of 33
CB SA FACEM SI CENU TREBUIE SA FACEMiN srANre nrsnnrcA
Itditura i\Gl\?15Str. i\{entiunii nr. 7, cod poltaI72457, sec1. 2, Rucureiti
Tel.:01/2410673ISBN - 973 -9434 - 55 - X
PRIN DRBAPTA-CRDDINTASI FAPTE BUNE. INTRAM
IN VIATA VESNICAari sunt isprivile credinlei-si defoarte mare trebuinli faptele bune.Fiecare din noi crestinii ortodoc$i-
pistori si pdstoriti - pentru adohandi viata vefniceL. lrehuic Ixi
intii sd ne agonisim o credinfi dreapti, curd'liti de toate deserticiunile, superstiliile, idola'trismele, ereziile... ;i sd facem fapte bune. Ce-ea ce-i calapodul pentru formarea ii facereaincildmintelor,
^ceez-i dre pt^ credintl pen-
tru buna formare a cregtinului. Astfel, cre;tinul trebuie mai intai a crede bine, dupd carepoate a face fapte bune sau a vielui cregtinet-te. Credinta se na$te din auz: ,, Fd'rd' credinld- zice Sf. Ap. Pavel - nu este at putinld' obine-pld.cea lui Dumnezeu, cii trebuie cel ce
PIotos. NICODIM MANDITArd, saflet este rnort, asa si credinta fd.rd, fapteeste moartd" (Ixc. 2.24.26).
Asadar, pentru ca crestinul si devinl, si fiesi si rimind plicut lui Dumnezeu, trebuie maiintai si-li agoniseasci si sd aibd o adeviraticredinti in Dumnezeu si si,si indrepteze dupiaceasta cugetele, cuvintele, faptele si viata sa.
Precum pisirile nu se pot ridica in zbor depe palnant in rizduh numai cu () aripa. ci cuamindoui, asa si oamenii nu se pot apropia sia fi cu Dumnezeu, decit numai prin aceste doularipi: credinti dreapti si fapte bune. Aceastareiese clar din cuvintele Mantuitorului: ,,Nu /o/cel ce-Mi zice Mie, Doant.nq Doatnne, ua in-tra intra impdrdlia Ceru'rifor; ci aieta cefaceuoia Ihtdlui leu. Care este tn ceruri", adicd.cele aritate de El in predica de pe munte 1ut. 7,21;6j 7). in intreg capitolul 25 dela Matei, El nedezvoltd destul de clar planul mintuirii prindreapta'credintd fi fapte bune. Sf, Ap. Iacob, dupice arati clar ci, credinla firi flptc e moarti,ca si trnpnl firi suflet, adaugd:,.Dinfapte (brfle)se indrepteazd omul; iar nu numai din cre-dintd." 1rac. z,24. 16-26). Sf. Ap. Pavel
^r^td cd, fap
CE'TREBUIE SA FACEM IN SF, BSERICAtele bune sunt roadele Duhului, zicind:.,Roa-tla Duhului este: tlragostea, bucuria, pacea,irulelunga-rd,brlare, burtd,tatea,.facerea de bine,credinta, btkndelea, infrknarea poftelor' . Fd-chnd binel.e id. nu sliibim, cd la ttreme uomsecera neostenind. Deci, pAnd cAnd arcmureme, sa.fitcem hina catre Iotisi mai uArtos.ciitre cei ai ostri de o credin{d Dotnnul uard.sptdti fiecdruia dupd' faptele lui... Noi tolitrebuie sd, ne ardtdm irtaintea Diuanu,lu'i laiHristos, ca sd' ia fiecare dupd cum a.fdcux,cel.e ce s'a lucrat prin trup ori hine ori rd'u"(cal. 5,22i 9,9, loiRom 2,6; 2, Cor: 5, 10). Credinta dreap-td cu faptele bune sunt intr-o foarte strdnsi le-gitura, ca si trupul cu sufletul.
Acestea lucreazi miuir ln mini, ca aripilezburdtoarelor sau ca cele doul lopeti ale bar'cagiilor. Ilnrca vietii noastre inainteazd cu sporin mdntuire la implrifia lui Dumnezeu numaicind vislim cu cele dou'i lopeti: credinla silaptele bune.
Multi din cei care aveau f'apte bune nu s-aupulut rnantui si inlra in lmParitia lui Dulttne'zeu, pani n'au imbrdliqat adevdrata credinli.
Eustatie - Plachida - generalul Roman Ot Sf. 20 scpr.).Asijderea si cei ce au avut numai dreapta-cre-dinti nu s-au mintuit fdri fapte bune sau pinice n-au fhcut roade tTeduice de poclinti llxcmpic: Sxul. Pctru ValDcs 1, C. pclaghia. I'larie ltgiDrcanc,r s.x.).
Drt.lpta cretlirrt;r si [aplclc burre se crrpritrrlin trei principale virtuti 1'eokrgice, adicl: inCre(linra Crezul: ilr \:ttleide
- Rugriciut)ea Dumncasci
- fericirile: si in Dragoste
- Dumneze_iestile zece porunci, cu drallOstea de Dumle-zeu si de aproapele, cuprinse in Decalog si inSf. Evarrghelie. \cesre prirrtip:rk. r irtuti rl ridica pe onr lt tretl)tx liri rl.. rrr. l. : rr il ll\.i
Protos. NICODIM MANDITAAsa d.p. au fost: Cornelie suta-sul G. Ap. l0; 11, t1 15)
oreezd, inaripeaz.d,. ina.lti, apropic si I unestecu Dnunczeu, Creatorul sdu.
Dupd acestea, sc poate ridica clin ciderilesale pe treapta denmitdtii dc om si cle a sta lanivelul inalt untle I,a asezat Dumnezeu, prinagonisirea si ftrlosirea cu succes a cclor patruvirtuti cardinale: intelepciunea. drcptatea, ciuu,pitaree li bltbd:tiz- sau tiria. Dunnezeu S_a des-coperit pe Sine alegilor Sii, stand pe un tronde patru llerur.imi, in tsiserica Vechiului Testa,ment si tle patru Serafimi, in Biserica Noului
CE TREBUIE SA FACEM iN SE BSERICATestament (rcz. t; Apc. 4. 6). Si sufletul omenesccare-i creat si destinat de Dumnezeu a fi duplchipul Ei aseminarea Sa, are ca tron al stator-niciei sale, in tot binele vremelnic si vesnic, a-ceste patru virtuli, ca un scaun mai inalt cupatru picioare.
Cat timp sufletul are aceste patru virtutibine cunoscute, practicate, triite, sti fo,arte binein cinstea deosebitd in care a fost li este pus.Ciud vreuna sau mai multe din ele slibesc, segubrezesc sau lipsesc, sufletul omenesc se po-varneste spre cidere, se prdbuseste si nu se poa-te ridica pe treapta dennititii lui, pini nu sile agoniseste, practicd si trlieite in buna lor ran-duiala. Aceste virtuti strilucite, absolut nece-sare si foarte folositoare, sunt Daruri ale luiDumnezeu, cu care El inzestreazd. pe alesii Sii,asa cum stie mai bine. Pe acestea le putem agonisi, alimenta si dezvolta prin ruglciuni fier,binti fdcute in Duh si in Adevir, prin partici,parea cu trup qi sufler in Sf. Bisericd, in toateDuminicile si Sd"rbltorilor si in dupi-aminazazilelor Sfinte, la cele sapte laude, la Dumneze-iasca Liturghie, la Sf. Taine, la invitdturile Evar,
10 Protos. NIC)DIM MANDITAghelice, Apostolice, 1a cele curat-ortodoxe, princitirea sau ascultarea Dumnezeiegtilor Scrip'turi in stransl legaturl cu Mirturisirea Orto-doxI, Cazaniile Bisericii, Vielile Sfinfilor ii altecirli Sfinte, crezind qi vieluind dupd inv'iti'tura lor cea martuitoare.
PREGATIRI iN A.IUI'IUI ZILELOR, SFINTE PENTRU SERBAREA
LOR CU SFINTDNIE...ulta grijd il cuprinde pe cineva cind estechemat la palat, de stipinitorul sau con-
ducdtorul patriei sale. Mai intai se socotestecum si se prezinte mai infeleple$te, lllai curatsi mai bine. Ca un om cu bun-simt, se spald binepeste tot corpul, iqi piaptind pdrul capului, seimhraci in hailele cele mai curate. Observabine ca incaltdmintea si fie curititd de praf saunoroi. Plecind de acasi, pe drum iqi face binesocoteall cum si se prezinte, sa se nti;te, si stea,fi cum si grdiasci inaintea maimarelui sdu,pentru a-i binepldcea gi a dobnndi cele de folos.Cu o chibzuiali mult rnai mare trebuie a nepregiti noi cre$tinii dreplcredincioqi - plstorisi plstoriti, cand suntem chemali de Dumnezeu
CE TREBUIE SA FACEM iN SE BSERICAla Si Biseric.i, Palatul Dumnezeirii prinTr4ertiLui; cu cit Dumnezeu e mult mai mare si mainernarginjt. fala de stapanitorij acesrir lumestisi temporali.
Astfel, Sambitd seara sau in ajunul sirbito_rii, indata ce auzim sunetul toacei $i al clopote,lor Bisericii, care simbolizeazl giasul Arh.an,gheluh.ri si vocea lui Dumnezeu (l Tcs. 7, t6; Mr 24.Jt; Ioaq l, 25-2); 12,2a46: 11, 4145) ce ne cheami lasine pentru rugiciune, trebuie a inceta lucrul.oriunde arn fi. Mergrrn apoi la Si Biscrica untleascultlm Ceasul al IXJea, Vecernia si pavecer_nita. Cei mai deplrtati de Si tsiserici isi citescacolo pe loc xceste.trei laude. dupa Ce:rilov sauMica Prdvilioari. in lipsa clrriior, precum sinestiutotii de carte isi fac rugiciunile care lestiu, si inchiniciuni Sirnbita si Duminica, dela Criciun pini la ajunul Bobotezei, de la pastipanzi la Vecernia dupa Duminica },lare si in praznicile impararesli. sau metanii cirrd se fac rvczil'rindul. Tipicul \'la rc pq. S0r iU-; pmv. Bii. lcrom \.Sachclaric pg. 200-206).
-.Seara trebuie a-gi face baie sau a se spilacit mai bine. Mancarea pentru zilele Sfinte tre_buie sd se pregdteasci in ajunul Duminicii sau
PToto$. NICODIM MANDITA AE TREBUIE SA FACEM 1N SF. BSERICA 13
nici nu o grseau) in ace zi, cu mult mai multsunt datori cre$tinii a-ii gdti mancare pentruzilele de Duminici $i Slrbitori din ajunul aces-tor zile, ca nu cumva in vremea Dumnezeiegtilor Liturghii si predici absolut trebuitoare su'fletului lor, ei si se invirteascd pe langd pan-tecele oalelor, ca israililii ugurateci din pustiulSinai pe ldngl minciruri ;i biuiuri ,si vilelulde aur, pentru care au cdzut in asculiqul sabieipiefldIoaJe (lcs. 32; 33, 1{; 1 Cor. 10, 14-2-3'5-6).
