+ All Categories
Home > Documents > Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

Date post: 16-Feb-2018
Category:
Upload: alex-bogdan
View: 231 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 37

Transcript
  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    1/37

    Cultura si Societate in Romania secolului XIX

    Economie si Societate

    Populatia

    Numarul populatiei se afla intr-o continua crestere modesta. PopulatiaPrincipatelor in anii 1840 numara 3.500 000 de locuitori. In anii 1850, populatiaajunsese la numarul de 4 milioane. Din anii 1859-180, recensamintele indicauo cifra de 4 500 000 de locuitori. In ajunul proclamarii independentei, populatiase ridicase la 5 milioane.

    Peste 85! din populatie era constituita din romani, populatia minoritara findconstituita din e"rei, ti#ani, $ul#ari, sar$i, al$ane%i , #reci, #ermani, ma#&iari.Densitatea populatiei era redusa' su$ 40 de locuitori pe (ilometru patrat, cu maridiferente intre mediul rural si cel ur$an.

    4)5 din populatie era constituita din locuitorii lumii satelor, in timp ce 1)5 erapopulatia oraseneasca. 48 18 de familii din 9*3 98 din cate se compuneapopulatia se ocupau cu a#ricultura. +rau 0 000 de meseriasi, 30 000 decomercianti.

    Populatia ucurestiului numara 10 000 de locuitori in timpul uniriiprincipatelor, iar dupa proclamarea independentei, numara 1** 000. lte oraseprecum Iasi, sau orasele porturi, raila si /alati se de%"oltau mai lent.

    Din 180 pana in 1900, populatia Principatelor nite a cuoscut o crestere cu54! . In 1900, populatia omaniei numara 5 900 000 de locuitori. 2a inceputulsecolului , populatia a crescut la 00 000 de locuitori, densitatea fiind de45 locuitori pe (m

    9! din populatie era constituita din romani, procentul strainilot fiind de 8!.19! din populatie erau oraseni si 81! erau tarani. Populatia ucurestiuluinumara * 000 de locuitori, iar alte orase precum /alati, raila, raio"a,Ploiesti numarau 0 000 de locuitori.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    2/37

    Societatea

    -au remarcat di"erse sc&im$ari de la ela$orarea e#ulamentelor 6r#anice.on"entia de la Paris din 1858 consemna desfiintarea ran#urilor si pri"ile#iilor

    $oieresti. oierimea isi inceta e7istenta juridic, dar continua sa ocupe un rolimportant in societatea romaneasca ca o clasa pri"ile#iata. Din randurile

    $oierimii s-au ridicat multi lideri ai re"olutiei de la 1848. Pe plan economic, oparte din $oierime a trecut la alte acti"itati economice, mer#and pe caleaim$ur#&e%irii.Ine#alitatea fiscala consemnata in e#ulamentele 6r#anice erastearsa.

    ur#&e%imea ne#ustorii, meseriasii, functionarii, intelectualii ocupa po%itii totmai importante in societatea romaneasca si a"ea sa de"ina un element de sprijin

    pentru Partidul 2i$eral, in timp ce mosierimea se inte#rase in Partidul

    onser"ator.

    In 184 a fost aplicata eforma #rara, taranii fiind eli$erati dinser"ituti.:aranimea clacasa si-a incetat e7istenta, in plan juridic de"enind otaranime li$era. eforma a#rara a fost o disputa dintre $oierimea conser"atoarecare accepta de#re"area taranilor clacasi de ser"itutii feudale, dar considera ca

    pamanturile apartineau de drept proprietarilor. -au inscris le#iuirile a#rare dinPrincipate ce-i considerau pe taranii clacasi ca fiind ;c&iriasi< pe domeniile

    $oieresti. e pleda pentru emanciparea taranimii odata cu improprietarirea pe

    loturile a"ute in folosinta. eforma a#rara din 184 a dus la improprietarirea a400 000 de clacasi, pe o suprafata de 1 00 000 &ectare.

    e afirma o noua cate#orie sociala' muncitorii, care lucrau ca an#ajati ina#ricultura si in di"erse ramuri ale industriei, ca e7tractia petrolului, a sarii, indi"erse ramuri ale industriei usoare sau in acti"itatile de construire a retelei decai ferate sau de amenajare a soselelor. oncentrata in orase, incepeau sa apara

    primele framantari pri"ind o$tinerea drepturilor precum limitarea %ilei demunca, asi#urarile sociale, in 18* fiind constitutia ==sociatia /enerala a

    2ucratorilor din omania==.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    3/37

    Economia, comertul si comunicatiile

    Primul loc in economie il ocupa a#ricultura ca principala ocupatie. 90! din"olumul e7portului romanesc era dat de a#ricultura. ulturile de porum$, #rau,or%, o"a% si secara predominau. Producti"itatea era insa sca%uta, te&nicamoderna in a#ricultura fiind nesemnificati"a. nii dintre marii proprietari a"eauun interes crescut pentru importul de masini a#ricole mecani%ate' seceratori,

    $ato%e, plu#uri perfectionate, desi majoritatea preferau sa continue e7ploatareafortelor de munca ale taranilor. Desi taranii au de"enit proprietari in urmareformei din 184, au fost e7pusi unei le#islatii a#rare discriminatorii. 2e#eatocmelilor a#ricole din 18* a fost modificata in 18* de catre #u"ernulconser"ator al lui 2ascar atar#iu, care introducea clau%a aducerii taranului lalucru cu ajutorul doro$antilor pentru respectarea in"oielilor a#ricole inc&eiate cu

    proprietarii.resterea aprecia$ila a terenurilor de aratura s-a facut pe seama scaderiifanetelor si a isla%urilor, numarul de animale fiind in scadere.Incepea un proceslent de industriali%are, mai ales in domeniul mestesu#urilor si a micii industrii.

    Numarul meseriasilor de la ucuresti a crescut de 3 ori, mai ales in domeniileindustriei usoare si alimentare, industriei %a&arului, &artiei, a e7tractiei de sare si

    petrol. par sta$ilimente fa$rici timpurii, majoritatea ramanand in stadiul deateliere. :reptat, s-au de%"oltat fa$rici de ulei, de %a&ar, paste fainoase, alcool,

    de prelucrare a lemnului, de sapun si lumanari, de posta", omania participandla e7po%itia uni"ersala de la Paris din 18*.

    unt pro#rese nota$ile reali%ate in ramurile e7tractiei de petrol si e7tractiei desare, iar productia de petrol a crescut de patru ori de la 3* 000 de &ectolitri la1*4 000 intre 18-18*. antitatea de sare e7ploatata crescuse de la 50 demilioane (# in 18 la 83 milioane de (# in 18*3.

    e resimtea si un pro#res in domeniul comertului intern si e7tern odata cudesfiintarea monopolului turcesc si reinte#rarea in teritoriul national a fostelor

    raiale de pe linia Dunarii. e o$ser"au efectele intrarii Principatelor in circuituleconomic international. >ama dintre :ara omaneasca si ?oldo"a fusesedesfiintata in 184* in urma deci%iei luate de catre domnii /&eor#&e i$escu si?i&ail tur%a.In timpul lui u%a si a constituirii statului national roman, s-auinfiintat amerele de omert si a asei de +conomii si onsemnatiuni + in184 si a fost introdus sistemul metric. In urma internationali%arii na"i#atiei peDunare, acti"au in anii 1859-180 30 000 de comercianti in orase . Inca erauor#ani%ate tar#uri saptamanale sau oca%ionale conform traditiei. +7portul decereale a trecut pe primul loc in defa"oarea e7portului de "ite, in frunte aflandu-

    se e7portul de #rau. Porum$ul era destinat consumului intern.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    4/37

    Pe lan#a cereale, mai erau e7portate lana, piei, c&erestea, "inuri, pacura, celemai multe ajun#and in Imperiul 6toman, in Imperiul ustriac, in usia, er$ia,@ranta sau ?area ritanie. Porturile raila si /alati cunosc o deose$ita animatiea numarului de "apoare si cora$ii ce intrau si ieseau anual in numar de

    1000.Importul era in continuare mic, el "i%and doar articole de lu7 si produse deconsum.

    aile de comunicatie au fost de%"oltate si im$unatatite in timpul domniei luiu%a. Prima cale ferata, linia erna"oda-onstanta, a fost finisata si inau#urata

    pe teritoriul Do$ro#ei in timpul domniei lui arol, urmata apoi de construirealiniei ferate ucuresti-/iur#iu. In timpul domniei lui turd%a, s-a construit

    principalele drumuri ca ' dumul ?i&ailesti-Iasi-:ecuci-/alati, iar in timpul luiu%a, s-a amenajat drumul :urnu-e"erin-raio"a-ucuresti-Ploiesti-@ocsani.

    -a edificat drumul national Predeal-ucuresti, e7tins spre /iur#iu. In 18*5,reteaua de drmuri pa"ate amenajate numara 5000 (m, iar reteaua de cai feratenumara 100 (m .

    utoritatile au constituit si o flotila duinareana si maritima romaneasca pentru adiminua patronatul companiei austriece de na"i#atie care tindea sa-si impunadominatia asupra na"i#atiei pe Dunare. In 18 a fost ela$orat e#ulamentul dena"i#atie pentru marina comerciala a Principatelor, domnitorul u%a impunandta7a pe marfurile e7portate si importate. In 18 au fost arendate postele ce au

    trecut su$ administratia statului, fiind infiintata Directia entrala a Postelor cusediul la ucuresti. +ste introdus tele#raful electric in 1854-185*, fiind e7tinspana la domnia lui arol.

    istemul modern al $u#etului statului a fost introdus in Principate prine#ulamentele 6r#anice. -a sta$ilit separarea "eniturilor camarii domnesti decele ale statului. "and in "edere ca reformele presupuneau c&eltuieli serioase,in timpul lui u%a si arol, $u#etul a fost deficitar, c&eltuielile depasind"eniturile statului. >a fi impus un ec&ili$ru $u#etar pe $a%a imprumuturilore7terne in 18**.

    el mai important impo%it era capitatia, pusa pe locuitorii sateni, urmata depatenta pusa pe mestesu#ari si ne#ustori. aparut impo%itul funciar in urmadesfiintarii pri"ile#iilor $oieresti, precum si o serie de ta7e pentru operatiunispeciale. Impo%itele directe si indirecte repre%entau cea mai mare parte a"eniturilor statului. Prioritatea a$soluta acordata in anumite sectoare o detinea?inisterul de @inante care a"ea ne"oie de o retea intinsa de functionariinsarcinati cu stran#erea impo%itelor catre stat de la contri$ua$ili.

    In 18* a fost introdus sistemul monetar national, a"and ca model sistemul$imetalic al niunii ?onetare 2atine, trecandu-se peste opo%itia :urciei.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    5/37

    u$ #u"ernul li$eral I.. ratianu, in 1880, a fost infiintata anca Nationala,sistemul financiar romanesc fiind sustinut de doua institutii' reditul @unciarural si reditul @unciar r$an.

