Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

t*wrr. -

^fr"r,fficoordonator Marina Dumitrescu

NICOLAE TZONE

Poet, editordirectorul Editurii Vine4 BucuregtiAphrodite balkanique, Vinea, 2016

MARIUS VASILEANUeseist, editorprofesor de istoria religiilorRecurs la generozitate. intrebdri despre limitele antropologiei uegtine,

Eikoo 2011

MARINA VAZACAtraducdtorredactor la Muzeul Nalional de Arti al RomAnieiChateaubriand., Memorii de dincolo de mormint (prima versiune

integralS in limba romAnd). ln agteptarea unui editor.

MATEI VI$NIECpoet, dramaturgjurnalisf RFI ParisOmu.l din care afost extras rdul, Cartea RomAneasc5, 2015

SEVER VOINESCUjurist, eseistredactor-gef, revista Dilema Vedre

Autorii apar in ordine alfabeticd, aHturi de cel mai recent volumpublicat (ca autor, traducdtor sau editor).

Cuprins

TEODORBACONSCHI

Crisalida invierii .....................9

Pr. EMANOTL BABU9

imbetranirea: acceptarea gi inlelegerea

propriei existenfe....... ...........19

MAGDACARNECI

imbitrAnesc tineregte .'........................................................31

RUXANDRA CESEREANU

Ridurile din collul gurii duc spre o insuld......................4L

PAVELCHIRILA

imbdtrAnesc, deci trdiesc... ..........................49

Ieromonah AGAPIE CORBU

Nimeni sd nu disprefuiascd tinerelea ta ................. ......... 57

IOANACOSTA

Anii lestoasei ..................... ...........................73

MIRCEADEACA

De la film la Colectiv.... ........79

MARINA DUMITRESCU

Paradoxul cel de toate 2i1e1e.............. .........91

AUGUSTINIOAN

imbitrAnind. ........................ 105

SORIN LAVRIC

BdtrAnelea misticd.......... ..... 115

ANCAMANOLESCU

Un timp-spafiu de a9teptare.................,... .......................121

MIRCEAMIHAIEF

BdtrAnelea. Mod de intrebuinlare ...........129

DAN C. MIHAILESCU

Vremea pasiunilor, nu anticamera mor1ii..................... 153

COSTION NICOLESCU'!in cdutarea devenirii intru asemdnare........................... 165

ALEXANDRU PAPILIAN

Et alors?....... ......................... 183

RADU PARASCHIVESCU

inlelepciune gi ActivForte ................. 193

IOANA PARVULESCU

Inelele viefii................... 203

NICOLAE TZONE

,,Despre bltrAnele propriu-zis

nu credeam sI-nvdf a scrie vreoda|5...' ........................209

MARIUSVASILEANU

Selfie cu v6rsta reald.. .........223

MARINAVAZACAUn joc al vArstelor la Bruges....... ..............233

MATEIVIFNIEC

Iluzia de a imbdtrAni frumos.......... ..........243

SEVERVOINESCU

,,Nu am nimic impotriva bltrdnelii mele ! " ........... ......., 251

Despre autori.......... ........27L

CRISALIDA INVIERII

E normal si privim imbitrAnirea ca pe un procesinevitabil: celulele noastre se regenereaz6., dar nu lanesfArgit! Toatd viala imbdtrAnim: pAni qi foetus-uluman/ vdzut tomografic, are ceva ,,decrepit". Ne con-frunt[m aEadar cu o dinamicd plin[ de radicali liberi, degene ale imbdtrAnirii nicidecum operabile, pe scurt, cuun fenomen inexorabil, imemorial Ei definitiv. Tot ce eviu se supune acestei legitSfi, dar tot la fel de frapantl,de metafizic sugestivi, e qi realitatea diferitelor formede ,,primenire" a ceea ce a ,,puttezit", aEa cum se petreclucrurile in baletul anotimpurilor. Am vrea sd intrdm inacelaEi regim ontologic sezonier qi nu puline religii pan-teiste sau axate pe metemspihozd,, mizeaz6. pe asemeneametafore. Ca gi in cazul cregtinismului, aceste construcliispirituale spun adevdrul despre om, despre sufletul sdumigcdtor gi despre aspirafia nemuririi, care se amplificdtocmai la capitul traseului terestru, cAnd mdgtile cad,iluziile trec, realitatea propriei condilii se afirmd decisiv

CRISALIDA INVIERII

gi rafiunea se dep5geqte pe sine intru consolare filosoficdsau rugdciune.

