Cum pot toți profesorii să sprijine educația pentru

cetățenie și drepturile omului: un cadru

pentru dezvoltarea competențelor

Peter Brett, Pascale Mompoint-Gaillard, Maria Helena Salema

Contribuții: Virgilio Meira Soares, Vedrana Spajic-Vrkas,

Sulev Valdmaa, Ulrike Wolff-Jontofsohn

Editor: Sarah Keating-Chetwynd

EDITURA UNIVERSITARĂ Bucureşti, 2013

Opiniile

Europei.

Toate dre

formă și

stocare d

Directora

Coperta:

Layout: O

Editura C

http://boo

F-67075

ISBN 978

© Consil

Traducer

Traducer

© Consil

© Institut

Versiune

Traducer

Preparin

oficială, i

Publicat

Bucureș

Cum pot şi d com Univ

ISB

I. Butaru

37

e exprimate in

ei.

drepturile sunt

i prin nici un

e de informațiioratul Comunic

: Departamen

t: Ogham/Mour

a Consiliului Eu

ook.coe.int

75 Strasbourg

978-92-871-65

siliul Europei,

cerea în limba

cerea a fost rev

siliul Europei,

itutul de Științe

nea în limba ro

cerea și public

ring Students f

, iar opiniile ex

at la Editura

ști, 2013

ot toţi profesi drepturile omompetenţelorniversitară, 20BN 978-606-5

ru, Claudia (tra

in această lu

nt rezervate. N

un mijloc, elec

ii, fără acordu

nicare și Cerce

entul Realizar

ourreau

Europei

rg Cedex

6555-8

martie 2009

a română: Cla

revizuită de: La

i, 2009

e ale Educați

română a ace

blicarea s-a re

ts for Active Ci

exprimate nu

ra Universitar

esorii să sprij omului : un cor / trad.: Clau2013

591-878-8

(trad.)

lucrare aparţi

. Nicio parte a

lectronic (CD-

rdul scris al D

rcetare (F-6707

zare Publicații

09

laudia Butaru

: Laura Căpiță,

a iei, 2013 (pen

cestui manual

realizat în cad

Citizenship, fin

u reflectă pun

ară

rijine educaţi cadru pentru

laudia Butaru.

rţin autorilor s

a acestei pub

-Rom, Intern

Departamentu

7075 Strasbou

ii și Document

ru

, Angela Tes

pentru versiune

al este realiza

adrul Proiectu

, finanțat de C

unctul de vede

a ia pentru cetru dezvoltareu. - Bucureşti :

r si nu reflect

ublicații nu po

rnet etc.) sau

ntului de Inform

ourg Cedex sa

ente (SPDP), C

esileanu, Simo

nea în limba r

izată cu acordu

ctului Pilot Tra

Consiliul Euro

dere oficial al C

cetăţenie rea

ti : Editura

ctă în mod n

poate fi tradus

au mecanic, in

ormare Public

sau publishing

, Consiliul Euro

mona Velea

a română)

rdul Consiliului

ravel Pass to

ropei și Uniun

l Consiliului Eu

necesar politi

usă, reprodusă, inclusiv fotoc

lică și Publicațng@coe.int).

uropei

lui Europei.

to democracy:

iunea Europea

i Europei sau a

litica oficială a

să sau transm

tocopiere, înre

ații al Consiliu

cy: Supporting

eană. Traduce

al Uniunii Eur

a Consiliulu

smisă, în nici o

registrare sau

iliului Europei.,

ng Teachers in

cerea nu este

uropene.

lui

i o

au

ei.,

in

ste

3

Cuprins

Rezumat p. 5 Mulţumiri p. 7 1. Prefaţă p. 9 2. Introducere p. 13 3. Prezentare generală a competenţelor şi a documentului p. 17 4. Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO: p. 21 5. Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală p. 33 6. Grupul C: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi prin implicarea comunităţii p. 47 7. Grupul D: implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO p. 59 8. Resurse pentru alţi factori interesaţi p. 69 9. Concluzii p. 75 10. Anexe p. 77 11. Referinţe şi resurse p. 81

3

4

5

Rezumat În contextul etapei actuale a Programului ECD/EDO al Consiliului Europei – A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi (2006-2009) – această publicaţie reprezintă un răspuns la scopurile şi obiectivele cheie de „consolidare a capacităţii de formare şi dezvoltare a cadrelor didactice, în toate statele membre, atât în cadrul educaţiei, cât şi în parteneriat cu societatea civilă, în special cu comunităţile şi ONG-urile”. Este recunoscut rolul profesorilor în promovarea valorilor democratice prin abordări didactice active, participative. O dată cu apariţia noilor tendinţe sociale, a unei mai mari interdependenţe, a schimbărilor în comunităţile locale şi în cea globală, succesul educaţiei pentru cetăţenie democratică (ECD) şi al educaţiei pentru drepturile omului (EDO) depinde în mare măsură de formatori şi de cadrele didactice.

Această publicaţie prezintă competenţele de bază care definesc capacităţile necesare cadrelor didactice în vederea implementării ECD/EDO în clasă, în şcoală şi în comunitate. Manualul se adresează cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, astfel: tuturor cadrelor didactice, specialişti în domeniul ECD/EDO, precum şi profesorilor care predau alte discipline; formatorilor cadrelor didactice care lucrează în instituţii de învăţământ superior sau în alte structuri, în cadrul formării iniţiale sau continue.

Sunt prezentate 15 competenţe, organizate în patru grupuri, în mod progresiv, care corespund întrebărilor şi problemelor cu care se întâlnesc cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice în practica ECD/EDO:

• cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO

• activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi la şcoală (planificare, managementul clasei, predare şi evaluare)

• activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii (ECD/EDO în acţiune)

• implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO.

Fiecare grup de competenţe corespunde unui capitol, în cadrul căruia competenţele sunt descrise în detaliu şi exemplificate. Cititorul va găsi o diagramă de progres pentru fiecare competenţă: aceste diagrame au rolul de a ajuta cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice să determine nivelul corespunzător practicii lor profesionale şi să identifice astfel ce ameliorări pot să producă. Şi alţi factori interesaţi pot găsi resurse relevante pentru practica şi implementarea ECD/EDO: factori responsabili de adoptarea politicilor, conduceri de şcoli şi de instituţii de învăţământ superior. Manualul se alătură altor trei importante publicaţii ale Consililui Europei pe tema ECD/EDO:

• Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului [Huddleston, T et. al, (2005), versiunea în limba română Tehne (2005)], care prezintă recomandări pentru guverne şi autorităţile în domeniul educaţiei din statele membre în vederea recunoaşterii necesităţii unor abordări sistematice şi coordonate cu privire la formarea cadrelor didactice în domeniul ECD/EDO;

• Democratic Governance of Schools (Backman, E. & Trafford, B., 2007), (Guvernarea democratică a şcolilor), care explorează aspecte ce privesc şcoala în ansamblu şi aspecte de leadership legate de ECD/EDO.

• Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală (C. Birzea et all, 2005; versiunea în limba română Tehne, 2005), un document/instrument de referinţă care aplică principiile şi procesele asigurării calităţii la domeniul ECD/EDO.

5

6

Prin pilotarea acestor activităţi şi prin recomandările propuse în acest document, sperăm că profesorii vor dobândi capacitatea de a preda aceste teme – deseori dificile şi controversate – şi de a crea un mediu de învăţare adecvat pentru a-i educa pe tineri astfel încât să devină cetăţeni responsabili, activi şi implicaţi în viitor.

6

7

Mulţumiri Această iniţiativă reprezintă rezultatul unui an întreg de căutări de idei, de consultări şi de elaborări. Este prin urmare important să le mulţumim diferiţilor actori care au contribuit la realizarea acestui manual şi să le recunoaştem rolurile specifice. Grupul iniţial responsabil de elaborarea manualului s-a reunit pentru prima dată în luna iunie 2007, fiind format din Peter Brett, Virgílio Meira Soares, Maria Helena Salema, Vedrana Spajic-Vrkaš şi Sulev Valdmaa. Deşi nu s-a stabilit de la început cine va fi autorul principal, după prima rundă de consultări, membrii grupului l-au ales pe Peter Brett să preia rolul principal în elaborarea manualului. Acesta a fost prin urmare responsabil de realizarea secţiunilor care nu se regăsesc menţionate mai jos şi a fost principalul responsabil de redactare pe parcursul proiectului. Virgílio Meira Soares a asigurat complementaritatea cu programul pentru învăţământ superior al Consiliului Europei şi a elaborat secţiunile referitoare la învăţământul superior. Maria Helena Salema a elaborat competenţele nr. 5, 9, 13 şi 14 şi a răspuns parţial de diferite secţiuni ale manualului şi de suportul teoretic care a stat la baza investigaţiilor cu privire la ECD şi formarea cadrelor didactice, fiind implicată îndeaproape în proces pe tot parcursul anului. Vedrana Spajic-Vrkaš a contribuit la conceptualizarea generală a manualului. Sulev Valdmaa a contribuit la formularea competenţelor nr. 1 şi 8 şi a realizat legătura cu programul de formare Pestalozzi al Consiliului Europei, care se adresează formatorilor de cadre didactice şi multiplicatorilor în domeniul educaţiei. În septembrie 2008, Ulrike Wolff-Jontofsohn s-a alăturat grupului de experţi şi a contribuit la realizarea secţiunilor dedicate învăţământului superior şi formării iniţiale a cadrelor didactice. Pascale Mompoint-Gaillard, ca urmare a consultărilor detaliate cu grupul Pestalozzi pentru ECD, din luna martie 2008, a reformulat în mod considerabil manualul, atât ca structură, cât şi prin conţinuturi suplimentare. Ólöf Ólafsdóttir, şeful Departamentului Şcolar şi Extraşcolar al Consiliului Europei, a asigurat o solidă fundaţie a manualului referitoare la drepturile omului, inclusiv egalitatea dintre sexe. Josef Huber a sprijinit elaborarea manualului prin programul Pestalozzi. Heather Courant şi Sharon Lowey au asigurat sprijinul administrativ neîntrerupt. Şi, în sfârşit, aş dori să le mulţumesc coordonatorilor ECD, Reţelei ECD din Europa de Sud-Est şi Grupului Consultativ Ad hoc privind Educaţia pentru Cetăţenie Democratică (ED-EDCHR) – în special preşedintelui Reinhild Otte, care a oferit un sprijin continuu şi sfaturi valoroase. Doresc să le mulţumesc tuturor autorilor şi celor care şi-au adus o contribuţie. Mi-a făcut plăcere să răspund de acest proiect, nu numai deoarece cred că produsul final va fi util, ci şi fiindcă acest proces a fost o ocazie de a lucra cu educatori dedicaţi, cu experienţă şi inovatori.

Sarah Keating-Chetwynd Liderul echipei de proiect şi editor

Strasburg, decembrie 2008

7

8

9

1. Prefaţă

Este recunoscut faptul că rolul profesorilor în promovarea educaţiei pentru democraţie prin abordări active, participative este crucial. Succesul educaţiei pentru cetăţenie democratică (ECD) şi al educaţiei pentru drepturile omului (EDO) depinde în mare măsură de profesia didactică.

De aceea ministerele educaţiei din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în „Declaraţia finală a Conferinţei permanente a miniştrilor europeni ai educaţiei (Istanbul, mai 2007)”, au inclus competenţele civice în rândul celor cinci categorii de competenţe pentru promovarea culturii democratice şi coeziunii sociale (celelalte fiind: competenţa interculturală; competenţa plurilingvistică; angajamentul social; abordarea bazată pe solidaritate şi perspectivele multiple). Acest document reprezintă un răspuns la declaraţia miniştrilor europeni ai educaţiei, menţionată mai sus şi se bucură prin urmare de o puternică susţinere politică.

La 3 octombrie 2008, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a mers un pas mai departe prin adoptarea Recomandării 1849 (2008) pentru promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului prin formarea profesorilor1.

Adunarea a recomandat, printre altele:

“Comitetul de Miniştri face apel la guverne şi la autorităţile competente ale statelor membre să ia în considerare experienţa şi expertiza Consiliului Europei în acest domeniu, în special:

…

5.2. competenţele necesare pentru promovarea culturii democraţiei şi a drepturilor omului în clasă este necesar să fie introduse în curriculumul pentru formarea profesorilor indiferent de disciplina predată.”

Lucrarea trebuie să fie văzută în contextul mai larg al activităţii Consiliului Europei privind ECD/EDO, începând din anul 1997, şi ca răspuns la scopurile şi obiectivele cheie ale etapei actuale a activităţii Consiliului Europei cu privire la ECD/EDO – „A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi” (2006-2009) -

„… consolidarea capacităţii de formare şi de dezvoltare a cadrelor didactice, în toate statele membre, în cadrul educaţiei şi în parteneriat cu societatea civilă, în special cu comunităţile şi ONG-urile”2.

Există o distanţă între idealurile politicilor oficiale şi discursul cu privire la ECD/EDO din multe ţări europene şi practica propriu-zisă din şcoli3. Un studiu Eurydice a arătat că în ciuda faptului că educaţia pentru cetăţenie a devenit mai răspândită în cadrul programelor şcolare, numai în câteva ţări europene aceasta se regăseşte în formarea iniţială a cadrelor didactice.4

Una dintre provocările recent identificate este capacitatea de „a dezvolta programe mai eficiente şi mai cuprinzătoare de formare a cadrelor didactice, atât la nivelul formării iniţiale, cât şi la nivelul formării continue”:

„Modelul general în regiunea Europei de Vest este cel al unei formări limitate, sporadice a cadrelor didactice cu privire la ECD/EDO, care are, în cea mai mare parte, un conţinut general, în formarea iniţială a cadrelor didactice şi care este opţională în formarea continuă. Această situaţie nu corespunde rolului crucial al cadrelor didactice în dezvoltarea unor practici efective privind ECD/EDO. Se pun serioase întrebări legate de abilitatea şi eficienţa cadrelor didactice de a promova abordări mai active, participative, asociate cu reformele în domeniul educaţiei pentru cetăţenie din multe ţări”.5

1 Text adoptat de Adunarea Parlamentară la 3 octombrie 2008 (Sesiunea 36). 2 Consiliul Europei, Educaţie pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului, Programul de activităţi (2006-2009) „A învăţa şi a trăi democraţia pentru toţi” DGIV / EDU / CAHCIT (2006) 5, 14 martie 2006, 3. 3 Naval, C, Print,M. & Iriate, C. (2003); Osler şi Starkey (2005). A se vedea detalii în capitolul 10: „Referinţe şi resurse”. 4 Eurydice (), Citizenship Education at School in Europe (Educaţia civică în şcolile din Europa), 2005 5 Birzea C. et al., All European Study in Education for Democratic Citizenship Policies, (Studiu paneuropean cu privire la politicile de educaţie pentru cetăţenie democratică), Consiliul Europei, Strasburg, 2004.

9

10

Această publicaţie se alătură altor activităţi/publicaţii ale Consiliului Europei:

• Formarea cadrelor didactice s-a evidenţiat în cadrul activităţilor Consiliului Europei din sfera educaţiei, incluzând implicarea în organizarea şi desfăşurarea Anului european al cetăţeniei (2005). În acest cadru, Consiliul Europei a publicat un Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului6 care conţine recomandări pentru guverne şi pentru autorităţile din domeniul educaţiei din statele membre în vederea recunoaşterii necesităţii unor abordări sistematice şi coordonate cu privire la formarea cadrelor didactice în domeniul ECD/EDO. În acest manual au fost caracterizate şi descrise bune practici privind abordările din formarea iniţială a cadrelor didactice. S-a făcut apel la un efort suplimentar pentru a elabora şi a exemplifica competenţele de bază cu privire la educaţia pentru cetăţenie şi la educaţia pentru drepturile omului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, iar proiectul pe care se bazează această publicaţie reprezintă un răspuns la acest apel:

„…aceştia (profesorii) sunt cei care introduc şi explică elevilor noile concepte şi valori, facilitează dezvoltarea noilor abilităţi şi competenţe, creează condiţiile care să le permită aplicarea acestor abilităţi şi competenţe în viaţa de zi cu zi, acasă, la şcoală sau în cadrul comunităţii locale”7.

• Lucrarea grupului de autori poate fi privită şi ca însoţind publicaţia Democratic Governance of Schools (Guvernarea democratică a şcolilor)8, care a explorat aspecte ce privesc şcoala în ansamblul ei şi aspecte de leadership legate de ECD/EDO. Lucrarea noastră cu privire la competenţe răspunde nevoilor individuale ale cadrului didactic, la nivel de clasă.

„În prezent, se acordă multă atenţie performanţelor academice ale elevilor, dar nu trebuie să uităm de un alt rol important al educaţiei: acela de a promova valori şi competenţe sociale care reprezintă o condiţie pentru convieţuirea paşnică în societatea globalizată modernă.”9

• Lucrarea „Scoping Study on Effective Practice in the Democratic Governance of Schools in Europe” (Investigaţie cu privire la practicile efective de guvernare democratică a şcolilor din Europa)10 a arătat că oportunităţile pentru participarea elevilor la guvernarea şcolară tind să fie mai eficiente atunci când sunt strâns legate de ceea ce se învaţă în cadrul curriculumului formal:

„Pentru a valorifica potenţialul de învăţare al acţiunilor de participare, se pare că elevii au nevoie de oportunitatea de a reflecta critic asupra a ceea ce învaţă din acestea, precum şi să fie capabili să vadă „imaginea mai amplă” a modului în care aspectele guvernării democratice în şcoală au legătură cu aspectele guvernării democratice în lumea reală. Se sugerează dezvoltarea nu numai a unui mediu critic şi reflectiv în general în sala de clasă, ci şi a oportunităţilor la clasă de a reflecta la standardul practicii democratice chiar în cadrul şcolii, a limbajului şi a conceptelor cu care se poate discuta despre aceasta.”

• Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală11, un document/instrument de referinţă care aplică principiile şi procesele asigurării calităţii la domeniul ECD/EDO.

„Pentru a avea succes, şcolile trebuie să adere la aceleaşi principii ca şi curriculumul pentru ECD.”

Acest manual a beneficiat de o serie de consultări. În martie 2008, programul Pestalozzi, proiect al Consiliului Europei de formare a cadrelor didactice, a avut un rol esenţial în sprijinirea procesului de

6 Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005, versiunea în limba română Tehne, 2005. 7 Ibid., p. 15. 8 Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007. 9 Ibid., p. 43. 10 Huddleston, T., From student voice to shared responsibility: effective practice in democratic school governance in European schools, Network of European Foundations and Council of Europe, 22 May 2007, p. 28. 11 Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005, versiunea în limba română Tehne, 2005.

10

11

elaborare a acestor competenţe pentru cadrele didactice. Această publicaţie a fost revizuită ca urmare a consultărilor cu reţeaua Pestalozzi a formatorilor de cadre didactice, reprezentând 14 ţări europene şi a început să fie testată în diverse contexte naţionale de formare în cadrul programului, în primăvara şi vara anului 2008.

Coordonatorii ECD, care s-au întâlnit în aprilie 2008 la Viena, au oferit, de asemenea, consultanţă, aşa cum au furnizat şi reţelele regionale din Europa de Sud-Est, în iunie 2008, la Zagreb, şi Reţeaua Marea Baltică / Marea Neagră.

11

12

13

2. Introducere

2.1. Obiectivele manualului şi grupul ţintă Obiectivul specific al acestui manual este de a defini şi a exemplifica o serie de competenţe de bază pentru cadrele didactice în domeniul ECD/EDO şi de a răspunde nevoilor individuale ale profesorilor la nivel de clasă.

Formatori ai cadrelor didactice din Croaţia, Estonia, Anglia, Franţa, Germania şi Portugalia au lucrat în echipă cu scopul de a identifica şi a defini competenţe cheie referitoare la ECD/EDO. Au încercat apoi să găsească exemple pentru a demonstra cum se pot aplica aceste competenţe în diverse situaţii (posibil în toate cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei) pentru formatorii cadrelor didactice şi pentru cei care le utilizează la clasă atunci când se gândesc cum să abordeze şi să dezvolte teme, abilităţi şi valori ECD/EDO precum şi proiecte privind cetăţenia activă la clasele lor.

Acest manual este conceput astfel încât să poată fi utilizat de cadrele didactice şi de formatorii cadrelor didactice în cadrul formării iniţiale şi continue. Competenţele nu sunt concepute doar pentru specialişti în domeniul ECD/EDO, ci se doresc a fi relevante pentru toate cadrele didactice, la nivelul învăţământului primar şi secundar.

Competenţele prezentate în acest document nu sunt obligatorii. Scopul lor este să-i ajute pe profesori şi pe furnizorii de formare, nu să îi sperie! Competenţele nu trebuie să provoace frică (sau să fie folosite ca o ameninţare de către autorităţi). Spiritul în care aceste competenţe au fost concepute este unul de abilitare a profesorului. Scopul este acela de a sprijini şi a îmbunătăţi metodele de predare şi învăţare în domeniul ECD/EDO şi nu de a judeca. Ideile şi îndrumările prezentate pot fi folosite, în totalitate sau parţial, ca material suport pentru formarea cadrelor didactice. Ne aşteptăm la flexibilitate şi adaptare în ceea ce priveşte utilizarea lor în diferite contexte naţionale, deoarece admitem că statele încorporează ECD/EDO în sistemele lor naţionale de învăţământ în moduri diferite.

2.2. Definiţii

Definiţiile ECD/EDO sunt deschise interpretării Per ansamblu, educaţia eficientă pentru cetăţenie democratică contribuie la dezvoltarea cunoaşterii orientate spre valori, a abilităţilor bazate pe acţiune şi a competenţelor concentrate pe schimbare care le conferă tinerilor, responsabilităţi şi consolidează dreptatea socială.

Consiliul Europei subliniază importanţa esenţială a ECD/EDO în pregătirea şi în responsabilizarea oamenilor pentru a trăi şi a acţiona într-o societate democratică. Se subliniază obiectivul central al ECD/EDO de a-i încuraja şi a-i sprijini pe elevi astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi, informaţi şi responsabili. Astfel de cetăţeni sunt:

• conştienţi de drepturile şi de responsabilităţile lor în calitate de cetăţeni;

• informaţi cu privire la lumea politică şi socială;

• preocupaţi de binele altora;

• clari, atunci când îşi exprimă opiniile şi argumentele;

• capabili să aibă o influenţă în lume;

• activi în cadrul comunităţilor în care trăiesc;

• responsabili în acţiunile pe care le exercită în calitate de cetăţeni.12

12 Bîrzea, C. et al., 2005, op. cit., p. 25.

13

14

Este necesar ca profesorii să fie foarte clari în legătură cu modul în care şi motivaţia pentru care îşi dezvoltă propriile raţionamente privind ECD/EDO în cadrul diferitelor contexte naţionale.

„Un număr de teme, concepte şi dimensiuni interconectate sunt comune ECD/EDO. Printre acestea se regăsesc următoarele teme: menţinerea unor lucruri, precum societatea democratică şi drepturile asociate cu aceasta; noţiunea de participare în societate; pregătirea sau dezvoltarea capacităţii tinerilor în vederea participării active şi informate; focalizarea pe includere sau integrare în societate; concentrarea pe societatea contemporană; încurajarea parteneriatelor; promovarea unei perspective internaţionale…

Conceptele cheie care susţin ECD/EDO sunt democraţie, drepturi, responsabilităţi, toleranţă, respect, egalitate, diversitate şi comunitate. Aceste concepte, ca şi însăşi ECD/EDO, pot fi contestate şi problematice în diferite contexte.

ECD/EDO implică şi dimensiunile cunoştinţelor şi înţelegerii, abilităţilor, atitudinilor şi valorilor. Aceste dimensiuni sunt reunite prin abordările didactice, care au drept obiectiv principal formarea şi modificarea atitudinilor şi comportamentului tinerilor în viaţa lor de adulţi.”13

Sunt disponibile multe definiţii ale termenului „competenţă”

Contextul acestui proiect cuprinde şi idei anterioare referitoare la rolul şi natura competenţelor cadrelor didactice. Ca parte a „Strategiei de la Lisabona”, Comisia Europeană a elaborat „Principiile europene comune pentru competenţele şi calificările cadrelor didactice14. Cadrelor didactice li se cere un număr tot mai mare de noi competenţe, iar acestea nu sunt numai individuale sau definitive şi statice. Noi competenţe au apărut ca urmare a noilor nevoi sociale şi comunitare identificate în şcoală (precum managementul conflictelor, receptivitatea culturală, sensibilitatea şi comunicarea interculturală, perspective globale şi multiple, consiliere etc..).

Dezvoltaţi pentru prima dată în domeniul managementului, termenii „competenţă” şi „competenţe” – în limba engleză „competence”, „competences”, „competency” şi „competencies” (n.t.) – sunt deseori folosiţi în acelaşi sens. Nu putem formula aici o definiţie completă a termenului „competenţă”. Termenul are o mare varietate de sensuri şi poate fi exprimat prin termeni precum „abilitate", „aptitudine", „capacitate", „eficienţă" şi „îndemânare". Competenţa poate fi atribuită persoanelor, grupurilor sociale sau instituţiilor, „atunci când acestea au sau dobândesc condiţiile de realizare a unor obiective specifice de dezvoltare şi de răspuns la cerinţe importante venite din mediul extern”15.

OECD a definit competenţa după cum urmează:

„…mai mult decât cunoştinţe şi abilităţi. Aceasta presupune capacitatea de a răspunde unor cerinţe complexe, prin valorificarea şi mobilizarea resurselor psiho-sociale (inclusiv abilităţi şi atitudini) într-un anumit context.”16

„E-Forumul UNESCO cu privire la abordările pe baza competenţelor”, din anul 2006, a urmărit să ofere un spaţiu multiplu, deschis şi constructiv pentru împărtăşirea la nivel interregional a experienţelor legate de modificarea şi dezvoltarea curriculumului pe baza abordărilor prin competenţe. Această acţiune cu durata de 3 săptămâni s-a bazat pe un document care a dezvoltat conceptul de „competenţe contextualizate”:

„De acum înainte, în afară de a alcătui pur şi simplu liste sau inventare de competenţe decontextualizate, trebuie să se acorde prioritate descrierii acţiunii competente a unei persoane într-o anumită situaţie în vederea dezvoltării unei abordări contextualizate a competenţei.”17

13 D Kerr, “Citizenship: Local, National and International” (Cetăţenia: local, naţional şi internaţional) în L. Gearon (ed.), Learning to Teach Citizenship in the Secondary School (Să învăţăm să predăm cetăţenia în şcoala secundară), 2003, p.7-8. 14 European Commission, Directorate General of Education and Culture, Common European Principles for Teacher Competences and Qualifications, presented at the European Testing Conference on Common European Principles for teacher competences and qualifications. 20-21 June 2005, Brussels. 15 Weinert, Franz E., Concepts of competence, Max Planck Institute for Psychological Research, Munich, 1999. 16 OEDC, “The Definition and Selection of Key Competencies”(Definirea şi selectarea competenţelor cheie), DeSeCo publications, 2005, http://www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf . 17 ORE (Observatoire des Reformes en Education), Revisiting the Concept of Competence as an Organizing Principle for Programs of Study: From Comeptence to Competent Action (Revederea conceptului de competenţă ca principiu organizator al programelor de studii: de la competenţă la acţiune competentă), Montreal, 2006

14

15

În această lucrare, prin competenţe de bază avem în vedere o imagine cu multiple aspecte a competenţelor, implicând capacităţi generale care interacţionează în sinergie pentru îndeplinirea obiectivului predării ECD/EDO.

În general, putem defini competenţele drept o abordare care implică aspecte precum:

• cunoştinţe (a şti că);

• atitudini şi comportamente (a fi conştient de cum acţionezi, în context şi de ce);

• dispoziţii (a fi deschis la schimbare, a simţi motivaţia)

• abilităţi procedurale (a şti cum să faci);

• abilităţi cognitive (tratarea informaţiilor, gândirea critică şi analiza critică);

• abilităţi bazate pe experienţă (a şti cum să reacţionezi şi să te adaptezi, pe baza cunoştinţelor şi abilităţilor sociale anterioare).

2.3. Care sunt beneficiile ECD/EDO?

• ECD/EDO le oferă tinerilor şansa de a se implica în problemele contemporane care îi interesează.

• ECD/EDO încorporează multe forme active de învăţare şi oportunităţi pentru tineri de a discuta şi a dezbate subiecte controversate.

• Să predai ECD/EDO este plăcut! Clasele şi mediile de învăţare din afara clasei sunt pline de idei, opinii şi pasiune.

• Ce este mai important decât ca oamenii la nivel local, naţional şi global să convieţuiască în pace şi să colaboreze? ECD/EDO este o formă de educaţie „pentru viitor” (în care tinerii se gândesc activ cu privire la modul în care pot face lumea un loc mai bun).

• ECD/EDO oferă oportunităţi naturale şi „reale” atât pentru tineri, cât şi pentru profesori, „să facă o diferenţă” şi să susţină schimbarea.

• ECD/EDO îşi are rădăcinile în noţiunea de implicare în comunitate – tinerii şi profesorii se pot implica într-un dialog cu partenerii din afara şcolii.

• ECD/EDO creează spaţiul necesar în curriculum pentru ca tinerii să aibă posibilitatea de a afla mai multe despre teme precum legile, drepturile omului, teme politice şi referitoare la mediu, care altfel nu s-ar regăsi în disciplinele studiate.

• ECD/EDO asigură oportunităţi de a adopta o atitudine pozitivă împotriva aspectelor negative din societate (ca rasismul, stereotipurile din mass-media, concepţiile greşite legate de migraţia globală).

• ECD/EDO le permite tuturor profesorilor (indiferent de specializare) să conecteze activitatea lor didactică cu probleme de actualitate – îi ajută să facă învăţarea semnificativă şi relevantă.

• ECD/EDO îi poate abilita pe profesori într-o perioadă în care, prin diferite presiuni, se pot simţi lipsiţi de autoritate prin ordine venite de sus.

2.4. Răspuns la provocările legate de implementarea ECD/EDO Echipa de dezvoltare care a lucrat la acest proiect nu şi-a făcut iluzii. Este dificil să introduci ECD/EDO ca o nouă caracteristică a programelor şcolare. Cele mai multe ţări europene au încercat abordarea prin intermediul disciplinelor existente, cum ar fi istoria sau ştiinţele sociale.

Nu este necesar ca acest manual să ajungă la aprecieri dogmatice cu privire la meritele diferitelor modele curriculare pentru ECD/EDO, cu toate că trebuie menţionat că abordările transcurriculare pot tinde să fie mai solide pe hârtie decât sunt în realitate la clasă, când educaţia referitoare la cetăţenie

15

16

poate fi implicită, fragmentară sau iluzorie18. Rezultatele nu au fost în general pe măsura aşteptărilor, iar aceste încercări sunt treptat abandonate în favoarea unei abordări mai focalizate: de exemplu, o educaţie pentru cetăţenie distinctă cu un curriculum bine definit, o interdisciplinaritate mai autentică, educaţie bazată pe proiecte, proiecte pentru cetăţenia activă, zile/săptămâni dedicate unor anumite teme ECD/EDO sau într-adevăr o combinaţie bogată a acestor abordări.

Profesorii sunt cu siguranţă specialişti într-o disciplină – istorici, geografi, oameni de ştiinţă, de exemplu – dar sunt mult mai mult decât atât. Toate cadrele didactice trebuie să fie capabile să se gândească la bazele disciplinelor lor, să le abordeze în mod critic, să realizeze conexiuni cu alte domenii, precum cetăţenia şi să exploreze utilitatea lor socială, relevanţa şi relaţia cu cultura contemporană, promovând toleranţa, egalitatea, diversitatea ca bun colectiv, respectul şi dezvoltarea drepturilor omului.

18 For example, see Bolivar, Non scholae sed vitae discimus: limites y problemas de la transversalidad [Limits and problems of the cross-curricular approach] Revista de Educacion, 309, pp. 23-65, Enero-Abril 1995.

16

17

3. Prezentare generală a competenţelor şi a documentului

3.1. Scurtă descriere a motivaţiei pentru organizarea competenţelor în 4 grupuri:

Ca urmare a consultării cu diferiţi factori interesaţi, precum Reţeaua Pestalozzi a Consiliului Europei, de formatori de cadre didactice pentru ECD/EDO reprezentând 14 ţări, coordonatorii ECD/EDO şi experţi din domeniu, am identificat un total de cincisprezece competenţe a căror achiziţie le poate da cadrelor didactice posibilitatea de a preda ECD/EDO cu încredere şi eficient.

Aceste 15 competenţe au fost organizate în 4 grupuri, (A, B, C, D) ce corespund întrebărilor şi problemelor cu care se întâlnesc cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice în practica ECD/EDO. Prezentăm mai jos un rezumat al celor 4 grupuri şi o privire de ansamblu asupra celor 15 competenţe, înainte de a intra în detalii.

Denumirea grupului Întrebări asociate

Cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO

CE PUTEM SĂ

FACEM?

Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală (planificare, managementul clasei, predare şi evaluare)

CUM PUTEM SĂ FACEM?

Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii (ECD/EDO în acţiune)

CU CINE PUTEM SĂ FACEM?

Implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO

CUM PUTEM SĂ

FACEM MAI BINE?

Tabelul 1: Cele 4 grupuri şi codul cromatic al acestora

Grupurile au fost identificate pornind de la o preocupare pragmatică. Ele corespund întrebărilor pe care cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice şi le pot adresa atunci când implementează ECD/EDO în contextul lor profesional:

Grupul A: „Ce putem să facem ca să ne pregătim pentru implementarea ECD/EDO?”

Grupul B: „Cum putem implementa ECD/EDO în şcoala noastră?

Grupul C: „Împreună cu cine putem dezvolta cetăţenia activă a tinerilor?”

Grupul D: „Cum putem să îmbunătăţim ceea ce facem / dezvoltarea profesională?

Tabelul 2: Grupurile şi întrebările asociate

17

18

3.2. Cum găsim ceea ce căutăm: structura documentului şi codurile cromatice

Fiecare grup are un cod cromatic pentru a facilita lectura şi găsirea rapidă a informaţiilor. În tot documentul se foloseşte acelaşi cod cromatic. (A se vedea tabelele 1 şi 2.)

Autorii au dorit ca acest manual să fie pe cât posibil de practic, accesibil profesorilor, precum şi formatorilor profesorilor, în diverse situaţii. Pentru fiecare grup şi fiecare competenţă am adoptat un format similar (însă flexibil):

• pentru fiecare grup (capitolele 3, 4, 5, 6): cititorul va găsi o scurtă descriere a bazei teoretice referitoare la cercetările, dovezile şi contextul recomandărilor noastre;

• pentru fiecare competenţă (capitolele 3.1- 3.4, 4.1- 4.4, 5.1- 5.4, 6.1- 6.4): cititorul va găsi:

- o scurtă definiţie a competenţei;

- exemple de moduri în care cadrele didactice şi formatorii cadrelor didactice pot demonstra realizarea diferitelor competenţe în practică;

- o diagramă de progres care îi ajută pe profesori şi formatori să identifice „unde se află” în ceea ce priveşte cunoaşterea şi înţelegerea competenţei respective şi, în consecinţă, care ar putea fi „paşii următori”.

Pe lângă acest model de competenţe, cititorul va găsi şi alte resurse în anexe:

• materiale pentru alţi factori interesaţi: deşi acest document se adresează cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, recunoaştem că implementarea ECD/EDO implică participarea activă a diferiţilor factori interesaţi, precum factori responsabili de adoptarea politicilor, directori de şcoală şi actori din sistemul de învăţământ superior, pentru a numi doar câţiva dintre aceştia. Cititorul va găsi aici câteva recomandări referitoare la modul în care aceşti factori interesaţi pot folosi modelul de competenţe pe care îl propunem, pentru a deveni actori competenţi ai ECD/EDO. Diagramele de progres similare diagramelor din capitolele dedicate competenţelor au rolul de a-i ajuta pe cei interesaţi să identifice „unde se află” în ceea ce priveşte realizarea competenţelor şi – în consecinţă – care ar putea fi „următorii paşi”;

• instrumente de autoevaluare: este recomandat un proces de autoevaluare pentru a le permite cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice să-şi înregistreze în mod sistematic progresele atunci când îşi dezvoltă propria cunoaştere, înţelegere şi planificare a ECD/EDO sau pe cele ale elevilor lor.

18

19

3.3.

Pr

ezen

tare

gen

eral

ă a

celo

r 15

com

pete

nţe

Gru

pul A

Cuno

aşte

rea

şi în

ţele

gere

a EC

D/E

DO

Gru

pul B

Plan

ific

are,

man

agem

entu

l cla

sei,

pr

edar

e şi

eva

luar

e

Gru

pul C

ECD

/ED

O în

acţ

iune

– p

arte

neri

ate

şi

impl

icar

ea c

omun

ităţ

ii

Gru

pul D

Impl

emen

tare

a şi

eva

luar

ea

abor

dări

lor

part

icip

ativ

e

Com

pete

nţa

1 Sc

opur

ile ş

i obi

ecti

vele

ECD

/ED

O;

cuno

ştin

ţe o

rien

tate

spr

e va

lori

, ab

ilită

ţi

baza

te p

e ac

ţiun

e şi

com

pete

nţe

foca

lizat

e pe

sch

imba

re

Co

mpe

tenţ

a 5

Pl

anif

icar

ea a

bord

ărilo

r în

ved

erea

înco

rpor

ării

cuno

ştin

ţelo

r, a

bilit

ăţilo

r, d

ispo

ziţi

ilor,

ati

tudi

nilo

r şi

val

orilo

r sp

ecif

ice

ECD

/ED

O,

în c

adru

l căr

ora

învă

ţare

a ac

tivă

şi i

mpl

icar

ea e

levi

lor

au u

n ro

l es

enţi

al

Co

mpe

tenţ

a 10

U

n m

ediu

de

învă

ţare

car

e le

per

mit

e el

evilo

r să

an

aliz

eze

subi

ecte

sau

eve

nim

ente

pol

itic

e,

etic

e, s

ocia

le ş

i cul

tura

le d

e ac

tual

itat

e, în

mod

cr

itic

, fo

losi

nd in

form

aţii

din

dife

rite

sur

se,

incl

usiv

din

mas

s-m

edia

, st

atis

tici

şi r

esur

se T

IC

Co

mpe

tenţ

a 13

Ev

alua

rea

măs

urii

în c

are

elev

ii au

un

cuvâ

nt

de s

pus

cu p

rivi

re la

lucr

urile

car

e îi

afec

teaz

ă şi

asi

gura

rea

de o

port

unit

ăţi

pen

tru

ca e

levi

i să

part

icip

e la

luar

ea

deci

ziilo

r

Com

pete

nţa

2 Ca

drel

e şi

pri

ncip

iile

inte

rnaţ

iona

le c

heie

cu

pri

vire

la E

CD/E

DO

şi c

once

pte

chei

e al

e EC

D/E

DO

Co

mpe

tenţ

a 6

Înco

rpor

area

pri

ncip

iilor

şi p

ract

icilo

r EC

D/E

DO

în

disc

iplin

ele

spec

ializ

ate(

ECD

/ED

O t

rans

curr

icul

ar)

pent

ru a

îmbu

nătă

ţi c

unoş

tinţ

ele,

abi

lităţ

ile ş

i pa

rtic

ipar

ea ş

i a c

ontr

ibui

la a

bilit

area

tin

erilo

r ce

tăţe

ni în

tr-o

dem

ocra

ţie

Co

mpe

tenţ

a 11

Co

labo

rare

a cu

par

tene

rii p

otri

viţi

(pr

ecum

fa

mili

i, o

rgan

izaţ

ii al

e so

ciet

ăţii

civi

le,

com

unit

atea

şi r

epre

zent

anţi

pol

itic

i) p

entr

u a

plan

ific

a şi

impl

emen

ta o

ser

ie d

e op

ortu

nită

ţi

pent

ru im

plic

area

ele

vilo

r în

pro

blem

e de

ce

tăţe

nie

dem

ocra

tică

din

com

unit

ăţile

lor

Co

mpe

tenţ

a 14

M

odel

area

uno

r va

lori

, at

itud

ini ş

i dis

pozi

ţii

pozi

tive

ale

ECD

/ED

O,

care

sun

t aş

tepa

te d

e la

tin

eri;

un

stil

dem

ocra

tic

de p

reda

re;

impl

icar

ea e

levi

lor

în p

lani

fica

rea

şi în

in

iţie

rea

acti

vită

ţilo

r ed

ucaţ

iona

le

Co

mpe

tenţ

a 3

Conţ

inut

ul p

rogr

amel

or ş

cola

re E

CD/E

DO

, cu

prin

zând

dim

ensi

unile

pol

itic

ă şi

ju

ridi

că;

soci

ală

şi c

ultu

rală

; ec

onom

ică;

eu

rope

ană

şi g

loba

lă

Co

mpe

tenţ

a 7

Stab

ilire

a un

or r

egul

i de

bază

şi a

unu

i clim

at

susţ

inut

de

încr

eder

e, d

esch

ider

e şi

res

pect

re

cipr

oc.

