Cum se face taierea la vita de vie

Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must si zahar.

Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine, cu continut mai scazut de must si zahar.

Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie.

Eliminarea unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura.

Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin. Atentie! Prin executarea incorecta a taierilor la vita de vie, asociate cu alte lucrari neadecvate, sau diferite accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult.

Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. 

Iata ce trebuie sa aveti in vedere.

1. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere

Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni:

- la butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire);

- urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.

Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale:

- brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct;

- brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi);

- ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani.

Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc.

Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an.

Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an.

In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod.

Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi).

Coarda de un an la vita de vie poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).

2. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. Uneori acesta poate lipsi.

Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte.

La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin.

In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare.

Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare.

Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.

La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani.

Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome.

La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor.

Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru).

Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite.

Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productiei.

TAIEREA LA VITA DE VIE NECESITATEA TAIERILOR LA VITA DE VIE

Se stie ca lasata libera fara a se interveni prin taiere, vita de vie fiind o liana, sub influenta polaritatii manifesta tendinta de a-si ridica de la an la an vegetatia catre varf, degarnisindu-se la baza.Ca urmare masa vegetativa se dezvolta excedentar in detrimentul rodirii, productia fiind afectata deoarece strugurii care se formeaza raman mici si acumuleaza cantitati mici de zahar. De aceea in cultura vitei de vie un rol primordial il are efectuarea taierilor in uscat,care reprezinta o lucrare fitotehnica de baza in tehnologia de cultura a vitei de vie. Principalele scopuri sau obiective care sunt urmarite prin executarea taierilor la vita de vie sunt : ✔ realizarea si mentinerea prin taieri anuale a unei anumite forme de conducere(joasa, semiinalta,inalta), data butucului prin taierile din primi ani de la plantare(taieri de formare), care sa fie mentinuta in timp pe toata durata de exploatare a plantatiei ✔ reglarea proceselor de fructificare prin pastrarea unui echilibru intre crestere si rodire. Astfel prin taieri din totalul asimilatelor produse de butuc , cele destinate fructificarii cresc de la 14% la 35%. ✔ conservarea potentialului de productie si mentinerea productiei la un nivel constant, evitandu-se alternanta naturala de productie(periodicitatea de rodire). Prin taiere se urmareste asigurarea elementelor de rod necesare realizarii productiei de struguri in anul in curs, lemnul de rod pentru recolta anului urmator, cu asigurarea duratei de viata a butucului cat mai lunga ✔ asigurarea unor productii superioare, echilibrate cantitativ(struguri mari ,unifomi) si calitativ(continut de zaharuri, aciditate) ✔ usurarea aplicarii celorlalte lucrari agrofitotehnice(lucrarile fitotehnice, tratamente fitosanitare, etc.)

IMPORTANTA APLICARII TAIERILOR LA VITA DE VIE

Se spune, si nu intamplator ca secretul productiei sta in “foarfecele taietorului”. De aceea lucrarea de taiere in uscat are o mare importanta, prin aceasta reglandu-se marimea incarcaturii de rod(a viitoarei productii) incat in functie de modul de executare a ei depinde productia si calitatea strugurilor. Deoarece prin taiere se intervine puternic in viata butucului de vita, pentru a nu gresi este necesar sa se cunoasca de catre cei care efectueaza aceasta lucrare, insusirile biologice ale soiurilor, conditiile de mediu si bineinteles principiile pe care se sprijina taierea. Principiile care stau la baza aplicarii taierilor in uscat la vita de vie rezulta din particularitatile biologice ale vitei de vie si se refera la: ✔ vita de vie rodeste pe lemn de un an situat pe lemn de doi ani.Aceasta particularitate biologica impune ca la taiere elementele de rod sa provina din coardele de un an formate pe lemn de doi ani.

✔ intre partea aeriana si cea subterana (sistemul radicular) a butucului exista un echilibru, iar amputarile aduse partii aeriene a butucului prin taieri severe determina si diminuarea proportionala a sistemului radicular ✔ distributia mugurilor purtatori de rod pe lungimea coardelor este diferita in functie de vigoarea soiului. Astfel la soiurile cu vigoare slaba si mijlocie fertilitatea mugurilor incepe de la baza coardelor , iar la soiurile foarte viguroase frecventa este mai mare spre mijlocul coardelor

✔ sub influenta puternica a fenomenului biologic de polaritate sunt favorizate cresterile vegetative la extremitatea bratelor si a cordoanelor degarnisindu-se spre baza, unde se aglomereaza lemnul batran neproductiv ✔ inlocuirea in fiecare an a coardelor care au rodit cu altele noi

CLASIFICAREA TAIERILOR. In functie descopul urmarit si perioada de varsta a butucilor taierile in uscat la vita de vie se clasifica in: taieri de formare(efectuate in primi 3-5 ani de la plantare) taieri de rodire(productie, fructificare) taieri de regenerare(reintinerire) taieri speciale(in cazul viilor afectate de ger, grindina, seceta, etc.)

TAIEREA DE RODIRE

Este o lucrare agrofitotehnica de baza, de mare raspundere care se aplica an de an la plantatiile de vita de vie pe rod, cu scopul de a regla procesele de crestere si fructificare in vederea dimensionarii productiei .Prin aceasta lucrare se urmareste o buna repartizare in spatiu a elementelor lemnoase roditoare , o regenerare corecta a viitoarelor elemente de rod si o incarcatura de ochi compatibila cu vigoarea butucului, fertilitatea mugurilor si productivitatea soiului, pentru a realiza o exploatare cat mai eficienta a plantatiilor de vita de vie. Momentul executarii taierilor de rodire

Se executa in perioada repausului fiziologic al vitei de vie de la caderea frunzelor toamna si pana la dezmugurit primavara in functie si de conditiile climatice. Atunci cand lucrarea se executa in lunile de iarna se recomanda a se lasa o incarcatura de rod mai mare cu 25-30 %, care va fi corectata in primavara in functie de pierderile de muguri de rod. Deoarece temperaturile minime nocive din timpul iernii pot afecta mugurii de rod la valori de -18 grade Celsius cu o marja de 3 grade Celsius in plus sau in minus, in functie de soiul cultivat si tehnologia aplicata, inainte de inceperea lucrarii de taiat este necesara estimarea pierderilor de ochi, prin determinarea viabilitatii mugurilor de rod. Testarea sau controlul viabilitatii mugurilor de rod se face in vederea stabilirii pierderilor de ochi (%) in scopul adoptarii celor mai bune solutii de taiere.

