Uniunea European: Ctre o Cultura strategic? STEN RYNNING * Institutul de tiine Politice, University of Southern Denmark

Dezbaterea viguroasa adresata potenialului politicii de securitate si aparare a Uniunii Europene este un indiciu de sperane mari i severe probleme de politic. Acest articol analizeaz probabilitatea ca memberstates UE vor dezvolta cultura strategic reflecteaza interesele comune i vederi ale lumii - care poate fi spus s fie o condiie prealabil pentru o politica de securitate i aprare de succes i . Articolul investigheaz nti Valorile predominante ale UE i concepia domnitor al legitimei utilizarea forei militare , si cantareste apoi acest potenial politic de politica de securitate i aprare mpotriva obstacolelor n calea unitii :" postmodern " complexitate a guvernanei pe mai multe niveluri cuplat cu necesitatea de autoritate executiv "modern" s ntreprind coerciie militar , aa cum ilustrat de recenta lupta mpotriva terorismului global . Avnd n vedere la concluzia c UE nu are potenialul de a construi o cultura strategic puternic , articolul propune msuri UE ar putea lua pentru a proteja realizrile liberale n istoria sa de integrare n timp ce , de asemenea, care s permit o aciune militar strategic de grupuri de ri de partajare vedere special din lume , un interes ntr-un anumit conflict , sau ambele .

n cazul n care puterea absolut corupe absolut, nu lipsa de putere absolut te face pur? Harry Shearer

Ambiia declarat a Uniunii Europene de a progresiv elaborarea unei politici de aprare comune (a se vedea Uniunea European, 2002: Articolul 17) apare n zadar lumina rndurile diplomatice la sfritul anului 2002 i nceputul anului 2003, care fr smburi, rile europene mpotriva celuilalt - cu Frana i Regatul Unit, pe pri opuse - cu privire la problema de Irak i cu privire la politica de securitate a SUA n general. Concluzia Clingendael Institutul, care a reunit directori de politici de securitate de la toate UE ri n anul 2000, a fost c "ceea ce lipsete este un concept strategic care leag [] capacitilor militare ale UE de la obiectivele sale politice "(Van Staden et al., 2000: 5). Concluzia st nc, ca naltul Reprezentant al UE pentruPolitica de securitate ( PESC) comun i , Javier Solana , a confirmat recent n proiectul de document de strategie a prezentat la Consiliul European n iunie 2003 : " Avem nevoie de a dezvolta o cultur strategic care favorizeaz devreme , rapid , i atunci cnd este necesar , intervenia robust " ( Solana , 2003a : 13 ) . acest articol investigheaz ntrebarea dac UE este ctig coerena strategic care va permite o aciune militar comun , sau dac ambiiile UE reprezint oimagine evaziv de puritate bazat pe neputin de a continua.Pentru aceast ntrebare , dou concluzii contrastante sunt oferite n literatura de specialitate .Unul este optimist i susine c UE este ctig capacitatea fizic increderii politice de a utiliza mijloace militare pstrnd n acelai timp n ansamblu sucaracter ca un actor civil ( Cornish & Edwards , 2001 : 587-603 ) . pe aceastapunct , Franois Heisbourg i Jolyon Howorth sunt att de optimiti , menionndc diferenele naionale sunt ngustarea , c " centrul de greutate se deplaseazspre o mai mare , nu mai puin , acceptarea folosirii forei militare " ( Heisbourg ,2000a : 6 ) , i c o " configuraie proaspt de state-naiune " ( Howorth ,2001 : 21 ) accept necesitatea de a furniza leadership - de gestionare a crizelor . n timp ceaceti autori prudenta ca clarificri suplimentare de ambiii strategice rmnenecesar , Charles Cogan se refer la o mai solid - de fapt , " ineluctabil " - tendin :UE este " cinstit pe drumul spre autonomie n materie de aprare "( Cogan , 2001: 134 ) .Un alt punct de vedere este pesimist . " n 2002 , s-ar prea , nu exist nicistrategie , nici politic , deoarece politica comun de securitate i aprare este totdespre construirea de stat interne i afacerilor europene, interne , mai degrab dectaprare extern ( Lindley - French , 2002 : 809 ) . n consecin , Uniunea European se va dezintegrapunct de vedere politic n faa ameninrilor reale , externe , cu excepia cazului reforme radicalesunt ntreprinse n cadrul UE , care, n opinia Lindley - French trebuie s consteacooperarea consolidat ntre marile puteri europene . Un alt observatorde asemenea, ajunge la concluzia c n timp ce rile europene mprtesc aceleai valori , ei continuas nu sunt de acord cu privire la problemele fundamentale de analiz ameninare i aplicareade for ( Heiselberg , 2003) . Simon Duke constat c ameninrile teroristepoate consolida msurile de moi de securitate n cadrul UE , dar , n lumina" renaionalizare a eforturilor europene de securitate " , submineaz securitatea UE ipolitica de aprare ( Duke , 2002 : 169 ) .Acest articol va contribui la clarificarea acestei dispute i nproces deriva lecii de politici europene . Primele contururi seciuneconceptul de cultur strategic n contextul studiilor de securitate iliteratur pe rzboi i aliane . Cea de a doua se aplic acest concept i examineazpredominante auto- percepii n cadrul UE n ceea ce privete valorile comunei aprarea lor prin for militar . O a treia seciune puncteaz principalprobleme cu care UE se confrunt . n cele din urm , a patra seciune susine cUE este puin probabil de a dezvolta o cultur strategic coerent i puternic . acoloexist rspunsuri perfecte la provocarea de a construi o aprare european puterniccapacitate , dar concluzia este c aprarea ar trebui s fie delegat coaliii