Man

agem

entu

l cla

sei ş

i al

com

port

amen

telo

r re

cuno

aşte

pri

ncip

iile

ECD

/ED

O

în v

eder

ea a

sigu

rări

i unu

i eto

s şc

olar

poz

itiv

Co

mpe

tenţ

a 12

St

rate

giile

pen

tru

a pu

ne în

dis

cuţi

e to

ate

form

ele

de p

reju

decă

ţi

şi d

iscr

imin

are,

şi

pen

tru

a pr

omov

a an

ti-r

asis

mul

Co

mpe

tenţ

a 15

O

cazi

a şi

dor

inţa

de

a re

vizu

i, m

onit

oriz

a şi

ev

alua

met

odel

e de

pre

dare

şi î

nvăţ

area

el

evilo

r, u

tiliz

area

eva

luăr

ii în

ved

erea

fu

ndam

entă

rii p

lani

fică

rii v

iitoa

re ş

i de

zvol

tări

i pro

fesi

onal

e

Co

mpe

tenţ

a 4

Cont

exte

le im

plem

entă

rii E

CD/E

DO

: ab

ordă

ri t

rans

curr

icul

are;

cul

tura

şco

lară

; im

plic

area

com

unit

ăţii

Co

mpe

tenţ

a 8

O s

erie

de

stra

tegi

i did

acti

ce ş

i met

odol

ogii,

-

incl

usiv

adr

esar

ea d

e în

treb

ări r

elev

ante

la n

ivel

de

cla

să –

pen

tru

a de

zvol

ta a

bilit

ăţile

de

disc

uţie

al

e el

evilo

r, în

spe

cial

cu

priv

ire

la s

ubie

cte

delic

ate,

con

trov

ersa

te

Com

pete

nţa

9 Fo

losi

rea

unei

ser

ii de

abo

rdăr

i ale

eva

luăr

ii

(inc

lusi

v au

toev

alua

rea

elev

ilor

şi e

valu

area

co

legi

lor)

pen

tru

a ob

ţine

info

rmaţ

ii şi

a m

arca

pr

ogre

sele

şi r

ealiz

ările

ele

vilo

r în

dom

eniu

l EC

D/E

DO

Tabe

lul 3

: Pr

ezen

tare

gen

eral

ă a

com

pete

nţel

or p

entr

u EC

D/E

DO

19

20

21

4. Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO

Acest grup de competenţe se referă la semnificaţia ECD/EDO şi la pregătirea fundamentelor cunoaşterii profesorilor astfel încât să ştie clar ce urmăresc atunci când le predau elevilor. Corespunde întrebării „Ce putem să facem?” pentru a implementa ECD/EDO în clasă, şcoală şi în comunitate în sens mai larg. Cadrele didactice vor avea nevoie de răspunsuri la întrebări precum:

• Care sunt cunoştinţele şi principiile esenţiale ale ECD/EDO?

• Care sunt principalele concepte?

• Ce abilităţi, valori, atitudini şi dispoziţii urmăresc profesorii să promoveze atunci când planifică lecţiile şi experienţele ECD/EDO?

• Cum pot fi împărţite componentele unui curriculum ECD/EDO în elemente uşor de gestionat pentru a se potrivi mai bine contextului şcolar?

4.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Toate cadrele didactice trebuie să dobândească şi să demonstreze că deţin o cunoaştere solidă şi o bună înţelegere a următoarelor aspecte:

Competenţa 1: Scopurile şi obiectivele ECD/EDO

Înţelegerea contribuţiei distinctive a ECD/EDO cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele orientate spre valori, abilităţile bazate pe acţiune şi competenţele focalizate pe schimbare care le conferă responsabilitate tinerilor, consolidează dreptatea socială şi libertatea democratică.

Competenţa 2: Cadrele şi principiile internaţionale cheie cu privire la ECD/EDO

Cunoaşterea cadrelor dezvoltate de sistemul ONU, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cu privire la principiile şi conceptele cheie ale ECD/EDO, aşa cum au evoluat prin dialog internaţional; transpunerea acestora în politicile naţionale, locale şi şcolare şi în rolurile profesionale ale cadrelor didactice în clasă şi în afara clasei.

Competenţa 3: Conţinutul programelor şcolare sau al programelor de studii în domeniul ECD/EDO

Cunoaşterea celor patru dimensiuni interconectate: politică şi juridică; dimensiunea socială şi culturală; dimensiunea economică; dimensiunea europeană şi globală. Profesorii trebuie să fie capabili să dezvolte cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile elevilor legate de cetăţenie pentru o participare activă şi să interconecteze aceste diferite aspecte ale învăţării.

Competenţa 4: Diferitele contexte posibile ale implementării ECD/EDO

Înţelegerea ECD/EDO ca disciplină şcolară specifică; ca parte a unei abordări transcurriculare; ca o componentă fundamentală a culturii şcolare în ansamblu; locul central al implicării şi legăturii cu comunitatea.

Tabelul 4: Grupul A: cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO

Contextul teoretic Scopul de a atinge niveluri superioare ale cunoştinţelor civice şi ale angajamentului civic a constituit recent, la nivel global, punctul de interes al cercetătorilor în domeniul educaţiei. Asociaţia Internaţională de Evaluare a Randamentului Şcolar (IEA), de exemplu, a ajuns la concluzia că „Elevii

21

22

din cele mai multe ţări deţin o înţelegere a valorilor şi instituţiilor fundamentale democratice – dar profunzimea înţelegerii este…deseori superficială.”19

Ian Davies a susţinut o perspectivă holistică asupra cunoştinţelor specifice ECD/EDO, nu numai sub formă de corp de informaţii cunoscute, ci şi ca înţelegere detaliată a cadrelor conceptuale, a structurilor de conexiuni şi abilităţilor necesare pentru desluşirea semnificaţiei20. Acesta a explorat natura cunoaşterii şi înţelegerii ECD/EDO în contextul educaţiei cadrelor didactice prin prisma ideilor unor teoreticieni precum Shulman21 şi McNamara22. Autorii au subliniat importanţa reprezentării disciplinei într-un fel care să-i permită să fie înţeleasă de ceilalţi, în special copii şi tineri, de exemplu, prin analogii, ilustraţii, exemple şi explicaţii. Cheia constă în ceea ce ar putea fi denumit cunoştinţe aplicate.

Ceea ce contează este cunoaşterea şi înţelegerea conţinutului, conceptelor şi valorilor cheie şi a principiilor organizatoare ale ECD/EDO. Profesorii care cunosc foarte bine o disciplină tind să fie mai interesanţi, eficienţi şi aventuroşi în felul în care predau; tind să structureze mai bine lecţiile individuale şi etapele învăţării; sunt capabili să creeze şi să selecteze metode şi activităţi de predare-învăţare care dezvoltă în mod corespunzător înţelegerea şi abilităţile elevilor. Dacă profesorii au doar cunoştinţe limitate despre conceptele şi principiile ECD/EDO, este posibil să nu dorească să îi implice pe elevi în aspecte mai complexe ale cetăţeniei democratice şi să predea într-o manieră didactică, împiedicând participarea şi întrebările din partea elevilor şi nevalorificând astfel experienţa tinerilor.

Scopurile şi obiectivele ECD/EDO pot fi radicale. S-a vorbit despre „schimbarea culturii politice”23. Tinerii trebuie să înţeleagă ce este cetăţenia democratică, să deţină un nivel rezonabil de cunoştinţe pentru a înţelege procesele politice şi să fie totodată capabili să ia decizii motivate privind diferite dimensiuni ale cetăţeniei. Prin urmare, cadrele didactice trebuie să promoveze o serie de „cunoştinţe”24 privind cetăţenia atunci când lucrează cu tinerii. Distingem 4 tipuri de „cunoştinţe” de actualitate: politice şi juridice, sociale şi culturale, economice, europene şi globale:

• cunoştinţele politice şi juridice se referă la drepturile şi îndatoririle politice referitoare la sistemul politic şi la domnia legii. Înţelegerea domeniului politic/juridic implică cunoaşterea şi înţelegerea cadrelor internaţionale pentru ECD/EDO, bazate pe ideea istorică a valorii egale şi a demnităţii tuturor fiinţelor umane, indiferent de sex, rasă, culoare, etnie, naţionalitate, religie sau mediu socio-economic25. Profesorii trebuie să înveţe despre drepturile omului şi mecanismele de protecţie asociate şi să dobândească totodată abilităţi de a le aplica zilnic. Elevii trebuie să poată să fie capabili să reflecteze la valori, să dezvolte atitudini şi să acţioneze pentru a apăra şi promova drepturile omului. Poate părea ceva „greoi” şi neinteresant pentru profesori, însă cunoştinţele care trebuie să fie „aplicate” la clasă pot să nu fie atât de substanţiale; este ceva obişnuit, de exemplu, pentru elevi destul de mici să lucreze la clasă pe teme precum dorinţe şi nevoi sau drepturi şi responsabilităţi;

• cunoştinţele sociale şi culturale se referă la relaţiile dintre indivizi într-o societate; la elemente precum valorile pe care le împărtăşesc, perspectivele lor asupra lumii şi felul în care stabilesc bazele convieţuirii împreună. Profesorii trebuie să cunoască unele concepte cheie: diversitate socială, natura dinamică a culturii şi identităţii etc. Trebuie să reflecteze la valorile sociale şi să dezvolte competenţe interculturale, atitudini sociale şi abilităţi care promovează incluziunea socială, anti-discriminarea şi anti-rasismul;

19 In Torney-Purta, J. et al., Citizenship education in twenty-eight countries: civic knowledge and engagement at age fourteen, IEA Secretariat, Amsterdam, 2001. 20 Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, 2003, Citized website: www.citized.info. 21 Schulman, L., “Those who understand : knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986. 22 McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teacher educators”, Journal of Education for Teaching, 17 (2), pp. 113-128, 1991. 23 In Crick, B., Education for citizenship and the teaching of democracy in schools, the Crick report, QCA, 1998. 24 În Reece, P. & Blackall, D. Making News: literacy for citizenship (Realizarea ştirilor: cunoştinţe pentru cetăţenie) – http://makingnewstoday.uow.edu.au/ (March 2008). Citat în Habermas, 1984, 1987 şi Luke et al., 1997. 25Printre textele fundamentale se numără: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) şi mai târziu Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului (1989); Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prezintă drepturile şi libertăţile omului universale, inalienabile şi indivizibile, care sunt obligatorii prin lege în toate statele membre şi Convenţia europeană a drepturilor omului (1950).

22

23

• cunoştinţele economice se referă la relaţia dintre indivizi/grupuri şi situaţia economică dintr-o societate (piaţa muncii şi de consum, protecţia socială, salariul minim, puterea de cumpărare etc…). Profesorii trebuie să ştie şi să înţeleagă cum funcţionează economiile, inclusiv rolul agenţilor economici, corporaţiilor şi serviciilor financiare; drepturile şi responsabilităţile consumatorilor; relaţiile dintre angajatori şi angajaţi; efectele consumului etic. Aceştia trebuie să îi implice pe elevi în legătură cu noţiuni de drepturile omului, precum dreptul la muncă şi la un nivel minim de subzistenţă;

• cunoştinţele europene şi globale sau „cetăţenia globală” pot fi văzute distinct. Acestea se referă la recunoaşterea şi promovarea interdependenţei globale, la probleme de dezvoltare durabilă şi la grija faţă de generaţiile viitoare. Cadrele didactice trebuie să fie conştiente de unitatea şi diversitatea societăţilor europene, să înţeleagă lumea ca pe o comunitate globală şi să recunoască implicaţiile politice, economice, sociale şi asupra mediului ale acestui fapt. Profesorii trebuie să fie capabili să îi ajute pe elevi să înţeleagă noţiunea de interdependenţă, apelând la contexte familiare tinerilor şi copiilor.

În cele mai multe dintre statele membre ale Consiliului Europei, ECD/EDO este văzută ca principiu organizator care susţine obiectivele curriculumului pentru învăţământul primar şi secundar. ECD/EDO reprezintă o referinţă ca scop educaţional general, care se poate regăsi în diferite moduri la nivelul întregului curriculum şi structurilor şcolare mai mari. Totuşi, modul în care ECD/EDO este inclusă în curriculum poate să difere foarte mult de la un sistem de educaţie la altul – în funcţie de tradiţiile şi conceptele educaţiei civice, etapei de educaţie etc. Recomandarea Consiliului Europei (2002) 12 a Comitetului de Miniştri privind educaţia pentru cetăţenie democratică exprimă clar faptul că toate nivelurile şi rutele sistemului de educaţie trebuie să se implice în implementarea ECD/EDO în curriculum, ca disciplină şcolară specifică, disciplină integrată în alte discipline sau ca temă transcurriculară. Recomandările accentuează necesitatea unor abordări pluridisciplinare pentru a facilita achiziţia de cunoştinţe, atitudini şi abilităţi necesare ca oamenii să trăiască împreună într-o societate pluralistă şi democratică.

În funcţie de vârsta elevilor, etapa de educaţie şi organizarea curriculumului din fiecare ţară, educaţia civică poate fi oferită

• ca disciplină separată de sine stătătoare, care poate fi obligatorie sau opţională;

• sub formă de curriculum integrat într-una sau mai multe discipline (adesea istorie, studii sociale, educaţie morală şi religioasă, etică, filosofie, geografie, limbi moderne);

• sau ca temă sau principiu educaţional transcurricular, astfel încât perspectivele ECD/EDO pot fi prezente implicit sau explicit în toate disciplinele curriculumului şi la toate nivelurile de învăţământ, în cadrul şcolilor şi în afara şcolii.

Pericolul în cazul ultimei abordări este acela că un domeniu care se vrea a fi peste tot în curriculum poate ajunge să nu mai fie nicăieri. Atunci când ceva ţine de responsabilitatea tuturor, poate să devină responsabilitatea nimănui!

Este important să remarcăm aici că aceste diferite abordări curriculare nu se exclud reciproc, ci se pot susţine una pe cealaltă.

23

24

4.2. Competenţa 1

Competenţa 1: Scopurile şi obiectivele ECD/EDO

Înţelegerea contribuţiei distinctive a ECD/EDO cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele orientate spre valori, abilităţile bazate pe acţiune şi competenţele focalizate pe schimbare care le conferă responsabilitate tinerilor, consolidează dreptatea socială şi libertatea democratică.

4.2.1. Descriere şi exemple: „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da dovadă în mod specific, de exemplu, că:

Sunt conştienţi de modul în care este definită sfera cunoaşterii şi înţelegerii ECD/EDO. Cele mai multe cursuri de formare a cadrelor didactice, în cele mai multe ţări şi pentru cele mai multe specializări, le cer acestora să exploreze natura, filosofia şi scopurile educaţiei, iar pentru cei din învăţământul secundar, disciplinele specializate. Acest exerciţiu este deosebit de important în contextul ECD/EDO unde, pe termen mediu, puţini profesori vor fi experimentat ei înşişi acest domeniu la şcoală sau în instituţiile de învăţământ superior.

Sunt capabili să transmită emoţia, posibilităţile şi trăsăturile distinctive ale ECD/EDO active şi de calitate.

Aceasta presupune spaţiu în cadrul programelor de formare pentru a lua în considerare, de exemplu:

De ce se acordă o mai mare importanţă ECD/EDO în societatea modernă?

Ce rol pot avea şcolile şi profesorii într-un astfel de context?

Care este natura definiţiilor concurente referitoare la ECD/EDO, care au implicaţii pentru aria de acoperire şi orientarea abordărilor didactice?

Care sunt oportunităţile şi provocările pentru ECD/EDO – prin ce se distinge?

Ce cunoştinţe, limbaj, abilităţi, valori, atitudini şi dispoziţii urmăreşte ECD/EDO să promoveze?

Care sunt conceptele cheie ale ECD/EDO?

Ce spun cercetările legate de ECD/EDO – la nivel naţional, european şi global?

24

25

4.2.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

1: S

copu

rile

şi o

biec

tive

le E

CD/E

DO

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

sunt

eţi

fam

ilia

riza

ţi c

u EC

D/E

DO

, cu

impo

rtan

ţa s

a, c

u sc

opur

ile

sale

. N

u şt

iţi f

oart

e m

ulte

des

pre

seri

a de

„cu

noşt

inţe

” le

gate

de

cetă

ţeni

e şi

des

pre

felu

l în

car

e şc

olil

e le

pot

dez

volt

a.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Fam

iliar

izaţ

i-vă

cu

esen

ţa E

CD/E

DO

, cu

sco

puri

le ş

i obi

ecti

vele

sal

e.

• Cl

arif

icaţ

i-vă

pen

tru

dvs.

dif

erit

ele

cuno

ştin

ţe s

peci

fice

ECD

/ED

O.

• G

ândi

ţi-v

ă la

dom

eniu

l dvs

. de

spe

cial

izar

e şi

găs

iţi c

onex

iuni

cu

ECD

/ED

O p

entr

u pr

opri

a pr

acti

că p

rofe

sion

ală.

•

Dec

ideţ

i ce

cuno

ştin

ţe p

ot f

i dez

volt

ate

prin

dis

cipl

ina

dvs.

şi p

rin

alte

dis

cipl

ine

apr

opia

te.

• Că

utaţ

i inf

orm

aţii

desp

re b

une

prac

tici

ale

col

egilo

r de

la n

ivel

loca

l, n

aţio

nal ş

i eur

opea

n,

refe

rito

are

la im

plem

enta

rea

ECD

/ED

O la

cla

să.

• G

ândi

ţi-v

ă la

mod

alit

ăţi d

e a

înco

rpor

a cu

noşt

inţe

ECD

/ED

O o

rien

tate

spr

e va

lori

, ab

ilită

ţi

baza

te p

e ac

ţiun

e şi

com

pete

nţe

foca

lizat

e pe

sch

imba

re la

ore

le d

vs.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

V-

aţi

fam

ilia

riza

t cu

fun

dam

ente

le E

CD/E

DO

şi

ştiţ

i teo

reti

c cu

m

poat

e fi

pro

mov

ată

de s

iste

mul

de

educ

aţie

şi

de p

olit

icil

e na

ţion

ale,

dar

înc

ă în

corp

oraţ

i ra

reor

i EC

D/E

DO

în a

ctiv

itat

ea d

vs.

dida

ctic

ă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Căut

aţi î

n cu

rric

ulum

ul d

vs.

subi

ecte

şi t

eme

în c

adru

l căr

ora

aţi p

utea

incl

ude

ECD

/ED

O la

or

ele

dvs.

•

Stab

iliţi

obi

ecti

ve p

e te

rmen

scu

rt ş

i med

iu p

entr

u de

zvol

tare

a lo

culu

i şi s

tatu

tulu

i ECD

/ED

O

în c

urri

culu

mul

şi/

sau

disc

iplin

a dv

s.

• Id

enti

fica

ţi u

nită

ţile

de

învă

ţare

ade

cvat

e pe

ntru

a p

rom

ova

cuno

ştin

ţe o

rien

tate

spr

e va

lori

, a

dezv

olta

abi

lităţ

i baz

ate

pe a

cţiu

ne ş

i a in

clud

e co

mpe

tenţ

e fo

caliz

ate

pe s

chim

bare

. •

Dec

ideţ

i ce

met

ode

de p

reda

re ş

i înv

ăţar

e ve

ţi f

olos

i pen

tru

a pr

omov

a cu

noşt

inţe

le,

abili

tăţi

le ş

i com

pete

nţel

e EC

D/E

DO

. •

Plan

ific

aţi ş

i pre

daţi

cât

eva

lecţ

ii de

ECD

/ED

O!

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Aţi

pre

găti

t le

cţii

de

ECD

/ED

O p

entr

u or

ele

dvs.

şi

dobâ

ndiţ

i m

ai

mul

tă î

ncre

dere

în

ceea

ce

priv

eşte

cun

oşti

nţel

e şi

mot

ivaţ

ia l

egat

e de

ECD

/ED

O.

Totu

şi,

nu a

veţi

sig

uran

ţa s

ă ab

orda

ţi a

spec

te ş

i co

ncep

te c

ompl

exe

şi s

ă ad

opta

ţi m

etod

e di

dact

ice

risc

ante

sau

„m

ai

desc

hise

”. N

u su

nteţ

i si

guri

de

efic

ienţ

a şi

im

pact

ul e

fort

uril

or d

vs.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Fiţi

exp

licit

faţ

ă de

ele

vi în

leg

ătur

ă cu

sco

puri

le ş

i obi

ecti

vele

urm

ărit

e pr

in in

clud

erea

EC

D/E

DO

la o

rele

dvs

. •

Stab

iliţi

ce

„cun

oşti

nţe”

lega

te d

e ce

tăţe

nie

urm

ăriţ

i să

dezv

olta

ţi d

e fi

ecar

e da

tă.

• Pl

anif

icaţ

i fee

dbac

kul r

efer

itor

la e

fici

enţa

efo

rtur

ilor

dvs.

(de

exe

mpl

u, c

lari

fica

ţi în

pr

eala

bil c

rite

rii d

e su

cces

spe

cifi

ce u

nor

sarc

ini)

. •

Anal

izaţ

i şi t

rece

ţi în

rev

istă

ce

au în

văţa

t el

evii

după

fie

care

lecţ

ie,

aduc

ând

mod

ific

ări d

acă

este

caz

ul.

• Ve

rifi

caţi

incl

uder

ea d

ifer

itel

or „

cuno

ştin

ţe”

ECD

/ED

O în

act

ivit

atea

dvs

. di

dact

ică.

Pasu

l 4 (

Apr

ofun

dare

) A

ţi d

obân

dit

cuno

ştin

ţe t

eore

tice

bun

e şi

abi

lită

ţi p

ract

ice

pent

ru a

pr

eda

ECD

/ED

O l

a di

scip

lina

dvs

. În

ţele

geţi

cum

dob

ânde

sc e

levi

i di

feri

te c

unoş

tinţ

e EC

D/E

DO

la

orel

e dv

s. A

veţi

cap

acit

atea

de

a ev

alua

rea

liză

rile

lor

în

mat

erie

de

cetă

ţeni

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Împă

rtăş

iţi-

le e

xper

ienţ

a dv

s. c

oleg

ilor

de l

a al

te d

isci

plin

e.

• G

ăsiţ

i par

tene

ri în

com

unit

ate

care

să

vă a

jute

să

vă d

ezvo

ltaţ

i obi

ecti

vele

şi s

ă vă

pre

găti

ţi

pent

ru im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

ECD

/ED

O c

u el

evii

dvs.

•

Cont

ribu

iţi l

a de

zvol

tare

a EC

D/E

DO

ca

abor

dare

a în

treg

ii şc

oli ş

i ca

part

e a

etos

ului

şco

lar.

25

26

4.3. Competenţa 2

Competenţa 2: Cadrele şi principiile internaţionale cheie cu privire la ECD/EDO

Cunoaşterea cadrelor elaborate de sistemul ONU, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană cu privire la principiile şi conceptele cheie ale ECD/EDO, aşa cum au evoluat prin dialog internaţional; transpunerea acestora în politicile naţionale, locale şi şcolare şi în rolurile profesionale ale cadrelor didactice în clasă şi în afara clasei.

4.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că pot reflecta critic asupra unora dintre următoarele probleme şi întrebări:

Care sunt ideile şi valorile de bază din spatele dialogului internaţional şi european?

Cum funcţionează sistemul internaţional şi european pentru susţinerea şi promovarea ECD/EDO? Care este natura obligaţiilor internaţionale şi europene faţă de principiile drepturilor universale ale omului? Care este diferenţa dintre documentele cu efecte juridice şi cele cu implicaţii morale sau politice?

Care sunt rolurile specifice ale organizaţiilor internaţionale şi europene, ale guvernelor, instituţiilor şi organizaţiilor naţionale şi locale în îndeplinirea angajamentelor internaţionale şi europene?

Care sunt valorile, politicile, principiile şi programele internaţionale şi europene legate de ECD/EDO, inclusiv cele dezvoltate de sistemul Naţiunilor Unite, sistemul Consiliului Europei, Uniunea Europeană şi OSCE?; Cum au fost dezvoltate?; Care sunt asemănările şi diferenţele dintre ele în ceea ce priveşte conceptele cheie şi metodologiile?; Care este legătura dintre diferite concepte?

Cum sunt interconectate politicile şi principiile internaţionale şi europene ale ECD/EDO cu schimbările din domeniul educaţiei la nivel naţional, local şi instituţional, inclusiv cu schimbările privind formarea profesorilor?

Care sunt rolurile factorilor responsabili de adoptarea politicilor la nivel naţional şi local, ale instituţiilor de formare a cadrelor didactice, institutelor de cercetare, instituţiilor de învăţământ, societăţii civile şi indivizilor în promovarea obiectivelor şi valorilor internaţionale comune legate de ECD/EDO? De ce cetăţeanul individual are un rol central în promovarea valorilor şi principiilor internaţionale şi europene?

Cum pot contribui profesorii la promovarea principiilor şi politicilor internaţionale ale ECD/EDO în şcolile şi la clasele lor?

Care sunt avantajele şi obstacolele din calea promovării principiilor şi politicilor internaţionale ale ECD/EDO? Cum pot fi îndeplinite aceste idealuri prin cooperare internaţională şi europeană?

26

27

4.3.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

2: C

adre

le ş

i pri

ncip

iile

inte

rnaţ

iona

le c

heie

cu

priv

ire

la E

CD/E

DO

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

sunt

eţi

fam

ilia

riza

ţi c

u co

ntex

tul

inte

rnaţ

iona

l al

pr

inci

piil

or,

poli

tici

lor

şi p

ract

icil

or E

CD/E

DO

. D

e fa

pt,

toat

e ac

este

a pa

r co

pleş

itoa

re,

abst

ract

e şi

nei

nter

esan

te!

Nu

vă

sunt

cla

re r

olur

ile

spec

ific

e al

e or

gani

zaţi

ilor

int

erna

ţion

ale

şi

euro

pene

. Pr

inci

piil

e O

NU

şi

conv

enţi

ile

euro

pene

par

că

nu a

u ni

cio

legă

tura

cu

prac

tica

zil

nică

de

la c

lasă

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Fam

iliar

izaţ

i-vă

cu

câte

va r

ezum

ate

uşor

de

parc

urs

ale

prin

cipa

lelo

r do

cum

ente

de

polit

ici î

n ac

est

dom

eniu

– D

ecla

raţi

a U

nive

rsal

ă a

drep

turi

lor

omul

ui a

ON

U,

Conv

enţi

a O

NU

cu

priv

ire

la d

rept

urile

co

pilu

lui ş

i Con

venţ

ia e

urop

eană

a d

rept

urilo

r om

ului

. Ex

istă

sup

rapu

neri

sem

nifi

cati

ve.

Iden

tifi

caţi

ce

ea c

e co

nsid

eraţ

i a f

i pri

ncip

alel

e 10

pri

ncip

ii ca

re a

u le

gătu

ră c

u ro

lul d

vs.

de c

adru

did

acti

c.

• In

form

aţi-

vă ş

i înc

erca

ţi d

acă

este

pos

ibil

să u

rmaţ

i un

curs

de

form

are

în d

omen

iu.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Su

nteţ

i co

nşti

enţi

că

poli

tici

le ş

i pr

inci

piil

e in

tern

aţio

nale

le

gate

de

ECD

/ED

O e

xist

ă şi

cun

oaşt

eţi

teor

etic

cum

pot

fi

prom

ovat

e pr

in p

olit

icil

e na

ţion

ale

şi ş

cola

re,

dar

încă

în

corp

oraţ

i ra

reor

i EC

D/E

DO

în

acti

vita

tea

dvs.

did

acti

că.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Afla

ţi c

um f

acto

rii r

espo

nsab

ili d

e po

litic

ile la

niv

el n

aţio

nal ş

i loc

al a

u în

cerc

at s

ă tr

ansp

ună

obie

ctiv

ele

şi v

alor

ile in

tern

aţio

nale

com

une

ale

ECD

/ED

O în

pra

ctic

ă, în

con

text

ul d

vs.

spec

ific

. U

nde

se r

egăs

esc

aces

tea

în c

urri

culu

mul

şi m

anua

lele

dvs

.?

• Id

enti

fica

ţi c

âtev

a ac

tivi

tăţi

pot

rivi

te p

entr

u vâ

rsta

ele

vilo

r dv

s. c

are

pot

fi u

tiliz

ate

pent

ru a

ex

plor

a as

pect

e le

gate

de

drep

turi

şi r

espo

nsab

ilită

ţi.

Cons

iliul

Eur

opei

şi U

NIC

EF a

u el

abor

at m

ai

mul

te r

esur

se e

duca

ţion

ale

pe a

ceas

tă t

emă,

în m

ulte

din

tre

stat

ele

mem

bre

ale

Cons

iliul

ui E

urop

ei.

• Id

enti

fica

ţi f

ilme

şi/s

au f

ragm

ente

de

film

e ca

re p

ot il

ustr

a po

litic

ile ş

i pri

ncip

iile

ECD

/ED

O.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Dob

ândi

ţi m

ai m

ultă

înc

rede

re î

n ce

ea c

e pr

iveş

te

cuno

ştin

ţele

şi

mot

ivaţ

ia l

egat

e de

ECD

/ED

O.

Dim

ensi

unea

gl

obal

ă es

te p

reze

ntă

în m

ai m

are

măs

ură

la o

rele

dvs

. şi

in

clud

eţi d

in c

e în

ce

mai

mul

te a

spec

te i

nter

naţi

onal

e.

Înţe

lege

ţi f

unda

men

tele

dom

eniu

lui

refe

rito

are

la d

rept

uril

e om

ului

. To

tuşi

, pr

acti

ca d

vs.

dida

ctic

ă es

te o

arec

um v

agă

în

ceea

ce

priv

eşte

dim

ensi

unea

eur

opea

nă ş

i es

te c

once

ntra

tă

pe a

ctiv

itat

ea l

a cl

asă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Căut

aţi p

arte

neri

şi a

liaţi

ext

erni

– d

e ex

empl

u, O

NG

-uri

în d

omen

iul d

ezvo

ltăr

ii in

tern

aţio

nale

sau

or

gani

zaţi

i ca

Amne

sty

Inte

rnat

iona

l şi U

NIC

EF,

care

să

vă a

jute

să

îi im

plic

aţi m

ai m

ult

pe e

levi

cu

priv

ire

la p

robl

eme

lega

te d

e dr

eptu

rile

om

ului

. •

Gân

diţi

-vă

la p

oten

ţial

ul r

eţel

elor

şco

lare

– c

ăuta

ţi m

odal

ităţ

i în

aces

t se

ns,

iar

în s

tate

le m

embr

e U

E id

enti

fica

ţi o

port

unit

ăţi d

e fi

nanţ

are

prin

pro

iect

e Co

men

ius.

•

Gân

diţi

-vă

să im

plic

aţi t

oţi e

levi

i de

acee

aşi c

lasă

sau

toa

tă ş

coal

a în

tr-o

zi i

nter

naţi

onal

ă a

Euro

pei

(ace

stea

sun

t să

rbăt

orit

e pe

riod

ic).

Ast

fel t

iner

ii vo

r în

ţele

ge m

ai b

ine

dife

rite

le c

ultu

ri ş

i pro

blem

e eu

rope

ne p

rin

desf

ăşur

area

de

dife

rite

act

ivit

ăţi p

ract

ice

şi a

ntre

nant

e (d

e ex

empl

u, c

lase

dif

erit

e po

t că

uta

info

rmaţ

ii de

spre

dif

erit

e ţă

ri,

se p

ot r

ealiz

a pr

ezen

tări

şi e

xpoz

iţii

în c

adru

l unu

i baz

ar

euro

pean

).

Pasu

l 4 (

Apr

ofun

dare

) Pr

in a

ctiv

itat

ea d

vs.

la c

lasă

şi a

ngaj

amen

tul

mai

gen

eral

faţ

ă de

dim

ensi

unea

int

erna

ţion

ală,

înc

epeţ

i să

îi

ajut

aţi p

e ti

neri

să

dob

ânde

ască

o î

nţel

eger

e pr

ofun

dă a

cet

ăţen

iei.

Cu

noaş

tere

a po

liti

cilo

r in

tern

aţio

nale

ref

erit

oare

la

ECD

/ED

O

au c

ontr

ibui

t la

o d

esch

ider

e au

tent

ică

a şc

olii

dvs

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Căut

aţi s

ă pa

rtic

ipaţ

i la

iniţ

iati

ve in

tern

aţio

nale

car

e le

per

mit

tin

erilo

r să

într

epri

ndă

proi

ecte

co

mun

e di

ncol

o de

gra

niţe

le n

aţio

nale

. •

Găs

iţi p

arte

neri

în c

omun

itat

e ca

re s

ă vă

aju

te s

ă vă

dez

volt

aţi o

biec

tive

le.

• Im

plic

aţi t

ot p

erso

nalu

l did

acti

c di

n şc

oală

şi d

irij

aţi a

cest

e in

iţia

tive

. •

Cont

inua

ţi s

ă în

cerc

aţi s

ă cr

eaţi

o c

oere

nţă

mai

mar

e şi

să

obţi

neţi

pro

gres

e în

cad

rul c

urri

culu

mul

ui

şcol

ar în

cee

a ce

pri

veşt

e di

men

siun

ea e

urop

eană

şi g

loba

lă.

Gân

diţi

-vă

cum

put

eţi a

prof

unda

pr

ogre

siv

tem

ele

de la

an

la a

n.

4.4.

27

28

4.4.4.5. Competenţa 3

Competenţa 3: Conţinutul programelor şcolare sau al programelor de studii în domeniul ECD/EDO

Cunoaşterea celor patru dimensiuni interconectate: politică şi juridică; dimensiunea socială şi culturală; dimensiunea economică; dimensiunea europeană şi globală. Profesorii trebuie să fie capabili să dezvolte cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile elevilor legate de cetăţenie pentru o participare activă şi să interconecteze aceste diferite aspecte ale învăţării.

4.4.1.4.5.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că:

Înţeleg felul în care cunoaşterea şi înţelegerea ECD/EDO are impact asupra activităţii lor didactice. Aceasta poate însemna, de exemplu, să dea dovadă că înţeleg conceptele şi abilităţile asociate cu ECD/EDO şi că ştiu care sunt cele mai întâlnite concepţii greşite şi erori ale elevilor lor.

Profesorii vor arăta de asemenea că pot structura informaţiile, inclusiv prezentarea în linii mari a conţinutului şi obiectivelor, marcând tranziţiile şi rezumând punctele cheie pe măsură ce avansează în lecţie. Aceştia vor putea face o prezentare clară a conţinutului în jurul unui set de idei cheie ale ECD/EDO, folosind un vocabular specific adecvat şi întrebări eficiente care să corespundă direcţiei în care se îndreaptă lecţia.

Recunosc nivelul la care gândesc elevii şi cum vor progresa probabil aceştia în ceea ce priveşte cunoştinţele, abilităţile şi participarea la ECD/EDO. Îi vor sprijini pe elevi să înveţe oferindu-le o idee clară despre punctul de destinaţie, gândindu-se coerent la valorificarea cunoştinţelor anterioare şi la bazele necesare pentru învăţarea şi realizările viitoare în domeniul ECD/EDO. Trebuie să identifice diferitele aspecte ale învăţării, de exemplu:

• cunoştinţe şi concepte cheie: conceptele de democraţie şi cetăţenie; drepturile şi responsabilităţile civile ale cetăţenilor (inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene); drepturile omului, cunoştinţe politice; domnia legii; diversitate şi identităţi sociale şi culturale; dezvoltare durabilă; interdependenţa globală; forţele economice care operează la nivel local, naţional şi global; consum etic; procesele participării, solidarităţii şi coeziunii sociale;

• abilităţi: gândire critică; investigaţie; rezolvare de probleme; lucrul în echipă; planificarea şi luarea deciziilor; utilizarea TIC pentru investigaţii şi comunicare; a vedea lucrurile din perspectiva altora; justificarea raţională a opiniilor şi deciziilor; argumentare şi dezbatere; asertivitate; rezolvarea conflictelor; comunicare orală şi scrisă a ideilor; revizuire şi autoreflecţie;

• atitudini şi dispoziţii: respect faţă de diferenţe şi moştenirea socială şi culturală; înţelegerea interdependenţei drepturilor şi responsabilităţilor cetăţenilor; cooperarea şi parteneriatul; atitudine deschisă; angajament faţă de adevăr; toleranţă; empatie; respect faţă de diversitatea culturală, anti-rasism şi dreptate socială; dispoziţie de a rezolva paşnic neînţelegerile; angajament faţă de voluntariatul în folosul comunităţilor;

• valori: drepturile omului (respect faţă de demnitatea umană, responsabilitatea de a susţine drepturile celorlalţi); respect faţă de valorile şi practicile democratice – inclusiv faţă de domnia legii, pluralism politic, libertăţi democratice şi noţiuni de egalitate; dorinţa de a gândi în mod durabil; angajament faţă de pace/non-violenţă, corectitudine şi echitate; aprecierea implicării şi cetăţeniei active.

Participarea activă: acţiunea fundamentată şi responsabilă la diferite niveluri; votul; reprezentarea, lobby, iniţierea unor campanii şi a unor acţiuni de susţinere.

28

29

4.5.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

3: C

onţi

nutu

l pro

gram

elor

şco

lare

sau

al p

rogr

amel

or d

e st

udii

în d

omen

iul E

CD/E

DO

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Deţ

ineţ

i o

înţe

lege

re l

imit

ată

a EC

D/E

DO

, în

cee

a ce

pri

veşt

e co

nţin

utul

, am

ploa

rea

şi o

biec

tive

le.

Ofe

rta

curr

icul

ară

pent

ru

ECD

/ED

O

este

ne

plan

ific

ată

şi

fr

agm

enta

ră.

Nu

înţe

lege

ţi

legă

turi

le p

osib

ile

ale

ECD

/ED

O c

u al

te d

isci

plin

e.

Nu

v-aţ

i gâ

ndit

pre

a m

ult

la v

alor

ile

dem

ocra

tice

în

edu

caţi

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Găs

iţi o

port

unit

ăţi d

e a

vede

a ce

înse

amnă

ECD

/ED

O d

e ca

litat

e, a

stfe

l în

cât

să f

iţi s

igur

i de

mot

ivaţ

ia d

e a-

i aco

rda

mai

m

ultă

ate

nţie

în

acti

vita

tea

dvs.

did

acti

că.

Prin

cun

oaşt

erea

uno

r bu

ne p

ract

ici,

con

tact

ul c

u fo

rmat

ori

sau

expe

rţi

exte

rni e

ntuz

iaşt

i sau

pri

n vi

zite

la a

lte

şcol

i, v

ă pu

teţi

fac

e o

imag

ine

desp

re „

vizi

unea

” EC

D/E

DO

. •

Iden

tifi

caţi

un

aspe

ct d

espr

e ca

re v

ă lip

sesc

cun

oşti

nţel

e so

lide

de E

CD/E

DO

, da

r pe

ntru

car

e ex

istă

opo

rtun

ităţ

i de

a

elab

ora

câte

va p

lanu

ri n

oi d

e le

cţie

. Vo

rbiţ

i de

spre

ace

ste

plan

uri

cu a

lte

cadr

e di

dact

ice.

Ara

njaţ

i să

ved

eţi

cum

pre

dă

un c

oleg

mai

exp

erim

enta

t o

tem

ă as

emăn

ătoa

re.

Pred

aţi l

ecţi

a şi

ref

lect

aţi a

supr

a su

cces

ului

avu

t.

• La

înc

eput

ul p

lani

fică

rii,

ţin

eţi

min

te c

ă ab

ilită

ţile

şi

proc

esel

e im

plic

ate

în d

ezvo

ltar

ea E

CD/E

DO

şi

cuno

ştin

ţele

sun

t la

fe

l de

impo

rtan

te.

Acor

daţi

pri

orit

ate

la p

lani

fica

rea

lecţ

iilor

în m

od e

xplic

it p

roce

selo

r în

văţă

rii.

Pa

sul 2

(D

ezvo

ltar

e)

Aţi

înc

eput

să

pred

aţi

unel

e el

emen

te E

CD

/ED

O l

a or

ele

dvs.

Ti

ndeţ

i să

vă

ba

zaţi

m

ai

mul

t pe

re

surs

e pu

blic

ate

şi m

anua

le d

ecât

să

elab

oraţ

i pr

opri

ile

mat

eria

le.

