2
Tara Fagarasului - Istorie - Dupa retragerea aureliana, populatiile migratoare care au trecut prin aceasta zona au fost atrase de bogatia locurilor. Cea mai pregnanta amprenta si-au pus-o triburile slave, asezate in numar mare, care au lasat o seama de marturii - mai ales in toponimii si hidronimii. - Secolele X-XI marcheaza cristalizarea primelor formatiuni politice in zona Tarii Fagarasului si Tarii Barsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se intindea si asupra acestor teritorii, este cucerit de catre regele ungar Stefan. - Se pare totusi ca, vreme de doua secole, regalitatea maghiara nu si-a putut exercita suveranitatea deplina asupra acestor locuri, astfel incat de abia dupa 1200 au putut fi colonizati sasii, secuii si teutonii. - Pe la 1290, o oaste romaneasca pornita din Fagaras si condusa de legendarul Negru Voda "descaleca" in Tara Argesului, la Campulung Muscel, si pun bazele Tarii Romanesti de mai tarziu. - Multa vreme apoi, romanii s-au condus dupa Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pamantului. Din timpul domniei lui Vladislav I (Vlaicu), si pana in timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), cu mici intreruperi, Fagarasul si Amlasul au fost feude ale domnilor din Tara Romaneasca. - In 1541, Principatul Transilvaniei (inclusiv Fagarasul) a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care platea totusi Portii Otomane un dar anual de complezenta ("munus honorarium"). - Transilvania intra la sfarsitul secolului XVII in componenta Imperiului Austriac, ca principat autonom. In 1685 trupele austriece intra pe teritoriul Transilvaniei, iar in 1699, prin Tratatul de la Karlowitz Imperiul Otoman cedeaza Austriei: Ungaria, Transilvania, Croatia. Dupa 1691 regiunea a facut parte din fundus regius, teritoriu organizat ca zona de frontiera imperiala. - La 7 octombrie 1698 sinodul de la Alba Iulia a decis unirea romanilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt care a deschis calea emanciparii lor culturale. Drepturile politice promise nu au fost insa acordate. Episcopul Inocentiu Micu-Klein a stabilit resedinta Bisericii Romane Unite la Blaj si a transformat acest oras intr-un centru de spiritualitate romaneasca. Tot el a pus bazele miscarii Scoala Ardeleana. - Cea mai importanta miscare de impotrivire are loc intre anii 1757 - 1761, ea cuprinzand Muntii Apuseni, Valea Muresului,Valea Tarnavelor si intreg tinutul Fagarasului. Rascoala a fost reprimata sangeros de catre guvernatorul Transilvaniei, generalul Bukow. - In 1876, odata cu desfiintarea autonomiei sasilor si secuilor si desfiintarea tinuturilor imperiale graniceresti, a fost infiintat Comitatul Fagaras (in maghiara Fogaras varmegye, in germana Komitat Fogarasch, iar in latina Comitatus Fogarasensis), o unitate administrativa in Regatul Ungariei cu resedinta in orasul Fagaras. In 1910, Comitatul Fagaras a avut 95.174 de locuitori (88,72% romani, 6,79% maghiari 3,40% germani). Gura Vaii (Netot) - Judetul Brasov, ROMANIA 1968-prezent Gura Vaii, Comuna Recea, Judetul Brasov - ( + Dejani, Berivoi, Sasciori, Iasi, Savastreni) 1966- Netotu R. Brasov, Comuna Vaida Recea. 1956-1966 Netotu, Raionul Stalin, Regiunea Fagaras 1930-1956 Netotu Plasa Fagaras (1920-1941) 1920-1930 Netot Plasa Fagaras (1920-1941) 1880-1910 Netot, Teleki Recse, Districtul (Jaras) Fogarasi, Comitatul (Varmegye) Fogaras 1857-1880 Netodt (O.T.) Netod, Brassoi ker. Fogarasi j.; (O.T.) Fogaras tvh. Fogarasi ker. 1839, 1863 Netod 1839, 1863, 1873 Fogaras videk, Bethleni jaras. 