Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste de Paola Santagostino

7/25/2019 Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste de Paola Santagostino

1/179

A-PDF MERGER DEMO


2/179

Psihoterapeut specializat n medicina psihosomatica, PaolaSantagostino folose?te un tratament mai putin obi?nuit, dareficient: pacientii ei trebuie sa inventeze un basm, dnd chipunorproceseinterioareprofunde, carenviatadezicuzinusuntcon?tientizate. Imaginarul ?i imaginatia devin astfel instrumenteterapeutice ?i pot fi utilizate n vindecarea tulburariloremotionale, dar?i fizice. Terapeutului aceastametoda i permitesa nteleaga dinamica interioara a pacientului, iar acesta din

urma nvata sa descifreze realitatea nu doar conform schemeilogice, ci ?i dintr-o perspectiva creativa.Pelngainformatiile ceprivescpsihanaliza,basmul?iexemplelec1inice, sunt oferite sugestii pentru folosirea pove?tii despre (sine fara ajutorul unui specialist. O carte, a?adar,cu miza dubla:deta?area de schemele mentale rationale, care nu ntotdeaunasunt productive, ?i gasirea unor solutii pe cale intuitiva.

Alte aparitii:

Mihaly Csikszentmihalyi

Flux. Psihologia fericirii

Meg F.SchneiderEducatia copilului meu n 25 de tehnici (care nu dau gres)

Christoph M. Bamberger

Cum sa traim mult si bine. Program individual de preventie

II

911789735 018863


3/179

practic

~


4/179

PAOLA SANTAGOSTINO si-a nceput activitatea de psihoterapeut n 1980,specializndu-se n medicina psihosomatica. Din 1980 pna n 1991 a facutparte din comitetul director al Institutului Riza de Medicina Psihosomatica.Tine seminarii de autoterapie si despre folosirea culorilor n casa si vestimentatie,fiind, de altfel, autoarea unei carti pe aceasta tema: Il colore incasa (2006). Ofera, de asemenea, consultanta pentru diverse firme care dorescsa integreze psihologia n management. Este celebra pentru crearea uneitehnici fabulatorii care foloseste basmele n scop terapeutic. Toate preocuparilesi descoperirile ei, bazate pe activitatea de psihoterapeut, fac subiectulunor carti: Che cos 'li la medicina psicosomatica (2005), Come crescere unbambino sicuro di se (2000), I perche dei nostri bambini (1998).


5/179

PAOLA SANTAGOSTINO

Cum sa te vindecicu o poveste

Traducere din italiana deCORINA POPESCU

, ~JP2,

It

14W~f./ /

(\ ~

CI U\)

ti '1

~ }1( /1 )~

-~

\1

\J

II

HUMANITAS

BUCURESTI


6/179

CopertaIONUT BROSTIANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomnieiSANTAGOSTlNO, PAOLACum sa te vindeci cu o poveste / Paola Santagostino; trad. din italiana: CorinaPopescu. -Bucuresti: Humanitas, 2008ISBN 978-973-50-1886-3

1.Popescu, Corina (trad.)615.851:82PAOLA SANTAGOSTINO

GUARIRE CON UNA FIABA. USARE L 'IMMAGINARIO PER CURARSI

2004 Urra -Apogeo S.r.l.Romanian language edition by arrangement with Eulama Literary Agency

HUMANITAS, 2008, pentru prezenta versiune romneasca

EDITURA HUMANITASPiata Presei Libere 1,013701 Bucuresti, Romnia

tel. 021/3171819, fax 021/31718 24www.humanitas.ro

Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30,fax 021/313 50 35, C.P.C.E. -CP 14, Bucurestie-mail: [email protected]

www.librariilehumanitas.ro


7/179

Introducere

/IA fost odata ca niciodata .../1

Odata ca niciodata am fost eu, umblnd prin casa ca un leun cusca. Eram bolnava, asta era sigur, dar nu reuseam santeleg ce anume aveam. Nu mi se ntmplase nimic deosebit,nimic iesit din comun. Atunci ce era cu nelinistea aceea faramotiv, cu acel du-te-vino, de parca as fi cautat un lucru si nu-lgaseam, cu acea senzatie ca ceva, nu se stie ce, ma presa.

Nu pricepeam nimic. Nu-mi mai aduc aminte cum de mi-atrecut prin minte sa inventez o poveste.

Am inventat o poveste plina de personaje: erau acolo siPrintesa Luminii si Printul ntunericului, care se iubeau grozav,dar, fiind din doua mparatii incompatibile, nu era chip sa-sipoata uni vietile ...

Pe atunci eram nca o fetita, nu faceam parte dintre "lucratorii"din domeniul psihologiei, nu stiam nimic despre simbolismsi arhetipuri, dar mi amintesc bine emotiile pe care mi

le-a trezit acea incursiune n imaginar. Basmul meu se oprean mprejurari dramatice si nu gasea nici o rezolvare: o iubirenefericita, imposibilitatea de a o mplini, imposibilitatea celordoi de a se uita unul pe altul, de a se desparti, de a se elibera ...Ce mai, o adevarata tragedie!

Era n acelasi timp o situatie destul de caraghioasa si deparadoxala: s-ar fi zis ca pentru mine, n dupa-amiaza aceeaobisnuita de nceput de vara, sa rezolv povestea Printului


8/179

6/ CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

ntunericului si a Printesei Luminii devenise o chestiune deviata si de moarte! Nu vedeam de ce trebuia sa-mi pese asade tare, dar ma simteam att de implicata n povestea cu pricina,nct am trecut prin ceasuri ntregi de chinuri emotionale n

cautarea unei ncheieri fericite a basmului meu.

Solutia a venit cnd se facuse seara: o rezolvare deplina,permanenta, care i lasa pe toti linistiti la locul lor, bine aranjatin noua lor pozitie. Iar eu, cu sufletul mpacat al celui care adus la bun sfrsit cine stie ce fapta eroica, m-am dus n pace

la culcare.

Experienta s-ar fi ncheiat probabil aici, fara sa-mi lase altcevadect amintirea vaga a unui raptus de "nebunie fabulatorie",daca nu s-ar fi ntmplat ca n zilele urmatoare sa amnenumarate intuitii de tot felul, dintre cele mai rodnice! Osumedenie de probleme marunte, pe care le lasasem sa se adunefiindca orict m-as fi gndit nu vedeam nici o solutie, si gaseauacum pe neasteptate raspunsul, iar raspunsul era att de simplu

si de firesc, nct ma uimea ca nu ma gndisem la el mainainte.

Oare ce mi se ntmplase? Raspunsurile, solutiile, ideile"geniale" nu-mi veneau ca rod al unor reflectii ndelungate silaborioase, ci ca strafulgerari de intuitie. La momentul respectivn-am facut altceva dect sa retin ce se ntmplase, promitndu-mi sa repet eventual experimentul, daca ar mai fi fost

neVOIe.

Prima mea aplicare terapeutica a tehnicii inventarii unui

basm a avut loc multi, foarte multi ani dupa aceea. La datarespectiva lucram deja de ceva vreme n domeniul medicineipsihosomatice. Tratamentul tulburarilor psihosomatice prin psihoterapieera munca mea de toate zilele. Dar cnd un prietenapropiat s-a mbolnavit m-am trezit cu minile legate: ca profesionist,vedeam limpede componentele simbolice ale tulburarilorde care suferea, nsa data fiind relatia noastra de


9/179

INTRODUCERE / 7

prietenie, nu puteam sa intervin personal ca psihoterapeut, iar

situatia lui fizica se nrautatea de la o zi la alta ...

Asa ca am ncercat, aproape fara sperante, "metoda bas

mului": i-am sugerat sa inventeze pe loc o poveste, cum i

venea n clipa aceea, urmnd sa vorbim despre ea mai trziu.

Lucrul absolut uluitor era ca povestea lui continea o perfectatranspunere n imagini a mecanismului fizic prin care semanifesta boala! Trebuie sa subliniez ca prietenul n cauza nuavea nici un fel de cunostinte de medicina sau de psihologie,fiind exclusa asadar din partea lui orice intentie de a introduceelemente ad-hoc. Inventase un basm si nimic mai mult. Nuvedea nici o legatura ntre basm si boala de care suferea saucu viata lui, n general (cum nu vazusem nici eu, n dupa-amiazaaceea de vara, nici o legatura ntre mine nsami si PrintesaLuminii sau Cavalerul ntunericului!)

Aspectul cel mai fascinant al metodei fabulatiei este capermite accesul la abisuri de "cunostinte necunoscute", ca sale spun asa. Inventnd un basm, dam chip (si glas) unor proceseinterioare profunde, care n viata de fiecare zi ramn ascunseconstiintei noastre; si totusi, o parte din noi stie ...

Cu prilejul acela (prin intermediul basmului inventat deprietenul meu) am putut observa ca "rezolvarea basmului",adica scoaterea acestuia din starea de impas n care se opreainitial si basmul prietenului meu, avea efecte directe si asuprafunctionarii organismului. n cazul sau nu se produsese doaracel fenomen de "stimulare a intuitiei" cu efecte pozitive asupra

situatiei psihologice si relationale n general, ci se petrecusesi un fenomen de stimulare a proceselor de autovindecare, dat

fiind ca era vorba de o maladie fizica aflata n curs.

De la aceasta descoperire si pna la introducerea fabulatieiprintre tehnicile mele de terapie psihosomatica, pasul a fostscurt si firesc, iar n anii care au urmat i-am putut verifica tottimpul eficacitatea.


10/179

8I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

1. Mai nti, fabulatiaeste extrem de utila ca instrument decunoastere, att pentru terapeut, ct si pentru pacient. Eapermite ntelegerea dinamicilor profunde, cu o rapiditateremarcabila si n conditiile unei bogatii de elemente.Daca vom considera basmul n ntregimea lui drept oreprezentare completa, n termeni figurati si simbolici,a dinamicilor interioare ale subiectului care l produce,vom putea vedea imediat care sunt elementele sale constitutive,care sunt relatiile de alianta si de opozitie, caresunt fortele pe care se poate conta si obstacolele ce trebuiedepasite, ce procese sunt de ndeplinit si ce pericolesunt de evitat.

2. n plus, nsusi faptul de a da o reprezentaresimbolica nbasm propriei situatii are un efect terapeutic imediat,ntruct faciliteaza accesul constiintei la procese profundeaflate n desfasurare, deseori inconstiente, uneori si de ordincorporal, facilitnd ntelegerea si gestionarea lor.3. Dincolo de orice, imaginarul

constituie un minunat terende experimentare, nelimitat si sigur, a posibilelor solutiila probleme. La nivelul imaginarului se pot inventa sisupune la ncercari parcursuri infmite, ce pot fi urmatepna la ultimele lor consecinte, n cautarea unor modalitatict mai adecvate de a gestiona dificultatile, fara pericolelepe care le-ar comporta experimentul real.n decursul anilor, am extins utilizarea tehnicii fabulatieila solutionarea unor probleme de cea mai variata natura,depasind cu mult domeniul tulburarilor organice. M-am convinsca aceasta metoda poate fi folosita si pentru a nlesni rezolvareaunor probleme relationale, afective, emotive, de munca,si ca e aplicabila n mod eficient la activitatea de problem

solving din cadrul unei ntreprinderi.

ntr-adevar, avnd n vedere cele trei momente caracteristiceale basmului, anume:


11/179

INTRODUCERE / 9

prezentarea problemeicnzasolutia,el constituie un instrument perfect de problem solving si poatefi aplicat, cu modificarile cuvenite si necesare, n orice contextsi la orice tip de probleme.Dar sa revenim o clipa la folosirea basmului n terapiatulburarilor organice. De-a lungul anilor de practica clinica, aureiesit, din analiza a sute si sute de basme inventate de pacienti,

o serie de corelatii stabile, care conduc la ipoteza unei legaturisimbolice preferentiale ntre anumite organe si/sau functiunisi anumite imagini simbolice.Unele imagini-organ sunt mai usor de interpretat. De pilda,am observat ca cei care sufera de tulburari de ritm cardiac

inventeaza cu precadere basme n care joaca un rol determinant

caii. De ce tocmai caii? Probabil ca simbolismul calului, cuncarcatura lui de energie instinctuala, dar poate mai ales cusonora cadenta a galopului sau, se preteaza deosebit de bine

la reprezentarea alteratii lor ritmului cardiac, a "poticnelilor"si "salturilor" unei inimi care o ia razna.

