195.
CUM ESTE DISIMULATAINCALCAREA UNITATII
DE CEI CE VORBESC INTR-UNADESPRE UNITATE
PublIcat In mai 1914,In revleta Prosveecenie nr. 5
Seminal : V. Ill nSe tiodregle dupd textulf
apdrul In revIeld
197
Problemele care stau in fata miscarii muncitorestiactuale shit, n multe privinte, deosebit de spinoase, maiales pentru reprezentantii zilei de ieri (adica ai etapeiistorice de curind depasite) ai acestei miscari. Printre elefigureaza, n prirnul rind, problema asa-zisului fractionism,aceea a sciziunii Ne este dat destul de des säauzim rugamintile iritate, nervoase, aproape isterice, aleintelectualilor din miscarea muncitoreasca de a nu maiatinge aceste probleme spinoase. Pentru cei care au traitanii indelungati ai luptei dintre diferitele curente din sinulrnarxismului, incepind, de pilda, din 1900-1901, estefiresc ca multe din rationamentele In legatura cu acesteprobleme spinoase s para a fi niste repetari inutile.
Dar astazi nu se mai gasesc prea multi dintre aceia careau participat la lupta de 14 ani dintre marxisti (si cuatit mai putin la aceea de 18-19 ani, daca luam Inconsideratie primele simptome ale aparitiei economismu-lui"). Imensa majoritate a muncitorilor care se afla azi inrindurile marxistilor nu-si amintesc de vechea lupta saunu stiu nimic despre ea. Pentru aceasti imensa majoritate(cum arata, intre altele, i ancheta intreprins5. de revistanoastra 90) asemenea probleme spinoase prezinta un inte-res deosebit. De aceea vrem sa ne oprim asupra acestorprobleme, care par a fi ridicate pentru prima oara. (iarpentru tinara generatie de muncitori, ele sint intr-adevarridicate pentru prima oara) de Borba", revista munci-toreasca nefractionista" a lui Trotki.
s.a.m.d.
198 V. I. LENIN
I. DESPRE FRACTIONISM"
Trotki spune despre noua sa revista ca e nefractionista".Acest calificativ ocupä primul loc in diversele anunturi sieste subliniat de el in toate felurile, atit in articolele re-dactionale din Borba" cit si in cele din lichidatoristaSevernaia Raboceaia dazeta", care a publicat, inainte deaparitia revistei Borba", un articol al lui Trotki in le-oituraz:, cu ea.
Ce este, asadar, acest nefractionism" ?Revista muncitoreasca" a lui Trotki este o revista
a lui Trotki pentru muncitori, intrucit nu ga'sim, in totcuprinsul ei, nici urma de initiativa muncitoreasca saucle legatura cu organizatiile muncitoresti. Vrind sa fie maipc intelesul tuturor, Trotki explica cititorilor, in revistasa pentru muncitori, sensul unor cuvinte ca teritoriu",factor" etc.
Foarte bine. Dar atunci de ce sa nu li se explice sisensul cuvintului nefractionism" ? S. fie oare acesta maipe Intelesul tuturor decit cuvintele teritoriu si factor ?
Nicidecum. Dar nu despre asta e vorba aici. Ceea ceintereseaza aici e ca, cu ajutorul etichetei nefractionism",cei mai rai reprezentanti ai celor mai rele ramasite alefractionismului induc in eroare tinara generatie munci-toreasca. De aceea e cazul sa ne oprim si sa lamurimaceasta chestiune.
Fractionismul este principala trasatura caracteristica apartidului social-democrat dintr-o anumita perioada isto-rica. Din care anume ? Din cea cuprinsa intre anii 1903si 1911.
Pentru a explica cit mai clar in ce a constat esentafractionismului, trebuie sa ne amintim de conditiile con-crete, cel putin de cele din anii 1906-1907. Partidul eraatunci unit, nu exista sciziune, insa exista fractionism,adici existau in realitate douii fractiuni in sinul partiduluiunic, care erau de fapt doua organizatii aparte. Organi-zatiile muncitoresti de la baza erau unite, dar in oricechestiune serioasa cele doua fractiuni elaborau doua tac-tici ; intre sustinatorii acestor tactici aveau loc controverseIn cadrul organizatillor muncitoresti unice (bunaoara, in
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 199
1906, cu prilejul discutIrii lozincii : un guvern exponental Dumei sau al cadetilor , sau cu prilejul alegerilorpentru Congresul de la Londra din 1907), si chestiuneaera transata prin votul majoritiitii : una dintre fractiunis-a vazut invinsa la Congresul unic de la Stockholm(din 1906), iar cealaltI la Congresul unic de la Londra(din 1907) 91
Acestea sint fapte indeobste cunoscute din istoria marxis-mului organizat din Rusia.
E de ajuns sI ne amintim de aceste fapte indeobstecunoscute, pentru a ne da seama de neadevIrul flagrantpe care-1 raspindeste Trotki.
Din 1912, deci de mai bine de doi ani, nu mai existain Rusia fractionism printre marxistii organizati, nu maiau loc dispute pe tema tacticii in organizatiile unice, 6nici la conferintele si congresele unice. Exists. o rupturicomplea intre partid si lichidatori, intrucit partidul adeclarat in mod formal, in ianuarie 1912, cI lichidatoriinu fac parte din rindurile lui. Trotki, nu rareori, referin-du-se la aceastI situatie, o califica drept sciziune".Despre aceastI denumire vom vorbi separat ceva mai in-colo. Dar un fapt este incontestabil, 6 anume : cuvintulfractionism" nu corespunde adevärului.
Acest cuvint, dui:4 cum am mai spus, nu face decit sIrepete in mod necritic, nerational, absurd cele ce erau iusteiert, adicI intr-o perioadI care e azi depasita. $i cindTrotki ne vorbeste de haosul luptei fractioniste" (vezinr. 1, p. 5, 6 si multe altele), devine imediat limpedecare trecut, de mult perimat, ne vorbeste prin glasul lui.
SI ne ref erim la actuala stare de lucruri privitl dmpunctul de vedere al unor tineri muncitori rusi, ca aceiacare reprezintI in momentul de fatI 9/io din marxistiiorganizati din Rusia. Ei vad in fata kr trei manifestIride masI ale diferitelor conceptii sau curente din miscareamuncitoreascl : pravdistii", grupati in jurul unui ziar cuun tiraj de 40 000 de exemplare, lichidatorii" 6 narod-nicii de stinga, in jurul unor ziare cu un tiraj de 15 000 si
respectiv 10 000 de exemplare. Cifrele diferitelortiraje indica' cititorului caracterul de masa' al unei pro-pagande sau al alteia.
15 Lenin, Opere, vol. 25
200 V. I. LENIN
Se pune intrebarea : ce legatura are asta cu haosul" ?Se stie ca lui Trotki i plac vorbele sonore i desarte, insaceea ce numeste el haos" nu este numai o vorbl desarta,ci este totodata §i o transplantare (sau, mai exact, ozadarnica incercare de transplantare) pe terenul rus dinperioada actuali a unor raporturi existente in strainatatein perioada de ieri. Iata care e fondul chestiunii.
/n lupta pe care o duc marxistii impotriva narodnicilornu existk nici un haos". Acest adevar, speram, niciTrotki nu se va incumeta sa-1 conteste. Lupta pe care oduc marxistii impotriva narodnicilor dureaza de mai binede 30 de ani, adici chiar din momentul aparitiei marxis-mului. Cauza acestei lupte sta in divergenta fundamentaladintre interesele i punctele de vedere a doua clase diferite,proletanatul i taranimea. Daca exista undeva haos", apoiel exista numai in capetele unor oameni ciudati care nuinteleg acest lucru.
Ce mai famine din toate acestea ? Haosul" luptei dusede marxisti impotriva lichidatorilor ? Acesta este, larasi,un neadevar, fiindca nu poate fi denumita haos luptaimpotriva unui curent pe care intregul partid 1-a calificatsi 1-a condamnat ca atare inci din 1908. Si oHce omcaruia nu-i este indiferenta istoria marxismului din Rusiastie c lichidatorismul este foarte strins, indisolubil legat
chiar si in ce priveste compozitia conducatoriloraderentilor lui de mensevism" (1903-1908) si deeconomism" (1894-1903). Prin urmare, avem de-a facesi in acest caz cu o istorie de aproape dotazeci de ani.A considera cà istoria propnului tau partid reprezintaun haos" inseamna a da dovada de o condamnabila pau-pertate mintala.