    Din 191, *9! din populatie se ocupa cu a#ricultura si numai 13! se ocupa cuindustria si comertul, in timp ce 5! se ocupau cu profesiuni li$erale si institutii

    pu$lice. uprafetele a#ricole cresteau in detrimentul fanetelor si pasunilor, ceamai mare pondere re"enind productiei de cereale de 84!. e o$ser"a o relati"acrestere a numarului de animale. u fost introduse tractoarele si $ato%ele, insa

    $a%a productiei a#ricole era tot munca manuala a taranilor cu mijloacerudimentare.

    Industria detinea 0! din "enitul national, principalele ramuri fiind le#ate deproductia a#ricola si materii prime' alimentara, te7tila, a lemnului, a &artiei,

    e7tracti"a. amurile industriei #rele precum siderur#ia si cea constructoare demasini erau inca ine7istente. Petrolul era in mare parte destinat e7portului.

    In 1895 este emisa le#ea minelor, de%"oltandu-se e7tractia de car$une siindustria petroliera luand amploare cu ajutorul capitalului strain, in 1880 fiind80 000 de tone, iar in 1913 productia ajun#and la 1 900 000 de tone, roluldecisi" re"enind marilor societati cu capital strain precum teaua omana dinampina, omano-mericana din Ploiesti, >e#a, stra omana.

    eteaua de cai ferate a fost edificata, reteaua de sosele a fost amplificata, iartelefonia si tele#rafia se e7tindeau. Na"i#atia flu"iala si cea maritima apro#resat, in 1890 fiind infiintata societatea Na"i#atia @lu"iala omana, iar in1895 fiind infiintat er"iciul ?aritim oman.

    Pe plan financiar sunt infiintate $anci cu capital strain' anca /enerala omanasau ?armorosc&-lanc.

    I. Taranimea

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    6/37

    :aranimea popula mediul rural in proportie de 80! . :aranii se ocupaupredominant cu a#ricultura. /radul de analfa$etism era crescut, iar i#iena era lastandarde joase. Natalitatea si mortalitatea infantila erau ridicate.peranta de"iata era mica. limentatia se $a%a doar pe car$o&idrati.

    +7istau putine forme de di"ertisment' &ore, mersul la $iserica, petrecerile de lacarciuma, festi"alurile de tar#, jocurile de noroc, $ataile. :aranii infruntaudificultati pe timp de iarna, iar cand re%er"ele de &rama se epui%au in lunafe$ruarie, statul impartea porum$ pentru care se formau co%i lun#i. @oametea seacuti%a si re"oltele i%$ucneau.

    erealele repre%entau 85! din e7porturi. omania se clasa pe locul 4 lae7portul de #rau si pe locul 3 la e7portul de porum$ in lume. >in primii in#ineria#ricoli pentru a-i instrui pe tarani sa-si "alorifice productia prin utili%area

    in#rasamintelor naturale, insa taranii erau refractari caci in#rasamintele naturale,mai ales #rasimea animala, erau utili%ate pentru incal%irea so$elor. tilajele eraufoarte scumpe. @orta de munca era e7cedentara in mediul rural. Pana in 18*4 aude"enit proprietari funciari. cestia au primit mai putin pamant decat li seincredintasera. e cautau suplimente la mosieri particulari. :aranii nu erauindependenti in totalitate c&iar daca nu mai erau clacasi si a"eau li$ertatea

    juridica si acces la educatie.?osierii nu se in#&esuiau sa ac&i%itione%e utilajea#ricole din moment ce erau scumpe si forta de munca umana era mai

    ieftina.@enomenul arendasiei a crescut. 5* ! din proprietati a"eau 500 de&ectare. *! din mosii a"eau 3000 de &ectare. rendasul pro"enea din randulminoritatii etnice, in special e"rei. :aranii nu s-au rasculat datorita constiinteinationale, ci datorita situatiei economice.

    rendasii erau intermediari tarani-mosieri, a"and rol de a e7ploata mosiaproprietarului pentru a o$tine profit. u$arenda terenurile si crestea cota deproduse taranilor. Intre 18*0-190 au crescut sumele aferente arendei cu 150-10! . In"oielile a#ricole presupuneau indeplinirea o$li#atiilor a#ricole pentruca taranii sa primeasca un lot de pamant'

    :aranii "eneau cu propriile seminte :ransportau recolta pe c&eltuiala proprie rendasul decidea impartirea si dijma :aranii se supuneau a$u%urilor arendasilor in lipsa de alternati"e ccesul la pasune era contra-cost, precum si la $alti Plateau daune pentru a$senta u "oia arendasului, procurau materiale pentru construirea locuintelor

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    7/37

    In ?untenia, taranii se rasculau din lipsa de &rana si de pamant, dar si datoritanele#iuirilor primarilor, perceptorilor si lacomiei proprietarilor si atitudinii#u"ernului. ateodata, nu se re"oltau datorita amenintarilor, fie datoritamentalitatii reli#ioase si conser"atoare, fie se multumeau cu putin si li se parea

    firesc si comod traiul.Dar in timpul #u"ernarii li$erale, cand accesul la educatie s-a lar#it, au aflat cacei de la conducere profitau de pe urma analfa$etismului acestora, autoritatile

    profitand de oportunitatea de-ai con"in#e pe taranii analfa$eti sa semne%e oriceact, c&iar si in defa"oarea lor indiferent ca li se spunea ca este fa"ora$il.

    In 1905 era o disproportie dintre posesorii de pamant si suprafetele pe care ledetineau. +ra un #rup restrans de marii proprietari funciari cu mosii de peste 100de &ectare, in totalitate re%ultand 4 milioane de &ectare. +rau mici proprietari cu

    suprafete su$ 10 &ectare-in totalitate 3 milioane de &ectare detinute de 900 000de familii. 400 000 de familii nu detineau pamant.

    In 190* a i%$ucnit rascoala taraneasca datorita cresterii sarcinilor de munca, darcare a fost reprimata san#eros. In 1910, taranii posedau 90! din "ite si 30! din

    pasuni. In 1889, s-a emis o le#e pentru "inderea catre tarani a loturilor de 5,10sau 5 &ectare din domeniile statului. In 1891 au fost infiintate $anci populare.In190* a fost emisa i le#e pri"ind in"oielile a#ricole.

    In 1908 este infiintata asa urala si s-a emis o le#e contra trusturilorarendaresti. ?ulte carciumi au fost inc&ise pentru a impiedica planificarea unorcomploturi si rascoale. Numarul de jandarmi a crescut in localitatile rurale.

    e constata ca dupa rascoala din 190*, are loc o modificare la ni"elul structuriimuncitorilor a#ricoli, care din 190 fiind 5! au crescut la 35! in 1913.alariatii a#ricoli erau tarani lipsiti de pamant care erau platiti sa munceasca

    pamanturile altora .

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    8/37

    II.Satul romanesc si locuintele taranilor

    Prin le#ea din 184, s-a sta$ilit ca i#iena sa fie predata in scoli. -au luat masuripentru im$unatatirea "ietii la sat. In 184 s-a emis o le#e pentru inmormantareprin care se sta$ilea adancimea de metri pentru #roapa si s-au luat masuri inpri"inta sta$ilirii decesului persoanelor. In 1888 s-a emis un re#ulament pentrualinierea satelor si pentru construirea locuintelor taranesti pe $a%a uneiautori%atii si numai de o parte si de alta a soselei.In 194 s-a emis un re#ulament

    pentru alimentarea cu apa in comunele rurale.

    2ocuintele satului romanesc a"eau cate o sin#ura camera, in care taraniidormeau cu animalele pe podea. asele erau mici, stramte, intunecoase, ase%atedirect pe suprafata solului, fara nicio dusumea sau pardoseala. Nu erau dotate cuso$e sau cu ferestre, a"and ta"ane joase cu usi mici care se inc&ideau

    incomplet.

    :aranii se im$olna"eau de "ariola, rujeola, scarlatina, difterie, tuse con"ulsi"a,di%enterie, raie, pela#ra. nual, 0-30! dintre copii mureau. Doar 50! din copiise nasteau "ii, si multi mureau inainte de implinirea "arstei de 5 ani.

    -au luat masuri pentru sanatatea pu$lica, in 1859 fiind inter%isa "indecareaprin Adescantece

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    9/37

    asatoria era considerata ca fiind tocmeala unirii $ar$atului cu femeia sprefacerea de copii, sa traiasca intr-o into"arasire nedespartita, conform odurilorlui ara#ea si alima&.Perioada de casatorie la fete era "arsta de 1 ani, la $aieti-14 ani. lterior, "arsta

    a crescut la 1 ani la fete, si 19 ani la $aieti.Nu se putea oficia casatorii intre rude de pana la a saptea #eneratie. asatoriilenu se puteau inc&eia decat in anumite perioade ale anului. In perioada posturilornu se puteau inc&eia casatorii. +7istau si e7ceptii cand unul dintre parteneri erafoarte $atran si e7ista riscul sa moara inainte de inc&eierea postului sau candunul intre parteneri era #ra" $olna".Prima etapa a nuntii era petitul, prin care parintii unui $aiat trimiteau un alttanar sa o con"in#a pe fata sa se lo#odeasca . Parintii isi intre$au tinerii dacaerau de acord cu "iitorul mariaj, c&iar daca cordul era insa facut deja intre

    parintii celor doi parteneri. opii puteau fi de%mosteniti daca refu%au caci la$a%a relatiilor era intotdeauna %estrea . :inerii primeau $inecu"antarea siincepea lo#odna timp de cate"a saptamani, cate"a luni sau ani. 2o#odnainsemna ca "iitorii miri de fata cu martorii isi sc&im$au inelele, insemne alerelatiei lor. Daca un $aiat saruta o fata de fata cu altii, tre$uia sa se casatoreascacu ea. +7istau ca%uri in care lo#odna era rupta. I%$ucneau scandaluri nu pentruca se #aseau defecte in caracterul sau fi%icul unui partener, ci pentru ca parintiiam$iilor parteneri nu se mai intele#eau in pri"inta %estrei. Parintii cautau

    intotdeaua parteneri mai $o#ati pentru copii lor.Daca lo#odna nu se rupea si trecea de perioada postului, se or#ani%a nunta. ?iriierau pre#atiti. ?irele era $ar$ierit si i se depunea o $ancnota su$ talpa, fara sa o

    piarda pentru a-si demonstra forta. luj$a reli#ioasa era intotdeauna or#ani%ataduminica, pre#atirile fiind facute sam$ata. Dupa sluj$a reli#ioasa, urma e"ident

    petrecerea si oferirea de daruri.

