºat-o s-au manifestat cu mai mare putere ºi timpmai îndelungat. Asemãnarea fizicã ºi psihicã cu pãrintele de

STUDII ªI CONTRIBUÞII 163

Page 40: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

acelaºi sex favorizeazã identificarea cu acesta, formarea la timpºi completã a genului din punct de vedere psihic.

Întrebãrile 11 ºi 12: „Vã înþelegeþi bine cu mama? 1.Daºi 2. Nu” – ºi „Vã înþelegeþi bine cu tata? 1. Da ºi 2. Nu” –aratã un procent semnificativ crescut la LC de neînþelegeriale bãrbaþilor cu mama, ale femeilor cu mama ºi ale femei-lor cu tata. Procentul de bãrbaþi care nu se înþeleg cu tataeste egal la ambele loturi.

Neînþelegerile cu pãrinþii ca de altfel cu toþi cei din jur,sînt cu atît mai mari cu cît narcisismul persoanei este maipronunþat.

Este de menþionat cã neînþelegerile cu pãrinþii sînt pre-zente în momentul investigaþiei ºi nu se referã la trecut,cînd situaþia poate fi altfel.

Este de remarcat cã, deºi sînt diferenþe semnificativeîntre loturi, procentul cel mai mare, la ambele sexe ºi laambele loturi, este al celor care se înþeleg cu pãrinþii înmomentul investigaþiei.

În general, bãrbaþii care nu s-au înþeles bine cu mameleîn copilãrie, nu se înþeleg nici cu soþiile. La fel ºi femeile.Cele care nu s-au înþeles bine cu taþii nu se înþeleg nici cusoþii lor.

Analiza procentelor la întrebãrile 13 ºi 14 (vezi ches-tionarul de la pag. 187) aratã urmãtoarea situaþie: în ge-neral, amintirea pãrinþilor în sufletele celor chestionaþi,atît femei, cît ºi bãrbaþi, este în majoritatea cazurilor plã-cutã ºi fãrã reproºuri. Se observã însã cã, atît la LC cît ºila cele martor, existã amintirea unor traume, a unor expe-rienþe neplãcute, considerate greºeli ale pãrinþilor faþã decopii, cu o preponderenþã clarã în LC. Un numãr semni-ficativ mai mare ºi de bãrbaþi ºi de femei din lotul celordivorþaþi sau în iminenþã de divorþ, reþin cã pãrinþii lor s-aucomportat incorect cu ei. Este un lucru cunoscut de altfelcã pentru a înþelege ce se petrece în cuplul analizat, estenecesarã descifrarea aºa-numitului pact secret cu familiade origine. Existã studii despre urile familiale, de exemplu.Un bãrbat a cãrui mamã a avut un comportament licenþios,fiind mai narcisicã, faþã de soþul ei, cu copilul spectator la

164 MARIAN POPA

Page 41: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

aceasta, are ºanse mari sã fie suspicios cu soþia sa ºi sã nu-iacorde niciodatã aceeaºi încredere pe care i-ar acorda-o un bãr-bat care nu are ce sã-i reproºeze mamei sale. Aceeaºi situaþie ºipentru femei. Este modalitatea prin care copiii suferãrepercursiunile pãcatelor pãrinþilor. Este o acumulare ºi oplatã – peste generaþii – a pãcatelor pãrinþilor. Noraplãteºte pentru soacrã ºi ginerele pentru socru.

Întrebarea nr. 14 ne aratã cã au greºit faþã de pãrinþi unprocent mai mare de persoane din LC decît din LM. Într-unfel, greºelile copiilor faþã de pãrinþi sînt mai uºor de admisdecît cele ale pãrinþilor faþã de copii, fiind cumva maifiziologice, mai fireºti. Cu toate acestea, la LC se observãun procent sensibil mai mare de persoane care considerãcã au greºit faþã de pãrinþi, îndeosebi faþã de mame, atît labãrbaþi cît ºi la femei. Martorii considerã, ºi bãrbaþi ºifemei, cã au greºit aproape în mod egal faþã de mamele ºifaþã de taþii lor. Aceastã balanþã afectivã cu datorii ºi plãþi întretine ºi pãrinþi are un rol deosebit în relaþiile actuale nu numai cupartenera sau partenerul de viaþã, ci ºi cu colegii, rudele, veciniietc. Deficitul în relaþia cu mamele se poate datora faptuluicã acestea sînt în general mai active afectiv decît taþii ºi seimplicã mai mult în viaþa copiilor.

Întrebãrile nr. 15-19, la fel ca ºi 1-9, au relevanþã doar înanaliza la caz.

Întrebarea nr. 20 aratã cã, în general, fraþii s-au com-portat corect atît faþã de subiecþii bãrbaþi, cît ºi faþã de fe-mei, cu o predominenþã semnificativã a celor incorecþi saunu prea corecþi la LC. Analiza pe sexe: bãrbaþi crizã /mar-tor, fraþi/surori ºi femei crizã/martor, fraþi/surori, frag-menteazã loturile ºi nu mai dã cifre semnificative statistic.Comportamentul corect al pãrinþilor între ei ºi al pãrinþilorfaþã de copii se reflectã ºi în relaþiile dintre fraþi. Favoriza-rea unuia din copii (de obicei a aceluia care seamãnã cu tine)dezvoltã la acesta un comportament de vedetã, ºi la ceilalþifraþi, sentimente de frustrare ºi gelozie, deci stîrneºte dis-cordie între fraþi ºi impieteazã asupra dezvoltãrii lor armo-nioase. Existã un risc de favorizare aproape inevitabil la copilul cel mic, prîslea, indiferent de sex, dar la care

STUDII ªI CONTRIBUÞII 165

Page 42: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

apartenenþa sexualã poate adãuga. Prin firea lucrurilor, celmai mic are nevoie de mai multã atenþie ºi ocrotire decîtcel mai mare, fapt care stîrneºte gelozia acestuia din urmã.În familiile cu mai mult de 2 copii acest lucru treceaproape neobservat ºi este suportat mai bine de copiii maimari care, avînd relaþii afective între ei, nu mai sînt atît dedependenþi de afecþiunea mamei.

Întrebarea nr. 22 ne dã urmãtoarele rezultate:La bãrbaþii din LC, vîrsta primei experienþe sexuale a

fost de 14-23 ani, la femei crizã (FC), de 14-24 ani, la bãr-baþi martor (BM), de 16-20 ani ºi la femeile martor (FM),de 17-23 ani.

Se observã deci o vîrstã mai micã a primei experienþesexuale atît la bãrbaþii cît ºi la femeile din LC, ceea cepoate fi ºi urmarea unor abuzuri din partea adulþilordintr-un mediu de relativã promiscuitate, dar ºi expresiafiziologicã a apartenenþei la subpopulaþii cu o dezvoltaremai timpurie a sexualitãþii.

Întrebarea nr. 23: „Cu ce impresie aþi rãmas dupã primaexperienþã sexualã?” ne aratã un procent mai mare de expe-rienþe plãcute decît neplãcute, atît la martor cît ºi la crizã.Compararea experienþelor neplãcute dã însã diferenþe mariîntre crizã ºi martor. Un numãr semnificativ mai mare deoameni divorþaþi sau în crizã de cuplu, cu un plus substan-þial la femei, au rãmas cu o impresie generalã neplãcutã depe urma primei experienþe sexuale.

Acest lucru nu trebuie interpretat simplist, în sensul cãaceastã primã experienþã, imprimîndu-se ca neplãcutã,împieteazã asupra relaþiilor de cuplu de mai tîrziu. Anxie-tatea faþã de relaþiile sexuale poate sã joace un rol impor-tant atît în prima experienþã sexualã, cît ºi în cele ulterioare.Relaþiile armonioase dintre pãrinþi favorizeazã experienþele se-xuale reuºite în viaþa ulterioarã a copiilor acestora ºi invers: re-laþiile conflictuale sau violente dintre pãrinþi împieteazã asuprarelaþiilor sexuale de mai tîrziu ale copiilor lor. Un copil care ºtiecã între pãrinþi se petrece ceva tainic, aude discuþii, plînsulmamei, eventual, ºi vede apoi un tampon de vatã plin desînge în baie, poate reþine cã relaþia intimã dintre sexe este

166 MARIAN POPA

Page 43: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

o chestiune violentã, sîngeroasã ºi care provoacã multã su-ferinþã. Acest fapt poate sã transforme preludiul primuluicontact ºi în general al contactului sexual, într-o aºteptareanxioasã, provocatoare de dispareunie cu impotenþã deerecþie la bãrbaþi ºi vaginism la femei.