In acest sens de la fiecare butuc se recolteaza cate o coarda, taiata cat mai aproape de locul de insertie si lunga de 12-15 ochi ,alcatuindu-se o proba medie de minimum 20 de coarde la hectar. Coardele recoltate se tin 2-3 zile cu baza in apa intr-o incapere incalzita. Testarea viabilitatii mugurilor se face folosind una din urmatoarele metode : sectionarea longitudinala a complexului mugural(ochiul de iarna) incepand de la baza coardei spre varf metoda fortarii mugurilor prin sectionarea coardelor in butasi de un ochi care apoi sunt introdusi cu baza in apa metoda histo-chimica

Controlul viabilitatii mugurilor se va executa obligatoriu pentru fecare parcela in parte. Stabilirea incarcaturii de rod. O deosebita importanta pentru realizarea unor productii normale de struguri o are incarcatura de muguri(ochi) lasata pe butuc la taiere. Marimea incaraturii de rod depinde de mai multi factori :

- soiul cu insusirile sale biologice de crestere si rodire

- varsta butucului - densitatea plantatiei - agrotehnica aplicata - conditiile pedoclimatice In podgoriile din judetul Vrancea pentru soiurile de vin recomandam folosirea urmatoarelor incarcaturi de rod: 13-17 ochi/m.p. pentru soiurile de calitate superioara(Pinot gris,Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon) 15-20 ochi/m.p. pentru soiurile cu potential de productie mijlociu(Riesling Italian, Feteasca alba, Sauvignon, Sarba, Merlot) 16-22 ochi/m.p. pentru soiurile cu potential de productie ridicat(Fereasca regala, Babeasca neagra, Codana) 22-26 ochi/m.p. pentru soiurile de mare productie(Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote)

In cazul in care dupa deteminarea viabilitatii se constata pierderi de ochi mai mari de 20% se face compensarea incacaturii de rod prin atribuirea unui surplus de ochi la taiere in functie de % de pierderi. Elementele lemnoase care rezulta pe butuc la taiere Cepul – formatiune lemnoasa scurta , rezultata din scurtarea coardei la 2-3 ochi. Dupa rolul pe care il are, poate fi:

- cep de rod - cep de inlocuire - cep de siguranta - cep de rezerva Cordita – formatiune lemnoasa de marime mijlocie rezultata din scurtarea coardei la 4-7 ochi Coarda de rod – formatiune lemnoasa de baza cu lungimi diferite:

- coarda de rod scurta (8-10 ochi) - coarda de rod mijlocie (10-15 ochi) - coarda de rod lunga (15-18 ochi) Veriga de rod – cuplul format din cep de inlocuire sau de rod si cordita sau coarda de rod Calarasul – formatiune lemnoasa intalnita doar la vitele conduse in forme joase, rezultata din scurtarea unei coarde la 4-7 ochi, situate in spatele coardei de rod principale pe acelasi brat. Se recurge la calaras doar atunci cand butucul nu are brate suficiente. Biciul – formatiune lemnoasa multianuala lunga care se termina in capat cu o coarda de rod, este intalnita la vitele conduse in forme joase, dand posibilitatea utilizarii spatiului liber dintre butuci ca urmare a aparitiei golurilor

Cu ocazia taierii in uscat , se face si “toaleta butucului” prin suprimarea cu fierastraul sau cu foarfeca a cioturilor, lemnului uscat ,bratelor necorespunzatoare, portiunilor de cordon degarnisite de elementele de rod.

Sisteme de taiere

Sistemul de taiere este definit in principal prin lungimea elementelor lemnoase care se lasa pe butuc (cepi, cordite, coarde de rod, verigi de rod). Taierile practicate in viticultura pot fi grupate in trei sisteme de taiere: Sistemul de taiere scurt – foloseste ca element de rod cepul de rod de 2-3 ochi in numar variabil (6-10) si este folosit in special la soiurile care diferentiaza bine primii trei ochi de la baza coardelor(Feteasca alba, Feteasca regala,Galbena de Odobesti,Aligote,etc.) Sistemul de taiere lung – foloseste ca element de productie coarda de rod de 8-16 ochi in numar variabil Sistemul de taiere mixt (Guyot)- se caracterizeaza prin folosirea ca element de productie a verigii de rod, reprezentand o imbinare a celor doua sisteme(scurt si mixt) .Este sistemul de taiere cel mai raspandit deoarece prin prezenta coardelor se asigura productia pentru anul in curs iar cepi vor asigura formarea lemnului de rod pentru anul urmator Forme de conducere

Prin forma de conducere se intelege inaltimea la care sunt amplasate elementele de productie fata de nivelul solului si orientarea lor in spatiu. Fiecare din cele trei sisteme de taiere poate fi practicat pe diferite forme de conducere. In viticulture din tara noastra sunt folosite trei forme de conducere: Conducerea joasa (clasica) – elementele de productie se gasesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-20 de cm de la nivelul solului. Pe aceasta forma de conducere se poate practica sistemul de taiere scurt si mixt.

Avantaje: - favorizeaza maturarea mai timpurie a strugurilor - acumularea unei cantitati mai mari de zaharuri Dezavantaje: - consum mare de forta de munca - grad redus de mecanizare Conducerea semiinalta – elementele de productie sunt situate pe tulpini inalte de 60-80 cm(semitulpini). Pe aceasta forma de conducere se practica sistemul de taiere scurt si mixt, elementele dproductie si inlocuire fiind amplasate fie in capatul tulpinii fie pe cordoane formate intr-o singura parte(unilaterale) sau in ambele parti(bilaterale)

Avantaje: - creeaza conditii de mecanizare - cresterea fertilitatii si a productiei - cresterea productivitatii muncii Conducerea inalta – elementele de productie se formeaza pe tulpini inalte de 1,0-1,2-1,5 m inaltime cu sau fara cordoane. Pentru a se evita umbrirea plantelor distantele dintre randuri trebuie sa fie mai mari(2,75 – 3,0 – 3,6 m)

Avantaje: - diminuarea pericolului de inghet - extinderea mecanizarii - economisirea de materiale - sporirea fertilitatii si a productiei

Tipuri de taiere.