Dar, clack' priviti actuala situatie din punctul de vedereal Parisului sau al Vienei, totul se schimba dintr-o data.In afara de pravdisti" si de lichidatori", mai existacel putin cinci fractiuni" ruse, adica grupuri izolate carevor sa se considere ca facind parte din unul i acelasipartid social-democrat : grupul Trotki, doua grupuriVpered", bolsevicii-partiiti" i mensevicii-partiiti" 92La Paris si la Viena (iau ca exemplu doua centre deosebit
si
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 201
de mari), lucrul acesta este foarte bine cunoscut de tocimarxi§tii.
In aceasta privinta, Trotki, intr-un anumit sens, aredreptate : iata intr-adevar fractionism, iata intr-adevirhaos !
Frac%ionism", adica unitate numai cu numele (in vorbetoata lumea face parte dintr-un singur partid), §i in reali-tate farimitare (in realitate toate grupurile sint de sinestatatoare, toate duc tratative §i incheie acorduri intre eleca ni§te puteri suverane).
Haos", adica (1) lipsa unor date obiective, susceptibilede verificare, asupra legaturilor pe care le au aceste frac-tiuni cu miFarea muncitoreasca din Rusia §i (2) lipsamaterialului necesar pentru a aprecia adevarata fizionomieideologica §i. politica a acestor fractiuni. Luati, de exemplu,o perioada de doi ani intregi, 1912 §i 1913. Precum se§tie, ace§tia au fost ani de inviorare §i de avint ai mi§cariimuncitore§ti, cind once curent sau tendinta care parea saalba cit de cit un caracter de masa (§i in politica numaiceea ce are un caracter de masa este luat in considerare)nu putea sa nu exercite o influenca asupra alegerilor pen-tru Duma a IV-a, asupra mi§carii greviste, asupra ziarelorlegale, asupra sindicatelor, asupra campaniei pentru asi-:gurari sociale etc. Or, nici una dintre aceste cinci fractiunidin strainatate, nici macar una dintre ele, in toata aceastaperioada de doi ani, nu s-a manifestat prin absolut nimicremarcabil in vreuna din mentionatele actiuni ale mi§cariimuncitore§ti de masa din Rusia !
Acesta este un fapt pe care il poate lesne verifica ori-cine.
Si acest fapt dovede§te ca noi am avut dreptate cindam spus c5." Trocki este reprezentantul celor mai relerama§iye ale fractionismului".
Nefractionist in vorbe, Trotki este, pentru toti aceiacare cunosc cit de cit miFarea muncitoreasca din Rusia,un reprezentant notoriu al dractiunii lui Trovki" ; aiciavem de-a face cu fractionism, fiindca aici exista ambelelui indicii esentiale : (1) o recunowere a unitatii numaicu numele §i (2) o izolare in grupuri ca un f apt real.Aici avem de-a face cu o rama§iva a fractionismului,
15*
202 V. I. LENIN
fiindc5. ne este imposibil s. gasim elemente cit de cit se-rioase in sensul unor legaturi cu miFarea muncitoreascade masa din Rusia.
In sfir§it, avem de-a .f ace aid cu cea mai rea spe t5.. defractionism, intrucit aim nu extsta nici un fel de precizieideologica §i politica. Nu se poate contesta existenva uneiasemenea precizii nici pravdwilor (pina §i un adversaral nostru atit de hotarit ca L. Martov recunoate ca inrindurile noastre domnesc coeziunea i disciplina", bazatepe hotaririle oficiale, cunoscute de toti, in toate proble-mele), i nici lichidatorilor (acwia, sau cel putin cei maide seama dintre ei, au o fizionomie foarte precisa, §i anume
iar nu marxista).Nu putem contesta existenta unei oarecare precizii la
o parte din fractiunile care, asemenea fractiunii lui Trotki,nu au o existenta reall decit daca sint privite numai dinpunct de vedere al Vienei §i al Parisului, i nicidecum dinpunct de vedere rusesc. Sint bine precizate, bunaoara,teoriile machiste ale grupului machist Vpered" ; este bineprecizata fizionomia men§evicilor-parti4i", care respingcu hotarire aceste teorii i apara marxismul, dar in acelaptimp condamna din punct de vedere teoretic pe lichidatori.
La Trotki insa domne§te o totala imprecizie ideologica§i politica, fiindca brevetul lui de nefractionist" nu in-seamna (dupa cum vom vedea indata, mai amanuntit)decit un brevet care-i d deplina libertate de a zbura dela o fractiune la alta i inapoi.
In concluzie :1) Trotki nu explica §i nici nu ir4e1ege semnificatia
istorica a divergentelor ideologice dintre curentele frac-tiunile din sinul marxismului, de§i aceste divergente umpluintreaga istorie, de doua decenii, a social-democratiei §iprivesc problemele fundamentale ale epocii noastre (dupacum vom arata mai departe) ;
2) Trotki n-a inteles principalele trasaturi caracteristiceale fractionismului recunowerea unitatii doar cu nurnele§i, in fond, o stare de farimivare ;
3) sub stindardul nefractionismului", Trotki apara unadintre fractiunile din strainatate care se distinge prin
liberala,
,si
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 203
I. ei de principii §i care nu are nici o 13aza. in miscareamuncitoreasca. din Rusia.
Nu tot ce straluce§te e aur. Frazeologia lui Trotki estedeosebit de sclipitoare $i de sonora, dar ea e lipsita deorice continut.
II. DESPRE SCIZIUNE
Daca la voi, pravdi§tii, nu exista fractionism, adicarecunowerea unitatii doar cu numele §i in acelasi timpo stare de farimiçare in f apt, in schimb ni se vaobiecta exista la voi ceva si mai rau, si anume scizio-nism". Ap vorbe§te Trotki, care, nefiind in stare sl segindeasca la ceea ce spune si sa faca o legatura intre fra-zele sale, ba vocifereaza impotriva fractionismului, basugine in gura mare ca sciziunea inregistreaza mereusuccese care echivaleaza cu o sinucidere" (nr. 1, P. 6).
Aceasta afirmatie nu poate avea deck un singur sens,si anume ca pravdiftii inregistreafa mereu succese"(acesta este un f apt obiectiv, controlabil, pe care-I putemstabili printr-o studiere a miscarii muncitoresti de masa.din Rusia, fie si numai a celei din anii 1912-1913), dareu, Trotki, ii condamn pe pravdisti (1) ca pe ni§te sci-zioni§ti i (2) ca pe ni§te sinuciga§i politici.
Sa lamurim despre ce e vorba.Inainte de toate, tinem sa-i multumim lui Trotki : nu
de mult (din august 1912 §i pina in februarie 1914) el1-a urmat pe F. Dan, care, precum se §tie, ameninta §iindemna §i. pe altii sii lichideze" antilichidatorismul.Trotki nu ameninta acum sa nimiceasca" orientareanoastra (§i partidul nostru nu te supara, cetatene Trotki,dar acesta e adevarul !), ci proroce§te numai ca ea mergespre sinucidere.
Asta e o expresie cu mult mai delicata, nu ? Aproape,,nefractionista", nu-i a§a ?
Dar sa lasam gluma (de§i ea este singurul mijloc de ada un raspuns mai delicat la insuportabila frazeologie alui Trotki).
204 V. I. LENIN
Ceea ce a spus el despre sinucidere" este pur §i simpluo vorba goala, lipsit a. de oHce continut, este pur i simplutr4ism".
Cele spuse despre scizionism sint insa o grava acuzatieAceasta acuzatie care ni se aduce notiä este re-
petata, n mii de feluri, atit de lichidatori, cit i de toategrupurile mai sus enumerate, care din punct de vedere alParisului §i al Vienei au o existenta neindoielnica.
$i ei repeta cu totii aceasta grava acuzatie politica cuo u§urinta uimitoare. Uitati-va la Trotki: El a recunoscut
sciziunea inregistreaza (cite§te : pravdi§tii inregistreaza)mereu succese, ceea ce echivaleaza cu o sinucidere". $i totel adauga :
Numeral muncitori inaintati, a jungind in-tr-o stare de completa dezorientaredevin adeseori ei insiii agenti activi ai sci-ziunii" (nr. 1, p. 6).
Pot fi oare gasite exemple de atitudine mai neserioasa,fall de problema n discuiie, decit aceea pe care o vadescaceste cuvinte ?
