Denumirea activităţii:

Cunoaşterea mediului

Subiectul activităţii: “Frunza” de Emil GârleanuMijloc de realizare: Lectura educatoareiTipul de activitate: Comunicare – însuşire de noi cunoştinţe

Educatoare:

Nistor Corina-Maria

Grădiniţa: Cu Program Prelungit Potcoava

Grupa: MareData: 22.10.2007

Scopuri: S1: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, de înţelegere şi stimularea curiozităţii pentru investigarea mediului înconjurător;S2: utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;S3: formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta;

Obiective operaţionale:

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii preşcolarii vor fi capabili să:O1: să identifice etapele din viaţa frunzei;O2: să recunoască modificările din natură prezente în lectură;O3: să numească modificările apărute în viaţa omului, plantelor, animalelor în anotimpul toamna, pe baza unei scheme a anotimpului;O4: să utilizeze expresii adecvate: “anotimp bogat”, “ploios”, “ iarbă veştedă”, “frunze ruginii”, “stol de păsări”, etc.

Metode si procedee: Conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, dramatizarea, jocul didactic, instructajul verbal.

Material didactic:

Forma de organizare:Bibliografie:

Durata activităţii:

Carte cu povestiri, planşe care ilustrează momentele principale ale povestirii, cutia cu întrebări scrise pe bileţele, fişe individuale, planşă cu schema toamnei, copacul anotimpurilor. Frontal-individuală “Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2000 “Poveşti şi povestiri – cunoaşterea mediului, natură şi vieţuitoare”, Editura Tehno-Art35-40 de minute

Etapele activităţii

Ob.Op.

Conţinut ştiinţific Strategii didactice

Evaluarea

1. 2. 3. 4. 5.

I.Moment organizatoric

II.Captarea atenţiei şi anunţarea subiectului

III. Anunţarea temei noi şi a obiectivelor

IV.Desfăşurarea activităţii

O1

O2

- Asigurarea condiţiilor organizatorice şi psihologice pentru desfăşurarea eficientă a activităţii: aranjarea mobilierului şi a materialelor, aerisirea sălii etc. Copiii intră în sala de grupă şi îşi ocupă locurile şi ascultă indicaţiile educatoarei.

- Captarea atenţiei se va realiza cu ajutorul Copacului Anotimpurilor.

- După o discuţie introductivă educatoarea le propune copiilor lectura “Frunza” de Emil Gârleanu, cerând foarte mare atenţie din partea lor.

- Educatoarea va citi pe un ton cald, calm povestirea, modulând vocea altfel la fiecare moment al acţiunii. Odată cu expunerea textului vor fi explicate cuvintele şi expresiile care pot fi necunoscute, alăturând un sinonim sau o sintagmă lămuritoare, fără a întrerupe firul povestirii. În paralel, pe un panou, se vor afla planşe care ilustrează momentele importante. Pe baza planşelor, discuţia cu preşcolarii va fi direcţionată spre identificarea etapelor din viaţa

- Metode şi procedee: instructajul verbal, explicaţia.

- Metodee şi procedee: conversaţia euristică.- Mijloace de învăţământ: Copacul anotimpurilor.

- Metodee şi procedee: converaţia.

- Metodee şi procedee: dramatizarea.- Mijloace de învăţământ: carte cu povestiri, ilustraţii.

- Metode şi procedee:

- Evaluarea: frontală, prin observarea curentă.

- Evaluare: frontală, individuală; prin observarea curentă, prin aprecieri verbale.

- Evaluarea: frontală, prin observarea curentă.

- Evaluarea: frontală, prin observarea curentă.

- Evaluare: frontală, individuală; prin

V. Obţinerea performanţei

VI.Asigurarea retenţiei şi a transferului

VII. Încheierea activităţii

O3

O4

O3

O4

unei frunze, apoi concluzia se va extinde asupra tuturor vieţuitoarelor. Se va evidenţia şi recunoaşterea modificărilor care survin în natură odată cu succesiunea anotimpurilor, cu accent pe elementele care se regăsesc în lectură. Pe baza ideilor desprinse şi cu referire doar la anotimpul toamna, cu ajutorul unei scheme a anotimpului, se va face un rezumat privind modificările apărute în viaţa omului, plantelor şi animalelor (fenomenele naturii, coşul toamnei, munci caracteristice, îmbrăcăminte, pregătirea vieţuitoarelor).

- Li se propune copiilor un scurt joc didactic care le va pune la încercare cunoştinţele. Dintr-o cutie cu întrebări, 3-4 copii vor scoate câte un bileţel pe care este o întrebare la care ei trebuie să răspundă.

- Se vor împărţi copiilor fişe individuale de lucru şi li se va explica foarte clar şi concis care este sarcina de lucru.

- Se vor discuta fişele de lucur, rezolvându-se în grup sarcina, pentru ca preşcolarii să se poate

conversaţia euristică, explicaţia. - Mijloace de învăţământ: ilustraţii.

- Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia euristică.- Mijloace de învăţământ: schema toamnei.

- Metode şi procedee: instructajul verbal.- Mijloace de învăţământ: cutia cu întrebări.

- Metode şi procedee: instructajul verbal.- Mijloace de învăţământ: fişe individuale.

- Metodee şi procedee:

observarea curentă, prin aprecieri verbale.

- Evaluare: frontală, individuală; prin observarea curentă, prin aprecieri verbale.

- Evaluare: frontală, individuală; prin observarea curentă, prin aprecieri verbale.

- Evaluarea: frontală, prin observarea curentă.