Tipul de taiere consta din combinatia ce rezulta dintre un sistem de taiere , forma de conducere a butucului si dirijarea coardelor ramase dupa taiere. Cele mai utilizate tipuri de taiere practicate in prezent sunt: Taierea tip Teremia, Guyot multiplu,Guyot pe semitulpina, Guyot cu brate cu inlocuire periodica, Cordonul Cazenave, Cordonul speronat, Cordonul Lens Moser Taierea tip Teremia – conducere clasica, taiere scurta in cepi(6-10). Cu timpul scaunul butucului se ingroasa.

Guyot multiplu – conducere joasa, taiere in verigi de rod(mixta). Se lasa un numar de 2 verigi (Guyot dublu) sau 3-4 (Guyot multiplu), iar coardele se dirijeaza pe prima sarma a spalierului de obicei in semicerc.

Guyot pe semitulpina – conducere semiinalta, taiere mixta, verigile de rod in numar de 4 fiind amplasate pe o tulpina de 60-80 cm, coardele de rod sunt legate de primul rand de sarme (dublu) al spalierului, in forma de semicerc.

Guyot pe tulpina – verigile de rod se gasesc amplasate pe o tulpina de 1,0 -1,2 chiar 1,5 m iltime. Guyot cu brate cu inlocuire periodica – este o varianta a taierii anterioare care pastreaza avantajul conducerii semiinalte cu posibilitatea de protejare peste iarna. Se formeaza doua brate de 60-70 cm lungime avand in varf cate doua verigi de rod iar la baza un cep de siguranta . In anii cand unul sau cele doua brate ale butucului sunt afectate de ger, acestea se inlatura, iar butucul se reface pe seama coardelor formate din cei doi cepi de siguranta care au fost protejati peste iarna.(fig.5)Taieierile de tip Guyot se aplica atat la soiurile de struguri pentru masa dar si la soiurile de vin care rodesc pe elemente lungi(ex. Feteasca neagra, Feteasca regala).

Cordonul Cazenave(cordon uni sau bilateral) – conducere semiinalta, , taiere mixta, elemtele de productie reprezentate de verigi de rod formate din cordite de rod si cepi sunt amplasate pe cordoane uni sau bilaterale formate pe o tulpina de 60-80 cm la distante de aproximativ 25 cm una de alta.In conditii de cultura semiprotejata la baza bututucului se lasa un cep de siguranta. Cordonul Lens Moser – uni sau bilateral cu aceleasi elemente de rod ca si cordonul Cazenave cu deosebirea ca tulpina este de 1,0 -1,2 chiar 1,5 m inaltime.

Cordonul speronat- la acest tip de taiere elementele de rod sunt cepi de rod de 2-3 ochi repartizati uniform pe cele doua cordoane situate pe o semitulpina. Deasemenea la baza butucului se lasa un cep de siguranta. Acest tip de taiere se practica in special la soiurile care au mugurii de la baza coardelor fertili(ex.Riesling italian, Chasselas dore, Merlot, Feteasca regala). Alte tipuri de taieri : Pergola rationala, Cortina dubla geneveza, Cordon Silvoz, etc.

ALTE ASPECTE LEGATE DE EFECTUAREA TAIERILOR DE RODIRE Prezenta lemnului batran(multianual) sub forma de tulpina, brate, cordoane, etc., are o influenta pozitiva asupra cantitatii si calitatii productiei, deoarece in lemnul multianual sunt depozitate cantitati insemnate de substante de rezerva. Astfel este temperata cresterea prea viguroasa a lastarilor, se intensifica procesele de de diferentiere a mugurilor, creste rezistenta fata de temperaturile scazute din timpul iernii, sporeste fertilitatea(nr. de lastari fertili, nr. de inflorescente pe lastar) Analiza starii generale a fiecarui butuc in parte

➔ Butucul prezinta cresteri anuale reduse, coarde sub 1 m lungime, subtiri. In acest caz incarcatura de ochi a fost prea mare, depasind puterea butucului, iar pentru a reveni la normal se va lasa o incarcatura mai mica de ochi ➔ Butucul prezinta cresteri anuale normale, caracteristice soiului, cu coarde de 1,5 – 2,0m lungime,de 8 -12mm grosime, bine maturate. In acest caz incarcatura lasata in anul anterior a corespuns cu puterea butucului si ca urmare vom pastra aceiasi incarcatura de ochi ➔ Butucul are cresteri foarte viguroase, coarde foarte lungi(peste 2 m), grosime peste 12 mm si multi copili. In acest caz incarcatura de ochi lasata anul anterior a fost prea mica, ca atare se va lasa o incarcatura mai maresporindu-se fie nr. de verigi fie nr. de ochi pe coarda, drept coarde de rod se vor folosi cu prioritate copilii de grosime normala(8-10 mm) Reguli de care se tine seama la executarea taierilor ➔ La taiere se lasa coarde de rod care au o grosime cuprinsa intre 6 si 12 mm la care fertilitatea potentiala a mugurilor este mai mare. ➔ Scurtarea coardelor se va face imediat deasupra ochiului pentru a reduce cat mai mult pierderile de seva bruta; scurtarea prin internod lasa o portiune mai lunga deasupra ochiului care se va usca si va devenii un bun adapost pentru boli si daunatori ➔ In fiecare an taierile sa fie excutate numai pe o singura parte a lemnului multianual pentru a evita crearea de obstacole in calea circulatiei normala a sevei aceasta circuland doar pe partea sanatoasa lipsita de rani. ➔ Suprimarea coardelor se face la 2-3 mm deasupra punctelor de insertie ➔ Cepul de inlocuire sa se gaseasca in pozitie inferioara fata de coarda de rod cat mai aproape de lemnul multianual ➔ Trebuie evitate taieturile fara rost , ranile care rezulta sa aiba o suprafata cat mai mica

Dupa scop si varsta butucilor: Tăierile de formare sunt indicate in primii 3-5 ani de crestere a butucilor de vita

de vie. Ele au scopul de a da o anumita forma butucilor.