    In "ec&iul re#im demo#rafic, infertilitatea masculina era de neconceput, iar dacaun cuplu nu reusea sa faca un copil, femeia era intotdeauna in"ino"atita. @emeia

    considerata ideala in lumea satelor postea, muncea, facea copii, era fidela,respecta re#ulile. In perioada sarcinii, o femeie nu tre$uia sa asite lainmormantare sau la cununie. :re$uia sa munceasca cat mai mult si %ilnic.@emeia nu a"ea "oie sa se uite la oameni cu defecte fi%ice pe perioada sarciniiastfel, copilul se nastea cu defectele respecti"e, sa nu stea pe su$ pra#ul usii, sanu fure pentru ca o$iectul furat aparea pe corpul copilului. and a"ea locnasterea, de femeie se ocupa moasa satului, nea"and incredere in medici.?oasele le spuneau femeilor #ra"ide sa impin#a usile cu piciorul, si toatelacatele erau descuiate pentru a desc&ide nasterea.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    10/37

    Pentru ca nasterea sa fie mai usoara, erau impinse o$iecte #rele o #aleata princasa sau prin curte sau i se dadea femeii sa $ea apa cu recipiente cu lacate sausa $ea apa din opinca si pumnii $ar$atului.Dupa mane"rele respecti"e , toate usile si ferestrele erau inc&ise ca sa nu intre

    du&urile rele, apoi era adus un $rat de paie din #rajd pentru a se reiteramomentul nasterii $i$lice, pentru ca femeia sa nasca pe ele.e aduceau o$iecte reli#ioase' cruci, apa neinceputa, $usuioc, trifoi cu patru foi.:imp de 40 de %ile de la nastere, femeia nu a"ea "oie sa iasa din casa. :re$uiasa faca o $aie ritualica. Pana cand erau c&emate ursitoarele, mama nu a"ea "oiesa-si alapte%e pruncul. opilul era &ranit cu lapte de "aca, indulcit cu %a&ar saumiere. 2a monentul nasterii, cordonul om$ilical era taiat cu un o$iect ascutit#asit pe drum. Pentru a se asiura sanatatea pruncului, i se punea pe cerul #uriisan#ele re%ultat de la nastere. Daca se nastea "ara, era im$aiat cu apa rece dinfantana. Daca se nastea iarna, era frecat cu %apada. Daca pielea sa se faceaal$astruie-"iolet, se considera ca era un semn rau.Pruncul primea $inecu"antari de la ursitoare care aduceau paine. >in, miere, aursi ar#int. opilul, de la naBtere, era plasat su$ protecCia di"initCii si era datunei femei cu mai multi prunci sanatosi, fiind scos pe fereastra si primind unnume, apoi era inapoiat mamei sale. e rosteau ru#aciuni, si dupa un timp,copilul primea un alt set de rude spirituale-nasii, care il $ote%au.

    2a inmormantare, $radul decorat cu &ainele decedatului, era infipt la capataiulmormantului, fiind un punte pentru suflet ca sa poata ajun#e in lumea de dincolosi apoi era pus in sicriu. Participantii se im$racatu cat mai $ine cu putinta.>eneau si $ocitoare profesioniste. e presupunea ca daca participantii plan#eaue7cesi", impiedicau sufletul sa treaca in lumea de dincolo, ramanand intr-o %onaintermediara, de"enind o fantoma care sa-i deranje%e pe cei "ii. aia ritualicaera efectuata de rudele din apropiere. Daca mortul era $ar$at, era ras, un#&iile iierau taiate si ase%ate si a#atate in apropierea casei. lopotele $ateau, iar lainmormantare, erau aduse coli"a facuta din #rau, care sim$oli%a moartea si

    in"ierea. e efectua pri"e#&iul pentru ca cei pre%enti sa-si aduca aminte defaptele $une ale celui decedat.

    IV.Aristocraia

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    11/37

    Pana in 1858 se mentinuse $oierimea. Dupa 1858 toata lumea platea imp%ote,dar in mod e#al. a roman, cu cat erai mai $o#at, cu atat plateai statului unimpo%it mai mare. -a produs astfel o transformare la ni"elul elitei. oierimeade"enise moserime, sin#ura diferenta fiind ca $oierii se $ucurau se imunitate

    fiscala. 6ficial, ran#urile no$iliare nu mai e7istau din 1858, insa au ramas in u%apelati"ele care aminteau de ierar&i%area de tip no$iliar. ?osierii inca eraudenumiti A$oieri

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    12/37

    @emeia tre$uia sa se lupte cu propriul corp pentru a fi in tendintele epocii,e"identiindu-si sau ascun%andu-si anumite parti ale corpului.Idealul estetic feminin din secolul I era' #ura mica ca o cireasa, dintii mici,al$i, frumosi si ordonati, maini al$e si fine, picior mic ca de copil, talie de

    "iespe de tip clepsidra, purtand corset de la 9-10 ani, oc&i e7presi"i, #ene lun#i,sprancene care sa conture%e pri"irea, sa roseasca ori de cate ori i se spunea uncompliment sau sa lesine oportun.@oloseau ca accesoriu flaconul cu saruri si e"antaiul pentru a fi adusa in simtiricand lesina oportuni sau din cau%a corsetului prea strans. :re$uia sa tremurecand intalnrea un $ar$at.ar$atii nu mai purtau &aine lun#i ca odinioara, ci costume dupa modeluloccidental. Isi mentineau silueta cat mai supla fata de $oierii care eraue7traponderali. ar$atul aristocrat tre$uia sa fie un $un cantaret, uin $unscrimeur, un $un dansator, atlet, tra#ator, culti"at, poli#lot, sa respecte re#ulilesociale, sa ai$a un comportament #alant fata de femei, sa ai$a cultura mu%icalasi artistica, sa fie un $un e7pert in toate domeniile si sa se duele%e cu alti $ar$ati

    pentru a-si apara onoarea sau a lupta pentru femeia iu$ita. Personalitati ca .P.Hasdeu sau Nicolae Ior#a au participat la dueluri. ristocratii practicau "rajitoria

    pentru a-si arata iscusinta. iteau in timpul li$er, a"and $i$lioteci si colectii cucarti in mai multe lim$i pe su$iecte "ariate. olectionau si e7puneau o$iecte"ec&i precum arme, ta$louri, o$iecte de ceramica sau monede , dand do"ada de

    presti#iu. +i tre$uia sa stie sa se apere de &oti care se aflau la tot pasul. Inucuresti, aristocratii participau la or#ani%area alului Domnesc in ianuarie, lacarna"aluri si $aluri mascate unde aristocratii se amestecau cu alti oameni dealte statuturi sociale in fe$ruarie, la sesiuni parlamentare din lunile martie-iunie ,

    precum si la iua Nationala. >ara si-o petreceau la mosie, intr-un spatiu lar# siaerisit, iar in toamna re"eneau in oras cand se redesc&ideau scolile, urmand cain decem$rie sa inceapa fe$ra sar$atorilor de iarna. 2a inaia, aristocratii isicumparau pamant un jurul orasului pentru a fi aproape de familia re#ale, dupa1883 de"enind o moda sa petreci o perioada de timp la inaia, asemeni unei

    statiuni. @rec"entau cafenelele si cofetariile desc&ise de straini fiind medii desociali%are, precum Hi#& 2ife unde se adunau artistii si jurnalistii, Ju$ler,ie#ler, Imperial, apsa sau @ial(o"s(i. asatoriile a"eau loc doar intremem$rii aristocratiei, femeia tre$uia sa ai$a astfel %estre, sa pro"ina dintr-ofamilie re%ona$ila, sa ai$a aspect placut, inteli#enta, educata, manierata, sa ai$ao reputatie $una, sa fie "ir#ina, iar $ar$atul tre$uia sa fie $o#at, sa pro"ina dintr-o familie $una, sa ai$a un aspect fi%ic puternic, sa ai$a con"in#eri sociale si

    politice, sa ai$a o cariera profita$ila, sa fie culti"at.Initial, "arsta de casatorieera ca la tarani. Diferenta de "arsta intre parteneri era deseori de 0 de ani.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    13/37

    V.Urbanism si urbaniare

    /radul de inapoiere al omaniei era mare conform multor scrieri ale "remii.Nicolae Ior#a , in omania,mama a unitatii nationale, scria ca ulitele a"eau

    #ropi, praf, paie si noroiul %acea pana ce-l usca soarele si-l prefaceau trecatoriiin pul$ere. Procesul de moderni%are a oraselor a inceput dupa perioadae#ulamentelor 6r#anice, pana atunci, statul neimplicandu-se decat incolectarea ta7elor. Precaritatea economica si modelul de ci"ili%atie orientala suntmoti"e pentru care orasele nu s-au moderni%at, precum si calamitatile ce au lo"it

    principatele, epidemii ce au depopulat orasele, ra%$oaiele, incendiile, toateacestea afectand procesul de moderni%are. usii au incercat sa faca sc&im$arisociale pentru a le scoate de su$ influenta orientala.u inceput primele lucrari pentru amenajarea principalelor artere din ucuresti,Podul alicilor, Podul er$an >oda, Podul ?o#osoaiei fiind sin#urele amenajate

    pe $anii primariei, restul cailor de comunicatie fiind finantate din contri$utiileoamenilor. 6rasele nu a"eau canali%are. :oate apele murdare erau de"ersate pestrada si se scur#eau in $alti, in rauri sau in lacurile din apropierea oraselor.Dam$o"ita repre%enta principala sursa de apa pentru ucuresti, unde de"arsauapele murdare. tra%ile erau din nisip si pietris, iar cele mai mici erau ulite.e utili%au materiale precum $arne, $olo"ani , pietre cu$ice, cu$uri de lemn pefundatie de $eton, pietris de rau pentru pa"are.