Alte corelatii care au de asemenea tendinta sa se repete suntceva mai greu de nteles. Unul dintre visurile mele este sa nceptrasarea unei "harti" a semnificatiilor simbolice ale figurilorce apar n basme, core late functiunilor organice. Ar fi, evident,

o munca n care ar trebui sa se implice multi cercetatori, caci,pentru a se identifica corelatii stabile (pornind de la evidenteclinice, nu de la speculatii intelectuale), e nevoie de o cantitateconsiderabila de material clinic. S-ar putea ca "basmul inimiicare nu functioneaza cum trebuie" sa fie destul de usor de

descoperit, dar ce ne facem cu basmul pancreasului sau al splineicare nu functioneaza cum trebuie? Oricum, dupa mine, arfi o munca de mare interes.

Spuneam ca am gasit, de-a lungul anilor, numeroase alteaplicatii pentru tehnica fabulatiei. Am utilizat-o ca metoda de


12/179

10 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

stimulare a autovindecarii, de dezvoltare a constiintei de sinesi a creativitatii. n sensul acesta este vorba de o metoda utilizabilade oricine, pe cont propriu, fara vreo contraindicatie, pentrua facilita solutionarea propriilor probleme, dar si pentru dezvoltareasi extinderea functiei imaginative, pentru a mentine viesi activa acea parte creativa a mintii noastre care tinde sa seatrofieze daca e neglijata n favoarea activitatii nencetate asferei rationale.

n acest scop am instituit grupuri, seminarii si ateliere pentrupublicul larg. Pe parcursul unui seminar de scurta durata nuse poate face terapie, nsa se pot transfera un instrument, otehnica pe care sa le utilizam asupra noastra noi nsine, cu precautiilecuvenite, si care ne pot aduce beneficii considerabile.

Un alt indiscutabil domeniu de aplicare al tehnicii fabulatieipriveste basmul pentru copii. n munca mea am avut parte demulte experiente interesante, att cu copii ct si cu parinti, cadredidactice sau operatori care intra n contact cu copiii, experientecare mi-au aratat ct de profitabila poate fi dezvoltarea acestuidomeniu de aplicatie. Munca mea n acest domeniu a produs

si o carte (Cum sa spui o poveste si sa mai nascocesti nca osuta, Red Edizioni), dedicata parintilor dornici sa spuna povestipropriilor copii si nvatatorilor care intentioneaza sa o foloseascala scoala.

Cartea de fata aduna, n schimb, o serie de concepte fundamentaleprivind la structura basmelor, simbolica personajelorcare apar frecvent n basme, aplicabilitatea metodei fabulatiein terapia tulburarilor psihosomatice, precum si posibilitateade a fi utilizata pe cont propriu, ca instrument care sa ajute la

vindecare.

Toate povestile reproduse sunt inventate de pacienti caresufereau de o boala. Fiecare corespunde unui parcurs de viatasi unui parcurs de vindecare. Basmele reproduse sunt produsulfinal: ele par sa curga firesc si iute, nsa elaborarea lor a


13/179

INTRODUCERE / 11

comportat un parcurs mult mai lent, care si avea timpii luifiresti, un parcurs alcatuit si din momente dramatice si pauzechinuitoare.

Tuturor "adevaratilor autori" ai acestor povesti multumirilemele, afectiunea mea sincera si amintirea unui drum facutmpreuna. Le multumesc tuturor...


14/179

CAPITOLUL 1

Basmul pentru toti

Originea basmului se pierde n negura timpului. nainte deintroducerea scrisului, ntregul patrimoniu cultural al unuipopor era perpetuat pe cale orala. Batrnii satului le povesteaucelor tineri experienta lor, precum si experienta parintilor si abunicilor. Transmiteau n acest fel nu numai bagajul de informatiitehnice dobndit pna atunci, ci si acel complex culturalalcatuit din credinte religioase, practici rituale, interpretari alelumii care fusese elaborat ncetul cu ncetul n secolele pre

cedente.

n transmiterea orala primitiva, mitul, legenda, basmul,povestirea se mpleteau cu elemente ale viziunii religioase, aletraditiei rituale si ale instruirii tehnice. Asa se face ca ntlnimaceleasi teme n descrierea mitica a originilor satului, nlegendele despre ispravile eroilor sai, ca si n indicatiile practicepentru ndeplinirea activitatilor cotidiene celor mai obisnuite:un tnar amerindian nvata ca mocasinii din piele se cos ntr-un

anume fel, nsa acest lucru capata n ochii lui un sens caredepasea cu mult simpla indicatie practica, ntruct se lega depovestea faptelor marelui erou al tribului, cel care si-a salvatneamul cerndu-i Zeului Bizon o suta de piei pentru a face dinele ncaltari pentru lungul drum spre tinutul unde sa poata sase aseze. Viziunea religioasa a Zeului Bizon, legenda erouluisi a calatoriei sale mitice, ritualuri le propitiatorii de vnatoare,obiceiurile migratorii si instructiunile practice cu privire la


15/179

BASMUL PENTRU TOTI / 13

confectionarea vesmintelor fuzioneaza ntr-un complex desemnificatii care trimit una la cealalta.

Nimeni n-ar fi putut spune de unde aparuse legenda, nimeninu-si amintea cine o povestise pentru prima oara. Numeleautorului real nici nu prea conta, era uitat cu vremea, confundatcu alte nume si n cele din urma complet sters din memorie.Originea povestirilor era atribuita deseori divinitatilor locale,cele care, fie direct, fie prin glasul marilor ntelepti, darui seraoamenilor nestematele cunoasterii. n realitate, a cauta sa-Iidentifici pe autorul real al unei povestiri e cu neputinta si nicinu e prea semnificativ, din momentul n care povestirea apatruns n cultura unui popor, devenind un patrimoniu colectiv.Atribuirea paternitatii unor povestiri unui zeu poate constituiun fals din punct de vedere istoric, dar oglindeste foarte binefaptul ca, pentru a se putea raspndi si nradacina n culturacolectiva a unui popor, continutul acelei povestiri trebuie saizvorasca din acele adncuri ale inconstientului care depasescgranitele faptelor strict subiective.

"Marile povestiri", cele care se perpetueaza n timp, nu

reflecta tematicile cele mai specific individuale ale autorilor,ci dimpotriva, tematici generale, care privesc acea existentaumana ce ne este comuna, dincolo de distantele geografice sitemporale dintre noi.

n transmiterea primitiva pe cale orala mitul, legenda sibasmul si aveau toate locul n patrimoniul cultural; era basmpentru toti, asadar, basm pentru adulti, pentru batrni si copii-basm pentru un ntreg popor. De altfel, transmiterea nu avealoc de regula n forma individuala sau ntmplatoare: ntregulsat se aduna n jurul batrnilor, care porneau sa istoriseasca.Iar acest moment ritual constituia miezul vietii intelectuale sispirituale a ntregului trib.

Transcrierile, mult ulterioare, ne ofera o parte din acestenorm patrimoniu de mituri, de basme si de legende elaboraten toate colturile lumii.


16/179


Scrierile au fost apoi adunate, pierdute si regasite ndecursul secolelor, traduse si retraduse, reelaborate n trecerealor catre limbi si culturi diverse. Au suferit influente, interpolarisi au fost rescrise pe ntelesul tuturor, astfel nct azi distinctiantre mituri, legende si basme face obiectul unor studii despecialitate.

Ceea ce tin sa subliniez este universalitatea principalelorteme recurente n mituri, n legende, n parabole si n basme,care se mpleteste cu istoria nceputurilor religiilor, cum auaratat de acum multa vreme numerosi cercetatori, de exempluKaroly Kerenyi, James G. Frazer, Mircea Eliade, ClaudeU~vi-Strauss si multi altii.

Tocmai bazndu-se pe "universalitate a" simbolurilor cereveneau n visele pacientilor sai, precum si n miturile si rituriIentregii omeniri si-a structurat CarI Gustav Jung teoria"arhetipurilor" si a "inconstientului colectiv".

Marie-Louise von Franz si ncepe cartea de Basme interpretatescriind: "Basmele sunt expresia cea mai pura si mai

simpla a proceselor psihice ale inconstientului colectiv", iarceva mai ncolo spune: "Limbajul basmului pare a fi limbajulinternational al ntregii omeniri, al tuturor epocilor, raselor sicivilizatiilor" .

Basmul Cenusaresei, de pilda, cu tema condurului pierdutdatorita caruia poate fi regasita iubita, apare pentru prima datan forma scrisa, dupa cum sustine Bruno Bettelheim, n Chinasecolului al IX-lea nainte de Cristos si avea deja o istoriendelungata. ntr-o culegere de fabule si povestiri din vremeafaraonilor egipteni, ngrijita de Troisi, basmul despre "Soartalui Rodopi" este considerat cea mai veche versiune cunoscutaa basmului Cenusaresei. Mirele este faraonul Psammetic 1,

fondatorul celei de a XXVI-a dinastii, care a trait ntre anii 663si 609 . Hr.

China antica ... Egiptul faraonic ... veacuri si veacuri naintede era noastra.


17/179


Basmele au fost aprofundat studiate din multe perspective:din punct de vedere istoric, antropologic, literar, psihanalitic,sociologic, lingvistic, artistic ... Cartea de fata nu intentioneazasa fie o enciclopedie si nici nu poate relua tot ceea ce s-a scrisdeja pe tema basmelor. Intentioneaza n schimb sa dea o ideeclara si precisa despre aplicabilitatea metodei fabulatiei n tratamentultulburarilor organice si sa sugereze posibila extinderea acestei metode la solutionarea unor probleme de cea mai

variata natura.Exact din acest motiv m-am vazut silita sa circumscriu ceea

ce nteleg aici prin "basme", definind niste criterii fundamentalesimple, care sa le faca utilizabile ca instmment operativ.Cnd spun basme, ma refer la povestile cu elemente magi ce,pentru a le deosebi de fabule sau istorioare, care au ca scoptransmiterea unei nvataturi, dar si de povestile cu animale.

Pentru utilizarea "basmuirii" ca instrument de problemsolving este nevoie de basme care se termina cu bine si carecontin, ca sa fim precisi, cele trei momente fundamentale:

prezentarea unei probleme;elaborarea;solutia.Structura basmului

Multe studii extrem de interesante s-au facut asupra stmcturiibasmelor, mergnd pna la detaliile acelor scheme carerevin mai des n desfasurarea naratiunii: e suficient sa citamcelebrele lucrari ale lui Vladimir 1. Propp asupra morfologieibasmului si asupra radacinilor istorice ale basmelor cu zne.