Ne acuzati de scizionism, in timp ce pe arena mi§cariimuncitore§ti din Rusia nu vedem in fata noastra decitlichidatorism. Inseamna deci c voi considerati greptaatitudinea noastra fata de lichidatorism ? Intr-adevar,toate grupurile din strainatate enumerate de noi mai sus,oricit de mult s-ar deosebi unul de altul, sint unanimetocmai in a afirma c. atitudinea noastra fata de lichidato-rism este gre§ita, scizionista". Acesta este totodat i unelement de asemanare (i de esentiala apropiere politica)intre lichidatori §i toate aceste grupuri.
Daca atitudinea noastra fata de lichidatorism este teore-tic, principial gre§ita, atunci Trotki ar fi trebuit sa spunafiirc7 ocol acest lucru, sa declare precis §i sa arate fara niciun echivoc unde vede el aceasta gre§eala. Dar el evitade ani de zile sâ faca acest lucru atit de important.
Daca atitudinea noastra fata de lichidatorism este dez-mintita de practica, de experienta mi§cani, atunci trebuieanalizata aceasta experienta, lucru pe care Trotki,nu-1 face. Numeroi muncitori inaintati recuno24te el
politica.
ca
politica',
lara§i,
CUm ESTE DISImULATA INCALCAREA UNITATII 206
devin agenti activi ai sciziunii" (citeste : agenti activiai liniei, ai tacticii, ai sistemului, ai organizatiei pravdiste).
Prin ce se explica apariIia acestui trist fenomen care,dupa cum recunoaste Trotki, e confirmat de experienva.ca muncitorii inaintati, numerofi muncitori, spune el, stntademi ai Pravdei" ?
Prin completa dezorientare politica" a acestor munci-tori inaintavi, raspunde Trovki.
Aceasta explicavie, nu-i vorba, este extrem de maguli-toare pentru Trovki, pentru toate cele cinci fractiuni dinstrainatate si pentru lichidatori. Trovki manifesta o deose-bita placere sa-si ia aere de cunoscator in materie" si,in fraze emfatice si sonore, sa dea fenomenelor istoriceexplicacii magulitoare pentru el: Daca numerosi munci-tori Inaintati" devin agen0 activi" ai liniei politice si departid, care e in dezacord cu linia lui Trovki, el fara nicio ezitare rezolva imediat si de-a dreptul problema : acestimuncitori tnaintavi se gasesc intir-o stare de completa dez-orientare politica", pe eind el, Trovki, se intelege, e intr-ostare" de fermitate politica, e capabil sa urmeze o linieclara si justa !... Si acelasi Trotki, batindu-se cu pumniiin piept, tuna si fulgeri impotriva fracvionismului, a spi-ritului de cerc, a incercarii intelectualilor de a-si impunevointa lor muncitorilor !...
Intr-adevar, citind asemenea lucruri, fara sa vrei tetrebi daca glasurile astea nu pornesc cumva dintr-o caside nebuni.
Inca din 1908 partidul nostru a pus in faça muncitori-lor inaintati" problema lichidatorismului si a condamnariilui, iar problema sciziunii" dintre partid si un grup delichidatori bine precizat (si anume grupul Nasa Zarea"),adica problema imposibilitacii de a construi altfel partiduldech fara acest grup si merend impotriva lui, a fost pusain ianuarie 1912, adica cu mai bine de doi ani in urma.Muncitorii inaintati, in covhsitoarea lor majoritate, s-aupronuntat tocmai pentru sprijinirea liniei din ianuarie"(1912). Insusi Trovki recunoaste acest f apt atunci cindvorbeste de succese" si de numerosi muncitori inaintati".
in-
206 V. I. LENIN
Si el incearca sa iasa din incurcatura gratificindu-i pur§1. simplu pe ace§ti muncitori inaintati cu epttetele descizioni§ti" i dezorientati din punct de vedere politic" !
Oricine nu §i-a pierdut mintile va trage din toate acestefapte o a1t5. concluzie. Acolo unde majoritatea muncitori-lor con§tienti si-au unit strins rindurile in jurul unor hota-riri juste §i. precise, acolo exista unitate de pareri §i deamune, acolo exista spiritul de partid §i partidul insup.
Acolo unde am vazut lichidatori scoi din posturilelor" de catre muncitori, sau o jumatate de duzina degrupuri din strainatate, care timp de doi ani n-au doveditprin nimic legaturile lor cu miFarea muncitoreasca demasa din Rusia, acolo domnesc intr-adevar dezorientarea§i scizionismul. Incercind acum sa-i convinga pe muncitorisa nu aduca la indeplinire hotaririle luate de intregul"pe care-1 recunosc marxi§tii pravdi§ti, Trotki incearca sadezorganizeze mi§carea §i sa provoace o sciziune.
Acestea sint ni§te incercari neputincioase, dar trebuietotu§i sa-i demascam pe ace§ti conducatori, peste masurade infumurati, ai grupuletelor de intelectuali, care, cau-tind sa provoace sciziune, ii acuza pe alçii de scizionism§i care, dupa ce timp de doi ani §i mai bine au fostcornplet infrinçi de catre muncitorii inaintati", iii bat joc,cu o nemaipomenita neru§inare, de hotaririle §i. de vointaacestor muncitori inaintaçi, spunind despre ei ca sint ni§tedezorientati din punct de vedere politic". Iata ni§te pro-cedee intr-adevar demne de un Nozdrev * sau de unIudu§lca. Golovliov **.
Si, in calitatea noastra de publici§ti, ca raspuns la pro-testele, mereu repetate, impotriva sciziunii, nu vom incetasa repetarn date exacte, care nu sint §i nu pot fi dezinin-cite. In Duma a II-a, 47°/o din deputa0i curiei muncito-re§ti erau bo4evici, in a III-a 500/0, iar in a IV-a
67 °/o.Iata unde se afla majoritatea muncitorilor inaint4",
iata unde este partidul, iata unde se manifesta unitatea deparen i de actiune a majoritatii muncitorilor con§tienci.
* personal din poemul Suflete rnoarte' de Gogol. NoM brad.** erou al romanulut Doninii Golovliov de Saltikov-*cedrin. Nola
brad.
CUM ESTE DISIMULATA IlsICALCAREA UNITATII 207
Lichidatorii (vezi Bulkin, L. M., in Na§a Zarea" nr. 3)ne obiecteaz c recurgem la argumente care se ref era lacuriile stolipiniste. Aceasta este o obiectie absurda §i derea-credinta. Germanii i§i masoara succesele dupa rezulta-tele obvinute n alegerile care au loc in baza legii electo-rale a lui Bismarck, potrivit careia femeile n-au drept devot. Numai ni§te smintiti ar putea sa le repro§eze marx4-tilor germani cà i masoara succesele dupà rezultateleobvinute n conditiile aplicrii actualei legi electorale, alecarei restrictii reactionare ei nu le aproba. citu§i de putin.
Tot ap noi, fara aparam curule sau sistemulcuriilor, ne-am masurat succesele dupa rezultatele obvinute
conditiile aplicarii actualei legi electorale. Curii auexistat in cadrul tuturor celor trei Dume (II, III, IV) :dar in sinul uneia §i aceleia§i curii muncitoresti, in sinutsocial-democraviei, s-a produs o totala deplasare impotrivalichidatorilor. Cine nu vrea sa se in§ele pe sine insu§inu vrea sa in§ele nici pe alvii trebuie s recunoasca ca peun fapt obiectiv victoria unitatii muncitoreiti obrinuta prinlupta impotriva lichidatorilor.
0 aka obiectie, nu mai putin inteligenta" : pentrucutare sau cutare bohevic au votat (sau au participat laalegeri) i men§evicii §i lichidatorii". Foarte bine ! Darnu se poate spune acela§i lucru i despre cei 53°/o dedeputati nebol§evici din Duma a II-a, despre cei 50°/o dinDuma a III-a i cei 33°/o din Duma a IV-a ?
Daca in locul datelor cu privire la deputati am puteaavea pe cele ce se refera la delegati sau la imputermcitiimuncitorilor etc., le-am fi folosit cu placere. Dar asemeneadate mai amanuntite nu exista, §i, prin urmare, cei ceaduc asemenea obiectii" nu fac decit sa arunce prafochii cititorilor.