Seara minclm cat se poate mai cumpdtat.Facem ce mai avem de ficut pentru a doua zi,apoi rugiciunile spre somn qi ne culcam.
Toti drept-credincio;ii creqtini, pdstori iipistoriti, apostolici, patristici qi dupi d2nsii,toli adevdralii crestini din toate vremile si ceidin prezent, s-au pdzit si se feresc ca de ceamai mare primejdie sufleteascl a merge, inseara zilelor Sfinte si chiar in oricare zi,la: jo-curi, baluri, serate, nun{i, onomastice insolitede petreceri articreftinegti fi felurite blestemdtii.
Se fereau a vorbi desertdciuni, vorbe putre-de, convorbiri murdare, clniece clrlegi. El srrugau, cdntau cintece duhovniceEti, citeau in
Sfubdtorii. ,,Domnu1 a zis lui Moise: ',Iatd, Eule uoi ptoua pAine din cer. Sd, iasd ;i sd' adune tn fiecare zi ckt trebuie pentru o zi, ca sd'i cerc de aa pd$i saa nu dupd' legea lfea larin ziua a ;asea sd adune de doud oN maimult decht adunau in celelalte zile, pentru a-zi". Fiec re aduna mand dimineala cat ii tre-buia pentru mincat in zi:ua aceasla; cdci dacise infierbinta soarele, ceea ce timanea se to'pea. Iar in ziua a gasea adunau de doud orimai mult: cdte doui omere de fiecare.
Dar unii din popor au ie$it sA adune si inziua a gaptea si n-au gdsit. Atunci Domnul a ziscltre Moise: ,,Phnd chnd nu ue[i uoi sd ascul'tali de poruncile Mele si de inudldturile Mele?Vedet'i cd Domnttl u'a dat ziua aceasta deodihnd, ;i de aceea a-a cla El tn ziua a ;asea$i pAine pentru doud zile. Rdmhneli tn case-le'uoastre fiecare ;i nimeni sd nu iasd din lo'cul sd.u tn ziua a $aptea" nes.16,4,5'2122.2'7'29)
Dacd credinciosii Vechiului Testament aveauporunci atat de stricti din partea lui Dumne-ieu, dati, prin Moise, de a cinsti ziua de odih-ni si pdn faptul de a nu aduna mand (pe carc
14 Protos. NIaODIM MANDITA
clrlile Sfinte, Bisericesti si cugetau cu multd sar-guintl in legea Domnului prin care deveneaufericiti Ei rodnici duhovniceste Os. r, 1-l;Ir. 11,28;8, 28; 1 Ioatn 14. 21-23; lac. 11,212i1 Aln. 22, 19).
PREG.I,TIRI iI'{ ZIINM SFINTE PENTRUMERGBRBA LA SF. BISBRICA
bine de stiut aceasta ci in dinineata zilelor Sfinte. fiecare hinecredirrcios cres-
tin, sculandu-se, se spil'i, se piaptdnd fi pdme'flefte, imbricand hainele cele mai curate, sim-ple chiar, dar curate.
Apoi, aprinzdndu-si candela sau luminarea,inaintea Si Icoane, timaiazd cu tdmaie sau smi-rnd, sfinlitd de Preotul Bisericii fi ala iqi citette ruglciuliile cele mai complete, dupd ceaslovsau cartea de mgdciuni. lngrijesc repejor decele trebuincioase ale gospodlriei, vite si pdiAri.Cind au vreme mai citesc in cirtile Sfinte dilbiblioteca cu cirli religioase, pe care trebuies'o aibi in casa lui fiecue creftin. Se iartii cucei ce s-au certat, nu de forrnd goali, ci dupiiadevir, pentru a se folosi.
La vremea hotfuatd, pleacd la Sfanta Bise-ricA, cat mai curali la trup gi suflet, oglindin-
CE TREBUIE SA FACEM iN SF, BSERICA 15du-$i curdlenia sufleteascl in f'e1ele qi imbri'cimintea lor. Pe drum merg cuviincios, grdindcu evlavie din Dumnezeieqtile Scripturi, dinvietile li invltdturile Sfinlibr, Proorocilor, Apos-tolilor, Pdrinfi, Mirturisitori, Mucenici, Cuvi-oqi gi Drepti, sau vorbind cu Dumnezeu prinSfintele rugdciuri. Crestinii mai infllcirali seduc la Biserici inaintea venirii Preotului, pecare-l aqleaprd cu dragoste Sfdnti, ca oile pepistorul lor Cregtinii sd nu cedeze ispitirii careadeseori ii impiedicl a merge la Sfinta IlisericI. Ddm aici o pildi:
Diavolul, prefdcut in babd, ii iese inainteaunei fetite care merge la bisericl, si-i zice:,,Unde te duci tu, copill?" ,,La Sf. Bisericii, mI-tusici?" ,,Ei, la Bisericd! Ce'ai sI faci tu la Bise-ric'i? Acolo se duc oamenii mari, babele qi moqnegii. Las-ci tu ai vreme si de Biserici. Ia vezicolo in poieni!., ce mai hirjoani! Du-te de tejoaci 9i tu, acolo"... ,,Bine mai zici, mltusicl!"$i s'a dus fetita la h2rjoana copiilor. in loc dea se duce la St. tsiserici, unde plecase.
Se face fetita fatl mare qi pleacl iar la S1.Bisericd. Diavohll'babl ii iese inainte qi o in-
1l) Protos. NICODIM MANDITAUeabA: ,,Unde te duci tu, fatl mare?" ,,La Sf.Bisericd, mituficd!" I^\d, m i auzii una! Fatimare la Biserici! Fetele mari, iatdle cum sarin joc! Iatd-le, cum se indrdgostesc! Du-te gi tucu eie..." ,,CI bine mai zici, mdtusici!" Si s-aintors fata din caleaBisericii la joc!...
Dupd aceea se cdsdtoreste, ajunge femeie cubirbat si copiii... Pleacd iar la Sf. Bisericd. Dia-volul-babI ii iese inainte, zicindu-i: ,,Unde aiplecat, nevastd?" ,,La Sf. Biserici, matuqicd!" ,,8i,Bisericil Ai lisat copiii singuri in casd, sd, ardd,,ori iqi scot ochii, ori ies pe drum sii calci vite-le, ii rup cainii, bdrbatul cdnd vine nu gdsestemancare, ;i-apoi huiet si iniurituri... bdtdi!...intorce'te inapoi, ci dupd ce vei inbdtrani, totla Bisericd ii fi!' ,,Cd bine mai zici, mitusicd!"qi s-a inapoiat acasd.
A.junge nevasta, b^bd bdtri:nd. Pleaci iar laSf. Biserici. Diavolul-babi ii iese iar inainte,intrebind-o: ,,Unde te duci, babd hdi?" ,,Ia, la Sf.Bisericd, mitu$icil" ,,Ia, mai auzii una! Babisurdi, la Biserici! D-apoi, ce-ai sd mai pop facetu la Biserici. Asa surda, garbovitd, slabi si sfar-fiti de suferinll? Te dor picioarele; iti tremurl
CE TREBUIE SA FACEM iN SF BSER|CA i7corpul! N-auzi nimic. Te apucd tusea, ba si ne,putinlele si sminteqti atita lunel Du-te inrpoiacasd, cd dupi ce-i muri, tot h Biserici vei li!"...tsaba s-a intors tlin calea Bisericii si a stat aca-si pind a murit, neagrd de picate. Yedeti? Ixtti,aia a caftigat li caitign diavolul sumctlenii rlesuflete cregtine din toate virstele... Asa a inse-lat ;i inseali diavolul pe toti si pe toate carecedeazi ispitelor lfsiudu se anigiti de ele. ,,Fiiitreji, prit)egheali, pentru cd potrianict r)os'tru, diauolul, umbld., rii.cnind ca un leu. ctiu-fund pe cine sd. irtghitd" (l pcrru 5, 8).
iN SF. BISERICA INTRAM, \EiI'IcHIIIAIIT. STAM SI ASCUITAM CU
f, VLAVIf, DUMNEZEIASCA LITURGIIIEergind astfel $i ajungend la Sfenta Bise-ricI, tre scuturim hainele de praf ori
zdp.rcld, ne curilim incdllimintele de praf saunoroi. Astfel curiliti la suflet, trup ;i imbrici-minte, intrim in Biserica lui DumDezeu pi-trun;i cle fiorii evlaviei Sfinte, rkrrnici fiecarea participx la intreaga Slujbir a Bisericii. zicind:,,Intra-voi in Casa Ta, inchina-mtvoi in IlisericaTa cea Sfanti intru fi'ic'a Ta. Doamne, povltu,
18 PTotos. NICODIM MANDITAieste-mi intru dreptatea Ta, iar fatd de vrlj,ma;ii mei, indrepteazi inaintea Ta calea mea".
Prin Sfenta tsiserici mergem usor, fdri a iacetropdiali sau zgomot, pentru a rupe inchin.i-torikrr firul rug.iciunii si ascultirii Sf. Slujbe.Toati partel birbiteasc.i intrii cu capul desco-perit, iar partea femeiasc,i cu capul acoperit,imbricate cuviincios, acoperite peste tot cor-pul, dupi 'aremplul N{aicii Domnului si ale sfin-telor f'emei Qrtuorosirc) fdcindu-si fiecare St. Cru-ce completi pe fet,i. Birbatii merg inainte sistau in nil{)s. iar ferneilt.s(.oprcsc lt) proni.los.in urma bdrbatilor. Acolo (birbatii in naos si fcnrcile in plonaos) fiecare se inchini la Sl. Icoane.Fac inaintea fiecdrei Sfinte lcoane cite douiinchinirciuni, in Duminici si praznice irnpirzi-testi, iar in Sirbltorile Sfintilor, metxnii (cugeraldcu toat1i cvlavie la Mintuitorul. Maica Don tului, sauSfinrii in{itis2ti acob) sirutind chipul Sfint nupe fatl, ci la picioarc sau la miini, mai face oinchinlciune sau metanie la Icoana: 1) Nlantuitorului din Catapeteasml, 2) a Maicii Domnu-lui, l) a hremului, 4) La celelalte Sf. Ico.ane, dupdmirimea sfintilor ce-i infdtiseazd, trece pe unde
CE TREBUIE SA FACEM iN SF. BSERIAA 19iese Preotul cu Sfintele Daruri. la Iconostalulmic. la Maica Donuului sau Sf. Treime din strani. Nimeni n are voie a trece printre Iconostasul mic si strana Maicii Domnului firi numaiArhiereii, l,reotii, Diaconii si eclesiarhii numaicind duc sfesnicul cu lumini inaintea Liturghisitorilor la icsirea cu cidelnita, cu 51. Evanghe-lic si cu Sf. Daruri. Apoi trece llccarc la loculsiu, dupii vlirstzi sau demnitate, unde il linistc, se foagi Dornlului in Duh si Acler.ijr, urmlrind cu atentic si ascultiind cu toata evlavixintreaga slujbi Sfintl. inchilarezr pe la Sl. Icoa,lle din Catapetcasmti (l)itrt)arii in naos si fcnlcilcil pronaos) trebuie a sc face inainte de venireaPreotului si inceperea slujbci. Cei venili dupiiclarea binecuvintirii se inchin,i si ei in foartemare liniste, firl tropiieli. in vrcmea Miezo_nopticii sau Utrcniei. Dupli incepcrea Dumne,zeiestii Liturghii Du i iertat a se inchina pe laSf. Icoane, ci nunai la lconostas. ori uumxi inmijbcul llisericii si trece la locul siu, linistit.stand cu toat?i evlavia, pentru a nu intrenlpefirul rugiciunilor sau ascultarea credinciosiloradunati. in acest scop nu-i iertat nici a rnai
Ptotos. NICODIM MANDITA
s:i.ruta mana, sauslintei slujbe, n}ai
pe obraz pe eltii in timpulales n Sf. Liturghii. Ficcare
CE TREBUIE SA FACEM iN SF. BSERIAA 21tilor ce-i vede zugrlviti pe catapeteasmd si peperetii Bisericii. Si povituiasc?i cu toati linis-lcx si cu toata blarrdetea pe cei rtr'stiulori, apistra buna randuial'i ?n Sf. Ilisericl. inchinltorilor striini, veniti in Sf. Biserici, sI lc arl,tim mult respect ii dragoste sfintir, buni r,'oiesi cuvant de zidire spirituali.