Pentru a putea recurge la tehnica fabulatiei ca instmment

operativ n domeniul clinic, mi-am concentrat atentia asupraa trei faze fundamentale ale unui basm, pe care le-am indicatdrept:


18/179


nceputulbasmului. Basmul ncepe prezentnd un numarde personaje si o situatie de echilibru (echilibru care, deobicei, si arata deja caracterul precar).Criza.Este faza centrala a basmului, n care problema ceconstituie miezul povestii e prezentata ct se poate de clar;se precizeaza cine este protagonistul/a, care e problemade rezolvat, cine sunt aliatii pe care se poate conta, cinesunt dusmanii mpotriva carora trebuie sa se lupte si sedezvolta cu mijloacele narati ei toate formele de solutionare.ncheierea.Basmul se ncheie cu "si au trait fericiti ...",ilustrnd un nou echilibru, mai stabil si mai aducator desatisfactii dect cel din deschidere.Basmelepot fi ntelese, n sensul acesta, ca niste parcursuride trecere de la un anumit tip de echilibru, devenitinstabil, la un nou echilibru, temporar mai stabil.Personajele basmului

Si n ceea ce le priveste pe diversele personaje ale basmuluisi functia lor n ansamblul povestirii, din aceleasi motive deaplicabilitate practica a metodei fabulatiei ca instrument terapeutic,le-am mpartit n trei categorii:

Protagonistul. Cel/cea care trebuie sa savrseasca o isprava.Aliatii. Persoane, animale sau obiecte mai mult sau maiputin vrajite, care l ajuta pe protagonist la realizarea faptelorsale.

Inamicii.Persoane, obiecte, dificultati si circumstante careconstituie obstacole n calea realizarii performantei protagonistului.


19/179


Metoda

n numeroase experiente de mare interes ale ultimelordecenii n care s-au utilizat basmele, terapeutul sau cel careconduce tratamentul si asuma rolul de a-i povesti pacientuluiun basm, ca parte integranta a terapiei sau a consultatiei (ma

refer bunaoara la frumoasele lucrari semnate de Alba Marcoli

sau de numerosi alti autori care se inspira din PNL -ProgramareaNeuro-lingvistica).n metodologia pe care o propun eu, i cer nsa pacientului/clientului sa "inventeze" chiar el un basm, sa-I creeze pemoment.

Si tocmai aceasta creatie personala si originala aimaginarului unui subiect nt-un anumit moment mi permitesa surprind apoi elementele simbolice care descriu proceseleinterioare ale povestitorului, dificultatile lui, conflictele,tulburarile de ordin fizic, punctele de forta si potentialitatilelatente si sa fac din toate acestea un instrument utilizabil n

cursul psihoterapiei.Deseori, nu chiar totdeauna, povestea se opreste n loc, ntimpul a ceea ce am denumit mai nainte "prima faza a crizei".Nararea basmului se ntrerupe ntr-un moment dramatic si numai reuseste sa nainteze spre un sfrsit fericit.

n aceste cazuri, si numai atunci cnd starea de impas seprelungeste, recurg la interventii de "facilitare". Nu sugereznsa niciodata solutii sau modalitati de dezvoltare a povestirii.

Rezum n continuare aceste interventii de facilitare, fara aintra n detalii tehnice, pentru ca aleg de fiecare data sa

privilegiez alt tip de interventie, iar alegerea mea deriva dinconsiderente de tip psihanalitic, extrase din contextul relatieiterapeutice aflate n curs.


20/179


Interventiile de facilitare

Unele dintre interventiile ce pot facilita depasirea fazei criticea basmului constau n:

sugerarea aparitiei unui adjuvant;invitareasubiectului sa "priveasca n jur", n imaginar,pentru a vedea daca nu gaseste posibilitati de continuarea naratiunii;determinareasubiectului sa povesteasca trecutul tuturorpersonajelor prezente n basm n momentul intrarii nImpas.Aceste interventii, la care se mai adauga, fireste, trecereatimpului, elaborarile pacientului ntre o sedinta si alta, restulmuncii terapeutice, precum si evenimentele din viata privatafara legatura cu terapia au fost pna acum suficiente pentru aface ca basmul sa iasa din impas si sa-si gaseasca [malul fericit.Acest parcurs imaginar a produs rezultate pozitive la mai multeniveluri: fizic, emotional, mental si relational.

De cele mai multe ori am evitat intentionat mai ales nainteca basmul sa se fi ncheiat cu bine sa-i semnalez pacientuluipe parcursul psihoterapiei corelatiile pe care le vedeam ntrentmplarile din basm si istoria sa personala deoarece amobservat ca, mentinnd productia imaginara libera de legaturistrnse cu realitatea, se faciliteaza desfasurarea spontana a acesteiasi se evita ncarcarea ei cu angoasele si tentativele deaparare carora le-ar da nastere constiinta unor analogii ntrebasm si situatia personala, mai ales cta vreme nu se prefigureazao cale de iesire din dificultate.

Consider ca actiunea imaginativa este chiar centrul de greutate

al actiunii terapeutice a fabulatiei. n acest sens am utilizatbasmele pacientilor ca instrument de cunoastere si ca exercitiuterapeutic n sine.


21/179


Aceasta carte

Aceasta carte este structurata astfel nct sa-i ofere cititorului:

o scurta sinteza a semnificatiilor simbolice generale alefigurilor care apar cel mai frecvent n basme: printul, printesa,mastera, vrajitoarea, omul cel rau, zna, animalele,peisaj ele, astfel nct cititorul sa poata urmari cu mai mareusurinta dinamica basmelor legate de cazurile clinice.Pentru aprofundarea semnificatiilor simbolice ale diferitelorfiguri exista nenumarate studii (citate n bibliografiade la sfarsitul volumului), bunaoara toate lucrarile lui GastonBachelard Plivitoare la psihanaliza focului, aerului, apei,sau ale lui Gilbert Durand despre structurile simbolice aleimaginarului, lucrarile lui James G. Frazer, KarolyKerenyi si CarI Gustav Jung;

ctevaelemente de baza privitoare la structura basmului:relatiile ntre imaginar si trup si ntre sanatate, boala siterapie, care sa-i ngaduie cititorului sa nteleaga cum simpla

nascocire a unui basm poate avea efecte terapeuticeatt de semnificative;cteva exemplede basme nascocite de pacienti, nsotitede respectivele dosare clinice, n care cititorul poate vedealimpede conexiunile ntre basmele inventate si situatia deviata a celui care le-a inventat;ctevainstructiuni simple pentru aplicarea metodeifabulatiei la noi nsine si sugestii cum sa facem acest lucrufara sa producem daune si cu beneficiu maxim.Alte avantaje ale fabulatiei

Utiliznd aceasta metoda putem afla pretioase elementeinformative n ceea ce ne priveste, despre faza pe care o


22/179

20/ CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

strabatem, despre dificultatile si oportunitatile legate de unanumit moment al vietii noastre:

daca basmul nascocitpriveste un erou/o eroina care trebuiesa-si procure nainte de orice mijloace de supravietuire(de pilda basmele cu copii abandonati n padure),principala sarcina, ca sa-i zicem asa, a respectivei perioadedin propria viata priveste structurarea unor baze solideale eului, ale autonomiei personale si ale ncrederii n sine;n cazul n care basmulare drept scop sa se ajunga la ocasatorie fericita, el priveste tema completarii propriilorvalente feminine si masculine, rezolvarea dihotomiilor siconflictelor interioare ce se reflecta si n relatiile cuceilalti .cnd basmul indica drept scop doar dobndireaunei anumitecapacitati superioare sau depasirea unei anumitencercari, el se refera de obicei la un parcurs de evolutieinterioara, n sens strict.

Tipul de basm pe care l nascocim n anumite momente alevietii ne spune "unde suntem" n acea faza si care e principalatema cu care ne confruntam n perioada respectiva.

E vorba de "ispravi", de sarcini, de ncercari si de experientecare apar de nenumarate ori n viata, fie cnd nu au fost pedeplin depasite, fie cnd le-am depasit odata, dar acum ni sepropun iar, la un alt nivel, mai avansat, ca ntr-o ciclica rentoarcerea anotimpurilor ...

Basmul e ca un ciclu vital: nici nu se termina bine unul, cancepe urmatorul... Cum se ispraveste iarna, vine din nou primavara,dar de cum se termina vara urmeaza sa se ntoarca iarna ...

"Si au trait fericiti pna la adnci batrneti ..." este ncheiereafericita a unui mic ciclu vital, dar apoi ... "Si dupa ce odus era ei asa o bucata de vreme, se ntmpla de ..." si iata cancepe alt basm, cu peripetiile si aventurile lui.

E chiar ciclul vietii care ne surde ...


23/179

CAPITOLUL 2

Copilul si basmuP

nca din secolul al XVII-lea, povestirea basmelor era consideratao forma normala de activitate pentru adulti. Dezvoltareafara seaman a rationalismului a fost cea care a exilatbasmul la hotarele vietii intelectuale, n spatiul nedefinit al tarmuluiartistilor. "Viziunea rationala asupra realitatii" nu mailasa loc "himerelor nchipuirii", iar viitorul luminos al ratiuniiera contrapus trecutului ntunecat, pierdut n bezna ignorantei.Universul stiintific al "epocii luminilor" a exilat activitateafantastica, pe care o considera nepotrivita unei minti adulte,capabile sa nfrunte realitatea prin intermediul facultatilorrationale. Basmul a decazut ncet, ncet, ajungnd o distractiecu care si trec timpul batrnii si copiii -prea naintati n vrstasau prea tineri ca sa poata gndi...

E adevarat ca un copil eprea tnar ca sa "gndeasca". Casa gndeasca n termenii logico-rationali la care ne referim, ngenere, atunci cnd indicam aceasta functie.

Structura mentala a copilului nu are puterea de abstractizare

a celei adulte: este perfect capabila de a construi lanturi1 Acest capitol este extras din cartea mea Come raccontare una

fiaba ... e inventame cento altre (Cum sa povestesti un basm ... si sa mainascocesti nca o suta), publicata la Red Edizioni, careia i multumescpentru permisiunea de a-l utiliza aici. Cartea n cauza este dedicatautilizarii specifice a basmului n lucrul cu copiii.


24/179


asociative prin imagini, dar nca nu reuseste sa elaborezeconcepte abstracte si sa le puna n relatie prin conexiuni logice.

Copilul ia cunostinta de lume, o lume noua ce i este totalnecunoscuta, si ncearca sa ordoneze stimulii care i vin dinspreea, a1catuindu-si o harta de semnificatii stabile. Pentru copilsunt vitale asemenea "harti", care i permit sa atribuie o semnificatiedatelor senzoriale.

Faza infantila a ntrebarilor care ncep cu "de ce ...?" constituieo etapa a acestui traseu.

-Mama, de ce arde focul?

ntrebare grea pentru un adult care, chiar daca arecunostinte legate de fenomenele combustiei, nu mai utilizeazamodalitatea cognitiva a lui "de ce".A ntreba de ce nu e tot una cu a ntreba cum.

Adultul stie prea bine cum se petrece fenomenul, dar ce arputea spune despre motivele lui? "De ce" implica o cautare a

semnificatiei, nu a modalitatii de realizare a unui eveniment.E o ntrebare ce se refera la scop, la finalitate, la sensul generalal unui proces, e o ntrebare metafizica.

Mintea rationala adulta si, mpreuna cu ea, stiinta, si-aupropus sa descopere "cum" se petrec fenomenele si au dobnditpe acest teren o cantitate impresionanta de informatii, ndepartndu-se nsa de cautarea raspunsului la ntrebarea "de ce?",care a capatat un vag iz de chestiune religioasa sau filosofica.Savantul stie sa ne spuna n ce fel suntem vii, dar ce ne poatespune el oare despre motivele pentru care suntem vii? Nu tinede domeniul sau. Or, ntrebarile pe care le pune un copil sunt

tocmai acestea.