Dar datele cu privire la grupurile muncitoresti caresprijineau ziarele de diferite i tendinve ? In decurs dedoi ani (1912 §i 1913), 2 801 grupuri au fost pentruPravda", iar 750 pentru Luci" *. Aceste cifre le poateverifica oricine, §i nimeni n-a incercat sa le dezminta.
* Pin& la 1 aprilie 1914, calCulele provizoril indica 4 000 de grupuri pentruPravda (incepind de la A ienuarie 19121 §i 1 000 pentru lichidatort Impreunascu lor.
sa
in
in
5i
Ii
208 V. I. LENIN
Unde este, In acest caz, unitatea de actiune ,si de voinga majoritatii muncitorilor inaintati" i unde este nesoco-tired vointei majoritatii ?
Nefractionismul" lui Trovki nu este altceva deck sci-Zionism in sensul celei mai nerwinate incalcari a vointeiexprimate de majoritatea muncitorilor.
III. DESPRE DESTRAMAREA BLOCULUI DIN AUGUST
Dar mai exista inca un mijloc, §i chiar foarte important,de a verifica temeinicia i veracitatea acuzatiilor de sci-zionism pe care ni le aduce Trotki.
Consideravi c tocmai sint scizioni§ti ? Fie.presupunem c ave;i dreptate.
Dar, daca aveti dreptate, de ce n-au dovedit toate ce-lelalte grupuri i fracOuni posibilitatea unei uniri cu lichi-datorii, nfptuit fr lenini§ti" §i impotriva scizioni§-tilor" ?... Daca noi sintem scizioni§ti, atunci de ce nu v-aviunit voi, unificatorii, cu lichidatorii ? Avi fi aratat astfelprin japte muncitorilor posibilitatea unitatii i avanta-jele ei !...
SI facem o recapitulare cronological.In ianuarie 1912, scizioni§tii" lenini§ti" declara
!ei reprezinta partidul, fara lichidatori §i impotriva bor.In martie 1912, impotriva acestor scizioni§ti" se unesc,foile lor volante din Rusia §i in coloanele ziarului so-
cial-democrat german Vorwärts", toate grupurile §i frac-Ounile" : lichidatorii, trovki§tii, vperedi§tii, bol§evicii-partiiti", memevicii-partiiti". Cu rota laolalta, in modunanim, n deplina invelegere i ntr-un singur glas, ei neacuza ca pe ni§te uzurpatori" §i mistificatori" i ne gra-tifica cu alte epitete nu mai putin ginga§e §i magulitoare.
Foarte bine, domnilor ! Dar n-ar fi fost mai u§or pentruvoi s va unici impotriva uzurpatorilor", i s davi astfelmuncitorilor inaintavi" un exemplu de unitate ? Dacamuncitorii inaintavi ar fi vazut, pe de o parte, ca exista
unitate a tuturor impotriva uzurpatorilor, 0 unitate
leninistii"Sa
ca
in
a
CUM ESTE DISIMULATA iNCALCAREA UNITATII 209
intre lichidatori i nelichidatori, iar pe de alta parte i-ar fivazut numai pe uzurpatori", pe scizioni§ti" etc., nu i-arfi sprijinit ei pe cei dintii ??
Daca aceste divergenve au fost doar nascocite sau exa-gerate etc. de catre lenini§ti", i dac n realitate esteposibila unitatea intre lichidatori, plehanovi§ti, vperedi§ti,trotki§ti etc., atunci de ce n-avi dovedit voi acest lucru,in decursul celor doi ani, prin exemplul vostru ?
In august 1912 a fost convocata conferinva unificatori-lor". $i imediat a inceput sa se produca destramarea :plehanovi§tii au refuzat in mod categoric sa vina laconferinva, vperedi§tii au venit, dar dupà aceea s-au re-tras, protestind impotriva acestei incercari §i demascindcaracterul ei fictiv.
S-au unit" lichidatorii, letonii, trovki§tii (Trotki §iSemkovski), caucazienii i grupul celor §apte deputaiimen§evici. Dar s-au unit ei oare ? Noi am declarat incIde atunci ca nu s-au unit, ca totul nu-i decit o disimularea lichidatorismului. Si am fost noi dezminvivi de eveni-mente ?
La exact un an §i jumatate dupa aceea, in februarie 1914,se constatl :
1) C grupul celor apte se descompune : din el pleacaBurianov.
2) Ca in noul grup al celor sase", care a ramas,Ciheidze §i Tuleakov sau un altul nu pot sa ajunga la oincelegere in privima raspunsului ce urmeaza sa fie dat luiPlehanov. Ei publica o declargie in care arata vorraspunde, dar nu-i pot raspunde.
3) Ca Trotki, care de fapt disparuse de mai multe lunidin redaccia ziarului Luci", se desprinde de acest ziar§i-§i scoate propria" lui revista : Borba". Specificin-d c.aceasta revista este nefractionista", Trotki afirma limpede(limpede pentru to;i aceia care cunosc cit de cit chestiunea)ca Nap Zarea" §i Luci" s-au dovedit a fi, dupa parerealui, ni§te ziare fraqioniste", adica ni§te proaste unifi-catoare.
Daca d-ta, stimabile Trotki, e§ti un unificator, daasustii ca este posibila unirea cu lichidatorii, daca te situezi
ca-i
210 V. I. LENIN
impreuna cu ei pe pozitia ideilor fundamentale formu-late in august 1912" (Borba" nr. 1, p. 6, Din partearedactiei"), de ce nu ai ajuns d-ta la o unitate cu lichida-torii in cadrul redactillor ziarelor Nasa Zarea" si Luci" ?
Cind Severnaia Raboceaia Gazeta" a publicat, incainainte de aparitia revistei lui Trotki, o notita malitioasain legatura cu fizionomia inca neclara" a revistei si cufaptul ca. in cercurile marxiste s-a vorbit destul de mult"de ea, Puti Pravdi" (nr. 37) * a trebuit, fireste, sa de-maste acest neadevar : in cercurile marxiste s-a vorbit"de o notita secreta a lui Trotki impotriva lucistilor ;fizionomia lui Trotki si separarea lui de Blocul din augustau devenit astfel cit se poate de dare".
4) An, cunoscutul conducator al lichidatorilor cauca-zieni, care a luat atitudine impotriva lui L. Sedov (si carea primit pentru asta o sapuneali publica din partea luiF. Dan & Co.), si-a facut acum aparitia in Borba". Ra-mine 'lug neclar" daca caucazienii vor sã mearga acumcu Trotki sau cu Dan.
5) Marxistii letoni, singurii care, fara putinta de tagada,formau o organizatie in Blocul din august", au parasitin mod formal acest bloc si, intr-o rezolutie adoptata laultimul lor congres (1914), au declarat ca.
incercarea facuta de impiiciuitorilti de a seuni cu orice pre; cu lichidatorii (Conferinçadin august 1912) s-a dovedit zadarnica, li unifi-catorii au cazut ei iniiii in dependenta ideolo-gicii li politica de lichidatori".
Iata ce a declarat, dupa o experienta de un an si juma-tate, o organizatie care s-a situat ea insasi pe o pozitieneutra, nevrind sa intre in legatura cu nici umd dintrecele doug. centre. De aceea aceasta rezolutie a unor oa-meni neutri trebuie sa prezinte si mai multi. greutate pen-tru Trotki !
Cred ca ajunge.Cei care ne-au acuzat de scizionism, care ne-au invinuit
a nu vrem sau nu stim si ne acomodam cu lichidatorn4 Vezi volumul de WA, p. 1-4. Nota red.
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 211
n-au reusit nici ei ea' se acomodeze. Blocul din august s-adovedit a fi o fictiune si s-a destramat.
Ascunzind cititorilor sai aceasta destramare, Trotki iitnsala.
Experienta facuta de adversarii nostri a dovedit CA noiavem dreptate, a dovedit ca o activitate desfasurata incomun cu lichidatorii este imposibila.
IV. SFATURILE DATE DE UN IMPACIUITORISTGRUPULUI CELOR SAPTE"
Articolul redactional din nr. 1 al revistei Borba" :Sciziunea fractiurni din Duma" contine citeva sfaturadate de un impaciuitorist grupului celor sapte deputatidin Duma de stat care au alunecat spre lichidatorism (saucare inclina spre lichidatorism). Miezul acestor sfaturi 11constituie urmatoarea fraza :
trebuie sa ne adresam in primul rind grupului celor ase ori decite ori este nevoie sà ajungem la o intelegere cu celelalte fracviuni" (p. 29).