Cultura strategicDac oamenii mprtesc valorile i punctele de vedere ale lumii , acestea sunt mai n msur s coopereze .Aceast nelegere a fost mult timp recunoscut n literatura de specialitate cu privire strategicafacerile . Parafrazndu-l pe Edward Carr , realism consistent trebuie s furnizeze solpentru o aciune deliberat sau semnificative - tocmai pentru c gnduri utopicenrdcinate n special culturile sunt o parte a realitii politice ( Carr , 1991 : 92 ) . astfel ,Arnold Wolfers ( 1968 : 165 ), avertizeaz c " ndemnuri normative pentru a efectua opolitica extern ghidat de interesul securitii naionale " nu sunt obiective , dar" Ambigu i neltoare " ; Adda Bozeman (1994 : XLI ) ndeamn oamenii de tiin pentru a" evalua infrastructura cultural " a statelor i s nvee istoria societilornainte de a stabili rezultate diplomatice probabile ; i Henry Kissinger(1994 : 27 ) se refer la stabilitatea internaional a erei post- 1945 pentru un " intelectualtradiie de coeren i vitalitate ", n Statele Unite ale Americii extraordinar .Analistii sunt de acord cu privire la modul n care ar trebui s fie studiat cultura strategic ,cu toate acestea . Ca parte a unui atac general, pe teoria realist , care este intimlegate de studii strategice , constructivitii susin c realismul este despre toateimperative " funcionale " (adic statele n urma unor stimulente care decurg din internaionalestructurile de putere ) , n timp ce constructivism este totul despre " social "imperative (adic statele care acioneaz pe baza ideilor generate fie n piaa internsau societate internaional ) . Constructivitii , n plus , susin c se concentreze lorpe idei ( de exemplu, cultur strategic ) explic o afacere bun a comportamentului carerealitii nu pentru a se potrivi ntr-un cadru funcional ( Johnston , 1995; Johnston , 1999 :519 - 523 ; Heiselberg , 2003) . Astfel , constructivitii ar putea argumenta c noitrebuie s studieze n UE prin evaluarea modului n care politica UE este n form dencorporate idei n plus fa de balana de energie exterioar - care vapoate s ne conduc la aprecia influena tot mai mare de aceste idei n timp .Realitii clasici lua problem cu o astfel de abordare a ideilor i a culturii strategicepentru c refuz s separe cultura i comportamentul - asemanator cu separareaminte i corp - i , prin urmare, refuz s accepte argumentul c geopoliticcomportament nu poate fi influenat de cultura strategic . Din contr , " toateComportamentul strategic este afectat de fiine umane care nu pot ajuta, dar fiageni culturale " ( Gray , 1999a : 49-69 ; Gray , 1999b ) .n analiza de UE , prin urmare, ar trebui s trateze cultura ca un contextc , n cazul n care integrat i coordonat , poate ajuta actorii depi chiar gravobstacole n calea cooperrii ; dimpotriv , cultura poate fi sursa predominantde incoeren strategic . Evalurile de " context cultural " actualei UEpoate ncepe cu definiia Andr Beaufre a strategiei ca " arta de a dialecticiivrea folosind fora pentru a rezolva conflictul lor " ( Beaufre , 1998 : 32-34 ) . n cazul n care strategia esteastfel caracterizat , putem spune c prin extensie cultura strategic implicobiceiul de a gndi de-a lungul unor linii . Dou implicaii urma .n primul rnd , din moment ce se refer la strategie se opune voinei , gndirea strategic trebuie deImplicarea implica gndire despre conflictele cu sum zero, i miza unul nele . n cauz este o dorinta de a se considera - i o tradiie de astfel- Ca un actor care se angajeaz n mod regulat n confruntri directe, care implic oduman ( " cealalt " ) i care pot fi rezolvate cu fora ( un joc cu sum zero) .Statele pot crede pesimist c conflictele sunt endemice i c strategiaeste o necesitate recurent . Statele pot crede optimist c strategia esteimportant, dar , de asemenea, ca " cellalt " poate fi incitat pentru a schimba - c naturapoate fi transformat - i , prin urmare, c un comportament strategic , aa cum este definit aici ,se poate ajunge la un sfrit .n al doilea rnd , deoarece strategia implic utilizarea forei , gndire strategic trebuie sinclud concepii despre modul n care politica i for militar se refer .n mod tradiional , marile puteri au fost dispui s foloseasc fora pentru o serie deobiective de politic - de la diplomaia canonierelor la rzboi total . Acesta poate fi , de asemenea, c o mareputeri ajuns s considere fora militar ca un foarte ultim instan , care , n plus,trebuie s fie utilizate n moduri restrnse . Pe scurt , statele pot vizualiza vigoare ca o persoan fizici caracteristica pe scar larg de relaii internaionale anarhice , sau pot alternativvizualiza ca un factor puternic puternic reinut de dreptul internaional -Bellum ad jus i jus in bello ( legea cu privire la motive legitimepentru a merge la rzboi i legea cu privire la comportamentul n timpul rzboiului ) .n sum n loc s identifice un set de deosebit de puternic pe baz de Bruxelles ,idei i examinarea rata la care aceste idei de impact asupra politicii , aceastaarticol sugereaz o alt metod de evaluare tendinta UE pentrudezvoltarea unei culturi strategice , ca de folosind ambele idei predominante i UEpolitic ( de exemplu, comportament ), s rspund la ntrebri legate de UE ca un context pentrupoliticile de aprare coordonate ale statelor membre. ntrebrile care vor fi adresate suntdac UE dispune de un consens cu privire la natura relaiilor strategice -sunt inevitabile i regulat , sau sunt modificabile i modificabil ? - idac posed un consens cu privire la utilizarea forei - ar trebui s militarForele fi folosite pentru a msura dictat de interesele naionale , sau trebuie s fie eilimitat de dreptul internaional ?Europa strategic ?ntrebarea dac Europa - i n special UE - are osens strategic de scopul i utilitatea forei militare este de uor s se debarasezedin cauza diferenelor evidente n perspectiv naional , variind de la ar482 de securitate Dialog vol. . 34 , nr . 4 , decembrie 2003descrcat de pencearc , cum ar fi Frana i Marea Britanie, susinnd c fora trebuie s fie utilizate pentru aapra interesele n ri precum Austria , Finlanda i Suedia, argumentndc fora trebuie s fie reinut ct mai mult posibil , i de la ricum ar fi Marea Britanie i Danemarca s cread c strategia trebuie s implice strnsrelaiile transatlantice n ri cum ar fi Frana i Belgia, creznd cstrategie trebuie s se bazeze pe autonomie european . Acest lucru nu este nou . realaspect se refer la " centrul de greutate " ( Heisbourg , 2000b : seciunea II.3 ; a se vedea , de asemenea,Heisbourg , 2000a ) , care este evaluat de mai jos : Este UE ctig o mai coerentconcepie a valorilor sale i principalele ameninri la aceste valori , i suntoperaiunilor care implic utilizarea forei militare ctig n legitimitate ?UE mbrieaz un set de valori fundamental liberale - democraia ,statul de drept i libertatea individual - i mrturisete ncrederea c progresuleste posibil . Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea European stabilete colectivviziune , valori care leag interne , cum ar fi " progresul economic i social " , "durabildezvoltare "i" un spaiu de libertate , securitate i justiie ", laexterior , n cazul n care Uniunea nu trebuie doar s -i apere interesele sale, dar " afirma eiidentitate " ( Uniunea European , 2002 : articolul 2 ) . Acest accent liberal este nu numairepet, dar , de asemenea, a fcut mai puternic n noul tratat al Uniunii , un proiect de carea fost prezentat la guvernele de Convenia European n iulie 2003 .Proiectul de tratat declar acum c " a reunit Europa intenioneaz s continuede-a lungul calea de civilizaie , progres i prosperitate " , i c dorete s" s depun eforturi pentru pace , dreptate i solidaritate n ntreaga lume " ( EuropeanConvenie , 2003) . " n relaia sa cu lumea ntreag " , proiectul de tratat continu ," Uniunea i afirm i promoveaz valorile i interesele sale " ( articolul3.4 ) .Dac verbul folosit este cel curent , " afirmarea " , sau potenial nouunul , "promovarea " , aceasta este de necontestat faptul c UE i asum un rol de implantarevalorile sale peste hotare . Acest lucru se expansionism liberal , deoarece , n vocabularulde Arnold Wolfers ( 1968 : 73 ) , UE are dou " obiective de posesie " i " mediuobiective " . De fapt , UE are din ce n ce acesta din urm : noile state proiectul de tratatc PESC este " proiectat pentru a avansa n lumea ntreag , a principiilorcare au inspirat crearea [ Uniunii ] " , n cazul n care tratatul actual mai puinexpansiv vorbete despre " consolidarea cooperrii internaionale " i" n curs de dezvoltare i consolidare a " democraiei . Cu timpul , ea devine mai clarc UE sper s transforme regiuni neliberale n cele liberale i arsimt mai n siguran n cazul n care lumea nconjurtoare privit mai mult ca UE n sine .Acest lucru poate fi vzut n raport cu angajamentele UE n Balcani , n cazul n careUniunea la nceputul anilor 1990 a suferit nfrngere diplomatic , dar n cazul n care ulteriorangajamente au avut mai mare , n cazul n care nc limitat , de succes . O analiz a UEinstrumente i aciuni relev nu numai faptul c UE a ncercat de conflictrezoluie, dar , de asemenea, c sa mutat treptat de la o poziie de " furnizarea descutire " pentru " promovarea democraiei " ( Rynning , 2001 : 71-86 ) . Mare a UEReprezentant , Javier Solana , subliniaza , de asemenea, acest din urm obiectiv ambiios .Sten Rynning Spre o cultur strategic pentru UE 483descrcat de peVorbind la oamenii care realizeaz prima operaie a UE subPolitica European de Securitate i Aprare ( PESA ) , personalul UEMisiunea de poliie pentru Bosnia i Heregovina ( EUMP ) , Solana a menionat c " democraticpoliie ", a fost nc un pas n construirea unei " panic ,ar democratic " ( Solana , 2003b ) . Rezolvarea conflictelor de alte popoare ipromovarea democraiei este , de asemenea, motivul din spatele deciziei UE de a-i asumaresponsabilitate din martie 2003 pentru Harmony Operaiunea NATO nMacedonia ( etichetate ulterior Operaiunea Concordia ) i probabilitateac UE din 2004 va rula fora de stabilizare din Bosnia , a alerga n prezentde NATO .Ambiia de a cultiva democraiei n Europa i de a promova -l la nivel globaleste unul de lung durat , dar, recent, UE a luat msuri pentru a dezvolta no comunitate de valori - a merge dincolo de statutul su de la Maastricht ca o politiccomunitate n care valorile au fost nrdcinate n principal din componentapri ale Uniunii , statele-naiune - i cu acest nou aspect comunitareset pentru a promova valorile vis - - vis de interior ( de exemplu, folosind noua " fundamentaledrepturile " de persoane nscrise n tratatul de a constrnge statele ) iexterior ( de exemplu, folosind , printre alte mijloace de securitate i aprare consolidatpolitic pentru a constrnge actorilor externi ) . Prin implicaie , UE se bazeaz pe vizualizareac acesta poate contribui n mod activ la schimbarea de regim n alte ri - celeSerbia sau Bosnia - la fel ca Statele Unite ale Americii consider c poate fi o for a binelui nAfganistan i Irak . Aceasta ne aduce la problema utilizrii militarevigoare .n 2002-03 , Frana i Marea Britanie cu experien diferene mari n ceea ce priveteproblema interveniei n Irak , pe care Statele Unite ale Americii a fost de asteptare pentru dinla jumtatea anului 2002 . Drama diplomatic a fost pe larg perceput pentru a reprezenta un regrespentru PESA ntr-un moment cnd acesta din urm a fost trecerea de lafaza de planificare ( adicprocesul Saint - Malo ) 1 pn lafaza de operaiuni reale( adic n Bosnia i Macedonia ) . Cu toate acestea , acest dezacord nu directafecta acordul de baz pentru a promova european de gestionare a crizelorcapabiliti . Astfel , n mijlocul crizei din Irak , n 2003 , acelai doiri unite pentru a sugera un plan pentru modul n care UE - ntr-o destul de ambiiosmuta - ar putea prelua misiunea de meninere a pcii NATO n Bosnia n 2004 .De asemenea, au presat nainte martie 2003 cu planificarea bilateral pentru o mai mareRolul UE n afacerile de securitate din Africa - o regiune n care cele dou ri auinterests.2 istoric Aceste iniiative au fost inspirate de generalul franco-Acordul britanic din 4 februarie 2003 la , printre altele , mpinge UEn responsabilitile operaionale , s elaboreze o clauz de solidaritate pentru noua UE484 de securitate Dialog vol. . 34 , nr . 