Încă

mai

ave

ţi „

lips

uri”

mar

i în

cee

a ce

pri

veşt

e cu

noşt

inţe

le s

peci

fice

– d

e ex

empl

u,

ezit

aţi

să

abor

daţi

pr

oble

me

şi

conc

epte

pol

itic

e. A

ţi b

enef

icia

t de

o o

arec

are

form

are,

dar

vă

afla

ţi î

ntr-

o et

apă

inci

pien

tă î

n ce

ea c

e pr

iveş

te t

rans

pune

rea

teor

iei

în p

ract

ică.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

peţi

să

cole

ctaţ

i m

ater

iale

din

mas

s-m

edia

– d

ecup

aje

din

ziar

e sa

u fr

agm

ente

de

ştir

i ca

re e

xem

plif

ică

prob

lem

e,

într

ebăr

i şi

con

cept

e ch

eie

ale

ECD

/ED

O.

Încr

eder

ea d

vs.

în c

unoş

tinţ

ele

spec

ific

e va

ave

a de

câş

tiga

t, i

ar e

levi

i vo

r ap

reci

a m

ater

iale

le d

e ac

tual

itat

e.

• Tr

eceţ

i în

rev

istă

în

mod

cri

tic

resu

rsel

e pe

car

e le

uti

lizaţ

i. C

e fu

ncţi

onea

ză ş

i/sa

u îi

impl

ică

pe e

levi

? Ex

istă

şi

alte

re

surs

e on

line

de c

alit

ate

pe c

are

să l

e ve

deţi

– p

rodu

se d

e O

NG

-uri

, or

gani

zaţi

i de

car

itat

e, a

soci

aţii

prof

esio

nale

? În

treb

aţi-

vă c

um p

uteţ

i fac

e ac

tivi

tăţi

le d

e în

văţa

re E

CD/E

DO

sem

nifi

cati

ve,

mem

orab

ile ş

i rel

evan

te p

entr

u el

evi.

•

Aleg

eţi

un c

once

pt c

entr

al E

CD/E

DO

– p

recu

m d

emoc

raţi

a, e

galit

atea

, lib

erta

tea

sau

core

ctit

udin

ea ş

i pl

anif

icaţ

i o

lecţ

ie s

au o

ser

ie d

e le

cţii

care

să

le p

erm

ită

elev

ilor

să în

ţele

agă

mai

bin

e ac

este

idei

. Ap

licaţ

i con

cept

ul l

a o

prob

lem

ă ca

re î

i in

tere

seaz

ă pe

ele

vi.

La f

el c

a dv

s. (

!),

aceş

tia

pot

cons

ider

a st

ruct

urile

sau

ins

titu

ţiile

pol

itic

e „p

licti

sito

are”

–

veri

fica

ţi d

acă

gând

esc

astf

el d

espr

e pr

oble

mel

e po

litic

e.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

A

veţi

înc

rede

re î

n di

scip

lina

dvs

. D

in c

e în

ce

mai

pu

ţine

te

me

sunt

„d

e ne

atin

s”.

Cons

ider

aţi

că

rolu

l dv

s. d

e pr

ofes

or e

ste

de a

tra

nsm

ite

elev

ilor

nu

nu

mai

cu

noşt

inţe

şi

ab

ilit

ăţi

lega

te

de

ECD

/ED

O,

ci

şi

valo

ri.

Prog

ram

ul

ECD

/ED

O

se

dezv

oltă

la

nive

lul

şcol

ii,

la d

ifer

ite

disc

ipli

ne.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Gân

diţi

-vă

cu a

tenţ

ie c

um p

uteţ

i îm

bună

tăţi

abi

lităţ

ile E

CD/E

DO

ale

ele

vilo

r pr

in a

ctiv

ităţ

i cu

rric

ular

e pl

anif

icat

e –

de

ex.,

cr

eşte

ţi

calit

atea

, ri

goar

ea

şi

prof

unzi

mea

ab

ilită

ţilo

r de

in

vest

igaţ

ie

ale

elev

ilor;

av

eţi

expl

icit

în

ve

dere

de

zvol

tare

a în

văţă

rii

prin

col

abor

are

sau

în e

chip

ă; s

au a

juta

ţi-i

pe

elev

i să

-şi

just

ific

e op

iniil

e în

mod

uri

din

ce î

n ce

m

ai s

ofis

tica

te ş

i per

suas

ive

. •

Căut

aţi

să u

tiliz

aţi

mai

bin

e TI

C în

pro

mov

area

înv

ăţăr

ii le

gate

de

ECD

/ED

O,

nu n

umai

pen

tru

inve

stig

aţii,

ci

şi p

entr

u co

mun

icar

ea ş

i pre

zent

area

efi

cien

tă a

info

rmaţ

iilor

. •

Gân

diţi

-vă

cum

put

eţi a

plic

a ce

ea c

e şt

iţi d

espr

e ac

tivi

tăţi

le d

e în

văţa

re la

cur

ricu

lum

ul E

CD/E

DO

. Pa

sul 4

(A

prof

unda

re)

Înţe

lege

ţi v

aloa

rea

impl

icăr

ii e

levi

lor

în a

lege

ri

just

ific

ate

lega

te d

e ce

ea c

e în

vaţă

. Se

dis

cută

pe

riod

ic

desp

re

ECD

/ED

O

la

întâ

lnir

ile

dedi

cate

di

scip

line

i şi

cu

toat

ă şc

oala

. Vă

pri

cepe

ţi t

ot m

ai

bine

să

de

zvol

taţi

în

pr

ofun

zim

e co

mpe

tenţ

ele

elev

ilor

cu

priv

ire

la d

ifer

ite

aspe

cte

ECD

/ED

O.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Recu

noaş

teţi

că

o tr

ăsăt

ură

dist

inct

ivă

a EC

D/E

DO

est

e ca

paci

tate

a sa

de

a-i

impl

ica

pe e

levi

în

abor

dare

a un

or

prob

lem

e re

ale

şi î

n su

sţin

erea

unu

i anu

mit

tip

de

„acţ

iune

pen

tru

schi

mba

re”

(A s

e ve

dea

Com

pete

nţa

11).

Înce

rcaţ

i să

fa

ceţi

cee

a ce

put

eţi,

ca

prof

esor

, pe

ntru

a p

rom

ova

impl

icar

ea r

elev

antă

a c

omun

ităţ

ii. C

um a

r pu

tea

part

ener

ii di

n co

mun

itat

e să

îmbu

nătă

ţeas

că e

xper

ienţ

a EC

D/E

DO

a e

levi

lor

din

clas

a du

mne

avoa

stră

? •

Cont

inua

ţi s

ă vă

con

cent

raţi

pe

abili

tăţi

le d

vs.

de a

uti

liza

într

ebăr

ile p

entr

u a

trez

i in

tere

sul

elev

ilor

faţă

de

ECD

/ED

O.

Cere

ţi-l

e co

legi

lor

să o

bser

ve l

ecţi

ile d

vs.

ca f

orm

ă po

tenţ

ială

de

spri

jin

cole

gial

şi d

ezvo

ltar

e pr

ofes

iona

lă c

onti

nuă.

•

Împă

rtăş

iţi e

xper

ienţ

a dv

s. c

u al

te ş

coli

– gâ

ndiţ

i-vă

la r

eţel

ele

şcol

are

– în

ţar

ă sa

u in

tern

aţio

nal.

29

30

4.5.4.6. Competenţa 4 Competenţa 4: Diferitele contexte posibile ale implementării ECD/EDO

Înţelegerea ECD/EDO ca disciplină şcolară specifică; ca parte a unei abordări transcurriculare; ca o componentă fundamentală a culturii şcolare în ansamblu; locul central al implicării şi legăturii cu comunitatea.

4.5.1.4.6.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da, de exemplu, dovadă că:

Înţeleg şi pot oferi exemple din propria experienţă cu privire la ceea ce ar putea fi caracterizat drept cei trei „C” ai ECD/EDO - ECD/EDO în acţiune în cadrul întregii culturi şcolare; ECD/EDO aşa cum este predată la clasă ca parte a curriculumului; şi ECD/EDO în măsura în care acceptă comunitatea şi lucrează în parteneriat cu aceasta – comunitatea din afara sălii de clasă şi din afara şcolii.

Posedă competenţa profesională de a gestiona provocările unor situaţii educaţionale complexe şi de a face alegeri corespunzătoare în ceea ce priveşte utilizarea şi adaptarea diferitelor strategii de predare şi învăţare. Această capacitate profesională are scopul de a asigura pentru tineri ,experienţe la clasă (şi dincolo de sala de clasă), care transpun principiile ECD/EDO în activităţi specifice de învăţare, adaptate vârstei, maturităţii, abilităţii şi nevoilor unor elevi diferiţi.

Aleg, adaptează şi aplică metodologii ECD/EDO corespunzătoare.

Înţeleg – şi sunt capabili să dezvolte - participarea activă şi implicarea în şcoală şi în comunitate înţeleasă în sens mai larg.

Competenţa profesională a acestora trebuie să aibă legătură şi cu:

• cunoaşterea oportunităţilor disponibile de implicare;

• capacitatea de a planifica şi gestiona participarea activă în cadrul comunităţii şcolare, în comunitatea înţeleasă în sens mai larg, precum şi în mediu, la nivel global.

30

31

4.6.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

4: D

ifer

itel

e co

ntex

te p

osib

ile a

le im

plem

entă

rii E

CD/E

DO

Pa

sul

1 (F

ocal

izar

e):

Nu

real

izaţ

i că

exi

stă

dife

rite

con

text

e al

e im

plem

entă

rii

ECD

/ED

O.

În g

ener

al,

vă l

imit

aţi

la l

ucru

ri

lega

te d

e ce

ea c

e pr

edaţ

i la

cla

să.

La a

cest

niv

el,

ştiţ

i că

EC

D/E

DO

exi

stă

şi c

ă an

umit

e as

pect

e al

e sa

le s

e su

prap

un c

u m

ater

ia p

e ca

re a

ţi p

reda

t-o

în t

recu

t.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Vede

ţi „

imag

inea

mai

mar

e”.

Într

ebaţ

i-vă

cum

exp

erim

ente

ază

ECD

/ED

O e

levi

i din

şco

ala

dvs.

Rea

lizaţ

i o

diag

ram

ă di

n ce

rcur

i sup

rapu

se r

efer

itoa

re la

ele

vii d

vs.,

în c

are

nota

ţi m

odul

în c

are

aceş

tia

expe

rim

ente

ază

ECD

/ED

O în

dif

erit

e co

ntex

te.

Într

eaga

cul

tură

şco

lară

poa

te c

upri

nde

votu

l, p

arti

cipa

rea

la

club

uri,

înfr

ăţir

i sau

act

ivit

ăţi r

ecip

roce

de

pred

are.

De

ce e

xper

ienţ

e cu

rric

ular

e au

în p

reze

nt p

arte

? Ca

re

este

legă

tura

din

tre

curr

icul

um ş

i pro

blem

ele

şi p

reoc

upăr

ile c

omun

ităţ

ii?

Pasu

l 2

(Dez

volt

are)

: În

cepe

ţi s

ă re

aliz

aţi

că E

CD/E

DO

poa

te f

i m

ai e

fici

entă

at

unci

cân

d vă

dep

lasa

ţi a

tenţ

ia a

supr

a un

or p

robl

eme

şi

even

imen

te d

in a

fara

săl

ii d

e cl

asă.

Put

eţi

vede

a be

nefi

ciil

e în

corp

orăr

ii u

nei

dim

ensi

uni

com

unit

are

în

acti

vita

tea

dvs.

did

acti

că.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Iden

tifi

caţi

tre

i mod

alit

ăţi d

in p

ract

ica

dvs.

did

acti

că p

rin

care

put

eţi f

ace

legă

tura

cu

conţ

inut

ul d

isci

plin

ei

ECD

/ED

O.

Acum

tre

ceţi

în r

evis

tă li

sta

de p

osib

ile „

acţi

uni p

entr

u sc

him

bare

” de

la p

agin

a 66

. Ce

alia

ţi u

tili

din

com

unit

ate

aţi p

utea

ave

a pe

ntru

pro

blem

a/cu

noşt

inţe

le E

CD/E

DO

pe

care

le-a

ţi a

les?

Pasu

l 3

(Fix

are)

: În

tre

cut,

nu

v-aţ

i gân

dit

seri

os c

ă vă

pri

vesc

pre

a m

ult

poli

tici

le ş

coli

i sa

u et

osul

şco

lar

lega

te d

e EC

D/E

DO

. A

ceas

ta e

ste

cons

ider

ată

o re

spon

sabi

lita

te a

pr

ofes

oril

or c

u ve

chim

e şi

a c

ondu

ceri

i şc

olii

. D

ar

deve

niţi

tot

mai

con

ştie

nţi

de s

truc

turi

le ş

cola

re î

n sc

him

bare

, ca

re a

cord

ă m

ai m

ultă

ate

nţie

opi

niil

or

elev

ilor

des

pre

lucr

uril

e ca

re î

i af

ecte

ază.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Fam

iliar

izaţ

i-vă

cu

stru

ctur

ile e

xist

ente

în ş

coal

ă ca

re le

per

mit

ele

vilo

r să

îşi e

xpri

me

opin

iile

cu p

rivi

re la

pr

oble

me

care

îi a

fect

ează

. În

ce

măs

ură

punc

tele

de

vede

re ş

i id

eile

ele

vilo

r di

n cl

asa

dvs.

au

şans

a de

a f

i tr

ansm

ise

la u

n ni

vel r

epre

zent

ativ

sup

erio

r? În

treb

aţi-

vă d

acă

pute

ţi s

ă fa

ceţi

cev

a pe

rson

al p

entr

u a

spri

jini

o c

ultu

ră m

ai d

emoc

rati

că în

cad

rul ş

colii

dvs

.

• Că

utaţ

i mer

eu s

ă ve

deţi

dac

ă se

pot

cre

a le

gătu

ri m

ai p

uter

nice

şi m

ai c

oere

nte

într

e ev

enim

ente

le d

e la

ni

velu

l şco

lii ş

i exp

erie

nţa

curr

icul

ară

a el

evilo

r.

Pasu

l 4

(Apr

ofun

dare

):

Dez

volt

aţi

o vi

ziun

e a

ECD

/ED

O r

eali

zând

con

exiu

ni î

ntre

po

liti

cile

şi p

ract

icil

e şc

olii

, op

ortu

nită

ţile

cur

ricu

lare

şi

din

sala

de

clas

ă şi

par

tene

riat

ele

cu c

omun

itat

ea.

Sunt

eţi i

mpl

icaţ

i per

sona

l în

tr-u

n fe

l sa

u al

tul

în t

oate

ce

le t

rei

dim

ensi

uni

ECD

/ED

O:

ECD

/ED

O î

n ac

ţiun

e în

ca

drul

înt

regi

i cu

ltur

i şc

olar

e; E

CD/E

DO

aşa

cum

est

e pr

edat

ă la

cla

să c

a pa

rte

a cu

rric

ulum

ului

; şi

ECD

/ED

O î

n m

ăsur

a în

car

e ac

cept

ă co

mun

itat

ea –

şi l

ucre

ază

în

part

ener

iat

cu a

ceas

ta –

com

unit

atea

din

afa

ra s

ălii

de

clas

ă şi

din

afa

ra ş

coli

i.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Reco

man

daţi

ca

în ş

coal

ă să

exi

ste

sist

eme

care

încu

raje

ază

peri

odic

fee

dbac

kul d

e la

fac

tori

che

ie

inte

resa

ţi –

ele

vi,

prof

esor

i şi p

ărin

ţi,

cu p

rivi

re la

asp

ecte

ale

pre

dări

i şi î

nvăţ

ării

ECD

/ED

O.

• G

ândi

ţi-v

ă cu

m a

ţi p

utea

fol

soi T

IC p

entr

u a

îmbu

nătă

ţi a

bilit

ăţile

ele

vilo

r, îm

părt

ăşir

ea b

unel

or p

ract

ici ş

i co

mun

icar

ea c

u pa

rten

erii

exte

rni.

•

Vede

ţi d

acă

pute

ţi e

xtin

de n

oţiu

nea

de „

com

unit

ate”

uti

lizat

ă în

şco

ală

pent

ru a

acc

epta

com

unit

ăţile

eu

rope

ană

şi g

loba

lă,

cu c

are

aţi p

utea

col

abor

a.

31

32

33

5. Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală

Acest grup de competenţe se referă la implementarea abordărilor ECD/EDO la clasă şi în şcoală. Răspunde la întrebarea „Cum putem implementa ECD/EDO în şcoala noastră?”. Cadrele didactice vor încerca să găsească răspunsuri la întrebări precum:

• Cum îmi voi planifica activităţile pentru ca elevii să aibă un rol activ în învăţare?

• Cu ce profesori pot colabora pentru a introduce ECD/EDO la diferite discipline?

• Ce valori vor orienta climatul în clasă şi cum lucrăm împreună ca o comunitate care învaţă?

• Cum pot să fiu sigur şi încrezător atunci când predau subiecte controversate?

• Ce practici bune de evaluare a elevilor pot folosi în activitatea mea?

5.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Toate cadrele didactice trebuie să dobândească şi să demonstreze că deţin o cunoaştere solidă şi o bună înţelegere a următoarelor lucruri:

Competenţa 5: Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare

Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare în vederea încorporării cunoştinţelor, abilităţilor, dispoziţiilor, atitudinilor şi valorilor specifice ECD/EDO, în cadrul cărora învăţarea activă şi implicarea elevilor au un rol esenţial.

Competenţa 6: Încorporarea principiilor şi practicilor ECD/EDO în disciplinele specializate

Încorporarea principiilor şi practicilor ECD/EDO în disciplinele specializate (ECD/EDO transcurricular) pentru a îmbunătăţi cunoştinţele, abilităţile şi participarea şi a contribui la abilitarea tinerilor cetăţeni într-o democraţie pluralistă.

Competenţa 7: Stabilirea unor reguli de bază pentru un etos şcolar pozitiv

Stabilirea unor reguli de bază pentru un climat susţinut de încredere, deschidere şi respect reciproc. Managementul clasei şi al comportamentelor recunoaşte principiile ECD/EDO pentru a asigura o învăţare semnificativă şi eficientă.

Competenţa 8: Dezvoltarea unei serii de strategii pentru a facilita abilităţile de dezbatere ale elevilor

O serie de strategii didactice şi metodologii – inclusiv discuţii cu toată clasa, pornind de la întrebări – pentru a dezvolta abilităţile de dezbatere ale elevilor, în special cu privire la subiecte delicate, controversate.

Competenţa 9: Utilizarea unei serii de abordări ale evaluării

Utilizarea autoevaluării elevilor şi a evaluării realizate de colegi, pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul ECD/EDO.

Tabelul 5: Grupul B: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO în clasă şi în şcoală

Contextul teoretic

Notă: Competenţele din acest grup, în special competenţele 5 şi 6, sunt strâns legate de competenţa 4, deoarece activităţile de planificare şi definirea abordărilor transcurriculare necesită o bună cunoaştere a contextului implementării ECD/EDO şi se pot realiza doar printr-un efort de colaborare în cadrul unor

33

34

echipe de cadre didactice. Vom descrie, în continuare, în detaliu ce presupune fiecare dintre cele 5 competenţe.

Dezvoltarea competenţei de planificare necesită timp, sprijin, reflecţie şi colaborare. Astfel, aceasta are legătură cu competenţa 4 referitoare la contextul implementării ECD/EDO: implică înţelegerea de către profesor a modelului de realizare - disciplinar, interdisciplinar, la nivelul întregii şcoli sau o abordare cu perspective multiple.

Planificarea activităţilor de învăţare pentru cetăţenia democratică şi activă este o competenţă cheie deoarece implică:

• formularea şi comunicarea unor obiective clare ale învăţării;

• stabilirea punctului central de interes al activităţilor de învăţare, selectarea subiectelor şi a timpului alocat lecţiilor;

• stabilirea relevanţei subiectului pentru elev şi selectarea unor activităţi variate, adecvate, accesibile şi totuşi provocatoare;

• identificarea resurselor care vor sprijini cel mai bine participarea activă;

• feedbackul efectiv al elevilor cu privire la procesele de predare şi învăţare.

Această competenţă presupune conceperea unor activităţi de învăţare adaptate stilurilor diferite de învăţare ale elevilor, în care elevii să construiască semnificaţia şi care să valorifice activ experienţele lor şi structurile cognitive anterioare legate de subiectele şi problemele ECD/EDO26. Indiferent de disciplina predată, profesorul va orienta participarea elevului în procesul de planificare a învăţării, prin includerea elevilor în discutarea şi în acest fel, în adoptarea unei poziţii informate şi deschise cu privire la curriculum, la metodele preferate de predare, la alegerea resurselor de învăţare şi a unor mijloace adecvate de evaluare.

Încorporarea ECD/EDO într-o abordare transcurriculară urmăreşte dobândirea cunoştinţelor ECD/EDO prin predarea diferitelor discipline. Este un lucru important şi necesită atenţia tuturor cadrelor didactice. Multe concepte şi conţinuturi ECD/EDO, (de ex., dispute în societatea civilă, un mediu durabil etc.) se pot regăsi în anumite forme în curriculumul diferitelor discipline. Profesorii trebuie să realizeze un audit al curriculumului şi să colaboreze pentru a identifica bazele comune. Aceasta presupune evitarea fragmentării şi crearea unei experienţe coerente de învăţare pentru elevi. Integrarea între discipline este legată şi de urmărirea în comun a unor abilităţi. De exemplu, dacă scopul este de a dezvolta abilităţile de autoexprimare ale elevilor ca trăsătură importantă a ECD/EDO, atunci toţi profesorii trebuie să contribuie în acest sens. Ce discipline pot şi trebuie să fie implicate depinde de fiecare şcoală în parte şi de cadrele didactice.

În practică, poate fi mai bine dacă ECD/EDO se limitează la un număr uşor de gestionat de „discipline purtătoare”. O disciplină „purtătoare” are o anumită afinitate naturală sau se suprapune din punct de vedere al conţinutului curricular cu ECD/EDO. Cele mai evidente candidate la acest statut sunt ştiinţele umaniste şi sociale, fără a le exclude pe altele – precum matematică, ştiinţele naturii, arte şi design. De exemplu: felul în care ne implicăm în activităile sportive şi atitudinile pe care ni le formăm cu privire la „sportivitate” pot fi „purtătoare” ale ECD/EDO.

Managementul clasei şi elaborarea unor reguli de bază pentru un mediu pozitiv în clasă sunt esenţiale pentru ECD/EDO. Instituţiile şi societăţile democratice au nevoie de mai mult de la membrii lor decât supunerea necritică în faţa regulilor şi legilor. Au nevoie de cetăţeni capabili să se gândească critic şi moral la practici şi la instituţii şi să fie capabili să se comporte corect, să interpreteze regulile şi legea în contextul vieţii lor. Bill Rogers accentuează faptul că politicile şi metodele referitoare la comportamente, atât la nivelul şcolii, cât şi al clasei, trebuie să se refere explicit la conceptele cheie legate de drepturi, responsabilităţi şi corectitudine:

„Abordaţi toate disciplinele din perspectiva drepturilor, regulilor şi responsabilităţilor comune. Aceasta înseamnă că punctul central de interes al disciplinelor nu este reprezentată de simpla putere relativă şi de autoritatea profesorului (mai degrabă câştigate decât impuse), ci de

26 Duerr, K., Spajic-Vrkasˇ, V. and Ferreira Martins, I., Strategies for learning democratic citizenship, Council of Europe, 2000.

34

35

drepturile comune ale tuturor membrilor unei clase. […] O trăsătură importantă a disciplinei pozitive este aceea că profesorii încearcă să orienteze responsabilitatea elevilor pentru propriul comportament… utilizând un limbaj care pune accentul pe alegerea elevului, nu pe ameninţarea profesorului.”27

Competenţa „predarea unor subiecte controversate” trebuie să fie un punct de interes pentru profesorii care au nevoie de suficientă încredere ca să nu evite astfel de subiecte. ECD/EDO le cere tinerilor să comunice opinii şi idei cu privire la probleme din viaţa reală care îi afectează pe ei şi comunitatea în care trăiesc (ca infracţionalitatea, nedreptatea, drepturile copilului, mediul etc.). Astfel de probleme pot fi controversate sau delicate, ori ambele. Profesorii care predau ECD/EDO trebuie deci să înveţe cum pot să îi încurajeze pe tineri să exprime în mod asertiv ceea ce cred şi să respecte în acelaşi timp puncte de vedere diferite. Trebuie să fie conştienţi şi când ei – ca profesori – sunt îndreptăţiţi să-şi exprime propriile opinii cu privire la un subiect controversat.

Atunci când trebuie să se ocupe de probleme controversate, într-un mod structurat şi delicat, poate fi util pentru profesori să aibă în vedere următoarea listă de întrebări de verificare:

• Care sunt principalele trăsături şi ramificaţii ale acestei probleme?

• Cât de convinşi suntem de exactitatea informaţiilor?

• Ce grupuri sunt implicate în această problemă?

• Care sunt interesele şi valorile acestor grupuri?

• Cum, unde şi cine se poate ocupa de aceste probleme?

• Ce alte opţiuni mai există?

• Cum pot/trebuie să fie convinşi oamenii să acţioneze sau să-şi schimbe punctele de vedere?

• Cum putem influenţa rezultatul – cum ne afectează?

Evaluarea elevilor implică punerea în practică a unor abordări ale evaluării pentru învăţarea în domeniul contextelor ECD/EDO. În prezent există multe dezbateri cu privire la evaluare. În ultimii ani, comunitatea educaţională a cântărit beneficiile evaluării sumative faţă de cele ale evaluării formative28. Abordările participative, ca autoevaluarea şi evaluarea colegilor, sunt adecvate pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul cunoştinţelor, abilităţilor specifice ECD/EDO şi participării active. Nu există o singură „reţetă” care să arate cum se construieşte şi se implementează evaluarea. Cu toate acestea, orice combinaţie de abordări s-ar adopta, trebuie să fie prevăzute în toate cazurile mijloace eficiente de coordonare şi evaluare a progreselor elevilor. Elevii vor beneficia de un feedback bine gândit.

Pot exista preocupări justificate în multe ţări europene legate de faptul că o abordare prea rigidă a evaluării ECD/EDO riscă să anihileze spiritul unor proiecte active, antrenante ale tinerilor. Riscul creşte dacă se adoptă abordări „sumative” şi strategii de „evaluare a învăţării”. Pe de altă parte, „evaluarea pentru învăţare” are potenţialul de a fi în prim plan în domeniul ECD/EDO, deşi această abordare a fost deocamdată adoptată doar parţial de statele şi şcolile din Europa. Un studiu din 2003 a definit astfel „evaluarea pentru învăţare”: „Procesul de a căuta şi interpreta dovezi care să fie utilizate de elevi şi de către profesorii lor pentru a stabili unde se află elevii în învăţare, unde trebuie să ajungă şi cum pot face acest lucru cel mai bine”29. Abordarea pune accentul pe împărtăşirea obiectivelor şi criteriilor de succes cu tinerii şi subliniază valoarea implicării elevilor în procesele de autoevaluare şi de evaluare a colegilor.

27 Rogers, B., The language of discipline: a practical approach to effective classroom management, Northcote House Publishers, Plymouth, 1994, pp. 14-15. 28 Black, P. et al., Assessment for learning: putting it into practice, Open University Press, New York, 2003. 29 Ibid.

35

36

5.2. Competenţa 5

Competenţa 5: Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare

Planificarea abordărilor, metodelor şi oportunităţilor de învăţare în vederea încorporării cunoştinţelor, abilităţilor, dispoziţiilor, atitudinilor şi valorilor specifice ECD/EDO, în cadrul cărora învăţarea activă şi implicarea elevilor au un rol esenţial.

5.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot demonstra, de exemplu, că:

Pot alege şi planifica activităţi de învăţare adecvate pentru diferite contexte ale ECD/EDO: de exemplu, în contextul unei discipline specifice sau într-un context transcurricular, pot să aleagă subiecte specifice care scot în mod explicit în evidenţă cunoştinţele şi procesele ECD/EDO. De exemplu: obiectivele mileniului ale Naţiunilor Unite pot constitui subiecte pentru o abordare la nivelul şcolii sau pentru o zi specială de activităţi în afara orarului şcolar; puterea nucleară s-ar putea preda la fizică cu componente ECD/EDO.

Ştiu să planifice secvenţele lecţiilor pentru a asigura progresele în învăţare, pe termen mediu şi lung, într-o manieră corespunzătoare curriculumului şi obiectivelor transversale de la alte discipline, înţeleg perspectivele disciplinare şi planifică activităţile în mod structurat şi coerent.

Cunosc stilurile de învăţare şi sunt conştienţi de importanţa predării în moduri care răspund unor stiluri de învăţare diferite: de exemplu, abordări senzoriale multiple pentru a răspunde celor care, într-o clasă, învaţă vizual, chinestezic, fonetic şi verbal; învăţare prin cooperare/prin competiţie; comunicare centrată pe o temă/ comunicare centrată pe asociere de teme; învăţare pas cu pas/ învăţare independentă; abordări bazate pe reflecţie/abordări spontane; detaşare emoţională faţă de domeniul abordat/sensibilitate faţă de domeniu, tolerarea ambiguităţii etc.

Cunosc care sunt cunoştinţele anterioare ale elevilor şi modurile lor de a gândi şi de a simţi şi ştiu cum să planifice strategii şi să pună întrebări referitoare la cunoştinţele anterioare ale elevilor. Pot încadra obiectivele urmărite şi oferi structuri clare pentru lecţii astfel încât să se asigure că elevii înţeleg ce se aşteaptă de la ei şi că pot lucra activ şi prin cooperare.

Acordă atenţie ordonării unei serii de elemente precum: introducere; întrebări cheie; oportunităţi pentru activităţi cu clasa, în grupuri, în perechi şi individual; elemente de tranziţie; resurse necesare; tipuri variate de activităţi (de exemplu, verbale, vizuale, orientate spre mişcare, rezolvarea de probleme; investigaţii, strategii de cooperare, utilizarea TIC şi a altor resurse, recapitularea plenară a lucrurilor învăţate şi oportunităţi de punere în practică).

Înţeleg problemele actuale care îi privesc pe tineri în cadrul comunităţilor lor. Sunt apoi capabili, de exemplu, să-i ajute pe tineri să dezvolte proiecte proprii legate de mediu pentru comunitatea lor, precum curăţirea unui parc local sau organizarea unei campanii privind siguranţa rutieră etc. Profesorul planifică lucrurile pe care le pot învăţa elevii din aceste proiecte şi îi ajută pe tineri să le organizeze.

Ştiu cum să planifice activităţi, cum ar fi jurnalele de reflecţii ale elevilor, astfel încât elevii să fie conştienţi de experienţele lor personale şi de emoţiile lor cu privire la aspectele cetăţeniei din viaţa lor.

Sunt conştienţi că activităţile de planificare pentru ECD/EDO reprezintă un bun punct de pornire, dar că planificarea trebuie să fie şi flexibilă. Reflecţiile profesorilor cu privire la activitatea lor didactică sunt esenţiale pentru a adapta strategiile şi activităţile, pentru a răspunde diverselor stiluri de învăţare şi nevoi ale elevilor şi pentru a valorifica experienţele anterioare ale acestora în domeniul ECD/EDO.

36

37

5.2.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

5: P

lani

fica

rea

abor

dări

lor,

met

odel

or ş

i opo

rtun

ităţ

ilor

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Sim

ţiţi

că

aveţ

i ne

voie

de

mai

mul

te i

nfor

maţ

ii ş

i de

spr

ijin

pe

ntru

a p

lani

fica

act

ivit

ăţil

e de

înv

ăţar

e, d

e un

pla

n de

tali

at

refe

rito

r la

pri

ncip

alel

e co

ncep

te l

egat

e de

tem

ele,

abi

lită

ţile

, at

itud

inil

e, d

ispo

ziţi

ile

şi v

alor

ile

ECD

/ED

O c

are

pot

fi i

nclu

se

în

lecţ

ii.

Ave

ţi

nevo

ie d

e ti

mp

pent

ru

plan

ific

are.

Vă

su

nt

nece

sare

inf

orm

aţii

des

pre

stra

tegi

i m

ai e

fici

ente

pen

tru

a pr

omov

a pa

rtic

ipar

ea î

n so

ciet

atea

civ

ilă

sau

în c

omun

itat

e.

Sunt

eţi

nesi

guri

şi

aveţ

i ne

voie

de

mot

ivaţ

ii p

edag

ogic

e pe

ntru

a

vă s

chim

ba p

ract

ica.

Vă

într

ebaţ

i cu

m v

or r

eacţ

iona

ele

vii

la

noil

e ac

tivi

tăţi

de

învă

ţare

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Găs

iţi o

cazi

i de

a di

scut

a cu

pro

feso

ri m

ai e

xper

imen

taţi

. •

Treb

uie

să v

edeţ

i exe

mpl

e bu

ne d

e ac

tivi

tăţi

la o

rele

pro

feso

rilo

r m

ai e

xper

imen

taţi

sau

cu

toat

ă şc

oala

şi s

ă în

cerc

aţi s

ă ap

reci

aţi p

lani

fica

rea

(sco

puri

, su

biec

te,

abor

dări

, st

rate

gii d

e în

văţa

re).

•

Refl

ecta

ţi la

aşt

eptă

rile

dvs

. le

gate

de

succ

esul

pla

nifi

cări

i pe

ntru

ele

vi.

Cum

v-a

afe

ctat

per

sona

l ac

east

ă no

uă a

ctiv

itat

e de

pla

nifi

care

pen

tru

ECD

/ED

O?

• As

cult

aţi c

e sp

un ş

i alţ

i pro

feso

ri în

cepă

tori

şi e

xpri

maţ

i-vă

aşt

eptă

rile

şi p

reoc

upăr

ile.

• Al

egeţ

i un

aspe

ct a

l pla

nifi

cări

i pen

tru

care

sim

ţiţi

că

aveţ

i nev

oie

de o

exp

erti

ză m

ai b

ună.

De

exem

plu,

abi

litat

ea d

vs.

de a

ana

liza

prob

lem

e so

cial

e şi

pol

itic

e re

cent

e ca

re p

ar r

elev

ante

pen

tru

a fi

pla

nifi

cate

şi i

ntro

duse

la o

re.

Cere

ţi-i

unu

i col

eg s

ă vă

exp

lice

cum

ale

ge s

ubie

ctel

e şi

cum

ia

deci

zii r

efer

itoa

re la

pla

nifi

care

în f

uncţ

ie d

e ni

velu

l şi d

e vâ

rsta

ele

vilo

r.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

A

ţi î

ncep

ut s

ă pr

edaţ

i un

ele

elem

ente

ECD

/ED

O l

a or

ele

dsv.

Vă

pre

ocup

ă ca

lita

tea

rezu

ltat

elor

înv

ăţăr

ii p

entr

u ac

tivi

tăţi

le

plan

ific

ate.

Aţi

pla

nifi

cat

o ac

tivi

tate

, da

r în

tim

pul

acti

vită

ţii

şi

după

ac

eea,

aţ

i si

mţi

t că

aţ

i pi

erdu

t co

ntro

lul

şi

aţi

gest

iona

t fo

arte

gre

u de

zbat

eril

e şi

par

tici

pare

a el

evil

or.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Aleg

eţi ş

i ana

lizaţ

i un

sing

ur a

spec

t al

act

ivit

ăţii

la c

lasă

. D

e ex

empl

u, c

um a

ţi g

esti

onat

com

unic

area

di

ntre

dvs

. şi

ele

vi ş

i di

ntre

ele

vi;

pute

ţi s

ă-i

cere

ţi u

nui

cole

g m

ai e

xper

imen

tat

să v

ă ob

serv

e şi

co

mpa

raţi

apo

i not

iţel

e dv

s. c

u ce

le a

le c

oleg

ului

. •

Refl

ecta

ţi:

Cum

pot

îm

bună

tăţi

com

unic

area

ţin

ând

cont

de

part

icip

area

dem

ocra

tică

a e

levi

lor

şi d

e ob

iect

ivel

e le

cţie

i? A

m p

us î

ntre

bări

des

chis

e? I

-am

aju

tat

pe e

levi

să-

şi c

lari

fice

con

cept

e no

i sa

u ab

stra

cte?

Ce

valo

ri E

CD/E

DO

a e

vide

nţia

t su

biec

tul?

Pa

sul 3

(Fi

xare

) A

lege

ţi c

u în

cred

ere

subi

ecte

pen

tru

ECD

/ED

O,

în f

uncţ

ie d

e re

leva

nţa

lor

pent

ru

schi

mbă

rile

di

n vi

aţa

elev

ului

şi

co

mpe

tenţ

ele

sale

civ

ice.

Pla

nifi

caţi

cu

încr

eder

e st

rate

giil

e de

co

mun

icar

e în

fu

ncţi

e de

in

tere

sele

el

evil

or.

Ale

geţi

cu

în

cred

ere

proc

ese

dida

ctic

e ad

ecva

te

pent

ru

un

subi

ect

ECD

/ED

O s

peci

fic.

Dor

iţi

să î

mpă

rtăş

iţi i

deil

e dv

s. c

oleg

ilor

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Refl

ecta

ţi l

a ip

otez

ele

şi v

alor

ile d

vs.

impl

icit

e at

unci

cân

d pl

anif

icaţ

i ac

tivi

tăţi

le.

De

ce a

m a

les

subi

ectu

l X?

D

e ce

am

apl

icat

o s

trat

egie

de

învă

ţare

indu

ctiv

ă şi

nu

una

dedu

ctiv

ă? A

m p

roce

dat

aşa

pent

ru e

levi

sau

pen

tru

min

e? D

e ce

am

dec

is s

ă ap

lic o

act

ivit

ate

de p

roie

ct ş

i nu

una

de

lucr

u în

ec

hipă

? Ca

re a

u fo

st ip

otez

ele

şi v

alor

ile m

ele

lega

te d

e ca

paci

tate

a de

învă

ţare

a e

levi

lor?

•

Înce

rcaţ

i să

vă a

utoe

valu

aţi i

pote

zele

din

per

spec

tiva

ele

vilo

r şi

a în

tâm

plăr

ilor

de la

cla

să.

• Îm

părt

ăşiţ

i ide

ile d

vs.

cole

gilo

r şi

păr

inţi

lor.

Pa

sul 4

(Ap

rofu

ndar

e)

Recu

noaş

teţi

res

pons

abil

itat

ea d

vs.

de p

rofe

sor

de a

le

asig

ura

elev

ilor

cun

oşti

nţe,

abi

lită

ţi ş

i va

lori

ast

fel

încâ

t ac

eşti

a să

fie

ca

pabi

li s

ă pa

rtic

ipe

în s

ocie

tate

. Su

nteţ

i co

nşti

enţi

de

func

ţia

dvs.

ca

m

odel

de

ro

luri

. Si

mţi

ţi

că

treb

uie

să

plan

ific

aţi

acti

vită

ţi

împr

eună

cu

al

ţii

în

cadr

ul

unei

ab

ordă

ri

inte

rdis

cipl

inar

e şi

cu

to

ată

şcoa

la.

Recu

noaş

teţi

va

loar

ea

part

icip

ării

act

ive

a el

evil

or î

n co

mun

itat

e, g

ândi

ndu-

vă l

a o

cetă

ţeni

e gl

obal

ă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Urm

ăriţ

i co

nsta

nt s

ă ve

deţi

dac

ă ex

istă

o l

ipsă

de

coer

enţă

înt

re r

espo

nsab

ilita

tea

dvs.

de

prof

esor

şi

ceea

ce

plan

ific

aţi p

entr

u el

evii

dvs.

•

Veri

fica

ţi d

acă

plan

ific

aţi

acti

vită

ţile

im

plic

ându

-i p

e el

evi

în p

lani

fica

re s

au î

n pl

anif

icar

ea î

mpr

eună

cu

cei

lalţ

i.

• Pl

anif

icaţ

i ac

tivi

tăţi

îm

preu

nă c

u al

ţii,

apr

eciin

d fa

ctor

ii in

tere

saţi

şi

part

ener

ii pe

ntru

con

trib

uţia

lo

r, p

recu

m ş

i ca

pot

enţi

ali

bene

fici

ari:

mai

mul

t de

cât

part

ener

iat,

est

e un

ade

văra

t „a

ngaj

amen

t de

moc

rati

c"30

în

care

vă

impl

icaţ

i atu

nci c

ând

plan

ific

aţi ş

i lua

ţi d

eciz

ii cu

pri

vire

la a

ctiv

ităţ

i.

30

30.

Bäc

kman

, E.

, an

d Tr

affo

rd,

B.,

2007

, op

. ci

t.,

p. 2

8.