TOAT,\ PARTEA FE]IIEIASCAiN sE. usnnrcA sA srEA
LA LOCUL LOR, iN PRONAOSl\T.e Iosl si nrr eslt. d(. i(,flill penlnt t)inticL\ in lurnc p:irtii fcrlci(\ti x trec(.din pro.
n:tos. locul rlestirrat setlerii l(,r. in nirrls. prin.tre bIrbali. ba chiar si inxintea lor. lingi catapeteasln2i, oricerc lr fi ele. Se f,icea excepliede la aceasta rLumxi pentru capetelc incorturati,dar de ar fi stat la locul lor, rn:ri bine sc'lbloseau.
Dumnezen a ficul mai intlii pe bairbat cusuflet viu, dupii Chipul Sdu si I a destinat a de-veni si dup'i aseminarea Sa. Pe birbat I,a adussi asezat in strilucitul Paradis anume ficut.
Pe blrbat l-a pus stipin ln grldina Raiului,ca s-o lucreze si s-o pizeasci. Bdrbatului i,a datporuncl a minca din toti pomii grldinii Raiu-
e indatorat sd p'istrezc linistea ;i buna-cuviin-tI in tot timpul Sf. Sluibe, sir nu tulbure sufle-tul cekrrhlti inchiiriitori din Sf. Licas nici prinirnbrdclurinte (lttroasc. nxrde, zirzirnuri. scnlinr'l'duri idohtre) nici prin vorbdrii, risuri, hasmodii,semne, miqc'iri suru alte scanclaliziri. Fiecare sinu uit'.'im nici o clipi c,r suutem in Sf. Biseric:i,chiar inaiutet lui Dutnnezcu care vede, aude
'qi cunoa;tc toxte. Si nu lisinr rltintea I se aba-ie tle la Sf. Sluibd aiurea. in nlonientele potri-vite, ne inchinlm cu cvalvie, t'icindu ne Sem'nul Sl'. Cruci drcpt si complet pe fatit, coboriurilin strand sau ingenttuchem dupi rinduial'i'Cu toatd aleutia si cu tot gAlldul' ori prin citiresau centtue, luAnd parte la intre'.rga sluibn llisc-riceasci, cAstill2iln doiri lirkrase: 1) timpul parea trece tnai rqrctle, 2) cu vreurea dobiindim n.tulte invitiituri lirarte firlositoa|c din sluiba religioas?i. clill cintiiri, din ciiirea laudelor, pareiniilor, psalmilor, Apostolultii, Sf. Evanghelii,Cazaniei sau diu predicii. Fiecare si caute a cunoeste cuprinsul talcuribr biblice si Vietile Slin-
Protos. NICODIM MAN DITA
lui qi I'a oprit si m'inince din pomrrl cunos-tinlei binelui;i a riului. Privind la bdrbatulcreat singur, Dumnezeu e zis: ,,Nu e bine sI fieomul singur, si-i facem aiutor potrivit pentruel". Domnul Dumnczeu fncind din piimint toa'te fiarele, p'isirile si feluritele vietiti, le-a dussi le-a trecut pe dinaintea birbatului creat casi le vadi, cunosci si sz'i lc puni nume qi asa eleau rimas cu numele pus de Adam. Mai pc urmda creat pe ferneie - Eva - din coasta lui Adam,ca si llisericl din coasta lui Ilristos (Fac. 2j llron.pg.29), Deci, precurn Biserica cea adevirati mer'ge dupi Ilristos ;i rru inaintea lui, ascultindu-Lin toate t[h. 5, 22.J8) asa si toatl partea femeies'ci si stea ir pronaos, bcul destillat qederii lorsi si nu strechieze printre birbali ca cele dincirciumi qi de pe la petreceri anticre$tine$ti.Toata fartea femeiascd in Risericx VechiuluiTestament si Noului Testament, din vremile a-postolice $i patristice, au stat separate de bir-ba!i. Sfiinta irnp. Elena Ei cilugdrilele din seco-lul patru, stiteau separat cu femeile, in Sfintatsisericl a Domnului (Const. Aposr. cart. Il-cap. 57; Ist.Bis. Socrat cart. I cap. 17, Chiril catch. 8).
CE'IREBUIE SA FACEM iN SE BSERICABiserica lui Dumnezeu este Ierusalim Ceresc
in care se pistre zi br.rna-rArrduiali, nu Ilabilon plin de amestecare, conftrzii si neoriindu,ieli. Cei ce fac neorindr.rieli in Sf. Biserici cadsub afuiisenie (can. 9 Aposr ; p 13. Sach. pp. I t l; Rind.tr'fon'lh. alc Cuv. Pahonic 8 ...),
Femeile si fetele ce se amestecd .printre bfu,
bati, provoacl sminteali, tulburdri. ueorinduieli urite, ce incarcd cu grele picate, care se re-varsi asupra pirintilor si nasilor carc nu le-aninvitat buna-randuiali. Femeile gi fetele semi-despuiate (cu rochia cu lllanccl scurti sau ftiri lrra-necii, cu decolteuri, imbricate in pantrkDi, cu capulgol) nlergand printre bdrbati sau cele mai cupretentie inaintea lor, la fiecare inchinziciuncfac cdte o sceni draconici atrigand asupra lorgroaznicele urgii Durnnezeie$ti (\,.czi ogt. Duhov.niccascr'i pp. 828-83i dc ?ut).
FEi}IEILE SI FETELE SA NU VINAiuponondn LA sFANTA Brs[RrcA
n rice invatarura divine si bjsericeasci ara-\-rta clar ce Dumnezeu a randuit ca leme-ia sd fie supusl birbatului ei in toate, asa culnBiserica este supusi Domnului Iisus Hristos
Protos. NICODIM MAN DITA
(rt 5, l1). in scopul acesta al mantuirii, toatepartea femeiascd trebuie a imbrili;a cu toat'isalguintx, minunata smerenie cu care s-a impo-dohit Preasfinta Fecioara Maria si toate Sfin-tele Fecioare si lcmei din trecut. ,,Cd ri cd.utatDornnul spre smerenia roabei Sale ;i iatd' cleGcum md uor.fbrici toate nearnurile" (k.1, 45:r r, zz;. Multe lenrei si fete crestine, lipsite de ade-y'ilata intelepciune crestineascl care le primej-riuiegte mintuirea, vin in Sf. tsisericl imbrica'te la rnodi, scmidespuiate, cu capul, miinile piep-tu1 fi picioarele dezgolite, i\zorzofi re cu de;er't'icirxrile idolesti (ccrcci, mdrgcle, salbe, inele, briitiri, nil'tiioare, flori si dte fleacuri) cu care idola'trii se irnpodobeau pe ei gi idolii lor. Acesteasunt uraciuni inaintea lui Dumnezeu gi plicutedracilor. Sl. Ap. Petru, combdtlind luxul ;i demo-nicele mode ale femeikrr si feteklr crestine uiu-ratice, le poruncea: ,,Femeilctr, ple':a!.i'ad bd'r'balilor uo;tri (in tot cc-i bun qi nantuitor dc suflet).Viata Doasl.rd' sd.fie curatd. Podoaba uoastrd.sd nufie pe dinffirti, in impletirea pdrului,in. podoabele de an.r.. pi in giitelile cu hai.ne;ci in ontul dtinld.untra, tainic, al inimii, bld'ru|$i pasnic care e de mare prel Ia Dumnezeu.
ziclnd,: ,,Femeile sd, se roage imbrdcate cuuiin-cios (acoperite pestc tot corpulr dllpi chipul si asemdnarea Pr6sfintei Fecioarci, Maria si a Sf. [emci) drlsfiald. si curd,tenie, tmpodobind*se nu cu. itn-Plelifurile pArutui suu t tt aur, sn c mrirgi.ritare sau. cu haine scumpe, ci cu.fa.pte bune,cum ;ade bine femeilor ce se hd.rdzesc eula-Diei". ,,Femeile sd. nu. uorbeascd. tn Bisericd"(l TisLJ;gL2il cor. I r. J4). tf- Sf ozn Ciya?l AT| rilcrrind acesr loc scrip. .ltufistic, zice: ,,Ilaihele femeilor crestine sii fie dpotrivite pe trup din toate pdrtile cu orinduia,li, dup'i buna'cuviintl, iar nu cu nestesuguri(modc demonice, idolatre, seninuduri) spre a atra-ge curiozitatea. Aceea este podoaba xdev,.lratI,iz.r a.cel,:stl este poboaba falsI. Ce spui femeie?Tu te apropii sd te rogi lui Dumnezeu infdsu-rati cu aurdrii, cu lmpletituri, cu pirul umflatdeasupra fiunlii, ca unele p,Isiri demonice sausdlbatice, cu carlionti in pIr. Nu cumva ai venitaici (11 tsiserici) poate sa joci? Nu cumva sd ieiparte la o nunti lumeasci? Nu cumva sd ei partela vreo pompd? Acolo ila petreceri anticrestinesti,
26 Protos. NICODIM MANDITA
nunti lume;ti, pompc onenesti) isi au loc auririile,impletiturile si carliontii, acolo luxul;... iar aici(i Biserica lui Dumnezeu, chiar si in orice loc dacivrei si fie plicut Lui) nu-i trebuinti de nimic dinacestea. Ai venit aici ca si te rogi lui Dumnezeupentru pdcatele cu care L-ai maniat, sAJ ceriiertare gi sI,L fxci tie milostiv? Apoi. pentru cete'ai impodobit asa? Pentru ce ai vedt astfelimpodobitd? Cum vei putea ofia? Cum vei pureaplange? Cum vei putea a te ruga cu sarguintdsi cu lacrimi cind tu vii aici impodobiti cu astIel dc monrirarii? De vei plinge. lacrinrile talevor provoca ris celor ce te vdd, fiindci ceea celdcrimeazd,, nu trebuie a fi impodobiti cu auri-rii. Asta-i adeydratd scend teatrali si ipocrizie,ca din acela;i cuget, de unde ambitia 1 zdmis-lit acest lux de pe tine, si versi lacrimi. Aruncila o parte acea ipocrizie, fiindcl Dumnezeu nuse amigeqte. Asemenea pipuserii sunt ale mimi,cilor (clovnilor) si ale celor din orchestri, ale ce,lor de pe scena teatfului (a articresrinilor). Uneifemei cu rinduiald, acestea nu se potrivesc".