 Taierile de fructificare sunt aplicate in perioada de crestere si fructificare si

urmaresc scopul obtinerii unei recolte stabile si calitative.

 Taierile de regenerare sunt indicate in plantatiile viticole batrane, in perioada de

declin. Ele au ca scop refacerea butucilor pentru o perioada scurtă (5-7 ani) in scopul

unor recolte relativ stabile. Acest tip de taieri trebuie combinat si cu alte lucrari

agrotehnice.

 Taierile speciale se efectueaza in cazul butucilor afectati de accidentele

climatice, cum ar fi temperaturile joase din timpul iernii, ingheturile tarzii de primavara,

grindina, bolile etc.

 

Dupa modul de executie:

 Taierile manuale se realizeaza de catre persoane calificate, cu ajutorul

foarfecelui si ferestraului.

 Taierile semimecanizate se efectueaza cu ajutorul unor foarfece pneumatice,

care usureaza efortul fizic depus.

 Taierile mecanizate se utilizeaza mai mult in plantatiile roditoare, prin utilizarea

unor mijloace mecanizate de taiere, de tipul cositoarelor. Se executa cu scopul de a

usura munca manuala.

 

Dupa starea de vegetatie a butucilor: Taierile in uscat. Sunt utilizate in intervalul de dupa caderea frunzelor (toamna)

si pana la migrarea sevei (primavara).

 Taierile in verde se executa in perioada de vegetatie dupa afectarea de diferiti

factori abiotici sau biotici si in cazul formarii rapide a butucilor.

 

Tăierea vitei de vie pentru fructificare In viticultura, in scopul obtinerii unor recolte stabile si calitative si pentru limitarea

polaritatii longitudinale, exista urmatoarele metode de taiere:

 Taiatul scurt, care consta in aceea ca in fiecare an lastarii pentru recolta se taie

scurt, la 2-3 ochi. Aceasta metoda are cateva avantaje, intrucat puntile de rod in fiecare

an se lungesc cu un internod. Ranile sunt mici, fiindca taiatul se face prin lemn de doi

ani si le putem localiza dintr-o parte a puntii de rod. Aceasta metoda de combatere a

polaritatii se foloseste in regiunile unde butucii au o crestere slaba. La noi in tara ea se

foloseste in plantatiile de portaltoi si plantatiile altoi de tip intensiv.

 Arcuitul coardelor in timpul legatului in uscat. Conform acestei metode la

taiatul in uscat se lasa corzi de rod de 8-12 ochi, care ulterior se arcuiesc. Daca coarda

va fi legată vertical, mai vigurosi vor fi lastarii crescuti in varful corzii, iar lastarii din ochii

de mijloc si de la baza au o crestere foarte slaba sau nu se dezvolta. Legand corzile de

rod orizontal sau arcuit, lastarii pe aceasta coarda se vor dezvolta uniform. Astfel, mai

intai se neutralizeaza varful fiziologic al coardei, prin arcuire, o parte din vasele

conducatoare se deformeaza, ceea ce favorizeaza repartitia egala a apei si elementelor

nutritive pentru toti lastarii de pe această coarda. Corzile de rod la legatul in uscat

trebuie arcuite, fapt ce stimuleaza considerabil fructificarea butucilor;

 Principiul Marconi. Pe cordon se lasa un cep taiat la 4 ochi, din care doi de la

baza se orbesc. Din ochii superiori se dezvolta doi lastari si, fiindca incarcatura e slaba,

se dezvolta si lastarii din ochii unghiulari. In al doilea an, taiatul se face in felul urmator:

din lastarii dezvoltati la varful cepului se lasa o coarda sau doua pe rod, iar unul din

lastarii dezvoltati din ochii unghiulari se taie la patru ochi, din care doi de la baza se

orbesc. In al treilea an si mai departe, coardele cu lastari ce au fructificat se inlatura de

la baza, iar din lastarii de pe cep se formeaza 1-2 corzi de rod, iar unul din lastarii ce

cresc din ochii unghiulari scurtandu-se la 4 ochi.

 Principiul „veriga de rod” este o metoda mixta ce include elementele din toate

trei principii descrise mai sus, inlaturand neajunsurile pe care acestea le au, fiecare in

parte. Cepul de inlocuire si coarda de rod localizate pe puntea de rod poarta denumirea

de veriga de rod. Altfel spus, pe puntea de rod se lasa un cep de inlocuire a doi-patru

ochi si o coarda de 5-15 ochi. Cepul de inlocuire intotdeauna se plaseaza mai jos de

coarda de rod. Pentru a forma cepul de inlocuire si coarda de rod, se aleg numai lastari

anuali maturati, dezvoltati normal. Principiul „veriga de rod” ca metoda de limitare a

polaritatii longitudinale este cea mai raspandita si da posibilitatea de a regla puterea de

crestere si fructificare a butucilor si de a mentine forma acestora. Se foloseşte in

regiunile unde cresterea butucilor este puternica. In general, taierea vitei de vie dupa

principiul „veriga pe rod” poate fi exprimata in felul urmator: anual, pe cepul de inlocuire

de anul trecut se formeaza (din lastarii anuali maturati) o noua veriga de rod, iar coarda

de rod de anul trecut cu toti lastarii (anuali, maturati) amplasati pe ea se inlatura.

Lăstarii anuali maturati dezvoltati normal sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0 m si

grosimea de 6-13 mm. Cepul de inlocuire intotdeauna se lasa mai jos decat coarda de

rod.