1839 Gross-Schwarzdorf (germ.) - Este situat pe paraul, afluent al Oltului, care si-a pastrat numele: Netotu. Satul este pentru prima data atestat documentar in sec. al XVI-lea. 1721-1722 Din Conscriptia locuitorilor din districtul Fagarasului – facuta din ordinul Guvernului aflam despre satul Netot: "Satul este asezat la poalele muntilor, are doua hotare, unul in partea de rasarit, pietros si in parte apatos, altul in partea de apus, lutos; amandoua au nevoie de gunoi, se ara de trei ori cu cate patru boi; nu produc decat secara si ovas. Unele fanate sunt langa sesiuni, altele printre locurile paduroase inconjurate de cu gard. Loc de pasune pentru vite si oi au destul prin padure. Paduri pentru lemn si foc si edificii au de fag; venitul acestora din ghinda este al domnului de pamant. Muntii numiti Budiul sun tai boierilor. Pescuitul in acest sat este putin. Aici este o moara de macinat faina, cu p piatra, a unor iobagi; asemenea o berarie si patru vinarsarii, toate iobagesti. Sunt scutiti judele satului, doi preoti si decurionul boierilor. De Fagaras sunt la o departare de o mila, si fiindca mare parte din ei sunt macelari isi duc acolo produsele, asemenea lemne de foc si alte economii. Boierii le platesc dijmele anual cu 34 cable de grau si 50 cable de ovas. Boierii le platesc, dupa pamanturile iobagesti, in clai. Din cauza inundatiilor nu sufar paguba. Drumul nu are nici un neajuns. Datorii n’au. Satul nu are nici un venit." (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 108-109) 1765, satul Netot a fost partial militarizat si a facut parte din Compania a IX-a de granita (Breaza, Dejani, Dridif, Netot, Lisa, Ludisor, Pojorta, Recea, Voila, Voivodenii Mari, Voivodenii Mici) a Regimentului I de Granita de la Orlat pana in 1851, cand Regimentul a fost desfiintat. - Schitul Netot (Gura Vaii), a fost consemnat de conscriptia din 1748, potrivit careia, la acea data, slujitor al altarului era preotul Nicolae. Construita din secolul XVIII, biserica veche a fost distrusa de trupele generalului Bucow in 1761. Inainte de a fi arsa din temelii, comandantul insarcinat cu acest ordin a permis calugarilor sa pastreze cartile, icoanele si mobilierul. O parte dintre ele se afla si astazi la biserica din sat. Asezarea manastireasca, chiar daca a trecut prin actiunea devastatoare a lui Bucow, a supravietuit, fiind refacuta in jurul anului 1767. - Exista aici o Biserica cu hramul "Sf. Mare Mucenic Dimitrie", ridicata in anul 1866. Lacasul de cult, cu fundament de piatra si ziduri de caramida, a fost ridicat cu contributia satenilor. Lacasul de cult nu este pictat. El a fost zugravit in 1943, pastrand si astazi modelul de cer instelat. - Raul Barsa lui Bucur este unul afluent al raului Barsa. Afluenti de stanga Valea Ursului, Ciuma. Familia BUCUR - Atestari documentare la Netot (Gura Vaii) Generalitati Includerea in Tara Romaneasca (Wallachia) a facut ca, dupa intemeiere, cnezimea din Fagaras sa se transforme in mare parte in boierime (cum s-a intimplat si la sud de Carpati), adica in feudalitate oficiala a statului medieval. Legaturile stranse si permanente cu sudul Carpatilor au facut posibila pastrarea unor realitati sociale care in restul Transilvaniei au disparut astfel ca, in Tara Fagarasului avem boieri care (cu mici exceptii) erau legati de capitanul cetatii si care isi vor apara tot timpul drepturile, care sunt aceleasi cu ale boierilor din Wallachia. Tocmai datorita perseverentei cu care îsi apara drepturile boieresti, boierii fagaraseni nu au putut accede în elita politica a Transilvaniei, ei nefiind recunoscuti drept nobili. O singura exceptie se inregistreaza in toata istoria medievala a Tarii Fagarasului, este vorba de familia Mailat din Comana. Matei Mailat nu a putut realiza acest lucru decat datorita trecerii sale de la ortodoxism la catolicism. Comunitatea boierilor, aidoma celei cneziale stravechi, despre care marturiile directe