La întrebarea nr. 25: „Consideraþi cã rolul (atribuþiile)bãrbatului în familie este deosebit de rolul (atribuþiile) fe-meii?” se constatã deosebiri de pãreri între bãrbaþi ºi fe-mei: mult mai multe femei decît bãrbaþi, atît din LC, cît ºidin LM, considerã cã rolul bãrbatului în familie nu estesau nu prea este deosebit de rolul femeii. Atingem astfeluna din cele mai delicate probleme ale cuplului ºi anumeaceea a deosebirii rolurilor, care, deºi ar trebui sã fie foartelimpede, în sensul cã Da! rolul bãrbatului este deosebitde cel al femeii, iatã cã se aratã confuz. Ne lovim aici derezultatele educaþiei aberante a aºa-numitei „egalitãþi a fe-meii cu bãrbatul”, educaþie rãspunzãtoare de eºecul a nenu-mãrate cupluri. Deºi aceastã egalitate se referã la dreptu-rile sociale ºi nu la rolul lor în familie, simplificarea sa pringeneralizare duce la confuzii ale rolului cu rol clar de dimi-nuare a complementaritãþii celor doi poli ai cuplului, decide fragilizare a sa. Acþioneazã în acest punct ºireminiscenþele celebrului „complex de castrare” descris depsihanalizã, în care fetiþa îl invidiazã pe bãiat pentru mi-cul/mare amãnunt anatomic pe care acesta îl are în plusºi, compensînd, vrea sã demonstreze cã, pe de o parte,degeaba îl are ºi pe de altã parte cã, deºi ea nu îl are, nueste cu nimic mai prejos decît bãiatul.

Iatã deci cã aceastã idee a egalitãþii, devenitã prejude-catã, acþioneazã puternic la adult, în mod deosebit la fe-mei, constituind o puternicã forþã motivaþionalã care însãimpieteazã asupra stabilitãþii ºi a soliditãþii cuplului.

Problema este de fapt foarte simplã. Atît din punct de vedereanatomic, fiziologic, comportamental, cît ºi ca rol familial,bãrbatul ºi femeia, deºi fac parte amîndoi din specia om, sîntdouã entitãþi deosebite ºi complementare care, prin fuziune,formeazã un tot. Acesta este planul creaþiei ºi orice abaterede la el este un eºec sau conduce la eºec ºi suferinþã.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 167

Page 44: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Educaþia pentru „egalitate” între sexe, indiferent din ce direcþievine ºi cu ce scop este fãcutã, este una din forþele distructive alecuplului, care împiedicã, substanþial mai multe femei, sã-ºi asume rolurile care, în toate timpurile, sub toatepoliticile ºi în toate religiile au fost deosebite.

Erezia „egalitãþii femeii cu bãrbatul”, cu efect clar anti-familie, este rãspunzãtoare în mare mãsurã ºi de prolifera-rea fãrã precedent a celui de-al treilea sex, format din per-soane cu identitate sexualã ambiguã, îmbrãcate la fel, coa-fate la fel, cu manifestãri predominant auto ºi homoerotice,incapabile practic sã formeze nu o familie, dar nici mãcarun cuplu stabil. Copiii trebuie obiºnuiþi de mici cu deosebiriledintre sexe, aceste deosebiri trebuie marcate ºi în îmbrãcãminteºi în þinutã ºi în comportament, aºa fel încît, atunci cînd va venitimpul, fiecare sã-ºi preia rolul sexual ºi familial, cu particulari-tãþile sale distinctive, sã devinã femeie ºi bãrbat, deosebindu-secomplementar unul de celãlalt, fãrã a avea nici unul vreun sen-timent de frustrare.

Confuzia rolurilor reiese ºi din rezultatele întrebãrii nr.26, în care observãm cã un procent foarte mare de subiecþi(bãrbaþi ºi femei) susþin cã bãrbatul ºi femeia se aseamãnãmult ºi un procent la fel de mare susþin cã se aseamãnãpuþin.

Diferenþe nesemnificative se observã între crizã ºi mar-tor la rãspunsul deloc, mult mai numeros la crizã decît lamartor, ceea ce pare mai degrabã semn de incompatibili-tate ostilã decît de complementaritate binevoitoare.

Întrebarea nr.27, mai puþin generalã ºi mai focalizatã:„Cine trebuie sã conducã familia? 1. Bãrbatul; 2. Femeia; 3.Amîndoi”, aratã o predominenþã a lui „ambii”, adicã unprocent egal sau mai mare de 60% din lot, atît la femei cîtºi la bãrbaþi, considerã cã familia trebuie condusã de ambiiparteneri. Deci nu trãim nici o epocã de matriarhat nici unapatriarhalã, ci un fel de epocã ambisex, sau altfel spus deprimat al raþiunii, ºtiut fiind cã aceasta este asexuatã. Avîndîn vedere cã scrierile sfinte menþioneazã clar cã bãrbatultrebuie sã fie cap femeii, sã o conducã ºi sã o iubeascã aºacum conduce ºi iubeºte Isus Cristos Biserica sa, reiese cã

168 MARIAN POPA

Page 45: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

educaþia atee ºi egalitaristã a fostului regim a dat roadecare acþioneazã ºi în prezent, contribuind la aceeaºi gravãconfuzie a rolurilor, cu efecte mari anticuplu ºi antifamilie.Interesant în acest sens este cã nici un martor, nici bãrbatnici femeie, nu susþine cã familia trebuie condusã de soþie.Un numãr relativ mare de bãrbaþi sînt conºtienþi de rolullor conducãtor în cuplu, dar predominenþa lor în lotulcrizã, aratã cã acest rol conducãtor este mai mult o reven-dicare decît un fapt acceptat de partenere.

Rezultatele la întrebarea nr. 28, adjuvantã celei prece-dente, confirmã validitatea interpretãrilor, susþinînd înproporþie covîrºitoare cã, într-o discuþie contradictorie întresoþ ºi soþie, trebuie sã cedeze cel mai raþional, adicã celmai deºtept ºi mai educat, indiferent de sex. Diferenþãsemnificativã între crizã ºi martor în favoarea martorilor,ºi la bãrbaþi ºi la femei, cu un plus la bãrbaþi. Aceastaaratã un primat al raþiunii la bãrbaþi, în special la cei dinlotul martor.

Imensa majoritate a bãrbaþilor ºi a femeilor, atît dinlotul crizã cît ºi din lotul martor, cu un plus în favoareaacestuia din urmã, nu considerã nepotrivit ca un bãrbat sãspele vase sau rufe. Un procent destul de mare însã ºidublu la crizã faþã de martor considerã totuºi acest fapt ne-potrivit. Poate cã aici ar fi locul sã arãtãm structura nive-lelor de pregãtire (instrucþie) a persoanelor chestionate.Observãm predominenþa studiilor superioare în lotulmartor ºi a studiilor medii în lotul crizã. Analiza rãspun-surilor pe nivele de studii ºi tipuri de rãspuns ar fi datrezultate nesemnificative, datoritã fãrîmiþãrii loturilor.Este valabil ºi pentru celelalte subinterpretãri posibile.

Întrebarea nr. 31 ne readuce la comentariile precedente,referitoare la rolul conducãtor al bãrbatului în cuplu, me-nit acestuia de religia creºtinã (de fapt de toate cele 3 religiiimportante ale lumii). Imensa majoritate a celor chestio-naþi rãspund la aceastã întrebare: „Cine trebuie sã aibã opregãtire (funcþie) mai mare? Cu „Nu are importanþã” – 60ºi 69 % bãrbaþi crizã ºi respectiv martor ºi 76 ºi 85% femeilecrizã ºi respectiv martor. 6% ºi respectiv 5% bãrbaþi ºi

STUDII ªI CONTRIBUÞII 169

Page 46: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

femei crizã susþin cã femeia trebuie sã aibã o pregãtire (func-þie) mai mare. Nici o persoanã din lotul martor nu susþineacest lucru. Un procent important (dublu la bãrbaþi) atîtdintre femeile crizã/martor, cît ºi dintre bãrbaþii crizã/martor (18%/14% ºi 34%/28%) susþin cã bãrbatul trebuiesã aibã o pregãtire (funcþie) mai mare. Ne aducem amintecu toþii (mare parte dintre noi doar din poveºtile pãrinþilorºi bunicilor) cã, în societatea româneascã de pînã la aldoilea rãzboi mondial, bãrbatului i se recomanda ºi o func-þie ºi o vîrstã mai mare decît a femeii. Sã ne gîndim, de ase-menea, cum sînt priviþi prinþii consorþi în cuplurile regale.

