Culori şi chipuri de poveste

Mihai Dascălu

Oradea 2018

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiDASCĂLU, MIHAI Culori şi chipuri de poveste / Mihai Dascălu. - Oradea : Duran’s, 2018 ISBN 978-606-8787-40-4

821.135.1

3

Culori şi chipuri de poveste

Întâmpinată uneori cu neîncredere sau timiditate, alteori confruntată cu regretabile derapaje de la bunul gust, camuflate sub pretenţia de „creaţie populară”, arta naivă ori spontană, cum i se mai spune, pe drept cuvânt remarcabilă prin simplitate şi sinceritate, dar şi înnobilată prin acel prinos de libertate în faţa canoanelor şi o fantezie grăbită să înaripeze imaginaţia privitorilor, şi-a aflat în ultimele decenii o largă preţuire şi pe meleagurile noastre. Aşa se face că există astăzi nu puţine aşezări bine cunoscute şi prin identitatea unor minunaţi reprezentanţi ai acestei arte, aşa cum se întâmplă de pildă la Reşiţa, Vaslui, Bacău, dar şi la Iaşi, Bucureşti, Timişoara şi nu numai acolo. Aşa se face că printre manifestările culturale cu valoare de eveniment putem întâlni astăzi Saloanele naţionale sau internaţionale de artă naivă de la Bucureşti, Piteşti, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Craiova sau Râmnicu Vâlcea, ai căror laureaţi şi-au văzut adeseori creaţiile încununate cu premii nu numai cu acest prilej, dar şi în contextul unor prestigioase manifestări similare găzduite în Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Ungaria, Germania, Serbia, dar şi în Israel, SUA, Canada ori Japonia. Am amintit aceste lucruri spre a preciza cu îndreptăţită satisfacţie că Albumul acesta îşi apropie şi el meritele unui autentic eveniment, atât prin calitatea creaţiei pe care o găzduieşte, cât şi prin semnificaţiile adânci legate de personalitatea artistică a creatorului, de particularităţile picturii naive şi de contribuţia autorului la promovarea acesteia în ţară şi în lume. Nu întâmplător, tot în acest an, la Oradea, în inima Bihorului, ţinut cu strălucite tradiţii cultural-artistice, dar mai nou apărut în spaţiul de nobilă simţire al pictorilor naivi, a avut loc primul Salon internaţional de artă naivă, reprezentată de artişti din 25 de ţări, organizat de Consiliul Judeţean Bihor, Muzeul Ţării Crişurilor, gazda Salonului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Bihor, iar printre inimoşii înfăptuitori ai acestei iniţiative, alături de prof. univ Aurel Chiriac, directorul muzeului, l-am descoperit pilduitor implicat cu gândul, cu sufletul şi cu fapta chiar pe Mihai Dascălu, autorul celor peste optzeci de lucrări din paginile Albumului. Născut în prima zi de mai 1960, în oraşul Victoria, la poalele munţilor Făgăraş, pictorul şi-a petrecut primii ani ai tinereţii la Reşiţa, unde a deprins şi gustul poveştilor depănate pe carton sau pe pânză, împreună cu un grup de iubitori ai acestei arte, în frunte cu medicul veterinar Mihai Vintilă, decanul lor de vârstă şi de strădanii în faţa şevaletului. Primul tablou vrednic de a fi expus s-a înfăţişat abia în 1984, anul absolvirii studiilor universitare cu profil tehnic, iar atracţia irezistibilă exercitată de aceste „culori şi personaje de poveste” a fost tot mai puternică şi mai

