Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

297

CULTURAL LANDSCAPES IN THE BÂRGĂU COUNTY

Darlaczi Timea-Melinda PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca

Abstract: Through Bârgău County we refer to the geographic space with its own individuality , situated on the superior and middle course of the Bistrița Valley , a structured and functional

territorial entity with an exclusively rural character and which, through the presence of the forests

and natural grazing fields on large areas , define the particularities of the organisation and distribution of the territory.

The aim of the present paper is to analyze and explain the human-nature relationship, making use of

the “cultural landscape” concept, containing etnographic and etnofolkloric details, confirmed by the presence and evolution of the elements belonging to the material and spiritual culture in the

montaneous space of the Bârgău County.

Consequently, after of the long interaction betwen the natural environment and people, in this region,

there can be noticed the following types of landscapes : agricultural landscapes, forest landscapes, pastoral landscapes, touristic landscapes, ritualic landscapes and symbolic landscapes.

The temporal continuity, the “sustainability” of the cultural landscapes, owes its existence to the

dependency of the population on the natural support.

Keywords: Bârgău County, cultural landscape, natural environment, rural character; sustainability.

1. Introducere

Pornind de la definița conform căreia, peisajul cultural ‖înseamnă întregul peisaj

geografic, deoarece elementele naturale ale sale au fost modificate prin intermediul

activităților umane‖ ( Cocea, P., David, N. 2014), pe parcursul acestei lucrări vom urmări

identificarea facorilor genetici care au condus la edificarea și răspândirea spațială a acestora.

Ca urmare, peisajul cultural este produsul transformării peisajului natural (inexistent în opinia

autorului), sub acțiunea directă a factorului antropic pe o perioadă îndelungată, în funcție de

propriile sale nevoi și concepții. Caracterul eterogen al activităților umane corelat cu

particularitățile geomorfologice, climatic și pedologice ale locului și-au pus pecetea asupra

conturării peisajelor culturale din Ținutul Bârgăului.Peisajele naturale, baza de susținere a

activităților culturale ale omului, sunt supuse anumitor presiuni exercitate de factori antropici,

precum populație, mobilitate teritorială, dezvoltarea retelei de așezări, infrastructură,

economie, schimbându-și astfel structura și aspectul, sunt transformate în timp, în peisaje

culturale. Cu cât intensitatea acestor intervenții devine mai profundă, cu atât fenomenul de

culturalizare devine mai accentuată și vizibilă, precum și invers.

2. Favorabilitatea cadrului natural și a așezărilor umane.

Relieful, atât prin caracteristicile sale, cât și prin imfluența exercitată alături de

celelalte elemente ale cadrului natural în vederea conturării unei realități geografice

corespunzătoare nevoilor umane, devine un factor vizibil în edificarea unei relații complexe

om-natură.

Arealul denumit în continuare Ținutul Bârgăului face parte din cadrul spațiilor

mentale etnografice din România identificate de Cocean, P.,(2010), care s-a edificat în

decursul timpului prin umanizarea treptată a Văii Bistriței și al Tihei de către populația

autohtonă românească. Valea Bistriței, o vale de contact litologic dintre flișul transcarpatic al

Munților Bârgău și aglomeratele vulcanice a ramei montane nordice din Munții Călimani, a

condus la apariția unei văi cu aspecte morfologice diferențiate, materializată prin alternanța

unor sectoare de văi adânci, înguste( chei și defile) cu arii depresionare lărgite. Ariile

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

298

depresionare din acest ținut sunt reprezentate de cele două depresiuni sculpturale: Colibița și

Prundu Bârgăului. Depresiunea Colibița este amplasată în amonte de Defileul Bistriței, iar

deprsiunea Prundu Bârgăului s-a dezvoltat pe valea Bistriței si pe cea a afluentului său Tiha

(Bârgăul), find alcătuită din mai multe sectoare: sectorul central Prundu Bârgăului aflat în

zona centrală de confluență, din care se bifurcă două sectoare alungite Bistrița Bârgăului pe

valea Bistriței, respectiv Mureșenii Bârgăului pe valea Tihei. Șesurile, pieminturile acestora

au oferit condiții optime, atât pentru amplasarea nucleelor habitaționale cât și pentru

exploatarea agricolă modestă.Chiar dacă în prezent, rețeaua de așezări se suprapune, în mod

vizibil și geomorfologic arealelor depresionare, inițial primele nuclee habitaționale s-au

plămădit la altitudini mai mari, în arealele supuse defrișării, relieful afirmându-și atât funcția

de adăpost cât și cel de support pentru dezvoltarea și continuitatea habitatelor umane sub

presiunea timpului. Rama depresiunilor montane, ce se suprapune munceilor din Munții

Bârgău precum și versantului nordic al Munților Călimani, se circumscrie domeniului pastoral

al pășunilor și fânețelor naturale, precum și celui forestier cu asociații vegetale de foioase și

rășinoase.