4 , decembrie 20031 Marea Britanie i Frana activat dimensiunea de aprare a PESC n decembrie 1998 cu declaraia lorc " Uniunea trebuie s aib capacitatea de a aciona autonom , susinut de fore militare credibile ,mijloacele de a decide pentru ei , i disponibilitatea de a utiliza pentru a face acest lucru , n scopul de a rspunde la crizele internaionale "( a se vedea alin. 2 din " Declaraia comun la Summit-ul britanic , francez , Saint - Malo , Frana , 3-4Decembrie 1998 " ; disponibil la http://www.fco.gov.uk ) .2 A se vedea EU Observer , 2003a ; Financial Times , 2003.tratat i incita producia de mare capabilities.3 aprare european nIunie 2003, cu responsabilitate operaional capturat pe ordinea de zi la doar o lun dupUE a declarat fora de reacie rapid de pn la 60.000 de soldai operaionaln scopuri de meninere a pcii , atunci cnd UE a ntreprins prima sa militaroperarea n afara Europei i fr asistena NATO pentru a asiguraoraul Bunia n nord-estul Congo , care a fost ameninat de un rzboi civil i ocriz de refugiat . Primele Forele UE au sosit pe 6 iunie , iar misiunea ( OperationArtemis ) ncheiat la 1 septembrie , dup ce a implicat o for de pn la1000 soldiers.4Care sunt implicaiile precise pentru utilizarea forei militare ? Mai nti de toate ,exist o tendin susinut fa de dorina de a crescut pentru a contemplafolosirea forei , i acordul franco- britanic din 1998 a supravieuit Irakdezastru . Mai mult dect att , exist un contrast ntreultima operaiune n Buniai care a efectuat de NATO n Kosovo, n 1999 , care merit atenie .n Kosovo , aliaii au desfurat o campanie de bombardare a absolvit privindbaza a ceea ce a fost cel mai bun un mandat indirect Consiliului de Securitate al ONU .Campania sa dovedit a fi un compromis ntre dorina European acoordona for militar cu negocierile diplomatice i dorina a SUA -c a Pentagonului , n special - s foloseasc fora copleitoare de a loviCentrul inamicului de greutate i , astfel, castiga confruntarea ct mai rapid idecisiv posibil (vezi Clark , 2001) . Odat ce aciune are loc n afaraCadrul NATO , accentul pe diplomaie european , precum i explicitMandate ale Consiliului de Securitate al ONU emerge n mod clar . Operaiunea mandatat ONUArtemis (Rezoluia 1484 ) . Mai mult, UE ar putea fi n msur s reacioneze la fel de repede caNATO poate - cu ajutorul unei naiuni cadru a lovi cu piciorul off operaiunea ( n acest caz,Frana) i apoi , ulterior, trgnd n UE propriu - dar UE areun concept de for , care este mai robust dect cea a NATO.5 Conceptul nu esteo chestiune de retoric tratat , ci de instruciuni comandantului operaiunilor .Natura sa, mai puin robust indic aceeai inhibarea european , care a fostvzut n Kosovo cu privire la aplicarea forei pentru a ctiga campanii .Este corect motivul pentru care utilizarea european de for va semana probabil cde doctrina de rzboi just : constrngere militar va avea loc numai atunci cndmandatat de dreptul internaional ( jus ad Bellum ) , precum i utilizarea forei va ficonstrns sever ( jus in bello ) . Pot exista excepii : la urma urmei , Europeannaiuni sprijinit puternic intervenie n Kosovo , chiar dacMandat ONU a fost slab . Dar acestea vor rmne excepii , cu toate acestea , i chiaratunci acestea vor fi ambalate n noi doctrine care indic dorina EuropeneSten Rynning Spre o cultur strategic pentru UE 4853 A se vedea Declaraia comun " franco- britanic privind consolidarea cooperrii europene n domeniul securitii iAprare materie , Le Touquet , 04 februarie 2003 " ; disponibil n limba francez pe http://www.france.fi/ambassade/actu/actufrancais/euro-040203.htm ( 10 septembrie 2003 ) .4 Fora UE a dat n mod oficial misiunea pe la ONU, la 1 septembrie , dei o for redus a rmaspe timp de dou sptmni pentru a asigura o tranziie lin .5 Urmtoarele informaii au fost obinute de ctre autor ntr-un interviu cu un oficial al UE , iunie 2003Strategie , care Javier Solana a prezentat n iunie 2003 la Uniunea EuropeanConsiliul i care Consiliul va adopta n cele din urm , n decembrie 2003, vorbetea trei obiective strategice , cu primele dou fiind c UE trebuie s contribuiela " buna guvernare ", n vecintatea european i de a construi " oordine internaional bazat pe un multilateralism eficient " , nainte de a trece pe laal treilea , abordarea ameninrilor noi i vechi . C un consens european - iastfel bazele pentru o cultur strategic a UE - poate fi ntemeiat doar pe ONUreguli i norme pare a fi conclusion.7n concluzie , UE este prezentat de ctre Statele sale membre ca o for liberal pentrubun de democraie n cadrul Uniunii , precum i o Uniune cu misiunea de apromovarea " identitii " n politica mondial . Aceast ambiie liberal implic faptul cadversarii ale Uniunii sunt predominant neliberale , i, astfel, ntr-un sensdumani , dar , de asemenea, c dumanii poate fi transformat . Pe scurt , UE consider cc progresul n politica mondial este posibil , la fel ca i Uniunea urmrete sreprezint un progres n Europa . Ambiia extern se traduce ntr-o politicde rezolvare a conflictelor altor popoare prin mijloace militare , dac este necesar , darfr a nclca dreptul internaional .Bariere n calea liberal -Power EuropaViziunea liberal este un unul eroic , nfind naiunile europene ca eliberatorii adversarii de ru - a face . Dar viziunea eroic implic pericole , deoarecese poate tensiona consens intern - de exemplu, dac o intervenie n, s zicem ,Sudan nu merge bine i eforturile militare trebuie s degenereze dramatic - ideoarece alte persoane pot opune aceast versiune a " povara omului alb " .Dou probleme au potenialul de a submina viziunea liberal - putere .Primele se refer la relaiile interne i dezacordul c lipsa de democratizareprobabil va cauza ; a doua se refer la noua lupta mpotriva terorismului i486 de securitate Dialog vol. . 34 , nr . 