Exista urmatoarele tipuri de verigi de rod:

clasica - alcatuita dintr-un cep de inlocuire de 2-4 ochi si o coarda de rod de 5-15

ochi;

fortificata - alcatuita dintr-un cep de inlocuire de 3-4 ochi, semicoarda de rod (5-7

ochi) si o coarda de rod de 8-12 ochi;

bulgara - alcatuita din doi cepi de inlocuire de 2-3 ochi fiecare si o coarda de rod de

6-12 ochi;

moldoveneasca - compusa din doua corzi de rod cu lungimea de 6-12 ochi (utilizata

la forma de „cupa moldoveneasca”) sau dintr-o semicoarda de rod de 4-6 ochi si o

coarda de rod de 8-12 ochi (utilizata la forma de butuc „moldoveneasca de spalier”).

AL 2-LEA AN DE LA PLANTARE

Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere.

Dezmusuroitul vitelorSe face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind ruperea vitelor.

Taierea vitelorIntrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata - mai intii - pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita).

Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa, cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii - denumite coarde.

Deci, sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 3).

Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului, de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste.

Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale :

Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Datorita virstei, acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau, in functie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte si mai groase) si corc�ni (mai lungi si mai subtiri) etc.

Coardele de 2 ani. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. intrucit servesc, de obicei, la sustinerea coardeibr purtatoare de rod, ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod.

Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sint cele mai lungi, mai subtiri si mai elastice, fiind totodata cele mai importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod, pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn mai batrin sint, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Ele se inlatura, de obicei, prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prin aplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi, exprimate in numar de ochi, re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. 4).

Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau, cum i se mai spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face apta pentru fructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi, coardele de rod sint considerate scurte ; intre 10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.

Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai mica decit aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.

Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi), caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod, fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.

Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire si de rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator ; se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale, butucului ; se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.

In unele regiuni, o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici".

Coarda de rod propriu-zisa, cuplata cu un cep de inlocuire, ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani, formeaza veriga de rod.

Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.

Instalarea mijloacelor de sustinereIn anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace.

Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim, stejar sau brad, plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor, in medie, este de 2 m. Pentru marirea durabilitatii, portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile, sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune.

Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la cea 15-20 cm de butuc. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rin-dului, in dreapta si in stinga butucului. in acest caz, aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.

In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, teava si adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci.

Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi", se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cea 10 m. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata), spre a fi ferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2,2 mm). Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2,2 mm in diametru cintaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.

La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 rinduri de sirme, rareori 4. Fiecare rind de sirme, mai rar cel de jos, poate fi dublat, sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-cului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii, dirijindu-se (virindu-se) printre ele. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul, facutul gropilor, plantarea bulamacilor in gropi, plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor.

Taierea vitei de vie pentru formarea butucilor de vita de vie 

1. Taierea vitei de vie pentru formarea butucilor de vita de vie- Pentru agrocomplexul sistemului de cultura neprotejat a catii ale acestui tip de formare cu diferita inaltime si numar de tulpini, brate, punti de rod, conducerea lastarilor verzi verticala sau liber suspendata si alte deosebiri. Dar pentru soiurile de masa, mai raspandita pentru acest agrocomplex este forma cordon bilateral cu doua tulpini de inaltimea 0,8 cu 6 punti de rod si conducerea verticala a lastarilor verzi.soiurilor de masa se recomanda forma de cordon bilateral sau unilateral cu una sau doua tulpini de 0,8-1,2m inaltime, cu doua sau patru brate orizontale cu verigi de rod pe puntile de rod amplasate la intervalul de 20-25 cm una de alta. In dependenta de vigoarea de crestere a soiului, fertilitatea solului, umiditate exista diferite modi

 

Taierea vitei de vie se executa dupa principiul verigii de rod, iar sarcina butucilor se regleaza prin numarul si lungimea coardelor de rod, numarul verigilor de rod si a puntilor multianuale. Lungimea coardelor in conditii normale difera de la 4 la 8 ochi. Inaltimea tulpinilor depinde de vigoarea solului, fertilitatea solului si umiditate. Pentru soiurile viguroase pe soluri fertile si asigurate indeajuns cu umiditate sau in conditii de irigare, butucii se formeaza pe tulpini de 1,0-1,2 m, iar soiurile cu vigoare slaba si medie pe soluri mai putin fertile cu umiditate mai scazuta – inaltimea tulpinii se stabileste la 0,8 m.

verticala la butucii pe tulpini joase si medii, si liber suspendata la butucii pe tulpini mai inalte.Conducerea lastarilor poate

 

Scheletul butucului si lastarii de vita de vie se amplaseaza pe spalierul vertical cu 3-4 nivele de sarme. Bratele cordonului se leaga la primul nivel, iar coardele de rod – la al doilea. La urmatoarele nivele (3 si 4) se leaga lastarii verzi in crestere. In cazul nivelelor duble lastarii se trec printre sarme de care ei se agata cu ajutorul carceilor. In caz de conducere a lastarilor liber suspendati se foloseste spalierul cu 3 sau 2 nivele de sarma. Pe primul nivel se leaga bratele cordonului, iar pe al doilea – coardele de rod. Lastarii liber atarna in jos peste al treilea nivel dublu de sarma, printer care ei se introduc pe masura cresterii. In cazul spalierului cu 2 nivele de sarma – cordonul si coardele se leaga de prima, iar lastarii se introduc printre sarmele paralele din nivelul doi, peste care ei ulterior atarna liber.

 

totehnic se formeaza tulpinile si bratele cordoanelor din coarde maturate si formarea accelerata, care prevede utilizarea operatiunilor in verde, iar scheletul se formeaza din lastarii principali si secundari.ecare element constructiv al butucului este format din ochii de iarna a partii superioare a coardelor prin cateva procedee. Formarea rapida, cand printr-un procedeu executata in 4, 5 sau 6 ani, in dependenta de metoda utilizata. Metoda obisnuita – cand Formarea butucilor de vita de vie poate

mai drepte. In afara de aceasta la lastarii legati orizontal se reduce cresterea in lungime, in acelasi timp sporeste cresterea in grosime si formarea ochilor de iarna pe bratele orizontale. legati in pozitie orizontala, ca in primavera anului viitor, iar tulpinile vor ecare, iar restul se inlatura. Dupa dezmugurire si cresterea astarilor la 10-15 cm lastarii de prisos se plivesc, lasand 3 mai dezvoltati si comod amplasati in spatiu, care se leaga strict vertical pe suporturile individuale si spalier in 3 locuri pe masura cresterii. Ultimul legat trebuie executat cu 5-6 cm mai jos de primul nivel de sarma pentru arcuirea lenta a coardelor preconizate in calitate de brate (cordoane). In luna iulie, cand lastarii vor atinge lungimea cu 50-60 cm mai mare ca inaltimea tulpinii, ei lent se vor arcui in ambele parti si se vor lega in cateva locuri orizontal de prima sarma a spalierului. In acest timp lastarii usor se arcuiesc si mai comod pot ecare planta, de care se leaga lastarii in crestere. Primavara urmatoare, in anul doi, doua coarde amplasate mai jos se scurteaza la 2-3 ochi Formarea cordon orizontal bilateral cu doua tulpini consta in aceea ca in primul an, la plantare vitele se scurteaza la 3-4 ochi. Se instaleaza suporturile individuale la