4

fructuoasă, impunându-l printre remarcaţii unor expoziţii organizate în ţară şi în străinătate. Din anul 2001, când s-a mutat cu familia la Oradea, spre a lucra la Centrul naţional de informare şi promovare turistică Bihor, pasiunea pentru pictură a găsit noi temeiuri de afirmare şi orizonturi imaginative generate de pitorescul locurilor, al trăitorilor şi al obiceiurilor din această binecuvântată parte a ţării, dar şi stimulate de bogata viaţă cultural-artistică a unei urbe cunoscute şi apreciate drept statornică prietenă cu teatrul, literatura, muzica şi artele vizuale. Lucrările din acest album confirmă calitatea autorului de reprezentant de seamă al picturii naive prin bogata paletă a motivelor şi subiectelor abordate, prin prospeţimea şi naturaleţea imaginilor „decupate” din mediul înconjurător şi restituite potrivit talentului său inconfundabil, prin coloritul vioi şi armonios, punctat adeseori fie de muzicalitatea nocturnului, fie de incantaţii solare şi de prezenţa discretă a umbrelor purtătoare de interogaţii, fie de puritatea şi nostalgia iernilor... de altădată. Pe genericul trăsăturilor definitorii pentru arta naivilor, unicitatea discursului său plastic se întrezăreşte printr-o mai curajoasă extindere a izvoarelor inspiraţiei, de la universul rural, contemporan sau arhaic, spre viaţa citadină, cu numeroase secvenţe demne de un stop-cadru cinematografic, tuturor acestora autorul conferindu-le nu de puţine ori un delicat filigran de poezie sau umor, adecvat atitudinii sale faţă de creaţie şi de raporturile acesteia cu realitatea. În cuprinsul amplului tablou oferit de album, dens şi variat, însufleţit de personaje şi obiecte, de situaţii şi stări existenţiale sau afective, în care normalul coexistă cu bizarul, ca în privirile imaculate ale copilului care descoperă miracolul vieţii sau ca în paradisul din visurile adultului, ne reţine atenţia încă o notă personală dovedită prin forţa expresivă a detaliului şi iscusinţa dezvăluirii doar a „sâmburelui” de poveste, fapt ce îndeamnă privitorul să împlinească acest „instinct narativ” potrivit propriilor disponibilităţi interpretative şi patrimoniului memoriei sale afective. Nu vom fi asediaţi însă de naratologie, ci ne vom putea bucura de o participare spontană şi empatică la „spectacolul” acelui grăunte de adevăr artistic şi de viaţă însămânţat prin harul autorului. În „Tramvaiul” aşteptat de câţiva călători zgribuliţi, cu umbrelele în mâini, sub cerul de plumb, zărim nu numai chipurile de la ferestre, dar mai ales un cuplu de îndrăgostiţi care, pe scara vagonului, nu ezită să sfideze cenuşiul străzii (şi al vieţii ?) printr-o fugară îmbrăţişare. La fel, în „Piaţa Ferdinand”, sub un ecleraj autumnal, printre trecătorii ascunşi sub umbrele zărim un cuplu privit din spate, ce tinde să ignore „marşul social”, îndepărtându-se ca într-un final de poveste cinematografică, în vreme ce pe acele „Acoperişuri în Oradea”, câţiva coşari devin martorii unor izbutite clipe de viaţă teatrală, oferite pe o terasă de cuplul unor dansatori de ocazie. Plăcerea dansului, pe care potrivit unui scriitor grec o trăiesc şi îngerii când nu pot să vorbească, o regăsim şi în tabloul intitulat „La Ineu”, dedicat unei petreceri de muzicanţi, savurată chiar şi de un mic şi vesel patruped. Semnificativ este şi episodul din „Seara la plimbare” unde, sub ambiţiosul mariaj luminos creat de o lună cu inel albastru şi felinarele vechi de pe o stradă ce şerpuieşte cu gust de... perspectivă, zărim doi cheflii la cheremul lui Bachus, dar şi