Se intAmpld ci am purces la intocmirea acestui text lainceputului unui nou an. Tocmai am luat (iardgi) act dupdcAteva zile de lAncezeald printre prieteni, in familie, incompania unor cdrfi deschise leneg sau prin zdbovireazadarnicd in societatea virtuald numitd Facebook, decAteva trdsdturi definitorii ale epocii noastre: se vede, oriunde

ai privi, cd nu ne place tmbdtrdnireq. Din anii 1960, Occiden-tul (la chimia ciruia am inceput sd participim gi noi, pAndla integrare, dupd 1989) a intrat intr-o etapi istoricdfericitd: nu doar producfia industrialS a crescut constant -cu urmarea cd sporirea PIB-ului anualper capita a devenitprincipalul criteriu de evaluare a succesului politic - dar qirevolulia tehnologici s-a pus in scend cu o nemaipomenitdintensitate, demolAnd cutume, instituind noi mode, insta-urAnd noi religii seculare, printre care consumul gi cultultinerelii comerciale. Toli cei care ne-am ndscut in acei ani(in cazul meu, 1963) qtim, chiar dacd am triit o vremedupd Cortina de Fier, cd suntem generalia istoriei accelerate,

a zborurilor cosmice, a erei atomice, a microcipurilor,informaticii, globalizdrii gi internetului: o generalie - sauhai, cel mult doui - care asistd (dar Ei declangeaz6., pringtiinfa gi creEtivitatea sa lucifericd) cea mai dramaticdincordare a timpului uman: niciodatd nu s-a petrecut,intr-un interval atAt de scurt, o atet de mare cantitate deschimbdri calitative profunde, iesite nu doar din impactulsocio-economic al unor noi tehnologii, ci gi din dizolvareatotald a sofiei tradilionale intr-o bul6 gtiinlificd rece, corpo-ratistd, anonim5, transumani, care comandd profitul Eiimpinge lumea spre-nu-se-gtie-ce.inultimii 50 de ani, uma-nitatea gi-a modificat parametrii (educafie, qtiinfe pozitive,gtiinlele omului, sdndtate public5, proiecfie a forfei mili-tare, atte, credinle colective) mult mai adAnc gi mai grav

Teodor Baconschi CRISALIDA INVIERII II

decAt in ultimii 5000 de ani. Nu cumva exagerdm? Oare nusupraestim6m, speriali Ei totugi mai orgolioqi ca oricAnd,intr-o cheie prometeicd, modificdrile survenite in intervalulvizat? O perspectivl conservatoare ar spune sigur cd da.Ne-ar aminti cd omul nu progreseazl. moral, chiar dacdarmele, instrumentele sale de cunoagtere sau de producliegi conceptele sale se rafineazl. continuu. O asemenea grilSde interpretare ar scoate i::r evidenfd nebunia pletite pentruaceastd temporalitate accelerati, ar puncta insanitateaarderii etapelor, distrugerea ecosistemelor, epuizareairesponsabild a multor resurse greu regenerabile (de lacele minerale, la cele patrimoniale). $i ar conchide cd nuavem motive de mAndrie, ci dimpotrivi. Dar nu in termeniisatisfacfiei morale imi propun sd judec aici era noastrdspecial5, ci in cei ai omului- c ar e-nu - s e- m ai-o e de-tmb dtr dnin d.

intr-adevXr, ocultarea morlii, ca adevdr, realitate ontolo-gicd, fatalitate sociald, familiald, pan-umand dar si punctde fugd aI biosferei in totalitatea ei fragild si reproducti-bil5, este, a$a cum anticipam, o premisi a vremii noastre.Dac[ ai congtiinla acutd a imbetranirii, nu pofi consuma IanesfArgit, nu-fi pofi regenera artificial dorinfa de a posedanoi obiecte, de a reifica pulsiunile erotice in mdrfuri mereupreschimbate. Consumatorul ideal crede cd e tAndr, cdva rdmAne tAndr de-a pururi. El nu vede moartea decAt inrarele clipe cAnd realitatea ei (cel pulin sociald, ca moartea altora) devine punctual inevitabild. in restul aparentenorm/ aparent nesfArgit al timpului individual gi colec-tiv, totul e conceput astfel incAt individul sd nu dezvoltecongtiinfa mortalitdfii personale. in fond, congtiinfa morfiigi necesitatea capitalistd a maximizdrii prohtului prindistrugere creatoare sunt termenii unei contradictii para-digmatice gi insolubile. Consum, deci exist, noul cogitoconectat la mistica piefei, transformd consumul intr-unstravinskian Sacre duprintemps. Un ritual de autoregenerare