Iata un sfat cuminte si care, pe cit se pare, constituieuna din cauzele dezacordului dintre Trotki si lichidatoriide la Luci". Inca de la inceputul luptei dintre cele douifractiuni din Duma, adica din momentul cind a fostadoptata rezolutia consfatuirii din vara (1913), pravdistiiau sustinut tocmai acest punct de vedere. Fractiuneamuncitoreasca social-democrata rusa, chiar si dupa sci-ziune, a facut de nenumarate ori declaratia, aparuta inpresa, ca se mentine mai departe pe aceasta pozitie, inciuda refuzurilor repetate ale grupului celor sapte".
Inca de la inceput, adica din momentul in care a fost-adoptata rezolutia consfatuirii din vara, am fost si sintem,de parere ca sint de dorit si posibile acorduri cu privirela activitatea din Duma : daca au fost Incheiate 'in repetaterinduri asemenea acorduri cu democratii tarani mic-bur-ghezi (trudovicii), cu atit mai mult, se Intelege, sint po-sibile si necesare asemenea acorduri cu politicienii mic-burghezi, liberali din miscarea muncitoreasca.
212 V. I. LENIN
Nu trebuie s exageram divergentele ; trebuie sa privimrealitatea in fata : membrii grupului celor sapte" sintniste oameni care inclina spre lichidatorism, care ieri iiurmau fara rezerve pe Dan, iar astazi ii arunca privirilepline de melancolie de la Dan la Trotki, i invers. Lichi-datorii sint un grup de legalisti care s-au desprins dinpartid si care duc o politica muncitoreasc iiberai.. $icum ei sint impotriva unei miscari ilegale", nici vorbanu poate fi de vreo unitate cu acest grup in chestiunilecare privesc organizarea partidului i miscarea muncito-reasca. Cine gindeste altfel se insala amarnic, fiindca nutine seama de profundele schimbari care s-au produs de la1908 incoace.
Dar, in unele chestiuni, acordurile cu acest grup dinafara partidului sau din preajma lui sint, desigur, admi-
: e de datoria noastra s staruim intr-una pe lingaacest grup, ca i pe linga trudovici, pentru a-1 determina
aleaga intre politica muncitoreasca (pravdista) i cealiberala. In chestiunea luptei pentru libertatea presei, depilda, la lichidatori s-au manifestat in mod va'dit uneleezitari intre modul liberal de a pune problema, care nuadmite existenta unei prese ilegale sau o trece cu vederea,si politica contrara, muncitoreasca.
In cadrul politicii din Dumii, unde nu sint puse chiarproblemele cele mai importante, care depa,sesc cadrul aces-tei institutii, acordurile cu cei sapte deputati ai muncito-rilor care duc o politica liberala sint posibile si de dorit.In aceasta privinta, Trotki a trecut de pe pozitia lichida-torilor pe aceea a consfatuirii din vara a partidului (1913).
Nu trebuie ins s uitam ca, din punctul de vedereal grupului din afara partidului, cuvintul acord" are unsens cu totul diferit de acela pe care i-1 confera in modobisnuit membrii de partid. Pentru cei fara partid, in-cheierea unui acord" in Duma nu inseamna altceva de-cit elaborarea unei rezolutii sau linii tactice". Pentrumembrii de partid, un asemenea acord inseamna o incer-care de a atrage §i pe alii pe calea infaptuirii liniei parti-
sibile
si
dului.
CUM ESTE DISIMULATA 1NCALCAREA UNITATII 213
Trudovicii, bunaoara, n-au un partid. Prin incheiereaunui acord, ei inteleg elaborarea", ca s zicem asa, li-berg" a unei linii, azi cu cadetii, lar miine cu social-democratii. Noi insa prin incheierea unui acord cu tru-dovicii intelegem cu totul altceva : la noi exista hotariride partid in toate problemele importante de tactica,nu ne vom abate mciodata de la aplicarea lor ; a incheiaun acord cu trudovicii inseamna a-i atrage de parteanoastra, a-i convinge C avem dreptate, a nu renunta laactiuni comune impotriva sutelor negre si a liberalilor.
In cc masura a uitat Trotki (cad nu degeaba s-a aflatel atita timp printre lichidatori !) aceasta deosebire ele-mentara dintre punctul de vedere al partidului si punctulde vedere al celor fara partid in ce priveste incheiereaunor acorduri, ne-o arata urmatorul rationament al lui :
Este necesar ca niste imputerniciti ai Internationalei s organi-zeze o sedinta comuna a celor doua pat* ale reprezentantei noastreparlamentare scindate i s vada, impreuna cu ele, ce le unestece le desparte... Se va putea elabora astfel o rezolutie detaliata,cu privire la tactica, care II formuleze bazele tacticii parlamentare...'(nr. 1, p. 29-30).
Iata un exemplu caracteristic i cit se poate de tipicpentru modul lichidatorist de a pune problema ! Revistalui Trotki uita cu totul de partid, i, intr-adevar, facesa te gindesti la un asemenea lucru de nirnic ?
Cind in Europa (lui Trotki ii place tam-nisam s vor-beasca de europenism) diferite partide incheie un acordsau se unesc intre ele, de obicei lucrurile se petrec infelul urmator : reprezentantii lor se aduna laolalta si iinu-resc, inainte de toate, chestiunile care-i despart (tocmaiceea ce a fost pus de Internationall pe ordinea de zi pen-tru Rusia, avind grija sa nu fie inclusa in rezolutie afir-matia nesabuita, facuta de Kautsky, c vechiul partidnu mai exista" 93). Lamurind punctele care-i despart, re-prezentantii indica ce hotariri (rezolutii, conditii etc.) inproblemele de tactica, organizare etc. trebuie sa fie pre-zentate la congresele celor doua partide. In caz c. ei reu-sesc sa formuleze un proiect de hotariri unice, congresele
§i
214 V. I. LENIN
decid daca ele pot fi adoptate ; in caz ca se fac propuneridiferzte, ele urmeaza, de asemenea, sa fie discutate, inultima instanta, de congresele ambelor partide.
Lichidatorilor si lui Trotki le sint simpatice" numaimodelele europene de oportunism, iar nu si modelele euro-pene de partinitate.
Deputatii din Duna urmeaza sa elaboreze o rezolutiedetaliata cu privire la tactica" ! ! Muncitorii inaintati"din Rusia, de care nu degeaba este Trotki atit de nemul-tumit, pot vedea limpede, din acest exemplu, pina undemerge, la Viena si la Paris, ridicola proiectomanie a grupu-letelor din strainatate, care I-au convins pina si pe Kautskyca in Rusia nu exista partid". Dar, daca ele reusesc une-ori sa-i insele in aceasta privinta pe straini, apoi munci-torii inaintati" din Rusia (cu riscul de a-i provoca noinemultumiri teribilului Trotki) le vor ride in nas acestorproiectomani.
Rezolutiile detaliate cu privire la maid. le vorspune ei sin t intocmite la noi de catre congresele siconferintele partidului (nu stim cum se procedeaza la voi,cei fara partid), ca, de pilda, in anii 1907, 1908, 1910,1912 si 1913. Pe strainii necunoscatori, ca si pe rusii uituci,fi vom informa cu placere asupra hotaririlor noastre departid si, totodata, ii vom ruga, cu si mai multa placere,pe reprezentantii «grupului celor sapte>> sau pe cei din.Blocul din august>>, sau pe cei din vlevita*, sau pe cinevreti, sa ne informeze in legatura cu rezolutiile adoptatede congresele sau conferintele lor si sa puna in discutiela viitorul lor congres problerna precisa a atitudinii lorfata de rezolutiile noastre sau fata de rezolutia adoptatade Congresul neutru al letonilor din 1914 etc."
Iati ce le vor spune diversilor proiectomani muncitoriiinaintati" din Rusia, iata ce au fi spus, de pilda, in presamarxista marxistii organizati din Petersburg. Tine Trotktnumaidecit sa ignoreze aceste conditii care au fost pusein mod public lichidatorilor ? Cu atit mai rau pentruel. Noi insa avem datoria sa-i prevenim pe cititorii nostri,aratindu-le cit de ridicole sint proiectele de unificare"
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 216
(in genul unificarii" din august ?), care nu vor sa ;lilaseama de vointa majoritatii muncitorilor constienti dinRusia.