5

doi îndrăgostiţi pe o bancă, detaliu ce revine adeseori cu valoare de laitmotiv, în timp ce un localnic şi-a scos şi el căţelul la...”plimbarea de seară”, iar vecinul, de la fereastră, ca oricare vecin nesuferit, ţipă...după nevoia de linişte. Predilecţia pentru teatralitatea unor momente de viaţă surprinse simultan în spaţii diferite va putea fi întâlnită şi în alte lucrări, ca „Dumineca la promenadă”, „La o bere” şi „Flori pentru iubită”, în vreme ce „Cocoşul înfumurat”, cu acea explozie a roşului care ar da mare bătaie de cap şi luptătorilor din corida spaniolă, ne dezvăluie „dialogul” tensionat al gospodarului cu acest belicos şi fabulos personaj de poveste. Cu totul distinct prin interferenţa filoanelor de poezie şi umor este însă tabloul intitulat „După ploaie”, în care o tânără se apără sub umbrelă de şuvoiul de apă revărsat dintr-un burlan „înjumătăţit” din neglijenţă, în vreme ce dintr-o gură de canal fără capac se iveşte chipul angelic al unui tânăr neintimidat de stranietatea situaţiei, cu o floare în mână. O prezenţă edificatoare se înfăţişează în creaţia autorului anotimpul alb, ca în „Jocuri de iarnă”, unde ambianţa este marcată sugestiv de inocenţa copilăriei, dar şi în tablourile cu „Colindători” şi „Cu capra”, sau în „Iarna pe uliţă”, în care titlul poeziei lui George Coşbuc îşi găseşte un fericit însoţitor prin personajul viu colorat şi înnobilat de casele ce parcă îmbrăţişează o biserică. Demnă de remarcat este această delicată şi statornică ivire a lăcaşului sfânt, configurat de obicei sub chipul semeţ al goticului ţărănesc, aşa ca în „Iarna la Luncuşoara”, înconjurat de săniuşul copiilor şi de somnolenţa caselor acoperite de omăt. Remarcabile pentru varietatea şi prospeţimea unghiurilor din care este surprinsă realitatea, adeseori despovărând-o de banalitate, sunt şi lucrările dedicate măriei sale...trenul nostru cel de toate zilele, Iată-l sosind din „Halta Şuncuiuş” într-un peisaj dominat de culori reci, unde parcă şi zăpada este albastră, iar peronul este populat de şapte călători zgribuliţi de frig şi atâta aşteptare, chiar dacă din locomotivă mecanicul le face cu mâna în semn de „la bună vedere” şi speranţă de împăcare. Trăinicia relaţiei cu teatrul revine şi aici, în miezul poveştilor CFR-iste, prin lucrarea „Trenul personal Oradea – Cluj-Napoca”, individualizată de acel compartiment ciudat şi totodată familiar, unde cinci personaje bine creionate formal şi informal, prin desenul şi culorile ferme, prin veşmintele şi atitudinea lor, privesc spre Controlorul – absent din cadru, iar noi suntem invitaţi să descoperim pe fereastra vagonului un fragment din peisaj sau poate chiar un...posibil tablou zămislit de autorul lucrării ! Printre creaţiile dedicate unor personaje şi variate îndeletniciri, ne-au reţinut atenţia şi „Mugur de fluier”, cu acel racursiu cinematografic prilejuit de mâinile bărbăteşti, imense, contrastând parcă violent cu sunetul fluierului, sau „Higheghea”, în care instrumentul din centrul atenţiei noatre este o vioară cu goarnă, întâlnită doar pe meleagurile Bihorului. Din lemnul făcut să cânte, în ambele lucrări, se ivesc trezite la viaţă câteva rămurele, dezvăluind parcă o reverenţă pe care natura o face în faţa miracolului muzicii, ori omagiul acesteia dedicat miracolului naturii. Deosebit de expresive sunt şi personajele din „Călare pe căpşună”, unde voluptatea călăreţului pe uriaşa căpşună pare dublată de orgoliul regal al celui stăpân pe rodul pământului său, şi din „Pescarul”, cu imaginea aproape statuară a

6

bărbatului încremenit cu luleaua în gură şi gândul departe, poate la anii de tinereţe din armată, de la care i-a rămas şi mantaua în culori patinate de vreme, ce îi acoperă acum silueta, dar nu şi petecul de pe genunchi, de culoare roşie, parcă sancţionând un detaliu adoptat cu iuţeală de moda zilelor noastre. Martoră la gândurile personajului este doar pisica lui neagră, aici nerăsfăţată de conotaţiile mitice sau mistice din pictura cultă, dar bucuroasă de prima izbândă a pescuitului la copcă...Printre toate aceste mărturisiri de har şi de pasiune pentru artă, albumul găzduieşte şi câteva lucrări ce personalizează relaţia autorului cu pitorescul oraş de pe malul Crişului, în care trăieşte de aproape două decenii. Mă refer la „Vulturul negru”, imagine emblematică pentru fermecătorul pasaj cu vitralii, bistrouri intime şi terase admenitoare, la silueta de o frumuseţe clasică a Teatrului „Regina Maria”, ctitorit la 1900, cel care găzduieşte longevivul „Festival internaţional de teatru scurt”, şi la „Butoiul de aur” de vizavi, restaurantul vieţii boeme, atât de ospitalier cu artiştii, patronat până nu de mult de „tanti Maricica”, regretatul personaj legendar, mare admiratoare a teatrului şi a starurilor din Capitală şi din ţară, care i-au închinat emoţionante slove de preţuire şi respect într-o carte de onoare. Toate cele încredinţate tiparului pe marginea universului „de poveste” din acest Album reprezintă mărturia întâlnirii noastre cu o pictură naivă din zona de altitudine a performanţei, slujită de autor cu talent, cu neţărmurită credinţă şi vrednică iubire, ca pe o condiţie sacră a netezirii drumului creaţieri sale către inima şi cugetul privitorilor.