-Mama, de ce frige focul?-Pentru ca e fierbinte.

-Si de ce e fierbinte?

-Pentru ca lemnul arde si se transforma n energie.

-Si de ce se transforma n energie?


25/179

COPILUL SI BASMUL / 23

Conversatie de-a surda. Pe adulti i irita aceasta cautareexasperata de motive2, care i pune n dificultate, ridicnd problemela care de multe ori nici ei nsisi nu au o solutie. ntrebarilepe care le pun copiii ramn asadar fara un raspunspropriu-zis, pna ce se resemneaza si si reorienteaza demersulexplorator ntr-o alta directie.

Explicatiile logico-rationale sunt absolut ininteligibile pentrucopilul mic, care nu dispune nca de categorii de baza pentrua le putea recepta.

Asa se face ca "energia" devine un omulet verde caremannca lemn si scuipa foc.

-Mama, de ce bate vntul?-Pentru ca aerul se deplaseaza din zonele cu presiune ridicatan cele cu presiune joasa.

Aha! "Zonele de presiune" devin niste formule magice careevoca tarmuri unde mparatul Vnt cutreiera n goana pe calul

sau naripat, oare de ce o fi gonind asa de tare, dar mai binesa nu ntreb, ca se supara mama.

Adultii cred ca ofera o informatie completa si exhaustivaatunci cnd i explica n termeni rationali copilului cum sepetrec fenomenele naturale. Dar copilul nu poate ntelege aceste"explicatii". Ele i ramn n minte ca niste formule magice, pecare se va stradui sa le repete, cnd va fi cazul.

Vorbe, vorbe lipsite de nteles pentru copil, dar importanteprin ceea ce adultul nici macar nu banuieste: pentru valoarealor magica! Explicatiile logice ale adultilor devin pentru copiiimici "formule magice" incontestabile, care nu sunt pasibile de

vreo critica, nu sunt inteligibile n continutul lor, dar au osemnificatie datorita sursei din care provin:

2 Pe aceasta tema am scris o alta carte, Corne rispondere ai perche deinostri bambini (Cum sa raspwuiem la ntrebarile copiilor nostri), RedEdizioni.


26/179


-Mi-a spus mie tata!-'" si mie mi-a spus mama mea!

La urma urmei, ceea ce conteaza este confruntarea puterilorcelor doi "vrajitori" care au pronuntat vorbele respective!

Basmul ne spune de ce, basmul vorbeste ntotdeauna desprentelesul celor ce se petrec n lume.

Printul coboara pe fundul marii pentru a cauta inelul cudiamant pierdut de batrnul rege, ca s-o poata lua de sotiepe frumoasa printesa cu cosite de aur...

Cum reuseste printul sa coboare pe fundul marii fara tubde oxigen e absolut nerelevant pentru copil, el nu se ntreabaniciodata cum se face ca inelele regilor ajung mereu n celemai improbabile locuri si nici cum de se pun conditii att deciudate pentru o casatorie. Pentru copil este evident ca printulva cobor pe fundul marii, caci vrea s-o ia de sotie pe printesa,iar ajutorul miraculos acordat de Pestisorul de aur e aproape

garantat: asa merg lucrurile n lumea basmelor, care lui i estefamiliara! n basme animalele vorbesc, glasuiesc si plantele,si obiectele. Regele Marii e un domn barbos care locuieste subapa, Soarele e un zeu razboinic ce calareste prin ceruri, Lunae o doamna palida, mpodobita cu perle -n legatura cu toateacestea, paradoxal, copilul nu ntreaba niciodata "de ce?"Pentru el este firesc ca orice element al lumii nconjuratoaresa fie animat, ca un sac sa vorbeasca sau un elefant sa-si iazborul, si nu are nevoie de nici o explicatie.

De data asta, noi, adultii, ne putem nsa ntreba de ce. Pentruca lumea vrajita a basmului e lumea n care copilul mic traiestezi cu zi, e lumea "magiei primitive", n care au vietuit la nceputurile

speciei toate popoarele si n care mai vietuiesc nca totiindivizii, la nceputurile existentei lor. O lume pe care o cunoastemcu totii, chiar daca nu ne mai amintim ca am trait n ea pevremea copilariei. E o lume n care toate sunt animate, n carevorbesc si obiectele si plantele, toate actionnd n virtutea unei


27/179


logici si urmarind o finalitate. E totodata o lume a luptelor, abiruintelor si a nfrngerilor dramatice.

Basmele pun ntotdeauna o problema. n basm, prin definitie,totul se termina cu bine, dar lucrurile nu merg totdeaunabine. Dimpotriva. Tipicul basmelor consta n a ne prezenta lanceput o situatie care, fericita sau nu, are doar un rol de introducererapida n drama n care curnd va fi implicat protagonistul.Printii sunt pusi totdeauna sa savrseasca ispraviimposibile, ca sa nu-si piarda viata, printesele lipsite de apararecad victime unor personaje malefice, copiii sunt prizonieri aivrajitoarelor ce i pun la ngrasat ca sa-i mannce.

Basmul i duce pe copii de mna spre iesirea din acestesituatii ngrozitoare. Tocmai n asta rezida valoarea basmului:n capacitatea lui de a prezenta n termeni imaginari, asadar usorde nteles pentru copil, o situatie dramatica de conflict grav,de posibila tragedie, si de a indica o cale de iesire din aceastasituatie. Basmul ne prezinta problema si solutia problemei, toateacestea n singurul limbaj accesibil unui copil-cel al fanteziei.

Basmele sunt pline de copii: copii abandonati n padure,copii chinuiti de mastere crude, copii care nu sunt iubiti, copiinedoriti, copii rataciti ... Copiii din basme nu respecta niciodatainterdictiile: deschid toate usile care ar trebui sa ramna ncuiate,se abat de la toate drumurile pe care ar fi trebuit sa mearga,

se duc totdeauna exact unde n-ar trebui sa se duca. n felul

acesta basmele i vorbesc unui copil despre problemele cu carese confrunta zilnic: abandonul, lipsa de iubire, singuratate a,neascultarea, frica ...

n basme copiii nving. Ei supravietuiesc n ciuda parintilor

care i abandoneaza, n ciuda masterelor rele, a vrajitoarelornemiloase, nving mpotriva unor figuri amenintatoare si multmai puternice dect ei: basmele reprezinta pentru copii glasulsperantei.

Pe de alta parte, n basme nu apar numai copii: sunt si adolescenti,tineri, adulti si batrni. Prin intermediul ntmplarilor


28/179


prin care trec eroii, basmele anticipeaza viitoarele etape aleexistentei, cu dificultatile ce vor putea sa apara si cu modalitatilen care acestea pot fi depasite. n acest sens, basmele suntpentru copil un curs complet de formare pentru viata.3

Nu ntmplator, ntr-o anumita perioada copiilor le placendeosebi un anume basm si vor sa-I asculte doar pe acela: lasculta iar si iar, nu se mai satura de el, iar celelalte basme nu-iintereseaza. n momentul respectiv acela e "basmul lor", basmulcare vorbeste despre problema pe care o au atunci. si vorschimba preferintele atunci cnd vor depasi respectivul momentdin propria evolutie.

Obiceiul de a le povesti copiilor basme tinde uneori sa sepiarda, n favoarea informatiilor mai tehnice, rationale sirealiste. Se uita un fapt fundamental, si anume ca un copil nueste un adult n miniatura: e un copil! Realitatea pe care otraieste el e o realitate prevalent simbolica, iar explicatiile careau pentru el cel mai mult sens sunt explicatiile prin imagini.

Abandonarea povestirii basmelor nseamna abandonarea

celei mai bune cai de acces spre lumea fantastica n care traiestecufundat copilul, nseamna sa-I privam de un sprijin util, mai mult,indispensabil, atunci cnd si nfrunta si si rezolva angoasele ...

Basmul lui Babele

Babele povesteste:

Afost odata un copil mic care s-a ratacit npadure, pe urmagaseste o casa, numai ca nauntru e ntuneric, si vine unOm, l mannca si moare.

3 Despre cum poate fi ajutat un copil sa se dezvolte am scris n cartea

Came crescere un bambina sicura di se (Cum sa cresti un copil sigurde sine), Red Edizioni.


29/179


Babele e un copil abia trecut de trei ani, care nu poate sa

doarma singur. Adoarme extrem de greu: parintii petrec orentregi, cu lumina aprinsa si tinndu-l de mna, pna sa atipeasca.Peste putin timp se trezeste urlnd, prada unui cosmar.Singura solutie este sa fie dus n patul cel mare al parintilor,

cu mama si cu tata si cu lumina aprinsa, dar chiar si asa copilulse trezeste de mai multe ori si face atacuri de panica.

Si totusi, cu numai trei luni n urma nu era asa: dormise totdeaunan camera lui, nu avusese niciodata dificultati sauspaIme.

Limbajul lui Babele este nca destul de limitat, nu se poatentelege ce anume s-a ntmplat si nici ce l nspaimnta attde tare. Nu au avut loc mari schimbari n situatia familiala sinici la gradinita, cu toate acestea si acolo a devenit mai nchis,mai nervos, izbucneste n plns pe neasteptate si se arata speriat

fara motiv.

Exista o singura pista: cu nceputul cosmarurilor nocturnecoincide aparitia unor zone mari colorate cu negru n desenelesale; au o forma ne definita si, ntrebat ce reprezinta, copilulraspunde: "Nu stiu". mi ncep lucrul cu Babele pornind de labasmul sau. l ntreb cum de se ratacise copilul mic n padure.

-Cum s-a ratacit Copilul Mic n padure?-S-a ratacit fiindca era ntuneric.

Copilul Mic din basmul lui se dusese n padure (aici nu sentelege prea bine) cu mama sau cu tata, sau cu amndoi, sau

cu altcineva, pe urma ntorsese capul si nu mai era nimeni.

-Nu mai erau si nu se vedea nimic, era ntuneric.-I-a strigat, a tipat, a cerut ajutor?

-Nu.

Apoi Copilul Mic a vazut casa. Pe dinafara era luminata siel s-a dus spre ea. Dar nauntru era din nou ntuneric si el aramas acolo, paralizat.


30/179


Pe urma a auzit ca vine Omul si pe urma era mort.

Oricare ar fi realitatea obiectiva, a existat un moment traitde Babele n care "parintii nu erau acolo", iar el se simtea "pierdut"si "era ntuneric".

n cazuri de acest fel nu are rost sa facem cercetari aprofundateasupra faptului real petrecut. Exista numeroase momenten care, privind lucrurile din afara, nu se petrece chiarnimic deosebit n viata adultilor sau a parintilor, n. vreme cen trairea emotiva a copilului irumpe "ceva" care declanseaza

o reactie de abandon si de spaima profunda. Este inutil sacautam realitatea obiectiva a unei "traume" ce poate constadintr-un eveniment care a trecut neobservat pentru parinti, nvreme ce pentru copila avut un efect devastator. Ramne oricumfaptul ca el s-a simtit "singur si pierdut".La momentul respectiv nu s-au exprimat panica si nicicererea de ajutor: Copilul Mic din basm n-a tipat, n-a plns,n-a facut nimic. Nu exista nici macar vreo urma a unei even

tuale reactii de mnie n fata lipsei de atentie a parintilor.