V. CONCEPTIILE LICHIDATORISTE ALE LUI TROTKI
In noua sa revista, Trotki a cautat s ne vorbeasca citmai putin cu putinta despre esenta conceptiilor sale. PutiPravdi" (nr. 37) a si facut constatarea ca. el n-a suflatnici o vorb n leg5.tura cu miscarea ilegai sau cu lo-zinca luptei pentru un partid legal etc. * Acesta e, de alt-fel, motivul pentru care noi vorbim de cel mai rciu frac-tionism atunci cind ne ref erim la cazul acesta, in care ,ourmareste constituirea unei organizatii aparte, feira nici ofizionomie politica-ideologica.
Dar, daca Trotki n-a vrut sa-si expuni in mod deschisconceptiile sale, o serie intreaga de pasaje din revista luine arata ce idei promoveaza el pe ascuns, in secret.
Chiar n primul articol redactional din primul numarcitim :
Social-democratia noastrl de dinainte de revolutie numai prinideile ei, prin telurile ei reprezenta un partid muncitoresc. In realitateinsi, ea era o organizatie de intelectuali marxi§ti, care antrena dupisine clasa muncitoare, care tocmai se de§tepta" (5).
Iata un vechi i cunoscut cintec liberal si lichidatorist,care in realitate serveste drept preludiu la negarea necesi-tatii partidului. Acest cintec porneste de la o denaturarea faptelor istorice. Inc n cursul grevelor din anii 18951896 a luat nastere o miscare muncitoreasca de masa, careera legata din punct de vedere ideologic si organizato-ric de social-democratie. Si in aceste greve, n muncade agitatie economic i neeconomica au antrenat intelec-tualii dupa ei clasa muncitoare" ! ! ?
Dar sa luam datele exacte cu privire la crimele contrasigurantei statului pe anii 1901-1903 si sa le comparamcu cele din perioada anterioara :
* Vezi yolumul de fag. p. 1-4. Not a red.
16
216 v. I. LENIN
Participantii la miscarea de eliberare (care au fost deferiti justitieipentru crime contra sigurantei statului) se repartizeazi procentualdupä profesiunile lor in felul urmator :
OcupatiiIndustriegi corner;
Profesiuni libere,studentiPerioadeIe Ag ricultura neprecise
fara ocupatieelevi gi gi
1884 1890 7,1 15,1 53,3 19,91901-1903 9,0 46,1 28,7 8,0
Dupa cum se vede, n deceniul al 9-lea, cind n Rusianu exista Inca un partid social-democrat, cind miscareaavea un caracter narodnic", predominau intelectualii :ei reprezentau mai mult de jumatate din numarul partici-pantilor.
Acest tablou arata cu totul schimbat in anii 19011903, cind exista deja un partid social-democrat, iar vecheaIskra" Ii desfasura activitatea ei. Intelectualii reprezintade data asta doar o minoritate printre cei ce iau partela miscarea de eliberare, in timp ce muncitorii (mdustrie
cornert") sint cu mult mai numerosi decit intelectualii,iar muncitorii i faranii alcatuiesc laolalta mai mult dejumatate din numarul total.
Tocmai in lupta dintre curentele existente in sinul mar-xismului s-a afirmat aripa mic-burgheza intelectuala asocial-democratiei, incepind cu economismul" (18951903) si continuind cu mensevismul" (1903-1908) i culichidatorismul" (1908-1914). Trotki repeta calomniilescornite de lichidatori pe seama partidului i, totodata,se teme sa se atinga de istoria celor doua decenii de luptadintre curentele din sinul partidului.
Iata i un alt exemplu
Din punct de vedere al atitudinii ei fata de parlamentarism,social-democratia rusä a trecut si ea prin aceleasi trei stadii... (casi cea din alto la inceput «boicotism*..., apoi o recunoasterein principiu a tacticii parlamentare, dar... (un admirabil «darw,,acelasi «dam pe care $cedrin 21 traduce prin fraza : urechile nucresc mai sus de frunte : nu, nu cresc 1)... In scopuri pur agitatorice...
aducerea revendicarilor imediate... la tribuna Dumei..."(nr. 1, P. 34).
Avem de-a face si de data asta cu o denaturare lichi-datorista a istoriei. Deosebirea dintre stadiul al doilea
06)
in sfirsit,
5i
si
:
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 217
al treilea este nascocita aici cu scopul de a lua pe ascunsapararea reformismului si a oportunismului. Boicotismul,ca stadiu al atitudinii social-democratiei fata de parla-mentarism", n-a existat nici In Europa (acolo a existat
a ramas anarhismul), nici n Rusia, unde boicotareaDumei lui Bulighin, de pilda, n-a avut drept obiect decito anumita institutie, n-a fost pusa niciodata n legaturacu parlamentarismul" si a fost provocata de lupta speci-flea dintre liberalism si marxism pentru continuarea asal-tului. Despre modul cum aceasta lupta s-a risfrint asupraluptei dintre cele doua curente din sinul marmsmului,7rotki nu sufla nici o vorba. !
Daca cii sa. invoci istoria, trebuie s explici problemeleconcrete si radacinile de clasa ale diferitelor curentecine vrea s5." studieze in chip marxist lupta care s-a datintre diferite clase i ntre diferite curente n legatura cupartioparea la activitatea Dumei lui Bulighin va putea
descopere radacinile politicii muncitoresti liberale.Troki insa invoca" istoria pentru a ocoli problemeleconcrete si a nascoci o justificare sau un simulacru dejustificare pentru oportunistii actuali !
...De fapt scrie el , toate curentele folosesc aceleasi metodede lupta si de organizare". Zarva care se face in legatura cuexistenta unui pericol liberal in miscarea noastra muncitoreasca re-prezinta pur i simplu o grosolana caricatura sectar a. a realitatii"Or. 1, p. 5 si 35).
Aici se ia intr-un mod foarte clar i pe un ton deosebitde iritat apararea lichidatorilor. Noi insa ne vom permitesi ne referim la un singur fapt, de data mai recenta,intrucit Trotki nu face decit s. nsire o intreaga frazeolo-gle, n timp ce noi am vrea ca muncitorii sa mechtezesinguri asupra aces= fapt.
Fapt este ca. Severnaia Raboceaia Gazeta", n numarulsau din 13 martie, a scris :
l n loc sã se stiiruie asupra sarcinii precise,.concrete, care sta in fata clasei rnuncitoare, de.4 constringe Durna sa respinga proiectul delege (a presei), se emite formula, atit de vagii aJuptei pentru dozincile neciuntite, ,ci in acela,ci
16*
;
t)
sh
218 V. I. LENIN
timp se face reclama presei ilegale, ceea cepoate f ace doar sa shibeascii lupta dusa de mun-citori pentru presa lor legala".
Iata o aparare documentata, clara si precisa a politiciilichidatoriste si totodata o critica a celei pravdiste. $ise va mai gasi vreun om, cit de ch cultivat, care sa spunaca ambele curente folosesc, in aceasta privinta, aceleasimetode de lupta si de organizare" ? Se va gasi oare unom ch de cit cultivat care sa spuna ca lichidatorii nztpractica in acest caz o politica muncitoreasca liberala ica in acest caz pericolul liberal in miscarea muncitoreascaeste o pura inventie ?
Tocrnai de aceea evita Trotki faptele si indicatiile con-crete : pentru ca ele infirma in mod necrutator toate excla-matnle lui furibunde si toata frazeologia lui bombastica.Fireste, e foarte usor sa-ti iei o anumita poza si sa spui :grosolana caricatura sectara". De asemenea, nu este greusi adaugi unele expresii si mai tari, si mai emfatice des-pre eliberarea de fractionismul conservator".
Dar nu sint oare prea ieftine aceste mijloace ? $i nucumva aceasta arma este luata din arsenalul unei perioadein care Trotki aparea in fata liceenilor intr-o postura dincele mai stralucite ?
Muncitorii inaintati", care ii provoaca atita supararelui Trotki, vor cere totusi si li se spuna clar si deschis :aprobati metoda de lupta si de organizare" atit deprecis formulata in aprecierea data in cele de mai susa unei campanii politice concrete ? Da sau nu ? Daca da,inseamna ca avem de-a face cu o politica muncitoreascaliberala, cu o tradare a marxismului si a partidului, sia vorbi de pace" sau de unitate" cu o asemenea poli-tica, cu grupurile care promoveaza o asemenea politicainseamna a te insela pe tine si a insela si pe altn.