In anul trei primavara lastarul de rezerva se inlatura sau se scurteaza ca cep

de rezerva inca pentru un an. Bratele orizontale se taie la lungimea de 60-70 cm.

a la 10-15 cm de la arcuirea tulpinii spre brat, iar ceilalti peste 20-25 cm unul de altul. Pe masura cresterii lastarilor plivitul se executa repetat. Lastarii, care depasesc in crestere lastarii principali – se ciupesc pentru a stopa si omogeniza cresterea. Plivitul trebuie efectuat la timp pentru a evita formarea ranilor mari si pierderea de energie.Cand lastarii noi vor atinge lungimea de 10-15 cm se executa plivitul lastarilor de prisos, si anume, se inlatura toti lastarii pe tulpini si pe locul arcuirii bratelor, iar pe brate (cordoane) se lasa 4 lastari, care cresc in sus, vertical. Primul lastar se va a

ecare brat (cordon) se lasa cate 3 cepi a cate 3-4 ochi pentru formarea puntilor de rod, iar lastarii de la extreme (temporar pentru 1 an) se taie la 6-8 ochi – coarde de rod – pentru obtinerea recoltei de struguri si sporirea dezvoltarii butucilor. Daca la al 4 an butucii s-au dezvoltat slab aceste coarde de rod nu se lasa.Primavara anului urmator (patru) pe

 

care (lasate in anul trecut) se inlatura. In varsta mai tanara a butucilor coardele se taie mai scurt la 4-5 ochi, iar apoi treptat se lungesc pana la 6-7 ochi.nalizeaza si pe ele se formeaza verigile de rod, care includ cepii de inlocuire din 3-4 ochi in partea inferioara si coarda de rod din 6-7 ochi deasupra lor. Coardele lasate temporar pentru fructiLa plivitul lastarilor in luna mai se inlatura lastari formati in partea de jos a butucilor, pe tulpini, spatiile dintre puntile de rod si lastarii gemeni de pe ele. In anul 5 formarea puntilor de rod se

1. 12. 23. 3

4. 4

2. Pentru agrocomplexul sistemului de cultura proterjat sunt utilizate forme joase fara tulpina, asa ca evantai cu multe brate, evantai unilateral moldoveneasca de spalier sau moldoveneasca unilaterala cu doua sau patru brate si fara brate

 

Directionarea unilaterala a bratelor permite executarea ingropatului si dezgropatului

nitiva manuala. folosite. In aceste cazuri mai bine de format butucii fara brate sau evantai cu brate scurte pentru a efectua ingropatul partial concomitent cu aratul de toamna (in parti) iar dezgropatul concomitent cu aratul de primavara (la cormana) cu descoperire deButucilor de vita de vie in mod mecanizat cu dispozitive si masini agricole speciale. Ingropatul viilor in Romania se efectueaza complet cu protectia tuturor elementelor constructive ale butucilor cu un strat de sol sau partial prinmusuroirea completa a capatanii, bratelor si puntilor de rod, iar coardele de un an numai partial, partea inferioara a lor. Ultima modalitate de protectie se utilizeaza indeosebi pe pante cu inclinatii mai mare de 5-6o, unde mecanismele nu pot

In cazul ingroparii manuale, se utilizeaza forme mai mari de spalier sau evantai bilaterale cu plantare mai rara. In ambele cazuri butucii se conduc pe spalier vertical unilateral cu 3-4 nivele de sarme se caracterizeaza prin dirijarea unilaterala a bratelor de diferita lungime pentru amplasarea lor rationala pe spalier. La capetele bratelor se formeaza punti cu verigile de rod. Lungimea bratelor depinde de densitatea butucilor pe rand. Bratul superior este cel mai lung. catii. Aceasta permite de a mari sarcina butucilor vitei de vie cu verigi de rod. La baza bratelor multianuale se formeaza cepi de restabilire a bratelor in caz de afectari mecanice. catie. Pe soluri bogate, la soiuri viguroase si in conditii de irigare distanta dintre butuci pe rand se mareste. In acest caz se poate forma si al treilea brat cu 1-2 rami catii. El atinge capul butucului vecin, iar bratele de jos, mai mici cu o ramicatii si la capatul bratelor se formeaza verigi de rod. Bratul superior este cel mai lung si pe el se pot forma 2 ramicatii pe ele. Bratele difera dupa lungime si sunt indreptate intr-o parte. Pe rami citara. Cresterea butucilor in astfel de conditii este relative limitata. Succesiunea formarii este caracterizata prin existenta a 2-3 brate cu ramiEl trebuie sa ajunga la butucul vecin. Restul sunt mai scurte cu 15-20 cm. La baza bratelor in directia inclinatiei se lasa cepi de restabilire. In caz de afectari mecanice sau pieirii bratului se restabilesc din lastarii formati pe acesti cepi de restabilire. Taierea vitei de vie se face dupa principiul verigii de rod. Aceasta forma este relative slaba. Rezultate bune asigura la soiurile cu crestere slaba, pe soluri mai putin fertile si umiditate de

catii si verigi de rod, prin numarul si lungimea coardelor de rod. Aceasta forma este mai puternica, ca cea descrisa mai sus, si permite reglarea incarcaturii intr-un diapazon mai larg in caz de iernare slaba, in dependenta de particularitatile biologice ale soiurilor, conditiile de cultivare etc.Taierea vitei de vie se executa dupa principiul verigii de rod. Sarcina butucilor se regleaza prin numarul de brate, rami

Forma data se recomanda pentru soiurile cu vigoarea de crestere mare si medie, in conditii bune privind asigurarea cu elemente nutritive si umiditate.