37

38

5.3.

Co

mpe

tenţ

a 6

Com

pete

nţa

6: În

corp

orar

ea p

rinc

ipiil

or ş

i pra

ctic

ilor

ECD

/ED

O în

pro

pria

act

ivit

ate

dida

ctic

ă

Înco

rpor

area

pr

inci

piilo

r şi

pr

acti

cilo

r EC

D/E

DO

în

di

scip

linel

e sp

ecia

lizat

e (E

CD/E

DO

tr

ansc

urri

cula

r)

pent

ru

a îm

bună

tăţi

cu

noşt

inţe

le,

abili

tăţi

le

şi

part

icip

area

şi a

con

trib

ui la

abi

litar

ea t

iner

ilor

cetă

ţeni

într

-o d

emoc

raţi

e pl

ural

istă

.

5.3.

1. D

escr

iere

şi e

xem

ple

„pro

feso

rii c

are

deţi

n ac

east

ă co

mpe

tenţ

ă vo

r da

dov

adă

că…

” Pr

ofes

orii

care

deţ

in a

ceas

tă c

ompe

tenţ

ă EC

D/E

DO

pot

da

dova

dă,

de e

xem

plu,

că:

Ap

reci

ază

prob

lem

ele

ridi

cate

de

pred

area

ECD

/ED

O „

prin

” al

te d

isci

plin

e. P

rofe

sori

i tre

buie

să

se o

cupe

une

ori d

irec

t de

pro

blem

e di

fici

le r

idic

ate

de p

reda

rea

ECD

/ED

O,

de e

xem

plu,

pri

n is

tori

e, g

eogr

afie

sau

alt

e di

scip

line

din

cate

gori

a şt

iinţe

lor

soci

ale

şi u

man

iste

.

În

ţele

g în

ce

punc

t „l

egăt

urile

” cu

ECD

/ED

O în

cete

ază

a m

ai f

i im

plic

ite

şi s

uper

fici

ale

(coi

ncid

enţă

de

conţ

inut

uri)

şi d

evin

exp

licit

e şi

dez

volt

ate.

În

cear

că s

ă „î

mpa

ce”

atât

obi

ecti

vele

de

bază

ale

înv

ăţăr

ii di

n ca

drul

dis

cipl

inei

gaz

dă,

cât

şi p

e ce

le a

le E

CD/E

DO

(în

cep

să d

eslu

şeas

că c

eea

ce e

ste

dist

inct

iv l

a EC

D/E

DO

cân

d se

impl

ică

în d

ifer

ite

mod

ele

de d

esfă

şura

re a

lecţ

iilor

, ca

re s

erve

sc u

nor

scop

uri d

ifer

ite,

dup

ă cu

m s

e po

ate

dem

onst

ra).

Not

ă: P

atru

sau

cin

ci c

ontr

ibuţ

ii de

cal

itat

e şi

pos

ibil

inte

rcon

ecta

te l

a ni

velu

l cu

rric

ulum

ului

pen

tru

un a

n de

stu

dii

sunt

pro

babi

l m

ai e

fici

ente

şi

coer

ente

dec

ât u

n nu

măr

m

are

de c

ontr

ibuţ

ii pr

ost

defi

nite

şi

cone

ctat

e su

perf

icia

l. D

acă

se î

ncea

rcă

să s

e id

enti

fice

con

ţinu

turi

le E

CD/E

DO

la

nive

lul

într

egul

ui c

urri

culu

m,

se o

bţin

atâ

t de

mul

te

legă

turi

încâ

t su

nt d

ific

il de

ges

tion

at f

ără

a av

ea u

n ca

dru

coer

ent.

Isto

rie

Cu

m s

-au

dezv

olta

t în

tim

p dr

eptu

rile

civ

ile ş

i dre

ptur

ile

Şt

iinţe

le n

atur

ii

omul

ui?

Se j

usti

fică

vre

odat

ă pr

otes

tele

vio

lent

e?

Ar t

rebu

i să

fie

inte

rzis

ă cl

onar

ea u

man

ă? A

r tr

ebui

să

se

Com

para

ţie

într

e sc

alvi

a di

n tr

ecut

şi s

clav

ia d

in

pres

upun

ă că

exi

stă

cons

imţă

mân

tul p

entr

u do

nare

a de

org

ane?

seco

lul X

XI.

Ar t

rebu

i să

fie

perm

ise

cult

urile

mod

ific

ate

gene

tic?

Art

e

Cum

pot

con

trib

ui a

rtel

e şi

des

ignu

l la

îmbu

nătă

ţire

a

Li

mbă

/Lit

erat

ură

co

mun

ităţ

ii no

astr

e? C

e ne

poa

te în

văţa

art

a de

spre

Ex

plor

aţi p

reju

decă

ţi r

asia

le ş

i hot

ărâr

ea p

erso

naje

lor

de

apre

cier

ea d

iver

sită

ţii c

ultu

rale

? Cu

m s

e po

t fo

losi

a ac

ţion

a co

rect

. Ex

plor

aţi ş

i dis

cuta

ţi d

espr

e no

ţiun

i de

egal

itat

e

ar

tele

viz

uale

în p

rote

ste

şi c

ampa

nii?

şi n

edis

crim

inar

e.

G

eogr

afie

Mat

emat

ică

Ca

re s

unt

avan

taje

le c

omer

ţulu

i cor

ect?

De

ce c

onte

ază

stat

isti

cile

ref

erit

oare

, de

exe

mpl

u,

Av

em n

evoi

e de

mai

mul

te s

au m

ai p

uţin

e dr

umur

i?

la

săr

ăcia

la n

ivel

glo

bal ş

i la

mun

ca în

rân

dul c

opiil

or?

Ce

ar

treb

ui s

ă fa

că E

urop

a pe

ntru

a p

rom

ova

Cu

m p

ot f

i man

ipul

ate

stat

isti

cile

?

dezv

olta

rea

dura

bilă

?

ED

C:

Baz

a es

enţia

lă

Con

cept

ele

de d

emoc

raţie

şi c

etăţ

enie

; dr

eptu

rile şi

res

pons

abili

tăţil

e ci

vile

ale

ce

tăţe

nilo

r (in

clus

iv C

arta

dre

ptur

ilor

fund

amen

tale

a U

E);

dre

ptur

ile o

mul

ui,

cunoşt

inţe

pol

itice

; rol

ul g

uver

nulu

i; dr

ept

pena

l şi c

ivil;

div

ersi

tate

şi i

dent

ităţi

soci

ale şi

cul

tura

le; a

nti-r

asis

mul

; de

zvol

tare

a du

rabi

lă; i

nter

depe

ndenţa

gl

obală;

forţe

eco

nom

ice

oper

ând

la n

ivel

lo

cal,

naţio

nal ş

i glo

bal;

situ

aţia

act

uală

; pr

oces

ele

part

icipăr

ii, s

olid

arita

tea şi

dr

epta

tea

soci

ală.

38

39

5.3.

2.

Dia

gram

ă de

pro

gres

Com

pete

nţa

6: În

corp

orar

ea p

rinc

ipiil

or ş

i pra

ctic

ilor

ECD

/ED

O în

pro

pria

act

ivit

ate

dida

ctic

ă

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

sunt

eţi

sigu

ri c

are

sunt

ace

ste

prin

cipi

i şi

pr

acti

ci.

Este

pos

ibil

să

vede

ţi E

CD/E

DO

ca

pe

o „a

men

inţa

re”

pent

ru

disc

ipli

na

dvs.

În

ţele

geţi

sar

cina

dvs

. de

pro

feso

r ca

pe

o m

isiu

ne

curr

icul

umul

ui

şi

reco

man

dări

lor

naţi

onal

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Fa

mili

ariz

aţi-

vă c

u co

ncep

tele

ECD

/ED

O,

afla

ţi c

are

sunt

pri

ncip

iile

şi p

ract

icile

ECD

/ED

O.

• An

aliz

aţi

curr

icul

umul

dvs

. pe

ntru

a i

dent

ific

a el

emen

tele

com

une;

gă

siţi

(po

sibi

le)

supr

apun

eri

şi „

punc

te d

e în

tâln

ire”

în c

eea

ce p

rive

şte

conţ

inut

ul,

abili

tăţi

le,

conc

epte

le ş

i val

orile

.

• Im

plic

aţi-

vă î

n di

scuţ

ii cu

col

egii

dvs.

din

şco

ală

care

pre

dau

educ

aţie

civ

ică

sau

ştiin

ţe s

ocia

le.

Gân

diţi

-vă

la

bene

fici

ile u

nei a

bord

ări „

reun

ite”

şi m

ai c

oere

nte

pent

ru e

levi

, ca

re in

trod

uce

aspe

cte

ale

ECD

/ED

O în

cur

ricu

lum

, în

mod

nat

ural

şi f

luen

t.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Sunt

eţi,

în

ge

nera

l,

fam

ilia

riza

ţi

cu

conc

epte

le

ECD

/ED

O,

cu

prin

cipi

ile

şi

prac

tici

le

sale

. Pu

teţi

id

enti

fica

su

prap

uner

ile

dint

re c

unot

inţe

le,

abil

ităţ

ile

şi

valo

rile

EC

D/E

DO

şi

ce

le

spec

ific

e cu

rric

ulum

ului

dis

cipl

inei

dvs

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Pl

anif

icaţ

i cu

m s

ă în

corp

oraţ

i pr

inci

piile

şi

prac

tici

le E

CD/E

DO

în

acti

vita

tea

dvs.

did

acti

că:

iden

tifi

caţi

con

ţinu

turi

şi

asp

ecte

cor

espu

nzăt

oare

.

• În

tâni

ţi-v

ă cu

co

legi

i şi

îm

părt

ăşiţ

i in

form

aţii

desp

re

pred

area

EC

D/E

DO

. Co

nsol

idaţ

i-vă

ef

ortu

rile

. Pr

acti

c,

plan

ific

aţi î

ntâl

niri

per

iodi

ce p

entr

u a

disc

uta

desp

re E

CD/E

DO

în c

adru

l cal

enda

rulu

i de

reun

iuni

al ş

colii

.

• În

tim

p ce

pre

daţi

, în

cerc

aţi

să v

ă as

igur

aţi

că e

levi

i ap

reci

ază

inte

grar

ea d

isci

plin

elor

şi

face

ţi c

a ce

ea c

e în

vaţă

de

spre

ECD

/ED

O s

ă fi

e ex

plic

it,

nu im

plic

it.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Exis

tă o

viz

iune

cla

ră c

u pr

ivir

e la

abo

rdar

ea

ECD

/ED

O

în

curr

icul

umul

şc

olar

. Pr

ofes

orii

co

labo

reaz

ă la

pla

nifi

care

şi

incl

ud p

rinc

ipii

le

şi

prac

tici

le

ECD

/ED

O

în

acti

vita

tea

lor

dida

ctic

ă.

ECD

/ED

O

cons

titu

ie

şi

o co

mpo

nent

ă su

bsta

nţia

lă a

eto

sulu

i şc

olar

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Ex

plor

aţi c

um p

uteţ

i ext

inde

pro

porţ

ia a

ctiv

ităţ

ilor

ECD

/ED

O d

in a

fara

cla

sei ş

i a ş

colii

, în

act

ivit

atea

dvs

. di

dact

ică.

• Că

utaţ

i op

ortu

nită

ţi

de

excu

rsii

şi

vizi

te

(de

exem

plu,

la

m

uzee

, ex

pozi

ţii,

se

diul

co

nsili

ului

/par

lam

entu

lui,

fe

stiv

alur

i).

• In

clud

eţi v

izit

ator

i ext

erni

în p

roce

sul d

idac

tic.

• Fa

ceţi

ca

elev

ii să

dev

ină

part

ener

ii dv

s. î

n cl

asă.

Îm

părt

ăşiţ

i cu

ei

obie

ctiv

ele

şi a

cord

aţi-

le ş

ansa

de

a pa

rtic

ipa

la

plan

ific

are.

Cer

eţi-

le s

ă of

ere

feed

back

.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

ECD

/ED

O e

ste

un e

lem

ent

cure

nt,

natu

ral

şi

de d

urat

ă în

act

ivit

atea

dvs

. di

dact

ică.

Elev

ilor

li

se a

sigu

ră p

erio

dic

opor

tuni

tăţi

de

a ac

ţion

a cu

pri

vire

la

prob

lem

ele

ridi

cate

în

clas

ă (î

n di

feri

te c

onte

xte

de î

nvăţ

are)

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Ex

peri

men

taţi

şi i

mpl

emen

taţi

o v

arie

tate

de

met

ode

de p

reda

re ş

i înv

ăţar

e.

• Aj

utaţ

i-i

pe c

oleg

ii dv

s.,

în c

adru

l de

zvol

tări

i lo

r pr

ofes

iona

le,

să e

xtin

dă a

bord

ările

ECD

/ED

O î

n ac

tivi

tate

a lo

r di

dact

ică.

• Co

ntin

uaţi

să

vă îm

bogă

ţiţi

pra

ctic

a.

• G

ăsiţ

i par

tene

ri în

com

unit

ate

care

să

vă a

jute

să

vă d

ezvo

ltaţ

i obi

ecti

vele

.

39

40

5.4. Competenţa 7

Competenţa 7: Stabilirea unor reguli de bază pentru un etos şcolar pozitiv

Stabilirea unor reguli de bază pentru un climat susţinut de încredere, deschidere şi respect reciproc. Managementul clasei şi al comportamentelor recunoaşte principiile ECD/EDO pentru a asigura o învăţare semnificativă şi eficientă.

5.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO dau dovadă, de exemplu, că:

Urmăresc să crească potenţialul tuturor elevilor de a învăţa prin menţinerea unor aşteptări înalte în ceea ce priveşte comportamentul lor.

Modelează şi promovează valorile care susţin scopurile ECD/EDO, precum căutarea adevărului şi respectul faţă de opiniile celorlalţi.

Întreprind acţiuni pentru a stabili relaţii individuale pozitive cu elevii, fac efortul de a asculta punctele de vedere ale elevilor cu privire la ceea ce învaţă şi îi tratează cu respect. Sunt consecvenţi, deschişi şi corecţi faţă de elevi.

Pot stabili reguli şi rutine clare şi explicite la clasă, recompense şi sancţiuni care sunt clar legate de principiile ECD/EDO cu privire la drepturi şi responsabilităţi şi politica şcolii în ceea ce priveşte comportamentul. Aceasta se realizează prin:

- stabilirea unui număr mic de reguli cu o formulare pozitivă, pe care elevii le înţeleg;

- oferirea de ocazii pentru ca elevii să formuleze şi revizuiască regulile atunci când este posibil;

- folosirea strategică a laudelor şi recompenselor pentru comportamentul pozitiv;

- folosirea unui limbaj care respinge comportamentele nepotrivite, dar nu pe elevi personal.

Se poate face referinţă la cei patru „R” (engl. rights, n.t.), ai managementului comportamentelor, şi anume: drepturile altora, nevoia existenţei unor reguli, valoarea rutinelor, nevoia de a accepta responsabilitatea personală.

Profesorii evită să le vorbească elevilor într-o manieră care le afectează stima de sine şi distruge relaţiile, dar folosesc frecvent laudele şi limbajul pozitiv, adecvat vârstei şi circumstanţele.

Înţeleg o serie de strategii la nivel individual şi de grup pentru ajuta elevii să-şi gestioneze mai bine comportamentul.

Recunosc tensiunile pe care le pot experimenta elevii între normele de comportament ale „străzii” şi aşteptările privind comportamentul la şcoală şi ajută pe elevii să vadă clar diferenţele şi să discute problemele implicate.

Încurajează luarea deciziilor în mod independent, prin crearea de oportunităţi pentru decizii democratice în clasă; de exemplu, votul „cu ochii închişi”, pentru a nu se lăsa influenţaţi să voteze „cum au votat colegii”.

40

41

5.4.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

7: S

tabi

lirea

uno

r re

guli

de b

ază

pent

ru u

n et

os ş

cola

r po

ziti

v Pa

sul 1

(Fo

caliz

are)

Pr

ofes

orii

apl

ică

regu

lile

lor

la

clas

ă –

chia

r şi

atu

nci

când

el

evil

or l

e di

spla

ce a

cest

luc

ru s

au n

u le

acc

eptă

. Se

neg

ocia

ză

foar

te p

uţin

sau

del

oc.

Resp

onsa

bili

tăţi

le s

unt

acce

ntua

te ş

i dr

eptu

rile

min

imiz

ate.

Reg

ulil

e su

nt r

egul

i şi

se

perm

ite

foar

te

puţi

n sa

u de

loc

dive

rsit

atea

, co

ntex

tele

sau

nev

oile

spe

cial

e.

Lips

a un

or r

egul

i de

baz

ă ac

cept

ate

redu

ce p

osib

ilit

ăţil

e de

di

scuţ

ii l

iber

e şi

res

pect

uoas

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Dev

eniţ

i mai

con

ştie

nţi d

e fa

ctor

ii di

n şc

oală

sau

de

la c

lasă

car

e pr

ovoa

că c

ompo

rtam

ente

ned

orit

e.

• Su

sţin

eţi

form

area

înt

regu

lui

pers

onal

sau

la

nive

lul

într

egii

şcol

i, c

u sp

riji

nul

unui

exp

ert

exte

rn,

pent

ru c

reşt

erea

con

ştie

ntiz

ării

cu p

rivi

re l

a ac

est

aspe

ct ş

i în

văţa

ţi s

trat

egii

la n

ivel

ind

ivid

ual

şi d

e gr

up p

entr

u a-

i aju

ta p

e el

evi ş

i per

sona

lul s

ă-şi

ges

tion

eze

mai

bin

e co

mpo

rtam

entu

l.

• Ac

ţion

aţi

pent

ru a

sta

bili

rela

ţii

indi

vidu

ale

pozi

tive

cu

elev

ii, f

aceţ

i ef

ortu

l de

a a

scul

ta p

unct

ele

de

vede

re a

le e

levi

lor

cu p

rivi

re l

a ce

ea c

e în

vaţă

şi t

rata

ţi-i

cu

resp

ect.

•

Înce

rcaţ

i co

nsol

idar

ea p

ozit

ivă,

de

ex.,

ofe

riţi

pun

cte

pent

ru r

ecom

pens

area

com

port

amen

tulu

i şi

câ

nd a

jung

eţi l

a15

punc

te,

clas

a pr

imeş

te c

eva

spec

ial (

acti

vita

te,

joc…

).

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

P

rofe

sori

i st

abil

esc

şi i

mpu

n re

guli

le l

a cl

asă.

Exi

stă

unel

e în

cerc

ări

de a

-i c

onsu

lta

pe e

levi

, în

să r

ăspu

nsul

tin

de s

ă fi

e de

zam

ăgit

or,

poat

e fi

indc

ă el

evii

nu

pe

rcep

co

nsul

taţi

a ca

si

ncer

ă. E

levi

i su

nt l

ipsi

ţi d

e pu

tere

a de

a s

e fa

ce a

uziţ

i. A

tunc

i câ

nd d

iscu

ţiil

e la

cla

să a

u în

tr-a

devă

r lo

c, n

u se

asc

ultă

sau

li

pseş

te r

espe

ctul

faţ

ă de

alt

e pu

ncte

de

vede

re.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Impl

icaţ

i el

evii

în s

tabi

lirea

reg

ulilo

r de

baz

ă al

e şc

olii

şi c

lase

i. C

ăuta

ţi s

fatu

l lo

r cu

pri

vire

la

gest

iona

rea

dive

rsit

ăţii

din

clas

ă (d

iver

sita

tea

stilu

rilo

r de

înv

ăţar

e, e

x. f

ete/

băie

ţi c

u ne

voi

şi s

tilu

ri

dife

rite

; ni

velu

ri li

ngvi

stic

e di

feri

te,

diza

bilit

ăţi s

au d

ific

ultă

ţi d

e în

văţa

re).

•

Aduc

eţi

în p

rim

pla

n pr

inci

piile

şi

limba

jul

ECD

/ED

O –

în

loc

de a

vor

bi d

e re

guli

şi p

edep

se,

folo

siţi

te

rmen

i ca

„res

pons

abili

tăţ”

, „d

rept

uri”

, „b

ine

com

un”,

„ r

espe

ct r

ecip

roc,

„to

lera

nţă”

etc

.

• Câ

nd t

rebu

ie s

ă ap

licaţ

i pe

deps

e, f

iţi

clar

i, c

onse

cven

ţi ş

i m

oder

aţi.

Cri

tica

ţi f

apta

, nu

per

soan

a. D

e ex

., p

uneţ

i ac

cent

ul p

e re

spon

sabi

litat

ea t

utur

or p

entr

u at

mos

fera

din

şco

ală,

înt

rebâ

nd:

„Car

e su

nt

cons

ecin

ţele

ace

stui

com

port

amen

t as

upra

alt

ora,

asu

pra

grup

ului

?”

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Une

le r

egul

i al

e şc

olii

şi

ale

clas

ei s

unt

nego

ciat

e şi

acc

epta

te

de s

truc

turi

le r

epre

zent

ativ

e al

e el

evil

or.

Prof

esor

ii f

olos

esc

un

lim

baj

pozi

tiv

şi

îi

orie

ntea

ză

pe

elev

i să

-şi

asum

e re

spon

sabi

lita

tea

pent

ru

prop

riul

co

mpo

rtam

ent,

pu

nând

ac

cent

ul p

e al

eger

ile

lor,

nu

pe

amen

inţă

rile

pro

feso

rulu

i.

Mai

es

te

de

lucr

u cu

pr

ivir

e la

di

scuţ

ii

şi

abil

ităţ

ile

de

ascu

ltar

e .

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Im

plic

aţi

cu a

devă

rat

elev

ii în

sta

bilir

ea r

egul

ilor.

Res

pect

aţi

rolu

l co

nsili

ului

şco

lii (

şi a

l co

nsili

ilor

clas

ei/d

e an

) în

sta

bilir

ea r

egul

ilor

de b

ază

ale

clas

ei.

Expe

rien

ţa s

uger

ează

că

elev

ii vo

r ad

opta

re

guli

real

iste

şi u

şor

de u

rmat

, at

mos

fera

din

cla

să f

iind

impo

rtan

tă ş

i pen

tru

ei.

• Ac

orda

ţi-l

e el

evilo

r m

ai m

ari

rolu

ri s

peci

fice

şi

prec

izaţ

i gr

adul

de

resp

onsa

bilit

ate

pe c

are

vă

aşte

ptaţ

i să

şi-o

asu

me.

Gru

pare

a el

evilo

r m

ai m

ici c

u el

evi m

ai m

ari e

ste

o m

odal

itat

e ef

icie

ntă

de a

ap

lica

valo

rile

ECD

/ED

O.

• Af

laţi

opi

niile

ele

vilo

r de

spre

pro

blem

e pr

ecum

vio

lenţ

a, v

anda

lism

ul ş

i de

spre

fel

ul î

n ca

re c

red

că

şcoa

la p

oate

dev

eni o

com

unit

ate

de în

văţa

re m

ai b

ună,

mai

înţe

legă

toar

e şi

mai

sig

ură.

Pa

sul 4

(Ap

rofu

ndar

e)

Regu

lile

de

com

port

amen

t al

e cl

asei

/şco

lii

sunt

sta

bili

te p

rin

cons

ulta

re ş

i ne

goci

ere

cu c

onsi

liil

e şc

olii

şi

ale

elev

ilor

. T

oate

pu

ncte

le

de

vede

re

sunt

au

zite

. El

evii

îş

i jo

acă

rolu

l de

ce

tăţe

ni r

espo

nsab

ili

în i

mpl

emen

tare

a şi

apl

icar

ea c

odur

ilor

de

con

duit

ă. E

xist

ă un

cli

mat

int

ercu

ltur

al a

uten

tic,

făr

ă o

atit

udin

e de

ge

nul

„ei

şi

noi”

în

tre

mem

brii

co

mun

ităţ

ii

şcol

are.

Săl

ile

de c

lasă

sun

t sp

aţii

und

e în

văţa

rea

are

sens

şi

este

ani

mat

ă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Asig

uraţ

i op

ortu

nită

ţi p

entr

u ca

reg

ulile

cla

sei

să f

ie r

eviz

uite

/rea

naliz

ate

peri

odic

de

cătr

e el

evi

şi

de p

erso

nal.

•

Cont

inua

ţi s

ă av

eţi

încr

eder

e în

ele

vi s

ă-şi

asu

me

rolu

l în

ext

inde

rea

liber

tăţi

lor

lor

, ex

. de

zvol

taţi

un

clim

at în

car

e cu

cât

îşi a

sum

ă o

mai

mar

e re

spon

sabi

litat

e, d

obân

desc

mai

mul

te d

rept

uri.

•

Încu

raja

ţi

vizi

tele

unor

ob

serv

ator

icar

e să

ap

reci

eze

calit

atea

de

zbat

erilo

r şi

a

inte

racţ

iuni

lor

ECD

/ED

O ş

i res

pect

ul a

răta

t fa

ţă d

e pu

ncte

le d

e ve

dere

ale

alt

ora.

•

Cont

inua

ţi s

ă lu

craţ

i îm

preu

nă c

u co

legi

i dvs

. pe

ntru

a v

ă de

zvol

ta a

bilit

ăţile

.

41

42

5.5. Competenţa 8

Competenţa 8: Dezvoltarea unor strategii pentru a facilita abilităţile de dezbatere ale elevilor în special privind subiecte controversate

O serie de strategii didactice şi de metodologii - inclusiv formularea de întrebări de calitate pentru toată clasa – pentru a facilita discuţiile elevilor cu privire la subiecte sensibile/controversate.

5.5.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează, de exemplu, că:

Înţeleg tipurile de abilităţi necesare în discuţiile despre cetăţenie. De exemplu:

- abilităţi sociale şi de comunicare precum argumentarea, prezentarea clară a ideilor, vorbitul pe rând, folosirea comunicării nonverbale;

- un vocabular adecvat şi concepte ECD (precum „cetăţean”, „bine comun”, „pledoarie” etc.) şi evitarea insultelor şi a clişeelor;

- recunoaşterea diferitelor forme de discuţie – de exemplu, de adversitate sau de explorare;

- tehnici de dezbatere – de exemplu, abilitatea de a-i convinge pe alţii; negocierea compromisului sau consensului; recunoaşterea şi utilizarea retoricii;

- cunoaşterea cadrului legal cu privire la limitele libertăţii de expresie a elevilor în domeniul contextelor ECD/EDO.

Cunosc o serie de strategii care ar putea să ajute elevii să-şi dezvolte abilităţile de discuţie. Elevii au nevoie să fie învăţaţi cum să discute. Printre strategii se numără:

- discuţii relevante – faceţi legătura cu interesele şi experienţele elevilor;

- discuţii amuzante – folosiţi mijloace media care să facă discuţia interesantă; de exemplu, o relatare, un videoclip, fotografie, artă etc.

- clarificarea scopului prezentând subiectele şi întrebările care urmează a fi discutate; încurajaţi-i pe elevi să genereze ei întrebările de discuţie; de exemplu, să formuleze propriile întrebări cu privire la un subiect şi apoi să voteze „în orb” pe care să le discute;

- diversificarea proceselor de grup şi a metodologiilor de cooperare; re-aşezarea elevilor – grupuri mici, perechi, în cerc, semicerc;

- repetarea/menţinerea regulilor de bază privind ascultarea/vorbitul pe rând – preferabil, împlicând elevii în aplicarea acestor reguli;

- nu vorbiţi dvs. prea mult – permiteţi-le elevilor să vorbească.

Înţeleg abordările posibile ale predării unor subiecte controversate. Vârsta elevilor le poate determina pe cele mai potrivite. Orice abordare are neajunsuri dacă este folosită cu rigiditate. Folosite înţelept şi în combinaţie, toate contribuie la reducerea riscului de părtinire. În mare, există trei abordări:

- neutră – nu se exprimă deloc opinii personale;

- echilibrată – se prezintă o serie de puncte de vedere, inclusiv cele cu care personal nu sunteţi de acord;

- dedicată – se fac cunoscute propriile opinii.

Sunt mereu atenţi pentru a evita părtinirea atunci când predau. De ex.: asiguraţi-vă că se fac auzite toate părţile; prezentaţi puncte de vedere opuse în mod echilibrat; puneţi sub semnul

42

43

întrebării punctele de vedere populare/convenţionale; nu prezentaţi opiniile ca fapte sigure; nu vă impuneţi ca singura sursă de autoritate; jucaţi rolul de „avocat al diavolului”.

Pot promova gândirea ECD/EDO de calitate prin întrebările formulate. Exemple de întrebări ECD/EDO eficiente: Credeţi că este corect? Are x dreptul să facă asta? Cine ar trebui să aibă un cuvânt de spus? Ar trebui să existe o lege? Cine ar trebui să plătească pentru asta? De unde vine dreptul acesta? Care este motivul pentru care susţineţi asta? Ce ar fi mai bine pentru toată lumea? Care sunt lucrurile cu care toată lumea este de acord?

43

44

5.5.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

8: D

ezvo

ltar

ea u

nor

stra

tegi

i pen

tru

a fa

cilit

a ab

ilită

ţile

de

dezb

ater

e al

e el

evilo

r, în

spe

cial

pri

vind

sub

iect

e co

ntro

vers

ate

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

aveţ

i în

cred

erea

nec

esar

ă pe

ntru

a v

ă oc

upa

de

subi

ecte

co

ntro

vers

ate.

St

rate

gia

dvs.

pr

inci

pală

es

te d

e ev

itar

e. S

imţi

ţi c

ă un

ele

prob

lem

e su

nt

prea

sp

inoa

se

pent

ru

a vă

oc

upa

de

ele.

Vă

pr

eocu

pă

man

agem

entu

l cl

asei

în

ca

zul

în

care

el

evii

au

punc

te d

e ve

dere

put

erni

ce ş

i op

use.

V-

aţi

sătu

rat

de

reac

ţiil

e pă

rinţ

ilor

le

gate

de

al

eger

ea s

ubie

ctel

or d

e di

scuţ

ie l

a cl

asă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Îm

bună

tăţi

ţi-v

ă pe

rspe

ctiv

a ob

serv

ând

cum

org

aniz

ează

un

prof

esor

mai

exp

erim

enta

t o

disc

uţie

pe

o te

mă

cont

rove

rsat

ă/se

nsib

ilă.

• Pr

edaţ

i o

lecţ

ie u

rmân

d st

ruct

ura/

lista

de

veri

fica

re r

ecom

anda

tă m

ai s

us,

cu o

tem

ă pe

ntru

car

e av

eţi î

ncre

dere

în c

unoş

tinţ

ele

dvs.

•

Eval

uaţi

efi

cien

ţa a

cest

ei le

cţii.

•

Fam

iliar

izaţ

i-vă

cu

ce

le

3 ab

ordă

ri

posi

bile

le

gate

de

pr

edar

ea

subi

ecte

lor

cont

rove

rsat

e şi

cu

st

rate

giile

pen

tru

a ev

ita

părt

inir

ea.

• Ci

tiţi

tex

tele

rec

oman

date

în

aces

t do

cum

ent

pent

ru a

înţ

eleg

e şi

a c

ăpăt

a în

cred

ere

în l

egăt

ură

cu

impo

rtan

ţa d

iscu

tări

i sub

iect

elor

con

trov

ersa

te.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Su

nteţ

i co

nşti

enţi

de

natu

ra c

ontr

over

sată

a u

nor

subi

ecte

şi

aţi

înce

put

să l

e in

clud

eţi

în c

urri

culu

m

şi p

lani

fica

rea

lecţ

iilo

r dv

s. S

unte

ţi c

onşt

ienţ

i de

ev

itar

ea

părt

inir

ii

atun

ci

când

pr

edaţ

i.

Une

le

subi

ecte

răm

ân „

de n

eati

ns”

pent

ru d

vs.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

peţi

să

vă g

ândi

ţi la

alt

e ab

ilită

ţi d

e di

scuţ

ie p

e ca

re e

levi

i tre

buie

să

le d

ezvo

lte

şi s

ă le

exe

rsez

e.

• Ex

peri

men

taţi

cât

eva

dint

re s

trat

egiil

e re

com

anda

te m

ai s

us.

• G

ândi

ţi-v

ă la

opo

rtun

ităţ

i de

a î

ncor

pora

une

le s

ubie

cte

ECD

/ED

O

cont

empo

rane

şi

cont

rove

rsat

e, î

n m

od n

atur

al la

ore

le d

vs.

şi în

cepe

ţi s

ă re

vizu

iţi p

lani

fica

rea

curr

icul

umul

ui.

• U

rmaţ

i o f

orm

are

spec

ific

ă în

ace

st d

omen

iu,

apel

ând

la s

urse

ext

erne

de

calit

ate.

Pa

sul 3

(Fi

xare

) A

ţi b

enef

icia

t de

o o

arec

are

form

are

cu p

rivi

re l

a ab

orda

rea

prob

lem

elor

con

trov

ersa

te ş

i se

nsib

ile.

Im

plem

enta

ţi î

n m

od c

onşt

ient

o s

erie

de

stra

tegi

i pe

ntru

a a

juta

el

evii

să-

şi d

ezvo

lte

abil

ităţ

ile

de

disc

uţie

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă va

riaţ

i mod

ul în

car

e st

ruct

uraţ

i dis

cuţi

ile p

e te

me

cont

rove

rsat

e.

• G

ăsiţ

i op

ortu

nită

ţi d

e fo

rmar

e pe

ntru

înt

reg

pers

onal

ul c

u pr

ivir

e la

met

odol

ogiil

e de

coo

pera

re ş

i di

nam

ica

grup

urilo

r.

• Co

ncen

traţ

i-vă

pe

abili

tăţi

le d

vs.

de f

olos

ire

a în

treb

ărilo

r –

apel

aţi

la u

n re

pert

oriu

de

într

ebăr

i EC

D/E

DO

efi

cien

te c

are

pot

prom

ova

gând

irea

sup

erio

ară

desp

re c

once

pte

ECD

/ED

O c

heie

. •

Gân

diţi

-vă

la m

odal

ităţ

i de

a r

ăspu

nde

prob

lem

elor

rid

icat

e sp

onta

n de

ele

vi c

are

crea

ză o

port

unit

ăţi

de î

nvăţ

are;

răs

pund

eţi

la î

ntre

bări

pri

ntr-

o al

tă î

ntre

bare

, în

cura

jaţi

ele

vii

să g

ener

eze

prop

riile

în

treb

ări d

e di

scuţ

ie.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Su

biec

tele

con

trov

ersa

te s

unt

cons

ider

ate

un p

unct

ce

ntra

l al

cu

rric

ulum

ului

EC

D/E

DO

. În

cura

jaţi

el

evii

să

le

ex

plor

eze

şi

să

refl

ecte

ze

la

un

echi

libr

u al

ră

spun

suri

lor.

În

ţele

geţi

im

port

anţa

în

treb

ăril

or

de

cali

tate

şi

pr

omov

aţi

gând

irea

EC

D/E

DO

de

ca

lita

te

supe

rioa

ră

atun

ci

când

le

ad

resa

ţi î

ntre

bări

ele

vilo

r.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

rcaţ

i să

îm

părt

ăşiţ

i ex

peri

enţe

le d

vs.

cu a

lţi

prof

esor

i şi

de

la a

lte

disc

iplin

e. D

ezvo

ltaţ

i ac

east

ă ca

paci

tate

pri

n fo

rmar

ea i

nter

nă î

ntre

col

egi;

reu

niun

ile p

erso

nalu

lui

repr

ezin

tă o

port

unit

ăţi

în a

cest

se

ns .

•

Aplic

aţi

abili

tăţi

le d

vs.

dida

ctic

e la

noi

ari

i al

e cu

rric

ulum

ului

pe

care

şco

ala

înce

arcă

să

le d

ezvo

lte

(de

exem

plu.

, pr

omov

area

coe

ziun

ii co

mun

ităţ

ii sa

u re

zolv

area

con

flic

telo

r).

• Id

enti

fica

ţi s

ubie

cte

actu

ale

care

pre

ocup

ă co

mun

itat

ea ş

cola

ră;

de e

xem

plu,

ras

ism

ul,

viol

enţa

, hă

rţui

rea,

„îm

brân

cire

în g

lum

ă” ş

i via

ţa p

riva

tă/u

tiliz

area

eti

că a

teh

nolo

giei

mob

ile…

•

Găs

iţi p

arte

neri

în c

omun

itat

e ca

re s

ă vă

aju

te s

ă vă

dez

volt

aţi o

biec

tive

le.

44

45

5.6. Competenţa 9 Competenţa 9: Utilizarea unei serii de abordări ale evaluării Utilizarea autoevaluării elevilor şi a evaluării realizate de colegi, pentru a obţine informaţii şi a marca progresele şi realizările elevilor în domeniul ECD/EDO.

5.6.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD pot demonstra că:

Înţeleg că procesul evaluării cetăţeniei trebuie să le aparţină în cele din urmă elevilor – aplicat cu ei nu „la” ei.

Folosesc o serie de strategii de evaluare a progreselor elevilor, având în vedere diferite forme de cunoştinţe, abilităţi, valori şi dispoziţii şi participarea. Profesorii începători pot fi încurajaţi să încerce următoarea listă de opţiuni cu elevii lor:

Cunoştinţe faptice şi conceptuale

- chestionare cu variante multiple de răspuns;

- găsirea corespondenţei dintre cuvânt şi definiţie;

- identificarea ideilor/informaţiilor cheie dintr-un pasaj sau text;

- explicarea contextului unui titlu de ziar sau al unei relatări;

- scrierea argumentelor pentru şi împotrivă cu privire la subiectul controversat;

- analiza unor statistici;

- discutarea problemelor legate de propunerea introducerii unei noi legi.

Investigaţii şi comunicare

- demonstrarea abilităţilor de comunicare prin intermediul scrierii persuasive;

- crearea unei prezentări PowerPoint petru susţinerea unei schimbări de orice fel;

- crearea unei imagini sau iniţiative de conştientizare cu privire la o anumită problemă din cadrul şcolii;

- căutarea de informaţii despre un subiect (individual sau în grupuri mici) folosind o serie de surse, apoi prezentarea, oral sau în scris;

- scrierea unei scrisori adresate unei persoane publice (de ex., un consilier; şeful poliţiei; redactorul unui ziar local) pentru a o convinge în legătură cu un subiect de actualitate.

Participare şi acţiune responsabilă

- contribuţia cu succes la activitatea grupului, demonstrând cunoaşterea seriei de roluri necesare pentru funcţionarea eficientă a unui grup şi abilitatea de a reflecta la felul în care grupul a funcţionat ca o unitate;

- identificarea nevoii de acţiune socială şi elaborarea de strategii care ar putea produce schimbarea;

- inţelegerea felului în care se pot influenţa opiniile cu privire la un subiect, fie opinia publică, fie opiniile factorilor responsabili de politici la nivel local sau naţional;

- cunoaşterea modului de a adresa întrebări „experţilor” vizitatori pentru a obţine informaţii despre un subiect (de ex., întrebări către poliţia locală despre probleme legate de infracţionalitate şi prevenirea sa sau către experţi în domeniul mediului despre probleme de dezvoltare durabilă şi Agenda 21 la nivel local);

- încurajarea elevilor să-şi dezvolte propriile criterii de succes pentru sarcini (de exemplu, întrebând „Cum ştim dacă am reuşit acest lucru?”).

pot învăţa practici eficiente de evaluare de la alte discipline şi le pot aplica la ECD. Acestea pot oferi modele pentru a progresa în proiectele ECD.

45

46

5.6.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

9: U

tiliz

area

une

i ser

ii de

abo

rdăr

i ale

eva

luăr

ii

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Eval

uaţi

rar

eori

act

ivit

atea

ele

vilo

r le

gată

de

ECD

sau

fac

eţi

aces

t lu

cru

în m

od a

rbit

rar.

Deo

arec

e EC

D n

u ar

e o

defi

niţi

e şi

/sau

un

prof

il î

n şc

oala

dvs

., e

ste

prac

tic

impo

sibi

l să

le

ofer

iţi

elev

ilor

fee

dbac

k cu

pri

vire

la

real

izăr

ile

şi p

rogr

esel

e lo

r. L

ecţi

ile

care

pot

înc

orpo

ra u

nele

con

ţinu

turi

sau

abi

lită

ţi

ECD

au

obie

ctiv

e al

e în

văţă

rii

necl

are.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Def

iniţ

i sco

puri

le p

lani

fică

rii d

vs.

cu p

rivi

re la

cun

oşti

nţel

e, a

bilit

ăţile

sau

par

tici

pare

a EC

D.

Clar

ific

aţi

obie

ctiv

ele

lecţ

iilor

dvs

. •

Com

unic

aţi-

le e

levi

lor

obie

ctiv

ele

lega

te d

e EC

D în

aint

e de

lecţ

ie.