,,Femeie - strigl asezzmintele apostolice -dacd voieqti sd fii credincioasi si bine-plicuti
CE 'IREBUIE
SA FACEM iN SE BSERICAlui Dumnezeu, nu te giti ca si placi altor bir-bali, nu pufia bucle sau imbrdcdminte sau incil,timinte ca desfrinatele, ca sd atragi pe cei cese amfuesc cu astfel de lucruri, ci desi nu vei faceaceste fapte rusinoase spre a picdtui, ci numaispre impodobirea ta, totusi, cu chipul acestanu vei scdpa de pedeapsa viitoare, pentru ciai smintit pe allii... Crestinelor, nu urmari fe-meilor rele... Nu vi sulimeniti (schirnofositi cirpndri. ruj, grintui) fata pe care v-a ficut-o Durn-nezeu pentru ci la voi nu este nimic care sI aibd trebuintii de gdteali., deoarece: ,,Toate cktele-a fiicut Dumnezeu sunt foarte .frumoase"(Fac. r, 31). O gdte,'li,, sulirneneali, peste misuraa, ceea ce este frumos :i foarte bun, batjocoreste podoaba Artistului" (Ascz, Aposr. carrca I, cap.8).E o mare obriznicie si nebunie, ca, creatura sise semeteasci a, cotecta. pe Creator, nedindu-si seama cI schimonoseste sau strici, chipullui Dumnezeu cel viu, pus in sufletul lor, qiumbros in fetele lor.
FEMEILE IMPODOBITE SI SULIM^BNITESUNT MAI PACATOASE DECA"
DESI-RANATELD PI]BLICEl\Ti se istoriscsle cr pe vr('lnea Sl. lollt CttraI\.1. eur, cx si irl prczenl, lentrile Ltnrbllrr
a;a luxos, si de;uchiat irnbrdcate, incat creqtinii mai intclcpfi se rusinau cind le vedeau: Sfin-tul Plrinte le iufiera cu cuvinte grele, silindu-lea se ab2lte de la acel groaznic picat. El ne araticlar, ci srurt nult tuai p2jczitoasc decit aceleIcnlei (lcstrilhilxtc carr iri pr:tclici nlcserix ilno-rali. ,,Acelea picattuiesc in case - zice el pecat'i vrenle accstea (ferlcile si fetdc inllodobitc sisulimci)itc) isi arat'i inloralitatezr in public, chiarsi in Sf. Ilisericd. Desi accstea poate nu vor'besc imoralititii si nici nu le lac. totusi, prinimhrlc:trrr irt tel lor ru.rttsirtltte. s( ilSellnlilli cuucigagii care ucid brirbalii, trupestc fi sufleteite.
intro zi de s,lrbitoare, Sf. Alrtllrozie vlzu ofemeie tin'irit sulimeniti si inibriicati firzi ru-sine, asemenea unui idol, care mergea gribit:ila Sf. Biseric'I. Sfintul mirindu'se a intrebat-o:,,Unde te duci, femeie?" Aceex i a risptlns intepal:
,,La lilisericdl" Sfintul vdzind-o ci vrea sd.
CE TR]'BUIE SA FACEM iN SF. BSERICAintre asa in Sf. Ilisericd, i'a zis: ,,Privindu-p far-riarea, lrainele, zirzfunurile si lelul de a re altrtaasa, omul ar credc cd tu alergi la joc iau la tea-tru si nicidecum la Sf. Iliseric'i! Pleaci de aici,femeie picitoas'i! Fugi la casa ta qi plenlle-li des-fraul tdu! Nu m1ti veni aici cu klolul acestor su'chiate impodobiri, s'i-ti b?4i joc de Dumnezeu giBiserica Lui si prin nerusinatul t'iu s'lflct, sii duciin piezare qin iad qi elte suflete nevinovate!"
Altn datd, acest Sfint Pirinte, inlierind dia-voleasca patim'.r a inrpodobirii qi lardirii feme-ilor si fetelor din vremea sa, zicea: ,,Fcmeia lm-podobiti, e casa tuturor tlracilor din iad".
UNII BAR.BATI, iN TOC IE A RA,MANEDT]PA CHIPUL CE LI S.A DAT DE
DUMNBZEU, SE NNCAJNSCA S[ ASNMINA Ff,MEILOR
DiLcituicsc lnult. astlel. si brrhrrii carc scI unpodoh('sc si.si scltilrurnost'sr lctelc. lrttlt-cindu-qi la gunoi podo:rba birblteasc'i, neti-nind seama de Cuviintul lui Dumnczeu sia trirnisilol Sii care zice: ,.,>'ci rr u ttd stricali bdrbi'le uoaslre! Sd nu, ad radeti colft.rile bd'rbii!Preotii sd ttxt-si tutldd narginea bcTrbii!" (t*,-it
Protos. NICODIM MANDITA
iProtos. NIC)DIM MANDITA19,27;2, t5). Acestea reies $i din asezininteleApostolice, care hot.irdsc:
'Nu te giti cu hainealese, cu pantaloui si incaltdminte aleasd, nicipufta inel de aur in deget cici acestea sunt do-vezi ale unei vieti desfranate... Nu se cade a in"griii prea mult pirul capului, nici a-l face bre-ton sau lrez,i, nici a,l llsa sI cadi pe frunte, nicial despdrti in ciriri. Nu trebuie a strica nicipdrul birbii si a schirnba fbrma omului (barbatului) contfa firii, af.itandu-se ca femeile prinraderea bdrbii si mustetilor cdci: ,,Sd nu ad, rd,-deti barba zicea. Legea
- (r.cv 19. 27; 21, 5) deoa,
rece Dunmezeu Creatorul a flcut ca aceasta(lipsa de barba) si fie potriviti pentru f'emei;iar pentru b.irbati, a judecat o nepotrivitl. Tu,deci, care laci aceasta din dorinta de a pldcea,impotrivindu,te Legii, te vei face uricios inain,tea lui Dumnezeu, Care te-a sidit dupn chipulSdu. llristos este capul fiecirui birbat si bir-batul e cap femeii... Fiecare si rirndud lui Dum-nezeu in starea in care a fost creat (l Cor. ll, ji7 , 21t21; F?{.. l. 26.27; 2,7 21 2ii \/czi si Pidilion).
---.+g
Pl.otos. NICODIM MANDITAla rugiciune, spunandu-i ctr fird ei (diavolii) nuse lxce nici o adrrulre monahiceasce si nici trcintare bisericeasci. Slantul, certind pe diavolsi rugdndu se lui Dumnezeu si-i descopere ade-vuinrl, s-a tlus in Si llisericl in timpul slujbeide rniezul noptii. Dumnezeu, deschizind ochiibine-viziltori ai Sfantului, a vizut niste copiilurici de arapi, negri, umblind repede incoacesi incob printre p':rinti si frati. de parcii zbu-rau prin Si Riserici. Pe cind umrl din plrintisau lrali citea psalmii ;i ceilalti sedeau si ascul-tau. vetle ci arapii aceia nititei si iuti, sedeaufiecare din ei pe lingd cei cc nu ascultau si ri-deau sru rkrrmitau. Clud unii din arapii aceiase alillgeau cu arnindoul degctele de ochii cuiva,indati adormea. Clnd isi puneau degetele pebuzele cniv4 acela imediat cfsca. Iutii arapi mititei unrbhu rrninlcl unora, rn lsenrinari femeiesti. inaintea altora se liceau ci lucreazi ceva,osplteazl, joaci, ci[ti lumeste, petrec a]rticres-tineste. se minie. iulesc. viclerresc... si aceia ror-belu, rldeau, ficeau felurite neorinduieli dinccle auzite, vlzute $i simtite inaintea ascultd-torilor Sl. SIujbc. Ceea cc niilrrceau jn amirrtiri-
CE TREBUIE SA FACEM iN SF BSER/CAle pirinlilor si fratilor, aceia cugetau in inimi-le lor. Cind alti arapi de aceia incepeau sa faclalte ndluciri pdcitoase inaintea unora din as-cultdtorii Sf. Slujbe, erau gonili indata cu oare-care putere si aruncali cu capul in jos, incat numai cutezau a mai sta inaintea acelor imputer-niciti duhovniceqte, nici x merge ali.turea. Pealli inchinltori qi ascultitori mai neputinciosicare nu luau aminte la ruglciune sau la citjrile Sfinte, diavolii se suiau si stiteau pe grumaziiqi pe spatele lor (ca pisdrilc pc n)omei, cird vid cinu se mi;cd, stau li le murdircsc) si ii batjocoreau.A doua zi Sl Macarie mirturisindu-i pe toti, ayi;zvl cd gindurile de la ruglciunea fiecaruia,erau chipurile pe care diavolul, ca printr'un filmcinematografic grditor, zugrivise pe planselemintii 1or, batjocorindu,i. Iati Qi astea sunt unfel de gustirele cu.care diavolul amigeste fialimenteazl cu pAcate, suf letele inchindtoriloruguratici, chiar qi in Sf. Bisericd.
O istorioari arabi ne griieste cd, diavoliiintrebuinleazI cinci degete irfernale pentru
' ruperea din Biserica 1ui Dumnezeu gi pribusi,rea in iadul vremelnic si vesnic a crestinilor
PTOTOS, NICODIM MANDITA
u$uratici. Astfel, cu doud degete le acopereauochii ca si nu cunoasci pe Dumnezeu, din m'i-reata Scripturd a universului, in care totul ves'teste existenta, Atotputernicia, Atotinlelepciu-nea, purtarea Lui de grijd Ei conlucrarea Lui.Le impiedicd privirile si nu vadi lumina Sf. Evan'ghelii si a mantuirii. Cu celelalte doua degeteleastupi urechile si nu audl Cuvlntul lui Dumne-zeu si chemdrile mantuirii. Degetul al cincilea,satana il pune lacit pe buzele picitoqilor robiliastfel, zicandule: ,,Veniti cu tolii dupi mine,ldri nici un cuvant de impotrivire!" in felulacesta, Satana a atras multe suflete in iad.
DIAVOLI SCOT AFARA PE UNIICRESTINI DIN SFANTA BISERICA
o ispirx groaznica llavalesle atlcsea asuprainchinltorilor in timpul Sfintebr Sluihe si maiales al Dumnezeiestilor Liturghii. Unii vlzdtoricu duhul au virzut pe diaxrli in chip de arapinegri, zburind prin Sf. Biserici, pe deasuprainchinitorilor si aruncindu'le scai peste ele. Side cei ce se prindeau scaii, ieieau afarI.
Sf. Ioan Gurd de Aur zice ci, cei ce ies afarldin Sl Biserici mai inainte de sivirsirea Dum-
CE TREBUIE SA FACEM iN SF. BSERICA 35nezeiestilor Liturghii (firi marc nevoie sau cauziibinccuvantatii) se aseamdnd lui Iuda Iscarionrlcare, plecind de la Cina cea de TainI, s'a cu-
' fundat in intunericul noptii, s'a prlbulit dinDarul Apostoliei. Altii au vf,zut pe diavoli im-britisend pe cei ce vorbeau qi rideau, stind pespatele si dupd grumajii lor (Vczii Proiog. Adcn slirvicri; Expl. cclor 7 Lrudc; Ilxpl. Sf. Liturghii, dc_aut.).