    Piatra cu$ica era importata din +l"etia, el#ia si @ranta pana cand romanii s-auorientat spre resursele locale ce erau mai ieftine.Din 180 au fost amenajate trotuarele, cu $orduri din import, fiind utili%at totcu$ul din lemn. rterele de circulatie principale au fost moderni%ate, iardrumurile secundare au fost construite din macadam. Intr-o situatie de ur#enta,se utili%a apa depo%itata. In timpul #u"ernarii Jiseleff, in 1830, s-a infiintatomsiia pentru infrumusetarea orasului, fiind trasate stra%ile ucurestiului, fiindfi7ate pietele. fost or#ani%at er"iciul de uratenie si +carisaj, fi7and in

    perimetrul orasului pescariile, macelariile si sapunariile.

    ucurestiul a fost impartit in cinc sectoare. fost or#ani%at ser"iciul sanitar, o$li#and primaria sa anaje%e medici si"eterinari. imitirele au fost mutate din oras. fost ela$orat un e#ulament pentru constructii si alinieri. Nimeni nu mai

    putea construi fara autori%atie oriunde si oricand. Nu mai erau ridicateconstructii mai inalte de 1* metri, cele mai inalte constructii a"and 4 etaje. e

    preferau culorile o$isnuite de fatada, cele tipatoare fiind inter%ise. /ardurileerau facute din nuiele pe arterele principale, iar pe arterele secundare, dincaramida.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    14/37

    +ra inter%is ca locuitorii din %ona centrala sa mai ai$a curte din pamant$atatorit, dusumeaua si $etonul fiind o$li#atorii. osurile tre$uiau sa ai$a oinaltime de 1 metru. De"ersarea apelor re%iduale in strada a fost inter%isa.?lastinile si $altile din orase au fost asanate. auri ca Dam$o"ita au fost

    amenajate pentru a nu mai pro"oca indundatii.tra%ile au fost $ote%ate' Podul ?o#osoaiei-alea >ictoriei, trada /ermana-trada mardan, Podul de Pamant-alea Ple"nei, Podul alicilor-aleaa&o"ei, Drumul :ar#o"istei-alea /ri"itei. tra%ile au fost lar#ite in functiede trafic.In 1859 a fost introdus iluminatul cu petrol, felinarele cresteau la numar,luminand cu ulei de rapita initial, ulterior cu petrol)#a% lampant, in 188 fiindintrodus iluminatul electric. u$ primarul +manoil Pac&e Protopopescu 1888-189 a fost introdustelefonul, apro"i%ionarea cu apa a fost im$unatatita, construindu-se statii de

    purificare a apei, s-au pa"at str%i, a fost introdus iluminatul electric, s-audesc&is noi linii de tram"ai, s-a reor#ani%at lucrul primriei, a fost canali%ataDam$o"ita.

    u fost im$unatatite mijloacele de transport, in 18*0 fiind introduse tram"aiulcu cai. u aparut si re#ulamente pri"ind circulatia acestora, in acestea urcanddoar persoane care plateau calatoria, a"eau i#iena corespun%atoare si nu erau in

    stare de e$rietate.Parcurile si #radinile au fost amenajate pentru a spori frumusetea, repre%entand%one de sociali%are si spatii de sporturi.u fost construite noi &anuri unde erau adapostiti ne#ustorii cu marfurileacestora, precum Hanul lui ?anuc.Pe plan ar&itectural, se manifesta romantismul, apar cele doua arce de cerc cesustin ta"anul, apar arcadele, apetenta pentru decoratii, alternanta $en%ilor decaramida si tencuiala ca la pitalul oltea.6rasle de deal si de munte erau cu re#im inc&is, iar cele de pe campie a"eau

    case aproape una de alta.2ocuintele a"eau un parter pentru $ucatarie si camara, si un etaj ca spatiu delocuit.itmul de construire a ucurestiului a crescut ' 188-50 de cladiri)an, 1890-1300 de cladiri)an, 191-000 de cladiri)an.In 1910 se infiintea%a o societate pentru construirea locuintelor ieftine, ridicand3000 de locuinte in patru ani pentru 10 000 locuitori. 2ocuintele erausu$"entionate in proportie de 50! de primarie, platite in a"ans cu 10! dacaindi"i%ii a"eau locuri de munca si stare de sanatate $una. In primii 5 ani nu se

    platea impo%it, iar dupa 15 ani se platea 50! din impo%it.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    15/37

    pro"i%ionarea cu alimente era supra"e#&eata de stat, se asi#ura ser"iciulmedical, locul de munca aproape era asi#urat prin aparitia intreprinderilor siatelierilor mestesu#aresti. ! din locuinte erau constituite din doua camere, 4! din acestea a"and 3-4 camere, restul-5 camere.

    In ucuresti erau "ile ce apartineau $ur#&e%iei, a"and doua ni"ele si case de unni"el la periferie.Pe lan#a cladiri i%olate, predominau locuintele de tip "a#on.u trait ar&itecti precum erc&e%, Ion ?incu, ce au creat stilul neoromanesc,caracteri%at prin prispa, coloane reali%ate din lemn sculptat si $utoni deceramica, precum si repre%entarea "ulturilor sau personalitatilor importante.

    VI.!unimea si "unimismul

    Eunimistii s-au re#asit in cercurile conser"atoare, aparand in octom$rie 183. Inperioada preliminara, :itu ?aiorescu a incercat sa desfasoareconferinte)prele#eri populare, la care au fost in"itati oameni cu preocupari siinterese populare si pentru a se face cunoscut spre o$tinerea diferitelor posturi.In perioada studiilor s-a lansat intr-un maraton de la o scoala la alta, pentru ao$tine diplome si a-si asi#ura posturi inalte, presti#iul social si o situatieeconomica $una. 2a "arsta de 3-4 de ani, :itu ?aiorescu era un om reali%at,casatorit si se $ucura de notorietate.Principiul la care a stat la $a%a selectarii mem$rilor Eunimii era A+ntre Kui "eut,teste Kui peutasile Po#or era cel mai in "arsta junimist 30 de ani,fiind specialist in fi7area poreclelor. :itu ?aiorescu era poreclit Atatalne$unilor

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    16/37

    In re"ista on"or$iri literare erau pu$licate poe%ii ale mem$rilor Eunimii siopere ale unor necunoscuti. nii se simteau persecutati si ii trimiteau lui Iaco$

    Ne#ru%ii aceeasi poe%ie, sc&im$andu-si scrisul, localitatea si numele. 2aintalniri participau si aracuda, profesorii tineri care susoteau intre ei, dar se

    sfiau sa isi citeasca poe%iile. Eunimea dorea sa incuraje%e tinerii "alorosi si apu$licat o antolo#ie. ?em$rii junimisti discutau despre le#islatia polisurilor#recesti, despre le#islatia romana, despre islam, re"olutia en#le%a si reforma

    protestanta luterana. Participau si femei si $ar$ati la un anumit ni"el cultural.:itu ?aiorescu isi ima#ina intalnirile ca pe un ritual, iar cel care tinea conferintanu tre$uia sa intre in contact cu auditoriul. Poe%iile erau citite deseori de ?i&ai+minescu.Pana in anii 1850, lim$a romana era intr-un stadiu deplora$il din punct de"edere orto#rafic dupa cum e"ientia%a presa "remii si manualele. Pana in 188,:itu ?aiorescu a anali%at situatua culturala romaneasca si a pu$licat un articol'In contra directiei de a%i in cultura romana, unde a pre%entat teoria formelor farafond. Dorinda de a ajun#e din urma occidentul #ra$ea pro#resul, iarintroducerea le#islatiei si institutiilor nu erau adaptate realitatilor romanesti,de"enind nefunctionale. Eunimistii au decis ca daca "or sa sc&im$e ce"a, tre$uiasa intre in politica>asile Po#or si P.P. arp au participat la inlaturarea lui u%a alaturi de ceilalti

    politicieni. u ajuns in Parlament din 18*1. Eunimistii s-au afiliat

    conser"atorilor. Eunimistii si conser"atorii erau mem$ri ai lojei masoniceA2=+toile de oumanie

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    17/37

    +tapa ieseana 183-18*4 s-a pronuntat cu caracter polemic si s-a manifestat intrei directii' lim$a, literatura si cultura, reali%and tipo#rafie, li$rarie, re"ista si

    prelectiuni populare.

    +tapa Intermediara 18*4-1885 a inceput cand :itu ?aiorescu a profesat laucuresti, mentinand le#aturi cu Iasi. -au afirmat repreentantii directiei noi in

    poe%ie si pro%a romaneasca' +minescu, rean#a, la"ici si ara#iale. -adiminuat teoreti%area criticismului in fa"oarea judecatilor de "aloare.In +tapa ucuresteana, de dupa 1885, re"ista on"or$iri 2iterare si societatea s-au mutat la ucuresti. Eunimistii erau interesati de de%"oltarea altor domeniiculturale nea$ordare , ca filosofia, istoria si #eo#rafia. u fost pu$licate primelestudii de istorie, ca cele ale lui .D. enopol-Istoria omanilor in 14 "olume side filosofie->asile onta.

    VII.Poporanismul

    Poporanismul de la Apoporec&iule#at erau sensi$ili in le#atura cu ce se intampla in Imperiul ustro-n#ar,

    procesul de ma#&iari%are luand dimensiuni a$erante , ca o$li#ati"itatea in"atariilim$ii ma#&iare in scolile primare si pentru ocuparea functiilor.Dupa Primul a%$oi ?ondial, tere a de"enit mem$ru fondator al Partidului:aranist.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    18/37

    Poporanismul s-a manifestat timid, nee7istand teme literare care sa poata ficonsiderate strict poporaniste. Poporanismul s-a manifestat in apararea

    poporului, alcatuit in mare din tarani. Poporanistii au incercat sa imortali%e%eima#inea satului nu idealist, ci in mod realist. Isi doreau im$unatatirea "ietii si

    instruirea taranilor .>iata omaneasca a fost o re"ista ce era comparata cu re"iste occidentale, incare se pu$licau fra#mente de literatura cu specific tematic poporanist, a"and siarticole stiintifice, in care pu$licau 6cta"ian /o#a, .D. enopol, >asilePar"an, >onstantin Par&on, /ri#ore ntipa, :udor r#&e%i, le7andru >la&uta.ola$oratorii care pu$licau articole de calitate erau foarte $ine renumerati .Poporanistii s-au preocupat de democrati%area "ietii politice prin introducerea"otului uni"ersal. onsiderau ca industriali%area nu era necesara pentruomania. +rau acceptate doar ramurile le#ate de a#ricultura si e7tractiaminereurilor. +rau anticapitalisti, nu erau 7enofo$i, sustineau de%"oltarea peforte proprii si puneau accent pe latura nationala in toate domeniile.onstantin tere constatase denaturarea lim$ii romane prin utili%areaneolo#ismelor. intrat in conflict cu socialistii si cu samanatoristii ce ideali%aumediul rural.

    VIII.Relatiile Stat#$iserica

    In secolul I incepe un proces de laici%are. ?ateriile stiintifice erau studiate in

    scoli. asatoria ci"ila a de"enit o$li#atorie, iar cea reli#ioasa a de"enifacultati"a. Dar statul era dependent de $iserica pentru ca aceea era in contactfrec"ent cu populatia. iserica a"ea o$li#atia sa e7plice populatiei deci%iileluate de domnie. In 1819, in ?untenia fusese numit mitropolit romanul Dionisie2upu, dupa ce in perioada fanariota o sumedenie de #reci au capatat functiiimportante in stat. eria mitropolitilor #reci a fost intrerupta. &iar daca nua"eau functii, preotii erau scutiti de impo%ite. In 183, calu#arii #reci au fostinlaturati de la conducerea manastirilor inc&inate. In 18, pe fondul ameliorariirelatiei usia-Imperiul 6toman, #recii se intorc. Domnitorul le7andru Ioan

    u%a a dat cele mai consistente lo"ituri $isericii prin' le#ea seculari%arii a"erilormanastiresti, decret pentru impunerea ser"iciului di"in in lim$a romana, le#ea

    pentru inmormantari, le#ea comunala, codul ci"il, le#ea calu#ariei, le#easinodala, le#ea pentru numirea mitropolitilor si episcopilor epar&ioti. unificatadministrati" $iserica' mitropolia n#ro->la&iei cu mitropolia ?oldo"ei. transformat multe manastiri in scoli. in%estrat copilele orfane. ?anastirileinc&inate au fost o$li#ate sa intretina scoli si a%ile pe propriile c&eltuieli.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    19/37