lipsesc, s-a manifestat cu putere prin actiuni de solidarizare. Cele mai cunoscute sunt adunarile sau scaunele de judecata boieresti, formate de obicei din 12 boieri jurati si din ceilalti boieri ai tarii. Documentele fagarasene, spre deosebire de cele care privesc Crisana sau Maramuresul, dau in mod constant numele celor 12 boieri jurati, asa cum se intampla adesea cu cnezii jurati ai Hategului. Cele mai vechi izvoare scrise (despre familia Bucur la Netot) provin din 2 documente privind alcatuirea din boieri (boyarones) a unor astfel de scaune de judecata. 10 mai 1556. Presedinte-Ana de Nadastia, vaduva lui Stefan Mailat fostul voievod al Transilvaniei. Cei 12 boieri jurati ai scaunului de judecata - Coman Solomon si Monuh de Venetia de Jos, Lupul de Persani, Aldea de Ohaba, Aidea de Recea, Cristian de Hurez, Bucur de Netotul, Man de Vistea de Sus, Aldea Vasul de Arpasul de Jos, Sandor de Vistea de Jos, Stoica de Besimbac, Aldea de Voila. Documentul este emis in alta adunare boiereasca, la 16 iunie 1556. 23 februarie 1557. Presedinte - Andrei Bathory, ginerele lui Stefan Mailat (si tatal cardinalului omonim). Cei 12 boieri jurati-Sandor de Vistea de Jos, Man Lugaj de Copacel, Bucur de Netotul, Aldea de Ohaba, Lupu de Persani, Comsa Solomon de Venetia de Jos, Man de Vistea de Sus, Cristian de Hurez. Numele a 4 boieri din scaun lipsesc, actul fiind rupt. (Ioan Aurel Pop, Institutii Medievale Romanesti: Adunarile Cneziale si Nobiliare (Boieresti) Din Transilvania in Secolele XIV-XVI, Editura Dacia, ianuarie 1991). La conscriptia din 1721-22 au fost recenzati la Netot Preoti: Dumitrul, Aldea, Ieremia, Iuon Boieri: Necula Popa, Stoica Lazar, Lazuc Lazar, Matei Lyaba, Radul Boierul, Bucur Popa. Iobagi: Vasile Ureche, Stoica Ureche, Iosif Sorban, Bucur Cuocia, Radul Vlad, Radul Gyischul, Stoica Snop, Iuon Neny, Stoica Stroia, Radul Bersan, Radul Stanciul, Iuon Marc, Nistor Curga, Iuon Fuiora, Opre Benza, Stoica Snop, Bucur Mailat, Radul Raducan, Iuon Biva, Opre Dates, Iuon Han, Nicule Corne, Opre Toder, Radul Han, Bucur Dates, Comsa Gheorghe, Alde Cionti Vaduvele iobagilor: Neacsa Roman, Aldi Rusoia, Bingoia Zilieri: Radul Talaba, Tuoder Tarpa (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 108-109) In anul 1733, cand episcopul roman unit cu Roma (greco-catolic) Inocentiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscriptiuni (recensamant) in Ardeal, satul Netotu numara 62 de familii, altfel spus, in sat traiau circa 310 persoane. In localitatea Netotu, in anul 1733, erau recenzati doi preoti uniti (greco-catolici): Dumitru si Bukur, ale caror nume de familie nu le cunoastem. Din registrul aceleiasi conscriptiuni, aflam ca in sat functiona o biserica greco-catolica. Numele localitatii Nethot, ca si al unuia dintre preoti, Bukur (=Bucur) erau redate in ortografie maghiara, intrucat rezultatele recensamantului erau destinate unei comisii formate din neromani, si in majoritate maghiari. (Augustin Bunea, Din Istoria Romanilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blas, 1900, p. 410, 303). In anul 1825 (aprox) se naste la Netot, Bucur Natanail . In timpul vietii indelungate (85 de ani) s-a impotrivit de multe ori autoritatilor unguresti, fiind inchis (temnita grea) la Alba Iulia si Szeged. A avut si numele de "Hogut" (Hogutz). A avut 5 copii, toti nascuti la Netot: Maria (1864-1933)-casatorita Turdeanu, Elena ( ? -1929)-casatorita Savu-Savulescu, Ana - casatorita Gavrila, Ilie (1848-1935) si Vasile ( ? -1906). In anul 1848 se naste la Netot, Bucur Ilie . Acesta a trecut clandestin frontiera (aflata pe atunci pe crestele muntilor Fagaras) dintre Imperiul Austro-Ungar si Regatul Romaniei. S-a stabilit in jurul anului 1895 la Cerbu, judetul