Ion Parhon

7

Despre mine, scurtă autobiografie.

M-am născut pe data de 1 Mai 1960, în micul orășel Victoria, de la poalele munţilor Făgăraș, în România.

Prima dată am pus mîna pe creion pe la vârsta de 5 ani, la căminul de copii unde eram dus de părinţii mei în timpul zilei, până veneau ei acasă pe la orele 16. Îmi aduc aminte că desenele mele erau foarte apreciate de educatoarele de la cămin, o dată primind chiar nota 10+, de care am fost foarte mândru. Atunci am desenat un copil cu sania, iarna pe zăpadă.

A trecut timpul și am ajuns la școală, unde eram la fel de preocupat de desen, ba chiar și de pictură, descoperind acuarelele. Știu că aveam un deosebit simţ al proporţiilor încă din clasa I-a, descoperind de pe vremea aceea la modul instinctiv diverse elemente ce stau la baza unui desen ce respectă regulile proporţiei, cum ar fi „punctul de fugă”, sau alte lucruri de genul acesta. Nu le cunoșteam, dar le intuiam cumva. E drept că în pictura naivă nu se respectă toate acele reguli și de aceea a fost cu atât mai interesantă evoluţia mea picturală de-a lungul anilor.

Fiind în clasa a III-a, m-am înscris la cercul de pictură. Atunci am pictat prima dată în culori de ulei, pe hîrtie îmbibată cu ulei de in fiert. A fost o experienţă extraordinară pentru mine, descoperind modul fascinant în care se pot combina culorile, căutând lumina sau umbra. Profesoara mea de atunci, D-na Bînda, mi-a dat un album cu pictori clasici ruși și mi-a spus să-mi aleg un tablou, la care urma să-i fac o reproducere, așa cum știam eu la vărsta aceea de 9 ani. Era un tablou marin, cu un ţărm plin cu pomi, ceva stânci și iarbă, în depărtare se vedea o corabie, iar cerul era înnorat, cu o furtună în fundal pe stânga. Se pare că am avut succes, deoarece îmi aduc aminte că profesoara mea mă lăuda cuiva care vizita clasa noastră, că am multă ambiţie în a realiza cît mai exact acea reproducere după tabloul ce l-am ales.

În clasa a VII-a am primit cadou de la tatăl meu o chitară, cumpărată de la Sibiu, pe care o am și acum, deși e cam deformată de trecerea timpului. Am cîntat mulţi ani la ea, acum se odihnește pe un dulap din camera un de pictez în prezent, cum s-ar zice, atelierul meu de lucru.

După școala generală am făcut prima treaptă la liceul teoretic din Victoria, care s-a desfiinţat după ce am terminat clasa a X-a și astfel a trebuit ca treapta a doua de liceu să o fac la liceul industrial, secţia mecanică, deși eu nu prea aveam înclinaţii spre așa ceva. Eram de o factură mai umanistă, dacă mă gândesc mai bine la lucrurile ce mă atrăgeau pe vremea aceea, fiind membru într-un grup folk, ba chiar și chitarist solo în formaţia liceului. Încă pictura era totuși departe de mine, aștepta să fie descoperită.

În anul 1979 am terminat liceul, am reușit examenul de intrare la facultate și am făcut armata, 9 luni la Buzău. Aici am avut noroc tot cu chitara. Am înfiinţat o formaţie de 3 chitări și baterie, cu care cîntam pe la evenimentele culturale din vremea aceea, organizate de armată.

În anul 1980 am plecat la facultate. Eram student la Institutul de Construcţii București, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri și Geodezie, secţia Geodezie. În această perioadă, pe lângă activitatea zilnică de participare la cursuri, semniarii, examene și multe alte proiecte legate de școală, amprofitat de faptul că mă aflam în București și am început să vizitez muzeele. Atunci am intrat prima dată la Muzeul de Artă din București, frecventam Ateneul Român la diverse concerte muzicale, sau mergeam la teatrul de comedie să-i văd pe marii actori de pe vremea aceea.