Nici micul Babele n-a manifestat niciodata suparare, nu le-acerut nimic parintilor si nu le cere ajutorul. Nici peste noaptenu le cere ajutor, ei sunt cei care se grabesc sa-I ajute.

n basm, totul este focalizat pe conceptul de ntuneric saulumina. Copilul Mic vede o casa care pe dinafara e luminata.E un punct de sprijin, o speranta: intra njoc ideea de luminasau ntuneric, casa sau ratacire. Copilul Mic din basm sendreapta spre lumina, spre casa, dar are imediat o noua deziluzie:nauntrul casei e tot ntuneric, iar e singur si pierdut. Nu

mai are spre ce sa se ndrepte si ramne efectiv paralizat pe loc.

Cine ar putea oare sa spuna, n cazul unui copil att de micsi care se exprima ntr-un limbaj extrem de putin articulat, nce a constat n realitate aceasta iluzie urmata de o deziluzie:

lumina, speranta, casa care apoi se dovedeste cuprinsa de ntunericn interior...


31/179

COPILUL SI BASMUL I 29

Pe deasupra, n basm apare acum Omul...Copilul Mic l percepe doar prin auz, nu are nici o imaginevizuala. Pe de alta parte nsa, cum l-ar putea vedea din momentce e ntuneric?

Toate problemele copilului s-au concentrat pe acest conceptde ntuneric, de singuratate, de spaima, de zgomote nfricosatoaresi de amenintari invizibile. E chiar ceea ce se petrecen realitate: noaptea l nspaimnta si nu poate dormi pentuneric. Chiar si la gradinita, daca observam cu atentie, crizelede panica ale lui Babele intervin n momentul "somnuluide dupa-amiaza", atunci cnd se face ntuneric. Copilul esteparalizat n situatia sa. "Paralizia" nsasi aminteste de somn sitrimite la ntuneric. Numai noaptea i se par lui Babele nspaimntatoarezgomotele din casa. Poate ca "Omul" e numai nvisele lui sau poate doar n fanteziile legate de zgomotele din casa.

ncerc sa-i solicit o cale de iesire la nivel imaginar, o solutiemai buna dect sa sfrseasca ucis de Omul Negru.

-Babele, hai sa ne nchipuim ca striga dupa ajutor Copilul Mic

si ca vine cineva.-O.K. Tipa si vine bunica.

Bunica e o imagine extrem de pozitiva n viata reala a luiBabele, care e foarte legat de ea, cu toate ca bunica nu locuiesten aceeasi casa.

-Si atunci ce se ntmpla?-Atunci vine bunica si tipa la el sa-I goneasca si el fuge si peurma se ntorc acasa.

Bun. Exista o solutie, macar la nivel imaginar.

Propun atunci familiei ca o vreme bunica sa fie uneori prezentanoaptea n casa si sa vedem ce se ntmpla daca ea ramnesa doarma cu copilul. Si se petrece minunea cnd e acasabunica, Babele doarme din nou. Hotarm sa mergem un timp


32/179


pe calea aceasta: bunica ramne des peste noapte, pna ce,ncet, ncet, situatia revine la normal.

N-am reusit sa aflam niciodata ce se ntmplase mai nainte,dar copilul n-a mai avut tulburari. Cum se poate vedea, n cazulacesta imaginarul ne-a oferit solutia problemei: indicatia carea permis succesul a pornit de la basm si de la noua solutie a

acestuia.

E foarte usor de lucrat cu copiii utiliznd basmele, dacaacestia se arata dornici sa colaboreze. n cazul acesta, "tehnica"presupune oferirea de stimuli, nu sugerarea directa a solutiilor,care s-ar dovedi probabil inadecvate, fiindca provin de la o altapersoana, mai mult, de la un adult. Este mai util sa-I ndemnampe copil sa caute el nsusi solutii la nivel imaginar. Interventiilecele mai eficace s-au dovedit a fi cele de tipul: "nchipuie-tica vine cineva" sau "nchipuie-ti ca vine cineva n ajutorulcopilului", sugernd ca si un obiect magic sau o putere specialal pot face sa iasa din situatia critica prezenta n basm.

Copiilor li se povestesc basme si este un lucru foarte bun.Uneori, destul de des, ei identifica un basm ce corespundeproblemelor pe care le au n momentul respectiv si prind dragde el, cer sa le fie povestit o vreme numai acela, pe urma trecla alt basm, pentru ca au intrat ntr-o alta faza evolutiva.

Dar acestea ramn totusi "basmele altora". Este util ca, dincnd n cnd, sa-i punem pe copii sa povesteasca ei nsisi basme;n felul acesta apare "basmul momentului prin care trec"si, gasindu-i o solutie, si pot rezolva problemele din momentulrespectiv.


33/179

CAPITOLUL 3

Personajele basmelor

Basmele pe care le vom lua n considerare sunt definitedrept "basme cu zne", pentru a le deosebi de basmele cuanimale, de basmele care se refera la obiceiuri si traditii saude povestile care au ca scop nvataminte de ordin moral. ncategoria basmelor cu zne intra toate cele nascocite depacientii mei. n basmele acestora apar des personajele clasiceale basmului: Mastera, Vrajitoarea, Zna, Printul si asa maideparte. Numarul figurilor care le animeaza povestirile e ngeneral bine definit: protagonistuVprotagonista stabilesc relatiicu alte trei sau patru personaje, la rndullor clar mpartite peroluri de prieteni sau inamici.

Basmele clasice exclud ambiguitatea polivalenta a realului:un personaj este fie bun, fie rau, fara jumatati de masura. Emai degraba improbabil ca mastera cea rea sa se caiasca, prefacndu-se ntr-o mama iubitoare, sau ca sora cea invidioasasa devina o prietena devotata, sau ca balaurul sa nceteze samai mannce copii, adoptnd o dieta ceva mai usoara. Daca privimmai ndeaproape, vom observa ca aceste "mari figuri" ale

basmelor ntrupeaza motive recurente n inconstientul colectiv.Voi ncepe prin a analiza unele personaje feminine tipicebasmelor, personaje negative, dar si pozitive, urmarind semnificatiape care o au n povestirile pacientilor mei.


34/179


Mastera cea rea

Este imaginea clasica, reprezentativa, a mamei rele.Expresie a femininului negativ care face parte din viata cotidianareala a copilului. Copilul intra n relatie cu o figura maternareala, umana, care tocmai n virtute a acestui fapt prezintan mod necesar att aspecte pozitive, de fiinta iubitoare siprimitoare, ct si aspecte negative, ca atitudine a de respingeresi de abandon. n timp ce e foarte simplu sa se pastreze la nivelconstient imaginea unei mame bune, cea la care copilul seraporteaza n parmanenta, pastrarea la nivel constient a imaginiiunei mame rele si distrugatoare este foarte nelinistitoare. Copilulse afla n conditia reala a unei totale dependente fata demama. Propria lui supravietuire este legata de acest raport.Ideea dependentei de o figura rea este prea angoasanta pentrucopilul mic, de aceea va fi respinsa n inconsient si proiectatan spatiul exterior.

Basmele sunt pline de imagini jeminine negative: de lamastera la regina cea rea si la vrajitoarea care devoreaza copii.Toate aceste figuri reprezinta proiectii ale diverselor nfatisari

ale mamei rele. Observnd mai ndeaproape caracteristicilecomportamentale ale acestor personaje de basm, vom ntlnides elemente tipice ale unor atitudini materne frustrante: depilda, mastera care i abandoneaza pe copii singuri n padure,i maltrateaza, i neglijeaza, i favorizeaza pe propriii ei copii.n vicisitudinile eroilor basmului sunt reprezentate suferintelereale ale copilului confruntat cu abandonul matern: spaima dea se trezi singur si pierdut, teama de a nu putea reusi sa supravietuiascafara ajutor, gelozia fata de fratii mai iubiti dect el...Faptul ca n basme rolul mamei rele ii revine de multe ori mastereitine cont de imposibilitatea copilului de a admite ca atitudinileostile pot apartine mamei adevarate.

n basme, prezenta "masterei rele" trimite la absenta"mamei adevarate si bune".


35/179

PERSONAJELE BASMELOR I 33

Mama cea adevarata din basme e ntotdeauna buna siafectuoasa (pna si mastera cea rea e foarte iubitoare cu propriiiei copii!). Pentru copilul de vrsta frageda, mama nu poate firea, atitudinile rautacioase apartin unui alter ego, mameivitrege. Dedublarea figurii mateme este ceva tipic pentru copilsi este rod al imposibilitatii de a face sa coexiste doua perceptiiopuse, de a asimila ambivalenta realului.

Fata de fata care a crescut si a ajuns la vrsta adolescentei,atitudinea masterei din basme se schimba ntr-un mod anume.Si pe ea mama vitrega o abandoneaza si o alunga de acasa, darcu o motivatie precisa: sa nvinga n competitia sexuala.

"Cine e cea mai frumoasa din tara?" si ntreaba oglindamama vitrega a Albei-ca-Zapada. Nu mai e suficient ca fetitasa fie lasata singura n padure, nu mai e un copil ce n-ar maiputea supravietui de unul singur, e nevoie sa fie ucisa. Si,ntr-adevar, mama vitrega a Albei-ca-Zapada tocmeste un ucigas-pe vnatorul care trebuie sa-i aduca inima si ficatul fetei.

Basmul prezinta simbolic perceptia angoasanta a unei fiice

adolescente cu privire la existenta unei anume competitivitatimateme n domeniul sexual, a unei anume vointe de a i sempiedica realizarea pe acest plan.

Mastera cea rea doreste inima si ficatul Albei-ca-Zapada:mama cea rea doreste sa-si priveze fiica de satisfactiile afective(inima) si de cele sexuale (ficatul). Mama vitrega a Cenusaresei

o tine nchisa n casa, i compromite potentialul de atractiefeminina (o mbraca n zdrente) si vrea s-o mpiedice sa meargala balul regal si sa-I cunoasca pe Print.Actiunile la care recurg masterele cele rele mpotriva fiiceloradolescente tintesc, prin metode diverse, spre acelasi

scop: sa le mpiedice mplinirea ca femei.

n unele basme, mastera cea rea nu se opreste nici dupa cefiica vitrega, scapata printre ochiurile plasei ntinse de ea, areusit sa-si gaseasca un potential sot. n acest caz, ea ncearcasa-I ndeparteze prin viclesug pe Printul care o vrea de sotie,


36/179


o arunca pe fata n mare pe dmmul spre nunta, ncearca s-onlocuiasca cu una dintre fiicele ei sau o discrediteaza penedrept n ochii iubitului.Din nou este subliniat faptul ca nu e vorba de "mamaadevarata", cu att mai mult cu ct masterele din basme secomporta cu totul altfel fata de propriile lor fiice, pe care lepun n valoare si se straduiesc sa le sustina n fel si chip. Revineideea ca mama e buna prin definitie, iar daca e rea, nu e mama.

Un personaj care, dup:~tcasatoria protagonistei poate aSlli'11an basm un rol analog celui jucat anterior de mastera este soacra:Regina, mama a mirelui. Mama Printului din basme are de aface cu o nora adulta, nu mai foloseste la nimic s-o abandonezen padure. Vrajile pe care le face, motivate de gelozia pentmfiu, unnaresc desfacerea cuplului prin orice mijloc, de la insinuarila omucidere. Ca ultima sansa, aceste actiuni lovesc nmomentul reproducerii: regina cea rea si ucide nepotul n fasasau l nlocuieste cu un animal sau cu un mic monstm, pentma provoca alungarea lmrorii din castel, eliminnd-o astfel peintmsa care i ameninta raportuJ de dominatie asupra fiului. Semerge pEtnala ultimul act al dramei: daci;i~protagonista reuseste

sa depaseasca si acest ultim obstacol, :nu mai are de ce sa seteama. Este ea nsasi mama si va deveni Regina la rndul sau.Daca reapare n basm ca regina sau regina rea, va plecade pe cu totul alte pozitii. Cu greu va putea fi protagonista,va functiona mai curnd ca al unor actiuni sau ca dusmansau aliat al noului personaj principal.