4 , decembrie 20036 De exemplu , premierul britanic Tony Blair ( 1999) a mbriat o nou jus in bello doctrin n aprilie 1999 de ctrede stabilire a cinci reguli de intervenie militar - inclusiv de urgen umanitar , epuizareadiplomaie i disponibilitatea politic de implicare pe termen lung - de a " stabili i rspndi valorilelibertate , a statului de drept , a drepturilor omului i o societate deschis " . n luna septembrie a aceluiai an , ONU, SecretarulGeneral Kofi Annan a stabilit bazele pentru o la fel de nou doctrin umanitar de intervenieafirmnd c suveranitatea de stat trebuie, n circumstane excepionale, da drumul la " suveranitate individual "( a se vedea Prins , 2002 : 146 ) .7 Una dintre comentatorii anonimi din acest articol mi- avertizate cu privire la posibilitatea ca aceast concluzie nu poatefi poate fi susinut deoarece tabra pro- ONU n cazul Irakului numrat foarte puine ri europene - deiFrana i Germania au fost printre ei - n timp ce majoritatea clar a susinut britanic - americanpoziie . Am stick la concluzia , cu toate acestea , c un consens trebuie s includ precis Frana iGermania , i , de asemenea, c o cultur strategic european este legat de ideea de autonome ale UEaciune . n timp ce n imposibilitatea de a prezice evenimente , consider c probabilitatea ca o coaliie european puternic pentruignornd mandatele ONU va forma n absena unui determinat de plumb din SUA subire , dac nu neglijabil .descrcat de pecapacitatea de scdere a UE s se concentreze asupra progresului binevoitor , mai degrab dectlupt letale ."Statele nu sunt organizaii cu un singur scop , cum ar fi spitale, cluburi de golf , sau" Prin urmare, factorii de decizie politic i va " instituiile bancare caut s maximizezevaloare , n conformitate cu modele de valoare n ce mai fluctuante " ( Wolfers , 1968 : 90 ) .Implicarea tulburatoare pentru UE este c statele vor cstori ambiia liberalla nelegerea lor special de putere , glorie i idei , c factorii de decizie politic ,pentru a atinge eficiena politic la nivel european , trebuie s stabileasc unCentrul de politici capabile s reziste presiunilor de la fluctuantegrupuri de interese , alegtorii i circumscripii politice , dar , de asemenea, c aceste acelaifactorii de decizie politica vor dori s menin un control politic , n scopul de a satisface lorcircumscripiile naionale i tradiii politice .n cauz este o logic de diversitate , care o dat a fost descris ca fiind format dinformat din istorie , cultur i amintiri care nfiinat " situaii " naionale" Limitele complicate care afecteaz libertatea de alegere " ( Hoffmann , 1974 : 368 ) . acestlogica este nc aplicabil , chiar dac n moduri noi . Ca i n trecut , factorii de decizienrdcinate n statele-naiune sunt reticente s renune la iniiativ i putere , darn prezent , n contextul actual al uniunii politice i PESC - PESA caute de luare a deciziilorcompromisuri in forma de elaborate , dar , de asemenea, birocraii greoaiei reguli , care sunt potrivite pentru procesul de negociere i cultura , darnu sunt proiectate pentru a optimiza autoritate executiv european .Rezultatul este o construcie interguvernamental cu comun europeanornamente , care este capabil s exercite putere structural , dar nu coercitiv .Putere structural este posibil, deoarece membrii UE pot folosi greoaienegocierile pentru a elabora norme i instituii care vor limiteaz nu numaimembrii ei, dar , de asemenea, membrilor poteniali i beneficiari ai UEajutor i asisten ( Andreani , 2000: 83 ) . Pe scurt , stabilirea normelor poate fi suficient pentru aschimba comportamentul de rile vecine . Cererile de putere coercitiveautoritate executiv de a lua decizii i de resurse de comand , cu toate acestea ,i acest lucru UE va ctiga doar dac se dovedete departe de domnitoare " postmodern "paradigm de guvernare pe mai multe niveluri i complex , i construiete oCentrul politic " moderne " capabil de a aplica fora militar pentru a rezolva conflictelede va .Intervenia din Kosovo din 1999 prevede un caz ilustrare a continuaSlbiciune UE . Imposibilitatea de a ajunge la un acord diplomatic , prin 1998 ila nceputul anului 1999 a adus cu privire la intervenia aliat - un caz de putere coercitiv .Intransigen srb , precum i limite auto-impuse ale NATO cu privire la utilizarea forei ,condamnat Aliana Atlantic a efectua un aer neateptat trase-outcampanie care a provocat fisuri politice cu privire la problema de decisiv fagreve a absolvit , i implicit ntre controlul politic i militareficacitate . Aliatul cel mai capabil , Statele Unite ale Americii , n mod natural dominatoperaie . Cu toate acestea, comandantul militar , generalul Wesley Clark , reamintete c" Aliaii europeni Parti vigurosinfluen direct naional ( Clark , 2001 : 426-429 ) . Prin implicaie , n cazul n care UE a fosts ntreprind o operaiune coercitiv asemntoare cu cea din Kosovo , ea ar fi frexperimenta ndoial o cerere similar pentru influen naional , la toate nivelurile iprobabil de la bun nceput , i nu ar fi n msur s se bazeze pe un puterniclan naional de comand pentru a ghida i de a integra planificare . Mai mult dect att ,deoarece adversarul desfoar contramasuri pentru fiecare msur aliat ,conducerii politice trebuie s fie liber pentru a lua decizii rapide i s fie fr restriciin comanda sa de resurse . Guvernare de complexitate postmodern( de exemplu, interguvernamentalism diluat prin vot European elaborateproceduri , mai multe niveluri de birocraie i suprapunerea competenelor )nu se calific n acest context .n conformitate cu proiectul de tratat , Uniunea European ar putea fi pe cale de a stabili un preedinteal Consiliului European i un ministru de Externe al UE - Fosta nlocuireapreedinia prin rotaie , acesta din urm combinnd competenelelui Consiliuluicurent naltul Reprezentant i comisarul Comisiei pentruRelaii externe - care ar putea fi indicativ al puterii centralizate nprobleme de politic extern . Reformele , dac puse n aplicare , sunt de natur s afectezeConcluzia de mai sus doar marginal , cu toate acestea , c nici noul preedintenici ministrul de externe vor avea competene semnificative vis- - vis destatele-membre . Unele compromisuri se poate face mai uor , dar rapid , decisivi intervenii violente - putere de constrngere - nu va .Terorismul reprezint o provocare al doilea distinct pentru liberal - putere Europa .Terorismul nu este nou , ca i mai multe ri europene recunosc uor , darterorismul poate fi atins caracteristici c UE este pregtit s bolnavcontra . Terorismul ca un tip de ameninare implic asimetrie n ceea