Timpul a trecut și în anul 1984 am terminat facultatea, am ajuns la Reșiţa, unde m-am angajat

8

la Institutul Judeţean de Proiectări, ca și inginer topograf. Aici am văzut pentru prima dată în librării, albume de pictură naivă ale lui Generalic, sau

Rabuzin, care ma-u fascinat de la prima vedere. Categoric mi-a plăcut culoarea, dar și modul pictural, cu toate exagerările mai mult sau mai puţin forţate ale formelor, lipsa proporţiilor, pomii și frunzele făcute în binecunoscutul stil al pictorilor din fosta Iugoslavie.

Prin forţa împrejurărilor în anul 1984 l-am cunoscut personal pe pictorul naiv Mihai Vintilă, cel care m-a convins să abordez această artă. Am acceptat provocarea, m-am simţit în largul meu și iată că și în prezent fac pictură naivă,fiind foarte clar că voi face acest lucru până la sfîrșitul vieţii mele.

În 30 Martie 1985 am

cunoscut-o pe Carmen, la schi, pe munţii Semenic, iar după cîteva luni, pe 4 Septembrie ne-am și căsătorit. În 7 Mai 2007 s-a născut și fiica noastră, Andreea Mihaela, cea care este bucuria vieţii noastre.

Au trecut anii și după revoluţia din 1989 au apărut mai multe oportunităţi economice dar și pe plan personal, astfel că în 1993 am început să lucrez la un Centru de Consultanţă în Afaceri, unde am învăţat foarte multe lucruri legate de marketing, management, finanţe, dar în același timp am continuat și activitatea mea picturală.

Am fost membru al asociaţiei pictorilor amatori din Reșiţa, cum se chemau pe vremea aceea asociaţiile pictorilor fără studii superioare în domeniu. Astfel am expus la diversele saloane de toamnă ce aveau loc anual la Reșiţa, ca și la alte expoziţii pe plan naţional.

În anul 1997 m-am angajat la Consiliul Judeţean Caraș Severin, dar lucrurile mergeau foarte prost pe plan economic la Reșiţa, astfel că în anul 2001 ne-am mutat cu familia la Oradea, unde trăiau părinţii lui Carmen. Aici am ajuns să lucrez tot la Consiliul Judeţean, iar în paralel am continuat să pictez. Am participat la mai multe expoziţii în ţară, dar am început să particip și la unele în afara României, una dintre ele fiind cea de la Versailles, Franţa, unde m-am și dus personal la deschidere, în anul 2013.

Am dorit foarte mult să fac o expoziţie naţională de artă naivă la Oradea, realizată în anul 2014, dar simţeam că lipsește ceva, doream să aduc pictura naivă europeană pe plaiurile bihorene.

Cu timpul am început să cunosc pictori naivi renumiţi pe plan european, cu care am ţinut legătura prin intermediul Internetului, deja aveam și cont Facebook. Am creat și două grupuri unde sunt admnistrator, Naive painters și Arta naivă din Romania, unde promovez pictori naivi de calitate, români sau străini. Treptat grupul de prieteni virtuali a crescut, astfel că în acest an, 2018, am reușit să organizez primul Salon Internaţional de Artă Naivă la Oradea, 47 de participanţi din 13 ţări, cu un total de 93 de lucrări

În perioada 1984 – 2018, aproape 35 de ani de activitate expoziţională, am organizat 15 expoziţii personale și am participat la peste 120 expoziţii de grup. De asemenea am participat la mai multe tabere de pictură în Reșiţa, Băile Herculane, Gărina, Moldova Nouă, Bacău, Bratca, Aiud, dar și în Grecia.

Primul tablou naiv - “Bagă beţe-n roată”, 198427x36 cm

ulei pe carton

9

ACTIVITATE EXPOZIŢIONALĂ

1984 - Expoziție colectivă Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România

1985 - Expoziție națională – Pitești, România - Expoziție colectivă Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție de grup la Casa de Cultură a Sindicatelor-Reșița, Romania. - Expoziție națională – București, România

1986 - Expoziție națională – București, România - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – Pitești, România

1987 - Expoziție națională – București, România - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – Pitești, România

1988 - Expoziție națională – București, România - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – Pitești, România - Expoziție națională – București, România

1989 - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – Pitești, România - Expoziție personală Sala DALLES UCSB – București, România

1990 - Expoziție națională – București, - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – Pitești, România

1991 - Expoziție națională – București, România - Expoziție națională Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională - Pitești, România