Întrebarea nr. 32 împarte subiecþii din ambele loturi ºide ambele sexe în douã mari grupe: una care considerãcã soþul trebuie sã fie mai mare ca vîrstã ºi cealaltã cã nuare importanþã. Un mic procent de femei (sub 5%) dinlotul crizã considerã cã femeia trebuie sã fie mai mare cabãrbatul.

La întrebarea nr. 33, femeile, atît din LC, cît ºi din LM,în proporþie covîrºitoare, rãspund cã nu are importanþãcine are la începutul cãsãtoriei o stare materialã mai bunã.Aceasta aratã cã nu mai funcþioneazã, cel puþin în popu-laþia cercetatã, ideea conform cãreia femeia la cãsãtorie tre-buie sã aibã zestre sau dotã.

Întrebarea nr. 34 pãstreazã aceeaºi proporþie mare denehotãrîþi, de oameni care susþin cã nu are importanþã cinecîºtigã mai bine, soþul sau soþia. Peste 40 la sutã din bãr-baþii martor însã, ºi aproape 20 la sutã din femeile martorsusþin cã soþul trebuie sã cîºtige mai bine. Lesne de imagi-nat ce se poate întîmpla într-un cuplu în care femeia gîn-deºte cã soþul trebuie sã cîºtige mai bine ºi acesta considerãcã nu are importanþã dacã se întîmplã invers. Stima soþieifaþã de el va fi mai redusã în acest punct decît stima lui faþãde sine. Complexitatea problemei creºte dacã ne gîndim cãamîndoi pot fi de acord cã soþul trebuie sã cîºtige mai bine(ca sã nu mai amintim cã înainte de perioada comunistã,una din pretenþiile faþã de sine, cele mai rãspîndite, chiarîn clasele inferioare ale societãþii, era ca bãrbatul sã cîºtigesuficient pentru a-ºi întreþine soþia acasã) ºi în realitate

170 MARIAN POPA

Page 47: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

acesta, din motive de conjuncturã nu poate. Situaþia poateavea un efect mobilizator pentru a se remedia discrepanþadintre concepþii ºi realitate, dar riscul de scãdere a stimeide sine ºi considerare a partenerei ca pe o spinã iritativã,rãmîne foarte mare cu toate consecinþele lui (tendinþã deexagerare compensatorie a altor factori, care pledeazã pen-tru el ºi în defavoarea partenerei, de exemplu).

Tendinþa de dominare a partenerei existã în mod natu-ral în toþi bãrbaþii ºi ea este probatã de nenumãrate fapte,constituind un atribut al sexului masculin. Într-o singurãipostazã bãrbatul este dominat de femeie ºi anume în pos-tura de copil faþã de mama lui. Dacã situaþia de subordo-nare se menþine ºi în cuplu, bãrbatul regreseazã la com-portamente infantile, scãzîndu-i agresivitatea, independenþa,voinþa, capacitatea de decizie º.a. Complexitatea proble-mei este aproape de necuprins, în acest joc fiind implicaþinenumãraþi alþi factori. Armonia sau dizarmonia dintrepãrinþi lasã amprente de neºters în memoria copiilor lor.Femeia dominatoare cuplatã cu un bãrbat dominat ºi su-pus constituie un cuplu în care ambii membri sînt nemul-þumiþi, avînd cel puþin o vagã senzaþie de neîmplinire ge-neratoare de amoc. Termenii de cucerire ºi posedare spunfoarte multe despre jocul psihic dintre rol ºi statut în rela-þia de cuplu. ªi în cuplurile de homosexuali sau homose-xuale (observaþi improprietatea termenilor în asemenea si-tuaþii) unul din parteneri este „efeminat” ºi celãlalt mai„viril”. Activ ºi pasiv se mai folosesc, de asemenea, pentrua descrie rolul acestora în cuplu, termeni valabili ºi îndescrierea comportamentelor heterosexuale.

La întrebarea nr. 35, imensa majoritate a celor chestio-naþi, ºi bãrbaþi ºi femei, nu se simt umiliþi dacã gãtesc. 2-3 procente dintre bãrbaþii martor (BM) se simt umiliþi înaceastã ipostazã, dar în LC aceste procente devin consi-derabil mai mari: în jur de 20% dintre femei ºi peste 35%dintre bãrbaþi se considerã umiliþi sã gãteascã. Iatã cumun detaliu domestic aparent atît de banal ºi cãruia nici nui se dã mare importanþã în momentul contractãrii uneicãsãtorii, poate deveni subiect de discuþie, disconfort ºi

STUDII ªI CONTRIBUÞII 171

Page 48: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

discordie în viitorul cuplu, mai cu seamã atunci cînd ºifemeia ºi bãrbatul se simt umiliþi sã gãteascã. Aici se potadãuga alte ºi alte întrebãri referitoare la pregãtirea hraneipentru copii, la hrãnirea acestora º.a., toate aceste detaliiavînd o importanþã mult mai mare decît li se acordã deobicei, pentru buna funcþionare a cuplului.

Aproximativ aceleaºi proporþii între grupuri ºi la între-barea nr. 36, cu un procent însã mult mai mic de subiecþicare se simt umiliþi dacã spalã vase sau rufe (sub 10 la sutãla femei ºi în jur de 10 la sutã la bãrbaþi) aparþinînd însãtoþi LC.

La întrebarea nr. 37, „Cine este mai important pentrutrãinicia familiei?”, mai mult de 80% din cei chestionaþi(cu un plus de cîteva procente la martori) susþin cã ambiiparteneri. Un numãr mai mic de subiecþi, dar semnificativpentru cã este diferit la femei ºi la bãrbaþi, precum ºi întrecrizã ºi martor, susþin cã mai important este bãrbatul(peste 15% din bãrbaþi ºi aproape 10% din femeile lotuluicrizã) sau cã mai importantã este femeia (peste 15% dinfemeile ºi cca 7% din bãrbaþii lotului crizã). Un procent de15% dintre femeile martor susþin cã femeia este mai im-portantã. Deºi se referã numai la trãinicia cuplului ºi nu latoate caracteristicile acestuia, întrebarea, prin sintagma-capcanã „mai important”, rãscoleºte mecanismele narci-sice, de evaluare a persoanei ºi dovedeºte o datã în plus cãse considerã mai important pentru trãinicia familiei, nereferim la lotul crizã, cel care se iubeºte mai mult pe sine,adicã cel mai narcisic. Narcisismul este în mod evident maibine reprezentat în lotul crizã.

Întrebarea nr. 38 ne aduce în atenþie un fapt care pentrumulþi dintre noi, cei care ne considerãm moderni, membriai societãþii industriale sau chiar post-industriale, nu maiprezintã mare importanþã ºi anume virginitatea femeii ºi,de ce nu, ºi a bãrbatului, în momentul cãsãtoriei. Subliniezde la început importanþa pe care o acordã religia creºtinãacestui amãnunt. Se ºtie cã principalul personaj feminindin hagiografia creºtinã, Sfînta Maria, Maica Domnului,mai este numitã ºi „Cea pururea Fecioarã”. Cele douã

172 MARIAN POPA

Page 49: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

ipostaze ale femeii, aceea de fecioarã (i se mai spune ºiPrea-Curata) precum ºi aceea de Mamã, sînt reprezentateprin Sfînta Maria în toate bisericile creºtine ale lumii. O atreia ipostazã femininã, mai puþin rãspînditã decît cele-lalte douã (toate au fost fecioare ºi aproape toate devinmame), este aceea de femeie pãcãtoasã, adulterinã (ca înpericopa cu „sã arunce primul cu piatra cel fãrã de pãcat”)sau desfrînatã, curvã (cur-via – calea curului), aceea care avãrsat un vas de mir de NARD curat pe capul lui Iisus ºicare avea foarte multe de iertat. Acestea nu sînt admirate,nu sînt respectate de oameni, ci trebuie iertate. Cuvîntul„curvã” este una dintre cele mai grele insulte, dacã nu ceamai grea, care poate fi aruncatã în obrazul femeii. Acestcuvînt greu rãsunã mult mai des decît ne imaginãm, încase ºi cupluri dintre cele mai diferite ca pregãtire ºi starematerialã ºi socialã. Ideal este ca fiecare femeie (insistãm, alã-turi de toatã lumea pe situaþia femeii deºi foarte mulþi bãr-baþi considerã castitatea – atunci cînd aleg cariera mona-halã sau, la catolici, pe cea preoþeascã – ca pe o importan-tã calitate ºi a bãrbatului, care îi permite acestuia accesulmai lesnicios la o viaþã spiritualã superioarã. Ne gîndimde asemenea, la splendidul cuplu shakesperian Romeo ºiJulieta, proiectat în eternitate de cel mai mare dramaturg altuturor timpurilor, care are valoare arhetipalã, de cupluideal, nu numai prin tragismul iubirii lor neconsumate,netranspusã în fapt material, ci ºi prin castitatea purã a ce-lor doi îndrãgostiþi, deci ºi a femeii ºi a bãrbatului) sã treacãde la situaþia de fecioarã la aceea de mamã a unui copil legitim,fãrã acea perioadã mai mult sau mai puþin rãspînditã ºi maimult sau mai puþin îndelungatã în care, chipurile, capãtã expe-rienþã de viaþã. Existã o experienþã a binelui ºi o experienþã arãului. În opinia autorului, un individ, fie bãrbat, fie femeie, cucît a avut mai multe legãturi amoroase, cu atît este mai puþin aptpentru cuplu. Atunci cînd nu a fost urmarea unui viol sau aunui incest, prima legãturã sexualã rãmîne cea mai încãr-catã de emoþii ºi prima persoanã, primul partener, oricîterelaþii vor urma dupã el, nu va fi uitat niciodatã. Atuncicînd acest prim partener devine ºi soþ, cuplul astfel format