ce privete mijloacele( se folosete instrumente simple, care nu se compara cu elaborarea hardware militar )i se termin ( se comite altfel acte criminale pentru a promova o cauz politic ) .Caracterul nou terorism se refer la atacurile de la 11 septembrie 2001 iprobabilitatea c cauza politic de terorism - cel puin acest brand specialdin ea - este rsturnarea de Vest ( n special SUA , ca lidercentru de putere mondial ) i stabilirea ulterioar a unui nou , religiosPentru inspirat . Aceast cauz este fundamental n care se permite nici un compromis :n joc este identitatea i modul de via de baz a Occidentului . Deiform asimetric ce trebuie este terorismul tradiional , la nivel mondial este radical nou n eiscop .UE este prost pregtit pentru a contracara acest tip de ameninare pentru dou motive : este preavag structurat pentru a gsi mai uor s fie de acord asupra ameninrilor n fazele incipiente( astfel , nainte ca acestea s se materializeze n ntregime ) , i este slab pregtit pentru militariangajamente care urmeaz ( astfel nevoia de putere coercitiv ) ." Cea mai importanta faza a oricrei contrainsurgen sau de combatere a terorismuluicampanie " , scrie James Kira , " este recunoaterea faptului c exist ameninarea " ( Kira ,2002: 220 ) . Inselator de simple , aceast sarcin necesit o capacitate complex adinamica externe care pot produce ameninri semnificative , i, astfel, o politiccapacitatea de a prioritiza i conduce o colectarea de informaii sofisticat iorganizaie de evaluare . UE este contestat n acest sens . Mai nti de toate ,UE nu dispune de mijloacele necesare de inteligen i de evaluare itrebuie s se bazeze pe voina guvernelor naionale de a furniza informaii .Astfel de informaii , a achiziionat , pe cheltuiala mare i de multe ori , de asemenea, risc , se facedisponibil numai n anumite cantiti - i numai dac guvernele credschimb va continua obiectivele lor naionale . Mai mult dect att , rile UE aupercepii diferite ale cauzelor terorismului . Unii s-ar lega fenomenulde srcie , alii de lipsa de societi civile vibrante , nc alii pentru aValorile clientelare , i aa mai departe . Poate c toate aceste explicaii sunt corecte pentruo oarecare msur , dar problema a UE este c mai multe lentile - uneoriumbrit de divergente interese politice sau economice - face greu s fie de acordn rile sau societile care sunt susceptibile de a produce teroriti mine .UE este ngreunat i de natura conflictului : aceasta este cu sum zero , n cazul n careUE pn n prezent a contemplat operaiunilor militare , care ar rezulta nsituaii de sum pozitiv ( beligerani anterioare ar face pace ideveni ca UE ) . Teroritii care au lovit la 11 septembrie 2001 suntprofund convins de cauza lor ( altfel nu ar muri pentru ea ) , iprobabilitatea ca rile occidentale poate reforma acestor oameni este subire . n consecin ,terorism implic lupt letale n cazul n care o parte ctig , iar cellaltpierde . Militar de lupt , astfel, are pe o caracteristic vechi , n ciuda noii saleSetarea asimetric : trebuie s loveasc n centrul inamicului de greutate ilupta pentru a ctiga .Statele Unite ale Americii sub administratia Bush a declarat disponibilitatea de alupta fr mil s prevaleze n acest conflict . Administraia consider cameninare este probabil s creasc brusc , pentru c teroritii ar putea folosi arme de masdistrugere , i este , prin urmare, gata de a ignora regulile stabilite de rzboi : "incapacitatea de a descuraja un potenial atacator , iminena ameninrilor de astzi , imagnitudinea de potenial prejudiciu care ar putea fi cauzate de vrjmaii notri "alegerea de arme , nu permit aceast opiune . Nu putem lsa dumanii notrigrev n primul rnd " 0.8 n timp ce hrtie proiect de strategie Javier Solana din iunie 2003 conineo trimitere la " un angajament preventiv " , faptul de a problemei rmnec UE nu este nc gata pentru a lega aprarea valorilor sale de la ideea , multmai putin practica , de strikes.9 preventivDemocraia de exemplu ( o strategie de pasiv ) sau democraie prin design ( unstrategie activ ) ? Aceast ntrebare bntuie Europa ntr-o er de a continuadiversitatea naional , n curs de dezvoltare guvernare complex i n curs de dezvoltare nouameninri n form de terorism . Ideea de o putere liberal la nivel europeanSten Rynning Spre o cultur strategic pentru UE 4898 A se vedea capitolul 5 din " Strategia de SecuritateNaional a Statelor Unite ale Americii , Washington , DC ,Septembrie 2002; disponibil la http://www.whitehouse.gov/nsc/nss.html ( 05 septembrie 2003 ) .De referin 9 Solana a " angajament preventiv ", vine n seciunea privind "Consolidarea InternationalOrdine " , i nu n seciunea urmtoare privind" combaterea ameninrilor ( a se vedea Solana , 2003a : 10 ) .Nivelul a fost mult timp distrai de susintorii integrrii europene iprea s ctige viaa n 1998-1999 , cnd Marea Britanie i Frana au decis s susino Politic European de Securitate i Aprare ( PESA ) . Soarta de aceast idee , cu care se confruntcu obstacole i provocri , este discutat n seciunea final .Viitorul : Care trecut s semene ?La concluzia c UE nu i poate ndeplini propria promisiune de a deveni o forde bine n politica mondial pare erupii cutanate , dac numai pentru c UE exercit considerabilputerea structural n ei aproape n strintate . Este rezonabil s se pun n discuiecapacitatea UE de a deveni un juctor n afaceri strategice n cazul n care marile puterin mod tradiional se disting , totui , i de aceea ar trebui s nentreba ntr-o alt traiectorie mult mai probabil . Prin analogie istoric , UE poatede cltorie mai multe ci .Prima cale este reprezentat de al 18- lea Europa i ideea cblocurile - naiuni europene - pot fi diferite i n cele din urmguvernare ireconciliabile , dar c european poate aprea de la un " transnaional "elit n competiie pentru putere ntr-un spaiu comun de limb( Francez ) i simboluri ( aristocratic ) . Preocupri eseniale Socializarea elit , lungsubliniat de analitii de " cultur politic " , i argumentul c politicacultur reprezint infrastructura crucial