1992 - Expoziție națională – București, România - Expoziție națională,Casa de Cultură a Sindicatelor–Reșița, România - Expoziție națională – GaleriaNațională de ArtăNaivăPitești, România - Salonul de iarnă Casa de Cultură a Sindicatelor–Resita, România - Expoziție personală, Casa de Cultură – Oravița, România - Expoziție de grup – Crest, Franța - Expoziție de grup,Casa de Cultură a Sindicatelor– Resita, România

1993 - Expoziție personală,Teatrul Nottara, - București, România - Expoziție personală Biblioteca Franceză - Resita, România

10

- Expoziție de grup, - Chișinău, Moldova - Expoziție de grup, - Crest, Franța

1994 - Expoziție personală , Banca Turco Română˝ -București

1995 - Salonul de primăvară, Casa de Cultură a Sindicatelor - Resita - Expoziție de grup - Pitești - Expoziție națională - București

1996 - Expoziție personală, Sala Palatului, București - Expoziție de grup, Galeria Jeaninne Blais, North Hatley, Canada - Expoziție personală Centrul de Cultură “George Apostu”, Bacău

1997 - Expoziție de grup – Bacău, România - Expoziție de grup - Iași, România - Expoziție de grup – Aiud, Romania - Expoziție personală, Banca Turco Română - Timisoara, România - Expoziție de grup, - Veneția, Italia

1998 - Expoziție de grup, Centrul Cultural Român, - Paris, Franța - Expoziție de grup - Lisabona, Portugalia - Expoziție de grup, - Salonic, Grecia - Expoziție de grup, - Iasi, România

1999 – Expoziție personală, Librăria Franceză - Reșița, România - Expoziție de grup, Dallas Texas – Statele Unite ale Americii - Expoziție de grup, Cleveland Georgia – Statele Unite ale Americii - Expoziție personală, Hotel Roman, - Băile Herculane, România

2000 - Expoziție de grup, Timișoara, România - Expoziție națională - Bacău, România - Expoziție națională, - Iasi, România

2001 - Expoziție de grup, - Timisoara, România - Expoziție națională, - Bacău, România - Expoziție națională - Iași, România

2002 - Expoziție de grup, Palatul Parlamentului,-București, România - Expoziție personală, MuzeulȚăriiCrișurilor, - Oradea, România - Expoziție de grup, GaleriaJeaninne Blais - NorthHatley Canada - Expoziție națională - Iasi, România

2003 - Expoziție națională, București, România

2005 - Expoziție de grup, GINA gallery, - Tel Aviv, Israel - Salonul internațional de artă naivă București, România

11

2006 - Expoziție națională – Pitesti, România - Salonul de iarnă – București, România

2007 - Expoziție națională – Pitești, România - Salonul internațional de artă naivă – București, România - Expoziție internațională de artă naivă – Sibiu, România - Expoziție personalăTeatrul “Arcadia”– Oradea, România

2008 – Expozițíe internațíonală - Iasi, România

2009 - Expoziție națională, Muzeul Județean Argeș - Pitesti - Salonul internațional de artă naivă - București, România - Salonul de iarnă, București, Romania

2010 - Salonul de primăvară – București, România - Expoziție personală - Oradea, România

2011 - Expoziție personală librăria Diverta - Cluj Napoca, Româ - Expoziție muzeul “Kondas” - Estonia - Expoziție națională – Pitești, România - Salonu linternațional de artă naivă – București, România

2012 - Expoziție națională Iași, România

2013 - Expoziție personală Filarmonica Oradea, România -Expoziție națională Iași, România - Salonul internațional de artă naivă Ediția VI, - Versailles, Franța - Expoziție de grup Lotus Shopping Center, - Oradea, România

2014 -Salonul național de artă naivă – prima ediție, - Oradea, România -Salonul național de artă naivă , -Botosani, România

2015 - Expoziție națională Iași, România - Rendezvous de naives - Verneuil sur Avre - Franța - Prima expoziție internațională de artă naivă, World Trade Center - Bogota, Columbia - Expoziție de grup, Galleria Callejon, - Bogota, Columbia - Expoziție personală,Teatrul Tony Bulandra, - Tirgoviste, România.