    Datoriile pe care manastirile inc&inate le a"eau fata de stat in 183 se ridicau la0 de milioane de piastri. utoritatile statului au recurs la e"aluarea $unurilor si

    proprietatilor funciare, iar calu#arii #reci nu mai puteau iesi din tara fara"erificare. :oate o$iectele de cult si documentele au fost puse su$ control

    militar. L din terenul funciar al omaniei a intrat su$ proprietatea statului, far aplati despa#u$iri manastirilor.Dupa adoptarea le#ii inmormantarilor, s-au sta$ilit norme ale i#ienii si aledecesului. 2e#ea comunala a"ea ca $a%a o$li#atia primariilor de a asi#urasalariile preotilor. ?anastirile care au cedat terenurile statului li se ofereauterenuri culti"a$ile. Pana in 184, manastirile erau populate de tineri si tinerespre a spala pacatele familiei sau pentru a nu in%estra fetele. Prin le#eacalu#arilor, doar cei cu "arste de 0-5 de ani, $olna"i sau a$sol"enti de teolo#iemai puteau sa se calu#areasca. -a impus le#ea sinodala prin care apare un sinodcentral, or#anul suprem care decidea in toate pri"intele le#ate de $iserica, in careintrau mitropolitii, episcopii, decanii facultatii de teolo#ie, trei deputati dinepar&ie. Nu se putea facea o numire de mitropolit sau episcop fara decretdomnesc. Intre 184-1885, relatiile cu Patriar&ia de la onstantinopol a fosttensionata.u$ arol I, s-a dat le#e pentru or#ani%area isericii 6rtodo7e omane, s-aimpus autocefalia isericii, l-a dat le#ea clerului mirean si a seminariilor, s-ainfiintat asa isericii si onsistoriul superior $isericesc. iserica a donat sume

    importante si a cola$orat in Primul a%$oi ?ondial cu rucea osie. alariulpreotilor "aria dupa le#ea din 1893 in functie de scoala a$sol"ita si de marimeaparo&iei.iserica isi putea promo"a ideile prin intermediul presei de specialitate'iserica 6rtodo7a omana, 6rtodo7ul, e"ista :eolo#ica, >iitorul, andela.Dupa ?area nire, se amenajea%a Patriar&ia omana in 195, primul patriar&numit fiind ?iron ristea. unt infiintate cinci mitropolii' ?itropolia n#ro->la&iei, ?itropolia ?oldo"ei si uce"ei, ?itropolia rdealului, anatului,risanei si ?aramuresului, ?itropolia uco"inei si ?itropolia asara$iei.

    IX.Sculptura romaneasca

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    20/37

    fost ramura cea mai ne#lijata, cea mai putin fri%ata, datorita costului uneilucrari sculptate e7trem de mare. Pentru a mentine memoria contemporanilortrea%a, se or#ani%au $aluri si tom$le din care se stran#eau $ani necesari pentrusculpturi. usturile, statuile si #rupurile statuare a"eau un rol educati" si cel de a

    tre%i spiritul patriotic.In prima jumatate a secolului I, $oierimea prefera #enul minor al decoratieistatuare pentru #radini si fatade, importat din occident. e cautau decoratiile deipsos confectionate in Italia in stil neoclasic ' cariatide, statui mitolo#ice,fantani cu personaje.Jarl tor( a sculptat $usturile lui :&eodor man si .. osetti. Ion /eor#escua reali%at $ustul actorului ?i&ail PascalF si monumentul lui /&eor#&e sac&i.arol tor( a reali%at $ustul lui Jarl tor(. Mladimir He#el a sculptatmonumentul lui .. osetii din ucuresti, statuia lui >asile lecsandri din Iasi,Dumitru Paciuirea a sculptat $ustul lui eet&o"en, iar orel ?edrea-Dansul:aranesc.culptura funerara a fost influentata de neoclasicism, simplele pietre funerarefiind inlocuite cu #enii inaripate, urne antice, coloane frante' >ernetta -?onumentuldin Iasi, ?onumentul pompierilor din Dealul pirii-MladimirHe#el

    X.Pictura romaneasca

    De la inceputul secolului >II s-a sc&im$at stilul de pictare a $isericilor, stilul$i%antin fiind inlocuit si se pune accent pe pictura laica ce patrunde in randulelitei si $ur#&e%iei. e manifesta interesul %u#ra"ului de a surprinde detaliile de"estimentatie si trasaturile particulari%ante. e o$ser"a aparitia unor sim$oluriale preocuparilor. e afirma multi pictori straini in spatiul romanesc' /io"annic&ia"oni, ?i(los ara$as, arol Mallstein, pretuiti de elita romaneasca,impunand portretul de se"alet, a"and in "edere si pretentiile mici aleclientilor.e desfasura o competitie intre pictori ce surprindeau materialele,"aloarea acestora si a $ijuteriilor. De la jumatatea secolului I apar pictori

    romani ca Ion Ne#ulici, ar$u Niculescu , onstantin osent&al, ar$uIsco"escu. :reptat, dupa 1848, accentul cadea pe portret, mai ales pe cele

    psi&olo#ice, precum si pe scene ale istoriei romanilor pentru a arata ca e7istaconstiinta de neam de la ?i&ai >itea%ul. unt remarcate fi#urile re"olutionarilorde la 1848, fruntasilor unionisti /& :atarescu-Nicolae alcescu, ?isu Pop-l.I. u%a, :&. man-:udor >ladimirescu, precum si autoportretele lui Nicolae/ri#orescu, :&. man sau /& :atarescu. :ematica istorica a "i%at domni dine"ul mediu, ca ?ircea cel atran, Nea#oe asara$, ?i&ai >itea%ul :&. man-ea din urma noapte a lui ?i&ai >itea%ul, onstantin 2ecca- ?i&ai >itea%ul

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    21/37

    intrand in l$a Iulia, Nicolae /ri#orescu-?i&ai >itea%ul dupa $atalia de laalu#areni.?omentul nirii Principatelor a fost surprins de :&. man in pictura nireaPrincipatelor, de /&. :atarescu sau de arol Pop de %at&mari. arol Popp de

    %at&mari, nascut in Imperiul Ha$s$ur#ic, s-a mutat in :ara omaneasca,de"enind pictor de curte domneasca. fost primul foto#raf roman./&eor#&e :atarescu casti#a "enituri in plus prin pictarea $isericilor, precumiserica latari din ucuresti.?ulte ta$louri au fost reali%ate pentru a imortali%a scene din a%$oiul deIndependenta, Nicolae /ri#orescu, a"a Hentiia sau arol Popp de %at&imariau insotit armata romana.

    Nicolae /ri#orescu a or#ani%at e7po%itii la Paris, unul din ta$lourile sale fiindcumparat de Napoleon al III-lea. Pictorii s-au concnetrat si pe mediul rural

    pentru a capti"a atentia asupra pro$lemelor sale. 2a sfarsitul secolului I,pictorii si-au indreptat atentia spre imortali%area naturii si peisaj.De asemenea, erau reali%ate picturi cu rol propa#andistic de inspiratie istoricasau din pro$lematica rurala. u fost or#ani%ate e7po%itii in care pu$licul erain"itat sa le "i%ite%e.

    XI.%uica

    /ustul pu$licului amator de mu%ica se sc&im$a, influentele orientale

    estompandu-se. Initial, se asculta mu%ica #receasca si cea $i%antina cu tematicireli#ioase. e afirma creatiile mu%icale ale lui nton Pann, care pu$lica canteceinspirate din folclorul romanesc.e afirma compo%itori ca le7ander @lectenac&er si Eo&ann Mac&mann, sefi deorc&estra ai treatrelor nationale, autori de "ode"iluri si operete de inspiratieromaneasca. e adau#a +duard audella, /eor#e tep&anescu, /a"ril?u%icescu, iprian Porum$escu, D./. @lorescu, introducand mu%ica simfonica,de opera , de camera, de $alet, mu%ica corala sau cea cu romanta. e manifestasi critica mu%icala a lui Nicolae @ilimon. De asemenea, s-au afirmat in cadrul

    mu%icii laice si lautari. iprian Porum$escu, care manuia "ioara din copilarie, acompus asuna arpatii, Hora Nationala , alada,e manifestau fanfare siconcerte militare in ca% de conflict.In 184 sunt infiintate onser"atoarele de mu%ica si declamatie, la ucuresti sila Iasi, fiind remarcata acti"itatea lui /eor#e tep&anescu. e infiintea%a primaformatie simfonica romaneasca, condusa de +d. Mac&mann, iar in 18 ia fiintaocietatea @ilarmonica, condusa de el ca dirijor. /eor#e +nescu s-a remarcat su$

    protectia re#inei ?aria in opere ca 6edip sau apsodia omana. ?u%icapatriotica a a"ut in prim plan anumiti domni sau e"enimente' >isul lui tefan cel?are, 6da lui alcescu, ?arsul lui Iancu, 11 iresar, Hora rdealului, 6da

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    22/37

    ostasilor romani. u fost apreciate lucrarile lui >erdi, eet&o"en, ?o%art,Doni%etti, ossipi , ellini etc.

    XII. E&reii in Romania

    Procesul de emancipare a e"reilor in Principate a fost lun# si plin de o$stacole.

    +rau incurajati de promisiunile pasoptistilor cu idealuri li$erale importate cedoreau solutionarea umanista a pro$lemei minoritatilor. +"reii au sprijinit cuentu%iasm re"olutia din 1848 si unirea principatelor. +"rei ca ar$u Iso"escu,olomon Halfon, Da"icion allF sau Hillel ?anoa& au participat la re"olutia

    pasoptista. onstantin Daniel osent&al, de ori#ine e"reica, a fost arestat si ucisde autoritatile austro-un#are de la udapesta pentru participarea la re"olutie. 2a9)1 iunie 1848, la Proclamatia de la Isla%, re"olutionarii pasoptisti au proclamatemanciparea israelitilor si acordarea drepturilor pentru compatriotii de altareli#ie. +"reii au fost cooptati in posturi pu$lice, iar prin le#ea comunala din184, li s-a asi#urat dreptul de a participa la ale#eri municipale. odul ci"ilstipula naturali%area e"reilor dupa 10 ani de re%identa in tara. lterior insa,

    pasoptistii li$erali si-au uitat promisiunile fata de e"rei. rticolul * dinconstitutie stipula acordarea cetateniei doar locuitorilor crestini. PN2 a initiat oserie de actiuni antisemite, prin interdictia e"reilor de a locui in mediul rural,e7pul%area acestora, pecum si supunerea la restrictii economice,a#ra"ate dea$u%urile administratiei locale. u$ #u"ernare conser"atoare, politica fata dee"rei a fost moderata si se cauta o solutie ec&ita$ila a pro$lemei e"reiesti.