al puterii , i c indiviziin drumul lor spre vrful de putere poate fi socializat n gndire la fel .Astzi , acest lucru ar putea referi la instituiile europene i apariia uneiElit de elaborare a politicilor europene . Observatorii de cooperare politic extern europeanprecede PESC - PESA a remarcat c , n lumea limitat dediplomaie , un obicei de cooperare a aprut , un " reflex de concertare " ( Ifestos ,1987 : 238-244 ; Nuttall , 1992 : 308 ff ) . . UE i-a consolidat acest reflex :n conformitate cu Jolyon Howorth , un nou tip de " interguvernamentalism supranaionale "rezult din interaciunea persistente dintre factorii de decizie la nivel naionali diverse "ageni " legitime ale statelor , inclusiv birocrai la Bruxelles ,( Howorth , 2000; a se vedea seciunea II.1 ) . Dup Niblett & Wallace ( 2001) ,s-ar putea aduga c elaborarea de politici consensul are nevoie de un sprijin "public de elita "pentru a susine dezbatere n afara cercurilor de elaborare a politicilor i hrni ideea de unEuropa , i , astfel, s evite capcana geopolitic naionalizate , care ar fia fost o cauza de slbiciune Europei n 1990s.10 devremeAcest scenariu conine o problem , ns , n continuare ca " supranaionalinterguvernamentalism " se bazeaz pe o lume limitat de diplomai iobservatori de diplomaie . Cu excepia cazului n Uniunea European ajunge la un federalprin care lumea a elitelor de elaborare a politicilor externe este penetrat n mod oficial de ctreinstituii i informal de oameni i de mass-media cu privire la aceast lume cao surs legitim de elaborare a politicilor - atunci " integovernmentalism supranaional "este posibil s suferi de legitimitate limitat , care, direct impact asupra acesteiacapacitatea de a mobiliza oamenii i resursele . Pe scurt , o UE cu elaborarea politicilor de elitaconsensul este mai probabil s fie o putere slab .Exist o alt opiune pentru combinarea legitimitate i putere : mare puterecooperare asemntor cu cel de al 19- lea Europa . Puterile care au avutnvins Frana ntlnit n 1818 ntr-un prim congres pentru a pilota un curs pentru Franai mai trziu pentru Europa ca o regiune , i , n timp ce interesele variat , aceste puteriau fost de acord c stabilitatea necesitat un front comun mpotriva revoluionar naionalmicri . Astzi , problema ar fi una dintre marile puteri concertareapoliticile lor la ambarcatiunile de un cadru comun de aciune la nivel european iAstfel, pentru a preveni naionalism rennoit i dezintegrare . n opinia lui JulianLindley - French (2002 : 800 , 804 - 805 ) , o astfel de cooperare de mare - putere este astzieste necesar tocmai pentru c transnationalismul nu funcioneaz :Evoluii au loc nu ca urmare a unui acord strategic transnaionalConceptul ci ca rezultat al multor concepte rivale care fac de securitatearhitectura profund instabil . . . . Un lucru este clar : marile puteri din vestulEuropa va avea din nou pentru a conduce Europa larg spre un nou sistem de securitate .n timp ce concerte de mare putere sunt legitime din punctul de vedere al mareputeri , problema rmne faptul c concertul poate fi considerat nelegitimde cele mai multe alte ri - state mici au nici o opiune pentru a intra nconcert mare - putere , sau mai mari ri sentimentul pe nedrept exclus . Un permanentconcert de " cei mari " poate fi , prin urmare, o reet de primejdie , mai degrabdect confort .Soluia la dilema UE - o baz liberal pentru politica de putere ,obstacole n calea cooperrii i traiectorii greu de a cltori - se afl n europeancooperarea n mai multe niveluri . UE ar trebui s limiteze ambiiile sale pentru ceea ceeste posibil : diplomaie din belug inspirat . Coaliii flexibile n afara UECadrul ar trebui s ia apoi peste militar i efectua angajamente strategicepentru a aduga putere coercitiv la putere structural a UE . n ceea ce privetede mai sus dou traiectorii , acest lucru implic pentru UE un efort continuat s transnationalizeperspective politice i s eliminm acestea n politic legitimstructuri ; pentru integrare flexibil , este nevoie de ntlnirea dintre greatpowerconcerte i transnationalismul UE .n primul rnd , potenialul UE de aciuni coerente se afl n domeniile care nu facatinge pe aciune militar strategic , i c , prin urmare, nu implic construciade o form de guvernare " modern " UE capabil de a comanda forelor militare pentrun scopul de rzboi ( spre deosebire de meninere a pcii i rezolvarea conflictelor ) .Extinderea UE la 15 la 25 de ri confirm numai aceast observaie :arhitectura viitor este mult mai probabil s fie " postmodern " sauSten Rynning Spre o cultur strategic pentru UE 491Dowvag federal n lumina nu fundaiilor sale complexe la nivel naional , i, astfel,o arhitectur proiectat pentru a lansa aciunea extern i de for .Prin implicaie , n cazul n care UE a decis s joace la punctele sale forte , va revizui saledefinirea politicii de securitate n cadrul ariei sale , n special n captul de sus almisiunile de tip Petersberg . Gama ar putea fi redus n jos , astfel c " meninere a pcii "fie a disprut sau a fost articulat ntr-o form pe care UE ar numipe organisme delegat sau coaliii de a ntreprinde astfel de sarcini . n schimb , UEs-ar putea concentra pe noile ameninri i noile sarcini , cum ar fi " aprarea patriei " .Au fost deja luate mai multe msuri n aceast direcie . SalonicSummit-ul din iunie 2003 a solicitat consolidarea cooperrii ntre piloni n cadrulUniune , a propus crearea unei baze de date pentru a lega capaciti militare la civilprotecie i msurilor stabilite pentru a consolida capacitatea de a reaciona lanuclear , ameninri biologice i chimice ( Uniunea European , 2003) . proiectultratat , n plus , conine o clauz de solidaritate , care poate fi invocat " n cazul n care unStat membru este victima unui atac terorist sau naturale sau provocate de omdezastru " , i c solicit Uniunii s mobilizeze toate instrumentele n rspuns ,inclusiv " resursele militare puse la dispoziie de ctre statele membre " ( EuropeanConvenie , 2003 : articolul 42 ) . Clauza de solidaritate , astfel