- Evaluare: frontală, individuală; prin

autoevalua. Se vor face aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată de copii.

explicaţia, conversaţia. observarea curentă, prin aprecieri verbale.

Anexe

Mic dicţionarFenomene ale naturii - manifestare a elementelor naturii.Bruma – cristale de gheaţă care se formează noaptea pe plante, pe pământ sau pe suprafeţele corpurilor libere, în urma scăderii temperaturii sub 0 grade.Burniţa – o ploaie cu picături foarte mici încât căderea lor se observă cu greu, mai mult se simte.Ceaţă – aburi de apă care plutesc în aer aproape de pământ, tulburând transparenţa aerului, negură uşoară, pâclă; ca un nor care se formează deasupra solului.Cer – spaţiu nesfârşit deasupra orizontului.Înnorat – acoperit, umbrit de nori, noros.Meteorologia – ştiinţa care ne învaţă să cunoaştem mersul vremii.Noros – întunecat, posomorât, plin de nori.Ploaia – precipitaţie atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă.Vântul – deplasarea unei mase de aer din atmosferă.

Informaţii utile:- Norii sunt milioane de picături de apă curată care învăluie fire de praf foarte mici, atât de mici încât noi nu le vedem.- Frunzele îşi schimbă poziţia după lumină, se îndreaptă spre lumina mai puternică.- Termometrul este un aparat care măsoară temperatura, iar barometrul este un instrument care măsoară presiunea atmosferică.

De unde vine ploaia?Norii gri şi negricioşi conţin multe picături de apă, reci şi grele. Aerul din jurul lor este mai cald şi mai uşor, de aceea picăturile încep să cadă spre pământ. În drumul lor spre pământ, ele întâlnesc alte picături şi se unesc între ele devenind mai mari.Ploaia specifică toamnei este ploaia mocănească, când plouă mărunt şi uniform ore în tregi şi chiar zile. Uneori pământul nu mai absoarbe atâta apă şi ea bălteşte.

De ce suflă vântul?Vântul este aer în mişcare, iar deplasările se datorează diferenţelor de temperatură ale aerului în diferite locuri. Aerul cald este mai uşor, iar cel rece mai greu şi mai dens. Când aerul rece se întâlneşte cu cel cald se petrece un schimb de poziţii: aerul rece coboară spre pământ, iar cel cald urcă spre cer, atunci aerul începe să se mişte şi simţim un vânt uşor. Deasupra lacurilor şi a pădurilor aerul este

mai rece, iar în oraşe este mai cald. Atunci când masele de aer sunt în cantităţi mari, se produc vânturi puternice, care pot deveni furtuni.

Schimbările din naturăLunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie, noiembrie.Zilele sunt tot mai scurte, se întunecă mai devreme.Nopţile sunt tot mai lungi şi din ce în ce mai friguroase, cade bruma.Temperatura scade de la o zi la alta, soarele nu mai încălzeşte puternic, răsare mai târziu şi apune mai devreme.Plouă mărunt şi des, ploile sunt mai reci.

Viaţa plantelorÎn prima parte a toamnei înfloresc crizantemele şi tufănelele. În grădini şi în livezi se coc şi se recoltează fructele, legumele şi cerealele.Iarba şi florile încep să se ofilească, se veştejesc şi se usucă. Frunzele îngălbenesc, ruginesc şi cad, copacii rămân goi.

Viaţa vieţuitoarelorPăsările călătoare pleacă în ţările calde.Insectele (gâzele) îşi fac adăposturi, se ascund în pământ.Animalele sălbatice se pregătesc pentru iernat: îşi pregătesc hrana şi culcuşul.Animalelor domestice li se pregăteşte hrana pentru iarnă.

Viaţa şi activitatea oamenilorCopiii şi adulţii îşi schimbă îmbrăcămintea de vară cu cea de toamnă, se îmbracă mai gros, poartă umbrelă sau pelerină pe timp de ploaie.Copiii se joacă din ce în ce mai puţin pe afară.În grădini şi pe ogoare oamenii recoltează fructe, legume, cereale, efectuează semănăturile de toamnă.În gospodării se pregătesc conserve pentru iarnă. La sate oamenii se aprovizionează cu lemne pentru foc.Depozitează în beciuri (pivniţe), silozuri, cămări proviziile pentru iarnă.Lucrări agricole de toamnă: arat, discuit, grăpat, semănat.

CUTIA CU ÎNTREBĂRI:- La ce foloseşte ploaia?- Cu ce se hrănesc plantele?- Cu ce se hrănesc copacii?- De ce se ofilesc frunzele şi mor?- De unde vine ploaia?- De ce suflă vântul?- Ce este bruma?- Care sunt lunile de toamnă?- Ce este ceaţa?- De ce îngălbenesc frunzele?- Ce fenomene s-au produs în parc?- Ce se întâmplă cu frunzele copacilor?- Ce se întâmplă cu iarba?- De ce foşnesc frunzele uscate?

Ghici, ce e ?

Frunzele pe ramuriAu îngălbenitPlouă, plouă-ntr-unaCine a venit? (Toamna)

Îl simţi şi nu-l vezi,Te bate şi nu fugi. (Vântul)

Fără trup, prin lume trece,Stol de frunze îl petrece,Când porneşte la plimbarePomii i se-nclină-n cale. (Vântul)

Au plecat spre ţări cu soarePăsări călătoareCăci la noi e frig şi plouă, Vântul bate cu putereFrubzele-au căzut şi ele.Nu este greu de ghicitCe anotimpa a sosit? (Toamna)

Între nori şi-ntre pământStropi de apă cad pe rând. (Ploaia)