 

Forma cu capatana fara brate nitiva se face primavara dupa descoperirea butucilor.e mobila la 25-30 cm de sol. Dupa nodurile 30-35 lastarii din cepi se indreapta vertical. Lastarilor dezvoltati din ochii coardelor de rod se leaga la a 3-4 sarma. Toamna sarma din nivelul inferior se elibereaza si se ingroapa impreuna cu coardele, crescute pe cepi. Se poate practica taierea vitei de vie prealabila de toamna iarna mai sus de stratul de sol, care acopera coardele, iar taierea deata la 60-70 cm de la sol. Lastarii dezvoltati pe cepi se leaga oblic de prima sarma, care trebuie sa ca protejarea mecanizata a butucilor peste iarna. Pe capatana butucului vitei de vie se formeaza 3-4 coarde de rod lungi, a cate 16-20 ochi, amplasate pe punti scurte de doi ani si 5-6 cepi a cate 4-5 ochi direct pe capatana sau la baza puntilor. Coardele de rod se leaga arcuit la a doua sarma a spalierului, ase practica in caz de ingropare prin intermediu musuroaielor si dezgropare mecanizata. Aceasta forma este lipsita de brate multianuale complet, cea ce simpli

nitiva coardele de rod din anul trecut se inlatura, iar coarde noi de rod se formeaza din cele dezvoltate pe cepii care au fost ingropati (protejati). Restul coardelor se scurteaza la cepi. Conform unor autori (I.Mihailiuc, L.Parfenenico si M.Cuharschi, 1975) aceasta forma asigura la soiurile de masa cea mai buna crestere si formare aLa taierea vitei de vie de

bobitelor in struguri, contribuie la sporirea recoltei si masei de struguri, amelioreaza aspectul lor exterior si marfar.

Formele „evantai cu multe brate” si „moldoveneasca de spalier cu 2-4 brate”

se utilizeaza, de regula, pe pante cu mari inclinatii, unde ingropatul se efectueaza manual, pe loturile de langa case si vile, pe suprafete mici. Forma „evantai cu multe brate” se caracterizeaza prin prezenta a 4-6 brate indreptate in directii opuse, care se termina cu punti si verigi de rod. La baza lor se formeaza 1-2 cepi de restabilire a bratelor. Bratele sunt de diferita lungime si rational se amplaseaza in spatiu in forma de evantai. Spalierul vertical, simplu, cu 4 nivele de sarme. Se recomanda pentru soiuri cu vigoare de crestere medie si slaba, pe soluri slab fertile.

Forma „moldoveneasca de spalier” carii (la 20-30 cm de baza bratului). La baza bratelor se lasa 1-2 cepi de restabilire. Spalierul constructiv este analogic formei anterioare.Se recomanda pentru soiurile viguroase, pe soluri relativ fertile (4 brate) si mediu fertile (2 brate).ecare brat se formeaza cate 2 punti cu verigi de rod – la capetele bratului si ramicari dupa numarul de brate: cu 2 sau 4 brate. Pe poate avea 2 modi

 

Succesiunea obtinerii formelor protejate.

 

Evantai unilateral.

La plantare vitele se scurteaza la 2-3 ochi. In anul urmator, primavara, la fel se scurteaza doua din coardele amplasate mai jos. Cand lastarii vitei de vie ating lungimea de 15-20 cm se plivesc cei de prisos (slabi, gemeni). Pe butuci se lasa 3-4 lastari bine dezvoltati si amplasati rational in spatiu. Pe masura cresterii ei se leaga de prima sarma oblic in una din directiile necesare conform schemei lucrarilor mecanizate pentru terenul concret.

 

ecare brat se lasa 3-4 lastari la varf, iar pe cepii de restabilire 1-3 lastari, restul se inlatura. In urmatorul an, anul patru, la taiere din coardele de la varful bratelor se formeaza verigile de rod. Coardele de rod se taie la 8-12 ochi, iar cepii de inlocuire – la 3-4 ochi. Pe cepii de restabilire (de la baza bratelor) coarda de mai jos se scurteaza la 3-4 ochi. Daca pe butuc nu s-a format numarul necesar de brate, atunci ele se formeaza suplimentar din lastarii dezvoltati pe cepii de restabilire. Cu aceasta formarea butucilor se termina. In urmatorii ani taierile se fac dupa principiul verigii de rod si se mentine forma butucilor vitei de vie. De prima sarma se leaga bratele, de a doua – coardele de rod, iar de a 3 si a 4 lastarii in perioada de vegetatie.Primavara, in al treilea an, 3 coarde se taie la lungimea necesara pentru viitoarele brate si se leaga de prima sarma oblic, iar cele mai slabe se scurteaza la cepi de restabilire de 2-3 ochi. Butucul vitei de vie primeste forma de semievantai. In vegetatie dupa dezmugurit se executa prima plivire a lastarilor. Pe

 

Forma „Moldoveneasca de spalier unilaterala”– catiile bratelor. In primul an, la plantare, vitele se taie la 2-3 ochi si se creeaza conditii pentru crestere buna a lastarilor. Primavara in anul 2, la taiere se formeaza cate 2 cepi a cate 2-3 ochi. In perioada de vegetatie se selecteaza 3-4 lastari bine dezvoltati si se leaga oblic intr-o directie, conform schemei. Primavara, in anul 3, doi din cei mai buni lastari maturizati se taie pentruecarui brat si restul pe ramiecare. Cate una la varful una din cele mai puternice. Se deosebeste de cea premergatoare prin formarea a doua brate cu cate 2-3 verigi de rod

catiilor pe brate. Primavara,viitoarele brate, de lungime diferita, iar 1-2 coarde mai slabe – la 2-3 ochi in calitate de cepi de restabilire. In timpul vegetatiei, pe viitoarele brate se lasa cate 2 lastari la varful lor si cate 1-2 la 15-20 cm de la baza pentru formarea rami

cari se formeaza verigi de rod, iar la baza bratelor – cepi de restabilire. Formele „nalizeaza. La varful bratelor si pe ramicatii, se scurteaza la 2-3 ochi ca punti. Coardele de pe capatana butucilor se taie la cepi de restabilire. In anul 5 formarea se in anul 4, la taiere, pe varful bratelor se formeaza verigile de rod din cepi de inlocuire (3-4 ochi) si coarde de rod (8-12 ochi). Coardele preconizate pentru ramiEvantai cu multe brate” si „Moldoveneasca de spalier”, bilaterale, se obtin analogic ca si cele unilaterale, dar trebuie de luat in considerare numarul de brate, punti si verigi de rod.