Dadi~ n basmele avnd ca protagonistii o adolescenta decele mai multe ori drumul snre realizare este mniedicat L de fi

,

gura materna negativa ntrupata "mastera cea rea", n basmeleal caror protagonist este un Miat adolescent, numai rareorijoaca acest rol mama vitrega. frecvent apare un alt personaj,mult eletemut pentm puterile magice: Vrajitoarea.

Mama cea rea a eroului copill1u face dect sa-I alunge deacasa si abandoneze n ca si pe fata. Cea care i


37/179

PERSONAJELE BASMELOR I 35

pune piedici Prin't"uhli adolescent aflat n cautarea unei Printesepe care s-o ia de sotie sau a unei fapte vitejesti nu e aproapeniciodata o mastera, ci o vrajitoare. Vrajitoarea ntmpeaza nbasme aspectele cele mai profund angoasante ale distructivitatii

feminine.

Vo-a~i '1' "L-oa ro'"

:J 1'; ,

ca

Vrajitoarea din basrJ1e simbolizeaza feminitatea puternicdistructiva.

Putem indica "polaritate masculinil" acea modalitateenergetica de tenolinta extroversa, adica dotata cu o miscarespre exterior, si ca "polaritate feminina" modalitatea energeticace tinde spre caracterizata de o miscare catre interior.Termenii si "feminin" sunt utilizati aici n sens

simbolic, pentru a indica orientarile energetice diferite, nicidecurGn sens concret, pentru a indica indivizi reali, bBxbatisau femei, n care coexista ntotdeauna ambele polaritati.

Caracteristic pentru~polaritatea feminina este sa primeasca,sa contina., sa hraneasca. La aceste aspecte se refera simbolurilevasului, pocalului sau COSULli.Accentundu-si distructivitatea,aceasta modalitate nu se mai limiteaza la a contine, ci declanseaza

o "retinere" distructiva simbolic: ntemrjteaza, absoarbe, nghite.Uterul matern, de exemplu, reprezinta niodalitatea femininapozitiva in mornentul n care primeste samnta, pastreaza,ovulul fecundat, l hra,neste si l face sa creasdl., dar si o

modalitate masculina atunci cnd, n momentul nasterii, proiecteazain afara copiluL il elibereaza si l ajuta sa se nasca.

Un element feminin matern distmctiv simbolic e ca un

care nu permite care nu lasa copilul sa se nascanternnit3,ndu-l, il ucide,

Sill1bolistica aminteste deseori de aceasta din

urma posibilitate. Ueen11matern e generator, datator de viata


38/179


si de hrana, protector si sigur, iar apoi nu mai permite iesirea,transformndu-se ntr-o capcana m()ftal~L

La fel, vrajitoarele din basme i primesc mai nti pe copiin di.suta lor din padure, casuta turta dulce, ispititoare,calda, confortabila, i atrag cu mii de adenleneli, dar apoi iintemniteazi:L i hranesc, ce-i drept ba chiar ii pun la ngrasat,nsa scopul e sa-i mannce!

n basme, relatia vrajitoare-copil nfatiseaza riscurile uneiramneri prelungite sau forta te n stare de totala dependenta,fata de mama.

Copilul real are, ce-i drept, la nceput, nevoie de dependenta,de hrana, de sprijin si de ajutor, nsa ncepe deja sadezvolte treptat o tendinta spre a-i.1tonomie.Nu intotdeaunamama priveste cu ochi buni acest proces si nu ntotdeauna lfaciliteaza. Uneori chiar i se opune, descurajnd orice tentativa.de independenta. n cazul acesta, nociva, distructivapentru personalitatea copilului. Copilul din basme este ntemnitatsi mncat de Vrajitoare, copilul din realitate este mpiedicat

sa se dezvolte de posesivitatea opresiva a mamei.Se profileaza aici, n mod simbolic, un pericol mai subtilsi mai putin evident dect cel de a prada samavolniciilor.Suferintele provocate de mamele sunt episoade limpezi,amenintari evidente, dureri limitate si temporare: copiii cresc.La urma urmei, masterele din basme sunt personaje cu capacitatiomenesti modeste, mai degraba apropiate de realitate.Cteodata masterele sunt si vrajitoare: cum se ntmpla. cumama vitrega a Albei-ca-Zapada care, ailmci cnd se hotarastesa o omoare ea nsasi, pregateste si mere otravite sise preschimba ntr-o batrnica inofensiva.

Vrajitoarea din basme este ofigura mult mai puternica simai periculoasa dect Mastera cea rea.

O mastera oarecare se margineste la maltratari. Cu vrajitoareaeste nsa mult mai greu de luptat: c1:il1oastemii de tmcmi si defarmece, stie sa se deghizeze, reprezinta un pericol mult mai grav.


39/179

PERSONAjELE BASMELOR I '317

Mastera care i abandoneaza pe copii genereaza durere,spaimEi, dar si mnie si capacitati reactive: copilul din basmeparasit n padure rellseste sa se descurce destl.l1de repede.

Vrajitoarea mobilizeaza o dislTUctivitate rnai eficace sigreu de demascat: retine si leaga de sine cu mult mai multaputere, face vraji care nu e deloc usor sa scapi de ea.

n basme, modalitatea de a actiona a Vrajitoarelor functioneaza.conform inglobarii distmctive, inclusiv n privintaprotagonistilcr . Vrajitoarea l tine prizonier pePrint, impiedicndu-l sa ojunga la iubita lui, sau o adoarme peprintesa mpreune, cu curtenii, de ndata ce aceasta ajunge1 A -"'1 .n . 1 1 .de an A vra

la varsta mantlslLUl. J(enCOlUnu mal este ,...mancat (~jitoarele nu prea m:?xlz,ncaadulti), pericolul este al imobilizarii,al neputintei de a merge nainte spre realizarea personala.

Adolescentii basme, Mieti sau fete, si-au structurat de

acum o personalitate proprie, desi fragila. Pericolul simbolicnu Ulai este cel al anulari ntr-o masa. indistincta (devorarea),ci mai degraba imposibilitatea exprimarii de sine personalesi active.

Protagonista, printesa adormita de Vrajitoare, nu-si va puteacontinua procesul de dezvoltare daca cineva nu o va trezi.Congelata. n adolescenta., ea va putea sa ramna atipita comodn palatul ei, n mijlocul cmienilor, dar nu va putea sa. iasaniciodata de acolo, nu-l va cunoaste niciodata pe print si nicinu va lua vreodatEi cunostinta deplina de ea nsasi.

Dauna produsa de ramnere a sub influenta unei feminitati

mateme totalitare este, pentru femeie, ratarea ntlnirii cu polalitateamasculina, neperceperea propriei persoane ca fiintaautonoma, cu toate acestea permite identificarea de sine drept

femeie.

Soarta rezervata eroului masculin este mult mai rea: principeleprizonier n taini'\ele castelului Vrajitoarei risca sa aibaparte de un sfrsit urt. Pentru barbat, ramnere a sub putereamatema totalitara este distmctiva n cel mai inalt grad. Nu i


40/179


refuza doar nt1nirea cu polaritatea complementara, ci il mpiedicasi sa-si dobndeasca propria identitate masculina.

Vrajitoarea are puteri magice. Vrajitoarea se poate transfonnantr-o femeie frumoasa si seducatoare, ntr-o batrnicacu aspect inofensiv, precum si intr-un animal salbatic. Detine

o vasta putere asupra regnului natural si a animalelor, cunoastemii de vraji si de fannece, se pricepe sa foloseasca fluidemagice si potiuni miraculoase ...Instrumentele de care dispune sunt similare celor aflate nputerea znei, nsa ea le foloseste n cu totul alt scop: putereavrajitoarei este distructiva, cea a znei este eliberatoare. Magieneagra si magie alba.

Din punct vedere simbolic, n basme, capacitatile magicereprezinta pUltere:lde a accede la acele potentialitati care lzvor~tsc dintr-un contact strns cu inconstientul si cu fortele luimisterioase si surprinza.toare.

Fortele inconstientului sunt forte profunde, apropiate radacinilor

biologicului (natura), pulsiunilor instinctuale (animalele),se exprima. simbolic (fonnulele magice) si sunt maiputernice ratiunea (fannecele), pudnd actiona att distructiv,ct si benefic.

basme, "a cadea prizonier reprezinta pericalulconstiintei de a cadea prad:3,fOr'(e:lordistructive ale inconstientului.Inconstientul e situat

unui simbolismfeminin, nOCD1TI1,

subteran doar n

solar si masculin al constiintei. Z,112sonajele feminine care subliniaza strnsape care o ntretin cu "lumea necunoscut:",".

Transfonnariie pe care Vrajitoarea le 1)f;oduceme10r sunt regresive, fac sa se coboareevolutiei: printul devineporcI.


41/179

PERSOhJAJELE BASMELOR / 39

Transform3xile operate de Zna merg n directia opusa:Pinocchio devine copil, animalele se prefac n oameni. Znelei ajuta pe eroi sa se realizeze.

Pdi si Vrajitoarele mai pastreaza nsa caracteristici cvasiumane,spre deosebire de alt personaj sLmbolicsi mai arhaic, ncarnndo violenta oarba si distructiva: Balaurul sau Monstrul.

Monstrul

Simbolismul Monstrtllui ne poarta spre reprezentarile unorstraturi profunde ale inconstientului. Inconstient strafund, haosal nceputurilor, nc3. nescindat n polaritate masculina si

feminina.

Putem regrupa sub o unica semnificatie simbolica toatefigurile basmelor care au drept caracteristica devorarea, nu ceaprovocata. de foame, ci cea care urmareste distrugerea. Acestefiguri nu sunt niciodata pregnant masculine sau feminine. Sunt

o entitate nediferentiata sexual, oarba, inconstienta, brt-ltaIa,care actioneaza dintr-o nevoie incomprehensibila ori pentru caaceasta i este functia.r1cazul balaurilor, de exemplu, traditia chinezeasca distingentre Balaurii Cerului, Balaurii Apei sau ai Pamntului, deosebindbalaurii care scuipa foc de cei care devoreaza. Dacaprincipala lor caractelistica este devorarea, sunt consideratibalauri feminini sau, si mai bine, fara gen. si au salasul n apa,n pesteri, n adncul pa.durii, n cele mai ntu.necate ungheredin pntecul p3,mntului.

Atributt-ll de "feminin", atunci cnd este aplicat stratu.rilorprofunde ale inconstientului, se refera even'mal la rolul de

generator al oricarei forme de existenta, neindicnd femininuldiferentiat, contrapus unui masculin la fel de diferentiat, ntmca.tla acest nivel de profu.nzime sciziunea celor doua polaritatinu s-a petrecut nca.


42/179

.11].1]/ CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

Avem atunci Monstrul hermafrodit, care se regenereazasingur, fiind totodata masculin si feminin, mama. si tata siesi.Pe de o parte, reprezinta forta obscure. a inconstientului plimordial,din care constiinta se lupta sa pe de alta, reprezinta.nsusi nucleul energiei creatoare primordiale.

Constiinta solara duce la incepu.t o ndelungata bataliepentru a se diferentia de tenebrele haosului primitiv, de Monstrulcare mereu ameninta sa o absoarba .. Pe de alta parte ns:3.,Monstrul este, din punct de vedere sursa primordialade viata, elementul de prefacere, paznicul celor mai pretioasecomori, iar acest aspect l regasim si in basme.