Ajut

aţi-

i să

înţe

leag

ă cr

iter

iile

de

succ

es a

le a

ctiv

ităţ

ii le

gate

de

tem

ele

şi p

roie

ctel

e EC

D.

• Al

ocaţ

i tim

p în

cad

rul l

ecţi

ilor

pent

ru c

a el

evii

să r

efle

ctez

e la

cee

a ce

înva

ţă.

Încu

raja

ţi-i

pe

elev

i să

expl

ice

abili

tăţi

le ş

i pro

cese

le E

CD în

văţa

te,

de e

xem

plu,

pri

n sc

urte

ses

iuni

ple

nare

dup

ă fi

ecar

e ac

tivi

tate

şi l

a sf

ârşi

tul l

ecţi

ei.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Ex

istă

o o

arec

are

eval

uare

a a

ctiv

ităţ

ii E

CD,

dar

acea

sta

este

în

pri

ncip

al s

umat

ivă

şi s

e co

ncen

trea

ză p

e di

men

siun

ea

cuno

ştin

ţelo

r, p

rin

exer

ciţi

i şi

tes

te c

are

veri

fică

înţ

eleg

erea

. U

nele

lec

ţii a

u pl

anif

icat

e ob

iect

ive

clar

e EC

D.

Nu

exis

tă

mec

anis

me

pent

ru a

eva

lua

prog

rese

le î

n ti

mp.

Cet

ăţen

ia

acti

vă ş

i pa

rtic

ipar

ea e

levi

lor

nu

sunt

eva

luat

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

rcaţ

i o v

arie

tate

de

mod

uri d

e a

eval

ua a

ctiv

itat

ea E

CD a

ele

vilo

r dv

s. –

nu

num

ai lu

crăr

i, c

i şi

crea

rea

de im

agin

i, p

reze

ntăr

i Pow

erPo

int,

pro

iect

e de

col

abor

are,

dis

cuţi

i per

suas

ive

pent

ru d

ifer

ite

cate

gori

i de

publ

ic e

tc.

• G

ăsiţ

i mod

alit

ăţi d

e a

obţi

ne d

ovez

i pri

vind

act

ivit

ăţile

ele

vilo

r în

con

text

e EC

D p

rin

fold

ere,

po

rtof

olii,

ast

fel î

ncât

să

pute

ţi m

arca

rea

lizăr

ile ş

i să

plan

ific

aţi c

e vo

r în

văţa

în v

iitor

. •

La s

fârş

itul

une

i uni

tăţi

ECD

sau

pro

iect

, ex

peri

men

taţi

dif

erit

e fo

rme

de a

utoe

valu

are

şi/s

au e

valu

are

într

e co

legi

. Ce

asp

ecte

ale

ECD

cre

d el

evii

că a

u în

văţa

t şi

le-

au a

plic

at b

ine?

Cum

îşi î

mbu

nătă

ţesc

ac

tivi

tate

a cu

o a

ltă

ocaz

ie?

Pa

sul 3

(Fi

xare

) Ex

istă

o a

bord

are

la n

ivel

ul ş

coli

i cu

pri

vire

la

eval

uare

a şi

în

regi

stra

rea

prog

rese

lor

refe

rito

are

la E

CD,

util

izat

ă de

toţ

i pr

ofes

orii

. A

ţi î

ncep

ut s

ă ex

peri

men

taţi

dif

erit

e st

rate

gii d

e ev

alua

re,

incl

usiv

aut

oeva

luar

ea e

levi

lor

şi e

valu

area

co

legi

lor.

Ele

vii p

rim

esc

feed

back

cu

priv

ire

la a

ctiv

itat

ea

şi/s

au p

roie

ctel

e lo

r EC

D.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

rcaţ

i div

erse

for

me

de a

utoe

valu

are

şi e

valu

are

a co

legi

lor

(dec

lara

ţii;

rev

izui

re o

rien

tată

).

• Re

nunţ

aţi l

a gr

ilele

tra

diţi

onal

e de

eva

luar

e în

fav

oare

uno

r ti

puri

mai

pri

eten

oase

(ex

., c

ulor

i in

dica

toar

e al

e în

cred

erii;

feţ

e zâ

mbi

toar

e/ne

zâm

bito

are;

„do

uă s

tele

şi o

dor

inţă

” (d

ouă

elem

ente

sp

ecif

ice

ale

acti

vită

ţii e

levi

lor

lăud

ate;

o c

riti

că s

peci

fică

con

stru

ctiv

ă pe

ntru

învă

ţare

a vi

itoa

re).

•

Încu

raja

ţi „

cart

ogra

fia”

tra

nscu

rric

ular

ă pe

ntru

a s

tabi

li ce

se

înva

ţă le

gat

de E

CD la

dif

erit

e di

scip

line

pred

ate

în ş

coal

ă. D

iscu

taţi

cu

cole

gii d

espr

e cu

m e

valu

aţi c

e au

învă

ţat

elev

ii la

ECD

/ED

O.

Înce

rcaţ

i gâ

ndir

ea p

rin

cola

bora

re la

niv

elul

şco

lii.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Pl

anur

ile

de l

ecţi

e au

rez

ulta

te a

le î

nvăţ

ării

ECD

bin

e de

fini

te.

Eval

uare

a îi

im

plic

ă pe

ele

vi î

n pr

oces

, id

enti

fică

şi

mar

chea

ză r

eali

zări

le l

or.

Act

ivit

atea

lor

est

e ev

alua

tă

„for

mat

iv”

astf

el î

ncât

îşi

pot

val

orif

ica

cuno

ştin

ţele

, ab

ilit

ăţil

e şi

par

tici

pare

a EC

D î

n ac

tivi

tăţi

sau

pro

iect

e ul

teri

oare

. În

ţele

geţi

că

proc

esul

eva

luăr

ii E

CD l

e ap

arţi

ne î

n ce

le d

in u

rmă

elev

ilor

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: •

Înce

rcaţ

i să

cuno

aşte

ţi m

ai b

ine

dife

rite

le s

tilu

ri d

e în

văţa

re a

le e

levi

lor.

Înco

rpor

aţi a

poi u

nele

idei

în

acti

vită

ţile

de

auto

eval

uare

pen

tru

ECD

(de

ex.

, fo

losi

nd li

mba

jul ş

i cuv

inte

le;

mod

elel

e şi

logi

ca;

vizu

aliz

area

uno

r im

agin

i; a

bord

ări c

hine

stez

ice

pent

ru a

ana

liza

lucr

urile

; em

oţio

nal s

au p

rin

diag

ram

e; g

ândi

rea

foca

lizat

ă; ş

i sen

zori

al).

•

Impl

icaţ

i ele

vii î

n el

abor

area

uno

r m

etod

e de

eva

luar

e ad

apta

te la

rez

ulta

tele

învă

ţări

i.

• D

aţi-

le e

levi

lor

posi

bilit

atea

să

refa

că/î

mbu

nătă

ţeas

că c

e au

luc

rat

lega

t de

ECD

, du

pă r

eviz

uire

şi

vorb

iţi c

u ei

des

pre

stra

tegi

i de

îmbu

nătă

ţire

în v

iitor

. •

Org

aniz

aţi a

ctiv

ităţ

i de

form

are

împr

eună

cu

cole

gii,

cu

priv

ire

la s

trat

egii

inov

atoa

re d

e ev

alua

re (

vă

rugă

m s

ă co

nsul

taţi

CD

-RO

M-u

l inc

lus

pent

ru r

esur

sele

de

form

are)

.

46

47

6. Grupul C: activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii

6.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice O societate multiculturală sănătoasă se implică în dialog şi în interacţiuni democratice care depăşesc graniţele sociale şi culturale. Şcolile sunt instituţii care pot contribui la construirea de legături şi îndepărtarea barierelor în comunităţi în care tinerii pot trăi „vieţi paralele”. Un aspect important al cetăţeniei inclusive presupune o abordare pozitivă şi activă faţă de anti-rasism şi drepturile omului. Şcolile trebuie să încerce să folosească şi să se inspire din contextul lor local. Ca agenţi cheie în construirea coeziunii comunităţii, dacă nu leagă educaţia pentru diversitate de contextul lor local, şcolile riscă să rămână la un efort simbolic în loc să găsească o soluţie practică, tratând doar superficial lucrurile în loc să exploreze oportunităţi. Profesorii trebuie să încorporeze „acţiunile pentru schimbare” în activitatea lor didactică ca pe ceva natural mai degrabă decât ceva extraordinar sau ceva rar.

Acest grup de competenţe implică deplasarea ECD/EDO în afara sălii de clasă. Răspunde la întrebarea „Cu cine putem să facem asta?”. Acţiunile ECD/EDO ale tinerilor nu vor fi probabil eficiente dacă nu sunt şi fundamentate. Prin urmare, principalele întrebări pentru acest grup sunt:

• Ce abilităţi de abordare a informaţiilor şi de gândire critică reprezintă condiţii preliminare pentru participarea activă?

• Ce tipuri de proiecte pentru cetăţenia activă sunt cele mai potrivite pentru tinerii care doresc să acţioneze în vederea schimbării?

• Cum pot cadrele didactice lucra cu parteneri externi pentru a facilita susţinerea de către tineri a unor subiecte care îi interesează?

• Cum şi de ce concepem proiecte legate de subiecte precum prejudecăţi, discriminare şi anti-rasism?

Această competenţă este legată de competenţa 8 în mare măsură, deoarece îi implică pe elevi în acţiuni pentru schimbare, ocupându-se prin urmare de subiecte controversate uneori, şi situează utilizarea întrebărilor ca proces central al actului didactic:

• „În ce fel de societate trăim?”

• „În ce fel de societate şi de lume dorim să locuim în viitor?”

• „Ce pot face eu şi ce pot face ceilalţi pentru a schimba lucrurile şi a avea o influenţă în lumea în care trăim?”

Competenţa 10: Un mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse Un mediu de învăţare care le permite elevilor să analizeze subiecte sau evenimente politice, etice, sociale şi culturale de actualitate, în mod critic, folosind informaţii din diferite surse, inclusiv mass-media, statistici şi resurse TIC.

Competenţa 11: Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea

Colaborarea cu partenerii potriviţi (precum organizaţiile comunitare, ONG-uri sau reprezentanţi ai acestora) pentru a planifica şi a implementa o serie de oportunităţi pentru implicarea elevilor în probleme de cetăţenie democratică din comunităţile lor.

Competenţa 12: Strategii pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare Strategiile pentru a pune în discuţie toate formele de prejudecăţi şi discriminare şi a promova anti-rasismul.

Tabelul 6: Activităţi de predare şi învăţare care dezvoltă ECD/EDO prin parteneriate şi implicarea comunităţii

47

48

Contextul teoretic

Înţelegerea pe care profesorii o au cu privire la ECD/EDO trebuie să cuprindă o perspectivă mai largă a educaţiei pentru cetăţenia activă. Potrivit viziunii lui Dewey’s31 de „şcoală ca spaţiu democratic”, profesorii trebuie să încerce să le ofere elevilor oportunităţi să-şi dezvolte atitudini şi comportamente civice lucrând la proiecte la nivel de şcoală sau comunitate. Principalul scop al acestei concepţii mai ample asupra ECD/EDO este să încurajeze elevii să exploateze ceea ce au învăţat despre ECD/EDO şi să-şi transpună abilităţile cognitive şi sociale în participarea practică şi activă. Profesorii care predau ECD/EDO trebuie să fie capabili să gestioneze şi să sprijine diferite forme de iniţiative participative în şcoală (precum consilii ale elevilor, iniţiative comune ale elevilor şi părinţilor, proiecte comunitare, învăţarea prin servicii în comunitate etc.).

Crearea unui mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse; găsirea, analizarea şi utilizarea informaţiilor sunt esenţiale deoarece cetăţenii trebuie să fie capabili să analizeze politicile publice şi reflectarea în mass-media a problemelor contemporane, pe baza unor dovezi raţionale. Multe arii diferite ale curriculumului includ procesarea informaţiilor ca un element esenţial al învăţării, cuprinzând colectarea de date, analiza critică, abordările comparative, perspectivele multiple etc. Internetul, presa, cărţile, televiziunea şi industria cinematograficătoate oferă materiale bogate pentru a încuraja elevii să analizeze subiecte politice, etice, sociale şi culturale de actualitate. Astfel, profesorii de la toate disciplinele trebuie să fie conştienţi că desfăşurând astfel de activităţi cu elevii lor, în cadrul planurilor de activitate, planurificarilor şi proceselor didactice, dezvoltă importante abilităţi ECD/EDO. Diferite forme de resurse din mass-media, statisticile sau TIC oferă numeroase oportunităţi pentru a exersa aceste abilităţi în clasă. Dacă tinerii doresc să-şi justifice opiniile sau să susţină o schimbare, să găsească şi să utilizeze fapte şi exemple în mod eficient, este esenţial să aibă încredere în abilităţile lor de a lucra cu informaţii.

Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea va implica proiecte de cetăţenie activă la nivel local, naţional sau internaţional şi planificarea pentru implicarea viitoare în comunitate, când tinerii au şansa de a produce schimbări. Rolul ECD/EDO în formarea tinerilor se extinde dincolo de limitele formale ale clasei. Elevii învaţă şi cum să devină cetăţeni activi prin realizarea de legături între şcoală şi diverşi parteneri din comunitatea mai largă. Un aspect important al formării profesorilor în domeniul ECD/EDO este prin urmare asigurarea expertizei acestora de a organiza această dimensiune a ECD/EDO. Şcolile pot fi uneori instituţii închise în ceea ce priveşte practicile şi abordările pe care le folosesc. Conceptul implicării în parteneriate pentru predarea curriculumului şi iniţiativelor ECD/EDO se depărtează de perspectiva tradiţională a educaţiei, în care profesorul individual planifică, aplică şi revizuieşte curriculumul. Nu există nicio îndoială că ECD/EDO devine mai eficientă dacă şcolile pot privi în afară şi dincolo de modurile existente de funcţionare. Tinerii trebuie să-şi dezvolte ceea ce Henry Giroux32 a numit „un limbaj al posibilităţii” pentru a se vedea pe ei înşişi ca agenţi ai schimbării. Profesorii trebuie să îşi ajute elevii să îşi imagineze un viitor local şi global mai bun şi să le furnizeze mijloacele (cunoştinţe, abilităţi şi încrederea în sine) pentru a întreprinde acţiuni practice pentru realizarea acelui viitor.

Abordările predării şi învăţării care aduc în prim plan proiectele ECD/EDO active, participative, în care tinerii simt că deţin în mod autentic proprietatea, pot fi considerate în mod clar o investiţie în capitalul social pentru viitor.

Pentru a realiza schimbări cu adevărat, şcolile şi elevii trebuie să lucreze fără excepţie alături de diverşi parteneri care constituie „comunitatea” şi să implice în procesul de educaţie atâtea sectoare ale comunităţii câte este necesar pentru a produce schimbarea: părinţi, familii, ONG-uri şi organizaţii ale societăţii civile, biserici, grupuri de interese, reprezentanţi ai comunităţii, oficiali aleşi, profesionişti din mass-media, adminsitraţii locale etc.

31Dewey, J., Democracy and education (Democraţie şi educaţie), (1916) 1966 NY Free Press. Disponibil şi pe Google books: http://books.google.com. În opinia lui Dewey, rolul esenţial al şcolii publice este să dezvolte societăţi democratice. El susţine că şcolile publice nu există atât de mult pentru a servi publicul, ci de fapt „creează un public” cu valori, viziuni şi competenţe comune care să sprijine o comunitate democratică. În acest sens, şcoala publică şi comunitatea democratică sunt inseparabile. 32 Giroux, H., (1981) Ideology culture and the process of schooling (Cultura ideologiei şi procesul şcolarizării), Temple University Press, Philadelphia/Falmer press Ltd, Londra, 1981

48

49

Există câteva cercetări în sprijinul acestor afirmaţii:

• Dezvoltarea competenţelor de cetăţenie democratică prin crearea unor legături între şcoală şi comunitate poate contribui la ameliorarea problemelor societăţii şi promovarea coeziunii sociale prin acţiuni precum încurajarea formării de reţele şi parteneriate civice în jurul ECD/EDO33.

• Învăţarea prin servicii în comunitate34 (Billig, 2000) ca activitate specifică ce leagă şcoala de comunitate are efecte pozitive asupra diferitelor arii de dezvoltare ale elevilor:

o responsabilitatea personală şi socială a elevilor;

o dezvoltarea interpersonală a elevilor şi abilitatea de a stabili legături cu diverse grupuri culturale: le face plăcere să îi ajute pe alţii, crează legături cu mai mulţi adulţi şi acceptă că ar putea lucra cu persoane în vârstă şi cu dizabilităţi;

o simţul civic şi de responsabilitate socială al elevilor şi competenţele civice: elevii de liceu au dobândit o înţelegere mai sofisticată a contextelor socio-istorice, se gândesc la politică şi moralitate în societate, iau în considerare felul în care pot produce schimbări sociale; doresc să devină mai activi politic;

o învăţarea prin servicii are impact asupra membrilor comunităţii ca parteneri ai şcolii: aceştia ajung să vadă tinerii ca pe o resursă valoroasă a comunităţii.

• Alte cercetări cu privire la impactul învăţării arată că aceasta este o practică educaţională legitimă şi puternică ce le permite elevilor să înţeleagă mai bine conceptele cetăţeniei democratice în timp ce îşi aduc contribuţia în cadrul comunităţilor lor şi răspund nevoilor autentice ale acestora (Shelley, 2000)35.

Este important să se recunoasă faptul că unele şcoli pornesc cu avantaje în ceea ce priveşte implicarea comunităţii în sprijinul ECD/EDO. Un pericol clar al concentrării pe capitalul social este acela că, la fel ca orice capital, cu cât este mai mare stocul iniţial, cu atât mai puternică este poziţia de a dezvolta mai mult potenţialul (Zacharakis & Flora, 1997)36. Şcolile pot să nu servească o comunitate, ci de fapt mai multe, fragmentate şi diverse. Profesorii trebuie să fie mulţumiţi cu paşii siguri şi uneori mici în ceea ce priveşte progresele în acest domeniu.

Strategiile pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare trebuie să fie predate pentru a ajuta elevii să înţeleagă complexitatea problemei. Înţelegerea rasismului şi a altor forme de prejudecăţi şi discriminare, precum sexismul, homofobia şi discriminarea religioasă din punct de vedere al felului în care acestea pot fi folosite colectiv pentru a submina democraţia, este prin urmare o trăsătură esenţială a oricărui program de educaţie care urmăreşte să promoveze cunoaşterea politică în rândul cetăţenilor. Elevii trebuie să înţeleagă că exprimarea liberă nu este un lucru absolut. Comentariile rasiste nu îşi au locul în şcoli, iar şcolile sunt obligate prin lege să monitorizeze, să înregistreze şi să acţioneze în cazul incidentelor rasiste. Rasismul este recunoscut oficial de principiile globale ale ONU şi de politicile guvernamentale la nivel european şi naţional drept una dintre forţele care operează pentru a restricţiona drepturile civice ale minorităţilor şi care subminează principiile democraţiei. Art. 13 din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989) precizează: „Copilul are dreptul la libertatea de exprimare…în măsura în care acest lucru nu afectează drepturile şi reputaţia altora”.37 Convenţia europeană cu privire la drepturile omului (1950) afirmă la Art. 10 alineatele 1 şi 2

33 Consiliul Europei, Learning and Living Democracy. Concept Paper. (A învăţa şi a trăi democraţia. Cadru conceptual) Comitetul ad hoc de experţi pentru Anul european al cetăţeniei prin educaţie, CAHCIT, Consiliul Europei, Strasburg, 2005 34 Billig, S., Shelley, H. Research on K-12 school- based service-learning. The evidence builds. (Cercetare cu privire la învăţarea bazată pe servicii în şcoală, de la grădiniţă la clasa a XII-a. Dovezile se acumulează). PhiDelta Kappan, Science Education, Bloomington, într-un studiu sponsorizat de Carnegie Corporation of New York şi CIRCLE (Center for Information and Research on Civic Learning and Engagement), 2000 35 Ibid. 36 Zacharakis-Jutz, Jeff &Flora Jan “Issues and Experiences using participatory research to strengthen social capital in community development” (Probleme şi experienţe legate de utilizarea cercetărilor referitoare la participare pentru consolidarea capitalului social în dezvoltarea comunitară). În Armstrong, P., Millerm, N. and Zukas, M (Eds), Crossing borders, breaking boundaries, University of London, 1997 37 http://www.unesco.org/education/pdf/CHILD_E.PDF

49

50

că „Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare, dar exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor… condiţii… într-o societate democratică.38

Şcolile sunt locuri cheie pentru promovarea înţelegerii între comunităţi şi combaterea intoleranţei şi extremismului religios. Educaţia are un rol potenţial major în ceea ce priveşte punerea în discuţie a prejudecăţilor; construirea înţelegerii între indivizi şi comunităţi; abilitarea grupurilor dezavantajate şi încurajarea dezbaterii deschise, respectuoase. Orice program serios ECD/EDO trebuie să ofere tinerilor cunoştinţele şi abilităţile de a pune în discuţie rasismul ca forţă anti-democratică. Un astfel de proiect trebuie să dea posibilitatea tinerilor să-şi dezvolte o serie de identităţi sigure şi de încredere ca cetăţeni; „Cetăţenii tineri încrezători în identităţile lor vor fi în măsură să pună în discuţie imaginile preconcepute ale minorităţilor care sprijină în prezent practicile discriminatorii”39. Cercetările arată că o abordare adoptată de mulţi profesori pentru predarea unor teme controversate precum discriminarea şi rasismul este să le evite. De exemplu, într-o critică detaliată a felului în care o şcoală integrată din Irlanda de Nord a abordat „educaţia pentru înţelegerea reciprocă”40 arată că: „Cei mai mulţi profesori fac „alegeri critice” care reflectă şi consolidează o „cultură a evitării”, în care probleme politicie sau religioase discutabile sunt mai degrabă evitate decât explorate”. Şcolile trebuie să fie pregătite să se ocupe de subiecte controversate actuale, precum dezbaterile despre imigraţie şi integrarea comunităţilor de imigranţi: „Este de datoria tuturor şcolilor să se ocupe de probleme ale „traiului comun” şi „gestionarea diferenţelor”, oricât de dificile şi controversate ar părea acestea"41.

ECD/EDO are astfel un rol fundamental în dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor pentru relaţii cu comunitatea, identităţi partajate şi modalităţi sigure de exprimare a diferenţelor. Aceasta implică o educaţie pentru o cetăţenie cosmopolită [pentru dezvoltarea conceptului de „cetăţenie cosmopolită”42. Este important ca tinerii să poată transcende perspectivele naţionale înguste ale învăţării despre identitate şi diversitate şi să-şi bazeze gândirea pe o perspectivă mai globală a drepturilor omului. Abordarea drepturilor omului este importantă deoarece introduce ideea fundamentală că chiar guvernele democratice pot fi opresive, în special faţă de grupurile minoritare. Valorile drepturilor omului şi codurile şi principiile internaţionale oferă o perspectivă din care se poate evalua critic nivelul real al egalităţii în societate.

Merită să se identifice proiecte din viaţa reală (posibil prin intermediul consiliului şcolii) care pot contribui la coeziunea comunităţii şi la organizarea unor evenimente importante precum expoziţii, campanii şi dezbateri, implicând nu numai şcoala, ci şi comunitatea care vede „cine suntem”.

38 Vezi http://www.hri.org/docs/ECHR50.html#C.Art10 39 Osler, A., “The Crick report: difference, equality and racial justice”, Curriculum Journal, Vol. 11(1), 2000, pp. 25-37. 40 Donnelly, C., “What price harmony? Teachers’ methods of delivering an ethos of tolerance and respect for diversity in an integrated school in Northern Ireland”, Educational Research, Vol. 46 (1), 2004, pp. 3-16. 41 Ajegbo, K., Curriculum review: diversity and citizenship, DfES, 2007. 42 Pentru conceptul de „cetăţenie cosmopolită”, vezi Held, D., “Democracy and the new international order”, in Achibugi, D. and Held, D (eds), Cosmopolitan democracy, Polity Press, Cambridge, 1995; Osler, A. and Starkey, H., “Learning for cosmopolitan citizenship: theoretical debates and young people’s experiences”, Educational Review, Vol. 55 (3), 2003, pp. 243-254.

50

51

6.2. Competenţa 10 Competenţa 10: Un mediu de învăţare care promovează utilizarea unor surse diverse Un mediu de învăţare care permite elevilor să analizeze subiecte sau evenimente politice, etice, sociale şi culturale de actualitate, în mod critic, folosind informaţii din diferite surse, inclusiv mass-media, statistici şi resurse TIC.

6.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

În mod specific, profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO vor da dovadă , de exemplu, că:

Utilizează date de la disciplina lor pentru a construi argumente cu privire la necesitatea proiectelor ECD/EDO. De exemplu:

- profesorii de istorie pot cere elevilor să afle din diferite surse din mass-media informaţii despre societăţile nedemocratice din trecut. Datele colectate şi concluziile pot servi drept bază de comparaţie cu situaţia din lumea contemporană;

- profesorii de geografie pot cere elevilor să colecteze date despre poluare sau deşeuri, iar apoi să discutedespre perspectivele de viitor ale dezvoltării durabile globale, cu o puternică dimensiune legată de responsabilitate şi consum etic;

- profesorii de muzică sau arte pot folosi moştenirea culturală şi influenţa artelor în promovarea simţului identităţii.

Dau elevilor posibilitatea de a analiza şi a discuta aspecte din mass-media care contribuie la cunoştinţele şi abilităţile ECD/EDO. De exemplu: analiza reclamelor şi a impactului lor; explorarea relatării unor ştiri în diferite surse; libertatea presei; cum poate televiziunea să formeze opinii, cum pot influenţa mass-media şi polii de opinie alegerile în ţările democratice.

Creează oportunităţi pentru elevi de a explora atât valoarea, cât şi limitările statisticilor:

- valoarea pozitivă: dovezile statistice, care ar trebui supuse unei cercetări atente ca orice fel de dovezi, servesc pentru a asigura câteva dintre piesele de bază ale argumentaţiei şi dezbaterii. Statisticile pot ajuta la formarea unei imagini clare, independente şi corecte despre ceea ce se întâmplă în viaţa publică; guvernele locale şi naţionale folosesc statisticile la elaborarea politicilor, iar serviciile publice emit periodic statistici care urmăresc să măsoare dacă se fac progrese în anumite domenii de politici. Grupurile de presiune produc de asemenea statistici pentru a-şi susţine argumentele;

- limitările: valoarea statisticilor depinde de acurateţea modurilor în care sunt colectate şi prezentate informaţiile; de modul în care sunt puse întrebările; de certitudinea celor care produc informaţiile. Statisticile pot fi fabricate de regimuri politice fără scrupule sau manipulate în regimurile democratice. Statisticile sunt parţiale şi/sau selective; unele lucruri sunt greu de măsurat cantitativ.

Folosesc eficient surse bazate pe TIC pentru a dezvolta cunoştinţele şi abilităţile ECD/EDO ale elevilor, pentru că:

- sunt posibile investigaţiile în profunzime şi analiza problemelor contemporane sociale şi politice;

- informaţiile nu sunt tratate pasiv – investigaţiile sunt structurate. Elevii fac ceva cu informaţiile pe care le iau în considerare;

- sunt incluse oportunităţi de a avea o influenţă şi a-i convinge pe alţii în activităţile de colaborare şi în proiecte;

- elevii fac alegeri critice şi creative legate de modul în care îşi comunică ideile.

51

52

6.2.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

10:

Un

med

iu d

e în

văţa

re c

are

prom

ovea

ză u

tiliz

area

uno

r su

rse

dive

rse

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

v-aţ

i gâ

ndit

la

mod

ul î

n ca

re d

ifer

ite

mij

loac

e m

ass-

med

ia,

stat

isti

cile

şi

TIC

pot

face

par

te d

in a

ctiv

itat

ea d

vs.

dida

ctic

ă, s

ub f

orm

ă de

sur

să,

met

odă

şi s

ubie

ct.

Nu

aţi

luat

în

co

nsid

erar

e fe

lul

în

care

ac

este

re

surs

e vă

po

t îm

bogă

ţi o

rele

şi

vă p

ot a

juta

să

intr

oduc

eţi

conţ

inut

uril

e şi

met

odol

ogia

ECD

/ED

O.

Nu

vă s

imţi

ţi p

regă

tiţi

pen

tru

a fo

losi

mas

s-m

edia

, st

atis

tici

le ş

i TI

C la

ore

le d

vs.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cepe

ţi p

rin

a gă

si r

esur

se d

ispo

nibi

le ş

i ad

ecva

te d

in m

ass-

med

ia,

stat

isti

ci ş

i TI

C (z

iare

, re

vist

e,

bule

tine

, ra

poar

te,

emis

iuni

rad

io,

site

-uri

etc

) ca

re s

prij

ină

curr

icul

umul

dvs

.;

• As

igur

aţi-

vă c

ă pu

teţi

fol

osi

cu î

ncre

dere

met

ode

de u

tiliz

are

a ac

esto

r re

surs

e, i

ar d

acă

este

nec

esar

, că

utaţ

i opo

rtun

ităţ

i de

form

are;

• Co

nsul

taţi

-vă

cu c

oleg

ii şi

des

cope

riţi

noi

idei

;

• An

aliz

aţi

resu

rsel

e pe

car

e le

-aţi

ide

ntif

icat

. Cu

m s

e po

triv

esc

curr

icul

umul

ui?

Cum

pot

con

trib

ui l

a de

zvol

tare

a ab

ilită

ţilo

r de

inve

stig

aţie

şi a

nalit

ice

ale

elev

ilor

cu p

rivi

re la

pro

bem

ele

cont

empo

rane

?

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Su

nteţ

i co

nşti

enţi

de

felu

l în

car

e m

ass-

med

ia,

stat

isti

cile

şi

TIC

pot

ave

a o

cont

ribu

ţie

la o

rele

dvs

. Id

enti

fica

ţi u

nele

co

nţin

utur

i re

leva

nte

şi

plan

ific

aţi

câte

va

acti

vită

ţi

la

clas

ă. E

fort

ul e

ste

unul

lim

itat

şi

nu s

unte

ţi s

igur

i câ

t de

ef

icie

nţi

aţi

fost

în

ceea

ce

pr

iveş

te

de

zvol

tare

a ab

ilit

ăţil

or d

e in

vest

igaţ

ie ş

i an

alit

ice

ale

elev

ilor

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

tim

p ce

pla

nifi

caţi

lec

ţiile

, in

clud

eţi

acti

vită

ţi b

azat

e pe

mas

s-m

edia

, st

atis

tici

sau

TIC

, id

enti

ficâ

nd

clar

sco

puri

le p

entr

u ca

re f

aceţ

i ace

st lu

cru;

• As

igur

aţi-

vă c

ă av

eţi s

ufic

ient

e re

surs

e pe

ntru

fie

care

ele

v sa

u gr

up;

• Pr

egăt

iţi i

nstr

ucţi

uni c

lare

(fo

i de

lucr

u, s

arci

ni,

liste

cu

ce e

de

făcu

t et

c.)

pent

ru e

levi

;

• Pr

edaţ

i şi e

valu

aţi o

lecţ

ie,

folo

sind

act

ivit

atea

ele

vilo

r ca

indi

cato

r ch

eie

de s

ucce

s;

• Ce

reţi

-le

elev

ilor

să îm

părt

ăşea

scă

clas

ei c

e au

învă

ţat

în c

ursu

l pro

cesu

lui.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Aţi

ela

bora

t un

mod

sis

tem

atic

de

a ut

iliz

a m

ass-

med

ia,

stat

isti

cile

şi

TIC

la o

rele

dvs

. şi

de

a cr

ea l

egăt

uri

cu

ECD

/ED

O.

Le

folo

siţi

de

seor

i,

uneo

ri

impl

icit

, pe

ntru

a

aduc

e în

pr

im

plan

de

zvol

tare

a ab

ilit

ăţil

or

elev

ilor

. Le

gătu

rile

cu

EC

D/E

DO

po

t în

că

să

mai

re

prez

inte

o

coin

cide

nţă

de c

onţi

nutu

ri,

nu c

eva

prof

und.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Ac

orda

ţi e

levi

lor

un r

ol m

ai i

ndep

ende

nt c

u pr

ivir

e la

pla

nifi

care

a ut

iliză

rii

mas

s-m

edia

, st

atis

tici

lor

şi

TIC

la o

re.

Înce

rcaţ

i să

inc

lude

ţi s

ubie

cte

de i

nter

es p

entr

u el

evi

astf

el î

ncât

să

max

imiz

aţi

impl

icar

ea ş

i in

tere

sul l

or;

• Co

labo

raţi

cu

cole

gii

dvs.

Înc

uraj

aţi-

i să

dez

volt

e lu

crul

în

echi

pă i

mpl

icân

d di

feri

te d

isci

plin

e, p

entr

u a

atin

ge o

biec

tive

le E

CD/E

DO

şi p

entr

u a

spri

jini

abo

rdar

ea d

emoc

rati

c ă

la n

ivel

ul ş

colii

;

• O

bţin

eţi

înto

tdea

una

feed

back

cu

priv

ire

la e

fect

ele

efor

turi

lor

dvs.

(po

sibi

l pr

in u

tiliz

area

met

odel

or

de a

utoe

valu

are

sau

eval

uare

într

e co

legi

).

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Fo

losi

rea

mas

s-m

edia

, st

atis

tici

lor

şi

TIC

la

ore

– şi

re

aliz

area

de

legă

turi

exp

lici

te c

u te

mel

e, p

reoc

upăr

ile

şi

valo

rile

ECD

/ED

O –

a d

even

it c

eva

natu

ral

şi d

e du

rată

în

acti

vita

tea

dvs.

pro

fesi

onal

ă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Tr

ansf

orm

aţie

levi

i dvs

. di

n ut

iliza

tori

de

mas

s-m

edia

şi T

IC în

cre

ator

i şi p

rodu

căto

ri d

e in

form

aţii;

• În

cura

jaţi

-i

să-ş

i de

zvol

te

abili

tăţi

le

de

susţ

iner

e şi

co

nvin

gere

cu

pr

ivir

e la

un

su

biec

t ca

re

îi pr

eocu

pă,

folo

sind

u-se

de

info

rmaţ

ii şi

de

argu

men

te p

entr

u a-

şi s

usţi

ne p

unct

ele

de v

eder

e;

• Îm

părt

ăşiţ

i col

egilo

r cu

noşt

inţe

le ş

i abi

lităţ

ile.

52

53

6.3. Competenţa 11 Competenţa 11: Colaborarea în cadrul unor parteneriate adecvate cu comunitatea Colaborarea cu partenerii potriviţi (precum organizaţiile comunitare, ONG-uri sau reprezentanţi ai unor organizaţii de voluntariat) pentru a planifica şi implementa o serie de oportunităţi pentru implicarea elevilor în probleme de cetăţenie democratică din comunităţile lor.

6.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă EDC vor da dovadă, de exemplu, că:

Pot stabili legături de colaborare cu grupuri comunitare prin identificarea unor parteneri potriviţi şi dedicaţi care sunt de acord cu beneficiile reciproce şi care lucrează în mod structurat.

Sunt capabili să construiască şi să dezvolte parteneriate (cu părinţi, familii, ONG-uri şi organizaţii ale societăţii civile, biserici, grupuri de interese, reprezentanţi ai comunităţii, oficiali aleşi, profesionişti din mass-media, adminsitraţii locale, muzee, biblioteci etc., agreând cu partenerii o viziune comună şi stabilind obiective. Printre principiile orientative ale parteneriatelor şcoală/comunitate se pot regăsi: egalitatea şi respectul reciproc, centrarea pe elev şi incluziunea, claritatea viziunii şi a scopurilor, deschiderea, dedicarea susţinută, dorinţa de a încerca noi abordări şi realismul cu privire la ceea ce se poate realiza.

Nu pierd din vedere aspectele legate de echilibru în învăţare; este important să se monitorizeze natura interacţiunii cu tinerii pentru a evita „implantarea necoordonată a unor predispoziţii ideologice de către cei care presupun că au dreptate”43.

Pot identifica o serie de posibile „acţiuni pentru schimbare” care vor îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile ECD ale elevilor şi vor aduce în acelaşi timp beneficii comunităţii. De exemplu:

- descrierea şi/sau prezentarea unui caz în legătură cu o problemă sau preocupare; comunicarea şi exprimarea unor puncte de vedere în mod public, prin intermediul unui ziar, site sau alt mijloc mass-media;

- organizarea unei consultări, unui vot sau organizarea de alegeri; contribuţia la politicile locale/comunitare;

- organizarea unei reuniuni, conferinţe, forum sau dezbateri; reprezentarea altor puncte de vedere (de exemplu, într-o organizaţie, la o întâlnire sau un eveniment);

- crearea, verificarea sau revizuirea unei politici organizaţionale;

- organizarea şi desfăşurarea unei expoziţii, campanii, prezentări, eveniment comunitar (de exemplu, o piesă de teatru, o aniversare, o zi deschisă);

- înfiinţarea şi dezvoltarea unui grup de acţiune sau a unei reţele44.

Pot gestiona implicarea partenerilor din comunitate, oferind asistenţă, de exemplu, atunci când adulţii care nu predau „se adresează” tinerilor pentru operioadă mai lungă. Profesorul trebuie să se asigure că toţi adulţii din clasă ştiu clar care este rolul lor la oră şi cum pot contribui;

Pot revizui şi evalua împreună succesul unui proiect comun, consultă elevii cu privire la impresiile lor; se gândesc bine la cum să comunice părinţilor şi comunităţii mai largi despre activitatea ECD a elevilor, prin buletive informative, prezentări, site-uri etc; sunt clari cu privire la parteneriate viitoare.

43 Gearon, L., “NGOs and education: some tentative considerations”, Reflecting Education, p. 17, 2 October 2006. 44 List ă inspirată de Autoritatea pentru Calificări şi Curriculum, Play your part: post-16 citizenship, QCA, London, 2004..

53

54

6.3.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

11:

Cola

bora

rea

în c

adru

l uno

r pa

rten

eria

te a

decv

ate

cu c

omun

itat

ea

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Se

apel

ează

pr

ea

puţi

n sa

u de

loc

la

part

ener

i di

n co

mun

itat

e pe

ntru

a s

prij

ini

acti

vită

ţile

cur

ricu

lare

. Se

ap

elea

ză l

a vi

zita

tori

ad

hoc

şi i

ndiv

idua

l. P

ărin

ţii

şi

com

unit

atea

nu

cuno

sc î

n ge

nera

l ab

orda

rea

şcol

ii f

aţă

de E

CD/E

DO

. Şc

oala

nu

s-a

gând

it s

ă cr

eeze

o p

agin

ă EC

D/E

DO

pe

si

te-u

l să

u ca

re

să

fie

acce

sibi

lă

com

unit

ăţii

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Că

utaţ

i câ

ţiva

alia

ţi i

niţi

ali

care

ar

fi d

orit

ori

să c

olab

orez

e cu

ele

vii

din

şcoa

la d

vs.

(de

ex.,

păr

inţi

car

e au

le

gătu

ri

cu

ON

G-u

ri

sau

grup

uri

de

pres

iune

; re

prez

enta

nţi

ai

polit

icilo

r lo

cale

ca

re

într

epri

nd

acti

vită

ţi

educ

aţio

nale

; co

nsili

eri l

ocal

i).

• Cc

reaţ

i un

ul s

au d

ouă

proi

ecte

cur

ricu

lare

car

e co

nţin

o „

acţi

une

pent

ru s

chim

bare

” şi

/sau

în

cura

jeaz

ă el

evii

„să

aibă

o in

flue

nţă”

cu

priv

ire

la u

n su

biec

t ca

re îi

inte

rese

ază.

Eva

luaţ

i rez

ulta

tele

.

• În

cerc

aţi s

ă st

abili

ţi u

nele

rec

oman

dări

la n

ivel

de

şco

ală

cu p

rivi

re la

uti

lizar

ea e

fici

entă

a v

izit

ator

ilor

exte

rni.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

F

olos

iţi

într

-o

anum

ită

măs

ură

agen

ţiil

e lo

cale

şi

na

ţion

ale

ca r

esur

să p

entr

u a

spri

jini

act

ivit

ăţil

e de

la

clas

ă. A

pela

ţi î

ntr-

o an

umit

ă m

ăsur

ă la

rep

reze

ntan

ţii

com

unit

ăţii

pe

ntru

a

spri

jini

ac

tivi

tăţi

le

ECD

/ED

O.