Relieful, prin caracteristicile sale morfologice, morfometrice și dinamice au oferit noi

oportunități omului, creionând astfel apariția și perpetuarea unor peisaje cultural specifice

acestui ținut. Gradul diferitdel distribuție a energiei solare, raportat la expoziția versanților, a

influențat ponderea ridicată a vetrelor de așezări cu expoziție sudică, sud-estică și sud-vestică,

precum și frecvența relative redusă a celor cu expoziție nordică.

Un alt factor natural cu influență acentuată asupra umanizării a fost climatul. Teritoriul

Ținutului Bârgăului, cu largă desfășurare în Munții Bârgăului, este flancat de arii montane

înalte, atât în nord (Munții Rodnei) cât și în sud (Munții Câlimani), din punct de vedere

climatic prezintă o arie de discontinuitate climatic relativă. Prin dispunerea spațială, ținutul

bârgăuan prezintă o funcție de adăpost față de vânturile nordice, facilitând deplasarea cu

ușurință a maselor de aer oceanice spre axul carpatic. Temperaturile medii anuale prezintă

variații spațiale, înregistrânduse astfel valori termice mai ridicate în ariile depresionare joase

din vestul unității ( 8,2˚C), respective valori mai scăzute în sectorul estic (5,5˚C) în consecința

inversiunilor termice. Regimul și distribuția cantitativă a precipitațiilor este determinată de

desfășurarea spațială a ținutului, cu largă deschidere în partea vestică spre Depresiunea

Transilvaniei, respective spre nord-est spre Depresiunea Dornelor. Astfel cantitatea de

precipitații scade pe direcția vest-est, înregistrând o scădere a cantităților medii anuale de la

800mm/an în sectorul vestic, la valori inferioare valorii de 750mm/an in arealul estic.

Contextul climatic general, lipsa exceselor termice și pluviometrice, funcția de adăpost față de

vânturi, au creat un mediu optim de dezvoltare a habitatelor umane, oferind în același timp

suportul necesar pentru practicarea unor practice agro-pastorale intense.

Resuesele de apă repreintă o condiție sine qua non în perpetuarea vieții umane.

Teritoriul Ținutului Bârgăului, aproape în întregime, este drenat de Valea Bistriței, principalul

colector din acest areal. Valea Bistriței reprezintă totodată limita dintre cele două unități

orografice, Munții Bârgău și Călimani, pe o lungime de 37,5 km. Factorul antropic a

intervenit în mod vizibil la nivelul componentei hidrice prin amenajarea lacului de baraj

artificial Colibița, în amonte de Defileul Bistriței.

Rețeaua hidrografică bârgăuană a asigurat din cele mai vechi timpuri alimentarea cu

apă potabilă de bună calitate localităților aferente, fiind o sursă principală a existenței

bârgăuanilor cât și pentru dezvoltarea unor activități economice tradiționale precum

acționarea joagărelor, pivelor, vâltorilor, morilor. Cele mai reprezentative sunt gaterele

bârgăuane și moara de hârtie de la Prundu Bârgăului.

Varietate tipurilor și subtipurilor de sol, caracteristicile învelișului edafic se datorează

acțiunii complexe și îndelungate a factorilor pedogenetici.Pe dispunerea în latitudine, în

cadrul ținutului se pot distinge clasele zonale a cambisolurilor și a umbrisolurilor. Altitudinal

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

299

se poate distinge o etajare pe verticală a claselor de soluri, dezvoltate sub acțiunea directă a

factorilor climatic. Astfel, pe suprafețele relative joase s-au dezvoltat luvisolurile, urmate de

cambisoluri, iar măgurile vulcanice fiind dominate de umbrisoluri. E., Rusu (1999) susține

ideea că, geneza și evoluția învelișului edafic este condiționată în cea mai mare măsură de

factorul litologic. Urmărind repartiția teritorială a solurilor, interfluviile și versanții din acest

areal sunt dominate de cambisoluri. Andisolurile apar pe suprafețe mai resduse, în

afloramentele magmatice din Dosul Zimbroaiei, Tășuleasa, Frumușeaua și Măgura Calului.

Fig.1. Ținutul Bârgăului. Harta solurilor.