Daca nu, atunci spuneti-o deschis. Fiindca cu frazeolo-gia n-ai sa-1 impresionezi, sa-1 satisfaci sau sa-1 intimidezipe muncitorul de astazi.
In treacat fie spus, politica preconizata de lichidatoriin citatul reprodus de noi mai sus este o politica stupidachiar cind e privita din punct de vedere liberal, caci
CUM ESTE DISIMULATA INCALCAREA UNITATII 219
adoptarea legii de catre Duma depinde de zemtii-octom-bristi" de tipul lui Bennigsen, care In cadrul comisiei si-audat cartile pe fata.
Celor ce fac parte de mai rnulta vreme din miscareamarxista din Rusia le este bine cunoscuta figura lui Trotki,asa c pentru dinsii nu e nevoie sa mai vorbim de ea.Pentru tInara generatie de muncitori Insa, aceasta figuraeste Inca necunoscuta, asa ca trebuie s. vorbim de eafiindca este o figura tipica pentru toate cele cinci grupu-lete din strainatate, care de fapt sovaie si ele intre lichi-datori si partid.
Pe vremea vechii Iskre" (1901-1903), celor ce sovaiausi fugeau de la economisti" la iskristi" i napoi li sedadea porecla de transfugii de la Tusino" (asa eraunumiti, in vrernurile de restriste din vechea Rusie, ostasiicare treceau dintr-o tabara intr-alta).
Atunci chid vorbim de lichidatorism, avem n vedereun anumit curent ideologic, care s-a dezvoltat n decursde am de zile, care In cele douã decenii de istorie a mar-
Infipt adinc radacinilein mensevism" i ineconomism" i care e legat de politica si ideologia uneianumite clase, anume a burgheziei liberale.
Transfugii de la Tusino" declara ca ei se situeaza maipresus de fractiuni, i aceasta pentru simplul motiv ca eiii Imprumuta ideile lor azi de la o fractiune, miine dela alta. Trotki era un iskrist" fervent In anii 1901-1903,inch Reazanov a spus despre el ca la Congresul din 1903a jucat rolul de Vita a lui Lenin". La sfirsitul anului 1903,Trotki devine un mensevic fervent, adica o sterge de laiskristi si se duce la economisti" ; el declara c. intreoIskra), veche i cea noua este o prapastie". In 19041905, el plena de la mensevici i adopt5. o pozitie sovai-toare : ba colaboreaza cu Martinov (economist"), ba pro-clami lozinca absurda, stingisti a revolutiei permanente".In 1906-1907, el se apropie de bolsevici, iar in prima-vara anului 1907 se declarl solidar cu Rosa Luxemburg.
*
xismuluisi-a
is
220 V. I. LENIN
In perioada de destramare, dupa indelungi sovaieli ne-fractioniste", el coteste din nou spre dreapta i in au-gust 1912 face bloc cu lichidatorii. Acurn ii paraseste dinnou, dar nu face in fond altceva deck sa repete ideile lor.
Aceste tipuri sint caracteristice, ca epave ale unor alca-tuiri i formatii istorice de ieri, cind n Rusia miscareamuncitoreasca de masa era inca in stare de somnolentaorice grupulet putea sa se prezinte in toata voia" ca uncurent, ca un grup, ca o fractiune, intr-un cuvint ca oputere", care trateaza chestiunea unificarii cu celelalte.
Tinara generatie de muncitori trebuie sa stie bine cucine are de-a face atunci cind in fata ei se prezinta, cupretentii de necrezut, niste oameni care nu vor sa tidalde Joe seama nici de hotaririle partidului, hotariri careInca din 1908 au definit i stabilit atitudinea ce trebuieadoptata fata de lichidatorism, nici de experienta actualeimiscari muncitoresti din Rusia, care a faurit intr-adevarunitatea majoritatii pe baza unei depline recunoasteri ahotaririlor sus-mentionate.
si
ADNOTARI 647
89 Le peuple cotidian, organul central al Partidului munci-toresc belgian ; apare din 1885 la Bruxelles ; in prezent esteorgan de presa al Partidului socialist belgian. 191.
90 Este vorba de Prosvegenie" revista teoretica lunara a bolse-vicilor ; a aparut legal la Petersburg din decembrie 1911 si pitain iunie 1914. Tirajul ei se ridica la 5 000 de exemplare.
A fost fondata din initiativa lui V. I. Lenin, in locul revisteibolsevice Misl", care aparea mai inainte la Moscova si carefusese interzisi de guvernul tarist. A avut drept colaboratori peA. I. Ulianova-Elizarova, N. K. Krupskaia, V. M. Molotov,M. S. Olminski, M. A. Saveliev, I. V. Stalin si V. V. Vorovski.Conducerea rubricii literare a fost incredintata lui A. M. Gorki,care la indemnul lui Lenin a acceptat. Lenin, care in acea pe-rioada locuia la Paris, iar apoi la Cracovia si Poronino, indrumaactivitatea revistei ; redacta articole, intretinea corespondenta re-gulata cu membrii colegiului redactional. In aceasta revista au fostpublicate : Trei izvoare si trei parti constitutive ale marxismu-lui", Note critice in problema nationall", Despre dreptul na-tiunilor la autodeterminare", Cum este disimulata incalcareaunitatii de cei ce vorbesc intr-una despre unitate" si alte lucrlriale lui Lenin.
Revista ii demasca pe oportunisti lichidatori, otzovisti, trot-kisti , precum si pe nationalistii burghezi, lumina calea claseimuncitoare in conditille noului avint revolutionar, popularizalozincile bolsevice in campania electorala pentru Duma a IV-ade stat ; totodata lua atitudine impotriva revizionismului sicentrismului din partidele Internationalei a II-a. Ea a jucatun rol important in educarea marxista internationalistg a mun-citorilor inaintati din Rusia.
In ajunul primului razboi mondial, revista Prosvescenie afost interzisa de guvernul tarist. Ea $1-a reluat aparitia in toamnaanului 1917, Lis a. a aparut doar un singur numar (dublu), incare au fost publicate lucrarile lui Lenin : Vor pastra oarebolsevicii puterea de stat ?" si Cu privire la revizuirea progra-mului partidului". 197.
91 Congresul de la Stockholm Congresul al IV-lea (de unificare)al P.M.S.D.R., a avut loc intre 10 si 25 aprilie (23 aprilie si8 mai) 1906. La acest congres au participat 112 delegati cu votdeliberativ, care reprezentau 57 de organizatii locale aleP.M.S.D.R., si 22 de delegati cu vot consultativ.
Printre delegatii bolsevici se aflau : V. I. Lenin, M. V. Frunze,E. M. Iaroslavski, M. I. Kalinin, N. K. Krupskaia, A. V. Luna-cearski, F. A. Sergheev (Artem), I. I. Skvortov-Stepanov,I. V. Stalin, S. G. $aumian, K. E. Vorosilov si V. V. Vorovski.
La acest congres, majoritatea numerica o aveau mensevicii.Aceasta se explica prin faptul ca numeroase organizatii de partidbolsevice, care au condus actiunile armate ale maselor, fuseserazdrobite si nu au putut trimite delegati. Mensevicii insa. avind
648 ADNOTARI
organizatiile cele mai puternice din punct de vedere numericin regiunile neindustriale ale tarii, unde nu s-au desfasurat actiunirevolutionare de masa, au avut posibilitatea sa trimita un numarmai mare de delegati.
Congresul a discutat urmatoarele probleme : 1) Revizuireaprogramului agrar ; 2) Aprecierea momentului actual si sarcinilede clasa ale proletariatului ; 3) Atitudinea fati de Duma destat ; 4) Insurectia armata ; 5) Actiunile de partizani ; 6) Unifi-carea cu partidele social-democrate nationale si 7) Statutul parti-dului.
In jurul tuturor problemelor s-a dat o lupti inversunata 'Maebolsevici si mensevici. Lenin a prezentat rapoarte si a rostitcuvintari cu privire la problema agrati, la momentul actual sisarcinile de clasa ale proletariatului, la atitudinea fata de Dumade stat, la insurectia armata si la alte probleme ; el a facut partedin comisia de elaborare a proiectului de statut al P.M.S.D.R.Precumpanirea numericl a menlevicilor a determinat caracterulhotaririlor adoptate de congres. Dupi o lupta indirjita, el a apro-bat rezolutia mensevica cu privire la Duma de stat si pe cea cuprivire la insurectia armati si a adoptat programul agrar mense-vic. In problema atitudinii fata de partidele burgheze, congresuls-a multumit sa aprobe rezolutia Congresului international de laAmsterdam. El a adoptat, fara a pune in discutie, o rezolutie decompromis cu privire la sindicate si o rezolutie cu privire laatitudinea fati de miscarea taraneasca.