ECD

/ED

O s

e re

găse

şte

în b

ulet

inul

inf

orm

ativ

al

şcol

ii

pent

ru p

ărin

ţi ş

i co

mun

itat

e. Ş

coal

a ar

e un

sit

e ca

re

incl

ude

o pa

gină

ECD

/ED

O.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi

să

dezv

olta

ţi

part

ener

iate

cu

an

umit

e gr

upur

i co

mun

itar

e sa

u O

NG

-uri

ca

re

spri

jină

pr

oiec

tele

EC

D/E

DO

– d

e ex

empl

u, p

rin

căde

rea

de a

cord

asu

pra

unei

viz

iuni

com

une

şi s

tabi

lirea

de

obie

ctiv

e an

uale

.

• D

iscu

taţi

cu

pări

nţii

pent

ru a

ide

ntif

ica

prob

lem

e de

int

eres

pen

tru

com

unit

atea

loc

ală,

iar

apo

i or

ient

aţi

căut

area

uno

r pa

rten

eri r

elev

anţi

pen

tru

a vă

ocu

pa d

e ac

este

pro

blem

e.

• Îm

preu

nă c

u co

legi

i, î

ncer

caţi

să

stab

iliţi

am

ploa

rea

şi t

ipul

de

part

ener

iate

ext

erne

cu

com

unit

atea

şco

lii d

vs.

cu p

rivi

re la

pro

blem

ele

şi p

osib

ilită

ţile

ECD

/ED

O.

• As

igur

aţi

o in

form

are

mai

bu

nă

priv

ind

vizi

tato

rii

din

com

unit

ate

sau

din

part

ea

ON

G-u

rilo

r as

tfel

în

cât

impl

icar

ea lo

r să

nu

fie

văzu

tă c

a ev

enim

ent

sing

ular

, ci

ca

part

e a

unui

pro

ces

de în

văţa

re.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Iden

tifi

care

a re

surs

elor

di

n co

mun

itat

e sp

riji

nă

plan

ific

area

ac

tivi

tăţi

lor

ECD

/ED

O.

Part

ener

ii

din

com

unit

ate

sunt

bin

e or

ient

aţi

cu p

rivi

re l

a ro

lul

lor.

Co

mun

icar

ea

cu

priv

ire

la

acti

vită

ţi

este

co

ntin

uă.

Rezu

ltat

ele

proi

ecte

lor

şi

real

izăr

ile

elev

ilor

su

nt

publ

icat

e (ş

i tr

adus

e da

că

e ca

zul)

pe

un

site

şi

pr

ezen

tate

pă

rinţ

ilor

la

ev

enim

ente

sp

ecia

le

(de

exem

plu,

con

feri

nţe

cu p

rofe

sori

i şi

păr

inţi

i).

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• D

iver

sifi

caţi

can

alel

e de

com

unic

are

prin

car

e fa

ceţi

cun

oscu

t fa

ptul

că

ECD

/ED

O e

xist

ă şi

exe

mpl

ific

aţi

ce

înse

amnă

pen

tru

pări

nţi ş

i păr

ţile

loca

le in

tere

sate

.

• În

cerc

aţi

să i

nfor

maţ

i fa

ctor

ii lo

cali

chei

e cu

pri

vire

la

prog

rese

le î

nreg

istr

ate

în ş

coal

ă şi

/sau

cla

să î

n do

men

iul

ECD

/ED

O,

prin

bul

etin

e in

form

ativ

e sa

u di

sem

inar

ea r

ealiz

ărilo

r el

evilo

r în

pre

sa l

ocal

ă, s

ite-

ul ş

colii

sau

alt

e ca

nale

mas

s-m

edia

.

• Id

enti

fica

ţi

mod

alit

ăţi

de

a îm

bogă

ţi

în

cont

inua

re

expe

rien

ţele

EC

D/E

DO

al

e el

evilo

r pr

intr

-o

mai

m

are

impl

icar

e a

ON

G-u

rilo

r în

şco

ală/

clas

ă –

de e

x.,

repr

ezen

tanţ

i ai

uno

r or

gani

zaţi

i di

n do

men

iul

med

iulu

i,

orga

niza

ţii

de c

arit

ate,

gru

puri

de

pres

iune

sau

org

aniz

aţii

glob

ale.

Înc

erca

ţi s

ă de

clan

şaţi

şi

să d

esco

peri

ţi

idea

lism

ul e

levi

lor

(une

ori l

aten

t).

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Pa

rten

erii

di

n co

mun

itat

e or

gani

zeaz

ă,

spri

jină

şi

in

iţia

ză

acti

vită

ţi

ECD

/ED

O

în

şcoa

lă,

în

cadr

ul

unor

pa

rten

eria

te

depl

ine

şi

efic

ient

e.

Mec

anis

mel

e de

co

mun

icar

e su

nt

diri

jate

de

el

evi

şi

dina

mic

e –

asig

urân

d in

form

aţii

şi

re

surs

e pe

ntru

pă

rinţ

i şi

co

mun

itat

e.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

trea

ga c

omun

itat

e be

nefi

ciaz

ă de

o ş

coal

ă pr

ospe

ră.

Iniţ

iaţi

pro

iect

e ca

re p

erm

it e

levi

lor

să lu

crez

e al

ătur

i de

o se

rie

de p

arte

neri

din

com

unit

ate

pent

ru a

îm

bună

tăţi

dif

erit

e se

rvic

ii ca

re î

i pr

ives

c pe

tin

eri

(de

exem

plu,

fa

cilit

ăţi d

e pe

trec

ere

a ti

mpu

lui l

iber

; tr

ansp

ort;

eco

logi

e).

• Co

ntin

uaţi

să

revi

zuiţ

i şi s

ă ev

alua

ţi p

arte

neri

atel

e şi

cău

taţi

pos

ibili

tăţi

pen

tru

proi

ecte

viit

oare

.

• Sp

riji

niţi

ele

vii î

n ef

ortu

rile

de

a st

râng

e fo

ndur

i pen

tru

cam

pani

ile ş

i ini

ţiat

ivel

e lo

r.

• Că

utaţ

i mod

alit

ăţi c

a pr

oiec

tele

să

fie

cond

use

mai

mul

t de

ele

vi ş

i mai

puţ

in d

e ad

ulţi

/pro

feso

ri.

54

55

6.4. Competenţa 12

Competenţa 12: Strategii pentru a pune în discuţie orice formă de discriminare

Strategiile pentru a pune în discuţie toate formele de prejudecăţi şi discriminare şi a promova anti-rasismul.

6.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

În mod specific, profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO vor da dovadă, de exemplu, că:

Creează medii de învăţare inclusive la clasă în care este apreciată contribuţia tuturor elevilor, prejudecăţile sunt puse în discuţie, iar elevii învaţă să aprecieze şi să vadă într-un fel pozitiv diferenţele. Iniţiază proiecte pentru a valorifica diversitatea din clasă şi din şcoală.

De exemplu:

- crearea unor afişe cu reflecţii asupra unor probleme;

- prezentarea de imagini pozitive ale realizărilor tuturor grupurilor;

- selectarea resurselor de învăţare pentru elevi, în funcţie de interesele, experienţele şi nevoile lor;

- descurajarea ideilor preconcepute şi încurajarea atitudinilor pozitive faţă de contribuţia în societate a unor grupuri variate;

- încurajarea atitudinilor pozitive faţă de diversitatea lingvistică în rândul elevilor;

- flexibilitate în gruparea strategiilor care le oferă elevilor oportunităţi de a lucra şi a învăţa prin colaborare cu colegi din diverse medii şi cu diferite nevoi. Cu alte cuvinte: elevii sunt pregătiţi pentru a trăi într-o societate diversă şi interdependentă.

Înţeleg că discriminarea, rasismul şi anti-semitismul pot apărea sub diferite forme. Ar putea fi definite ca orice cuvinte sau acţiuni care vizează un individ sau un grup, de faţă sau nu, şi care implică agresiune, umilinţă, ridiculizare, subminarea încrederii în sine şi a stimei de sine din cauza unor motive legate de mediu, naţionalitate, religie, sex, orientare sexuală, dizabilitate, aparenţă. Printre incidentele de acest gen se numără:

- abuzul verbal, ameninţările, folosirea unor denumiri peiorative, insultele, anti-feminismul, glume rasiste/anti-semite/discriminatorii, comentariile rasiste „întâmplătoare” în cursul discuţiilor, ridicularizarea obiceiurilor culturale (de exemplu, mâncare, muzică, religie, îmbrăcăminte);

- atacul fizic, hărţuirea, comportamentul provocator precum purtarea unor insigne rasiste, incitarea altora să se comporte în mod rasist;

- refuzul de a coopera cu alţi elevi şi adulţi din cauza diferenţelor percepute; aducerea de materiale rasiste la şcoală.

Demonstrează în practică conştientizarea conceptului de identităţi multiple şi în schimbare şi felul în care adoptăm aceste identităţi. Dezvoltarea de identităţi multiple este esenţială pentru toţi tinerii, astfel încât să poată reconcilia valorile personale sau „private” cu cele ale comunităţii.

Cunosc politicile şi procedurile naţionale şi locale pentru incidente de comportament inacceptabil şi măsurile care se vor lua în şcoală în cazul unor incidente rasiste, anti-semite. Sunt clari în legătură cu regulile clasei – de exemplu, „fără jigniri” sau „fără atacuri personale”.

Promovează activ oportunităţile egale şi înţeleg cum funcţionează inegalităţile în şcoală şi în afara şcolii. Sunt conştienţi de „dinamicile puterii” şi de rolul distinctiv al rasismului, antisemitismului şi al tuturor formelor de discriminare în societate, care determină perpetuarea unor modele

55

56

economice şi politice de dominaţie. Îşi dezvoltă abilităţi de facilitare a proiectelor lucrând alături de elevi pentru a le oferi ocazia să înceapă să respingă diferite tipuri de inegalităţi şi să se implice în proiecte care crează legături şi contribuie la reconcilierea diferenţelor, dând naştere la un sentiment împărtăşit de apartenenţă şi comunitate.

56

57

6.4.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

12:

Stra

tegi

i pen

tru

a pu

ne în

dis

cuţi

e or

ice

form

ă de

dis

crim

inar

e (p

arte

a I)

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Nu

cred

eţi

că p

robl

emel

e le

gate

de

prej

udec

ăţil

e el

evil

or,

idei

le

prec

once

pute

sau

opi

niil

e ra

sist

e (i

mpl

icit

e sa

u ex

plic

ite)

sun

t de

int

eres

pe

ntru

şco

ală,

pro

feso

ri s

au m

ediu

l lo

cal

sau

nu d

oriţ

i să

vă o

cupa

ţi d

e as

tfel

de

lucr

uri.

Tin

deţi

să

evit

aţi

subi

ecte

le c

are

ar p

utea

im

plic

a as

pect

e ce

ţin

de

rasi

sm.

Nu

sunt

eţi

sigu

ri d

e cu

noşt

inţe

le d

vs.

desp

re

dife

rite

cul

turi

şi

reli

gii

şi

cred

eţi

că e

ste

mai

bin

e să

nu

spun

eţi

nim

ic

decâ

t să

jig

niţi

pe

cine

va f

ără

să v

ă da

ţi s

eam

a. P

reze

nţa

unor

ast

fel

de

tem

e în

cur

ricu

lum

est

e li

mit

ată.

Est

e po

sibi

l să

exi

ste

poli

tici

naţ

iona

le

sau

ale

şcol

ii l

egat

e de

pun

erea

în

disc

uţie

a d

iscr

imin

ării

şi

prom

ovar

ea

egal

ităţ

ii r

asia

le,

dar

aces

te d

ocum

ente

zac

und

eva

pe u

n ra

ft.

Au

exis

tat

puţi

ne a

ctiv

ităţ

i de

for

mar

e a

cadr

elor

did

acti

ce c

u pr

ivir

e la

ac

este

pro

blem

e sa

u de

loc.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• In

form

aţi-

vă ş

i ape

laţi

la a

ctiv

ităţ

i de

form

are

cu p

rivi

re la

ace

ste

prob

lem

e.

• Ci

tiţi

căr

ţi d

espr

e pr

oble

me

de in

egal

itat

e şi

dis

crim

inar

e în

sis

tem

ele

şcol

are;

sit

uaţi

a co

mun

ităţ

ilor

de r

rom

i în

Euro

pa;

a ra

sism

ului

şi

anti

sem

itis

mul

ui d

in s

ocie

tăţi

le n

oast

re.

• N

u pr

esup

uneţ

i că

prej

udec

ăţile

, di

scri

min

area

şi r

asis

mul

rep

rezi

ntă

o pr

oble

mă

dacă

pop

ulaţ

ia ş

colii

est

e re

lati

v om

ogen

ă şi

nu

exis

tă m

ulte

gru

puri

m

inor

itar

e;în

cepe

ţi p

rin

a vă

asi

gura

că

sche

mel

e dv

s. d

e lu

cru

şi p

lanu

rile

de

lecţ

ie p

entr

u EC

D/E

DO

incl

ud o

port

unit

ăţi p

entr

u ca

ele

vii s

ă di

scut

e de

spre

pr

ejud

ecăţ

i, s

ă-şi

fac

ă o

imag

ine

desp

re n

atur

a pr

ejud

ecăţ

ilor

şi a

di

scri

min

ării

şi in

clud

eţi o

var

ieta

te d

e pe

rspe

ctiv

e cu

ltur

ale.

• În

cerc

aţi s

ă el

abor

aţi a

ctiv

ităţ

i car

e pr

omov

ează

em

pati

a şi

con

ştie

ntiz

area

cu

priv

ire

la n

atur

a di

nam

ică

a cu

ltur

ii şi

iden

tită

ţilo

r.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Şco

ala

are

o po

liti

că d

e eg

alit

ate

act

uali

zată

car

e ac

oper

ă ce

le m

ai

mul

te a

spec

te ş

i fu

ncţi

i re

leva

nte.

Lit

erat

ura

rasi

stă

este

int

erzi

să,

iar

dese

nele

gra

ffit

i of

ensa

toar

e su

nt i

nter

zise

şi

elim

inat

e. R

emar

cile

ne

gati

ve ş

i ge

nera

liză

rile

cu

priv

ire

la g

rupu

ri î

ntre

gi d

e oa

men

i su

nt

puse

con

stan

t în

dis

cuţi

e. P

erso

nalu

l şc

olii

răs

pund

e co

rect

şi

cons

ecve

nt

în c

azul

inc

iden

telo

r cu

mot

ivaţ

ie r

asia

lă,

bene

fici

ind

şi d

e fo

rmar

e în

ac

est

sens

. M

ater

iale

le d

idac

tice

ref

lect

ă di

n ce

în

ce m

ai m

ult

dive

rsit

atea

loc

ală,

naţ

iona

lă ş

i gl

obal

ă, d

ar a

bord

ăril

e în

văţă

rii

adop

tate

tin

d să

fie

des

tul

de p

rude

nte

şi u

rmăr

esc

să e

vite

asp

ecte

co

ntro

vers

ate.

Vă

tem

eţi

că r

egul

ile

de b

ază

norm

ale

pent

ru d

iscu

ţii ş

i de

zbat

eri

desc

hise

nu

se p

ot a

plic

a at

unci

cân

d es

te v

orba

de

subi

ecte

ra

sial

e. V

ă te

meţ

i că

dis

cuţi

ile

desc

hise

încu

raje

ază

sau

chia

r au

tori

zeaz

ă ve

deri

le r

asis

te a

le e

levi

lor,

jig

nind

u-i

pe a

lţi

elev

i di

n cl

asă

şi r

ăspâ

ndin

d po

sibi

l pu

ncte

de

vede

re i

nacc

epta

bile

în

şcoa

lă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

pre

zent

, ce

le m

ai m

ulte

efo

rtur

i ale

dvs

. le

gate

de

prej

udec

ăţi,

di

scri

min

are

şi r

asis

m s

unt

reac

tive

, nu

pro

-act

ive.

Ved

eţi c

e pa

şi p

ozit

ivi

pute

ţi f

ace

pent

ru a

îmbu

nătă

ţi o

port

unit

ăţile

de

învă

ţare

din

jur

ul a

cest

or

prob

lem

e;da

că e

ste

posi

bil,

încu

raja

ţi e

levi

i car

e se

per

cep

ca f

iind

dife

riţi

să

inte

racţ

ione

ze ş

i să

înve

ţe îm

preu

nă.

• În

cerc

aţi s

ă be

nefi

ciaţ

i de

form

are

cu p

rivi

re la

str

ateg

iile

pent

ru p

reda

rea

unor

asp

ecte

con

trov

ersa

te.

• În

cerc

aţi s

ă be

nefi

ciaţ

i de

form

are

cu p

rivi

re la

met

odol

ogiil

e pe

ntru

co

nşti

enti

zare

a di

spoz

iţiil

or in

terc

ultu

rale

. In

terc

ultu

ral s

e re

feră

aic

i la

înţe

lege

rea

indi

vidu

alit

ăţii

egal

e şi

con

ştie

ntiz

area

nat

urii

dina

mic

e a

cult

urii

şi p

lura

lism

ul id

enti

tăţi

lor

fiec

ărui

cet

ăţea

n.

Asig

uraţ

i-vă

că

exis

tă s

paţi

u în

cur

ricu

lum

pen

tru

rela

ţiile

inte

rper

sona

le a

le

elev

ilor,

incl

uzân

d fo

losi

rea

pore

clel

or ş

i hăr

ţuir

ea ş

i că

astf

el d

e lu

crur

i sun

t le

gate

de

subi

ecte

mai

am

ple

ale

ECD

.

57

58

Com

pete

nţa

12:

Stra

tegi

i pen

tru

a pu

ne în

dis

cuţi

e or

ice

form

ă de

dis

crim

inar

e (p

arte

a a

II-a)

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Poli

tica

şco

lii

de e

gali

tate

est

e uş

or d

e în

ţele

s şi

ade

cvat

ă p

entr

u di

feri

te c

ateg

orii

de

publ

ic ş

i di

feri

te u

tili

zări

. Şc

oala

tra

nsm

ite

mes

aje

evid

ente

şi

cons

ecve

nte

de c

eleb

rare

a d

iver

sită

ţii

şi r

espi

nger

e a

rasi

smul

ui.

Deş

i nu

exi

stă

încă

act

ivit

ăţi d

e fo

rmar

e pe

ntru

tot

pe

rson

alul

şco

lii

cu p

rivi

re l

a m

etod

olog

iile

pot

rivi

te p

entr

u sc

him

bare

a at

itud

inil

or f

aţă

de c

eila

lţi,

asp

ecte

le c

e ţi

n de

cal

itat

e su

nt t

ot m

ai d

es

abor

date

pri

n fo

rmar

ea c

onti

nuă.

Act

ivit

ăţil

e şi

res

urse

le s

cot

în e

vide

nţă

prob

lem

e, e

xper

ienţ

e şi

pr

eocu

pări

glo

bale

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Cr

eaţi

un

cod

de c

ondu

ită

pent

ru a

pro

mov

a re

laţi

ile b

une

şi r

espe

ctul

re

cipr

oc;

afiş

aţi-

l ast

fel î

ncât

să

iasă

în e

vide

nţă

în s

paţi

ile c

omun

e.

• G

ândi

ţi-v

ă la

fel

ul în

car

e pl

anur

ile d

vs.

de le

cţie

, re

surs

ele

şi o

pţiu

nile

di

dact

ice

refl

ectă

nev

oile

de

învă

ţare

ale

tut

uror

ele

vilo

r dv

s.

• În

cura

jaţi

-vă

cole

gii s

ă di

scut

e de

spre

pol

itic

ile d

e eg

alit

ate/

şans

e eg

ale

şi

alte

asp

ecte

aso

ciat

e şi

să

lucr

aţi î

mpr

eună

pen

tru

a id

enti

fica

sol

uţii;

or

gani

zaţi

act

ivit

ăţi d

e fo

rmar

e în

tre

cole

gi f

ăcân

d ap

el la

res

urse

le d

e fo

rmar

e.

• În

cura

jaţi

ele

vii s

ă fo

mul

eze

într

ebăr

i des

pre

idei

le p

reco

ncep

ute

din

mas

s-m

edia

, m

ater

iale

le d

idac

tice

şi c

ultu

ra p

opul

ară.

• În

cerc

aţi s

ă pr

omov

aţi i

mag

ini p

ozit

ive

prin

pos

tere

, ex

pozi

ţii ş

i alt

e ex

pune

ri.

• În

cerc

aţi s

ă gă

siţi

res

urse

şi s

tudi

i de

caz

care

înfă

ţişe

ază

min

orit

ăţi î

n ro

luri

lip

site

de

idei

pre

conc

eput

e.

• In

vita

ţi o

aspe

ţi,

pări

nţi s

au r

epre

zent

anţi

ai c

omun

ităţ

ii pe

ntru

o d

iscu

ţie

bine

pr

egăt

ită

cu e

levi

i pe

tem

a eg

alit

ăţii.

• Su

sţin

eţi f

orm

area

la n

ivel

ul în

treg

ii şc

oli c

u pr

ivir

e la

con

ştie

ntiz

area

in

terc

ultu

rală

(a

se v

edea

pas

ul 2

).

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Şcoa

la a

ela

bora

t un

pla

n pe

ntru

a d

even

i o

şcoa

lă i

nclu

zivă

. P

olit

ica

priv

ind

egal

itat

ea e

ste

prez

entă

act

iv î

n vi

aţa

şcol

ii ş

i ac

tivi

tate

a de

zi

cu z

i, i

nclu

siv

la n

ivel

ul c

urri

culu

mul

ui,

etos

ului

şi p

olit

icil

or d

e an

gaja

re

şi e

ste

lega

tă d

e un

pla

n de

acţ

iune

. Pe

rson

alul

şco

lii î

nţel

ege

nevo

ia d

e a

pune

în

disc

uţie

toa

te f

orm

ele

de d

iscr

imin

are

şi d

e a

prom

ova

rela

ţiil

e in

clus

ive

şi b

enef

icia

ză d

e fo

rmar

e, s

prij

in ş

i po

sibi

lita

tea

real

ă de

a

apli

ca a

cest

e lu

crur

i.

Post

erel

e, e

xpoz

iţii

le ş

i al

te m

odal

ităţ

i de

expu

nere

acc

entu

ează

di

vers

itat

ea,

incl

uder

ea ş

i ce

tăţe

nia

glob

ală

şi s

e re

găse

sc î

n sp

aţii

le

com

une.

Ineg

alit

ăţil

e şi

inj

usti

ţia

soci

ală

sunt

pus

e în

dis

cuţi

e şi

de

zbăt

ute.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă ra

port

aţi ş

i să

mon

itor

izaţ

i inc

iden

tele

ras

iste

, se

xist

e sa

u di

scri

min

ator

ii în

mod

mai

sis

tem

atic

şi f

olos

iţi d

atel

e pe

ntru

a f

unda

men

ta

polit

icile

, cu

rric

ulum

ul,

man

agem

entu

l com

port

amen

telo

r şi

răs

puns

urile

st

rate

gice

loca

le/r

egio

nale

.

• G

ăsiţ

i par

tene

ri în

com

unit

ate

care

să

vă a

jute

să

pune

ţi în

pra

ctic

ă pr

oiec

te

cu s

copu

l de

a co

nsol

ida

med

iul i

nclu

ziv

al ş

colii

.

• În

cura

jaţi

rev

izui

rea

şi m

onit

oriz

area

rez

ulta

telo

r tu

turo

r el

evilo

r: p

ot f

i in

dica

te a

cţiu

ni ş

i int

erve

nţii

ca u

rmar

e a

tipa

relo

r ca

re a

par.

• Co

ntin

uaţi

să

vă îm

bună

tăţi

ţi p

ract

ica.

• Să

rbăt

oriţ

i suc

cese

le ş

i eto

sul

pozi

tiv

şi in

cluz

iv a

l şco

lii.

58

59

7. Grupul D: implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO

7.1. Scurtă descriere şi bazele teoretice Acest grup de competenţe ajută profesorii să reflecteze şi să evalueze natura şi eficienţa abordărilor ECD/EDO care au fost implementate, atât cu privire la întreaga cultură şcolară şi etosul şcolar, cât şi pentru practica didactică la fiecare clasă. Se referă la întrebarea „Cum putem să facem mai bine?”.

• Cât de eficienţi am fost cu privire la implicarea elevilor în procesele de luare a deciziilor?

• Cât de bine am creat oportunităţi pentru învăţarea implicită prin modelarea ECD/EDO în loc de a preda despre ECD/EDO?

• În vederea evaluării elevilor45, cât de eficientă a fost abordarea noastră didactică?

• Ce mai trebuie să învăţăm pentru a putea să ne îmbunătăţim rezultatele?

Competenţa 13: Evaluarea implicării elevilor în luarea deciziilor

Evaluarea măsurii în care elevii au un cuvânt de spus cu privire la lucrurile care îi afectează şi asigurarea de oportunităţi pentru ca elevii să participe la luarea deciziilor.

Competenţa 14: Modelarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiile asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului

Demonstrarea unor valori, atitudini şi dispoziţii pozitive ale ECD/EDO, care se doresc de la tineri – de exemplu, modelarea unei poziţii civice active; relaţii corecte, deschise şi respectuoase cu elevii; aplicarea unui stil democratic de predare; implicarea elevilor în planificarea şi iniţierea activităţilor educaţionale.

Competenţa 15: Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării

Ocazia şi dorinţa de a revizui, monitoriza şi evalua metodele de predare şi ceea ce au învăţat elevii şi utilizarea evaluării în vederea fundamentării planificării viitoare şi dezvoltării profesionale în domeniul ECD/EDO.

Tabelul7: Implementarea şi evaluarea abordărilor participative ale ECD/EDO: Grupul D

Opiniile elevilor şi participarea la luarea deciziilor sunt importante. Elevii au dreptul de a fi implicaţi în deciziile care îi afectează; acest lucru îmbunătăţeşte relaţiile şi promovează dialogul în şcoală; şi cel mai important, aceasta este o ocazie de învăţare pentru ECD/EDO.

Mulţi profesori care predau ECD/EDO cred că o mai bună implicare a elevilor în luarea deciziilor în clasă este un prim pas bun spre un proces care le va da în cele din urmă posibilitatea de a avea o participare activă şi responsabilă în societate. Cu toate acestea, dovezile unor cercetări arată că, în realitate, elevii iau foarte puţine decizii legate de ceea ce învaţă şi rareori se implică în proiecte în care ei şi colegii lor stabilesc obiective care sunt importante pentru ei. Profesorul nu trebuie prin urmare să presupună că este uşor să asigure un rol de luare a deciziilor în mod independent în educaţia elevilor: structura clasei, timpul limitat alocat activităţilor neinstructive şi luarea deciziilor de sus în jos creează condiţii dificile pentru ca profesorii să colaboreze cu alţi profesori şi alţi membri ai personalului.46 (Goodlad, 1984).

45 Evaluare folosind abordările ECD/EDO, precum: implicarea elevilor în evaluare, evaluarea formativă, evaluarea pentru învăţare, proces vs. conţinut, evaluarea fără niveluri. 46 Goodlad,(1984). A Place Called School (Un loc numit şcoală), Mc Graw-Hill, NY. Disponibil pe Google books: http://books.google.com.

59

60

Pentru a iniţia schimbarea, cadrele didactice se vor concentra pe arii în care participarea elevilor este cât se poate de directă:

• regulile şi politicile şcolii, politici privind sancţiunile şi recompensele (de ex., politicile anti-sexiste, anti-rasiste, împotriva hărţuirii, şanse egale, codul vestimentar şi uniforma);

• conţinutul şi structura curriculumului şi metodele de predare şi învăţare;

• aspecte sociale: facilităţi sociale/activităţi în afara programului, întâmpinarea elevilor noi, organizarea întâlnirilor cu părinţii, asistenţă socială pentru elevi.

Există trei elemente interconectate ce ţin de cunoştinţe şi înţelegere de care profesorii au nevoie pentru a stăpâni această competenţă:

• cunoaşterea strategiilor şi activităţilor didactice care promovează luarea deciziilor şi procesele de gândire;

• gândirea critică şi analiza47 oportunităţilor de învăţare existente pentru elevi;

• cunoaşterea şi înţelegerea scopurilor educaţiei civice şi – în particular – care trebuie să fie natura „vocii elevilor” cu privire la problemele care îi afectează.

Modelarea şi demonstrarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiilor asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului reprezintă cel mai eficient, „implicit” mod de a preda aceste lucruri. Mesajul şi mediul trebuie să fie coerente, scopul şi mijloacele să fie corespunzătoare. Există câteva principii de bază esenţiale pentru această abordare distinctivă bazate pe coerenţă48:

• Cetăţenia activă se învaţă cel mai bine prin aplicare, nu prin predici – indivizii au nevoie de oportunităţi ca să exploreze ei înşişi probleme de cetăţenie democratică şi drepturile omului, nu să li se spună cum să gândească şi să se poarte.

• Educaţia pentru cetăţenie activă nu înseamnă doar absorbirea de cunoştinţe faptice – ci înţelegere, abilităţi şi aptitudini şi valori şi dispoziţii în practică.

• Mediul de învăţare reprezintă mesajul – elevii pot învăţa la fel de mult despre cetăţenia democratică, dacă nu mai mult, ca prin metodele formale de instruire prin exemplul dat de profesori şi modurile în care este organizată viaţa şcolii.

În cadrul formării, modelarea pune profesorii în poziţia de elevi. Le permite acestora să vadă şi să experimenteze ce implică domeniul ECD/EDO din perspectiva elevului. Activităţile de predare şi învăţare ECD/EDO trebuie să fie modelate de formator, de exemplu, pentru gestionarea discuţiilor, cum se porneşte un proiect, cum se planifică lecţiile şi schemele de lucru. Formatorii trebuie să modeleze, de asemenea, tipul de valori şi dispoziţii democratice pe care se aşteaptă ca profesorii să le demonstreze elevilor, precum respectul şi dorinţa de a rezolva conflictele prin argumente şi dezbatere.

Totuşi, pentru a fi eficientă,modelarea trebuie să fie urmată de o perioadă de reflecţie. Profesorii au nevoie de timp pentru a reflecta cum pot aplica ceea ce au experimentat în cursul formării. Au nevoie de timp pentru a reflecta cum pot aplica aceste lucruri în situaţii viitoare. Este important ca formatorul să proiecteze activităţile astfel încât să încurajeze participanţii să se gândească la predare, învăţare, concepte şi valori şi să împărtăşească ceea ce gândesc colegilor. Profesorii şi formatorii trebuie să fie încurajaţi să practice autoreflecţia. Există diferite categorii de reflecţie în funcţie de scopul sau obiectul reflecţiei49. Cea mai distinctivă trăsătură a procesului critic de reflecţie este

47 Gândirea critică a profesorului este utilă în acele situaţii când acesta trebuie să ia decizii în mod rezonabil şi bine gândit; de exemplu, ce să facă, în ce fel şi în ce situaţii să-i implice pe elevi în procesele de luare a deciziilor. Analiza critică a profesorului este o formă de judecată, concentrată în mod specific pe observarea reacţiei sau indiciilor elevilor, care ia în considerare dovezile şi credibilitatea diferitelor surse de informaţii, precum gândirea, comportamentul, preocupările şi emoţiile elevilor. Profesorul înţelege în acest caz contextul activităţilor de învăţare şi se poate implica într-un proces de evaluare transversală a dezvoltării curriculumului şi a intereselor şi preocupărilor elevilor. 48 Huddleston, T., 2005, op. cit. 49 Cf. Zeichner, K. “The reflective practitioner”, (Practicianull reflexiv) în Reason, P., Bradbury, H. (eds.), Handbook of Action Research: Participative Inquiry and Practice. (2001). O reflecţie critică înseamnă că profesorii sau formatorii sunt stimulaţi să reflecteze la aspectele etice, sociale şi politice ale practicii lor. O activitate metacognitivă îi ajută pe elevi să reflecteze la convingerile şi valorile lor.

60

61

concentrarea pe identificarea supoziţiilor50. Astfel, este util atât pentru profesorii începători, cât şi pentru cei cu experienţă să descopere supoziţiile implicite pe care le fac.

Există diverse moduri de a descoperi supoziţiile. De exemplu:

• putem deveni mai conştienţi de experienţele noastre ca elevi sau profesori scriind în jurnale personale. Folosim reflecţia autobiografică deoarece este un bun punct de pornire pentru a ne vedea mai clar ca profesori, elevi sau formatori. Aceste perspective au o influenţă profundă şi de durată;

• a ne vedea prin ochii elevilor noştri poate fi ceva surprinzător şi ne poate dezorienta pentru că putem descoperi că elevii noştri nu ne interpretează acţiunile în sensul la care ne-am gândit noi. Deseori, suntem profund surprinşi de diversitatea semnificaţiilor pe care elevii le găsesc în acţiunile şi cuvintele noastre;

• a ne vedea prin ochii colegilor noştri este o altă modalitate de a reflecta critic. De exemplu, dacă îi întrebăm pe unii dintre colegii noştri care cred că sunt cauzele tipice ale rezistenţei elevilor faţă de educaţie şi cum s-au ocupat de cauzele acestea, putem afla răspunsuri care sugerează noi interpretări ale unei probleme;

• a confrunta punctele noastre de vedere cu cele expuse în literatura specifică reprezintă o altă modalitate de a descoperi supoziţii.

Modelarea trebuie să fie planificată şi implementată cu atenţie. Deoarece modelarea este o metodă didactică „implicită”, trebuie să protejată de îndoctrinare. Acesta este motivul pentru care este important să se promoveze libertatea de expresie a elevilor, reflecţia asupra convingerilor şi aşteptărilor, gândirea critică, luarea de decizii şi participarea activă liberă în viaţa civică. Acest lucru implică cunoaşterea şi înţelegerea teoriei cognitive sociale şi implicaţiilor educaţionale ale practicilor de modelare pentru formarea competenţelor civice ale elevilor.

Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării le oferă cadrelor didactice ocazia de a îmbunătăţi continuu procesele de predare/învăţare. Profesorii trebuie să fie capabili să găsească modalităţi de a utiliza în totalitate feedbackul elevilor şi din alte surse (cum ar fi colegi, consilieri, mentori din învăţământul superior etc.) pentru a-şi îmbunătăţi performanţele. Pot fi luate în considerare patru întrebări tipice şi simple51:

• Ce încerc să fac?

• Cum fac acest lucru?

• Cum pot să ştiu că ceea ce fac este bine?

• Ce pot face pentru a aduce îmbunătăţiri?

(A se vedea instrumentele de autoevaluare şi lista de verificare ECD/EDO pentru evaluare din anexa xx).

50 Cf. Brookfield, S. D. , Becoming a critically reflective teacher (Cum să devii un profesor care reflectează critic), Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1995. Supoziţiile sunt convingeri considerate adevărate în legătură cu lumea şi locul nostru în lume. Pot părea evidente şi de obicei sunt implicite. Practicanţii acţionează deseori pe baza unor supoziţii care nu sunt examinate cu atenţie. 51 EUA (Asociaţia Europeană Universitară ) Guidelines for self-evaluation (Recomandări pentru autoevaluare), www.eua.be.

61

62

7.2. Competenţa 13

Competenţa 13: Evaluarea implicării elevilor în luarea deciziilor

Evaluarea măsurii în care elevii au un cuvânt de spus cu privire la lucrurile care îi afectează şi asigurarea de oportunităţi pentru ca elevii să participe la luarea deciziilor.

7.2.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează că:

Permit şi măsoară influenţa elevilor cu privire la aspecte centrale ale procesului de învăţare şi ale vieţii lor de zi cu zi în şcoală, precum metodele didactice, politicile şcolii sau planificarea curriculumului. Au încredere în capacitatea elevilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru ce învaţă;Încurajează elevii să se implice în procesul didactic. Profesorii şi elevii planifică împreună activităţile civice. Procedurile didactice sunt evaluate sistematic de către elevi. Elevii îşi evaluează şi propria lor activitate.

Îi ajută pe elevi să analizeze ce învaţă prin organizarea de procese de evaluare astfel încât metodele de învăţare şi predare să fie deschise evaluării de către elevi. Această evaluare îi va ajuta în schimb pe profesori să-şi îmbunătăţească practica.

Sunt preocupaţi în primul rând de formarea abilităţilor necesare elevilor pentru a practica efectiv cetăţenia, oferindu-le posibilităţi de explorare, şi urmăresc să realizeze un cadru clar în care tinerii pot gândi liber.

Ştiu cum să ajute elevii să definească situaţii şi probleme, pe baza experienţelor civice ale elevilor care implică îndoială, nesiguranţă sau dificultate, când aceştia trebuie să decidă ce să facă sau ce să creadă. Confruntă percepţiile personale ale elevilor legate de ce este corect şi ce este greşit şi setul personal de valori cu alte puncte de vedere. Prin acest proces, pot evalua cât de bine au asigurat ocazii pentru gândirea critică a elevilor.

Implică elevii în probleme din viaţa reală cu privire la comunitatea şcolară şi îi ajută să identifice şi să selecteze strategii de rezolvare a problemelor, să coopereze cu alţii pentru a rezolva probleme şi să fie deschişi faţă de diferite soluţii şi dovezi care pot contrazice punctele de vedere favorizate. Profesorul poate evalua apoi participarea lor, împreună cu elevii, revăzând situaţia problematică înainte şi după.

Ajută elevii să delibereze în situaţii cu o anumită ambiguitate şi complexitate. De exemplu, într-un conflict şcolar sau o dilemă, profesorii îi pot ajuta pe elevi să decidă critic şi etic asupra soluţiei utilizând întrebări precum: Ce aţi face dacă aţi fi …? De ce credeţi că…? Care sunt punctele de vedere ale altor persoane? Care sunt sentimentele şi valorile lor? Profesorii păstrează o înregistrare (texte, filme) a răspunsurilor elevilor pentru a observa modificări în ceea ce priveşte abilităţile lor ECD/EDO.

62

63

7.2.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

13:

Eval

uare

a im

plic

ării

elev

ilor

în lu

area

dec

iziil

or

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Vă t

emeţ

i de

im

plic

area

ele

vilo

r în

lua

rea

deci

ziil

or s

au p

oate

vă

opu

neţi

ace

stui

luc

ru.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Af

laţi

mai

mul

te d

espr

e ac

est

subi

ect.

Găs

iţi

info

rmaţ

ii şi

stu

dii

desp

re t

eori

a lu

ării

deci

ziilo

r şi

cit

iţi

câte

va e

xem

ple

de p

aşi

pent

ru a

pro

mov

a un

pro

ces

mai

inc

luzi

v de

lua

re a

dec

iziil

or,

de e

xem

plu:

cu

m f

uncţ

ione

ază

cons

iliile

ele

vilo

r în

alt

e pă

rţi?

• Re

flec

taţi

la

expe

rien

ţele

dvs

. an

teri

oare

leg

ate

de s

itua

ţii

cu a

lter

nati

ve c

ompl

exe

de l

uare

a

deci

ziilo

r. G

ândi

ţi-v

ă şi

con

cent

raţi

-vă

pe v

alor

i car

e co

ntea

ză p

entr

u dv

s.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Nu

vă o

pune

ţi p

arti

cipă

rii

elev

ilor

, da

r vă

tem

eţi

să n

u pi

erde

ţi

cont

rolu

l si

tuaţ

iei.

Si

mţi

ţi

că

aveţ

i ne

voie

de

m

ai

mul

te

info

rmaţ

ii

desp

re

exem

ple

conc

rete

în

ca

re

prof

esor

ii

prom

ovea

ză p

roce

sele

de

luar

e a

deci

ziil

or.

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• G

ăsiţ

i o ş

coal

ă sa

u o

clas

ă un

de s

e pr

acti

că lu

crul

ace

sta

şi o

bser

vaţi

exe

mpl

e co

ncre

te;i

dent

ific

aţi ş

i vi

zion

aţi f

ilme

cu p

rivi

re la

act

ivit

ăţile

de

la c

lasă

.

• O

bser

vaţi

şi î

nreg

istr

aţi t

ipur

ile d

e în

treb

ări f

olos

ite

de p

rofe

sori

pen

tru

a sp

riji

ni p

roce

sul d

e lu

are

a de

cizi

ilor

de c

ătre

ele

vi.

Într

ebăr

ile s

ocra

tice

sun

t ex

empl

e bu

ne p

entr

u a

spri

jini

gân

dire

a cr

itic

ă a

elev

ilor

şi lu

area

dec

iziil

or.

• Su

sţin

eţi o

port

unit

ăţile

de

form

are

cu p

rivi

re la

învă

ţare

a pr

in c

oope

rare

şi l

ucru

l în

grup

.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Înţe

lege

ţi i

mpo

rtan

ţa i

mpl

icăr

ii e

levi

lor

în l

uare

a de

cizi

ilor

. A

ţi

înce

put

să i

ntro

duce

ţi a

ctiv

ităţ

i al

e ee

lvil

or p

entr

u a

prom

ova

luar

ea d

eciz

iilo

r. F

olos

iţi

dive

rse

met

ode

pent

ru a

-i c

onsu

lta

pe

copi

i.