Arges (langa Pitesti). Bucur Ilie este cel care a continuat ramura familiei Bucur, avand 11 copii (3 baieti, 8 fiice). A decedat in 1933 (Cerbu, Arges). (Colectia Radu Bucur, Registrul de Stare Civila - Nasteri, Biserica Sf. Paraschiva, Cerbu, Arges, Romania.) In anul 1864 se naste la Netot, Bucur Maria . De la varsta de 12 ani a crescut in casa de la Bucuresti a lui Titu Maiorescu, in acel timp Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Presedintele Societatii "Junimea" si a revistei "Convorbiri Literare". In 1888, la 24 de ani, cand acesta a plecat in Germania, Maria s-a intors la Netot iar fratele sau, Bucur Vasile , i-a cumparat o mica avere la Dejani, localitate aflata nu departe de satul natal. Acolo s-a casatorit (Turdeanu), a avut 3 copii (Traian, Galina, Silvia). A decedat in 1933 (Dejani, Brasov-Fagaras). (Colectia Radu Bucur, Scrisori) Bucur Elena (? - 1929) casatorita cu Dumitru Savu (Savulescu) a continuat, prin una din cele 3 fiice ale sale (Melania, Marioara, Paulina-Caterina), ramura familiei in USA. Paulina, casatorita cu Valerie Trambitas, a ajuns pe pamantul american, fiind una din numeroasele familii ce au constituit valul de emigranti din Transilvania la inceputul secolului XX. Urmasii acesteia se gasesc in principal in Statele Oregon, Washington, Alaska. Bucur Ana casatorita cu Gheorghe Gavrila va continua, prin nepoti - (familiile Lazea si Roman), sa duca mai departe ramura familiei in zona Fagaras (Recea, Dejani, Lisa, Gura-Vaii). Familia Bucur - Atestari documentare in zona Fagaras Generalitati Cu cinci sau zece ani inainte de 1671, functionau ca slujitori ai altarului in Margineni, popa Ionasu si popa Bucur, dupa cum rezulta dintr-un proces inaintea Scaunului Superior de Judecata din Fagaras. (Registrul Scaunului Superior de Judecata, III, folio 13.) Cazul cel mai caracteristic sub aspectul problemei preotilor supranumerari il intalnim insa in Ludisor, care era sediu protopopial. Aici existau nu mai putin de noua sacerdoti, dintre care patru erau boieri (se pare doi dintre ei "schismatici"), iar cinci supusi fiscali; toti posedau cate o sesie parohiala distincta. Conscriptia din 1721-1722 mentioneaza aici opt preoti: Radu, Stanciu, Iuon, Bucur, Sandor, Purece, Brumare, Androni; doar primul dintre ei era scutit de constributie. (Stefan Metes, Viata economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 92-93) In conscriptia urbariala din 1726 apar doar trei preoti (Miclaus, fratele sau Androne si Radu Ganea), alti trei (Radu, Stanciu si Bucur Iar) fiind boieri. (Stefan Metes, Viata bisericeasca a romanilor din Tara Oltului, p. 134-135) In Beclean existau trei preoti, unul dintre ei (Avram) reclamand confiscarea unui cal de catre provizor, dupa ce facuse profesiune de credinta pentru unire. Numele celor 3 preoti ereau Precup, Bucur si Barsan, conform conscriptiei din 1721-1722, toti trei fiind recunoscuti si scutiti de taxe. Aceiasi preoti apar si in conscriptia urbariala din 1726. (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 12-13, Viata bisericeasca a romanilor din Tara Oltului, p. 130-131). Bucur Family Jan. 2007, Cerbu, Arges, ROMANIA Bucur Ilie Family 1911, Cerbu, Arges, ROMANIA Bucur Emil's wedding 1934, Cerbu, Arges, ROMANIA Bucur Emil Family 1940, Cerbu, Arges, ROMANIA Stoenescu Ion Family 1932, ROMANIA Viespescu Vasile Family 1945, Bucuresti, ROMANIA Voiculescu Stefan Family 1932, ROMANIA Beke Petre Family 1932, ROMANIA Bucur Stefan Family 1931, ROMANIA Distribution of BUCUR Listings across the Great Hungary 1891 Distribution of BUKUR Listings across the Great Hungary 1891 Distribution of BUCUR Listings across the United States 2009 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)