permanentd, prin reciclarea dorinlei 9i fixarea atenlieiasupra unor mereu noi obiecte ale sale. Imaginarul nostru

este aproape complet mercificat. A colecta marfa, a oachita, inclusiv prin ciclurile (gi chinurile ritmice) ale cre-ditului bancar, a o consuma, dupi ostentarea ei sociald -iatd actul liturgic fondator al acestui univers fdri riduri,cearcine gi finaluri macabre, sepulcrale, odioase qi depri-mante. De altfel Ei moartea este o marfd. Ni se oferd,,serviciifunerare non-stop" Ei, firegte, ,,complete". Am remarcat ofirmd de pompe funebre complezent ridicatd la rangulunei ,,agenlii de protocol" (mortuar). Contactul hzic cumoartea este, cel pufinin Occident (sau in Nordul prosper)practic anihiliat, tabuizat.in imaginarul celor bogafi (undeaverea inseamnd tot atata fiinli disponibild medical sausimbolic), nu mai e mult pAnd in ziuacdnd vom trdi vegnic,in orgasmul unui transplant perpetuu sau, in cel mai rducaz, in agteptarea trezirii din criogenizare, atunci cAnd,potrivit contractului, corpul medical al viitorului va ficapabil sd ne resusciteze funclional Ei sd ne resocializezenetraumatic intr-un cadru civilizalional mult evoluat. lncondifiile morfii escamotate (ca fapt, dar gi ca simbolismprovocator din unghi metahzic, teologic), procesul pre-mergitor morfii, care incepe, tradifional, din prima zi devia!4 devinetgi el greu de sesizat. Evident cd imbdtrAnim,ba chiar vedem cu ochiul liber cd ne trezim, pe deceniu ce

trece, intr-o societate demografic dominatd de vArstnici,dar nu prea mai admitem asta, intr-un soi de extaz bipolarfdcut din minciund, complezen!5 gi cecitate voluntard. Amajuns astfel la scena unei societ5li populate cu bdtrAnivitali, tineri maturiza!,precoce gi maturi fird vArst6, copleqilide arta trucajului fotografic digital, subjugafi de industriaparfumeriei qi a make-up-ului. Oameni care intinerescfactice, pe misurd ce-gi refuleazd Ei ascund, hzic,progresivadecrepitudine, inclusiv psihologicd.

Teodor Baconschi CRISALIDA INVIERII

$i totugr, vedem cd Europa e plind de pensionari. Cigeriatria fuzioneazl. cu industria cosmeticd. M-am uitatpe Google la imaginile publicitare ale faimoasei mdrciromAnegti Gerovital; numai femei tinere recomanddderivatele produselor selecfionate cAndva de Ana Aslan!Tanatologia e o formd de igiend. Vedem cd Spengler ginihiligtii de dupd Nietzsche, au reugit sd ne inculcesentimentul declinului inexorabil, pe care-I tratim cu unsoi de bund dispozifie senild. Flatdm mediatic o tineretecantonatd in ratele cele mai inalte ale abandonului gcolar

Ei qomajului de durati. Privim gerontocralia drept stabili-tate gi vitalitate doveditd prin ea ins5gi. Desigur cd tabui-zarea morfii si a imbdtrAnirii biologice sunt paradoxalintdrite prin vocile livresti de soiul lui Philip Roth: avemdreptul la excepfiile care intdresc regula. Existd incd, innoi, alituri de noi, voci gi priviri, meditafii gi explordrigtiinlifice focalizate pe drama degenerdrii graduale, princare trecem cu atAt mai flagrant cu cAt imaginarul publici-tdfii falsificd mai vehement datele cdzute sub simfuri. $itotugi ipocrizia persisti. Nu vrem sd vedem bhtrAneleanoastr5, dar nici pe cea a pdrinlilor, internali in azllescumpe, cu tot confortul singurdt5fii institufionalizate. Maimult: ne dorim sd trdim cAt mai mult tocmai in societateacare pariazd formal gi artificial doar pe tineri. $tim cd astane condamnd Ia singurdtate sau la maimutdrirea pateticda tinerelii, dar continudm sd cerqim ani fdrd numdr. Nefacem c[ nu pricepem legdtura indestructibil5 dintre sta-rea pe pdmAnt gi deteriorarea suportului nostru anatomic.

