ef lucrri dr. Paula POAN

Pe plan mondial, acvacultura, a nregistrat o expansiune rapida inultimii ani, expansiune echivalenta unei creteri de aproximativ 10% pe anncepnd cu 1999, in timp ce capturile nregistrate in aceiai perioada ausczut cu 3% pe an.

In anii 2000, producia mondiala de peti, crustacee si molutedin acvacultura si pescarii a fost de peste 117.2 tone. In timp ce, capturatotala din pescarii s-a diminuat cu 3.4% pe o perioada de 10 ani, produciatotala din pescarii s-a diminuat cu 3.4% pe o perioada de 10 ani, produciadin acvacultura a crescut cu peste 50% - de la 16.5 milion tone la 39.4milioane tone.

Astzi, acvacultura contribuie cu peste 25% din cantitatea totalade pete comercializata. Aceste statistici indica cu certitudine faptul caacvacultura este intr-o continua dezvoltare in ntreaga lume, aceastatinznd sa devina principala sursa de peste si organisme acvatice pentrupiaa mondiala.

Sistemele din acvacultura suntcaracterizate prin diferite grade deintensivitate (producie/unitate spaiu decultura), nivel al produciei (producie/an) siprin concentraia compuilor reziduali(solide, fosfor, azot) din eflueni.

In general, acvaculturatradiionala in heletee este comun sispecifica tarilor in curs de dezvoltare,expansiunea fermelor convenionale intarile industrializate cunoscnd in prezent ostagnare.

In Europa (ex. Danemarca, Germania,Olanda si Norvegia), America de Nord si alte tariindustrializate (ex. Japonia, Taiwan si Israel),fermele piscicole sunt caracterizate, intr-o msuradin ce in ce mai mare, prin sporirea gradului deintensivitate.

In prezent, acvacultura superintensivaeste practicata in majoritatea tarilor din EuropaOccidentala si America de Nord unde, cererea despecii valoroase este foarte ridicata. Exigentadeosebita a legislaiei din tarile respective, privindcalitatea mediului implica masuri severe de controla calitii efluenilor sistemelor superintensive.

n aceste sistemerelativ noi pentru aranoastr, creterea petilor serealizeaz n condiii demediu strict controlate, la odensitate foarte marerezultnd producii de peste200 kg pete/mc de ap

Principiul sistemelorsuperintensive este acela de avalorifica ct mai binevalorifica ct mai binepotenialul biologic al uneispecii, pentru a se obine oproducie maxim de pete/mcde ap

Un numr redus depersonal angajat poateasigura buna funcionare aunei asemenea ferme. Existcazuri cnd numai 2 angajaisunt suficieni pentru a opera oasemenea exploataie carepoate produce peste 200 detone de pete anual.

Creterea super-intensiv poate fi dedou feluri:

- sisteme "flow-through"- sisteme recirculante

n sistemele flow-throgh sau Single-Pass Systems apa trece osingur dat prin bazin i creterea petilor se poate efectua n bazinealimentate cu ap termal sau provenit de la termocentrale. Aceast apse introduce direct n bazinele de cretere a petilor sau se folosete doarca agent termic pentru nclzirea apei ce urmeaz a fi utilizat n sistem.

Apa curge continuu n bazinele de cretere

Se folosesc bazine mici (sub 100 mp), construite din beton, fibr desticl, prelat impermeabil, etc. Bazinele se amplaseaz n hale, suboproane sau chiar n aer liber, pe cursul rurilor. Furajarea se face numai cunutreuri combinate granulate

Apa curge continuu n bazinele de creterei trece prin tancurile bine ancorate, carein petele. Fiecare linie de bazine are maimulte staii de hrnire, iar la captul linieide cretere se afl zona de evacuare aresturilor. n acest sens legislaia prevedeca apa s ndeplineasc anumitestandarde de calitate nainte ca ea sa serentoarc n natur.

Randamentele de producie sunt dependente de debitul de ap,aerarea i temperatura apei.