STUDII ªI CONTRIBUÞII 173

Page 50: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

capãtã un plus de soliditate ºi de stabilitate pe care cele-lalte cupluri formate cu al 2-lea, al 3-lea sau al n-lea parte-ner, nu o mai au. Coborînd de la aceastã „realitate” idealãla realitatea materialã a lumii în care trãim, sã vedem cerãspunsuri avem la chestionarul nostru la întrebãrile nr.37-41, care se referã la virginitate ºi la experienþa sexualãanterioarã cãsãtoriei. Sînt douã perechi de întrebãri com-plementare. Într-una (38 ºi 40) se întreabã dacã virgini-tatea (a femeii ºi respectiv bãrbatului) pînã la cãsãtoriecontribuie la stabilitatea familiei ºi în cealaltã (39-41) dacãexperienþa sexualã anterioarã cãsãtoriei contribuie la stabili-tatea familiei. Rãspunsurile sînt: 1 – da; 2 – nu; 3 – nu areimportanþã. Subliniem de la început procentul mare ºi debãrbaþi ºi de femei (în jur de 50%, la martor ºi mai mare,60%) care considerã acest aspect lipsit de importanþã. De-sigur cã în acest procentaj se ascund ºi cei care preferã sãnu se gîndeascã serios la subiect. Un procent important,peste 20% din lot, cu un plus la LC, atît femei cît ºi bãrbaþi,rãspund afirmativ ºi anume cã DA! Virginitatea femeiipînã la cãsãtorie contribuie la stabilitatea familiei. Dacãvirginitatea femeii împarte, pe cei care au dat un rãspunsclar, în douã loturi aproximativ egale (un procent de cca.20%, cu un spor de 10% la bãrbaþii crizã susþin la fel deferm cã virginitatea femeii pînã la cãsãtorie NU contribuiela stabilitatea familiei), virginitatea bãrbatului pînã la cã-sãtorie obþine un scor cu totul deosebit. Cea mai mareparte a celor chestionaþi, ºi bãrbaþi ºi femei, ºi crizã ºi mar-tor, considerã cã virginitatea bãrbatului pînã la cãsãtorieNU contribuie la stabilitatea familiei. Cu alte cuvinte,dacã se susþine în proporþii aproximativ egale cã femeiatrebuie ºi nu trebuie sã fie virginã la cãsãtorie, despre bãr-bat, cea mai mare parte a celor chestionaþi, susþin cã aces-ta nu este necesar sã fie virgin la cãsãtorie (peste 80% dinbãrbaþii crizã ºi peste 70% din femeile crizã ºi respectiv60% ºi 65% din martori). Cu toate acestea, un procent deaproape 20% din femeile crizã ºi din bãrbaþii crizã ches-tionaþi, susþin cã este importanþã ºi virginitatea bãrbatului.

174 MARIAN POPA

Page 51: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Mai puþin de jumãtatea din acest procent reprezintã mar-torii care susþin acelaºi lucru.

Nehotãrîþii de la întrebarea 38 opteazã în procente con-siderabile la întrebarea 39 pe DA – experienþa anterioarãcãsãtoriei la femei contribuie la stabilitatea familiei. Sub5% din lotul crizã a bãrbaþilor rãspund cã nu are impor-tanþã, faþã de peste 50% de la 38, în timp ce 45% susþin cãDA ºi 45% susþin cã nu, experienþa sexualã anterioarã cã-sãtoriei nu contribuie la stabilitatea acesteia. Este vorba delotul de bãrbaþi. Martorii au un mai mare procent de neho-tãrîþi (33%), procentul celor care rãspund afirmativ (28%)fiind apropiat de cel al rãspunsurilor negative (38%). LaFC 50% susþin cã experienþa sexualã anterioarã cãsãtorieicontribuie la stabilitatea acesteia, cca. 35% rãspund nega-tiv ºi cca. 8% sînt nehotãrîte, faþã de femeile din lotul mar-tor care, la fel ca ºi bãrbaþii, sînt împãrþite în pãrþi relativegale (34%, 36%, 28% procente din lot).

La întrebarea 41, rãspunsurile întãresc concluziileîntrebãrii 39, referitoare la virginitatea bãrbatului: maimult de 60% din bãrbaþi ºi aproape 60% din femeile LCafirmã cã experienþa anterioarã cãsãtoriei contribuie la sta-bilitatea familiei sau cu alte cuvinte recomandã bãrbaþilorsã practice amorul liber înainte de cãsãtorie. 25% din LC ºide bãrbaþi ºi de femei rãspund negativ. Martorii dau pro-cente de 45%, 10% ºi 32% la bãrbaþi ºi 42%, 24%, 26% lafemei. Este foarte clar, cã un procent însemnat dinnumãrul total al celor chestionaþi recomandã cu candoaresau cel puþin nu contraindicã relaþiile sexuale cu mai mulþiparteneri (partenere) ceea ce este mai mult ca sigur cãpoate constitui o încãlcare a poruncii VII din Decalog.Rezultã implicit cã toþi aceºti oameni se situeazã moral, înplin pãgînism premozaic ºtiut fiind cã Porunca a VII-a, „sãnu fi desfrînat”, a fost adusã pe lume de Moise acum cca.7 000 de ani ºi a fost perfecþionatã prin Iisus acum 2 000 deani: „Aþi auzit cã s-a zis celor din vechime: ’Sã nupreacurveºti’. Dar vã spun cã ori ºi cine se uitã la o femeieca s-o pofteascã, a ºi preacurvit cu ea în inima lui”.

(Matei, C5, v.27 ºi 28)

STUDII ªI CONTRIBUÞII 175

Page 52: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Avînd în minte cele trei modele de comportament: pãgîn,mozaic ºi creºtin (nu luãm în consideraþie modelul islamicpentru cã nu-l cunoaºtem suficient, deºi avem referinþedin Coran cu privire la cuplu ºi îndeosebi la poligamie), culibertatea progresiv restrînsã a relaþiilor sexuale conþinute deaceste modele, ne putem da seama singuri, cã pe de o parte socie-tatea contemporanã (nu numai de la noi din þarã, dar ºi dela noi) conþine, în proporþii deosebite de la þarã la þarã, toate celetrei tipuri de comportamente (am putea adãuga la ele tipulpreistoric – rudimentar, violent, de un narcisism agresiv –prezent la periferiile subculturale), dar ºi cã persoana uma-nã, în devenirea ei poate trece de la un tip la celãlalt, ºi în senscrescãtor, de perfecþionare, ºi în sens descrescãtor, de deteriorare.

Întrebãrile 42 ºi 43, referitoare la calitãþile pe care le ad-mirã fiecare la celãlalt sex, ºi la cele pe care le-ar dori lasexul propriu, ne-au dat rezultate interesante.