CEI Cf,'I/ORBESC, RAD
'I FAC-
NEORANDUIELI iN ST. SISTNICA,PACATI IIEsc GRoAZNIc. PRABUSINDU-SE
CU BABII,ONUL iN INTNNiIrJreherele ispitelor nivilesc ca norii lacuste-I lor lsuprr omenjrii, Acestea vazirrdu-le.
Mantuitorul zice: ,,Vai lumii pentru smintele, cismintelele trebuie si vind. Dar mai vai acelo'ra prin care vine sminteala, ci rnai de folos arfi fbst lor sd'qi spinzure o piatrl de moera degrumaz si sd se arunce in mare, decat sI sn n-teascd pe rurul dintre acelti mai mici care credin Mine. DacI ochiul tiu cel drept te sminteste,scoatei sil aruncl de la tine! Daci mana ta ceadreaptzi sau picjorul tiu cel drept te sminteste,taie le Sl an:ncile de la tine. CI mai de fblos
Protos. NICODIM MANDITAili este si pierzi ur.rul din mddularele tale, decatcu tot trupr:l s,i fii aruncat in gheeni ftr 5, 29,30; 18, 69; Mc. 9. 4l'50; k. 17, 22; Ro[r. 8, 5-13; I Cor 11, 13).
Daci blestemul acesta rostit tsupra celor celduc '.rltora sminteali in felurite locuri ;i invremi, e a-sa de groazrlic, socotiti cll cat mai groaz'rric va Ii ecest hlrslenr Dunrn('zeiesc. lsupra lcelora care vin qi in Bisericr Lni, sI provoace smin-teli inchinltorilor!!! Noi toti crestinii - pistori$i p'istoriti - ne aduuint aici, in Sf. Bisericl, sine curltin de picate; si ue luminim ca ingerii,si nu ne intuncclim ca dracii. Si ue intilnimcu El aici, in casa Lui, si I ne ruginl pentru ier-terea picatelor sdvarsite, peutru a Ire ajuta inviitor, spre a-i rnultruni pcntru toate bineface-rile Lui, iar nu pentru a ne intalni aici unii cuallii, a vorbi, a ride si a face l'elurite neorindu-ieli, bucurlnd pe draci. Cei ce fac acestea, niaiadaugd incl dti sarcini de plcate, peste pica-tele cu care au venit si se usureze de ele. Totisi toate care dau Bisericii lui Dumnezeu o altidestinatie, potrivnicd destinatiei Ei sfinte si lu'niinitoare de suflet, prin vorbiria aceea, prinrisul acela, hasmodiile qi neorinduielile acelea,
CE TEEBUIE SA FACEM iN SF. BSERICA 37igi dau lor alti destina$e contrari mertuirii.vreti sa vi arlt? Ascultalil
Iati, a intrat aici cutare si cutare persoani,parte bdrbiteascl sxu feneiasci. Grija ei nu esI asculte Cuvintul lui Dumnezeu, czt si se min-tuiasc'i de cel rdu, ci ca s'i se puni in evidenfi,si atrag'i privirile tuturor spre ea. Privelte cum,prin gesturile ei, prin pasi si prin toate miicd-rile ei - se rilrste a se:rrala ntlli grozlva. tttairespecatabil:i, mai faularoani decitt celelalterrersoane. Grija ei nu-i alta decit: Oare e virzut-oX sau Y? Oare a adlrirat o? Oare a fost ea ti'umos impodobit'I? Dupir ce umblii. de colo pinicolo, plin S1. Biseric'i, luindu-si locul ;i stlud,imediat ii curg in tninte, puhoi, grijile vietii. Min-dria ii stipine;te sufletul gisi cauti pereche;cam aselnenea, cu care szi vorbeasci, si ritli,sI se destindi, sI se mai clistreze. $i a;a auziacolo vorbindu-se de politici, ditrcolo de uegus-torie, de gospodirie, dincolo de vrzijm{ie, nein-lelegeri si alte deqertitciuni. Iliaconul sau Pre-otul strigl: ,,Si luim-alninte cu inlelepciune!"Ei l'orbesc. Citcful zice: ,,Acestea zice Dontnul!"ei vorbesc si rid. Un cleric citeste Apostolul cu
IPTOIOs. NICODIM MANDLTA
invitdturile lui luminitoare - ei vorbesc oririd. Diaconul sau Preotul citeste Sf. Evanghe'lie, ale cirei cuvinte Dumnezeiesti mantuitoa-re sufletelol iesite din gura Liturghisitorului,le iau ingerii lurnina{i, unul dupi altul, qi leduc sus, in indltimile cereqti, inaintea lui Dum-nezeu. - Ei vorbesc, vo'o-rbesc si ri i-ddl Cu-vintele acestex slinte, proorocesti, apostoleqti,Dumnezeiesti, nu le rosteste citelul, Diaconul,Preotul sau Arhiereul, in cinstea.!or, ci in cin-stea lui Dumnezeu, ai Cdrui sluiitori sunt, lispre mdntuirea sufletelor noastre.
TREBUIE A ASCULTA PB DUMNBZEU,MAI MULT DECAT PE OAMDNI
/\anrenii loti, si mari si tnici, trcbuie sa(Jasculte tle Dutttnczeu. in Iiecare zi vacitim si v'i aducem aminte $i la cunostinll, epis-tola lui Dumnezeu, cuvintele Lui cele foarternult folositoare si mdntuitoare. Acestea trebu-ie prinite si folosite, mr negliiate. Ia inchipu-iti-vi ci ar veni cineva de la inalta stlpanirelumeascd, aici in Sf. Bisericl, ridiclnd cu minain sus o hartie scrisi si scuturdndu-o in vizulvostru si spunindu'vd cd-i trimis de stipinire
CE TREBUIE SA FACEM iN SF, BSERICAsd v.o aducd la cunostintdl Oare nu v-a1i intoar'ce loli la cel trimis? Oare n'ati asculta ce griies-te el dupl acea hirtie? Oare n-ati lua seama lacele ce spune, fdri si mai poruncim noi, Litur-ghisitorii? Oare n-ati face Idcere? Eu cred cI da.Adeseori am vizut ficindu-se liniste mormfur-tall cdnd a venit cineva si a citit vreo hartie dela stdpinirea lumeasc'i. Si cind vine Proorocul,Apostolul si Dumnezeu - Omul, Iisus Ilristosde ne greieste tlesprt cclc tlin cerrrri. noi sa nrrfim cu luare-aminte la cele ce ne spun? Unii cir-tesc cind aud pe cineva predicind in Sf. Bise-rici. Dar i,,Ii', toxi, slujba Sf. Iliserici este pre-dici, rugdciune si laudi. illulte din Sf. Scriptu'rd sunt aritate acolo. Auditorii insi cer, dez-mierd'iri, predici fiumoase, incantitoare, im'pletite cu meftegug. Oare Pavel cu predici incdn'ldto te a intors neamurile pdgdne la llristos?Oare cu fali a propovdduit Petru cel necdrtu-rar? Dar noi - zic mulli - nu ftim cele scrise inSf. Scripturi. De ce nu stifi din Sfintele Scrip-turi dacd multe altele stiti? Au nu din lenevire
^cee ci nu le ascultati si nu le citili? Au
doarl aceste s-au citit in Sfanta Iliserici in
aromallelte? Lenea qi nepllcerea de a auzi C^u'vintul lui Dumnezeu, ne-au linut fi ne lin inintuneric si in umbra mortii, in care lincezim'
Protos. NICODIM MANDITA
ln-ffia"t,rt."t.? N" s-au citit intotdeauna inAE TREBTIIE SA FACEM iN SP. BSEEICA 41
micit totul. Cele (Sfinte) ale noastre au devenitde ris, nimic nu este statornic din parte-ue, nimic serios; ci o picitoasd purtare {le glunteti;ilumesti! Aceasta n-o grdiesc cltre bdrbatii li fe-meile din lume... ci Biserica e plini de rizilic{(lisprcr inlru r'Jr( ,ii ocarrr. Iatl. t ittt'ra spune oglum[ Aceasta indatl provoacii ras printre i -cliindtorii din Sl. Bisericii. E dureros ciud vczicd cei mai multi nu tnai contenesc a ride. chiarin timpul rugdciunilor si al Duurnezeiestilor Litur-ghii. Pretutindenea joacd diarolul. pe toti iaimpleticit la un krc (in vorbirii, ris si hasniodii) sipe toti ii stipaneite. Ilristos se necinsteite. estealungat si nici intr-o parte nu este in Bisericl...,,Mdscdriciunilc - strigii Apostolul - torbtLnebttneascii ;i gl.umirea nici sd. se nfle intret:oi" 1r.ts. i,4) si tu rizi in Biserica Dornnului?R-a-a-zi mereu siti inveselei;ti fata, tu care eqtisinguratic? Tu, care esti ristignit $i trebuic aplinge, rdz\? Auzit-ai tu zicind pe Mantuitorulundeva, riizi? Nicdieri! De rnulte ori il vedempe El mihnindu se qi plingind. IatI, il vedernplfugnnd pe zidurile Ierusalimului. S'x tulburat cand r vdzut pe Iuda vinzitorul la Cini cu
nAsnrnlE iN sr. nsunlcA suNTURACIUNE INANTSA LUI DUMNEZEUr\nlinleala lnarc si stricaciulle multa e ra'JsuI si vorharil din Bisericzi' Crnd vcdent
unele per..oane vorbind in timpul Sf Slujltgna uaa.t" siliti 2i striga cu Proorocii si cu Sliiiun cute
ffi ""|'rt l* Lrlxr dill rnornlallt x
plills'Si tu rizi in Uiserica Lui? Cind cineva nu se in-
venit aici sd vd rugati si rideti? Ati intrat aicia cidea inaintea Lui, a vi curiti de pircatelevoastre si laceti astr rizind? Ferneiel iti aco-peri capul rn chip tle supur)ere si smcrertie sirizi in Biserica lui Dumnezeu? (onril. \r citrc Lvrci).Cei ce vorbesc, rid si fac neorinduieli ln SlBiserici si'n S1. Altar, vai lor, se rup de Sf. Bise-ric'i gi de Sf. Altar si firrmeazi spiritualmente,curtea din afara Bisericii, scoasd afhrl si ue-m?isurati, destinati cilcirii neamurilor, pri-rurejduirikrr, pierzalrii. Fericiti sunt inchiniitoriicu trup si suflet in Duh si Adevir ce fornteaziAltarul si Biserica. Ace;tia devin pururea feri'citi (Apc.l l, 1,2, 19, 19: 7: ll; JJ; Ps. 1, I'J; h. 11, 28).