Conform Fig.1., sectorul vestic al acestui ținut se caracterizează printr-o mare varietate

de soluri. Marile masive intruzive din nordul ținutului, Heniu, Miroslava, Căsarul,se disting

prin prezența andisolurilor. Pe platourile și versanții flișului transcarpatic predomină

cambisolurile ( solurile brune acude). În condițiile acestui mozaic petrografic,pajiștile

naturale și fânețele s-au dzvoltat pe suprafețe extinse, creionând bazele dezvoltării și

perpetuării unei activități pastorale, cu pendulare intensă între versanții Munților Bârgău și

Călimani. În arealele joase, precum luncile râurilor predomină solurile aluvionare, cu

fertilitate ridicată, ceea ce a permis cultivarea plantelor cerealiere, însă doar cu caracter

complementar.

Vechimea populării prezintă un alt factor hotărâtor în procesul de evoluție și

diversificare a peisajelor culturale bârgăuane. Populație este cel care a dat naștere peisajului

cultural prin sine și pentru sine, prin intermediul procesului de construire a spațiului mental

bârgăuan.(Cocean, P., Ciangă, N., 2000). Vechimea și continuitatea populării a teritoriului,

încă din neolitic, se datorează atât resurselor natural existente în sistemul geografic analizat

cât și funcției de adăpost pe care ariile depresionare, respective valea Bistriței le-a oferit în

decursul istoriei populației.

Popularea unui teritoriu conduce în mod consecvent la edificarea unei rețele de

așezări, respectiv sate și orașe, fiind elementele cele mai reprezentative ale gradului de

‖culturalizre‖. Ca urma Ținutul Bârgăului deține o rețea de localități alcătuită din toate

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

300

tipurile de sate (mici, mijlocii și mari), Fig.2, fiind compusă din treisprezece aeșezări rurale.

Lipsa orașelor îi conferă peisajului cultural habitațional o puternică tentă rurală, fiind resimțită

puternic influența tradiției. Locuitorii din aceste sate sunt păstrători de tradiții, credințe și

cunoștințe populare, toate acestea fiind transpuse la nivelul ocupației, arhitecturii locului.

Fig. 2. Ținutul Bârgăului. Rețeaua de așezări.

3.Tipologia peisajelor culturale

Peisajele agricole –prezența acestora în arealul bârgăuan se datorează practicării unor

activități specifice culturii plantelor bazat pe un support natural bine determinat. Astfel în

funcție de natura plantelor cultivate se pot distinge următoarele tipuri de peisaje culturale:

peisajul culturilor cerealiere;

peisajul culturilor legumicole;

peisajul livezilor cu arbuști și arbori fructiferi;

peisaj agricol mixt;

Agricultura reprezintă activitatea economic de bază a locuitorilor din Ținutul

Bârgăului, chiar dacă acest fapt nu este relevant în structura profesională a populației.

Condițiile ortopedoclimatice existente favorizează activitățile de creștere a animalelor, ca un

pilon de susținere a agriculturii. Pe suprafețe mai reduse se practică și cultura plantelor, cu

predominarea cartofului, urmat de porumb, grâu și secară. Având în vedere structura

terenurilor agricole din spațiul analizat, conform tabelului 1., se poate afirma faptul că, cea

mai mare pondere este cea a fânețelor naturale cu 38,6%, a pășunilor cu 35,86%, urmat de

terenuri arabile cu o pondere de 20,62%și livezi/pepiniere cu 4,92%.

Comuna Suprafața

agricolă

(ha)

Terenuri

arabile

(ha)

Livezi/pepiniere

(ha)

Pășuni

(ha)

Fânețe

(ha)

Bistrița Bârgăului 3148 698 123 1222 1105

Josenii Bârgăului 3561 760 437 628 1736

Prundu Bârgăului 2464 552 176 1013 723

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

301

Tiha Bârgăului 6706 1264 46 2832 2564

TOTAL 15879 3274 782 5695 6128

Tab.1. Ținutul Bârgăului. Structura terenurilor agricole.(2010).

(Sursă: Costea, C.,(2014), Munții Bârgăului. Studiu de geografie umană, Teză de doctorat-prelucrare)

Forma de proprietate asupra pământului este cea de proprietate privată, domeniului

public fiind atribuit o parte din terenurile ocupate de păduri și pășuni.