La întrebarea 42, referitoare la calitãþile cele mai impor-tante ale unui bãrbat, bãrbaþii din LC pun pe primul locstãpînirea de sine, pe locul doi la egalitate de puncte, po-liteþea ºi inteligenþa ºi pe locul trei curãþenia corporalã.Bãrbaþii din LM pun pe primul loc seriozitatea, pe loculdoi inteligenþa ºi pe locul trei cinstea. Menþionãm cã închestionar (vezi anexa) au fost citate urmãtoarele calitãþi,atît la bãrbaþi cît ºi la femei: frumuseþea, fineþea, forþa, stã-pînirea de sine, graþia, politeþea, pudoarea, inteligenþa, în-drãzneala, punctualitatea, fidelitatea, cinstea, puterea dedominaþie asupra celuilalt, capacitatea de a se supune do-rinþelor partenerului (partenerei), seriozitatea, hãrnicia,curãþenia corporalã. Femeile din LC apreciazã la un bãrbatîn primul rînd cinstea (se tem deci cel mai mult de min-ciunã, sã nu fie înºelate sau au asistat la situaþii în care mo-delele lor – mama, surori mai mari – au fost înºelate), apoiinteligenþa ºi pe locul trei curãþenia corporalã. Femeile dinLM preþuiesc, în ordinea importanþei, la un bãrbat cinstea,stãpînirea de sine ºi fidelitatea (locul II) ºi inteligenþa.Comparaþia între ce vor femeile de la bãrbaþi ºi ce credaceºtia cã trebuie sã le ofere, aratã în LC o neconcordanþãîntre femei, care preþuiesc cel mai mult cinstea, ºi bãrbaþi,

176 MARIAN POPA

Page 53: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

care cred cã cel mai important lucru este sã fie stãpîni peei. În LM bãrbaþii, mai siguri pe ei decît cei din lotul crizã,pun cel mai mare preþ pe seriozitate în timp ce femeileapreciazã cel mai mult tot cinstea. Iatã deci, cã principala ca-litate pe care o vor femeile de la bãrbaþi este cinstea. Cu altecuvinte ele se tem cel mai mult sã nu fie înºelate de aceºtia.Se mai poate trage de aici concluzia cã minciuna, vicleniaprefãcãtoria ºi chiar instabilitatea, nu constituie de loc unmonopol al femeilor. Comparînd la nivel de grup concep-þiile despre relaþia dintre sexe, amintindu-ne cã bãrbaþilorli se recomandã sã aibã experienþã sexualã înainte de cãsã-torie ºi femeilor sã fie virgine, urmeazã în mod necesar caaceastã experienþã sã se obþinã de la femei cu care nu teînsori ºi deci pe care trebuie sã le înºeli pentru a le obþinefavorurile.

Sã vedem acum mai detaliat ce vrea lumea de la femei,adicã ce rãspunsuri avem la întrebarea 43.

În LC, bãrbaþii preþuiesc cel mai mult la o femeie curã-þenia corporalã, apoi hãrnicia ºi fidelitatea. Traducîndaceste opþiuni observãm cã bãrbaþii divorþaþi îºi acuzã fostelepartenere de murdãrie, lene ºi infidelitate. Este un fel de top aldefectelor femeii din cuplurile care sfîrºesc în divorþ. Femeile din LC considerã cã cele mai importante calitãþipe care trebuie sã le posede pentru a fi tentante sînt cin-stea, hãrnicia, inteligenþa ºi curãþenia corporalã (loculIII). Bãrbaþii din LM vor de la femei în primul rîndinteligenþã, apoi cinste ºi fineþe. Femeile din LM se parecã ºtiu acest lucru mai bine decît cele din LC ºi oferã exactceea ce vor bãrbaþii, adicã în primul rînd inteligenþã ºiapoi (cu o micã inversare de locuri 2 ºi 3) fineþe ºi cinste.Este unul din rezultatele care valideazã chestionarul, con-cordanþa la martori fiind mai mare decît la crizã.Rezumînd, putem spune cã femeile vor ca bãrbaþii sã fiecinstiþi, inteligenþi, stãpîni pe sine ºi curaþi, iar bãrbaþiivor ca femeile sã fie inteligente, curate, harnice, cinstite,fine ºi credincioase. Observãm cã frumuseþea nu esteprima calitate care se cere unei femei ºi forþa nu este primacalitate care se cere unui bãrbat. Într-un top general, cele

STUDII ªI CONTRIBUÞII 177

Page 54: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

mai preþuite calitãþi umane sînt: cinstea, inteligenþa, curãþe-nia corporalã, seriozitatea, fidelitatea, pe ultimele locuri,deci cele mai puþin preþuite, fiind puterea de dominaþieasupra celuilalt. Reiese foarte limpede cã românii sîntcinstiþi, inteligenþi, curaþi, serioºi ºi fideli ºi nu doi bani peforþa ºi puterea de dominaþie asupra altora. Considerãmeºantionul pe care s-a fãcut cercetarea (257 persoane) sem-nificativ statistic pentru a susþine cele de mai sus.

La întrebarea 44, atît femeile cît ºi bãrbaþii declarã cã aumai multã încredere în bãrbaþi. Întrebarea 45 are cele maimulte rãspunsuri, ºi de la bãrbaþi ºi de la femei, în favoa-rea bãrbaþilor. Majoritatea celor chestionaþi declarã cã arvrea ca primul copil sã fie bãiat.

Întrebarea 46 are rãspunsuri interesante ºi semnifica-tive. Bãrbaþii din LC: 12% acceptã permanent perversiu-nile sexuale, 25% din ei le acceptã episodic, 45% sînt cate-goric împotrivã ºi la 16% din ei le sînt indiferente. Situaþiamartorilor este cu totul alta: 3% le acceptã permanent, 30%episodic, 18% sînt categoric împotrivã ºi la 54% le sîntindiferente. La femeile din lotul crizã 1% acceptã perver-siunile permanent, 11% episodic, 73% sînt categoric împo-trivã ºi la 10% le sînt indiferente. FM nu acceptã nici unaîn mod permanent perversiunile sexuale, 14% le acceptãperiodic, 27% sînt categoric împotrivã ºi la 24% le sînt in-diferente. Cum interpretãm aceste cifre? De la bun începuttrebuie observatã diferenþa între noþiunea de perversiunesexualã în accepþiune ºtiinþificã-psihiatricã ºi aceea de per-versiune în accepþie vulgarã. În chestionarul nostru nu s-afãcut nici o precizare la noþiunea respectivã. A fost lãsatfiecare sã se refere la termen aºa cum înþelege el. Între-barea sunã: „Acceptaþi perversiunile sexuale?”. Interesanteste cã nici o persoanã din cele chestionate nu a întrebat ceînþelegem noi prin perversiuni sexuale. Fiecare credea cãºtie despre ce este vorba. Deºi noþiunea suportã mai multedefiniþii ºi multe accepþiuni, excluzînd homosexualitatea,pe care mulþi o asimileazã cu contactul anal, majoritateaimensã a populaþiei înþelege prin perversiuni, contacteleorale sau jocurile erotice preliminare sau „de întãrire” de

178 MARIAN POPA

Page 55: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

acest tip. Perversiunile sexuale în înþeles psihiatric: sadis-mul, masochismul, pedofilia, exhibiþionismul, fetiºismul,voyeurismul etc. nu sînt cunoscute de marele public ºi nicinu sînt atît de frecvente.

– Numim, alãturi de HENRY EY, perversiune sexualã, com-portamentul sexual regresiv care se substituie cu predilecþie ºiuneori cu exclusivitate condiþiilor normale care duc la orgasm.Aceste comportamente nu viciazã numai raporturile sexuale, ciantreneazã, conform dorinþei sexuale aberante, alterãri notabileale caracterului, ale personalitãþii ºi ale vieþii sociale. Conceptulde normã se referã nu la norma socialã, diferitã de la epocã laepocã ºi în diferite medii, ci la norma personalã, adicã la organi-zarea progresivã a persoanei ºi la unificarea sa, care se produceprin subordonarea plãcerilor (pulsiunilor) parþiale (infantile),plãcerii (pulsiunii) genitale integratoare. Conceptele de normal-itate ºi de perversiune nu pot fi opuse, într-o antitezã, ci ele tre-buie sã se compunã, într-o structurã ierarhizatã, aceea a naturiiumane.

Perversiunile se împart în douã mari grupe:a). anomalii ale alegerii obiectului: auto-erotism (onanism),

pedofilie, gerontofilie, incest, homosexualitate, zoofilie, fetiºism,necrofilie, vampirism, transvestitism, transsexualitate etc.,

b). prin anomalia scopului sau a actului: voyeurism,exhibiþionism, viol, atacuri substitutive (frotteuri – cei care sefreacã de corpuri necunoscute, prin autobuz, tãietorii de iegãrietc.), deplasarea erotizãrii în zona bucalã, analã, uretralã, sauasupra conduitelor excremenþiale – ondinismul ºi coprofagia,sadismul, masochismul, Don-Juanismul (ca ºi alte conduitecare necesitã cãutarea unei situaþii particulare pentru a atingeorgasmul, imposibil de atins în alte împrejurãri). Sînt citateperversiuni incluse în conduite agresive particulare ca piroma-nia, escrocheria, cleptomania sau asociate la diverse toxicomanii(alcoolul este un suport frecvent folosit pentru favorizarea tre-cerii la actul pervers. Toxicomania însãºi constituie o perversi-une sexualã ca ºi conduitã regresivã substitutivã). Mai pot ficitate în acest sens ºi alte conduite alimentare (anumiteanorexii sau bulimii) sau excretorii. A apãrut recent o carte

STUDII ªI CONTRIBUÞII 179

Page 56: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

interesantã referitoare la subiect: „Comportamentul sexualaberant” a dlui. Dr. ªelaru de la Socola.