Dar

ac

est

lucr

u ne

cesi

tă

tim

p şi

un

eori

re

veni

ţi

la

met

odel

e tr

adiţ

iona

le c

entr

ate

pe p

rofe

sor.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Ce

reţi

elev

ilor

sau

cole

gilo

r să

înre

gist

reze

vid

eo a

ctiv

itat

ea d

vs.

la c

lasă

.

• Ce

reţi

-le

să o

bser

ve ş

i să

facă

obs

erva

ţii.

Put

eţi p

regă

ti o

gri

lă p

entr

u co

men

tari

i, d

acă

dori

ţi.

• O

bser

vaţi

film

area

şi f

aceţ

i pro

priil

e ob

serv

aţii.

• Co

mpa

raţi

obs

erva

ţiile

cu

cele

ale

ele

vilo

r sa

u co

legi

lor;

ref

lect

aţi

la d

ifer

enţe

şi

sim

ilari

tăţi

înt

re c

e aţ

i obs

erva

t dv

s. ş

i ce

au o

bser

vat

elev

ii sa

u co

legi

i.

• Co

ncep

eţi

stra

tegi

i de

a v

ă îm

bună

tăţi

met

odel

e: m

ai p

uţin

tim

p, s

arci

ni m

ai c

lare

şi

mai

scu

rte,

în

regi

stra

rea

deci

ziilo

r pe

ntru

ref

erin

ţe v

iitoa

re,

stab

ilire

a de

rut

ine

etc.

• Îm

bogă

ţiţi

rep

erto

riul

dvs

. şi

pe

cel a

l şco

lii d

e st

rate

gii p

entr

u co

nsul

tare

a el

evilo

r. D

e ex

empl

u:

cons

ilii a

le c

lase

i şi ş

colii

, di

scuţ

ii în

gru

p, p

etre

ceri

de

lucr

u al

e el

evilo

r, g

rupu

ri d

e pl

anif

icar

e,

ches

tion

are/

sond

aje,

cut

ii de

sug

esti

i.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Acc

epta

ţi r

espo

nsab

ilit

atea

dvs

. de

pro

feso

r de

a l

e as

igur

a el

evil

or u

n pr

oces

des

chis

şi

resp

onsa

bil

de l

uare

a d

eciz

iilo

r şi

oc

azii

de

a-şi

fac

e vo

cea

auzi

tă.

Cred

eţi

că e

ste

nevo

ie d

e o

refl

ecţi

e m

ai

etic

ă cu

pr

ivir

e la

op

ţiun

i şi

de

m

ai

mul

te

opor

tuni

tăţi

de

refl

ecţi

e m

etac

ogni

tivă

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• U

rmăr

iţi

să n

u ex

iste

o l

ipsă

de

coer

enţă

înt

re r

espo

nsab

ilita

tea

dvs.

de

prof

esor

şi

acţi

unile

dvs

.,

pent

ru a

con

feri

aut

orit

ate

elev

ilor,

a le

aco

rda

liber

tate

şi

ocaz

ia d

e a

se f

ace

auzi

ţi.

• Pu

teţi

ext

inde

sfe

ra im

plic

ării

elev

ilor?

• El

abor

aţi

un p

lan

de a

cţiu

ne p

entr

u a

vă a

sigu

ra d

e in

clud

erea

con

sult

ării

elev

ilor

în p

lanu

l de

de

zvol

tare

sau

am

elio

rare

al ş

colii

.

• Al

ocaţ

i ti

mp

pent

ru r

efle

cţie

în

acti

vita

tea

dvs.

did

acti

că ş

i co

ncep

eţi

stra

tegi

i pe

ntru

ca

elev

ii să

îşi

de

zvol

te a

utor

efle

cţia

în m

od a

uton

om.

63

64

7.3. Competenţa 14

Competenţa 14: Modelarea valorilor, atitudinilor şi dispoziţiile asociate cu cetăţenia democratică şi drepturile omului

Demonstrarea unor valori, atitudini şi dispoziţii pozitive ale ECD/EDO, care se doresc de la tineri – de exemplu, modelarea unei poziţii civice active; relaţii corecte, deschise şi respectuoase cu elevii; aplicarea unui stil democratic de predare; implicarea elevilor în planificarea şi dreptul de proprietate asupra activităţilor educaţionale.

7.3.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO pot da dovadă că:

Reflectă la motivul pentru care predau şi de ce predau aşa cum o fac. Încearcă să îşi fundamenteze practica pe valori democratice de bază, precum justiţia, corectitudinea şi compasiunea. Pe baza acestor valori, se orientează cu privire la interacţiunea cu elevii şi organizarea clasei. Fac efortul de a crea condiţii în care toate vocile (inclusiv propria voce) se pot face auzite şi în care procesele educaţionale sunt percepute ca fiind deschise faţă de negocierea autentică. Profesorii au încredere să reflecteze la propriul proces de învăţare legat de democraţie şi cetăţenie.

Sunt conştienţi cu privire la limbajul pe care îl folosesc în clasă, sunt deschişi şi transparenţi atunci când formulează procesele de învăţare împreună cu elevii şi sunt pregătiţi să modeleze pentru elevi propriile procese mentale. Aceste procese pot include reflecţia critică, evaluarea şi împărtăşirea experienţelor şi cunoştinţelor.

Îi încurajează pe elevi să reflecteze la propriile experienţe şi procese de învăţare; aceasta presupune alegerea temelor care îi interesează şi influenţarea etapelor de planificare transcurriculară.

Modelează comunicarea democratică. Profesorii asigură oportunităţi ca elevii să îşi exprime liber opiniile despre subiecte politice, sociale şi controversate. Îi încurajează pe elevi să aducă astfel de subiecte în discuţie în clasă. Sunt deschişi faţă de opiniile elevilor care sunt contrare propriilor opinii. Încurajează elevii să exprime opinii care sunt diferite de cele ale majorităţii colegilor sau de ale lor. Prezintă diferite puncte de vedere sau perspective asupra unui subiect. Îi încurajează pe elevi să discute subiecte politice sau sociale despre care oamenii au opinii diferite. Profesorii modelează exprimarea respectuoasă a dezacordului şi crictile constructive. Creează reguli pentru discursul democratic care explorează şi pun în discuţie supoziţii despre „ceilalţi”, care sunt inevitabil aduse la clasă din societatea mai largă.

Sunt conştienţi şi alerţi faţă de poziţia lor de putere în clasă, potenţialul de a o folosi greşit şi efectele asupra elevilor. Ştiu că acţiunile lor pot opri sau activa vocile elevilor. Ascultă serios şi cu atenţie ce spun elevii. Creează în mod deliberat momente de reflecţie când preocupările elevilor – nu obiectivele profesorului – reprezintă punctul de interes al activităţii la clasă. Caută constant să afle ce simt elevii despre preocupările împărtăşite şi fac aceste lucruri publice. Îi încurajează pe elevi să se gândească la propriile acţiuni şi comportamente şi încearcă să adapteze felul în care răspund preocupărilor elevilor. Au încredere în elevi şi încorporează învăţarea reciprocă între colegi în repertoriul didactic.

Ştiu cum să perceapă diferitele stiluri de învăţare şi moduri de gândire ale elevilor. Îşi proiectează orele astfel încât să invite la reflecţie şi aplică strategii flexibile pentru a face posibile procesele de gândire ale elevilor, precum investigaţia, experimentarea, căutarea înţelesului, creativitatea, reflecţia metacognitivă şi punerea în discuţie a ideilor preconcepute.

64

65

7.3.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

14:

Mod

elar

ea v

alor

ilor,

ati

tudi

nilo

r şi

dis

pozi

ţiil

e as

ocia

te c

u ce

tăţe

nia

dem

ocra

tică

şi d

rept

urile

om

ului

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Vă

sim

ţiţi

m

ai

conf

orta

bil

atun

ci

când

„d

eţin

eţi

cont

rolu

l”.

Nu

sunt

eţi

conş

tien

ţi d

e pu

tere

a şi

inf

luen

ţa

pe

care

o

aveţ

i as

upra

al

tora

at

unci

câ

nd

vorb

iţi

şi

prez

enta

ţi o

tem

ă.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Că

utaţ

i inf

orm

aţii

şi c

itiţ

i mai

mul

t de

spre

ace

astă

met

odă.

• Re

flec

taţi

la

expe

rien

ţele

dvs

. an

teri

oare

leg

ate

de a

bilit

ăţile

dvs

. de

com

unic

are

desp

re c

are

sim

iţii

că

au i

nflu

enţa

t ce

ea c

e au

înv

ăţat

sau

fel

ul î

n ca

re s

-au

com

port

at a

lţii.

Gân

diţi

-vă

cum

şi

de c

e aţ

i av

ut

pute

rea

de a

-i i

nflu

enţa

pe

alţi

i. A

u fo

st p

erso

ane

care

nu

au f

ost

infl

uenţ

ate

de a

bilit

ăţile

dvs

. de

co

mun

icar

e? D

e ce

?

• Pl

anif

icaţ

i o le

cţie

sau

o a

ctiv

itat

e fo

losi

nd m

odel

area

.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Sim

ţiţi

că

aveţ

i ne

voie

de

mai

mul

te i

nfor

maţ

ii d

espr

e ex

empl

e co

ncre

te d

e pr

acti

ci d

e m

odel

are

şi s

ă cl

arif

icaţ

i ce

se

po

ate

pred

a pr

in

mod

elar

e.Vă

pr

eocu

pă

şi

vă

îngr

ijor

ează

ef

ecte

le

cuno

aşte

rii

prop

riei

pu

teri

şi

in

flue

nţe

asup

ra î

nvăţ

ării

alt

ora.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă îi

obse

rvaţ

i pe

alţi

i pra

ctic

ând

mod

elar

ea.

• G

ăsiţ

i cât

eva

film

e de

spre

dez

bate

ri la

cla

să c

u pr

ivir

e la

tem

e ci

vice

.

• Re

flec

taţi

şi c

ompa

raţi

sit

uaţi

a pe

car

e aţ

i obs

erva

t-o

cu p

ropr

ia e

valu

are

a m

odur

ilor

în c

are

com

unic

aţi

şi e

fect

ele

dvs.

asu

pra

alto

ra.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Aţi

înc

eput

să

intr

oduc

eţi

tem

e EC

D/E

DO

. D

e ex

empl

u,

tem

a de

moc

raţi

ei î

n şc

oală

şi

„gre

utat

ea”

pe c

are

o ar

e vo

cea

elev

ilor

. Vă

sim

iţiţ

i în

grij

oraţ

i de

oare

ce s

unt

mul

te

mod

alit

ăţi

şi

mul

te

aspe

cte

de

luat

în

co

nsid

erar

e şi

m

ulţi

act

ori

impl

icaţ

i. V

ă te

meţ

i că

toc

mai

aţi

des

chis

„c

utia

Pan

dore

i” ş

i că

nu

veţi

fi

capa

bili

să

cont

rola

ţi

cons

ecin

ţele

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă m

odel

aţi a

cela

şi s

ubie

ct m

ai în

tâi c

u co

legi

i dvs

. şi

fol

osiţ

i eva

luar

ea a

cest

ei s

esiu

ni p

entr

u a

îmbu

nătă

ţi ş

i a p

regă

ti m

ai b

ine

mod

elar

ea în

cla

să.

• Ce

reţi

-le

elev

ilor

sau

cole

gilo

r să

vă

înre

gist

reze

vid

eo în

tim

p ce

pre

daţi

.

• U

rmăr

iţi f

ilmar

ea ş

i fac

eţi p

ropr

iile

obse

rvaţ

ii; c

ereţ

i-le

col

egilo

r sa

u el

evilo

r să

fac

ă ac

elaş

i luc

ru.

• Co

mpa

raţi

obs

erva

ţiile

dvs

. cu

cel

e al

e el

evilo

r sa

u co

legi

lor;

ref

lect

aţi

la d

ifer

enţe

şi

sim

ilari

tăţi

înt

re

ce a

ţi o

bser

vat

dvs.

şi c

e au

obs

erva

t el

evii

sau

cole

gii.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Recu

noaş

teţi

res

pons

abil

itat

ea d

vs.

de p

rofe

sor

de a

le

asig

ura

elev

ilor

com

pete

nţe

civi

ce î

ntr-

un m

ediu

de

moc

rati

c, r

espe

ctân

d vo

inţa

lor

. A

veţi

înc

rede

re c

ă pr

inci

piil

e EC

D/E

DO

se

refl

ectă

în

atit

udin

ea d

vs.

în

clas

ă. C

rede

ţi c

ă es

te n

evoi

e de

o r

efle

cţie

mai

eti

că.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• U

rmăr

iţi

să n

u ex

iste

o l

ipsă

de

coer

enţă

înt

re r

espo

nsab

ilita

tea

dvs.

de

prof

esor

şi

acţi

unile

dvs

. pe

ntru

a

ofer

i pos

ibili

tăţi

ele

vilo

r, a

le a

cord

a lib

erta

te ş

i oca

zia

de a

se

face

auz

iţi.

• D

upă

o se

siun

e, o

rgan

izaţ

i o

acti

vita

te d

e fe

edba

ck c

u pr

ivir

e la

cee

a ce

au

expe

rim

enta

t el

evii.

Fol

osiţ

i ac

est

feed

back

pen

tru

a ră

mân

e al

erţi

în le

gătu

ră c

u m

etod

a dv

s. d

e m

odel

are.

• In

vita

ţi c

oleg

ii să

obs

erve

ore

le d

vs.

şi o

feri

ţi-l

e sp

riji

n da

că d

ores

c să

-şi d

ezvo

lte

şi e

i abi

lităţ

ile p

e ca

re

le-a

ţi d

emon

stra

t.

65

66

7.4. Competenţa 15

Competenţa 15: Revizuirea, monitorizarea şi evaluarea metodelor didactice şi a învăţării

Ocazia şi dorinţa de a revizui, monitoriza şi evalua metodele de predare şi ceea ce au învăţat elevii şi utilizarea evaluării în vederea fundamentării planificării viitoare şi dezvoltării profesionale în domeniul ECD/EDO.

7.4.1. Descriere şi exemple „profesorii care deţin această competenţă vor da dovadă că…”

Profesorii care deţin această competenţă ECD/EDO demonstrează că:

Ştiu că pentru a evalua ce au învăţat elevii prin cetăţenia activă este necesar să fie conştienţi de procese, experienţe şi practici specifice proiectelor eficiente de cetăţenie activă şi să analizeze critic contextele/activităţile ECD/EDO şi procesele de învăţare şi rezultatele elevilor.

Se văd pe ei ca cetăţeni şi profesori care predau cetăţenia prin ochii elevilor care îi evaluează cu privire la atitudinile, strategiile şi activităţile pe care le folosesc.

Se autoevaluează cu privire la diferite aspecte ale predării ECD şi folosirea diferitelor instrumente.

Reflectează la pedagogie şi procesele de predare şi învăţare pe care le utilizează în activitatea lor. De exemplu, reflectează asupra utilizării unor diferite tipuri de întrebări care pot împiedica sau permite exprimarea liberă a elevilor.

Sunt capabili să reflecteze la sistemul de valori etice, sociale şi politice şi la sistemele de valori considerate indiscutabile pe care se bazează atitudinile lor faţă de ECD.

Cunosc diferite modalităţi de a dezvolta autoreflecţia şi autoevaluarea. Folosesc jurnale didactice personale ca punct de plecare pentru a se vedea mai clar pe ei înşişi ca profesori şi elevi.

Îşi compară experienţele didactice cu cele ale colegilor care pot scoate în evidenţă imagini ale propriilor acţiuni şi atitudini. De exemplu, pot întreba colegii care cred că sunt cauzele tipice ale rezistenţei elevilor faţă de schimbarea atitudinilor şi pot dezvolta activităţi şi strategii care promovează implicarea şi participarea activă.

Îşi compară acţiunile/practicile şi atitudinile cu cele din literatura referitoare la predarea şi învăţarea ECD. De exemplu, ar putea interpreta agresiunea/lipsa de disciplină a elevilor ca fiind cauzate de personalitatea acestora. Literatura cu privire la elevii minoritari poate explica lipsa de disciplină ca o contradicţie educaţională şi politică bazată pe ideea că educaţia poate depăşi opresiunea şi realitatea.

66

67

7.4.

2. D

iagr

amă

de p

rogr

es

Com

pete

nţa

15:

Revi

zuir

ea,

mon

itor

izar

ea ş

i eva

luar

ea m

etod

elor

did

acti

ce ş

i a în

văţă

rii

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Sim

ţiţi

că

tran

smit

erea

cun

oşti

nţel

or d

espr

e EC

D/E

DO

ele

vilo

r es

te

de a

juns

pen

tru

a ar

ăta

că s

unte

ţi d

edic

aţi

disc

ipli

nei

şi c

ă nu

est

e ne

voie

de

o sc

him

bare

a m

etod

olog

iei d

eoar

ece

face

ţi t

ot c

e pu

teţi

m

ai b

ine.

Nu

vă e

valu

aţi

cu a

devă

rat

în p

rivi

nţa

ECD

/ED

O ş

i se

po

ate

să n

u fi

ţi m

otiv

aţi

sau

să n

u de

ţine

ţi r

esur

sele

pen

tru

a vă

au

toev

alua

pra

ctic

a.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• U

tiliz

aţi r

ezul

tate

le e

valu

ării

elev

ilor,

de

cătr

e dv

s.,

pent

ru a

dis

cuta

cu

ei d

espr

e ce

le m

ai

frec

vent

e co

ncep

ţii g

reşi

te p

e ca

re le

ara

tă e

valu

area

. În

cerc

aţi s

ă în

ţele

geţi

mot

ivel

e di

n pr

acti

ca d

vs.,

car

e po

t ex

plic

a ac

este

inte

rpre

tări

gre

şite

.

• Re

vizu

iţi-

vă r

ezul

tate

le în

văţă

rii.

• În

cerc

aţi s

ă în

ţele

geţi

efe

ctul

met

odol

ogie

i dvs

. as

upra

per

cepţ

iei E

CD/E

DO

, di

scut

ând

cu e

levi

i de

spre

cât

eva

aspe

cte

pe c

are

cred

eţi c

ă le

-au

asim

ilat.

• Vo

rbiţ

i cu

cole

gii d

vs.

desp

re p

ract

icile

lor,

cu

un in

tere

s sp

ecia

l faţ

ă de

obi

ecti

ve ş

i met

ode.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Şc

oala

nu

are

o po

liti

că c

u pr

ivir

e la

eva

luar

ea p

redă

rii E

CD/E

DO

. Le

daţ

i el

evil

or,

din

când

în c

ând,

cât

eva

ches

tion

are

desp

re

efic

ienţ

a pr

edăr

ii d

oar

pent

ru a

şti

cum

vă

desc

urca

ţi.

Dis

cuta

ţi c

u co

legi

i dv

s. r

ezul

tate

le a

cest

or c

hest

iona

re.

Luaţ

i înc

ă fo

arte

rar

în

cons

ider

are

feed

back

ul p

entr

u a

vă s

chim

ba m

etod

olog

ia.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă da

ţi c

hest

iona

re e

levi

lor.

Con

cepe

ţi c

hest

iona

rul

astf

el în

cât

să p

uteţ

i per

cepe

ef

ectu

l met

odol

ogie

i dvs

. as

upra

com

port

amen

tulu

i ele

vilo

r.

• D

iscu

taţi

rez

ulta

tele

che

stio

nare

lor

cu e

levi

i.

• În

cerc

aţi s

ă im

plic

aţi ş

coal

a în

pro

cesu

l de

auto

eval

uare

şi s

ă t

rezi

ţi in

tere

sul c

oleg

ilor

faţă

de

mon

itor

izar

ea,

eval

uare

a şi

îmbu

nătă

ţire

a ex

peri

enţe

lor

ECD

/ED

O a

le e

levi

lor.

• Ţi

neţi

con

t de

obs

erva

ţiile

ele

vilo

r şi

de

cele

ale

col

egilo

r. Î

ncer

caţi

să

schi

mba

ţi m

etod

olog

ia în

fu

ncţi

e de

ace

st f

eedb

ack.

Înce

rcaţ

i să

folo

siţi

obs

erva

ţiile

pen

tru

a fa

ce îm

bună

tăţi

ri.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Şcoa

la a

re u

n pr

oiec

t pe

ntru

a î

mbu

nătă

ţi c

alit

atea

ECD

/ED

O,

deşi

ac

esta

înc

ă nu

est

e cl

ar.

Se c

unoa

şte

foar

te b

ine

că ş

coal

a în

cear

că

să î

mbu

nătă

ţeas

că p

roce

sele

de

pred

are/

învă

ţare

ECD

/ED

O.

Sunt

eţi

disp

uşi

să c

oope

raţi

. To

tuşi

, nu

şti

ţi c

um s

ă sp

riji

niţi

ace

ste

poli

tici

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• D

aţi c

hest

iona

re e

levi

lor

şi o

rgan

izaţ

i o d

iscu

ţie

pe t

ema

met

odol

ogie

i şi i

mpa

ctul

ui a

cest

eia

asup

ra c

ompo

rtam

entu

lui e

levi

lor.

• În

corp

oraţ

i în

acti

vită

ţile

dvs

. de

pre

dare

şi î

nvăţ

are

prob

lem

ele

ridi

cate

de

elev

i.

• În

cerc

aţi s

ă im

plic

aţi ş

coal

a în

con

ştie

ntiz

area

ele

vilo

r cu

pri

vire

la E

CD/E

DO

.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

Şc

oala

are

un

proi

ect

clar

pen

tru

a îm

bună

tăţi

cal

itat

ea E

CD/E

DO

. El

evii

şi

fact

orii

int

eres

aţi s

unt

auzi

ţi ş

i im

plic

aţi

în p

roce

se.

Rezu

ltat

ele

ches

tion

arel

or a

plic

ate

elev

ilor

sun

t lu

ate

în

cons

ider

are

pent

ru a

îm

bună

tăţi

pro

cese

le d

e pr

edar

e/în

văţa

re.

Met

odol

ogia

şi

rezu

ltat

ele

învă

ţări

i su

nt r

eviz

uite

per

iodi

c. E

levi

i pa

rtic

ipă

acti

v la

ace

st p

roie

ct ş

i co

ntri

buie

la

iden

tifi

care

a as

pect

elor

car

e ne

cesi

tă î

mbu

nătă

ţiri

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi s

ă ut

iliza

ţi t

ot f

eedb

acku

l pos

ibil

pent

ru a

vă

mon

itor

iza

cont

inuu

per

form

anţe

le,

creâ

nd a

stfe

l opo

rtun

ităţ

i de

îmbu

nătă

ţire

con

tinu

ă.

• În

cerc

aţi s

ă fa

ceţi

ele

vii s

ă fi

e co

nşti

enţi

de

scop

urile

dvs

., f

olos

iţi a

ngaj

amen

tul l

or p

entr

u în

depl

inir

ea a

cest

or s

copu

ri.

• În

cerc

aţi s

ă ev

alua

ţi m

ăsur

a în

car

e el

evii

folo

sesc

cee

a ce

au

învă

ţat

cu d

vs.

în v

iaţa

lor

de z

i cu

zi.

Dis

cuta

ţi r

ezul

tate

le c

u ei

şi î

ncer

caţi

să

învă

ţaţi

lecţ

ii co

mun

e pe

ntru

viit

or.

• Că

utaţ

i bun

e pr

acti

ci d

in a

lte

surs

e as

tfel

încâ

t să

put

eţi s

ă vă

măs

uraţ

i act

ivit

atea

cu

cazu

ri

sim

ilare

.

• In

vita

ţi a

lţi p

rofe

sori

la o

re p

entr

u a

răsp

ândi

” pr

acti

cile

dvs

. re

uşit

e!!

67

68

69

8. Resurse pentru alţi factori interesaţi

Deşi competenţele prezentate aici se adresează în primul rând cadrelor didactice şi formatorilor de cadre didactice, importanţa, întinderea şi universalitatea ECD/EDO implică evident şi alţi factori interesaţi importanţi – incluzând factorii responsabili de adoptarea politicilor, administratori şcolari şi instituţiile de învăţământ superior.

8.1. Factorii responsabili de adoptarea politicilor Pentru a avea succes, ECD/EDO are nevoie de recunoaşterea şi sprijinul factorilor responsabili de adoptarea politicilor: parlamentari, oficiali guvernamentali, adminsitraţia locală, consilieri etc., care formulează principiile şi definesc condiţiile pentru ECD/EDO. Este cel mai bine dacă:

• importanţa ECD/EDO este subliniată în documente legislative;

• sunt încorporate recomandări practice în alte acte normative;

• domeniul este susţinut şi are garanţia alocărilor bugetare necesare pentru a implementa curriculumul şi schimbări mai ample.

Seria de publicaţii a Consiliului Europei referitoare la ECD/EDO – inclusiv acest manual – urmăreşte să asigure pentru factorii responsabili de politici o înţelegere mai clară a esenţei şi necesităţii ECD/EDO în vederea obiectivului de promovare a incluziunii sociale. Se subliniază:

• importanţa ECD/EDO în educaţia tinerilor;

• obiectivele ECD/EDO de a dezvolta abordări noi şi antrenante ale predării şi învăţării.

8.2. Administratori şcolari şi directori de şcoală Abordările ECD/EDO s-au dezvoltat cel mai bine când au beneficiat de dedicarea şi implicarea liderilor şcolari cu experienţă. Toate dovezile şi cercetările arată că sprijnul acestora este crucial.

Toţi profesorii din şcoli participă, într-un fel sau altul, la crearea culturii şcolare. Cu cât mai mult cultura îndeplineşte scopurile şi obiectivele democraţiei, cu atât mai bine. Administratorii şcolari şi directorii de şcoală ar putea să ia în considerare implicaţiile legate de formarea referitoare la competenţele prezentate aici şi beneficiile includerii unor obiective de dezvoltare ECD/EDO în planurile anuale de acţiune ale şcolilor. Un „audit” la nivelul şcolii privind situaţia ECD/EDO şi identificarea paşilor următori poate fi un bun început în implementarea unui plan de acţiune.

Se recomandă de asemenea ca ECD/EDO să devină o componentă esenţială a formării continue a cadrelor didactice şi a dezvoltării profesionale continue. Se speră că aceste competenţe şi exemplele care le însoţesc vor oferi idei practice pentru toţi formatorii cadrelor didactice52. Seminariile sau activităţile de formare ale acestora vor urmări să le asigure cadrelor didactice cunoştinţele, abilităţile, atitudinile, valorile şi dispoziţiile pentru dezvoltarea unor abordări eficiente ale ECD/EDO în practica lor. Există câteva forme distinctive de învăţare pe care toate cadrele didactice trebuie să le stăpânească, inclusiv discuţiile, jocul de roluri, simulări şi proiectele de colaborare/cooperare, care pot fi folosite eficient la toate disciplinele, inclusiv pentru ECD/EDO. Profesorii trebuie să îşi dezvolte şi abilităţi pentru a proiecta activităţi de învăţare în jurul unor situaţii reale din comunitate sau mediul mai larg, elaborând strategii pentru a aborda subiecte delicate sau controversate.

Următoarea „diagramă de progres” conţine un set de recomandări pentru administratorii şcolari şi directorii de şcoală cu scopul de a identifica în ce etapă se află cu privire la înţelegerea aspectelor ECD/EDO şi implicarea în acest domeniu şi apoi să înceapă să implementeze unele schimbări ale abordărilor existente.

52 Incluzând organizaţiile non-guvernamentale, formatori din rândul colegilor etc.

69

70

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

Şcoa

la (

şi c

ei m

ai m

ulţi

pro

feso

ri)

se a

flă

într

-o e

tapă

inc

ipie

ntă

a de

zvol

tări

i EC

D/E

DO

. Es

te p

osib

il

ca n

atur

a şi

sco

puri

le E

CD/E

DO

să

vă f

ie n

ecla

re.

Ofe

rta

curr

icul

ară

pent

ru E

CD/E

DO

nu

este

del

oc

plan

ific

ată

în m

od c

oere

nt s

au s

peci

fic.

Şco

lile

şi/

sau

prof

esor

ii p

ot s

ă cr

eadă

că

este

suf

icie

nt s

ă ai

bă

un e

tos

care

pro

mov

ează

ECD

/ED

O î

n se

nsul

lar

g.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• Fo

rmar

ea ş

i con

ştie

ntiz

area

cu

priv

ire

la s

chim

bări

le p

ozit

ive

pe c

are

ECD

/ED

O le

poa

te a

duce

în ş

coal

ă (î

mbu

nătă

ţire

a m

etod

elor

did

acti

ce ş

i a în

văţă

rii,

cre

area

une

i şco

li in

clus

ive,

edu

care

a vi

itor

ilor

cetă

ţeni

dem

ocra

tici

act

ivi

etc.

) su

nt a

cţiu

ni c

heie

.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

Şcol

ile

şi/s

au c

adre

did

acti

ce i

ndiv

idua

le d

ores

c să

ava

nsez

e lu

crur

ile

în d

omen

iul

ECD

/ED

O.

Prof

esor

ii î

ncep

să

înţe

leag

ă po

tenţ

ialu

l EC

D/E

DO

de

a-i

impl

ica

pe t

iner

i şi

de

a le

îm

bună

tăţi

cu

noşt

inţe

le ş

i ab

ilit

ăţil

e. P

erso

nalu

l a

înce

put

să i

dent

ific

e un

pro

gram

com

un.

Expe

rtiz

a pe

rson

alul

ui s

e de

zvol

tă p

rin

acţi

uni

de f

orm

are

şi s

prij

in.

Posi

bile

pro

blem

e:

• ba

zare

a ex

ager

ată

pe r

esur

se p

ubli

cate

;

• li

psa

unor

cun

oşti

nţe

spec

ific

e EC

D/E

DO

;

• li

psa

de î

ncre

dere

în

abil

ităţ

ile

nece

sare

pen

tru

a pr

eda

ECD

/ED

O î

n m

od a

ctiv

şi

desc

his.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

ace

astă

eta

pă,

este

impe

rati

v să

se

men

ţină

niv

elul

de

inte

res.

Încu

raja

ţi p

erso

nalu

l să

con

tinu

e ef

ortu

rile

şi

asig

uraţ

i for

mar

e EC

D/E

DO

pen

tru

tot

pers

onal

ul.

• Aj

utaţ

i pr

ofes

orii

să id

enti

fice

par

tene

ri lo

cali

şi s

ă lu

crez

e îm

preu

nă c

u ac

eşti

a pe

ntru

a s

tabi

li ba

zele

une

i col

abor

ări

pent

ru p

roie

cte

de c

etăţ

enie

act

ivă

în c

are

să f

ie im

plic

aţi

elev

ii.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

În a

ceas

tă e

tapă

, şc

olil

e vo

r av

ea i

mpl

emen

tate

str

uctu

ri d

e co

nduc

ere

efec

tive

pen

tru

ECD

/ED

O

(cf.

Dem

ocra

tic

Gov

erna

nce

of S

choo

ls (

Guv

erna

rea

dem

ocra

tică

a ş

colil

or),

Con

siliu

l Eur

opei

, 20

06).

Se

dez

volt

ă un

pro

gram

coe

rent

ECD

/ED

O l

a ni

velu

l fi

ecăr

ei c

lase

şi

în a

fara

cla

selo

r in

divi

dual

e.

Prof

esor

ii a

u în

cepu

t să

dez

volt

e le

gătu

ri e

fici

ente

cu

com

unit

atea

. Cu

noşt

inţe

le s

peci

fice

dis

cipl

inei

su

nt r

elat

iv s

igur

e, f

iind

ide

ntif

icat

e ne

voil

e de

for

mar

e în

con

tinu

are

cu p

rivi

re l

a o

gam

ă la

rgă

de

abor

dări

act

ive

ale

pred

ării

şi

învă

ţări

i. P

reoc

upăr

ile

în a

ceas

tă e

tapă

ţin

de

man

agem

entu

l sc

him

bări

i şi

tem

eril

e le

gate

de

cons

ecin

ţele

nep

revă

zute

ale

ino

vări

i.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

Prin

tre

obie

ctiv

ele

chei

e pe

ntru

cad

rele

did

acti

ce in

divi

dual

e se

pot

num

ăra:

• cr

eare

a de

legă

turi

cu

pări

nţii,

age

nţiil

e lo

cale

şi a

lţi

mem

bri a

i com

unit

ăţii;

• TI

C în

sco

pul î

mbu

nătă

ţiri

i pre

dări

i şi î

nvăţ

ării;

• de

zvol

tare

a pr

ofun

zim

ii şi

cal

ităţ

ii cu

noşt

inţe

lor,

abi

lităţ

ilor

şi p

arti

cipă

rii e

levi

lor

la E

CD/E

DO

;

• să

rbăt

orir

ea s

ucce

sulu

i!!

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

În a

ceas

tă e

tapă

, şc

oala

va

avea

o o

fert

ă ef

ecti

vă p

entr

u EC

D/E

DO

, ia

r pr

ofes

orii

vor

dez

volt

a ab

ordă

ri s

ofis

tica

te ş

i ef

icie

nte

ale

pred

ării

şi

învă

ţări

i. V

or e

xist

a ec

hipe

de

prof

esor

i cu

o v

iziu

ne ş

i o

înţe

lege

re c

omun

e, d

ar f

lexi

bile

în

mod

ul î

n ca

re f

ac m

odif

icăr

i pe

ntru

a r

ăspu

nde

nevo

ilor

ele

vilo

r.

Şcol

ile

au d

ezvo

ltat

leg

ătur

i ef

icie

nte

cu c

omun

itat

ea.

Real

izăr

ile

elev

ilor

sun

t re

cuno

scut

e şi

apr

ecia

te.

Prof

esor

ii a

u aş

tept

ări

mar

i în

cee

a ce

pri

veşt

e re

aliz

ăril

e el

evil

or,

valo

rifi

când

rez

ulta

tele

lor

ant

erio

are.

Noi

le t

ehno

logi

i vo

r fi

un

fact

or c

heie

pe

ntru

efi

cien

ţa p

rofe

sori

lor

la o

re.

Prof

esor

ii a

u su

fici

entă

înc

rede

re p

entr

u a

le p

erm

ite

elev

ilor

să-

şi e

xpri

me

punc

tul

de v

eder

e la

sta

bili

rea

obie

ctiv

elor

şi

înce

arcă

ide

i no

i. O

biec

tive

le î

n ac

east

ă et

apă

priv

esc

inov

area

şi

noil

e st

rate

gii p

entr

u a

men

ţine

int

eres

ul ş

i an

gaja

men

tul

faţă

de

dezv

olta

rea

com

pete

nţel

or p

rofe

sion

ale.

Tem

ele

sunt

leg

ate

de c

olab

orar

e şi

reo

rien

tare

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

Prin

tre

obie

ctiv

e se

pot

num

ăra:

• îm

părt

ăşir

ea b

unel

or p

ract

ici c

u al

ţi c

oleg

i şi a

lte

şcol

i;

• de

zvol

tare

a în

con

tinu

are

a ab

ordă

rilo

r in

ovat

oare

pen

tru

a în

cura

ja im

plic

area

civ

ică

acti

vă ş

i aut

enti

că ş

i înv

ăţar

ea

inde

pend

entă

;

• su

sţin

erea

şi d

ezvo

ltar

ea în

con

tinu

are

a ev

aluă

rii

part

icip

ativ

e şi

a p

roce

selo

r de

eva

luar

e, c

u im

plic

area

el

evilo

r şi

a p

arte

neri

lor

şcol

ii.

• să

rbăt

orir

ea s

ucce

sulu

i.

Tabe

lul 8

: D

iagr

amă

de p

rogr

es p

entr

u ad

min

istr

ator

i şco

lari

şi d

irec

tori

de

şcoa

lă

70

71

8.3. În învăţământul superior Este corect să spunem că, în general, a existat o lipsă de conştientizare la nivelul formării cadrelor didactice în Europa cu privire la ECD/EDO ca o cerinţă de bază a pregătirii profesionale pentru profesia didactică. În prezent, există diferite concepte şi moduri de a înţelege scopurile educaţiei şi rolul profesional al cadrului didactic care influenţează implementarea de cursuri ECD/EDO. În general, discursul educaţional este dominat de două concepte diferite ale rolului profesorului:

• Un concept este caracterizat de sprijinul predominant pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor în domenii definite de cunoaştere. În cadrul acestui concept, profesorul este definit ca un specialist care furnizează informaţii şi cunoştinţe specifice unei discipline şi care se simte mai puţin responsabil de educaţia socială şi democratică.

• Un al doilea concept teoretic are legătură mai mult cu o înţelegere mai amplă a procesului educativ şi a importanţei procesului de socializare care are loc în mediul şcolar. Este mai obişnuit în etapa primară a educaţiei. Cadrele didactice care se identifică cu cel de-al doilea concept tind să aducă în prim plan rolul lor pastoral şi se percep mai mult ca educatori sociali. Aceşti profesori se concentrează mai mult pe sprijinirea dezvoltării personale şi sociale a elevilor.

Activitatea legată de ECD/EDO oferă o ocazie de a echilibra aceste concepte teoretice diferite şi de a le integra într-o viziune cuprinzătoare a rolului profesional al profesorului ca instructor şi educator în mai multe privinţe.

Nu putem cere instituţiilor de învăţământ superior (IIS) – instituţii independente şi autonome, în mod corect - să introducă ECD/EDO ca disciplină obligatorie în curriculumul comun pentru formarea cadrelor didactice sau în conţinutul cursurilor. Credem, totuşi, că este important să convingem decanii (sau deţinătorii unor funcţii echivalente) de avantajele profesionale pozitive ale acoperirii lipsei mai sus menţionate şi să integreze ECD/EDO printre obiectivele centrale ale instituţiilor lor. Acesta este un proces de învăţare care necesită timp şi acţiune continuă. Totuşi, se pot face unele încercări pentru a îmbunătăţi acceptarea poziţiei centrale a ECD/EDO ca parte a expertizei de bază a profesorilor începători şi a adapta şi dezvolta noi abordări în consecinţă.

Organismele esenţiale pentru sprijinirea implementării ECD/EDO sunt instituţiile de formare a cadrelor didactice. Decanii tuturor departamentelor de formare a cadrelor didactice din cadrul colegiilor şi universităţilor şi dezvoltatorii şi conducătorii de cursuri pot construi capacitatea şi dezvoltarea de durată în domeniul ECD/EDO prin includerea de module speciale în cadrul programelor şcolare pentru cadre didactice începătoare şi cu experienţă şi prin indicarea importanţei acestor cursuri. Pentru instituţiile de formare a cadrelor didactice, principala provocare poate fi recunoaşterea ECD/EDO ca o abordare generală care să fie inclusă în formarea tuturor profesorilor viitori, indiferent de disciplina sau specializarea lor. Este important să se găsească modalităţi de a informa şi influenţa colegiile de formare a cadrelor didactice pentru toate specializările cu privire la beneficiile ECD/EDO şi posibilităţile de aplicare şi succes în diferite contexte disciplinare.

Următoarea „diagramă de progres” conţine un set de recomandări despre felul în care instituţiile de învăţământ superior pot identifica în ce etapă se află cu privire la înţelegerea aspectelor ECD/EDO şi implicarea în acest domeniu şi apoi să înceapă să implementeze unele schimbări ale abordărilor existente.

71

72

Pasu

l 1 (

Foca

lizar

e)

În c

adru

l in

stit

uţie

i, e

xist

ă o

abor

dare

lim

itat

ă a

ECD

/ED

O,

care

se

baze

ază

în

prin

cipa

l pe

pro

feso

rii

de i

stor

ie ş

i şt

iinţ

e so

cial

e; n

u ex

istă

o p

ersp

ecti

vă

gene

rală

a E

CD/E

DO

. In

stit

uţia

de

învă

ţăm

ânt

supe

rior

se

află

înt

r-o

etap

ă in

cipi

entă

a d

ezvo

ltăr

ii E

CD/E

DO

şi

cons

ider

ă că

est

e su

fici

ent

să a

dopt

e o

pozi

ţie

care

pro

mov

ează

ECD

/ED

O î

n se

nsul

lar

g (d

e ex

., a

sigu

rare

a de

op

ortu

nită

ţi e

gale

de

învă

ţare

pen

tru

stud

enţi

i, p

reda

rea

met

odol

ogii

lor

inte

ract

ive

şi d

e co

labo

rare

la

disc

ipli

ne s

peci

fice

).