    ?arile puteri au fost de acord cu recunoasterea independentei omaniei decatdupa corectarea amendamentului la articolul * din onstitutie, prin care seasi#urau drepturi ci"ile tuturor locuitorilor tarii indiferent de etnie saureli#ie.Intre 18*8-1913, 53 000 de e"rei au primit cetatenie romana. In 1881, la@ocsani, s-a desfasurat primul con#res sionist al asociatiilor AIu$itorilorionului< pentru recoloni%area Palestinei cu e"rei si infiintarea statului Israel.Primul "al de emi#ranti sionisti spre Palestina a iesit din omania in 188.omanii a"eau di"erse stereotipuri si prejudecati pri"ind e"reii, mai ales inmediul rural.+"reii erau considerati a fi reincarnari ale dia"olului, descrisi ca

    roscati, cu $ar$a lun#a, cu nasul carn si cu pistrui pe fata, purtand palarie ca sa-si ascunda coarnele, oc&elari si $ar$a pentru a-si ascunde c&ipul dia"olesc,mirosind a usturoi . +"reii erau carciumari, $anc&eri, camatari sau ne#ustori ceii corupeau pe tarani.+rau acu%ati de infanticidul ritual si de deicid, fiindconsiderati si Aurmasii lui ain

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    23/37

    In realitate, procentul de ne#ustori, $anc&eri si carciumari e"rei era e7trem demic, cei mai multi e"rei fiind mestesu#ari. "eau o i#iena corespun%atoare sirata alfa$eti%arii in randurile acestora era crescuta.

    '.Elaborarea Constitutiei din '())

    ?isiunea ela$orarii onstitutiei a fost factorul de $a%a al noului re#im politicdin omania, recenind aceleiasi dunari 2e#islati"e care l-a ales pe arol cadomn. Dupa 10 mai 18, s-a transformat in dunarea onstitutionala. In ciudadisputelor dintre li$erali si conser"atorii care predominau dunarea, de%$aterileau fost de scurta durata, fiind inc&eiate pe 9 iunie)11 iulie cu "otarea

    proiectului de constitutie, fiind promul#at un nou act constitutional pe 1)13 iulie18. ?em$rii dunarii onstituante au acceptat compromisul. ?odelul

    constitutiei de la 18 a fost constitutia $el#iana din 1831, considerata a fi ceamai li$erala din +uropa. ele 133 de articole din te7tul onstitutiei inserea%acele mai importante aspecte ale or#ani%arii "ietii de stat' caracterul statuluiroman si statutul sau international, pro$lematica drepturilor si li$ertatilorcetatenesti, pro$lematica or#ani%arii institutiilor de stat pe principii moderne.rticolul I consacra numele statului de omania, denumire pe care Imperiul6toman nu o "a recunoaste pana la o$tinerea independentei. e proclama

    principiul e#alitatii tuturor cetatenilor in fata le#ii, la plata impo%itelor. unt#arantate li$ertatea indi"iduala, li$ertatea de e7primare a ideilor, dreptul laintrunire si asociere, li$ertatea credintei, li$ertatea in"atamantului si dreptul lain"atamant. n important principiu face referinta la proprietate, fiind sacra siin"iola$ila. Nimeni nu putea fi e7propriat decat pentru cau%a de utilitate pu$licasalu$ritate, comunicatii, lucrari de aparare militara si cu o dreapta despa#u$ire.e #arantea%a proprietatea data taranilor prin reforma de la 184. In articolul >IIse stipulea%a ca numai cetatenii romani se pot $ucura de drepturi politice, caimpamantenirea este acordata numai strainilor crestini, fapt ce ii afectea%a pee"rei. rticolul a"ea sa fie modificat in 18*9 in conformitate cu dispo%itiile

    tratatului de la erlin. In pri"inta or#ani%arii "ietii de stat, se stipulea%aprincipiul monar&iei constitutionale, de caracter ereditar. onducerea statuluiapartinea pe "iata domnitorului arol si succesorilor sai pe linie masculina. 2a

    $a%a or#ani%arii "ietii de stat se afla principiul moderl al separarii puterilor instat' puterea e7ecuti"a, puterea le#islati"a, puterea judecatoreasca. Putereae7ecuti"a apartinea domnului si ministrilor, numiti si re"ocati de el. untstipulate drepturile domnitorului, acesta fiind o persoana in"iola$ila sineresponsa$ila, numai ministrii fiind raspun%atori, orice act semnat de domnfiind le#al numai consemnat de ministru. Putea sa sanctione%e sau sa refu%e

    sanctionarea le#ilor "otate in parlament, a"and dreptul de "eto a$solut. Putea sa

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    24/37

    di%ol"e corpurile le#iuitoare cu conditia con"ocarii corpului electoral siintrunirea lor in sesiuni e7traordinare. "ea dreptul de amnistie in materie

    politica, de iertare sau micsorare a pedepselor in materie penala cu e7ceptiaministrilor, dar nu putea inter"eni in administrarea actului de justitie.

    dministrati", numea si confirma functiile pu$lice. +ra comandatul suprem alarmatei, confera #rade militare, a"ea dreptul de a $ate moneda. ?inistrii erauraspun%atori in fata parlamentului pentru acti"itatile lor, fiind judecati la cerereadomnitorului sau a dunarilor, fiind stipulat principiul responsa$ilitatiiministeriale.Puterea le#islati"a era e7ercitata in comun de domn si Parlamentdupa principiul su"eranitatii nationale, cele doua corpuri le#iuitoare constituindepre%entanta Nationala. Nicio le#e nu putea fi supusa sanctiunii domnului dacanu era mai intai de%$atuta si adoptata de dunarea Deputatilor si enat. 2e#ile

    pri"ind $u#etul si armata erau de%$atute in dunarea Deputatilor. Initiati"ale#ilor o a"eau am$ele parti, domnul si Parlamentul. enatul era or#an ales ca sidunarea Deputatilor. Deputatii si senatorii dispuneau de imunitate

    parlamentara, putand fi urmariti penal numai cu autori%area dunarii. "eaudrept de critica la adresa #u"ernului, drept de interpelare si de anc&eta asupraministrilor. orpul electoral era impartit dupa a"ere in patru cole#ii pentrudunarea Deputatilor si doua pentru enat. 2a ole#iul I "otau marii

    prioprietari cu un "enit anual de peste 300 de #al$eni. 2a cole#iul II "otauproprietarii funciari cu un "enit anual de 100-300 de #al$eni. 2a ole#iul III

    "otau orasenii ce puteau ac&ita un impo%it anual de 80 de lei, fiidn insa scutiti decens li$er-profesionistii, profesorii, ofiterii retrasi, functionarii pensionari.ole#iul I> era re%er"at taranilor si muncitorilor ce plateau o suma mai micastatului, ce "otau indirect prin intermediul a 50 de ale#atori din judet cedesemnau un dele#at ce a"ea sa-i repre%inte si sa i se atri$uie calitatea deale#ator. enatori puteau fi mstenitorii tronului la "arsta de majorat, mitropolitiisi episcopii epar&oti, inaltii demnitari, diplomatii, #eneralii, doctorii, licentiatii.ni"ersitatile puteau ale#e cate un senator din randurile lor.onditiile pentru acandida la o functie politica erau urmatoarele' sa ai$a cetatenie romana, sa ai$a

    drepturi ci"ile si politice, sa ai$a "arsta de 5 de ani , fara un cens special decatcel pe care il a"ea impus in calitatea de ale#ator pentru a fi ales senator, tre$uiasa ai$a censul de 800 de #al$eni si "arsta minima de 40 de ani. Duratamandatului era diferita' patru ani in dunarea Deputatilor si opt ani in enat,aparand o$li#atia reinnoirii la 4 ani in proportie de 50! prin tra#ere la sorti.Diferitele cate#orii sociale erau repre%entate ine#al in parlament, in mare masuramosierimea si in mica masura $ur#&e%imea, taranimea si oamenii cu statutmodest. Daca 14 deputati, din cei 15* ce alcatuiau dunarea, erau alesi de

    primele trei cole#ii, doar 33 deputati erau alesi de cole#iul I> ce era cel mainumeros.Puterea judecatoreasca era e7ercitata prin tri$unale si curti de apel, prin

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    25/37

    functionarea pe intre# teritoriul a unei sin#ure instante supreme' Inalta urte deasatie si Eustitie, functionarea juriului in materie penala si pentru delicte

    politice sau de presa, interdictia infiintarii de tri$unale e7ceptionale.

    In constitutie sunt stipulate pre"ederi pri"ind administratia locala, insitutiijudetene si comunale, fiind consemnat principiul descentrali%arii administrati"esi independenta comunala, finantele pu$lice, "otarea anuala a $u#etului, putereamilitara, principiul o$li#ati"itatii pre#atirii militare a tuturor cetatenilor.ltimele articole redau dispo%itiile finale pri"ind consemnarea tricoloruluirepre%entat pe drapel, consemnarea statutului de capitala a ucurestiului,enumerarea le#ilor care urmau sa fie ela$orate, consemnarea inaliena$ilitatii pe30 de ani a pamanturilor cu care au fost improprietariti taranii prin le#ea ruraladin 184 pentru a asi#ura ordinea si linistea sociala.

    *.Raboiul de Independenta

    Pe 9)1 mai 18**, in Parlamentul oman, ?i&ail Jo#alniceanu a citit actul deindependenta al omaniei in fata Imperiului 6toman ca dorinta a poporuluiroman. Pe 10) mai, actul a fost semnat de domnul arol, care a declaratindependenta deplina a statului roman. /u"ernul roman a incetat plata tri$utuluicatre Imperiul 6toman si suma dedicata tri$utului a fost data in sc&im$ministerului de ra%$oi. Initial, inainte de 18**, usia nu dorea sa coopere%e cuomania dupa ce omania participase la tratatele de pace de dupa ra%$oiul din

    rimeea. usii a"eau insa ne"oie de sprijin in noul ra%$oi cu otomani, 50000 deturci condusi 6sman Pas&a fiind trimisi la Ple"na, in timp ce rusii suferisera

    pierderi imense in $ataliile anterioare. Ni(olai Jonstantino"ic&, marele duce alusiei, a propus cola$orarea cu fortele romane. arol I a acceptat propunereasi a fost numit maresal al trupelor ruse la comanda trupelor romane com$inatecu fortele ruse pentru a respin#e otomanii ce ocupasera Ple"na. Dupa lupte #relecu otomanii, armata romana a o$tinut "ictorii in $ataliile de la /ri"ita sia&o"a, iar pe 8 noiem$rie 18**, cetatea Ple"nei ocupata de otomani acapitulat. 6sman Pasa s-a predat si si-a oferit sa$ia colonelului roman, ?i&ailerc&e%. rmata romana s-a intors pe Dunare si a o$tinut "ictorii la >idin simardan. Pe 19 ianuarie 18*8, epui%at, Imperiul 6toman a cerut armistitiu,acceptat de usia si omania. omania a casti#at ra%$oiul de Independenta cucostul a 10 000 de "ictime. . :ratatul de pace dintre Imperiul us i Imperiul6toman a fost semnat la an tefano pe 3 martie 18*8. cesta a creatPrincipatul ul#ariei i a recunoscut independen a er$iei, ?untene#rului i a omniei Independenta in fata Portii a fost recunoscuta de marile puteri pe 13iulie 18*8.2a conferin a de pace de la erlin din 18*8 s-a decis ca usia s

    recunoasc omniei independen a, s cede%e teritoriile Do$ro#ei i Deltei Dunrii, inclusi" portul onstan a, i mica Insul a erpilor. On sc&im$, usia

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    26/37

    prelua jude ele din sudul asara$iei a&ul, Ismail, ol#rad, care reintraser ncomponen a ?oldo"ei dup %$oiul rimeii prin pre"ederile :ratatului de laParis din 185.