Cele mai cunoscute sînt homosexualitatea, masturbaþiaºi contactele orale sau, pentru a cuprinde ambele sexe,contactele gurã-organe genitale (în cuplurile hetero). Fãrãîndoialã cã în chestionarul nostru, fiind vorba de un cupluheterosexual, toatã lumea s-a referit la aceastã ultimã per-versiune.

Revenind la chestionarul nostru observãm deosebirisubstanþiale atît între pãrerile bãrbaþilor ºi cele ale femei-lor, cît ºi între LC ºi cel martor. Observãm astfel cã accep-tã permanent perversiunile un numãr mic din totalul celorchestionaþi, cu un procent mai mare la bãrbaþi (12%) decîtla femei (1%) ºi în mod deosebit la bãrbaþii ºi la femeile dinlotul crizã. Nici o femeie din LM nu acceptã în mod per-manent perversiunile sexuale. Atitudinea faþã de perversi-unile sexuale constituie deci un punct de divergentã întresubiecþii care au ratat în cuplu ºi cei care au reuºit. Acceptãpermanent perversiunile numai cei care au divorþat. Episodic,le acceptã mult mai mulþi subiecþi, ºi bãrbaþi ºi femei, ºiîmi amintesc de o precizare fãcutã pe unul din chestiona-rele la care o doamnã, care acceptã periodic perversiunile,þine sã adauge la Observaþii „Dar nu cu oricine…”. 25%din bãrbaþii divorþaþi ºi 30% din bãrbaþii martor acceptãepisodic (ceea ce înseamnã cã au ºi practicat) perversiunilesexuale. Deci, din 100 de bãrbaþi martor, 33 practicã sau aupracticat permanent (3) sau episodic (30) perversiuni sexuale.

Este mai mult ca sigur cã cei chestionaþi nu au luat înconsiderare masturbaþia, fiind vorba de tematica de cupluabordatã. Cifrele OMS referitoare la masturbaþie se apropiede 100%, cu un procent ceva mai mic la femei. Mai multsau mai puþine femei, atît crizã (11%) cît ºi martor (14%),acceptã episodic perversiuni sexuale. Un procent mult maimare ºi de bãrbaþi (45%) ºi de femei (73%) din lotul crizãsînt categoric împotriva perversiunilor. Avînd în vedere de-monstraþiile psihanalizei, în care se dovedeºte cã nevrozaeste negativul perversiunii, adicã în inconºtientul bolna-

180 MARIAN POPA

Page 57: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

vului de nevrozã existã pulsiuni perverse cu care acesta seluptã sã le stãpîneascã, rezultatele chestionarului ne aratãun procent substanþial mai mare de nevrotici în loturilecrizã decît în loturile martor. Nevroticul ºi perversul, deciimaturii, au mult mai multe ºanse sã rateze în cãsãtorie decît ceicare considerã chestiunea perversiunilor un episod încheiat faþãde care sînt indiferenþi. Mult mai mulþi indiferenþi faþã deproblema perversiunilor sexuale în lotul martor (54% bãr-baþi ºi 24% femei) decît în loturile crizã (16% bãrbaþi ºi 10%femei).

Iatã încã un punct marcat de chestionarul nostru ºi carevalideazã rezultatele cercetãrii.

Consumul de alcool care, atunci cînd este excesiv, as-cunde o imaturitate ºi sã nu uitãm cã prevalenþa consumu-lui de alcool excesiv este foarte mare (peste 15% din popu-laþia de 15-60 ani), constituie printre altele ºi un mijloc dedefulare a pulsiunilor perverse. Toþi beþivii, la un anumitmoment al beþiei, se laudã excesiv, ceea ce desigur consti-tuie un semn clar de iubire de sine, iubire care în afara be-þiei este þinutã în frîu. Aceastã iubire de sine este strînslegatã într-o cauzalitate circularã, despre care am scris înpartea generalã, cu masturbaþia, cu principiul conformcãruia „eu sînt cel mai valoros individ din lume deoareceeu mi-am provocat cea mai mare plãcere fãrã sã mã ajutenimeni”. Lait-motivul „Pe mine nu m-a ajutat nimeni înviaþã. Eu singur am fãcut tot” se regãseºte în toate discur-surile beþivilor. O altã pulsiune defulatã în beþie este aceeahomosexualã, homofilia, iubirea cuiva care îþi seamãnã foartemult, „amorul în oglindã”. Ne uitãm cu toþii în restaurantesau în alte locuri în care se adunã beþivii ºi observãm gru-puri unisex, de doi sau mai mulþi participanþi, în care aceº-tia oscileazã între un pol afectiv pozitiv, în care se laudãfoarte mult pe sine sau îl laudã ºi îºi manifestã iubirea,prin efuziuni mai mult sau mai puþin zgomotoase, faþã departener (parteneri), ºi un pol negativ, în care i se defuleazãagresivitatea (existã o carte foarte frumoasã despre „Agresivi-tatea umanã” scrisã de un colaborator al prof. KONRAD LO-RENZ, IRINEUS EIBESFELD) prin polemici mai mult sau

STUDII ªI CONTRIBUÞII 181

Page 58: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

mai puþin vehemente, urmate, în medii subculturale, depumni sau cuþite.

Sã vedem ce ne spune chestionarul nostru despre con-sumul de alcool la persoanele divorþate ºi la LM. Îngã-duinþa sau lipsa de îngãduinþã faþã de consumul de alcoolînseamnã atitudinea faþã de sine ºi faþã de partener înaceastã problemã. Femeia care acceptã frecvent la femeiconsumul de alcool înseamnã cã ea însãºi consumã frec-vent alcool. La fel ºi pentru cea care nu acceptã. Rezulta-tele noastre se diferenþiazã între crizã ºi martor la rãspun-surile frecvente sau deloc unde înregistrãm la bãrbaþii crizã13% frecvent ºi 55% deloc faþã de 0% frecvent ºi 30% de-loc la martor, în referirile la consumul de alcool al femei-lor ºi 9% cu 0% ºi 23% cu 47% la frecvent ºi deloc între pã-rerile bãrbaþilor despre bãrbaþi. Egalitate relativã de pãrerila consumul rar (30% ºi 47%) între bãrbaþii crizã ºi bãrbaþiimartor, atît cu privire la femei cît ºi cu privire la bãrbaþi.

Bãrbaþii au permisiunea sã bea, rar, ºi din partea femei-lor (CF – 38%, MF – 3%) ºi din partea lor înºile (47% CB,47% MB).

Femeile au voie sã bea, rar, mai mult de la bãrbaþi (30%CB, 30% MB) decît de la ele înºile (12% CF, 19% MF). Astaînseamnã cã, de pe urma episoadelor bahice, bãrbaþii auamintiri mai plãcute despre ei ºi despre femei decît fe-meile despre ele ºi despre bãrbaþi. Femeile se considerãdeci mai vulnerabile sub influenþa alcoolului, fapt pentrucare ºi bãrbaþii le doresc sã fie mai frecvent sub aceastã in-fluenþã. Se considerã deci, în procente mai mari, cã alcoo-lismul (episodic) masculin este acceptat ºi de bãrbaþi ºi defemei, în timp ce alcoolismul feminin (episodic) îi favo-rizeazã mai mult pe bãrbaþi decît pe femei. Nici MB ºi niciMF nu acceptã, nici la femei ºi nici la bãrbaþi, consumulfrecvent de alcool. Numai cîteva procente (10-15%) din LCacceptã acest lucru. Este o situaþie asemãnãtoare cu atitudineafaþã de perversiuni, ceea ce aratã valabilitatea teoriei citate maisus, ºi care asimileazã alcoolismul cu perversiunile sexuale.