Totodata, raspunzind dorintei exprimate de majoritatea mem-brilor de partid, congresul a adoptat formularea data de Leninprimului paragraf din statut, renuntind astfel la formularea opor-tunista a lui Martov. Pentru prima oara a fost inclusi in statutformularea bolsevica cu privire la centralismul democratic.
Din Comitetul Central ales de congres ficeau parte 3 bolse-vici si 7 mensevici. In redactia Organului Central ziarulSotial-Demokrat" au intrat numai mensevici.
Lupta care s-a dat in cadrul congresului a aratat maselor departid. care este continutul divergentelor principiale dintre bol-sevici §i. mensevici g cit de profunde sint aceste divergente. 0analiza a lucrarilor congresului a fost facuta in brosura Raportasupra Congresului de unificare al P.M.S.D.R. (Scrisoare catremuncitorii din Petersburg)" (vezi Opere complete, vol. 13, Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 1-65).
La Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. (1907) auparticipat 336 de delegati, care reprezentau peste 147 000 de membride partid. Dintre delegati, 105 erau bolsevici, 97 mensevici, 57bundisti, 44 social-democrati polonezi, 29 reprezentanti ai So-cial-democratiei din Tinutul leton, 4 in afara fractiunilor".Marile centre industriale au trimis la congres reprezentanti bol-sevici. V. I. Lenin a fost ales ca delegat de organizatia din re-giunea Kamei superioare. La congres a participat un grup com-pact de delegati bolsevici, in frunte cu V. I. Lenin : A. S. Bubnov,
ADNOTARI 549
I. F. Dubrovinski, E. M. Iaroslavski, M. N. Leadov, V. P. No-ghin, M. N. Pokrovski, K. N. Samoilov, I. V. Stalin, A. M. Sto-pani, S. G. $aumian, I. A. Teodorovici, M. G. Thakaia, K. E. Vo-rosilov i altii. La lucrarile congresului a participat, cu vot consul-tativ, si A. M. Gorki.
La congres, bolsevicii au fost sprijiniti de catre delegatii So-cial-democratiei din regatul Poloniei si din Lituania si de Social-democratia din Tinutul leton. Unindu-i pe baza unei platformerevolutionare, bolsevicii si-au asigurat majoritatea voturilor lacongres si au obtinut victoria liniei marxiste revolutionare. Intoate problemele fundamentale, congresul a adoptat rezolutiilebolsevice. Congresul al V-lea al P.M.S.D.R. a insemnat o marevictorie a bolsevismului in miscarea muncitoreasca. din Rusia. Inhotaririle adoptate de el s-a facut un bilant al victoriei repurtatede bolsevisrn asupra aripii oportuniste, memevice a partidului inperioada revolutiei burghezo-democratice. Tactica bolsevica a fostaprobata ca tactica unica pentru intregul partid. 199.
92 BolFevicii-parti4i impaciuitoristi, care manifestau inclinatii sprelichidatorism, erau condusi de A. I. Liubimov (M. Sommer) (des-pre ei se vorbeste mai pe larg in articolul lui V. I. Lenin Despreaventurism" volumul de fati, p. 235-239).
Mewevicii-partiiti, in frunte cu G. V. Plehanov, in anii reac-tiunii au luat pozitie impotriva lichidatorilor. Mentinindu-se pepozitule mensevismului, plehanovistii se pronuntau in acelasi tirnppentru pastrarea i intarirea organizatiei de partid ilegale i cautauin acest scop s formeze un bloc cu bolsevicii. La sfirsitul anului1911, Plehanov a desfacut blocul cu bolsevicii. Sub pretext ca tre-buie combltut fractionismul" i lichidata sciziunea din rindurileP.M.S.D.R., el a incercat sä impace pe bolsevici cu oportunistii. in1912, plehanovistii impreuna cu trotkistii, bundistii i lichida-torii s-au pronuntat impotriva hotaririlor adoptate de Conferintade la Praga a P.M.S.D.R. 200.
93 La sesiunea din decembrie a Biroului socialist international (carea avut loc la Londra in zilele de 13 si 14 decembrie 1913) afost adoptata o rezolutie prin care Comitetul executiv al B.S.Lera insarcinat sa convoace o consfatuire a reprezentantilor tu-turor fractiunilor miscarii muncitoresti din Rusia inclusivPo Ionia ruseasca care au recunoscut programul partiduluisau ale caror programe sint in concordanta cu programul social-democrat, in vederea unui schimb de pareri (Aussprache) cuprivire la chestiunile ce-i despart". Clutind si motiveze aceastarezolutie, Kautsky, in cuvintarea sa de la 14 decembrie, a de-clarat cã vechiul partid social-democrat din Rusia a murit. Estenecesar ca, tinindu-se seama de nizuinta spre unitate a muncitori-lor rusi, sa se procedeze la refacerea lui. In articolul sau O re-zolutie bun i o cuvintare proast5.", Lenin a dezvaluit conti-nutul rezolutiei g a apreciat cuvintarea lui Kautsky ca monstruoasi
660 ADNoTARI
(vezi Opere complete, vol. 24, Bucure01, Editura politick 1964,ed. a doua, p. 228). 213.
94 Cercetarile statistice ale lui I. M. Kozminih-Lanin au atras inrepetate rinduri atentia lui Lenin. Astfel, in august 1912, cuprilejul aparitiei unei carti a lui Kozminih-Lanin : Ziva de munca0 anul de munca in gubernia Moscova", el a scris doua recenzii :Ziva de munca in fabricile din gubernia Moscova" 0 Ziva demunci 0 anul de munca in gubernia Moscova". Prima a apirutin Pravda", iar cea de-a doua in Nevskaia Zvezda", in august1912 (vezi Opere complete, vol. 22, Bucure§ti, Editura politica,1964, ed. a doua, p. 32-33, 34-43).
Datele statistice culese de Kozminih-Lanin au fost folosite deLenin in articolul Limbajul cifrelor", publicat in septembrie 1913,in ziarul Naq Puti", care aparea la Moscova (vezi Opere com-plete, vol. 23, Bucurwi, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 457-462).
Inca in august 1912, in prima sa recenzie, Lenin scria ca. Koz-minih-Lanin a pregatit kientru tipar o lucrare speciala cu privirela munca suplimentara in fabricile g uzinele din gubernia Mos-cova. Articolul de fata este o recenzie a acestei lucrari, carea aparut in 1914. 225.
95 La 30 martie (12 aprilie) 1914, in nr. 50 al ziarului Puti Pravdi"a aparut rezolutia adoptata de Congresul al IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton cu privire la sciziunea intervenitain fractiunea social-democrata din Duma a IV-a de stat. In aceastarezolutie se sublinia necesitatea unititii fractiunii social-democratedin Durna, cu conditia A fie recunoscute programul 6 statutulpartidului 0 hotaririle adoptate de el (vezi volumul de fata,p. 23-28).
In legatura cu rezolutia adoptata de congresul social-demo-cratilor letoni, in acela0 numar din Puti Pravdi" a apirut Ointrebare deschisi", adresata deputatilor memevici, in legatura cupozitia lor fati de principiile formulate de muncitorii letoni.Aceasti intrebare a fost trecuta sub tacere de menqevici. Atunci,in nr. 63 din 17 aprilie 1914 al ziarului Puti Pravdi", frac-tiunea muncitoreasci social-democrata din Rusia a publicat oScrisoare deschisa", in care cerea deputatilor memevici si deaun raspuns clar g precis la intrebarea ce li se punea.
Scrisoarea deschisi" a fost urmata de un Raspuns deschis`al memevicilor, care a aparut la 4 (17) mai in Nap. RaboceaiaGazeta" 6 caruia ii este consacrat articolul de fata. 229.
96 V. I. Lenin citeaza din rezolutia celei de-a V-a Conferinte gene-rale a P.M.S.D.R. Conferinta generall a Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia (decembrie 1908)". Editura ziaruluiProletarii", Paris, 1909, p. 38 (vezi Rezolutiile §i hotiririle con-greselor, conferintelor P.C.U.S. 6 ale plenarelor C.C.', partea I,Bucure§ti, Editura pentru literatura politica, 1954, p. 199).231.