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

cerc

aţi

să d

obân

diţi

mai

mul

te c

unoş

tinţ

e cu

pri

vire

la

prin

cipi

ile ş

i va

lori

le

ECD

/ED

O ş

i po

tenţ

ialu

l pe

car

e îl

ofer

ă pe

ntru

o m

ai b

ună

educ

aţie

a v

iitor

ilor

cetă

ţeni

act

ivi.

• În

cerc

aţi

să f

olos

iţi

toat

e op

ortu

nită

ţile

tem

elor

ECD

/ED

O l

egat

e de

con

ţinu

turi

le

unei

dis

cipl

ine,

să

face

ţi c

unos

cut

aces

t su

biec

t. D

e ex

empl

u,

înce

rcaţ

i să

vă

ocup

aţi

de

tem

e pr

ecum

ju

stiţ

ia

soci

ală,

dr

eptu

l la

ed

ucaţ

ie

pent

ru

toţi

, in

clud

erea

soc

ială

şi

dive

rsit

atea

etc

. şi

să

elab

oraţ

i st

rate

gii

pent

ru a

fac

e fa

ţă

unor

a di

ntre

ace

ste

real

ităţ

i.

Pasu

l 2 (

Dez

volt

are)

In

stit

uţii

le d

e în

văţă

mân

t su

peri

or ş

i/sa

u pr

ofes

ori

indi

vidu

ali d

ores

c să

av

anse

ze l

ucru

rile

în

dom

eniu

l EC

D/E

DO

. În

cepe

să

exis

te o

înţ

eleg

ere

com

ună

mai

pro

fund

ă a

pote

nţia

lulu

i EC

D/E

DO

de

a-i

impl

ica

pe e

levi

şi

de a

le

îmbu

nătă

ţi c

unoş

tinţ

ele

şi a

bili

tăţi

le.

Inst

ituţ

iile

au

înce

put

să i

dent

ific

e un

pr

ogra

m d

e ba

ză c

a pa

rte

a ed

ucaţ

iei

pent

ru t

oţi

stud

enţi

i. E

xist

ă un

int

eres

to

t m

ai m

are

din

part

ea a

ltor

for

mat

ori a

i ca

drel

or d

idac

tice

şi

prof

esor

i cu

al

te s

peci

aliz

ări

faţă

de

dom

eniu

l EC

D/E

DO

.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

• În

ace

astă

eta

pă,

men

ţine

rea

şi c

reşt

erea

niv

elul

ui d

e in

tere

s su

nt i

mpe

rati

ve,

prec

um ş

i spr

ijin

ul c

onst

ant

faţă

de

impl

icar

e, c

are

altf

el a

r di

spăr

ea.

• În

cerc

aţi s

ă vă

dez

volt

aţi e

xper

tiza

cu

ajut

orul

uno

r pa

rten

eri

din

afar

ă.

• Es

te d

e do

rit

spri

jinu

l di

n pa

rea

cond

ucer

ii IIS

, pr

in i

nteg

rare

a EC

D/E

DO

în

prof

ilul

inst

ituţ

iona

l, a

stfe

l înc

ât s

ă fi

e im

plic

aţi c

âţi m

ai m

ulţi

pro

feso

ri ş

i stu

denţ

i.

Pasu

l 3 (

Fixa

re)

Inst

ituţ

iile

de

învă

ţăm

ânt

supe

rior

vor

ave

a im

plem

enta

te s

truc

turi

efe

ctiv

e pe

ntru

ECD

/ED

O.

Se d

ezvo

ltă

un p

rogr

am c

oere

nt c

a pa

rte

a fo

rmăr

ii c

adre

lor

dida

ctic

e.

Prof

esor

ii

înco

rpor

ează

în

di

scip

line

le

lor

aspe

cte

ale

ECD

/ED

O.

Inst

ituţ

iile

ofe

ră o

gam

ă la

rgă

de c

ursu

ri r

efer

itoa

re l

a op

ortu

nită

ţi d

e pr

edar

e şi

în

văţa

re

acti

vă

pent

ru

a de

zvol

ta

cali

tate

a cu

noşt

inţe

lor

şi

abil

ităţ

ilor

el

evil

or î

n do

men

iul

ECD

/ED

O.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

:

Idee

a de

par

tici

pare

act

ivă/

impl

icar

e de

moc

rati

că e

ste

expl

orat

ă în

mod

con

secv

ent.

Pr

intr

e as

pect

ele

chei

e se

pot

num

ără:

• de

zvol

tare

a pa

rtic

ipăr

ii ac

tive

a s

tude

nţilo

r în

act

ivit

ăţi l

egat

e de

ECD

/ED

O;

• im

plic

area

uni

unilo

r st

uden

ţeşt

i în

orga

niza

rea

de a

ctiv

ităţ

i îm

preu

nă c

u in

stit

uţia

;

• cr

eare

a de

legă

turi

cu

agen

ţiile

loca

le,

alţi

mem

bri a

i com

unit

ăţii

şi O

NG

-uri

;

• fa

mili

ariz

area

st

uden

ţilo

r cu

ac

tivi

tăţi

le

de

plan

ific

are

lega

te

de

com

unit

ate

(înv

ăţar

ea p

rin

proi

ecte

/ser

vici

i),

stag

iile

de p

ract

ică

sunt

uti

le în

ace

st s

ens.

• cr

eare

a de

reţ

ele

cu in

stit

uţii

sim

ilare

şi s

ecto

rul e

duca

ţiei

non

-for

mal

e.

Pasu

l 4 (

Apro

fund

are)

In

stit

uţii

le d

e în

văţă

mân

t su

peri

or,

în a

ceas

tă e

tapă

, vo

r av

ea o

ofe

rtă

efec

tivă

pe

ntru

ECD

/ED

O,

prof

esor

ii v

or d

ezvo

lta

abor

dări

sof

isti

cate

şi

efic

ient

e al

e pr

edăr

ii ş

i în

văţă

rii

în a

cest

dom

eniu

. Ex

istă

o l

egăt

ură

tot

mai

mar

e în

tre

prog

ram

ele

de f

orm

are

iniţ

ială

şi

cele

de

form

are

cont

inuă

. O

biec

tive

le î

n ac

east

ă et

apă

priv

esc

inov

area

şi

noil

e st

rate

gii

pent

ru a

men

ţine

int

eres

ul ş

i an

gaja

men

tul

la t

oate

niv

elur

ile

inst

ituţ

iei.

Înce

rcaţ

i urm

ătoa

rele

: Pr

intr

e ob

iect

ive

se p

ot n

umăr

a:

• co

nsol

idar

ea e

chip

elor

în r

ându

l col

egilo

r;

• pr

edar

ea in

terd

isci

plin

ară

a EC

D/E

DO

;

• el

abor

area

un

or

curs

uri

apro

fund

ate

pent

ru

o di

plom

ă de

m

aste

r în

do

men

iul

ECD

/ED

O;

• ex

tind

erea

opo

rtun

ităţ

ilor

de f

orm

are

ECD

/ED

O la

for

mar

ea c

onti

nuă;

• îm

bună

tăţi

rea

eval

uări

i rez

ulta

telo

r pe

ntru

a s

prij

ini p

ract

icile

did

acti

ce.

Tabe

lul 9

: D

iagr

amă

de p

rogr

es p

entr

u in

stit

uţii

de în

văţă

mân

t su

peri

or

72

73

8.4.

Sem

nala

rea

com

pete

nţel

or E

CD/E

DO

pen

tru

dife

riţi

fac

tori

inte

resa

ţi

Fa

ctor

i int

eres

aţi

Cuno

aşte

rea

şi în

ţele

gere

a EC

D/E

DO

Pl

anif

icar

e, m

anag

emen

tul

clas

ei,

pred

are

şi e

valu

are

ECD

/ED

O în

acţ

iune

–

part

ener

iate

şi i

mpl

icar

ea

com

unit

ăţii

Impl

emen

tare

a şi

eva

luar

ea

abor

dări

lor

part

icip

ativ

e al

e EC

D/E

DO

Re

spon

sabi

li de

ad

opta

rea

polit

icilo

r

Asig

uraţ

i-vă

că

rezu

ltat

ele

învă

ţări

i ECD

/ED

O s

unt

clar

fo

rmul

ate

în c

adre

le c

urri

cula

re

şi în

rec

oman

dări

. A

sigu

raţi

-vă

că li

deri

i şco

lari

su

nt in

form

aţi ş

i ben

efic

iază

de

form

are.

Al

ocaţ

i une

le r

esur

se p

entr

u a

spri

jini

act

ivit

ăţile

de

form

are

şi

refo

rmel

e în

ace

st d

omen

iu.

Asi

gura

ţi-v

ă că

lide

rii

naţi

onal

i în

dom

eniu

l edu

caţi

ei

subl

inia

ză s

tatu

tul ş

i im

port

anţa

ECD

/ED

O.

Plas

aţi E

CD/E

DO

în c

entr

ul

curr

icul

umul

ui.

Asig

uraţ

i pen

tru

toţi

pr

ofes

orii

spri

jin

şi e

xem

ple

de

bune

pra

ctic

i ECD

/ED

O la

cl

asă,

pri

n m

ater

iale

tip

ărit

e,

stud

ii de

caz

film

ate

şi

acti

vită

ţi d

e fo

rmar

e.

Spri

jini

ţi O

NG

-uri

le c

u re

surs

e şi

fac

ilita

ţi in

iţia

tive

le

şcol

are.

C

reaţ

i reg

istr

e na

ţion

ale

şi

regi

onal

e al

e gr

upur

ilor

com

unit

are

de s

prij

in.

Aco

rdaţ

i st

atut

şi

legi

tim

itat

e ca

mpa

niilo

r an

ti-

disc

rim

inar

e/ a

nti-

rasi

ste.

Fiţi

des

chiş

i faţ

ă de

impl

icar

ea

elev

ilor

şi a

scul

taţi

ce

au d

e sp

us.

Prom

ovaţ

i con

silii

le ş

cola

re ş

i al

te m

odur

i de

a fa

ce ş

colil

e m

ai

desc

hise

şi d

emoc

rati

ce;

prop

uneţ

i re

com

andă

ri p

entr

u co

nsili

i şc

olar

e in

clus

ive.

As

igur

aţi r

esur

se ş

i un

buge

t pe

ntru

for

mar

ea c

onti

nuă

în

dom

eniu

l ECD

/ED

O.

Dir

ecto

ri d

e şc

oală

Fa

mili

ariz

aţi-

vă c

u ac

este

te

me

şi c

u st

udii

de c

az c

are

arat

ă ef

ecte

le p

rogr

amel

or

efic

ient

e EC

D/E

DO

pen

tru

şcol

i.

Fiţi

dis

poni

bili

pent

ru

form

area

şi s

prij

inir

ea c

adre

lor

dida

ctic

e di

n şc

oală

pe

măs

ură

ce d

ezvo

ltă

noi a

bord

ări.

Num

iţi u

n co

ordo

nato

r EC

D/E

DO

şi s

prij

iniţ

i-l î

n de

zvol

tare

a pr

acti

cilo

r la

ni

velu

l şco

lii.

Dez

volt

aţi s

trat

egii

care

av

anse

ază

ECD

/ED

O în

dir

ecţi

a ce

lor

trei

„C”

ai c

etăţ

enie

i –cu

ltur

a în

treg

ii şc

olii,

cu

rric

ulum

ul ş

i im

plic

area

co

mun

ităţ

ii.

Încu

raja

ţi în

mod

act

iv

abor

dări

noi

şi i

nova

toar

e al

e im

plic

ării

com

unit

ăţii.

Ex

prim

aţi-

vă c

lar

spri

jinu

l pe

ntru

pro

iect

ele

de

cetă

ţeni

e ac

tivă

car

e de

zvol

tă

abili

tăţi

, at

itud

ini ş

i dis

pozi

ţii

ECD

/ED

O.

Apr

ecia

ţi s

uges

tiile

pro

feso

rilo

r şi

ele

vilo

r re

feri

toar

e la

m

odal

ităţ

ile d

e a

face

şco

ala

un

loc

mai

bun

. D

edic

aţi-

vă p

erso

nal i

nclu

deri

i EC

D/E

DO

şi c

etăţ

enie

i act

ive

în

plan

ul a

nual

de

dezv

olta

re a

l şc

olii.

A

răta

ţi-v

ă sp

riji

nul p

entr

u in

iţia

tive

le p

erso

nalu

lui d

idac

tic

susţ

inân

du-l

e ac

tivi

tate

a în

faţ

a ni

velu

rilo

r su

peri

oare

de

adm

inis

traţ

ie.

Form

ator

i de

cadr

e di

dact

ice

Incl

udeţ

i ref

erin

ţe la

co

nţin

utul

şi f

orm

ular

ea a

cest

or

com

pete

nţe

„de

cuno

aşte

re”

a EC

D/E

DO

în m

odul

ele

de

form

are

iniţ

ială

şi c

onti

nuă

rele

vant

e.

Lucr

aţi l

a pl

anif

icar

ea

pent

ru în

văţa

rea

în c

adru

l EC

D/E

DO

. A

sigu

raţi

îndr

umar

e pr

ofes

orilo

r pe

ntru

pre

dare

a as

pect

elor

con

trov

ersa

te.

Ajut

aţi p

rofe

sori

i să

se

gând

easc

ă fo

arte

bin

e la

pr

ovoc

ările

pra

ctic

e al

e EC

D/E

DO

. O

feri

ţi c

âtev

a ex

empl

e de

stu

dii d

e ca

z şi

so

luţi

i.

Crea

ţi s

paţi

u de

ref

lecţ

ie în

ca

drul

mod

ulel

or d

e fo

rmar

e.

Înce

rcaţ

i să

core

laţi

op

ortu

nită

ţile

de

form

are

cu

nevo

ile d

e fo

rmar

e al

e ca

drel

or

dida

ctic

e pe

măs

ură

ce a

par.

Ca

dre

dida

ctic

e În

cerc

aţi s

ă ap

licaţ

i une

le

dint

re r

ecom

andă

rile

pri

vind

cu

noaş

tere

a EC

D/E

DO

la c

lasă

.

Expe

rim

enta

ţi c

âtev

a di

ntre

ac

tivi

tăţi

le la

cla

să

reco

man

date

. In

clud

eţi a

spec

te

cont

rove

rsat

e şi

de

actu

alit

ate

la o

rele

dvs

.

Plan

ific

aţi o

ser

ie d

e le

cţii

care

impl

ică

un p

arte

ner

din

com

unit

ate

şi în

car

e el

evii

să

susţ

ină

o sc

him

bare

.

Răm

âneţ

i des

chiş

i şi r

efle

ctaţ

i în

totd

eaun

a.

Tabe

lul 1

0: S

emna

lare

a co

mpe

tenţ

elor

ECD

/ED

O p

entr

u di

feri

ţi f

acto

ri in

tere

saţi

73

74

75

9. Concluzii

O dată cu apariţia unor noi tendinţe sociale, a schimbărilor în comunităţile locale şi la nivel global, rolul educaţiei evoluează pentru a răspunde nevoilor elevilor din prezent. ECD/EDO reprezintă cărămizile şi mortarul păcii şi dialogului în Europa şi în lumea de mâine. Aspecte precum managementul conflictelor, respectul faţă de diversitate, sensibilitatea interculturală şi înţelegerea drepturilor şi responsabilităţilor cetăţeneşti sunt elemente centrale în cadrul şcolilor.

Profesorii au acum nevoie de competenţe colective (legate de activităţile de colaborare şi inteligenţa colectivă) şi de competenţe de schimbare (legate de adaptarea continuă şi dezvoltarea profesională). Această carte reprezintă un efort de recunoaştere a ariei de acoperire tot mai mari a responsabilităţilor cadrelor didactice şi un instrument care să le ajute să dobândească acele capacităţi necesare: cunoştinţele, abilităţile şi dispoziţiile pentru a-i învăţa pe tineri să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să devină cetăţeni activi.

Prin elaborarea a patru arii de competenţe de bază (cunoştinţe specifice ECD/EDO, practica la clasă incluzând abordări transcurriculare, dezvoltarea de parteneriate şi evaluare), sperăm că toate cadrele didactice vor putea să folosească acest model de competenţe pentru a implementa ECD/EDO în şcoală şi în comunitate şi că toţi formatorii cadrelor didactice vor fi motivaţi să includă ECD/EDO în programele de formare. Deşi în prezent accentul se pune deseori pe realizările academice, această publicaţie demonstrează importanţa egală a valorilor şi abilităţilor sociale şi a participării, pe care educaţia trebuie să le asigure tinerilor într-o societate globală.

Sperăm că oportunităţile pentru creativitate pe care le oferă ECD/EDO, aşa cum am demonstrat în această publicaţie, vor conduce profesorii şi elevii într-o călătorie plăcută, unde ideile şi idealurile au spaţiu de exprimare: ECD/EDO este antrenantă; astfel, reprezintă un bun important pentru profesorii care doresc să implice deplin elevii în ceea ce învaţă.

Dorim să încheiem această lucrare cu o referire la incluziunea socială. Cititorul va vedea că în planificarea unui proiect ECD/EDO, scopul central, care se regăseşte în toate activităţile, este incluziunea: bunele practici în domeniul ECD/EDO duc la clase inclusive, şcoli inclusive şi tineri pregătiţi să acţioneze pentru o comunitate şi o societate mai inclusive.

„Copilul are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul

său de maturitate.”

[Articolul12, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului]

75

76

77

10. Anexe

10.1. Paşii autoevaluării

Paşii autoevaluării reflectă datele cercetărilor cu privire la preocupările cadrelor didactice în diferite etape ale vieţii profesionale.

Preocuparea este definită ca o reprezentare complexă a emoţiilor, interesului, gândurilor şi atenţiei acordate unui anumit subiect sau unei sarcini. Reiman & Thies Sprinthall au identificat şase categorii de preocupări ale cadrelor didactice, pe care le grupează în patru paşi53. În funcţie de etape, se recomandă câteva acţiuni posibile de formare şi dezvoltare.

La paşii 1 şi 2, profesorii sunt preocupaţi în mare măsură de ei înşişi.

La pasul 3, profesorii sunt mai preocupaţi de sarcina pe care trebuie să o îndeplinească.

La pasul 4, profesorii sunt preocupaţi de impactul activităţii lor de predare asupra elevilor.

În cadrul acestor etape, emoţiile trăite sunt diferite.

Paşi/etape Exemple/emoţii Acţiuni posibile pentru formare sau dezvoltare personală

Pasul 1

Nivel de ego

• Lipsa conştientizării

Nu mă interesează deloc noul program. Sunt apatic.

• Oferiţi informaţii

Pasul 2

Nivel de ego

• Informaţional

• Personal

Am nevoie de mai multe informaţii despre… Sunt curios.

Cum mă va afecta noul program? Le va plăcea părinţilor/elevilor şi mă vor respecta pentru că m-am implicat şi am încercat ceva nou? Sunt neliniştit.

• Clarificaţi aşteptările şi motivaţia pentru inovare.

• Descrieţi cum va afecta inovarea persoana. Ascultaţi activ.

• Organizaţi un grup de sprijin bazat pe preocupări.

Pasul 3

Nivel de sarcină

• Management

Nu am niciodată suficient timp să fac tot ce trebuie. Cum pot să ţin pasul cu toate aceste iniţiative noi şi atâtea hârtii? Sunt frustrat.

O să pierd controlul clasei dacă folosesc o dezbatere pe un subiect controversat?

Preocupări legate de învăţare şi management.

• Oferiţi sugestii concrete de management .

• Profesorul trebuie să observe alt profesor care are succes.

Pasul 4

Nivel de impact

• Consecinţe

• Colaborare

• Reorientare

Sunt toţi elevii interesaţi de lecţie? Sunt nedumerit şi simt că am succes.

Sunt nerăbdător să le spun şi colegilor. Sunt încântat.

Aş vrea să adaptez şi să reaşez felul în care predau şi curriculumul pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor. Mă simt încrezător.

• Colaborări externe şi crearea de legături.

Tabelul A1: Chestionarul privind etapele preocupării

53 Reiman, A.J., & Thies-Sprinthall, L., Mentoring and supervision for teacher development. New York: Addison-Wesley Longman, 1998.

77

78

10.2

. Gri

le d

e au

toev

alua

re

Tabe

lul A

2: G

rile

de

auto

eval

uare

Gru

pul

Com

pete

nţe

Foca

lizar

e D

ezvo

ltar

e Fi

xare

A

prof

unda

re

Cu

noaş

tere

a şi

în

ţele

gere

a EC

D/E

DO

Com

pete

nţa

1: S

copu

rile

şi o

biec

tive

le E

CD/E

DO

Com

pete

nţa

2: C

adre

le in

tern

aţio

nale

che

ie a

le E

CD/E

DO

Com

pete

nţa

3: C

onţi

nutu

l pro

gram

elor

şco

lare

pen

tru

ECD

/ED

O

Com

pete

nţa

4: C

onte

xtel

e im

plem

entă

rii E

CD/E

DO

Act

ivit

ăţi d

e pr

edar

e şi

în

văţa

re c

are

dezv

oltă

EC

D/E

DO

în c

lasă

şi î

n şc

oală

Com

pete

nţa

5: P

lani

fica

rea

abor

dări

lor,

met

odel

or ş

i opo

rtun

ităţ

ilor

de

învă

ţare

Com

pete

nţa

6: În

corp

orar

ea

prin

cipi

ilor

şi p

ract

icilo

r EC

D/E

DO

în

prop

ria

acti

vita

te d

idac

tică

Com

pete

nţa

7: S

tabi

lirea

uno

r re

guli

de b

ază

pent

ru u

n et

os ş

cola

r po

ziti

v

Co

mpe

tenţ

a 8:

Dez

volt

area

uno

r st

rate

gii p

entr

u a

faci

lita

abili

tăţi

le d

e di

scuţ

ie a

le e

levi

lor

Com

pete

nţa

9: F

olos

irea

une

i ser

ii de

abo

rdăr

i ale

eva

luăr

ii

Act

ivit

ăţi d

e pr

edar

e şi

în

văţa

re c

are

dezv

oltă

EC

D/E

DO

pri

n pa

rten

eria

te ş

i im

plic

area

com

unit

ăţii

Com

pete

nţa

10:

Med

iul d

e în

văţa

re c

are

prom

ovea

ză u

tiliz

area

uno

r su

rse

dive

rse

Com

pete

nţa

11:

Cola

bora

rea

în c

adru

l uno

r pa

rten

eria

te a

decv

ate

cu

com

unit

atea

Com

pete

nţa

12:

Stra

tegi

i pen

tru

a pu

ne în

dis

cuţi

e to

ate

form

ele

de

disc

rim

inar

e

Im

plem

enta

rea

şi

eval

uare

a ab

ordă

rilo

r pa

rtic

ipat

ive

ale

ECD

/ED

O.

Com

pete

nţa

13:

Eval

uare

a im

plic

ării

elev

ilor

în lu

area

dec

iziil

or

Com

pete

nţa

14:

Mod

elar

ea v

alor

ilor,

ati

tudi

nilo

r şi

dis

pozi

ţiilo

r sp

ecif

ice

cetă

ţeni

ei d

emoc

rati

ce ş

i dre

ptur

ilor

omul

ui

Com

pete

nţa

15:

Revi

zuir

ea,

mon

itor

izar

ea ş

i eva

luar

ea m

etod

elor

di

dact

ice

şi a

învă

ţări

i

Apr

ecie

re g

ener

ală

Toat

e co

mpe

tenţ

ele

78

79

10.3. Plan de acţiune pentru dezvoltarea profesională (Autoevaluarea planului de acţiune ECD/EDO pentru profesori şi formatorii de profesori)

Aria de dezvoltare

Acţiuni Cine? Când? Criterii de succes pentru îndeplinirea

obiectivelor

Tabelul A3: Matricea planului de acţiune pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

79

80

81

11. Referinţe şi resurse 11.1. Resurse citate în manual Referinţe citate în Prefaţă Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007.

Bîrzea, C. et al., All European study on education for democratic citizenship policies, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2004.

Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005.

Council of Europe, Education for Democratic Citizenship and Human Rights, Programme ofActivities (2006-2009), “Learning and living democracy for all”, DGIV/EDU/CAHCIT (2006) 5, 14 March 2006.

Eurydice, Citizenship education at school in Europe, 2005.

Huddleston, T., From student voice to shared responsibility: effective practice in democratic school governance in European schools, Network of European Foundations and Council of Europe, 22 May 2007.

Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005.

Naval, Print and Iriate, “Civic education in Spain: a critical review of policy”, (Online) Journal of Social Science Education; and Osler and Starkey, chapter 10, 2005 (see below, Cluster A).

Referinţe citate în Introducere

Bîrzea, C. et al., Tool for quality assurance of education for democratic citizenship in schools, Council of Europe Publishing, Council of Europe, 2005.

Bolivar, Non scholae sed vitae discimus: limites y problemas de la transversalidad [Limits and problems of the cross-curricular approach] Revista de Educacion, 309, pp. 23-65, Enero-Abril 1995.

European Commission, Directorate General of Education and Culture, Common Europeanprinciples for teacher competences and qualifications, presented at the European Testing Conference on Common European Principles for teacher competences and qualifications, Brussels, 20-21 June 2005.

Kerr, D., “Citizenship: local, national and international”, in Gearon, L. (ed.), Learning to teachcitizenship in the secondary school, London, 2003.

OECD, “The definition and selection of key competencies”, DeSeCo publications, 2005, www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf.

ORE (Observatoire des Reformes en Education), Revisiting the concept of competence as anorganizing principle for programs of study: from competence to competent action, ORE, Montreal, 2006.

Weinert, Franz E., Concepts of competence, Max Planck Institute for Psychological Research, Munich, 1999.

Referinţe şi resurse citate în Overview

Crick, B., Education for citizenship and the teaching of democracy in schools, the Crick report, London: QCA, 1998.

Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, 2003, Citized website: www.citized.info.

Habermas J., The theory of communicative action, Volume 1, Cambridge, UK: Polity Press, 1984.

81

82

Habermas, J., The theory of communicative action, Volume 2, Cambridge, UK: Polity Press, 1987.

Luke, A., Muspratt, S., & Freebody, P. (eds), Constructing critical literacies: teaching and learning textual practice, Cresskill NJ: Hampton Press, 1997.

McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teacher educators”, Journal of Education for Teaching, 17 (2), pp. 113-128, 1991.

Reece, P. and Blackall, D., “Making news: literacy for citizenship”, http://makingnewstoday.uow.edu.au (March 2008).

Schulman, L., “Those who understand: knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986.

Referinţe pentru Grupul A

Audigier, F., Basic concepts and core competencies for education for democratic citizenship, Council of Europe, 2000.

Banks, J.A., Handbook of research on multicultural education, Simon & Schuster/Macmillan, New York, 1995.

Davies, I., “What subject knowledge is needed to teach citizenship education and how can it be promoted? A discussion document for consideration by initial teacher education tutors”, Citized website: www.citized.info, 2003.

McNamara, D., “Subject knowledge and its application: problems and possibilities for teachereducators”, Journal of Education for Teaching, 17(2), 1991.

Naval, C., Print, M. and Veldhuis, R., “Education for democratic citizenship in the new Europe”, European Journal of Education, 37(2), 2002.

Osler, A. and Starkey, H., “Education for democratic citizenship: a review of research, policy and practice 1995-2005”, Academic Review, BERA, 2005.

QCA, Education for citizenship and the teaching of democracy in schools (the Crick report), QCA, London, 1998.

Shulman, L., “Those who understand: knowledge growth in teaching”, Educational Researcher, 15, pp. 4-14, 1986.

Sliwka, E., Diedrick, M. and Hofer, M. (eds), Citizenship education – Theory, research, practice, Waxmann, Münster, 2006.

Torney-Purta, J. et al., Citizenship and education in twenty-eight countries: civic knowledge andengagement at age fourteen, International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA), Amsterdam, 2001.

Wieviorka, M., The arena of racism, Sage, London, 1995.

Referinţe pentru Grupul B

Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing,Strasbourg, 2007.

Black, P. et al., Assessment for learning: putting it into practice, Open University Press, New York, 2003.

Cunningham. J., “Rights, responsibilities and school ethos”, in Baglin Jones, E. and Jones, N. (eds), Education for citizenship: ideas and perspectives for cross-curricular study, Kogan Page, London, 1992.

Devries, R. and Zan, B., Moral classrooms, moral children: creating a constructivist atmosphere in early education, Columbia University Press, New York, 1994.

82

83

Duerr, K., Spajic-Vrkasˇ, V. and Ferreira Martins, I., Strategies for learning democratic citizenship, Council of Europe, 2000.

Goleman, D., Emotional intelligence, Bantam Books, New York, 1995.

QCA, Education for citizenship and the teaching of democracy in schools (the Crick report), QCA, London, 1998.

Rogers, B., The language of discipline: a practical approach to effective classroom management, Northcote House Publishers, Plymouth, 1994.

Referinţe pentru Grupul C

Ajegbo, K., “Curriculum review: diversity and citizenship”, DfES, London, 2007.

Billig, S. and Shelley, H., Research on K-12 school-based service-learning. The evidence builds. PhiDelta Kappan, Science Education, Bloomington, in a study sponsored by the CarnegieCorporation of New York and CIRCLE (Center for Information and Research on Civic Learning and Engagement), 2000.

Citizenship Foundation, Education for citizenship, diversity and race equality: a practical guide, Citizenship Foundation, London, 2003.

Council of Europe, “Learning and living democracy. Concept paper”, Ad hoc Committee of Experts for the European Year of Citizenship through Education, CAHCIT, Council of Europe, Strasbourg, 2005.

Dewey, J., Democracy and education, NY Free Press, New York (1916) 1966. Also available at Google books: http://books.google.com.

Donnelly, C., “What price harmony? Teachers’ methods of delivering an ethos of tolerance and respect for diversity in an integrated school in Northern Ireland”, Educational Research, Vol. 46 (1), 2004.

Giroux, H., Ideology culture and the process of schooling, Temple University Press, Philadelphia/Falmer Press, London, 1981.

Gearon, L., “NGOs and education: some tentative considerations”, Reflecting Education, 2 October 2006.

Gowran, S., Opening doors: school and community partnership in poverty awareness and social education initiatives, draft guidelines for partnership development, Curriculum Development Unit, CDVEC and Combat Poverty Agency, Dublin, 2004.

Hart, R., Children’s participation: the theory and practice of involving young citizens in community development and environmental care, Earthscan, London, 1997.

Held, D., “Democracy and the new international order”, in Achibugi, D. and Held, D. (eds), Cosmopolitan democracy, Polity Press, Cambridge, 1995.

Osler, A., “The Crick report: difference, equality and racial justice”, Curriculum Journal, 11(1), 2000.

Osler, A. and Starkey, H.,“Learning for cosmopolitan citizenship: theoretical debates and young people's experiences”, Educational Review, 55 (3),2003.

QCA, Play your part: post-16 citizenship, QCA, London, 2004.

Zacharakis-Jutz, J. and Flora, J., “Issues and experiences using participatory research to strengthen social capital in community development”, in Armstrong, P., Millerm, N. and Zukas, M. (eds), Crossing borders, breaking boundaries, University of London, 1997.

Referinţe pentru Grupul D

Backman, E. and Trafford, B., Democratic governance of schools, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007.

83

84

Bandura, A., Social foundations of thought and action: a social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1986.

Barell, J., Teaching for thoughtfulness. Classroom strategies to enhance intellectual development, Longman, London, 1991.

Brookfield, S.D., Becoming a critically reflective teacher, Jossey-Bass, San Francisco, 1995.

Goodlad, J., A place called school, McGraw-Hill, New York, 1984. Available at Google books:

http://books.google.com.

Huddleston, T. (ed.), Tool on teacher training for education for democratic citizenship and human rights education, Council of Europe, Strasbourg, 2005.

Huddleston, T. and Kerr, D. (eds), Making sense of citizenship: a continuing professional development handbook, Hodder Education, London, 2006.

Rowe, D., The business of school councils, Citizenship Foundation, London, 2003.

Zeichner, K., “The reflective practitioner”, in Reason, P. and Bradbury, H. (eds), Handbook of action research: participative inquiry and practice, Sage, London, 2001.

Referinţe citate în Anexe

Reiman, A.J., & Thies-Sprinthall, L., Mentoring and supervision for teacher development, Addison-Wesley LongmanReiman, New York, 1998.

11.2. Alte resurse

Resurse pentru examinare şi evaluare

Black, P. et al., “The nature and value of assessment for learning”, 2003, www.umds.ac.uk/content/1/c4/73/57/formative.pdf.

Jerome, L., “Assessment in citizenship education”, 2003, www.citized.info/pdf/commarticles/Lee_Jerome_Assessment_workshop.pdf.

Klenowski, V., Developing portfolios for learning and assessment: processes and principles,

RoutledgeFalmer, London, 2002.

QCA, Assessing citizenship, HMSO, London, 2006.

Resurse pentru abordarea unor situaţii controversate

Citized, “Conference report on the teaching of controversial issues”, 2006,www.citized.info/pdf/conferences/31_03_06report.pdf.

Citizenship Foundation, Teaching about Iraq and other controversial issues, 2003,www.citizenshipfoundation.org.uk/main/resource.php?s124

Claire, H. and Holden, C. (eds), The challenge of teaching controversial issues, Trentham Books,Oakhill, 2007.

Gollob, R. and Krapf, P., Living in democracy – lesson plans for lower secondary level (EDC/HRE Volume III), Council of Europe, Strasbourg, 2008.

OSCE, “Toledo Guiding Principles – Teaching about religions and beliefs”, 2008.www.osce.org/publications/odihr/2007/11/28314_993_en.pdf.

84

85

Sales agents for publications of the Council of Europe Agents de vente des publications du Conseil de l’Europe

BELGIUM/BELGIQUE La Librairie Européenne - The European Bookshop Rue de l’Orme, 1 BE-1040 BRUXELLES Tel.: +32 (0)2 231 04 35 Fax: +32 (0)2 735 08 60 E-mail: order@libeurop.be http://www.libeurop.be

Jean De Lannoy/DL Services Avenue du Roi 202 Koningslaan BE-1190 BRUXELLES Tel.: +32 (0)2 538 43 08 Fax: +32 (0)2 538 08 41 E-mail: jean.de.lannoy@dl-servi.com http://www.jean-de-lannoy.be

BOSNIAAND HERZEGOVINA/ BOSNIE-HERZÉGOVINE Robert’s Plus d.o.o. Marka Maruliça 2/V BA-71000, SARAJEVO Tel.: + 387 33 640 818 Fax: + 387 33 640 818 E-mail: robertsplus@bih.net.ba

CANADA Renouf Publishing Co. Ltd. 1-5369 Canotek Road CA-OTTAWA, Ontario K1J 9J3 Tel.: +1 613 745 2665 Fax: +1 613 745 7660 Toll-Free Tel.: (866) 767-6766 E-mail: order.dept@renoufbooks.com http://www.renoufbooks.com CROATIA/CROATIE Robert’s Plus d.o.o. Marasoviçeva 67 HR-21000, SPLIT Tel.: + 385 21 315 800, 801, 802, 803 Fax: + 385 21 315 804 E-mail: robertsplus@robertsplus.hr

CZECH REPUBLIC/ RÉPUBLIQUE TCHÈQUE Suweco CZ, s.r.o. Klecakova 347 CZ-180 21 PRAHA 9 Tel.: +420 2 424 59 204 Fax: +420 2 848 21 646 E-mail: import@suweco.cz http://www.suweco.cz

DENMARK/DANEMARK GAD Vimmelskaftet 32 DK-1161 KØBENHAVN K Tel.: +45 77 66 60 00 Fax: +45 77 66 60 01 E-mail: gad@gad.dk http://www.gad.dk

FINLAND/FINLANDE Akateeminen Kirjakauppa PO Box 128 Keskuskatu 1 FI-00100 HELSINKI Tel.: +358 (0)9 121 4430 Fax: +358 (0)9 121 4242 E-mail: akatilaus@akateeminen.com http://www.akateeminen.com

FRANCE La Documentation française (diffusion/distribution France entière) 124, rue Henri Barbusse FR-93308 AUBERVILLIERS CEDEX Tél.: +33 (0)1 40 15 70 00 Fax: +33 (0)1 40 15 68 00 E-mail: commande@ladocumentationfrancaise.fr http://www.ladocumentationfrancaise.fr

Librairie Kléber 1 rue des Francs Bourgeois FR-67000 STRASBOURG Tel.: +33 (0)3 88 15 78 88 Fax: +33 (0)3 88 15 78 80 E-mail: librairie-kleber@coe.int http://www.librairie-kleber.com

GERMANY/ALLEMAGNE AUSTRIA/AUTRICHE UNO Verlag GmbH August-Bebel-Allee 6 DE-53175 BONN Tel.: +49 (0)228 94 90 20 Fax: +49 (0)228 94 90 222 E-mail: bestellung@uno-verlag.de http://www.uno-verlag.de

GREECE/GRÈCE Librairie Kauffmann s.a. Stadiou 28 GR-105 64 ATHINAI Tel.: +30 210 32 55 321 Fax.: +30 210 32 30 320 E-mail: ord@otenet.gr http://www.kauffmann.gr

HUNGARY/HONGRIE Euro Info Service Pannónia u. 58. PF. 1039 HU-1136 BUDAPEST Tel.: +36 1 329 2170 Fax: +36 1 349 2053 E-mail: euroinfo@euroinfo.hu http://www.euroinfo.hu

ITALY/ITALIE Licosa SpA Via Duca di Calabria, 1/1 IT-50125 FIRENZE Tel.: +39 0556 483215 Fax: +39 0556 41257 E-mail: licosa@licosa.com http://www.licosa.com

MEXICO/MEXIQUE Mundi-Prensa México, S.A. De C.V. Río Pánuco, 141 Delegacíon Cuauhtémoc MX-06500 MÉXICO, D.F. Tel.: +52 (01) 55 55 33 56 58 Fax: +52 (01) 55 55 14 67 99 E-mail: mundiprensa@mundiprensa.com.mx http:// www.mundiprensa.com.mx

NETHERLANDS/PAYS-BAS Roodveldt Import BV Nieuwe Hemweg 50 NL-1013 CX AMSTERDAM Tel.: + 31 20 622 8035 Fax.: + 31 20 625 5493 Website: www.publidis.org Email: orders@publidis.org

NORWAY/NORVÈGE Akademika Postboks 84 Blindern NO-0314 OSLO Tel.: +47 2 218 8100 Fax: +47 2 218 8103 E-mail: support@akademika.no http://www.akademika.no

POLAND/POLOGNE Ars Polona JSC 25 Obroncow Street PL-03-933 WARSZAWA Tel.: +48 (0)22 509 86 00 Fax: +48 (0)22 509 86 10 E-mail: arspolona@arspolona.com.pl http://www.arspolona.com.pl

PORTUGAL Livraria Portugal (Dias & Andrade, Lda.) Rua do Carmo, 70 PT-1200-094 LISBOA Tel.: +351 21 347 42 82 / 85 Fax: +351 21 347 02 64 E-mail: info@livrariaportugal.pt http://www.livrariaportugal.pt

RUSSIAN FEDERATION/ FÉDÉRATION DE RUSSIE Ves Mir 17b, Butlerova ul. RU-101000 MOSCOW Tel.: +7 495 739 0971 Fax: +7 495 739 0971 E-mail: orders@vesmirbooks.ru http://www.vesmirbooks.ru

SPAIN/ESPAGNE Mundi-Prensa Libros, s.a. Castelló, 37 ES-28001 MADRID Tel.: +34 914 36 37 00 Fax: +34 915 75 39 98 E-mail: libreria@mundiprensa.es http://www.mundiprensa.com

SWITZERLAND/SUISSE Planetis Sàrl 16 chemin des pins CH-1273 ARZIER Tel.: +41 22 366 51 77 Fax: +41 22 366 51 78 E-mail: info@planetis.ch

UNITED KINGDOM/ROYAUME-UNI The Stationery Office Ltd PO Box 29 GB-NORWICH NR3 1GN Tel.: +44 (0)870 600 5522 Fax: +44 (0)870 600 5533 E-mail: book.enquiries@tso.co.uk http://www.tsoshop.co.uk

UNITED STATES and CANADA/ ÉTATS-UNIS et CANADA Manhattan Publishing Company 468 Albany Post Road US-CROTON-ON-HUDSON, NY 10520 Tel.: +1 914 271 5194 Fax: +1 914 271 5856 E-mail: Info@manhattanpublishing.com http://www.manhattanpublishing.co

Council of Europe Publishing/Editions du Conseil de l’Europe FR-67075 STRASBOURG Cedex

Tel.: +33 (0)3 88 41 25 81 – Fax: +33 (0)3 88 41 39 10 – E-mail: publishing@coe.int – Website: http://book.coe.int

85