Întrebarea 48: „Ce contribuie mai mult la destrãmareafamiliei? 1 – greutãþile materiale; 2 – nepotrivirile sexuale;

182 MARIAN POPA

Page 59: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

3 – lipsa de fidelitate; 4 – amestecul familiei; 5 – lipsa uneieducaþii corespunzãtoare; 6 – abuzurile sexuale ale cuplu-lui familial” ne dã urmãtoarele rezultate: la bãrbaþii dinLC, pe primul loc sînt greutãþile materiale, apoi lipsa defidelitate, lipsa unei educaþii corespunzãtoare,nepotrivirile sexuale ºi pe ultimele douã locuri inter-venþia familiei ºi abuzurile sexuale. La BM, pe primul loceste fidelitatea, pe locul doi nepotrivirile sexuale, apoilipsa unei educaþii corespunzãtoare, apoi greutãþile mate-riale ºi intervenþia familiei. Nici un BM nu considerãabuzurile sexuale ca ºi cauzã de divorþ. Femeile din LCpun pe primul loc nepotrivirile sexuale ºi fidelitatea (lipsade fidelitate), apoi lipsa unei educaþii corespunzãtoare,greutãþile materiale, abuzurile sexuale ºi intervenþiafamiliei. FM pun pe primul loc lipsa de fidelitate (neamintim cã prima calitate pe care o cer femeile de la bãr-baþi este cinstea), apoi lipsa unei educaþii corespunzã-toare, greutãþile materiale, intervenþia familiei,nepotrivirile sexuale, abuzurile sexuale. Sînt mai impor-tante puntele de vedere ale subiecþilor din LC deoarece eiau trecut prin experienþa destrãmãrii familiei lor ºi ºtiu ceanume a contribuit cel mai mult la aceste evenimente.Deci, bãrbaþii divorþaþi considerã cele mai nocive pentrucuplu greutãþile materiale ºi lipsa de fidelitate ºi femeilenepotrivirile sexuale ºi fidelitatea. Pe locul trei ºi femeileºi bãrbaþii pun lipsa unei educaþii corespunzãtoare.

Întrebarea 49: „Aveþi mai multã încredere: 1 – în dvs.?sau 2 – în ceilalþi?” aratã ºi la femei ºi la bãrbaþi, fãrã dife-renþe semnificative între crizã ºi martor, o majoritate covîr-ºitoare a celor care au mai multã încredere în sine. Doar omicã parte din subiecþi, în special femei din LC (12%) aumai multã încredere în ceilalþi.

Întrebarea 50 ne aratã cã majoritatea subiecþilor, ºi bãr-baþi ºi femei (în lotul crizã mai puþin decît în lotul mar-tor), considerã cã sînt mai stabile cãsãtoriile din dragoste.Diferenþã semnificativã la cãsãtoriile din interes: un procentdublu la crizã decît la martor considerã cã sînt mai stabile cãsã-toriile din interes.

STUDII ªI CONTRIBUÞII 183

Page 60: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

La întrebarea 51, mai ales martorii, ºi bãrbaþi ºi femei,acceptã concubinajul ca pe o perioadã de probã premergã-toare cãsãtoriei. Majoritatea femeilor ºi a bãrbaþilor considerãcã infidelitatea este la fel de nepermisã ºi la bãrbaþi ºi la femei.Dintre cei care fac diferenþe, un procent mai mare o consi-derã mai scuzabilã la bãrbaþi (32%BC ºi 39% BM ºi respec-tiv 17% FC ºi 16% FM). Foarte puþini subiecþi (ºi culmeaeste cã mai mulþi bãrbaþi decît femei) considerã infideli-tatea mai scuzabilã la femei, fãrã diferenþe semnificativeîntre crizã ºi martor (9%CB, 8%MB, 1%CF, 4%MF).

Referitor la corecþia corporalã (întrebarea 53), sînt dife-renþe semnificative între crizã ºi martor. Un procent maimare de bãrbaþi ºi de femei din LC admit corecþia corporalã(bãtaia) în cazul unor greºeli serioase (23%CB, 11%CF, faþã de8%MB ºi 5%MF). Aceasta aratã cã cei mai brutali au ºanse maimari sã divorþeze decît cei mai puþin brutali.

Ultima întrebare ne dã o majoritate covîrºitoare de su-biecþi care considerã cã banii casei trebuie administraþi deambii parteneri (76%CB, 70%CF, 86%MB, 84%MF). 13%BCºi 8%FC, 11%BM ºi 3%MF susþin cã bãrbaþii trebuie sã ad-ministreze banii casei, iar 23%BC, 15%FC, 0%BM ºi 22%FM susþin cã femeia. Se observã cã bãrbaþii din lotul crizã,nesiguri pe ei ºi femeile din lotul martor, sigure pe ele, sus-þin cã femeia trebuie sã administreze banii casei, în timp cefemeile crizã, nesigure pe ele dau numai un procent de15% în favoarea femeilor ºi bãrbaþii martor 0%.

CONCLUZII

Întreaga desfãºurare a ontogeniei sistemelor psihoneu-roendocrine umane este determinatã genetic.

Hormonii sexualizanþi acþioneazã asupra þesuturilordiferenþiate sexual, care sînt receptive numai în anumitemomente, determinînd evoluþia pe variantã masculinãsau femininã a sistemului psihoneuroendocrin respectiv.

184 MARIAN POPA

Page 61: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Un cuplu este cu atît mai stabil, mai durabil ºi mai efi-cient, cu cît complementaritatea fizicã ºi psihicã a membri-lor sãi este mai mare, ºi aceastã complementaritate creºtedirect proporþional cu gradul de diferenþiere sexualã.

Cu cît cei doi poli ai cuplului sînt mai puþin diferenþiaþisexual, adicã mai intersexuaþi (mai androgini), cu atît legã-tura dintre ei este mai slabã.

O altã lege care acþioneazã în cuplu este aceea a compa-tibilitãþii rasiale: un cuplu este cu atît mai solid, mai stabil,mai durabil ºi mai eficient, cu cît membrii sãi sînt mai ase-mãnãtori genetic ºi deci rasial.

Rata cãsãtoriilor interrasiale în comunitãþile multi-ra-siale este mult mai micã decît aceea a cãsãtoriilor intrara-siale ºi cu atît mai micã cu cît diferenþele dintre rase sîntmai mari.

Heterozigotismul (metisarea) este una din cele mai im-portante cauze de dizarmonie.

Lucrarea semnaleazã existenþa celui de-al treilea sexcare cuprinde totalitatea cazurilor de sex incert genetic, go-nadal ºi psihic. Apartenenþa la cel de-al treilea sex poate fimai mult sau mai puþin evidentã ºi de asemenea mai multsau mai puþin persistentã. Membrii acestui aºa numit altreilea sex, care îºi cautã fãrã succes identitatea, pot cons-titui aºa zise cupluri, de fapt cupluri caricaturale, maimult sau mai puþin fragile ºi instabile, sortite eºecului.

Compatibilitatea/complementaritatea au ºi o expresiepsihicã.

Studiul ontogeniei persoanei umane, în special pe ge-meni monozigoþi crescuþi în medii separate, aratã un pat-tern interacþional, între ereditate ºi mediu în formarea per-sonalitãþii, cu o predominenþã covîrºitoare a factorilor ge-netici în cazul unor funcþii psihice, cum ar fi inteligenþa ºiafectivitatea.

Structura persoanei umane, (hard-ul) este determinatãgenetic, conþinutul mintal fiind oferit de mediu.

Educaþia pentru sine, care favorizeazã dezvoltarea nar-cisismului, poate avea un efect temporar pozitiv asupra

STUDII ªI CONTRIBUÞII 185

Page 62: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

evoluþiei sociale ºi profesionale a persoanei, dar are în modclar un efect negativ asupra cuplului format de aceasta.

Compatibilitatea/complementaritatea membrilor cuplu-lui este cu atît mai micã, cu cît aceºtia sînt mai narcisici.Cuplul este cu atît mai fragil, mai instabil ºi mai efemer, cucît membrii sãi sînt mai narcisici.

Educaþia pentru celãlalt, promovatã atît de frumos decreºtinism, dezvoltã în om mecanismele psihice de blocarea agresivitãþii ºi stãpînire a narcisismului, deblocheazã înacesta iubirea faþã de celãlalt care constituie cel mai puter-nic liant al relaþiilor dintre oameni.

Aceastã iubire psihicã dubleazã, întãreºte ºi continuãatracþia fizicã dintre bãrbat ºi femeie ºi numai ea îi trans-formã cu adevãrat pe aceºtia în cele douã mari forþe alecreaþiei.

