Cuplul, familia, dragostea

Partea a III-a

Dragostea în epoca romantică

În epoca clasică, conflictul între iubire şi datorie (câştigă întotdeauna datoria în teatrul clasic francez);

Iubirea e privită ca o slăbiciune, nu ca o virtute.

În epoca romantică, dragostea este “credinţa, religia fericirii terestre”.

(A. de Musset)

Victor Hugo considera  iubirea, “chiar parte din suflet. E de aceeaşi natură. Dragostea e ca o scânteie divină şi ca sufletul, şi tot ca el e incoruptibilă, indivizibilă, nepieritoare. E un punct de foc în noi, nemuritor şi infinit, pe care nimic nu-l poate mărgini şi nimic nu-l poate atinge. Îl simţi arzând până în maduva oaselor şi-l vezi strălucind pâna în adâncurile cerului.”

Iubire / Căsătorie în sec. XVIII-XIX

• Căsătoriile erau cel mai frecvent aranjate de familii; indivizii nu aveau libertate în alegerea partenerului;

• Superioritatea absolută a soţului faţă de soţie:

• “Femeia măritată încetează a mai fi un individ responsabil: celibatară sau văduvă, ea este mult mai responsabilă.”

(Michelle Perrot)

• Femeia este privită ca un copil minor

(de ex., nu poate dispune de salariul ei, abia o lege din 1907 îi conferă, în spaţiul francez, acest drept);

• Căsătoria este rezultatul unei negocieri, aspectele financiare sunt esenţiale (foile de zestre, contractele de dotă);

• Judecata privitoare la “stricarea fecioriei” şi consecinţele ei (pricinile se judecau la Departamentul de Cremenalion din Bucureşti sau la Mitropolie)

Constrângerea de a lua de soţie femeia curtată / “compromisă”

• “Pe vremea aceea nu era lucru lesne de a fi galant şi nu fiecine îndrăznea a face curte. Când un tânăr punea gând rău pe o fată, el putea să dea cu ochii de tatăl sau de fratele ei şi atunci, nici una nici două, popa îi şi cânta Isaiia dănţuieşte şi căsătoria, deşi silită, era valabilă.”

(Ion Ghica)

“Căsătoria e mai importantă decât dragostea – acesta e firul care o călăuzeşte pe ea în viaţă, de când înţelege că e fată, iar nu băiat, şi până când închide ochii, împăcată că a lăsat casa în bună rânduială, că băieţii ei învaţă la «şcoli mari» şi că fetele ei au înţeles, la rândul lor, că dragostea e mai puţin importantă decât căsătoria.”

(Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19)

A doua jumătate a sec. al XIX-lea

• Încercarea de a face să coincidă căsătoria cu dragostea;

• Nefericirea provocată de incompatibilitatea gusturilor celor 2 parteneri conduce adesea la gesturi adulterine (ex: Doamna Bovary)

Pasiunea în romantism

• Alfred de Musset şi George Sand – se cunosc în 1833, când el avea 23 de ani şi ea 29;

• Povestea iubirii lor (1833-1835) transpare în corespondenţă, dar şi în literatură:

• Alfred de Musset – Confesiunile unui copil al secolului;

• George Sand – Ea şi El

• George Sand, (Aurore Dupin, baroana Dudevant), (1804-1875)

George Sand şi Chopin (1837-1847)

• Iubirea este un element important în construirea modernităţii;

• În jurul ei se inovează o suită de gesturi, de conduite, se creează gusturi noi, o muzică şi o literatură diferite

Martin Buber (1878-1965), Eu şi Tu (1923)

“Lumea i se prezintă omului într-o dublă ipostază, potrivit dublei sale atitudini.

Atitudinea omului este dublă potrivit naturii duale a vorbelor fundamentale pe care el le poate rosti.

Vorbele fundamentale nu sunt cuvinte izolate, ci perechi de cuvinte.

Una dintre vorbele fundamentale este perechea de cuvinte Eu-Tu.”

Simone de Beauvoir (1908-1986)

• Asumarea libertăţii personale;

• Reinventarea cuplului (Beauvoir-Sartre); opoziţia dintre strategiile familiale şi independenţa, non-conformismul cuplului modern; chestiunea afinităţilor elective;

• Inferioritatea femeii nu este naturală, ci construită social, cultural;

• Distincţia sex / gen avant la lettre;

Simone de Beauvoir

"Je maintiens tout à fait la formule : <On ne naît pas femme, on le devient.> Tout ce que j’ai lu, vu, appris pendant ces trente années m’ont confirmée dans cette idée. On fabrique la féminité comme on fabrique d’ailleurs la masculinité, la virilité."

(Le Monde, 1978)

Atitudinea feministă faţă de căsătorie

• “Nu m-am măritat niciodată, fiindcă n-am simţit nevoia. Am trei animale de casă care-mi ţin perfect loc de soţ. Am un câine, care sforăie toată noaptea, un papagal care înjură măcar o dată pe zi şi un motan care vine foarte târziu acasă, seară de seară.”

(Marie Corelli)

Martin Heidegger şi Hannah ArendtIubirea ca destin

• Se cunosc în 1925, când Heidegger avea 36 de ani, era căsătorit de 7 ani cu Elfriede Petri şi avea 2 copii (Jörg şi Hermann); iar Hannah avea 19 ani (era studenta lui);

• Derrida a asemănat această relaţie cu cea dintre Abélard şi Héloïse.

Iubirea ce transpare din corespondenţa celor 2 (cf. G. Liiceanu, Despre seducţie)

1. Iubirea ca irumpere în viaţa obişnuită a ceva neobişnuit şi căruia nu i te poţi opune;

2. Iubirea ca “posibilitatea cea mai bogată a fiinţei umane”;

3. Iubirea ca prezenţă în absenţă.

Iubirea în a II-a jumătate a sec. XX

• Descătuşarea formelor de manifestare ale iubirii odată cu mişcarea Hippie, care a influenţat mai multe generaţii, începând cu anii 60 ai sec. XX;

• Libertatea sexuală;

• Mişcările feministe luptă în favoarea contracepţiei şi a dreptului femeii de a-şi “gestiona” propriul corp

Consecinţe ale noii viziuni asupra dragostei şi a familiei

• Coabitarea juvenilă;

• Familiile monoparentale;

(În Franţa, în 1981, 10% din copii sunt crescuţi de un singur părinte, de regulă, mama);

Creşte nr. copiilor născuţi în afara unei căsătorii, dar recunoscuţi de taţii biologici.

Bibliografie selectivă

• Ştefan LEMNY, Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc, Buc., Ed. Meridiane, 1990, cap. “Aventura cuplului”;

• Constanţa GHIŢULESCU-VINTILĂ, Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească (1750-1830), Buc., Ed. Humanitas, 2006;

Bibliografie selectivă

• Istoria vieţii private, (coord.) Ph. Ariès şi G. Duby, vol. VII, trad. de Narcis Zărnescu, Buc., Ed. Meridiane, 1997, cap. “Căsătorie şi menaj”;

• Istoria vieţii private, (coord.) Ph. Ariès şi G. Duby, vol. IX, trad. de Constanţa Tănăsescu, Buc., Ed. Meridiane, 1997, cap. “Familia informală”;