2016 - Expoziție națională – Iași, România - Festivalul de artă naivă - Katowice - Polonia - Expoziție Internațională de artă naivă- Jaslo, Polonia - Expoziție de grup, - La capela, Paris, Franța - Expoziție internațională de artă naivă, - Olesnica - Polonia - Expoziție națională- Arad,România - Expoziție internațională de artă naivă - Malaga, Spania - Expoziție internațională de artă naivă – Bucaramanga, Columbia - Expoziție de grup La capela Paris - Concert de Noel, Franța

12

2017 - Expoziție internațională Galeria Eboli – Madrid,Spania - Expoziție internațională Galeria BCM Barcelona - Spania - Expoziție națională, Palatul Culturii – Iași, România - Expoziție personală Centrul de Cultură urbană Casino - Cluj Napoca, România - Expoziție internațională – Varenna, Italia - Expoziție națională de artă naivă –Pitești, Romania - Expoziție internațională de artă naivă – Arad, România - Expoziție națională de artă naivă – Botosani, România - Salonul internațional de artă naivă, Teatrul național – București, România

2018 - Salonul internațional de artă naivă Iași – România - Expoziție internațională Mandria di Chivasso, Italia - Salonul internațional de artă naivă Oradea, ediția I, Muzeul Țării Crișurilor, -România - Expoziție internațională Varenna, Italia - Salonul Internațional de Artă Naivă Gheorghe Sturza - Botoșani, România

Premii1985 - Premiul III Expoziție Națională București1987 - Premiul I Expoziție Națională București1995 - Premiul III Expoziție Națională București1996 - Premiul pentru arta naivă al Fundației Ethnos București, 19951999 - Premiul ETHNOS, Salonul Internațional de Artă Naivă București2005 - Premiul III Salonul Internațional de Artă Naivă București2008 - Premiul Special, Expoziție Națională Iași2009 - Premiul pentru pictură “Dr. Ion Grigorescu” Pitești2009 - Premiul II Salonul Internațional de Artă Naivă București2010 - LoculI American Art Awards – Secțiunea pictură naivă, Statele Unite ale Americii2011 - Locul II American Art Awards –Pictură naivă, figuri umane – Statele Unite ale Americii2011 - Locul I American Art Awards – Secțiunea pictură naivă – Statele Unite ale Americii2011 - Diploma de Excelență - Bienala de Artă Naivă SIAN 2011 București2012 - Premiul “Aurora Năforniţă” – Expoziție națională Iași2013 - Premiul I – Salonul Internațional de Artă Naivă București2014 - Premiul special al Juriului, Expoziție Națională de Artă Naivă Oradea2015 - Locul I American Art Awards – Statele Unite ale Americii2015 - Locul II American Art Awards – Statele Unite ale Americii 2015 - LoculIII American Art Awards – Statele Unite ale Americii2017 - Medalia Meritul Artistic BCM Gallery - Barcelona 20172017 - Locul II American Art Awards, Pictură naivă portrete – Statele Unite ale Americii2017 - Premiul - Banca Popolare di Lecco - Varenna

13

Publicaţii- Broșura lunară Central Național de Conservare și promovare a Culturii Tradiționale București, perioada 1995 - 2006;- Catalogul Saloanele Moldovei Iasi, 2002, 2003, 2006;, 2007 -2018- Dicționarul artei naive Romania, Ed. Timpul, Resita, 2001, pag. 42, 43, 48;- Broșura SIAN˝, București, 2001;- Calendar 1996, publicat de Galeria Jeaninne Blais, Canada;- Catalog artă naivă, Galeria Jeaninne Blais, Canada, 1995;- L’art naive Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 1999;- Naive art, Ed. Grange Books, 2004 Great Britain- CD - e.naivi.ro - realizat de C.N.C.V.T.C.P. Bucharest, 2003;- CD - SIAN 2005-2009 - realizat de C.N.C.P.C.T. Bucurști, 2005, proiect realizat de Ministerul Culturii- Manual pentru Literatura Română, Clasa 11, Autor Alexandru Crisan, Liviu Papadima, editura Humanitas- Manual pentru Literatura Română pentru clasa a VII a – editura ART ,Autori: Florentina Sâmhaian, Florin Ionita, Elena Cirstocea- Manual pentru Literatura Română pentru clasa VIII a - editura ART , Autori: Florentina Sâmhaian, Florin Ionita, Elena Cirstocea- Catalogul Asociației artiștilor amatori din Cluj - 1975-2008

- Publicat în Who is Who Bugner

Autor al cărților:“Aventuri în insula naivilor” - cu Gustav Hlinka și Costel Iftinchi“Povestiri din spatele simezelor”- cu Gustav Hlinka și Costel Iftinchi“Sub umbrella artei naive”- cu Gustav Hlinka și Costel Iftinchi“Caravana artei naive”- cu Gustav Hlinka și Costel Iftinchi