CONVORBIRILE, RASUL SINIORANDU IELI LE TREBUIESC
SCOASE DIN SF. BISERICAT\unlnezeu lisus llristos. Sl. Apostoli. Sf.Lf Parinri Apostolici si PaLristici hotarasc
a fi pace in Sf. Biserici. Astfel, vedern ci Mintui-torului pe cei ce huiau cu ncgolul in Bisericlia scos cu biciul afard, nelisind nici vas a pur'ta cineva prin Biserici, zicind: ,,Iua[i acesteade aici. Nu
.face{i Casa (Bisericr) Tatiilui Meu,
iristeaz'i pentru picatele aproapelui, e vredniccle invin&'itire , iu atit mai mult cei care nu-siDlerrc oicrtcle lor. \ renter aceltsta este de irle'lirrtni'=, de Itrortificrrc. de rohie' dr lupti' deiconourisire. de facerea roadelor vrednice de po-
ciintl, de plins picatele si tu razi? Nu li anintesti cum a tbst certat'i Sarra pentru c a taslo,ac. rs, t ri). Rizirtorikrr in Sf Biseric'i, n-ali "tuzitpe l.'tinttiitorul zicind: ,'Vui uottd care rAde[iLcum, c;t reti plA ge si ud ue{i tA'lqui" U 6'2tounp. tr.65, rlls) si tu rizi, agonisindu-ti bleste-niui? Oare Ps'.rlmistul zice c'i am ris Nu, ci: " os/e-it-am tntnt sttspittttl rneu" 1Ps 6 7) si tu raziin Sf. tliserice? ,{sia-i nebunie, sninteal'il Preotullui Dumnezeu se osteneste inllthnd rugiciunile credinciosilor cu mireasma timailor (Apc 5' 8rE, J, r, inaintea Lui si tu r"ari? Nu te sfiesti? Nute tenri? Cand illtri lntr-un prlel imparalesc ilipotriveqti paqii, privirile, gesturile, qi toate ce-ielalte rniscari, ca nu cunlva s"i te xrunce alhre'uri sa te intemnileze. Si aici' in Sf tsiserica rn."i. ..."qti, unde Dumirezeu e de f^\d', toizi? Lti
PTotos, NICODIM MANDITA AE TREB(]IE SA FACEM iN SE BSERICA
, trT rugunnc este Pe tru lottld,'t),,ri.
voi o facei:i casa de negol!'! Pe$terd
Protos. NICODIM MANDITAAE
'MEBUIE SA FACEM iN SF. BSERICA
tirilor sau a ruglciunilor, sau in timpul cuvin-tirilor si vorbeasci cineva sau sd ridi, imedi-at era pedepsit si-;i desfacd cing'itoarea (ca undezmitlt) si plecindu-qi capul qi miinile in jos,s.i sten inaintea Sf. Altar, unde era mustrat destarelul Mandstirii, de cel mai mare. Aceeasipedeaps'i se aplica gi in trapeza ob;teascI, cindfratii stau la masl. Cei pe care n-aveau cine iipedepsi, puneau asupri-le blesteme groaznice(Rcg. MoMhdc alc Cuv. P'alonic 8, 31, 121). Prin Vorbi-ria din afara Bisericii se di loc diavolului. darcu cit mai mult prin vorbiria, risul dindun-trul ei (nana. cuv. Bcncdict cap. /]3). Trebuie sI seqtie fi aceasta cX frafii sd nu fac'i impreund vor-bire in strlnile Bisericii. Cici dacd omul std cufiic'i, cu toatl simlirea in sine ii cu cucernicieinaintea unui Stipanitor pimintesc, ca nu cum-va sa se porneasca asupra-i cu vreo vina: cucat mai va-rtos inaintea veqnicului irnpdrat giDumnezeului nostru, se cuvine sI stim cu fri-cd qi cu cucernicie in Bisericl gi firi sI indriz-nim a vorbi c'itre cineva, ci sI ne avem minteaalintitd la cantiri, la rugiciuni si la citiri, ca sdnu ocirim Biserica vorbind , rizAnd, dormind,
ffilharilor?!" (tou't 2.\G11;Mt zr' 12'13; Mc 11' 11 17;1r'rn. nul. Sf. Ap. Pavel sfituieqte ca in Bisericl toate
,'A t. iu.a ?.*.i) dupd hrna-cuviinld si buna-rat,ft*irii ca adunarea credinciosilor inchi-;tJ; se zideasci sX nu se facd 'r'orbdrieDeste randuitia. ca nu ctllnvx eei intrati pett'i;;;;;.;i,r, sl le ziczi: nebuni sau ttebune Fc-meile s'i taci ifl Biseric'i (1 cor 151 11:comp' Far' 3' 11;1 Tir 2. 11r ff 5, 32; Cols 3, 13;Tit' 2' 3 5)' '
Vnlltetr, risul gi ueolinduielile din Sf Bise',ica nun sub efttrisenie pe cei cc le-au ficut sii" frJ,."'o" C {fo't) Urmiirile acestorx cuhninea')^ i^ ni"".".io.ri. fraticideri paricidcri si sinu.iAu'ri *nr"f i.asli' spil'ituale adeseori si trttoesti. Cei ce vor x se curati de povdrx xcestorfl'i;i;;. ;;; vorbit sau ras sa facr o sure de.."tii U. cate ori au vorbit sau au ris' ati';;;; ;" metanii sr faci, Pentru a se currtiJ. na.o,ut acesta (PBG p llsr' Sf Cuv' Pirinti'."nJt.t, aspru pe calugarii si fratii ( monahii"^.it,,."ttf.l care vorbeau 9i rideau in Sf' Bise-ric:i.... Dacd s-ar fi intamplat ca in vremea car-
-I-Protos. NICODIM MANDIIA
.dutat,tl itt.o".. sincokr, lenevindu-ne fire griii,
CE TREBUIE SA FACEM iN SP, BSERICA 17ris, neorinduieli si tulburlri in Sf. Biserici,sunt asemenea feluritelor muste ordinare care,alergind din rnurdirii in murdirii, prin gu-noaie si hoituri, tulburl vlzduhul cu biziitr.rllor nefolositor si primejdios, ducind boala dala-cului: sau vt,nirrul leluritelor jirine. in or,rnrnigi ln alte vietiti. Ace$tia de nu se vor indrepta,ajung ca multi allii, juciria dracilor ;i osinditi
- pe veci. S,i pistrlm buna-rinduiali si pacea intsisericile lui Dunrntzerr. ca se prer poulr.
in Biserica Sf. Casian cu 800 de inchinltoriin timpul slujbelor sfinte, nu se auzea altcevadecit gl:isul Sflntitilor Liturghisitori, al citetu-lui si al corului.
Un Preot Teolog, intr,o predici tinut2i ln Bise-rica Popa Chitu tsucuresti, spunea ci, intr-o Biserici mare din apus, cu mii de inchir.riitori, sepistra o liniste asa de mare, incit se auzeausoara bitaie a ceasorniceklr din buzunare.
Fiikrr si fiicclor!Luati seama cind mergeti in tsiserica lui
Dumnezeu. E mai bine si xscultati declt s.i adu-ceti jertfa nebunilor (convorbiri, ris. ncorinduieli)cici ei nu stiu decat si laczi riu (Ecl. 11, l7).
schimbind picioarele, inmullind scuipatul qilirgind ochii in toate pertile (Prav sf Pirinti fat';i960; tlpicui Bis. al Sf. Sinocl). Duntnezeu nu e dum'nezeul neori.nduielilor, ci al picii. Aqa e in toate Bisericile Sfintikrr (1 Cot 14, 3; corlP. I Tcs 5.23)Astfel, cei ce fac vorbiri, risuri, hasmodii qi fblu'rite neorinduieli in timpul Sf. Slujbe, sunt fatircle Sf. Bisericd unde intri, precum suflt cadi f4Ide leurn, mgina fat'i de fier, girgirilele fali decereale: miirobii bolikrr rnolipsitoare fati cleorunenii ce i priinesc in corpul lor. Cutn oameniirobu;ti, prin xnumite doctorii, iniectii se curit'icle microbi, distrugindu-i si coptcii prin viieliese curliti de usciturile krr, asa qi Biserica, prinputerea lui llristos se curitd dt acesti paraziti'
Aclevdratii crestilli ii crcstine' care cu atentieincordatii in Duh si Adevdr se roagi fierbintelui Dumnczeu, Izvorul tuturor bunitiitilor, as-cultild slujba !i Cuvantul Domnului, sunt ase-nenea hariricelor albine iritelcpte, care cu mul-ti liniite si osildie, i;i aduli ceara ;i mierezlde orin anulnite flori, inc:irclndrl si aripilc sipicioarele. Pentru a o tlucc ll stuptll lor' Uburr'iicii, crestirii qi cre;tine, care lac vorbirii goale,
---_----TICE TREBUIE SA FACEM iN SE BSERICA 49Protos. NICODIM MANDITAATRAG,URGIILE DIVINE milostiveasc'i spre noi? C2nd ochii Sdi vid aici,in Bisericile Sale, neordnduieli, tulburiri, ata-
cari, muqcituri, rasuri umflate... si urechile Luiaud vorbirii, bodoglneli, infruntdri dugmdnoa-se, amestecate cu rugdciuni, cantiri, paremii,citiri din Apostol, Sf. Evanghelie qi cuvdnt, undesI mai fugim de mdnia Lui? Unde sd mai nA-dnjduim a afla mila Lui? Unde si se mai uiteDumnezeu pentru a Se milostivi 9i a nu arun-ca biciul Sdu de foc, fulgere si trdsnete peste noipdcdtoqii? Si priveasci in lumea mare, undeoamenii se ucid unii pe altii, ca si cum ai ucideun pni de gdind? Lr femeile care-si ucid blrba-[ii cu otravi, cum ai addpa un cllitor cu un pa-har de apd, rece? La barbatii beti carc vin aca-sd ca niqte sdlblticiuni, schilodindu-qi din bntnifemeia si copilaqii? La mamele denaturate care,avortandu-qi pruncii ii arunci 1a gunoi, cum aiarunca niste pisici sau cltei fdrd, ochi? La copiiindirltnici, cntzi, carc in loc de a ajuta, isi pI-risesc, batjocoresc qi tortureazi pirintii 1or bd-irani, slabi qi neputincioqi? SI priveascl la mul'iimea gurilor de iad, la circiumi, la nunlile qi ono-masticele cu jocuri, cintece curvqti, unde creq-tinii petrec anticrestineste, idolatrizandu-se? Sd
r rnicul ljulllnezeu. Preltlarit in ceruri siU f,:funt"',t. a portrrlcit trr:dinciosilor Sai
:r-l hce llcl! Sliillt rBi'(ri(x] tttttle sa asculte cu
"-iul l,ti, p('lllru a sc lrct nlai buni lnxi ctlreli'
rnai plilti clc Drrlt Duntnezeierc Dumtlezeu :tl"".,,rdi'i,* aici, irr Sf. lliserice' s'i ne intilnitn cu;;:-;i
".
rugdm, sd ne pldngen picatele' sr-Ii"tl"' .i""""r. sel rntrliumim pcntru hincfr-,
".if" ntltir. (lc' 1i.8) Ocltii Mei - zicc El -
'rrr'ii iiirnit, si urecltile ttale rur ascrrltarupitcittttile acelnra cdrt'sa ror ruga iu ucaslloi, tn Duh si iu Adauur" ({ Lrrp. q iJ: x ll;J: l
'i*.'O. t t ,,,10J; ll-16; kru 1r' lJ 'i4) Sf Biserici sunt
locasuri alese, Stinfite qi dcstinate amlne pen'
trtt ruqltciunt, sliln(ntar(''l cu Cuvatttul lui Dultt-n.)"ul-i itnrt^t'ttirra noastrr cu Slinlenjile Lui"-
,ti.i . loiul unde, in vremurile de grele cum-rrerte alearga, pentru:l Ilu pieri trupeste st su'i;,;".;' ;; l r";",rilt acesrei t :ind huietul hotlo'
"at,'fii. rrrrhirea si rasul pretlontina in rneio'
liirrca uisericitor. oare unde sa Priveasci Dum-nezeu, miniat de nelegiuirile noastre' ca sa se
:\
nriueasca acolo unde tlatttuiesc minciunile' vi-ileniile. rnselaciunile. acolo unde uracioa>a pa-
P':otas. NICODIM MANDITA CE TREBUIE SA FACEM iN SE BSERICA 51romanilor si turcilor. De asemenea si striluci-ta impdrdtie a bizantinilor cu puternica cetateSfante a Constantinopolului ii luminata cate-drxld patriarhalx Sf. Sofia si alte licasuri sfin-te, sub robia turcilor.