Nu numai in basme, ci si n toate Initurile si legendele,procesul transformarii este reprezentat ca o moarte urmata de orenastere. Imaginile utilizate cel mai frecvent pentm a reprezenta

aceasta transfonnare slmt chiar cele ale devorarii Eroului de caiTe

Monstru, actiune premergatoare renasterii acestuia sau coborriiEroului n lUInea tenebrelor, de unde se intoarce mvinga.tor.

Iona Biblie ajunge n pantecul balenei, la fel siPinocchio; Ulise coboara n Infern, la reI ca si Dante. cadrulriturilor initiatice, novicele trebuie 53. treaca mai nti printr-omoarte simbolica, pentru a renaste la un superior al evolutieispirituale.

Batrnea cea buna

Exista n basme un grup de personaje feminine pozitiveav3.ndcaracteristici exact opuse celor apartinnd figurilor femininenegative pe care le-am descris anterior: de pilda, Batrnicacea buna (sau Batrna nteleapta.) si Zna.

Batrna nteleapta si Zna sunt simboluri reprezentative alemamei bune si ale femininului pozitiv.

Daca analizam atent aceste personaje ale basmului, vomobserva ca ele se situeaza pe aceleasi pozitii fata de protagonistca si cele precedente, ndeplinind nsa o functie opusa.


43/179

PERsor\JAJELE 8ASMELOR / 411

Sa pornim la nfatisarea imaginara a unor personajeapropiate de realitate: acolo unde nainte aparea Mastera cearea, ntrtlpnd aspectele negative ale mamei, apar acum Batrnicacea buna sau ,,:fantoma" mamei moarte, care suplinescabsenta unei mame bune.

Masterele rele ii abandoneaza pe copii n padure, ii neglijeaza,ii maltrateaza, i las::isa moara de foame. Batrnele buneapar la momentul potrivit, i aduna pe pierduti, le dauadapost, i hranesc, ii ngrijesc, le arata iubire. Le furnizeazantreaga dozfi de de sprijin si de sfaturi care le e indispensabilaca sa creste.

basm, figlIra batrnicii bune are un rol tranzitoriu pentruprotagonist: l sa creasca si ramne prezenta pna in

n:omen;J.l in care protagonistul ~ste in m~sura sa Asede_sc~rce

smgur. 111 momentul acela, ca OTIcemama lJ lasa lIber,ba chiar il ncurajec'za sa porneasca. pe drumul lui fara. frica.Nu ncearca sa-I dimpotriva, la despsxtire l copleseste

cu daruri augurale, cu sfaturi si cu instrun:1ente utile pentrudrumul care l asteapti't.

Inclusiv n sensul acesta, Batra.na cea buna ndeplineste ofunctie opusa celei a Masterii rele. Acolo avem un elementfemh'1ll1.matern care abandoneaza, care ameninta supravietuireaprotagonistului, dincoace un element feminin matern care DJaneste,alimenteaziI, favorizeaza cresterea, ata.t in termeniimateriali ai ingrijirii, ct si n termenii psihologiei ai nvataturilor.Spre deosebire de elementul feminin care mpiedicaatingerea autonomiei, avem aici un element feminin care faceposibila autonomia, constmindu-i premisele, sustinnd-o, ncurajnd-o si l1curajndu-1 pe protagonist sa-si nvinga spaimele.

n masura n care aceste batrne bune dovedesc ca mai

detin, pe lnga ntelepciune si generozitate, si puteri magice,

ele se apropie si mai mult de figura Zne.


44/179


Zna

Znele din basme sunt imaginea cea mai puternica, idealizata,a mamei bune.n basmele a ciiror protagonista e o adolescenta Znele sifac aparitia pentru a o ajuta sa-si realizeze feminitatea.

Mastera-vrajitoare a Albei-ca-Zapada este exact opusulZnei-mame din povestea Cenusaresei. ]\/lastera-vrajitoare aAlbei-ca-Zapada este nzestrata cu puteri magice, pe care lefoloseste pentru a ncerca s-o elimine cu orice chip pe protagonista.n schimb, Zna-mama a Cenusaresei i procuraacesteia vesminte, giuvaieruri, caleasca si caii pentru a mergela balul regelui, i pune pe deplin n valoare feminitatea sicapacitatea de atractie pe care Mastera i le reftlza. Zna-mamaeste cea care face posibila ntlnirea Cenusaresei cu Printul sicare i favorizeaza. mplinirea, impunnd limite simbolice carese dovedesc providentiale: ntoarcerea nainte de miezul noptii,avnd drept consecinta pierderea faimosului condur...

Znele adolescentelor sunt damice cu sfaturile, sugestiile

si ajutorul lor. Stiu ntotdeauna unde se poate gasi un Print sice anume trebuie facut pentru a-l cuceri, transmit protejatelorlor cunostinte si putere. Sunt extrem pricepute la muncilecasnice: tes kilometri de pnza peste noapte si aleg tone deboabe de mei si de gru ...

De multe Zna din basme actioneaza ca o putere ce secontrapune puterii Vrajitoarei sau M;asterC':i:Mastera o lasa peCenusareasa acasa, mbracata n zdrente, iar Zna intervine sischimba sittlatia; Vrajitoarea i cere sa toarca gramezi ntregide bumbac, vine Zna cea buna. si ispril.veste lucrul ct ai clipidin ochi. Aceste figuri si fac apari'fia atilnci cnd nu sta nputerile protagonistei sa rezolve singura o stare lucruri.

Daca. observam cu atentie mersul vom ba.ga deseama_ca existalntotdeauna un eveniment dramatic precedent

11

urma caruia nu poate sa nfaptuiasca. singura., fara.


45/179

PERSONAJELE BASMELOR I 4S

magic, ceea ce ar putea sa o salveze. Este o reprezentare simbolicaa faptului ca procesul ei de evolutie a suferit o distorsi1.medramatica si e amenilltat de oprirea defmitiva. Aici intervine Znasi face ca procesul ev()lutiv sa poata fi dus la bun sfrsit.

Dupa cum este pentru figura materna negativa santreprinda actiuni care, de orice fel ar fi ele, au totdeaunaefectul de a mpiedica dezvoltarea protagonistei, la fel de tipiceste pentru figura materna pozitiva sa.elimine obstacolele, sarepare daunele, sa 11mple lacunele, n asa fel nct procesulevolutiv sa-si poata continua cursul firesc.

Zna-mama va continua sa ndeplineasca aceasta fhnctie defacilitare si mai trziu, ce fata, devenita de acumjemeie,l-a gasit pe Fat-FElrilOS si s-a casatorit. Zna sau Batrna nteleaptai vor da sfaturi pentru a-si regasi sotul disparut,a-l recuceri pe atras h'1 alte directii sau pentru a-l face sa-sirecapete memoria atunci ca.nd, ratacit pe cuprinsul uneimparatii ndepartate si lovit de amnezie, se am. pe punctul de

a se recasatori ...

Vedem si aici actionnd un element expert si aliat,care se strs,duieste sa mentina relatia conjugala, n vreme ceMastera sau Vrajitoarea fac tot ce e cu putinta spre a o distruge.

Si la trecerea ultimului prag spre realizarea femininului, celal procreatiei, o ntlnim n actiune pe Zna-mama: "Uite orodie, s-o man3.nci Ia cntatu.l cocosilor si mai nainte sa sesfrseasca anul o sa 'd se nasca un copil frumos cu bucle deaur ..." i spune Zna reginei disperate ca nu are copii. TotZ.nele sunt cele care cunosc potiuni mo.gice pentru a combatesterilitatea si vraji care ii pot asigura pruncului un viitor fericit.Zana joaca un rol eliberator si n altor personaje

: il ajuts. pe sa evadeze din tainitele castelului

zacea prizonier; produce transformari n sens evolutiv

preschirnband animalele n oameni; vindeca. ranirestitLtind pierdute. Sensul interventiilor ei etotdeauna reconstructia, nsanatosirea, adaosul.


46/179

44 I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

Sa vedem acum n ce fel se compOlia Zna fata de protagonistiimasculini. Direct sau indirect, prin intermediul unorinsuumente sau al unor emisari, Zna nlesneste fuga din captivitate,asadar, in sens simbolic, produce emanciparea de femininulnglobant. Ea confera puteri active -forta, curaj,capacitati extraordinare -n aceeasi masunI n care vrajitoareale sustrage, privndu-si victimele de puteri si paralizndu-le.Actioneaza deci n sens stimulator asupra masculinului, facndsa-i creasca posibilitatile.

l calauzeste si l ajuta pe Print n cautarea Printesei, ifurnizeaza sfaturi si instrumente pentru depasirea obstacolelor,ndeplineste o functie de favorizare a lntlnirii celor dou.apolaritati.Intervine at,mci cnd Printul este ucis sau privat de

de brate sau de picioare, restituindu-i facultatile deplinesi restaurndu-i functiile pierdute.

Zna reprezinta. Femininul simbolic -pe de o parte mereuprezent, nu-si abandoneaza protejatii n momentele de pericol,iar pe de alta nelegndu-i n nici un de sine. Zna apare la

nevoie si dispare iar, nu il constrnge pe protagonist la o dependentasilita.

Figurile feminine pozitive ndeplinesc toate ofunctie stimulativa,inclusiv asupra masculinului, functie opusa celei afigurilor negative care actioneaza prin inhibare.

ngerul

Se poate observa ca aceste personaje feminine pozitive,ncepnd de la Batrnica cea cumsecade si ajungnd p~ina laZna, se arata a fi in posesia unor puteri magice tot mai accentuate,indicnd astfel n mod simbolic legatura lor din ce n ce

mai strnsa cu marile forte ale inconstientlJJui. Personajul carese situeaza, in general, la punctul maxim al acestei expansiunia capacitatilor e ngeruL


47/179

PERSOt~AJELE BASMELOR / &ilS

Ne aflam n fata unei figuri nediferentiate sexual: oare cesex au ngelii? Dupa cum ~,,1onstrulnfatisa polul cel mai distructiv,orb si devorator al fortelor inconstiente, tot astfel nge

reprezint:?, extrem pozitiv, dotat cu generozitate sicunoastere infinita. "Ambiisunt des ntlniti ca paznici ai mparatiilorextrapz.m.ntestL

ngerul soseste a aduce constiinta: el vesteste. Monstrulprimordial ncearca n schimb sa anuleze constiinta: el odevoreaz3 .. ngerul vine din cer, n vesmnt de lumina, Monstrulatrage n cele ntunecate straflmduri. ngerul esteimpalpabil si lipsit de dorinte carnale, e o masagigantica animaEi de pofte nesatioase.

Unicitatea acestor figuri, cele mai apropiate de profunzimileinconstientc.1ui, e reflectata n basme si n de cn;atnricare nu sunt n sine nici bune, nici rele, care pot fi la felbenefice, pe ct de distructive si care se diferentiaza de la cazla caz, conform pe care o ndeplinesc n interiorul

retelei de raporturi stabilite de Protagonist.n basme, vrajitoarele sunt rele si znele bune, dar astanumai n realitate a prezenta a povestirii. Uneori ni se spuneca "mai nainte", ntr~o vreme ndepartata, vrajitoarea era ozn3" o zna care a fost piJ.rasita, exclusa, uitata.. O zna suparata,care se razbuna. utilizndu-si puterile pentru a-l pedepsipe cel care nu a respectat~o. Nefericirile Frumoasei din PadureaAdormita pornesc de la indignarea unei Zne care ar fi venitncarcata de daruri, daca oamepji si-ar fi adus aminte s-o invite.