    +.Partide Politice

    Partidul ational -iberal

    Partidul National 2i$eral a fost primul partid politic din omania, fiind fondatinainte de a%$oiul de Independenta, la 4 iunie 18*5, pe $a%a unificariidiferitelor #rupari li$erale, constituite in 6po%itia de la ?a%ar-Pasa. pus capat#u"ernului conser"ator 2ascar atar#iu. infruntat cri%a orientala din 18*-

    18*8, conducand statul roman in cola$orare cu principele arol pentru o$tinereaindependentei. 2a fondarea sa, %iarul ;le#atorul 2i$er

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    27/37

    rol important in inlaturarea #u"ernului li$eral. In 1884, .. osetti, a"and"ederi diferite in raport cu I.. ratianu, a creat o formatiune politica de stan#a,nedesprinsa oficial din partid.. In 1885, dupa moartea lui osetti, la conducerea#ruparii sale "ine >intila osetti si /&. Panu care au pus $a%ele unui partid de

    stan#a-Partidul adical. In 188*, disidentele li$erale au ajuns la o intele#ere cuconser"atorii, constituind 6po%itia nita pentru inlaturarea #u"ernului li$eral.In189, aflandu-se in opo%itie, PN2 condus de Dimitrie . turd%a, a creat un nou

    pro#ram ce "i%a criticarea #u"ernului conser"ator in pri"inta domniei le#ilor,li$ertatea ale#erilor, descentrali%area administrati"a. e preconi%a lar#ireasistemului electoral pe $a%a principiului "otului uni"ersal. e preconi%a inc&estiunea taraneasca aplicarea le#ii "an%arii $unurilor statului, pentru taranii cu

    proprietati de pana la 5 &ectare, infiintarea institutiilor nationale menite pentrusprijinirea taranilor in ac&i%itionarea proprietatilor particulare, precum simodificarea le#ii tocmelilor a#ricole. In 1895, PN2 ajun#e la putere, dar uita de

    promisiunea cu "otul uni"ersal. Interesul pentru ameliorarea situatiei taranimiise diminuase.In 190, aflandu-se din nou in opo%itie, PN2, condus de D..turd%a, a ela$orat un nou pro#ram pri"ind pro$lema a#rara, infiintarea aseiurale care sa sprijine cumpararea loturilor din domeniile statului. lte noi#rupari se desprindeau din partid ca /ruparea Drapelista, numita dupa %iarul;Drapelul

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    28/37

    taranesti. In 1914, li$eralii au inau#urat noi reforme, care au fost insa intreruptede declansarea marelui ra%$oi. PN2 dorea o reformare rapida a statului, promo"aideile li$erale, respectarea su"eranitatii poporului, respectarea principiuluisepararii puterilor in stat, principiul meritocratiei, e7tinderea accesului la "iata

    politica, #arantarea drepturilor si li$ertatilor, implementarea reformeloreconomice, sociale si culturale, de%"oltarea economica pe li$era concurenta,separarea intereselor majore ale populatiei romane in raport cu dominatiastraina, mentinerea unui stat minimalist ca cel mai $un in"estitor insa. Doreaumo$ili%area resurselor pentru atin#erea pro#resului. Pledau pentru o cola$orarecu in"estitorii straini, dar primau interesele intreprin%atorilor din tara.

    PN2'

    Participarea in ra%$oiul ruso-turc si o$tinerea independnetei ?odificari ale constitutiei in 18*9, 1884, 191* :ransformarea omaniei in re#at 2e#ea si or#ani%area Do$ro#ei in 1880 rearea N, le#ea pentru rascumpararea cailor ferate derarea la :ripla lianta, le#ea pentru fi7area si #radarea renumeratiilor

    cadrelor didactice 2e#ea pentru infiintarea domeniilor coroanei :recerea la tariful "amal protectionist 2e#ea pentru in"atamantul primar 2e#ea pentru inau#urarea industriei mari 2e#ea pentru in"atamantul secundar si superior 2e#ea pentru in"atamantul profesional 2e#ea pentru infiintarea #radinitelor

    Partidul Conser&ator

    Partidul onser"ator a fost infiintat in fe$ruarie 1880, constituit dintr-un clu$politic central, a"and in frunte un omitet Permanent. Primul presedinte alpartidului a fost ?anolac&e ostac&e +pureanu. rmatorii lideri care l-ausuccedat au fost 2ascar atar#iu, /&. /r. antacu%ino, P.P. arp si :itu

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    29/37

    ?aiorescu. 2a $a%a constituirii partidului au fost mai multe #rupari in frunte culiderii lor' #ruparea de dreapta condusa de 2ascar atar#iu, #ruparea de centrucondusa de >asile oerescu, #ruparea de centru-dreapta , #ruparea junimistacondusa de P.P. arp, pe $a%a ideilor acestuia a"and sa profile%e doctrina

    intre#ului partid. iarul oficial a fost ;:impul

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    30/37

    P promo"a idei ca indi"idualitatea nationala, respectarea practicilorconstitutionale, culti"area sta$ilitatii institutionale, de%"oltarea treptata astatului.

    P'

    2e#i pentru mediul rural eor#ani%area N, le#ea etalonului de aur 2e#i pentru or#ani%atiile administrati"e centrale a ?inisterului ultelor

    si instructiunii pu$lice si restaurarea si conser"area monumentelor 2e#ea pentru construirea cailor ferate 2e#ea "amilor 2e#ea pentru e7ploatarea petrolului de pe domeniile statului

    2e#ea contra preturilor de monopol la produsele de consum de $a%a 2e#ea meseriilor

    . %onar/ia Constitutionala

    In urma demisiei domnitorului u%a si instaurarea locotenentei domnesti, s-apus pro$lema mentinerii unirii principatelor. In prima"ara 18, la Paris, marileputeri europene s-au intrunit pentru a de%$ate situatia Principatelor omane

    nite. Imperiul 6toman era pentru separare, Imperiul ustriac, @ranta si Prusiaerau pentru mentinerea unitatii, iar Imperiul ritanic si Imperiul us a"eau oatitudine duplicitara, $ritanicii fiind fa"ora$ili turcilor. In cele din urma, s-adecis "enirea unui print strain la conducerea Principatelor' arol deHo&en%ollern, iar I.. ratianu a fost cel care a inc&eiat ne#ocierile.Intre -8aprilie, s-a desfasurat un ple$iscit in care participantii si-au spus opinia pri"ind"enirea printului strain. In ?oldo"a insa a i%$ucnit o miscare separatista initiatade Nicolae osetti.arol, ca domnitor, s-a do"edit a fi foarte disciplinat,

    punctual, ri#uros, fiind un militar de cariera . +ra ri#id, distant, pasionat de

    lectura. ?oartea fetitei sale in "arsta de 4 ani a dus la racirea relatiei dintre el si+lisa$eta, sotia sa. In 1889, s-a re#lementat pro$lema mostenitorului tronului,fiind numit unul din nepotii sai, @erdinand. @erdinand s-a casatorit cu ?aria de+din$ur#&. Nu era asemanator cu arol, fiind ne&otarat, so"aielnic, intro"ertitsi timid, fata de sotia sa, ?aria, care era o $una diplomata.

    facerea trous$er l-a pus pe re#e intr-o lumina ne#ati"a de catre li$eraliiradicali, iar ra%$oiul franco-prusac a fost un moti" de neincredere fata de acesta.In 18*0 are loc miscarea repu$licana la Ploiesti al carei lider a fost l. andiano

    Popescu. 2i$eralii il considerau tradator, iar conser"atorii s-au panicat. Din18*1 pana in 18*, 2ascar atar#iu a fost numit premier in #u"ernul

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    31/37

    conser"ator si l-a sustinut pe arol ce i-a impus o serie de conditii. u fostmomente de tensiune cand in 188*, seful #ruparii radicale l-a calomniat pe re#eintr-un articol din %iarul ;2upta

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    32/37

    asara$ia de ud usiei in sc&im$ul Do$ro#ei si Delta Dunarii. onstitutia afost sc&im$ata in pri"inta acordarii drepturilor politice strainilor. usia siustro n#aria au recunoscut independenta in 18*8 in timp ce 6landa si /reciaau recunoscut independenta dupa implinirea celei de-a doua conditii pri"ind

    acordarea drepturilor strainilor. aile ferate au fost rascumparate de societatea#ermana trous$er#, /ermania recunoscand independenta a$ia in 1880, dupae7emplul @rantei si ?arii ritanii. elatiile dintre omania si ustro-n#ariacareia i se conferise presedintia omisiei +uropene a Dunarii pri"ind na"i#atia

    pe Dunare sau cu usia pri"ind delimitarea #ranitei de sud a Do$ro#ei. +ra osituatie ce afecta alarmant starea de su"eranitate a omaniei, pe care cercurile#u"ernamentale nu le putea accepta. In 1881, omania s-a proclamat ca re#at#ra$it pe fondul incordarii cu ustro-n#aria si usia. Presa romaneasca faceatrimitere la situatia romanilor din :ransil"ania. In 188, +D a ela$orate#ulamentul de na"i#atie si politie flu"ia%a "i%and %ona /alati-Portile de @ier,in 1883 fiind supus de%$aterii la 2ondra si ratificat, omania neparticipand laconferinta. omania se "edea i%olata in cadrul relatiilor internationale. In 188se infiintea%a societatea arpati care a"ea ca o$iecti" unirea :ransil"aniei cuomania. In 1883 a i%$ucnit un conflict diplomatic dintre omania si ustro-n#aria in cadrul inau#urarii statuii lui tefan cel ?are la Iasi, unde in pre%entare#elui arol I, deputatul Petre /radisteanu a facut alu%ie la pro"inciile romaneaflate su$ stapanire straine. omania a recurs la inc&eierea unei aliante cu

    /ermania, o mare putere europeana la acel moment condusa de cancelarulismar( spre a contra$alansa o intele#ere intre usia si ustro-n#aria. In1883, arol I si premierul I.. ratianu mer# in "i%ita la >iena si erlin.omania a"ea sa adere la :ripla lianta pentru ca ustro-n#aria sa renunte la

    pri"ile#iile in domeniul na"i#atiei dunarene desi putea sa stope%e miscareanationala a romanilor din :ransil"ania. ctul de aderare la :ripla liantastipula o$li#atia sprijinului reciproc in ca% de atac si de a nu inc&eia paceseparata la sfarsitul unui conflict. :ermenul de "ala$iliutate a tratatului era de 5ani, a"and caracter secret. ontinutul tratatului nu era cunoscut decat re#elui si

    unor lideri politici care s-au implicat. :ratatul de aderare a fost reinnoit in 189,su$ #u"ernul conser"ator 2. atar#iu, reinnoit apoi in 189 cu oca%ia "i%iteiimparatului @ran% Eosep& in omania.