Peisajele cultural pastorale( Fig.3) s-au conturat pe baza vastelor resurselor

fitogeografice, a suprafețelor de pășuni și fânețe naturale. Peisajul pastoral din acest ținut este

marcat de creșterea oilor și a vitelor. În anul 2012, conform unui studiu realizat de Costea C.,

(2014), în spațiul bârgăuan au existat 30 de stâne de oi dintre care 5 stâne repartizați pe raza

comunei Bistrița Bârgăului, 11 stâne în comuna Josenii Bârgăului, 6 stâne in comuna Prundu

Bârgăului, și 8 în unitatea administrativ-teritorială Tiha Bârgăului.

Peisajele forestiere se află în strânsă legătură cu cele agricole, deoarece majoritatea

terenurilor cultivate s-au obținut prin intensele defrisări, schimbându-le astfel modul de

folosință. Activitățile antropice precum cele de construire a liniilor de transport a curentului

electric, de telecomunicații, de conducte, de amenajări hidrotehnice- lacul de acumulare de la

Colibița, de amenajări spații turistice (pârtia de schi de la Piatra Fântânele) presupun ample

procese de despădurire, cu efecte devastatoare asupra echilibruui de mediu. Totodată această

‖culturalizare” a peisajului forestier poate poate fi efectuată voluntar sau cu intenție, în cazul

în care acesată activitate este prestabilită și își propune exploatarea în diferite ipostaze a

acestei resurse cu o valoare economic ridicată (Cocean, P., David, N., 2014). În urma

activităților de plantare, îndeosebi a speciilor de brad, molid, larice, pin, pe suprafețele

degradate sau defrișate apar forme noi, secundare a pădurii denumite ‖păduri cultivate”, ce

prezintă diferențe majore față de pădurile inițiale.

Peisajele turistice prezintă în acest areal forme multiple, precum:

peisaj turistic montan destinat egrementului hivernal-pârtia de schi Piatra Fântânele;

peisajul stațiunilor turistice climaterice cu rol de agreement, curative și recreativ-

stațiunea Colibița, numit și”marea de la munte” (Fig.3.); Piatra Fântânele;

peisajul satelor turistice- în plin process de dezvoltare datorită programelor numeroase

de promovare a turismului bârgăuan.

Peisajele ritualice înglobează mănăstiri, cruci, troițe. Cele mai representative peisaje

ritualice sunt : mânâstirile din Piatra Fântânele și Strâmba; crucea de 31 m din incinta

mânâstirii de la Piatra Fântânele.

Peisajele simbolice include elemente cu valențe spiritual. De natură religioasă,

culturală, istorică, social și politică. Astfel de peisaje cultural sunt: Monumentul Eroilor de la

Prundu Bârgăului, cel din localitatea Rusu Bârgăului respective cel de pe vârful Gruiul Mare.

În concluzie putem afirma faptul că, omul prin activitățile sale conștiente și voluntare,

este principalul factor care conform propriilor nevoi si idealuri, atribuie peisajului natural

statutul de peisaj cultural. Astfel peisajele culturale își dezvoltă propriile valențe: culturale,

sociale, spiritual, mentale și economice, iar prin unicitatea lor pot primi statutul de symbol al

unei regiuni, un punct de reper al locului, de ce nu un brand.

Iulian Boldea (Editor) – Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, eISBN: 978-606-8624-12-9

302

Fig. Peisaj pastoral și forestier din Depresiunea Colibița și lacul de acumulare de la Colibița.

BIBLIOGRAPHY

1. P., Cocean,( 2010), ‖Ținutul-un taxon regional tradițional, specific României”, în

Geographia Napocensis, An IV, Nr.1.

2. P.,Cocean, N., Ciangă,(2000), The ,,Countries” of Romania as Mental Spaces”,

Revue Roumaine de Geographie, 43-44, Bucharest.

3. P., Cocean,David Nicoleta, (2014), Peisaje culturale, Editura Risoprint, ClujNapoca.

4. C., Costea, (2014), Munții Bârgăului. Studiu de geografie regional. Teză de doctorat,

Cluj-Napoca.

5. J., Friedel, (2002), Beziehungzwischen Kulturlandschaft und Tourismus, Dargestellt

am Beispiel der Saale-UnstrutRegion im Bundesland Sachsen-Anhalt, Diplomarbeit an

der Universität Leipzig Fachbereich Physik und Geowissenschaften Institut für

Geographie Juni Angabe.

6. E., Rusu, (1999), Munții Bârgăului. Studiu fizico-geografic, Edit. Univ. ‖Al. I. Cuza,

Iași

7. Vasiliţă-Crăciun, Ileana-Cristina, (2013), Peisaje culturale din Dealurile Someşului

Mare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

8. *** Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000; Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.

536 din 23 iulie 2002.