Diavolul nsusi, reprezentant simbolic al "luturor puterilorrele din Univers, era la nceput ngerul cel mai apropiat de

Dumnezeu si preferatul acestuia.

Acest lucru ar putea sa indice ca fortele cele mai puternicesi mai profunde ale inconstient-ului nu sunt, n sine, nici bune,nici rele, dect n raport cu functia pe care o ndeplinesc la unmoment dat n echilibrul general.


48/179

46 I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE

Printesa

Printesa este, n general, personajul feminin cel mai bineconturat al basmului, att n calitate de protagonistiI, ct si descop al cautarilor eroului.

Faptul ca n basme e vorba tocmai de o Printesa subliniazasimbolic marea valoare care se doreste a fi atribuita acesteifiguri si nicidecum nu intra n joc conotatii socio-economice.

n mituri si n legende, fiica regelui este cea care trebuiesacrificata Monstrului pentru a-l mblnzi, spre folosul ntreguluipopor. Fiica regelui este cea care, ndrs,gostita de erou,i nlesneste ftlga. Fiica regelui gaseste, ducndu-se la ru, uncos plutind pe ape n care se atls. un nou-nascut mitic.

n basmele cu protagonist feminin, dacfi nu e nascuta printesa,fata tinde sa devina prin'~esa la sfrsituJ povestii. E siaceasta o indicatie simbolica a valorii parcursului ncheiat, nu

e nicidecum vorba de dobndirea unui statut social nalt.

Sa examinam la modul general parcursul clasic pe care lstrabat eroinele basmului.

Daca e vorba fete, fie ele odrasle de l[lp~ira.tsau de taraniextrem de saraci, povestea porneste de la o situatie initiala ncare protagonista este abandonata, rapita sau v3,nduta, serataceste n padure sau este chinuita de rn:lst:era si surorilevitrege. N:lrcltil1nl~anainteazi~i,prin mii de peripe"\ii, ajunge la

o casa care i ofera siguranta, unde sa creste, daca e ncao Rosie sau Gretel) sau se cas2rtm"estecudaca"e mai mare

(Cenusareas3,Vedem ca sunt abordate aici teme mari: tema reali

conditiilor indispensabile cresterii, de la o sitlla'tieinitiala si cea a compl~ta,riipropri1)J.liiparcurs dedezvoltare, obstacolele care l pna~lagerea unei inte~~r~lria aspectelor temjnine

reprezentata de "nunta".


49/179

PERSONAJELE 8ASMELOR I if,1

Protagonista copila este maltratata cu precadere de mamasi de surorile vitrege. Am vazut mai nainte care e sensul deplasariiperceptiei mamei rele asupra masterei. Un proces analogintervine si in cazt11surorilor vitrege. Conflictualitatea fraternasuscita profunde sentimente de gelozie, invidie si ostilitate. Niciaceste sentimente nu se reprezinta n basme ca ndreptate contrafratilor "buni", ci contra 'L'lOralterego negativi ai acestora, fratiivitregi, copiii mamei vitrege, care fac parte si ei din acelasilant de proiectii.

Protagonista basmului prezinta tendinta a ntrupa toatecalitatile pozitive, calitatile care sunt apreciate n mod obisnuitn mediul de viata al copilului real: harnicia, disponibilitatea,generozitate a, blndetea, frumusetea etc. Tendintele pe caremediul de viata le descurajeaza sunt proiectate asupra "celeilalte",asupra surorii vitrege, care e lenesa, egoista, tiranica si

delasatoare.

Orice fetita ntmpina greutati sa accepte constient drepttendinte proplii acele tendinte care ar califica-o drept "rea" n

ochii celor din jurul ei. Nu se poate autopercepe ca "rea" faraa se expune unei angoase intolerabile. Si atunci se va dedublan basme pe ea nsasi n "fetita buna" si "fetita rea", Cenusareasasi surorile ei vitrege, fiecare umbra a celeilalte, fatete desprinsedin unitatea subiectului real.

Competitivitatea feminina se transforma de-a lungul anilorsi se ndreapta, contra rivalelOl~ n cautarea unui partener. nbasme se ntmpla adesea ca sora vitrega, ajutata de Masteracea rea, sa ncerce s-o nlocuiasca pe protagonista n momentulCas9.toriei cu Plinrul. Si aici, n ncercarea de a proteja solidaritateafeminina real2c,amenintata de dezagregare, competitiaeste reprezentata n basme ca pusa n practica contrafiguri.

n lumea basmelor, personajele "rele" sunt foarte bine conturatesi nu exercits, o functie de care sa depindi'i sfrsitul fericit,nsa ele nu dispar Slrlgllre sau din ntmplare si nici nu suntvreodata absente. "RiIul" si durerea nu apar negate, dimpotriva


50/179


chiar, personajele rele si suferin'ele joaca un rol esential ntesatura povestii si nu pot lipsi: dac:?,n-ar fi, n-ar exista nicibasmul. Basmul este ntregul parcurs imaginar de-a lungulcaruia protagonistoJ le nfrunta si le depa.seste. Partea negativaa individului e bine reprezentata, cu toate caracteristicile si cutoate sentimentele care tin de ea, nu de catre erou sau de catreeroina, ci de antagonistul acestora. Procesul pe care basmul lsondeaza este unul de depasire, nu de cenzurare sau de negarea partilor de umbra.

Unitate a complexa si contradictorie a individului real, culaturile sale luminoase si cu cele cu calits,tile si cuslabiciunile sale, este reprezentata de unitatea tuturor personajelorbasmuh:J.i,nu numai de figura protagonistului. ansamblulsa.u,basmul descrie un echilibru oscilant, n miscare, careconfera protagonisfuJui eroic functi8. de forta motrice, nsainclude, prin definitie, ca element constit!Jtiv, si simbolic.

a tema, clasica a parcursului protagonistei Printese este alegereasotului. Pentru a opera aceasta alegere Printesa i supunede multe ori pe adoratorii nepofti'ti la o lunga serie de ncercari

ct se poate de grele. Sensul acestor actiuni este de a masurapotentialitatile "masculine" ale viiitorului sot. Asemenea procesede selectie a masculului care este mai putemic, deci maiapt de reproducere, au loc si n lumea animala, vezi luptelecerbilor pentru mperechere. Printesa, care ncameaza simbolicpolaritatea feminina receptiva, are nevoie, pentru a fi completa,de ntlnirea cu polaritatea masculina activ:?"Tocmai soliditateaacestei polarita'ti e pusa la ncercare conditiile stipulate nfaza prematrimoniala: i Secer curaj, hc,tarJ~e,capacitate de miscare,combativitate, elan, entuziasm.

Printesa asteapta n liniste. Nu actioneaza direct, ciasteapta ca masculinul sa se manifeste, n toata puterea lui, mai

nainte de a-si da acordul la nuntii.

Uneori basmul o prezinta. adom1.ita sau in stare de moarteaparenta. Printul e cel care trebuie sa actioneze, sa lupte si sa depa


51/179

PERSONAJELE BASMELOR / 419

seasca obstacole a o elibera. Printul se lupta, Printesa lasteapta: este o reprezentare strict simbolica, emblematica pentrucaracteristicile specifice celor doui'ipolaritati de energie.

Recurenta. este n basme si tema Printesei prizoniere: prizonieraa vrajitoarei sau a vrajitorului.

Vrajitoarea din basme reprezinta, cum am vazut mai nainte,potentialitatea feminin matern distructiv. Prizoniera aVrajitoarei, printesa este captiva fascinatiei materne, nu reusestesa iasa din limilele unui feminin care o identifica, nsa onglobeaza comtJlet, rnpiedicndu-i ntlnire a cu masculinul.Cta vreme va ramne in puterea Vrajitoarei, Printesa nu vaputea avea o existenta a sa autonoma.

n termenii aceasta imagine descrie situatia uneifete strivite n asa ma,suriO,de autoritatea materna, nct ajungesa fie inhibata interior dnd e vorba sa~si caute un partener.

Aceleasi lucruri, nsa cu semn schimbat, se pot spune desprePri.ntesa prizoniera a Vrajitorului. n cazul acesta ceea ce mpiedica

ntJnirea cu partenerul este fascinatia tatalui. Tatal Vrajitor,putere superioara, pe ct de fascinanta pe att deucigatoare, doreste s~o lege de el pe Printesa. Nu are intentiimatrimoniale explicite, chiar daca n basme convietuieste demuite ori cu prizoniera sa, ntr-o situatie care nu se deosebesteformal de cea conjugala.

Uneori apare n basme chiar si Diavolul n aceasta postura".Fata este cedata. Diavolului ndata ce ajunge la pubertate, nvirtututea unor ntelegeri mai vechi, pe care tatal le-a ncheiat,de multe ori cu un necunoscut. Iar ea se adapteaza de buna voieacestei convietuiri, ng1-ijind de casa si dereticnd ca o sotieharnica. Dar cei doi nu traiesc "fericiti pna la adnci batrneti".

Cuplul Printes8.-Diavol nu este ncheierea cu bine a unuibasm, nu este obiectivul de atins. ntr-adevar, fata nu face dectsa caute prilej de a pleca, de a se ntoarce acasa, pentru a-sirelua procesul de dezvoltare n01:


52/179


Cu exceptia cazului n care presupusul Monstru nu se dovedesten fond un bun partener, dincolo de aparentele discutabile,cum se ntmpla n basmul Frumoasa si Bestia, unde continutulsimbolic de fond, al mperecherii reusite, precumpaneste asupraaparentelor respingatoare.

Uneori protagonista basmului trebuie sa se elibereze singurade Vrajitoare sau de Vrajitor, utilizndu-si ntre2cga istetimepentru a ntelege pericolul ce se ascunde sub aparenteleunei existente n fond linistite. n basme, fetele "adulte" cedateVrajitoarei sau Vrajitorului nu sunt lasate sa moara de foame,dimpotriva, cu exceptia faptului ca le sunt impuse uneleobligatii si unele interdictii, locuiesc n conditii confortabile,dispun de vesminte, de giuvaieruri si de tot ceea ce le poateasigura supravietuirea n conditii de bunastare. Tema nu maieste aici riscul de a fi mncate, cum era cazul fetitelor cazuten ghearele Vrajitoarei, ci nerealizarea unei femei adulte careram.ne sub dominatia unor figuri parentale negative.

Uneori Printul e cel care intervine personal si o elibereazadin prizonierat pe Printesa. Si n cunoscutele basme cu

Alba-ea-Zapada sau Frumoasa Padurea Adormita protagonista,victima a vrajilor Masterei sau Vrajitoarei, zace nstare de moarte aparenta si numai Printul, cu sarutarile sale,reuseste s-o readuca la viata.

Printul joaca n aceste cazuri de eliberator, desprinznd-o pe fata din supunerea ei fata de figurile parentale."Sarutul" Printului face aluzie la trezirea sexualitatii adormitea Printesei, o ajuta sa scape de fascinatia infantila si o pregatestepentru uniunea cu un partener.

Atunci cnd n basme i se cere Printesei o doza considerabilade activitate si de spirit ntreprinzator nu e att pentru

cautarea unui sot, ct pentru regasirea lui caz de disparitie.Mirele dispare dupa nunta, este rapit sau pleaca n lumea largafiindca Printesa si-a ncalcat o promisiune, sau si pierde

memona ...


53/179

PERSONAJELE BASMELOR / 51

Emblematic n acest sens este mitul despre Eros

Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	florynu-florin
View:	244 times
Download:	0 times

Cum Sa Te Vindeci Cu o Poveste de Paola Santagostino

Documents