Sistemele recirculante sau nchise presupun creterea petilor nbazine alimentate cu ap tratat i reutilizat i sunt mult mai rspnditedect sistemele flow-throgh.

Petele este crescut nrezervoare n care acetialocuiesc, mnnc, respira, iexcret. Un filtru de particuleprimare ndeprteaz deeurilemari, apoi apa trece printr-unmari, apoi apa trece printr-unfiltru biologic unde excreiilesunt detoxifiate de bacterii.Amoniacul i nitriii sunttransformai n nitrai, care laconcentraii de cteva sute depri pe milion sunt non-toxicepentru peti.

Apa curat se rentoarce n sistem. Astfel de sisteme nchisenecesit o continu aerare sau oxigenare a apei att n rezervoarele de petect i la nivelul filtrului biologic. Calitatea apei trebuie s fie monitorizatndeaproape i cu atenie, existnd i sisteme de urgen sau back-up.

Principalele argumente care au condus la dezvoltarea acvaculturiiintensive si superintensive in sisteme recirculante sunt: competiia,recunoscuta, pentru teren intre industria de cretere a petelui si activitileagricole; limitarea consumului de apa si reducerea impactului de mediuprin asigurarea controlului efluenilor, considerabil diminuai, sub aspectcantitativ, comparativ cu acvacultura tradiionala.

Sistemele recirculante de producie acvatic constituie o alternativimportant la acvacultura tradiional, de heleteu.

Ca urmare a tratrii apei i reutilizrii acesteia, sistemelerecirculante necesit o cantitate mult mai mica de ap dect un heleteupentru a realiza o producie similar, iar prin folosirea diferitelor tipuri debazine, dens populate, cerina privind necesarul de suprafa de teren este,de asemenea, mult mai redus dect n cazul acvaculturii clasice.

Pe plan internaional, problema acvaculturii superintensive si atehnicii condiionrii si recirculrii apei tehnologice este minuios studiata.

Preocuprile actuale privind diversificarea i intensificareatehnologiilor din acvacultura, precum i cele referitoare la conservareabioresurselor din ecosistemele acvatice naturale impun investiii majore,financiare si umane, pentru realizarea unor complexe sisteme de producierecirculante

tehnicii condiionrii si recirculrii apei tehnologice este minuios studiata.

In contextul actual, i anume exigenta crescuta privind calitateaprodusului acvacol si cerina imperativa privind asigurarea controluluiimpactului efluenilor din acvacultura asupra mediului, cercetrilefundamentale si aplicative din domeniul sistemelor recirculante sunt orientatein principal in direcia perfecionrii metodelor de tratare a apei reziduale, deautomatizare a procesului tehnologic, de asigurarea a calitii produselor i,nu in ultimul rnd, de rentabilizare.

Practica acvaculturii sistemelor recirculante superintensiveevideniaz o multitudine de oportuniti: controlul condiiilor de mediu pentruoptimizarea produciei, posibilitatea de control a cantitii de furajadministrata in vederea maximizrii eficientei conversiei hranei, controluleficient al factorilor climatici, diminuarea cantitii de substane chimice inbilanul de materii prime si materiale al procesului tehnologic.

Aceste sisteme implica, nsa, costuri de capital ridicate si suntdestul de complexe din punct de vedere tehnic, motiv pentru care, unmanagement inadecvat poate conduce la pierderi apreciabile de producie.

De aceea, pentru a fi profitabila, acvacultura sistemelor recirculantepresupune un bun management privind: controlul calitii mediului; strategiade administrare a hranei; meninerea strii de sntate si a condiiilor debiosecuritate pe ntreaga durata a ciclului de producie; controlul niveluluiconcentraiilor nutrienilor din efluent; competenta si profesionalism inoperarea facilitailor tehnologice.

