ultura Zuto Brdo - Gârla Mare se dezvoltă în intervalul 1600-1150 a. Chr. Bazându-ne pe analizele realizate asupra resturilor de oase

umane incinerate din necropola de la Cârna, putem face cunoscute unele date despre această populaţie. Mortalitatea în prima copilărie (0-7 ani) era de 32,35%, sugarilor (0-1 an) revenindu-le un procent de 44,88%; în cea de a doua copilărie (7-14 ani) mortalitatea era de 4,90%. La adolescenţi (14-20 ani) se înregistra o mortalitate de 1,97% iar la adulţi procentul era de 21,56%. Bătrânii aveau o rată a mortalităţii de 0,98%. Altfel spus, durata de viaţă se situa în jurul a 50 de ani. Erau rare cazurile când se depăşea această vârstă. Indivizii aveau talie mică, în jur de l ,50 m, fiind destul de paşnici. Această situaţie este demonstrată de descoperirile arheologice în care nu apar decât foarte rar arme.

C

otivele decorative sunt puţine dar sunt folosite în numeroase combinaţii. Pasta din care se confecţionează vasele este cu

atât mai fină cu cât vasele sunt mai mici. Ca tehnică de decorare au fost utilizate inciziile, canelurile, împunsăturile succesive şi ştampilarea cu instrumente speciale. La realizarea decorului s-au folosit elemente precum triunghiul, rombul, spirala, cercul şi arcul de cerc. Pentru evidenţierea decorului s-a întrebuinţat o substanţă albă de incrustaţie care a fost aplicată peste zonele decorate. Decorarea vaselor se făcea atunci când pasta era crudă.

M

ecropolele culturii Gârla Mare sunt situate, în cele mai multe cazuri, pe dune de nisip. Fiecare mormânt conţinea un vas mare, urna,

în care erau depuse resturile incinerate ale unui individ. Pe lângă urnă sau chiar în ea, se depuneau numeroase vase cu lichide sau hrană, necesare defunctului în această nouă etapă. Cele mai multe vase, 14 la număr, au fost descoperite în mormântul nr. 16 din necropola de la Gruia, judeţul Mehedinţi. Există şi situaţii când resturile incinerate erau depuse direct în groapă. Foarte rare sunt mormintele cenotafe în care nu se găsesc resturi umane incinerate. Ele se datorează faptului că în unele situaţii, corpul celor decedaţi nu putea fi recuperat. Asemenea morminte se întâlnesc şi în alte perioade ale istoriei vechi. Morţii erau incineraţi în afara necropolelor. Fiecare mormânt avea la suprafaţă un semn distinctiv, un stâlp de lemn sau o grămadă de pietre. Cu toate acestea, în nici o necropolă nu există o anumită aliniere a mormintelor. Din contră, sunt situaţii când mormintele noi au deranjat pe cele vechi.

N

MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIERDROBETA TURNU-SEVERIN

Str. Independenţei nr.2 Tel.: +40 252-312.177, Fax: +40 252-320.027

MUZEUL OLTENIEI CRAIOVAStr. Popa Şapcă nr.8 Tel.: +40

251-411.906, Fax: +40 251-419.435

CONSILIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI MUZEUL

REGIUNII PORŢILOR DE FIER DROBETA TURNU-SEVERIN

CONSILIUL JUDEŢEAN DOLJ • MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA

SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUIÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI

CULTURA GÂRLA MARE

4-16 septembrie 2007MUZEUL BANATULUI TIMIŞOARA

ultura Zuto Brdo - Gârla Mare s-a format pe baza ceramicii încrustate transdanubiene, cu elemente din cultura Vatina şi cu aportul

elementelor locale din zonele ocupate ulterior de triburile acestei culturi. Numele culturii provine de la două localităţi: Zuto Brdo din Serbia şi Gârla Mare din România, unde au fost făcute primele descoperiri. Această cultură s-a dezvoltat pe ambele maluri ale Dunării, pe luncile şi terasele joase ale fluviului. Cele mai vestice descoperiri provin din zona de la vărsarea Savei în Dunăre, iar cele mai estice sunt de la vest de vărsarea Oltului în Dunăre, în amonte de Porţile de Fier descoperirile sunt mai puţine pe când în aval numărul lor este foarte, mare. în sectorul Bistreţ-Işalniţa din jud. Dolj, aşezările şi necropolele acestei culturi se găsesc la distanţă de Dunăre, pe malul unui vast sistem de bălţi. Este posibil ca purtătorii acestei culturi să fi găsit aici un sol de calitate şi un habitat asemănător cu cel pe care îl cunoşteau.

C

lastica culturii Zuto Brdo - Gârla Mare este unică în cadrul epocii bronzului. Statuetele antropomorfe, cele mai numeroase, redau

aproape exclusiv personaje feminine. Excepţia este făcută de descoperirile de la Dupljaja unde au fost descoperite două care votive, fiecare cu câte o statuetă antropomorfa considerată a fi masculină. Prezenţa acestor piese a ridicat o serie de ipoteze. S-a considerat că acestea erau depuse doar în mormintele de copii, că erau preotese care săvârşeau ritualuri religioase sau că o reprezentau pe Marea Mamă, protectoare a morţilor. Prezenţa mai multor statuete într-un mormânt care nici nu erau de copii, precum şi prezenţa lor în locuinţe, au dus la abandonarea acestor teorii, într-o locuinţă de la Ostrovul Mare -Colonie au fost descoperite 12 statuete. Aproape toate piesele sunt acoperite cu un decor foarte bogat despre care se consideră că reprezintă piese de vestimentaţie ale acelei perioade. O descoperire unică este reprezentată de două personaje înlănţuite, desco-perire care din păcate este fragmentară.

PR prezentările zoomorfe sunt redate sub orma

unor vase de mărimi diferite, în unele ituaţii ele sugerează siluete de păsări dar există şi vase care redau clar păsări de baltă sau bovidee. în

afara acestora, în ceramica acestei culturi se întâlnesc protome şi mânere de vase ce au forma unor păsări

sau animale.

Rpertoriul formelor ceramice în cadrul cestei culturi este foarte mare. Toată olăria cestei perioade se lucra la mână, fără vreun dispozitiv, în pasta din care se lucrau vasele se amesteca pietriş cu bobul mai mic, iar uneori chiar cioburi de vase pisate. Ca degresant se folosea nisipul care putea fi mai fin sau mai puţin fin. Un însemnat procent din numărul total al vaselor este reprezentat de cele decorate. Nu s-a realizat o ceramică specială pentru nevoi funerare. Dovada este constituită de existenţa unor tipuri de vase, gen urne, care se găsesc şi în locuinţe şi au mărimi diferite, dictate de necesităţile practice ale gospodăriei. Culoarea acestor vase este variată: cenuşie, cafenie, neagră, în funcţie de ardere.