 

3. Pentru agrocomplexul sistemului de cultura semiprotejat se recomanda forme de butuci pe tulpini, care combina elementele de cultura neprotejata si protejata. Cele mai potrivite forme combinate pentru conditiile tarii noastre sunt cordoanele orizontale bilaterale si unilaterale cu etajul inferior cat, cu una sau doua tulpini.simpli

Utilizarea sistemului de cultura semiprotejat este binevenit in podgoriile transfrontaliere de trecere din zona de cultura neprotejata in zona de cultura protejata, in conditiile, cand temperaturile minime critice pentru grupele respective de soiuri se repeta de 2 ori in 10 ani. In unele si aceleasi gospodarii, uneori pe acelasi teren, cultura semiprotejata utilizand forme combinate se poate imbina cu formele neprotejate.Aceasta depinde de particularitatile microclimatice ale localitatii (relieful complicat), sortimentului si a solului.

 

catForma combinata semiprotejata cu etajul inferior simpli carea celui inferior consta din tulpina (1,0-1,2 m), cordon bilateral sau unilateral si punti de rod (6, de regula). cari depinde de fertilitatea solului, irigare si vigoarea cresterii soiurilor. Etajul superior al butucului indiferent de modi catii in dependenta de constructia etajului inferior: o punte cu o veriga de rod, doua punti cu cate o veriga de rod; doua brate cu cate 2 punti cu verigi de rod si 2 cepi la baza bratelor. Utilizarea unei sau altei modipoate avea diferite modi

usor eliberata de la stalpi, iar lastarii verzi in crestere de pe aceste coarde se leaga la urmatoarea sarma, instalata cu 40 cm mai sus. Lastarii vitei de vie verzi de pe cepi se leaga la prima sarma pana la al 14-15 nod, apoi se indreapta vertical si se leaga la a doua sarma.care) se leaga la sarma de jos a spalierului, care este amplasata la 15-20 cm de la sol si poate carea cu brate, se formeaza din lastarii crescuti pe colet brate, pe care – punti cu verigi de rod, iar la baza bratelor – cepi de restabilire cu 2-3 ochi. Coardele de rod (prima sau a doua modiPrincipiul de formare a etajului inferior este ca si la forma fara brate, anume, aproape de suprafata solului pe coletul butucului din doua parti a tulpinii in directia randului se formeaza verigi cu coarde de rod de 14-16 ochi. Daca se prevede modi

carii cu formarea bratelor ele se leaga de prima sarma, coardele de rod – la a doua, iar lastarii – la a treia (sau se introduc intre sarmele paralele din nivelele 3 si 4. Partea neprotejata se creeaza analogic formei cordon orizontal bilateral peLa utilizarea modi

 

Succesiunea obtinerii formelor semiprotejate.

cat.Forma semiprotejata cu etajul inferior simpli cate, iar coardele de rod din anul trecut – se inlatura. In localitatile, podgoriile cu grad sporit a pericolului de ingheturi de iarna, in partea inferioara se formeaza brate multianuale pentru a mari sarcina butucilor in caz de necesitate. Marimea formelor semiprotejate (combinate) depinde de conditiile pedoclimatice si particularitatile biologice ale soiurilor.cat (partea protejata) prezinta una sau doua verigi de rod amplasate pe punti scurte (de tip Guyot) Lastarii vitei de vie crescuti pe cepii de inlocuire se indreapta orizontal pe sarma de jos, iar lastarii de pe coardele de rod se leaga de a doua sarma. Toamna tarziu pentru a proteja butucii de gerurile de iarna se acopera cu sol coletul, puntile si coardele formate pe cepii de inlocuire impreuna cu sarma de jos.Aceste coarde in anul viitor se vor folosi pentru formarea verigilor de rod simple sau fortiProcesul formarii in primii ani nu se deosebeste decele neprotejate. Formarea partii inferioare protejate se incepe in anul 4 dupaplantare.

In acest scop se folosesc lastarii ce cresc pe cepii de restabilire de labaza tulpinilor, care anual se lasa pe masura formarii partii neprotejate a butucilor, a cordoanelor orizontale bilaterale sau unilaterale. Etajul inferior simpli-

 

Forma fara brate indca o parte din corzi ramane descoperita. considerata si ca semiprotejata, niseaza. La taiere se aleg 2 coarde din cele mai bune, care se scurteaza la 12-15 ochi (corzi de rod). Restul se taie la 3-4 ochi, ca cepi de inlocuire. Incepand cu anul 4 pe butuc se formeaza cate 3-4 coarde de rod (de 12 –16 ochi) si 3-4 cepi (de 4-5 ochi) amplasati pe capatana. In anii urmatori coardele care au rodit se inlatura, iar altele noi se formeaza din cele crescute pe cepii de inlocuire. Cepi noi de inlocuire se formeaza din coardele crescute din capatana sau din ochii de jos a cepilor din anul trecut. Catre anul 5 forma fara brate se transforma in evantai cu brate scurte, utila pentru protejare adanca (prin musuroire) peste iarna fara scoaterea de pe spalier. Astfel aceasta forma poate In anul plantarii vitele se taie la 2-3 ochi. In anul doi primavara, doua coarde bine dezvoltate se scurteaza la 2-3 ochi. Primavara anului 3 formarea butucului practic se