Sd pistrim sfintenia Bisericilor cu buna lorrinduiald ca si nu murim, ci si triim (2 LcSc 30,to).
,, Pentru ce mori, casa lui Israil, ctici Eu
nu uoiesc moartea celui ce moare - 'ziceDomnul Dumnezeu - intorceli'ud la Mine ;itrdili" (tcz. 18. 2, 3, 23).
BISERICILE MOARTE MORTIFICASUFLETNLE, IAR CELE VII LE VIAZA
If'zirnicia spiriluala viazii mortii {loan 5.2q. lslI liar lener irca spirittrala cu neoranduieli-le ei, rnortificl si sufletele vij- Acesta e un ade-vir crud, dar fbarte griitor. In Bisericile moar'te (plinc de huiet, vorbirii, ras, neoranduieli) tfebuiesi duci un rdzboi pe viat'i qi pe moarte, ca sipoti via qi rimine viu inaintea lui Dumnezeu:,.De i se pare cuiua cd e inlelept, nebun sd sefacd; ca sd fie inlelept" (1 cor. 3, 1s).
in tara Aquitaniei, cu mulli ani inaintea noas-trd, era un nobil qi viteaz domnitor, anume
rima x betiei si a cortegiului de blcstelnatij tlrdo-bitoceste pe oamelti si pe femei? Sa priveascila iudecntorii si tribunale unde's aparari cu rdu'taie, invinovtiiri qi minciunirii in mdrturisiri,inseliciuni in apirdri, juriminte strambe? Acolounde inimile se umfld de patima urei, unde'soreficatorii: in frrti dulceata de vorbe otraviin dorinLa?! Unde sl mri priveasca Dumrlezeu'n.nr t,'
^'ti notoli menil dreapta? in largul lumii?
Va-a ail Acoio va vedea curatia inimilor dispretu-itd si obrdzniciile aplaudate in toate pdrtile!.
Oriunde se va uita Dumnezeu, va simli aprin"zindu-I-se dreapta minie si fulgere infocrte vorizbucni trisnind cu mare putere asupra ome-nirii pdcdtoase. Iati, afa de mari si cumplitesunt nelegiuirile omenirii care predomind pd-mintul! D-estul se m2nie Dumnezeu cind privesre omenirca invralbindu-se rsa de groazttic'Oare si L mai silim si noi crestitlii cu vorberi-ile, risetele, neorinduielile si tulburdrile noas-ffe a se m2nia cind privefte in Sf lliserici?Astfel de pdcdre
^ prdbuqit cetatea Ierusalimu-
iui cu Templul Sflnt sub robia babilonienilor'
\PTotos. NICODIM MANDITA
Walter. El a intrat in multe rizboaie, a luptateroic fi a iesit biruitor. Aproape intreaga vialdsia petrecut-o in rdzboaie gi arme.
imbdtranind, a.junse la cunostinla cd paf,ea ve'ritabili, adevdrati, nu este in rdzboaie, lingiarme, ci numai cdt mai aproape de Dumnezeu.intr-o bund zi, hotlrindu-se a vielui numai pe -tru mantuire, iqi ia drumul pribegiei si porneg-te in lumea mare ca sI caute locul adevirateipeci !i linisliri. unde sa-si afle mdntuirea sufletului sau. In acest scop inalt. el pleacd saafle pe oamenii aceia care slujesc lui Dulnne-zeu cu tot devotamentul, in toati vremea.
Pentru a 'afla ;i cunoa{te cu adev'irat pe creq-tinii aceia si llcagul Sfdnt, unde si se poatdman i, intrebuinleazd miilocul acesta c'.m ciu-dat: a legat in virful toiagului sdu caliva clopo-lei. Aslfel intra el itl multe Biserici ill vrenteaserriciului religios. pe cand oamenii se rugauqi slujeau in ele. inaintind pind in miiloculBisericii, lovind cu putere toiagul de citeva oride plmant, clopoteii sunau. Si pribeagul domna vezut cd inchinitorii aceia ldsau ruglciunile,uitau pe Dumnezeu si i;i aruncau privirile la
CE TREBUIE SA FACEM iN SF BSERICAdansul. In inchinalorii aceia vedea el implinin-du-se cuvirtul Domnului: ,,Poporul acesta nu-mai cu buzele Md, cinsteste, iar inima lui estedeparte de Mine" (Mt. 15,8).
Dupd o alergare in multe Biserici, schituriqi Ministiri, a ajuns la o mdndstire (Novalese), inMuntii Alpi. Acolo se aflau la ruglciune pirinliiqi fralii impreunl cu luminatul lor staret. Intrdin Biserici. Aici in zadar a lovit el toiagut de pdmant qi a sunat ciopofeii, cd nimeni n-a privitla el. Toli adevdratii cregtini qi starelul lor, aurimas cufundali in rugiciune. Nimenea n-a luatnici o cunostinld de venirea lui. Bdtrdnul domns-a bucurat foarte mult, ci a allat ceea ce cduta.Acolo s-a simtit el foarte fericit, acesta fiindadeviratul Sfant Licas al picii, stiind ci in io-cul unde omul se roagi lui Dumnezeu cu Duhulqi cu Adevirul, acolo se revarsd cu imbel;ugareDarul Lui. Acolo a rimas $i s-a mantuit. De aicivedem clar ci rugdciunile noastre, pentru a fiprimite de Dumnezeu si folositioare, trebuie sdfie vii, umilite, stdruitoare ;i pline de credinli.
Mintea, inima $i toati voinla noastrd si fiepltrunsl de adevdrul cuvintelor, ruglciunilor
ce le facem. Astfel, precum focul zugrlvit firdcdldurd qi lumind nu e foc, omul mort, lipsit desuflet, nu e om adevirat, a;a gi rugdciunile fd-cute cu rdceali qi cu risipirea gindurilor, nu-srugiciuni. Rugiciunile reci, ingheatd de pe buzesi iad ca niste lepidituri, ca fumul jertfei luiCain, lnainte de a se in'ilta [a ceruri.
BISDRICILE VII iI FAC PE CRASTINII--iNrunniap, incnru lumniau/\arnenii. oricat de intunecati ar fi ei. candfjin,ru in Sf. ttiserica de asculrii cuvantul
1ui Dumnezeu si cu hotirire statornicd il pi-zesc, se lumineazd qi devin ferici{i nu vremel'nic, ci vesnic.
Bisericiie sunt casa lui Dumnezeu. Totul inele spun slava 1ui Dumuezeu (?s 17,5). Pentrua se folosi pe sineqi li pe altii, toti creqtinii -p,rslori si paslorili - trebuie a se rug'a si pds-tra linistea ln ele, cu toatd evlavia. Numai ast-fel Biserica va putea transforma pe picltoQiiintunecali, in creqtini luminati.
Avva Pavel cel (rumit) Simplu (+ 341 d. Hs.)ucenicul Sf. Antonie cel Mare, s-a dus odati lao mdndstire pentlu cercetare, sfdtuire gi fokr
sul ciluglrilor. Dupi obiqnuita vorbire eu ei,cilugdrii au intrat in Sf. Biserici, 1a Sf
^Slujbi'
Protos. NICODIM MANDIIA CE TREBUIE SA FACEM iN SP. BSERICA
nericitul Pavel a rimas ahri, la u;a Sf Bise-
t
i
rici, luind seami la fiecare din cei ce veneausi iirtrau in Sf. Bisericd. Cu Darul 1ui Dumne-zeu cu care era inzestrat el, vedea fata fieciruisuflet cum intra in Sl Bisericl, cum iesea $i catse folosea, asa cum ne vedem noi fata, uniialtora. Privind el pe adevdratii cdluglri qi n-rirenicare veneau si intrau cu fala veseli, ingerulfieclruia bucurindu-se de el, iatd cd vede uncresrin negru si Inlunecet pesle tot corpul Dra'cii il trege;u de amendoua piLrtile de un cap;s't.u p.,r-in nasul lui. Iar SfAntul siu inger Pi'zitoi de la Botez, mergea departe dupl ddnsul,posomorat li trist.' Cuv Pavel vlzindu-1 asa, a inceput a plin-ge, batandu si pieptul indurerat. dupa acel su-ilet pe care-l urrure ,.u de neferjcit' Cei celvedeau plingind aqa nemingiiat il intrebaude ce plange'cu at?na amar. El ferindu-se si lerespunda, ie da de o parte tanguindu-se pen'tru acel ce-l vizuse aqa.
Sfarsindu-se sluiba, inchinrilorii au inceputa iesi unii dupa altii din Sf. tsiserica. Sf. Pavel
TI
II
i
-\Pfotos. NICODIM MANDITA
privea cu multd atentie pe fiecare, $tiind cuma intrat, si vadd cum iese: folosit ori pdgubit.