    ltima reinnoire a a"ut loc in 1913 cu oca%ia deteriorarii relatiilor dintreomania si ustro-n#aria. In ciuda aliantei cu Puterile entrale, #u"erneleromanesti, indiferent de ideolo#ie, doreau desa"arsirea unitatii nationale, ce a"easa se reali%e%e intr-o conjuctura fa"ora$ila, incurajand manifestarile in anumitelimite. In 1885, presedintele onsiliului de ?inistri, I.. ratianu a dispus

    e7pul%area tinerilor lideri ai societatii arpati pentru a stopa conflictuldiplomatic cu ustro-n#aria.omania a dus intre timp $une relatii cu u#aria,

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    33/37

    er$ia, /recia si cu Imperiul 6toman. flata in :ripla lianta, omania nu saimplicat in conflictele inter-$alcanice, mane"rate din um$ra de marile puteri.omania si-a asi#urat presti#iul international plasandu-se intr-o po%itie neutra,fiind cel mai sta$il stat din sud-estul +uropei timp de 48 ani, lun#a domnie a

    re#elui arol I. In 1908, ustro-n#aria ane7ea%a osnia si Herte#o"ina,relatiile cu er$ia inrautatindu-se.In 191-1913 se declansea%a cri%a $alcanica.omania si-a indreptat atentia spre ul#aria care si-a proclamat independenta sia incorporat umelia. 2uptase alaturi de er$ia si /recia impotri"a Imperiului6toman. lterir, in iunie 1913, ul#aria s-a intors impotri"a fostilor aliati,declansand cel de-al doilea ra%$oi $alcanic pentru a distru#e ec&ili$rul de puteredin %ona., considerata periculoasa pentru interesele omaniei. Premierul :itu?aiorescu dorea stoparea a"antului ul#ariei, punand pro$lema retrocedarii decatre aceasta a partii de sud a Do$ro#ei, adrilaterul. /u"ernul roman asolicitat medierea marilor puteri la conferinta de la Peters$ur#. omaniao$tinuse insa doar ilistra. Dupa declansarea celui de-al doilea ra%$oi $alcanic,ul#aria a atacat prin surprindere er$ia si /recia. omania ataca ul#aria iniulie 1913, ducand campania la sud de Dunare ce parea a fi o demonstratie deforta. a%$oiul este inc&eiat pentru ca armata $ul#ara nu a putut opunere%istenta. Pacea a fost inc&eiata prin tratatul de la ucuresti din au#ust 1913.ul#aria a acceptat cedarea adrilaterului, cu judetele Durostor si aliacra.

    ). Primul Raboi %ondial

    Declansarea primului ra%$oi mondial a afectat direct omania, le#ata printr-untratat secret cu una dintre cele doua ta$ere militareomania era pre#atita pentruun ra%$oi de intre#ire nationala, constienti%ata de clasa politica si de paturilelar#i ale societatii. 6 ta$ara dorea eli$erarea romanilor din toate pro"inciilestapanite de austrieci si intrarea in ra%$oi alaturi de ntanta, in timp ce o alta

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    34/37

    ta$ara dorea sa intre in ra%$oi de partea Puterilor entrale pentru eli$erareaasara$iei stapanita de rusi. In "ara anului 1914, liderii politici romani printrecare premierul li$eral, I.I.. ratianu, au optat pentru neutralitate in cadrulonsiliului de oroana , e7ceptand arol I si P.P. arp care doreau intrarea in

    ra%$oi alaturi de Puterile entrale. Principesa ?aria, sotia mostenitorului:ronului, @erdinand, pleda pentru alianta cu ntanta. e#ele arol s-a supusdeci%iilor fruntasilor politici. In septem$rie 1914, re#ele moare si este succedatde @erdinand, care aflat su$ influenta re#inei ?aria, se "a alia cu ntanta.

    Neutralitatea parea potri"ita, durand din 1914 pana in 191. In 1915, NicolaeIor#a, . . Dela"rancea, :a(e Ionescu, Nicolae @ilipescu, Nicolae :itulescu audiscutat in pri"inta acordarii sprijinului miscarii nationale din :ransil"ania.-aformat @ederatia nionista, alcatuita din componenta conser"atoare condusa de

    Nicolae @ilipescu si de PD condusa :a(e Ionescu, un or#anism politic ad-&oc.2i#a ulturala, condusa de Ior#a, s-a transformat in 2i#a pentru unitatea politicaa tuturor romanilor. ?iscarea pro-antantonofila a capatat un im$old,or#ani%andu-se un con#res la teneul oman pri"ind acordarea sprijinului#u"ernului catre refu#iatii din :ransil"ania si uco"ina.

    omania a parasit :ripla lianta alaturi de Italia, intrand in ntana. omaniei ise recunostea dreptul de a incorpora teritoriile Imperiului ustro-n#ar, iar

    puterile ntantei se an#ajau sa o sprijine.

    Industria e7istenta pe productia de armament si munitie a proliferat, fiindinfiintata Directia /enerala a ?unitiilor. Pe $a%a tratatului inc&eiat cu ntanta,un nou onsiliu de oroana a fost con"ocat in au#ust 191 prin care omaniaintra imediat in ra%$oi cu Puterile entrale.

    +ntu%iasmul armatei romanesti a fost de scurta durata. Neajutorata de aliati,armata romana a fost silita sa se retra#a in fata trupelor #ermane si austro-un#are. omanii s-au retras la sud de arpati in urma $ataliilor san#eroase de pe>alea Eiului, pierdind multi #enerali ca Da"id Propor#escu si luptatoarea

    +caterina :eodoroiu. omania a fost atacata si din sud de catre trupele #ermaneconduse de #eneralul ?ac(ensen, sprijinit de trupele $ul#are si otomane.Pe decem$rie, ucuresti a fost ocupat, si o mare parte din teritoriul omaniei a fostocupat . rmata omana, institutiile statului si autoritatile s-au retras in?oldo"a, pe linia fortificata /alati-Namoloasa-@ocsani, pentru a or#ani%a onoua re%istenta. Parlamentul oman s-a retras la Iasi.In cadrul sesiunii, re#eleapela la solidaritate nationala si la reformele democratice pri"indimproprietarirea taranilor si "otul uni"ersal in sprijinul soldatilor.

    In prima"ara 191*, cele doua reforme democratice au fost adoptate.rmata afost instruita de #eneralul france% ert&elot.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    35/37

    urmat o serie de $atalii san#eroase in "ara 191*, a ?arasti, unde armata eracondusa de #eneralul l. "erescu, la ?arasesti unde romanii au o$tinut cea maimare "ictorie, unde trupele romane conduse de #eneralul +remia /ri#orescu ,inflacarate de apelul ;Pe aici nu se treceQalea :rotusului.

    usia a iesit din ra%$oi, inc&eind un armistitiu cu Puterile centrale in toamna191* si o pace separata la rest-2ito"s( in fe$ruarie 1918. omania , su$#u"ernul conser"ator ?ar#&iloman, a tre$uit sa inc&eie pace separata cuPuterile entrale' armistitiu inc&eiat la @ocsani si pacea de la uftea-ucuresti.omania pierdea Do$ro#ea si a fost supusa la cedarea e7ploatarii petrolului

    pentru 30 de ani si monopolului e7portului de cereale, precum si la despa#u$iri

    de ra%$oi.In noiem$rie 1918 insa, ntanta a reluat ofensi"a si a denuntat tratatul cuPuterile entrale. :a(e Ionescu si imion ?andrescu au desfasurat o ampla

    propa#anda in fa"oarea omaniei in occident

    2. %area Unire

    6data cu inc&eierea Primului a%$oi ?ondial si o$tinerea "ictoriei alaturi dentanta, omania si-a putut concreti%a "isul national' unitatea nationala prininte#rarea efecti"a a asara$iei, :ransil"aniei, anatului si uco"inei ininteriorul #ranitelor omaniei.

  • 7/23/2019 Cultura Si Societate in Romania Secolului XIX

    36/37

    In asara$ia se declansase miscarea nationala in urma i%$ucnirii re"olutiei$olse"ice din usia. pare %iarul de lupta nationala ;u"antul ?oldo"enesc< sise infiintea%a Partidul National ?oldo"ean. omanii $asara$eni au a"ut in"edere reali%area autonomiei politice in urma emiterii de catre 2enin a

    ;Declaratiei a drepturilor popoarelor la autodeterminare. Pe $a%a documentuluitinut la &isinau, on#resul 6stasilor ?oldo"eni, s-a adoptat autonomiateritoriala si politica a asara$iei, constituindu-se fatul :arii ca or#an decopnducere a miscari, pre%idat de Ioan Inculet. fatul :arii a proclamat pe )15decem$rie epu$lica Democrata ?oldo"eneasca ca mem$ra a epu$licii@ederati"e use. elatiile dintre omania si usia $olse"ica se inrautateau pefondul desprinderii crainei si tendintelor de incorporare a asara$iei. :rupelere"olutionare ruse stationate la &isinau incitau la de%ordine si anar&ie, iarfatul :arii a solicitat #u"ernului roman sa inter"ina militar asa cum a e"acuattrupele ruse de la Iasi. elatiile dintre usia si omania au fost rpupte in ianurie1918. Pe ianuarie)4 fe$ruarie 1918, dupa ce liderii $asara$eni au proclamatindependenta pro"inciei, epu$lica ?oldo"eneasca isi putea ale#e calea deurmat. 2a * martie)9 aprilie 1918, tatul :arii a decis unirea cu omania.

    In uco"ina acti"a din 189 Partidul National oman, caruia i s-a alaturatPartidul :aranesc. 2a ernauti era fondata Eunimiea literara care a"ea cunoscute

    pu$licatii. In 1915, la ucuresti, s-a infiintat sociatia romanilor $uco"ineni cemilita pentru unirea uco"inei cu omania.?ulti militari $uco"ineni au fost

    incorporati in armata austro-un#ara , ca%and pri%onieri in usia, de%"otandu-sesolidaritatea cu romanii din re#at.Pri%onierii $uco"ineni si transil"aneni , aflatiin craina de a%i, au lansat apelul la incorporarea ca "oluntari, alaturi deomania si ntanta, cu scopul reali%arii unirii. Numarul "oluntarilor a crescut la30000. @runtasii $uco"ineni, mem$rii ai Parlamentului de la >iena, s-auor#ani%at in lu$ul oman al parlamentarilor de la >iena, transformandu-se inonsiliul National oman. In octom$rie 1918, fruntasii miscarii, . Isopescu-/recul si /&. /ri#oro"ici au lansat declaratia ;uco"ina sa fie restituita Patriei


Recommended