Cercetarea aratã prezenþa în lotul crizã a factorilor fra-gilizanþi ai relaþiei de cuplu: confuzia rolurilor, narcisis-mul pãrinþilor, care se accentueazã la copii, neasemãnãriledintre copii ºi pãrinþi, care îngreuneazã procesul de asu-mare a identitãþii sexuale, neconcordanþa dintre rolul ºistatutul sexual.

Chestionarul de compatibilitate, susceptibil de îmbu-nãtãþire, poate servi ca instrument de lucru în stabilireacompatibilitãþii/complementaritãþii celor doi temerari carevor sã întemeieze o familie ºi implicit ne poate oferi datedespre stabilitatea ºi durabilitatea, deci prognosticul aces-tei relaþii.

186 MARIAN POPA

Page 63: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

Subliniaþi rãspunsul corect(încercuiþi numãrul)

CHESTIONAR CNP(pentru divorþaþi sau cupluri în crizã)

1. Vîrsta: …2. Sexul: M/F3. Studii: 1. elementare; 2. medii; 3. superioare.4. Locul naºterii: 1. urban; 2. rural.5. Aþi fost crescut: 1. de pãrinþii naturali? 2. de pãrinþi

adoptivi? 3. la cãmin?6. Aþi mai fost cãsãtorit (ã): 1. da; 2; nu.7. Pãrinþii au mai fost cãsãtoriþi? 1. tata: 1.1. da; 1.2. nu.

2. mama: 2.1. da; 2.2. nu.8. Pãrinþii s-au înþeles bine?: 1. da; 2. aºa ºi aºa; 3. nu s-

au înþeles.9. Semãnaþi fizic: 1. mai mult cu mama; 2. mai mult cu

tata; 3. cu amîndoi.10. Psihic (sufleteºte) semãnaþi: 1. cu mama; 2. cu tata; 3.

cu amîndoi.11. Vã înþelegeþi mai bine cu mama? 1. da; 2. nu.12. Dar cu tata? 1.da; 2. nu.13. Pãrinþii au greºit faþã de dumneavoastrã? 1. mama: 1.1.

da; 1.2. nu. 2. tata: 2.1. da; 2.2. nu14. Dumneavoastrã aþi greºit faþã de pãrinþi? 1. faþã de

mama; 2. faþã de tata.15. Cîþi fraþi aveþi? …16. Cîte surori aveþi? …17. Al cîtelea (cîta) sînteþi? …18. Aveþi fraþi vitregi? 1. da; 2. nu.19. Aveþi surori vitrege? 1. da; 2. nu.20. Fraþii s-au comportat corect faþã de dumneavoastrã? 1.

da; 2. nu; 3. nu prea.21. Surorile s-au comportat corect faþã de dumneavoas-

trã? 1. da; 2. nu; 3. nu prea.

Page 64: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

22. La ce vîrstã aþi avut prima experienþã sexualã? …23. Aþi rãmas cu o impresie: 1. plãcutã; 2. neplãcutã.24. Aveþi mai multã incredere: 1. în prietenii; 2. sau în

prietenele dumneavoastrã.25. Consideraþi cã rolul (atribuþiile) bãrbatului în familie

este deosebit de rolul (atribuþiile) femeii? 1. da; 2. nu;3. nu prea.

26. Bãrbatul ºi femeia se aseamãnã? 1. mult; 2. puþin; 3.deloc.

27. Cine trebuie sã conducã familia? 1. bãrbatul; 2. femeia;3. amîndoi.

28. Într-o discuþie în contradictoriu, cine credeþi cã trebuiesã cedeze? 1. soþia; 2. soþul; 3. cel mai deºtept sau maieducat.

29. Consideraþi nepotrivit pentru un bãrbat sã spele vase?1. da; 2. nu.

30. Consideraþi nepotrivit pentru un bãrbat sã spele rufe?1. da; 2. nu.

31. Cine trebuie sã aibã o pregãtire (funcþie) mai mare? 1. soþul; 2. soþia; 3. fãrã importanþã.

32. Cine trebuie sã fie mai mare ca vîrstã? 1. soþul; 2. soþia;3. fãrã importanþã.

33. Cine trebuie sã aibã o situaþie materialã mai bunã laînceputul cãsniciei? 1. soþul; 2. soþia; 3. fãrã impor-tanþã.

34. Cine credeþi cã trebuie sã cîºtige mai bine? 1. soþul; 2. soþia; 3. fãrã importanþã.

35. Consideraþi umilitor pentru dumneavoastrã sã gãtiþi?1. da; 2. nu.

36. Cînd spãlaþi vase sau rufe vã simþiþi umilit(ã)? 1. da; 2. nu; 3. nu spãl vase sau rufe.

37. Cine este mai important pentru trãinicia familiei? 1. bãrbatul; 2. femeia; 3. amîndoi.

38. Credeþi cã virginitatea femeii pînã la cãsãtorie con-tribuie la stabilitatea familiei? 1. da; 2. nu; 3. nu areimportanþã.

188 MARIAN POPA

Page 65: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

39. Credeþi cã experienþa sexualã anterioarã cãsãtoriei, lafemeie, contribuie la stabilitatea familiei? 1. da; 2. nu;3. nu are importanþã.

40. Credeþi cã virginitatea bãrbatului pînã la cãsãtoriecontribuie la stabilitatea familiei? 1. da; 2. nu; 3. nu areimportanþã.

41. Credeþi cã experienþa sexualã anterioarã cãsãtoriei, labãrbat, contribuie la stabilitatea familiei? 1. da; 2. nu;3. nu are importanþã.

42. Care din urmãtoarele calitãþi vi se par mai importantela un bãrbat? 1. frumuseþea; 2. fineþea; 3. forþa; 4. stã-pînirea de sine; 5 .graþia; 6. politeþea; 7. pudoarea; 8.inteligenþa; 9. îndrãzneala; 10. punctualitatea; 11. fide-litatea; 12. cinstea; 13. puterea de dominaþie asupraceluilalt; 14. capacitatea de a se supune dorinþei parte-nerei; 15. seriozitatea;16. hãrnicia; 17. curãþenia corpo-ralã.

43. Care din urmãtoarele calitãþi vi se par mai importantela o femeie? 1. frumuseþea; 2. fineþea; 3. forþa; 4. stãpî-nirea de sine; 5 .graþia; 6. politeþea; 7. pudoarea; 8. in-teligenþa; 9. îndrãzneala; 10. punctualitatea; 11. fideli-tatea; 12. cinstea; 13. puterea de dominaþie asupra ce-luilalt; 14. capacitatea de a se supune dorinþei partene-rului; 15. seriozitatea;16. hãrnicia; 17. curãþenia corpo-ralã.

44. În general, aveþi mai multã încredere: 1. în femei, sau2. în bãrbaþi?

45. V-aþi dorit sau vã doriþi ca primul copil sã fie fatã saubãiat? 1. fatã; 2. bãiat.

46. Acceptaþi perversiunile sexuale? 1. permanent; 2. epi-sodic; 3. sînteþi categoric împotrivã; 4. vã sînt indife-rente.

47. Acceptaþi consumul de bãuturi alcoolice în exces? 1. lafemei: 1.1. rar; 1.2. frecvent; 1.3. deloc; 2. la bãrbaþi: 2.1.rar; 2.2. frecvent; 2.3. deloc.

48. Ce contribuie mai mult la destrãmarea familiilor(cuplurilor)? 1. greutãþile materiale; 2. nepotrivirilesexuale; 3. lipsa de fidelitate; 4. amestecul familiei;

STUDII ªI CONTRIBUÞII 189

Page 66: Cuplul normal ºi patologic – introducere în psihiatria cuplului Lucrarea de doctoratmarianpopa.ro/tezadedoctorat.pdf · Lucrarea de doctorat Cuvânt înainte Teza descrie în

5. lipsa unei educaþii corespunzãtoare; 6. abuzurilesexuale ale cuplului familial.

49. Aveþi mai multã încredere: 1. în dvs., sau 2. în ceilalþi?50. Consideraþi cã sînt mai durabile cãsãtoriile: 1. din dra-

goste; 2. din interes.51. Acceptaþi concubinajul ca pe o perioadã de probã pre-

mergãtoare cãsãtoriei? 1. da; 2. nu.52. Infidelitatea (adulterul) este mai acceptabilã (scuzabi-

la): 1. la bãrbaþi; 2. la femei, sau 3. la fel de inaccepta-bilã.

53. Corecþia corporalã (bãtaia) 1. este admisã, în cazul unorgreºeli serioase, sau 2. este inadmisibilã?

54. Cine trebuie sã administreze banii casei? 1. bãrbatul; 2.femeia; 3. amîndoi.

Sugestii ºi observaþii:

190 MARIAN POPA


Recommended