$i totugi, bdtrAnelea pulseazd zilnic, ii constatim pro-gresele cu fiecare selfie! Dacd esti cu adevdrat lucid, vezibdtrAnelea Ei in cei de 20 de ani: ele, cu primele riduri, cucelulitd, cu micile pungi adipoase care promit burfilerubensiene ale maturitdlii Ei sacii de piele creponatd aizgripturoqeniei finale. Ei, cu primele fire albe, cu vreun

inceput precoce de varice, cu puncte negre sau discretelelor diformitdfi lombare, scolioze qi miopii prost camuflatesub ramele cromatic hipsteregti. CAnd iegi din reclamosferdgi te uili atent, fdrd sentimente, la umanitate, vezi cb. e de lasine imperfectd, mereu mai groas5, mai lentd, mai inadec-

vatd psiho-motor la drama exuberantd a biosferei. Vezilucrarea pdcatului originar, pe care niciun elan poetic giniciun penel de mare pictor nu o va putea estompa radical.

Firegte cd ,,picatul originar" (redutabild fisurd ontologicdin care mai cred doar practicanlii cregtini gi teologii demeserie) servegte aici ca simpld metafori a imperfecliuniifatale sub zodia cdreia ne inscendm autoidealizareadeopotrivd inocenti 9i inoperantd.

imbdtrAnim, aqadar. Cei vechi (din aga-numitele ,,socie-tdfi tradifionale") prefuiau senectutea ca pe o incununarea viefli: concepfie organicS, irr care fiecare nou stadiu existen-

lial acumule azd mai multd infelepciune, sporind capacita-tea de ainlelege Ei de a accepta moartea, cu sau fdrd speranla

invierii intr-o viafd ulterioard. La Athos, pdnd astdzi,,,gheronda" (,,bdtrAnul") e prefixul onomastic visat de tofiucenicii: nu existi vreo altd ipostazh,mai apropiatd de sfin-

lenie, aqadar de Dumnezeu insugi. Acolo, a h ,,bdtrAn"inseamnd a fi recunoscut pentru smerenia, curdlenia, blAn-

defea, drag&tea fr5feascd gi constanta lucrare a binelui.Doar Hristos, invdldtorul- care, incd de la12 ani, ajuns inTemplu (adicd in ,,casa" Tatdlui Sdu) le dddea rabinilorleclii de exegezd biblicd - a fost ,,de mic" una cu inlelep-ciunea: un veritabil puer senex. Toli ceilalli, incepAnd cudiscipolii Sdi cei mai fervenli, s-au invrednicit de darurileplenare ale spiritualitilii abia la capdtul viefii, cu frunlilelor plequve, pielea lor fisuratd de insolalii ascetice gi limbalor uscatd de dorul vinului euharistic. Dumnezeul Apo-calipsei este Cel Vechi in Zile. Antonie cel Mare, pdrintelemonahismului cenobitic, a murit ultra-centenar. in tot

Teodor Baconschi

Orientul, longevitatea matusalemicd apare ca dar divinoferit celor alegi. Avii Patericului sunt nigte mognegi impd-cafi, care agteaptd bucurogi moartea, pentru a se uni cuHristos. CAt de indepdrtatd pare acea spiritualitate formi-dabild! Ce uriaqd cantitate de angoasi uneori creatoare, decele mai multe ori steril6, genereazd postmodernismulsceptic, relativist, agnostic gi egotist in care am eguat, cutot cu orgoliul evolufionist care face din noi moful supremal umanitdtii...

Neacceptarea imbdtrAnirii poate stimula Etiinla dinlaboratoarele noilor ucenici vrdjitori - savanlii care urdscin secret bioetica gi rostul ei de nesuferitd frAnd in caleamanipuldrilor genetice justificate ,,umanist": sd clondm, sdproducem in aitro orice ,,piesd de schimb", doar, doar...lnsi a nu accepta imbitrAnirea inseamni a o trdi nefericit,atAta tot. Ea se produce, plind de sens duhovnicesc, inciuda sau chiar gralie probelor adesea dureroase pe careni le impune. Tinerelea e o mare de fluide in fierbere.Acestea se usucd treptat, transformAndu-ne intr-o crisa-lidi din care va iegi, ca un fluture, f[ptura noastrd inviat6.