taie pestepillars.11Provocarea cea mai dificil va fi de a lega UE , care este foarte instituionalizat ,a coaliiilor militare flexibile , cu caracter informal i trectoare . nprincipiu , o astfel de legtur ar putea avea trei componente , dintre care prima ars fie acordul de ctre toi membrii care coaliii ad -hoc trebuie s aib loc nrespectarea principiilor i politicilor UE - care , de fapt, este deja cazul ;n conformitate cu articolul 11.2 din tratat , statele-membre " trebuie s se abin de la oriceaciune care este n contradicie cu Uniunea sau poate duna eficienei sale cao for de coeziune n relaiile internaionale " ( Uniunea European , 2002 : articolul17 ) . Acest lucru ar putea fi, eventual, dezvoltat n continuare pentru a sublinia faptul c UE - " cao for de coeziune " - nu are ca scop s ntreprind politica de aprare i , prin urmare,ncurajeaz coaliii ad-hoc . O procedur de consultare ar trebui apoi ss fie prezentat pentru a permite formarea de coaliie , bazndu-se pe principiul de la articolul17.1 c tratatul Uniunii " nu aduce atingere caracterului specific alpolitica de securitate i aprare a anumitor state membre i trebuie s respecteobligaiile de anumite state membre , care consider c aprarea lorrealizat n cadrul Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord " - i , de asemenea, bazndu-se pePropunerea proiectului actual tratatului la articolul III.211 c " Consiliul deMinitri poate ncredina punerea n aplicare a unei misiuni unui grup de stateStatele care au capacitatea necesar i dorina de a -i asume sarcina " .Dar ideea trebuie s fie c o nou procedur de consultare nu ar trebui s oblin al doilea rnd , UE ar trebui s combine pieei sale interne cu un armamentpolitic - avantajele de scar i intensificarea concurenei sunt evidente - iconsolida astfel rolul su de cadru de coaliie de luare . Pe scurt , n cazul n care stateledepinde de cadrul UE pentru hardware militar , acestea sunt puin probabil - defacto , n plus fa de jure - s realizeze politici care ar putea afecta Uniunea .Aceast perspectiv este compatibil cu recomandarea de a proiectului de tratatpentru a stabili o europene de armament , capacitile de cercetare i militareAgenie a armoniza achiziii publice i de a promova inovaia tehnologic ,i de a construi pe cooperarea existent : OCCAR ( Germania , Frana , Italia iMarea Britanie ) i Loi ( Germania , Spania , Frana , Italia , Marea Britanie i Suedia ) .12n cele din urm , cu privire la problema de clauze de solidaritate , Uniunea European ar fi, n acest cadruau renunat la ambiia de a construi o aprare comun , itrebuie s introduc o clauz de aprare colectiv cade departe . Politica de Franai Germania de a introduce clauze de solidaritate destul de generale - asemntoareclauze de aprare colectiv - n noul tratat este, aadar, relevant, deoarecelimita de astfel de clauze vor fi definite de ctre cei de aprare a rii . Invers ,acest lucru ar face alte asociaii paralele de cooperare n domeniul aprrii tuturorcu att mai important : NATO cu clauza de aprare sau de un nou Europa de Vestde baz construite n jurul ideilor exprimate de Frana i Germania, n ianuarie2003,13 sau de ctre Frana , Germania , Belgia i Luxemburg , n primvara anului2,003.14Aceste trei msuri - de tiere coaliii largi ale benevole , consolidndInstrument de cooperare i de respingere a clauzelor colective de aprare - ar fiajuta accentul UE privind politica de binevoitor , liberal extern i de securitate , precum iadpost de construcie din lume, vnti de aprare . Nu va fiuor pentru a ajunge la un acord n acest sens , pentru c Frana i Germania suntpledeaz att ncorporarea unei clauze de aprare , precum i msurile depregti cooperare consolidat de aprare . Dovada este n proiectul de tratat :Cooperare " de aprare reciproc " Articolul III - 214 se refer , precum i articolul III - 213" cooperare structurat " de capabil i dispus . Marea Britanie a anunat caceste perspective sunt inacceptabile , deoarece cooperarea consolidat va dovedia nu fi "flexibile" dar " rigid " - controlat de un nucleu permanent - i reprezint oprovocare direct la NATO . Acest articol a susinut c UE nu este pregtit s

concluzieUE reprezint o ambiie colectiv pentru a crea i menine o ordine liberaln Europa , i statele-membre s-au angajat n extinderea acestei zone de pacei cooperare . Aceast concluzie se afl chiar n cazul n care rile europene prinsfritul anului 2002 i 2003 a devenit profund divizat cu privire la problema Irakului ichestiune de a sprijini intervenia Statelor Unite .Adevrata ntrebare este dac UE poate depi dou fundamentalbarierelor de pe traiectoria actual spre integrare tot mai strns : unul se refer lanecesitatea de a stabili o conducere puternic ntr-o instituie centralizat capabil decomandant - nu solicit - fore i resurse ; cellalt FieUE este pregtit s se angajeze n lupte directe i de multe ori letale mpotriva ameninrilor , cum ar fiterorismul . Barierele sunt fundamentale deoarece acestea contrazic" postmodern "i structur complex produs de integrare incremental , iconfrunte cu rolul binevoitor de rezolvare a crizelor de alte popoare , cu durerealitatea de lupt letale i ciocniri cu legile de rzboi .Analiza ajunge la concluzia c , avnd n vedere ambiia liberal continu ibariere n calea creterii , UE trebuie s nu numai , ca i n trecut , cultiva transnaionalliberalismul ncorporate n instituiile UE , dar trebuie, de asemenea , ntr- o pauzcu trecutul , permite coaliii fr restricii de a efectua politica de aprare ,dei n ceea ce privete principiile UE . UE nu are capacitatea de adeveni o " putere liberal " . n schimb, trebuie s ncurajeze coaliii conduse demarile puteri pentru a cultiva propriile lor tip de cultur strategic transnaionale -coaliii care pot fi efemer sau profund instituionalizate , n funcie deafinitile politice ale rilor implicate - i apoi ncredere c acestecoaliii va fi condus s respecte normele i principiile UE de a potenialuluide putere structurale UE, precum i dinamica de o abordare integrat