Iatd, cd, ved,e si pe bitranul aceia intunecatla trup, ci iese din Sf. Biserici luminat la fati,alb la trup si ingerul pdzitor mergea aproapede el, bucurindu-se foarte, iar dracii foarte.departe mergeau dupd ddnsul. Atunci Sf. Pavel,slrind de bucurie, binecuvinta pe Dumnezeusi, suindu-se pe o piatra inaltd,
^ sfiigat ,,Venili
si uedeti lucrurile Domnului cAj sunt d.e in-frico;ate si de toatd, spd,imAntarea. urednice!Venili ;i uedeli pe cel ce aoiefte ca toli oam*nii sd. se mkntuiascd. ;i la cuno;tinla adeud,-rului sd, uind,! Venili sd. ne inchindm ;i sd cd,-dem kr, El;i sd, zicem: Tu singur poli sd ridi-ci p d.c ate le " (Ps. 65, 2; 1 T:lltr. 2, 4; Ps. 14, 6). Auzind a-ceslea oamenii. au alergat toti cu mare sargu-inli aproape de dinsul, vrind sd audd mai binece voia si le spuni. Adunindu-se toli, Sfantulle-a povestit ceea ce vizuse la intrarea lnchini-torilor in Sf. Bisericd qi la ieqirea lor. in acelaqitimp a rugat pe omul acela, sA spuni tuturor ca-uza pentru care Dumlezeu i-a dlruit o Elgrab-nicl schimbare minunati. Omul, vdz?ndu-se vi-
CE TREBUIE SA FACEM iN SP. BSERICAdit, a povestit inaintea tuturor. cu toatd indriz-neala: ,,Eu sunt un om pdcitos. Multi weme amvietuit in desfiinare pdnl acum. .dstdzi, intrandin Si. Biserica a lui Drrmnczeu. xrn auzit cirintlu-se dirr proorocirea Iui Isaia irr clrrr Durnne.zeu ne grdia printritsul:
,,,9piilati-ad, curdtiti-Dd,scoateti aiclesugurile din inimile aoa.stre ina_intea ochilor ltfei. inudfali.uti a.face bine. Side aor fi pdcalele Doastre ca mohorici n/a,M zApada le uoi athi. Si tlc t'eli urut si mo t etiasculta, bundtrifile pd.mdntulai ueti mknca,'(ls. l. 1620). Auzind eu rtesfrinatul, cuvfurtul pro-orocului, m-an umilit in sufletul meu, zicind:
,,Dumnezeulc, Care ai venit in lume si mil-tuiesti pe pdciro$i si ai figiduit aceasra priuproorocul Tiu. rogu-Tc, irnplineste acexsta si innine, nevrednicul si picitosul cd nu voi maisivarsi picatul acesta si iti voi sluji in curatiQtiinld. Primeste-md pe mine care mzi pociiescli cad inaintea Ta ii mi depfutez de tot picatul!,,Cu aceste fignduinle si hotiriri an iesit dinSf. Biserici dupl sivir;irea Sf. Slujbe, asa curnam fost vizut".
Toati aduntrea credinciosilor auzind aceas_ta, au stfigat cu glas irralt cdtre Dufiinezeu zi,
Protos. N IC ODIM MAN DIf,A
c-0, ,,Cut s-au mi{rit lucrurile Tale Doamlte'toate intru inlelepciune l-ai ficut!"
CE TREBUIE SA FACEM IN SE BSERICA
cei noud (n\ulti) und.e sunt? Nu s'au aflat sd.se tntoarcd si sd dea slaud' lui Dumnezeu?"PACATUL D0RMITARII iN STAITA BISERICA
l\Teputinciosi si nepricepuli sunt crestiniiI\ aceia care dorm.iteazd in Sf. Biserica Aceas-ta provine uneori din oboseald, alteori din ca-uza weunei boli. Adeseori inSi vine din lene-vire, indiferentism religios, de la diavolul. Unfrate dormitand in Sf. Biserici din multl lene-vire gi lene, pe cind ceilalti cantau Utrenia,. dupdrinduiali
^ vnz:ur in vis pe Stdpanul Hristos,
rlstignit pe Cruce, intorcindu-qi ochii de la mo-nahul somnoros, qi i-a zis: ,,Slugi leneiI gi tran-davIl Tq nu eqti vrednici sI md vezi in faid,somnoros fiind qi cufundat in lene, c2nd cei-lalfi Mn laudi si Mi slavoslovesc, Deci nici feri-cirea ru o vei dobindi in-impdrfFa Mea ceaceressce. Sa stii ce cel ce se len-eveste. slava ceavesnicd nu va'afl?-". Acestea zicdnd StIpanul,fratele acela degteptindu-se s'a infricogat groaz-nic de acea hotlr2re a Impdratului Ceresc. Cdin-du-se mult in durerea inimii, sia indreptat ne'pds2Je s^ gi s-a izbivit de dormitare Ei lene-vire in timpul Sfintelor Slujbe qi rugiciuni.
AU NU ZBCE S AU CURATAT?DAR CDI NOUA UNDE SUNT?
I TiT,uI li cum Mantuirorul i a virrdecar deV l.pra p. cei l0 leprosi. i'a dat sanitosi fa-
miliilor ior?lati tot a{a 9i pe noi toti, cei caren.-"r .r.rtinut cu Sf. Botez. Mir'Ungere 9i Sf'irnndrtasxnie ne a vindecat de groaznica lepriLu ouautului stremosesc si de cele proprii si ne'a iedat mostenirea Raiului. Dar. vai precumatunci noua din leprosii vindecati. nu s'au in-tors si dea multumita lui Dunmezeu pentru vin-decarea 1or, aqa-$-ijn-v{emudle noastre, maio-decarea lor, a1a-9-i$-v{emutlle noasll e, ur4,u-,ritatea-p'uridiorilor de nume creqtinesc lipsescde 1a implinirea datoriei lor 9i a mulqumirii inaintea lui Dumnezeu, pentru binefaceriie primi-te, chiar c6nd se aduni si stau in Sf' Lui Bisericd'
Cind Domnul privelte in casa Lui qi vedepe mul1i hoindrind cu mintea aiurea, vorbind,,ar^d', fara^du-qi semne, tulburdri 9i feluriteneorinduieli gi, numai pulin stand cum se cu-vine, strigi indignat la noi ct glla aceia:'.,,Au nuzeci ltolilregtinii prin Sf Botez) t-du curdlit? Dar
F-
PTotos. NICODIM MAN DIIANU VA A.TUI{CI LUMEA LARGA PINTRU
voRBA'RII, nAs sI sAurllscusitul Apostol doienea pe creslinii dinICurint pentru urtele tteoratduicli ce faccau
?n Bisericile krr. zicdnd: ,,Au nu aueli case incare sd. mhncati ;i sd' be[i? Sau defdimali Bi-serica lui Dumn'ezeu? Eu nu uii laud pentruaceasta" (1c.or.11, 26). Afa gi noi Preo{ii Bisericiine vedem siliti a striga: ,,Purtltori ai NrurreluiDomnului llristos! Nu v[ mai ajung casele, ogri-zile, locurile voastre, umbrele copacilor, ctrdrile,clrumurile, targurile, lumea largi, pentru vorbi-rii, rdsuri, miscairi, somn, mancat biut qi alteneorinduieli? Ce? Ati mai venil cu ele ;i aici?Dispretuiti Biserica lui Dumnezeu? Noi vi l'iu-cidin psltru aceasta. Aceasta vi despoaie deDaruflui Dui ngzeu si v'i alungd in osdndi".
Priviti si vedeli citi irriildere de p'imint allsat Dumnezeu, de la o Bisericd ia :rlta, pentntfeluritele trebuinte omerregti qi cit de pulin spa-tiu, din bc in 1oc, sia oprit pentru Sine, utldesI ne intilnim mai multiqor cu El qi sI scdpdmde primejdii qi pierzare. Aceste locasuri Sfinte,Sfintite Lui, sunt dgte ad,iposfilri, locuri de scd-
CE 1:REBUIE SA FACEM iN SE BSERICA 61pare, cetdli de salvare care trebuie fespectatecu toate rinduielile lor Sfinte pentru a ne fo-lOSi 1Nurn. 35,9.29; 2 Lcgc.19, 2,10; Is. N. 20).
Acestea cunoscandu-le, ninreni sa llu mei cu-teze a dispretui Sfintele Biserici cu vorbirie,ris, neorinduieli, mancat gi hiut.
MAI iNTAI SA N[ HRANIM P[ NoICU CUVANTUL LUI DU]I{NEZEU
SI APOI PE ALTII14ulti crestirri ai vrenrurilor noaslre. cantllYlaud citindu-se in Biserica Paremiile, Psal
tirea, Apostolul, Sf. Evanghelie, Cazania qi maiales Predica, in 1oc de a-si 1ua fiecare pentrusine, in loc de a se socoti fiecare vinovat, le totpotrivelte penhu a1!ii, le aruncd asupra unoraqi altora. I'arci-i v'id tot impirtind Ei-i aud ;o'potind:,,O! ce bine se loveste cuvintul acestala cutare bogitan care-i plin de viclequg qi iubi-tor de a\'utii. Tare bine se mai loveste cuvin-tul acesta la cutare betivan! Cuvantul celllaltparcd-i anume flcut pentru cutare femeie luroa-sI, care vrea si intreacl pe toate celelalte in lux,mode qi podoabe. Cum lipsegte cutare si cutarefemeie sd audi acest cuvant care parcd e citit
F-
PTotas. NICODIM MANDITA
anume pentru ele. Si ega, unii ioptesc intr'unaintr'un fel, altii in alt fel, impdrtind cele ce secitesc qi vorbesc aici, numai altora. E lbarte pri-mejdios pentru aceia care se suie in scaun dejudecati qi osindire asupra semenilor lor, ne-dnand seama ci prin aceasta se inrudesc cu dia-volul, pirdgul lui Dumnezeu qi al oamenilor. Sedespoaie de darul lui Dumnezeu Ei se transfor-mI din crestini in anticrestini" (llronograf pg 2728; Patcric. cap. 15, 6, 8, 10).
Adeseori slujba Bisericii, citirile qi predica,ori se par greoale, ori nepldcute, incurcate, sauprea lungi. uneori ii copleqeqte somnul sau fe-lurite griji si cind prind ceva, culn am zis, im-pdrti$esc altora. Aceqtia-s diavolii care risipesccuvintul lui Durnnezeu din mintea creqtinilofca si n'aducd roada doritl (Mt. 13, 19: Mc.4, 1'1-15).
NOTA. AceasElucrare mice a losl abetufte de PerinEle Nicodin cuscopul de a veni in aiutorul cregtinilor care din nettiinla tac neorenduieliin Sf. Biserice. Din cauza regimului ponic care interzicea prcpagandaretgioase, lucrarca a fost scrisa de mene, cu tut negru (ti urile cu rosu)'cu caractere de tipar, pe haftie velne |pi6 pe coli de canon de 70/1 A0cmin maimulte exemplare, pusein rame cu geam, t'iind donate lamainultebisetici, Fi expuse in priclvor pentru citil Noi am cules bnul,ii'am pusun tiltu sugestiv: ,Ce se facem 9i ce nu lrebuie sA facem in Sf Biserice"tiperindu-tde nai mutte oti. Acun il tipetin in forn", O. Oro?uL^o,ruro
CUPRINS
Prin dreapta-credin[ti si fapte bune,intrd.m itx aiata aesniccT ........3
Pregd.tiri in ajunul zilelor Sfinte,pentru. serbarca lor cu Sfintenie... . . . . . .10
Pregd.tiri in zilele sfintu Pentrumergerelt la SfANa llisericd. . . . . . . . . . . .14
in. Sf. Bisericii intrdm, ne inchiniim,sltun si .tscttllam (tt (ulaL)ieDumtlezeiasca liturghie .......17
Toald partea fenteiascli itt SJ. Bisericdsii stea la locrtl lor, in prctnaos ... .... . .21
Femeile siJbtele sd nu uind la impodobitela Sf. Bisericd .......23
Femeile inpodobite si sulimenitcsunt mai pticiiloase dechtdesJi,anarclepublice .... ......28(lnii bdrbuli, in. loc de n rdmhnedlrpd chipul ce li s-a dat de Dumnezeu,s( trecafasc a se asannna.femailor . . . . . .29
Diaaoli i zu.grduesc in rninte d itt'c hirt d'to-rilor u;uratici, feluri.te desertiicitnti . . . . .31