Astfel, cercetrile actuale vizeaz, pe lng aspectele mai susmenionate, cunoaterea si/sau aprofundarea tehnologiilor de cretere a unorspecii de apa rece, calda sau a altor vieuitoare acvatice (sturioni, salmonide,siluride, ciprinide, molute, crustacee, etc.), organisme a cror cerine eco-tehnologice presupun particulariti, multiple si complexe, privind proiectareasistemelor de cretere precum si a managementului operrii acestora.

Pe plan naional, cercetarea in domeniul sistemelor recirculante aPe plan naional, cercetarea in domeniul sistemelor recirculante afost demarata in anul 2000 si este nc in continua extindere dat fiindinteresul crescut pentru acvacultura superintensiva si avantajele pe careaceasta le ofera.

Pana in prezent, experimentri de cretere a petilor in sistemerecirculante au fost realizate, in principal de ctre Departamentul Catedrei dePescuit si Acvacultura - Galai si Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentruEcologie Acvacultura si Piscicultura - Galai.

Sunt notabile, de asemenea, preocuparile si realizarile indomeniu ale USAMV Bucureti, USAMV Timioara, USAMV Cluj siUSAMV Iai, instituii care, prin potenialul tiinific (uman si material) pot fiimplicate in rezolvarea problematicii complexe privind promovareasistemelor de cretere superintensiva in acvacultura Romniei.

Intr-o prima faza, in cadrul acvaculturii din Romania, sistemelerecirculante au fost dezvoltate, cu preponderenta, la nivel experimental.

Rezultatele spectaculoase obinute in cadrul acestor ncercri audeterminat muli ntreprinztori sa fie atrai de idea de a investii in astfel desisteme care, ofer si posibilitatea de a produce specii cu valoareeconomica ridicata, specii intens solicitate de piaa romneasca si care, inacest moment sunt importate (tilapia, somon, somn african, somn pitic,anghila, biban de mare, sturioni, etc.).

De asemenea, acvacultura sistemelor recirculante constituie o buna soluiepentru rezolvarea problemei refacerii si conservrii populaiilor de sturioni, cunoscutfiind faptul ca in ultimii ani, acestea au suferit un drastic declin ca urmare asupraexploatrii.

Avantajele sistemelor recirculante:- amplasarea unor astfel de sisteme n zone lipsite de un curs permanent de ap;- prin recircularea apei se conserv resursele naturale de ap - limitarea consumuluide ap, zilnic fiind nlocuii n sistem doar maxim 10% din volumul acestuia.de ap, zilnic fiind nlocuii n sistem doar maxim 10% din volumul acestuia.- exist un control strict asupra mediului de cretere astfel c se menin condiiioptime de cretere pe tot parcursul anului;- exist posibilitatea obinerii n flux continuu, pe tot parcursul anului, de produseproaspete;- inventarul piscicol se poate face cu mai mare acuratee dect n heleteie pe totparcursul ciclului de producie;- se pot amplasa foarte aproape de locul de desfacere a produciei, eliminndu-secosturile de transport;

Dezavantaje sistemelor recirculante:- investiia iniial este mare;

- sistemul este complex necesitnd tehnologie avansat;- consum energetic relativ ridicat pe parcursul exploatrii sistemului.

Sistemele recirculante, fiind foarte costisitoare n ceea ce priveteinvestiia iniial i costurile anuale, nu se justific dect dac se cresc specii cuvaloare ridicat precum sturionii, alul, bibanul, anghila, somn, tilapia, etc. n niciun caz aceste sisteme nu se vor aplica pentru creterea ciprinidelor de consumsau a pstrvilor (cel mult sistemul flow-throw). Aceste specii pot fi crescute nsistem doar ca specii auxiliare celorlalte amintite.

Un caz particular de cultur superintensiv sunt i culturile hidroponice

Controlul calitii unei ape cu o ncrcare organic foarte ridicat, situaiespecific sistemelor recirculante din acvacultur, impune folosirea unorechipamente i instalaii adecvate, prudent integrate tehnicilor de managementtehnologic.