Ilustrații pentru cartea “ Impresii și expresii”, autori - Gheorghe Niculescu și Florentin Smărăndescu. Editura - DURAN’S, Oradea, 2013

15

Scara către cer30x40 cm | ulei pe pânză

1984

Taie frunză la câini35x27 cm | ulei pe carton

1984

Omul cu vaca28x36 cm | ulei pe pânză

1984

Tablouri Realizate în perioada 1984-2018

16

Prima zi de şcoală30x40 cm | ulei pe carton

1984

Ţăranul cu vaca35x45 cm | ulei pe carton

1985

Ţăranul la oraş32x40 cm | ulei pe carton

1985

17

Vaci la iabalcea28x36 cm | ulei pe sticlă

1985

Fierarul32x42 cm | ulei pe sticlă

1985

18

Vrăjitorul55x44 cm | ulei pe carton

1985

19

Iarnaulei pe pânză | 90x70 cm

1987

Excursioniştii60x45 cm | ulei pe sticlă

1988

20

Unicornul40x50 cm | ulei pe pânză

1992

21

Păapuşarul40x50 cm | ulei pe pânză

1993

22

Duminică la iarbă verde80x60 cm | ulei pe pânză

1994

detaliu

23

La portiţă50x40 cm | ulei pe pânză

1994

24

Pizzeria40x50 cm | ulei pe pânză

1994

25

Orbul cu felinarul50x40 cm | ulei pe pânză

1995

Anotimpurile97x76 cm | ulei pe pânză

1996

26

Iarna la patinaj50x40 cm | ulei pe pânză

1996

27

Iarna pe uliţă55x45 cm | ulei pe pânză

1996

Pomul de Crăciun50x40 cm | ulei pe pânză

1996

28

Sfadă la drum55x44 cm | ulei pe pânză

1996

29

Andreea40x50 cm | ulei pe pânză

1997

30

Pescarul40x50 cm | ulei pe pânză

1997

31

După ciuperci50x40 cm | ulei pe pânză

1998

Sub umbrelă50x50 cm | ulei pe pânză

1998

32

Pomul cu ceas40x50 cm | ulei pe pânză

1999

33

Anotimpurile99x75 cm | ulei pe pânză

2001

Sub pom70x70 cm | ulei pe pânză

2001

34

Florica varză acră50x40 cm | ulei pe pânză

2002

Pescarul90x70 cm | ulei pe pânză

2002

35

Butoiul de aur80x60 cm | ulei pe pânză

2003

Pescarul la pod35x45 cm | ulei pe pânză

2003

36

Pisica albă-pisica neagră100x75 cm | ulei pe pânză

2003

37

Punte peste apă50x50 cm | ulei pe pânză

2003

38

Te-am prins80x60 cm | ulei pe pânză

2003

39

Cuibul40x40 cm | ulei pe pânză

2004

40

Să trăiţi bine37x35 cm | ulei pe pânză

2004

41

Umbrela roşie80x60 cm | ulei pe pânză

2004

42

Contrabasul50x40 cm | ulei pe pânză

2005

Curling50x40 cm | ulei pe pânză

2005

43

Muzicanţii40x50 cm | ulei pe carton

2005

44

Pictorul50x50 cm | ulei pe pânză

2005

45

Cocoşul80x60 cm | ulei pe pânză

2006

46

Doi prieteni30x30 cm | ulei pe pânză

2006

47

Halta Şuncuiuş50x50 cm | ulei pe pânză

2006

48

La cules de căpşuni50x40 cm | ulei pe pânză

2006

Muzicanţi iarna50x40 cm | ulei pe pânză

2006

49

Casa din pom40x40 cm | ulei pe pânză

2007

50

Scara către cer50x40 cm | ulei pe pânză

2007

51

Seara în oraş45x35 cm | ulei pe pânză

2007

52

Căpşunarul50x70 cm | ulei pe pânză

2008

53

Tren cu căpşuni50x40 cm | ulei pe pânză

2008

54

Balon40x50 cm | ulei pe pânză

2009

55

Ciupercile50x50 cm | ulei pe pânză

2009

56

După ciuperci80x60 cm | ulei pe pânză

2009

57

Umbrela din apă50x40 cm | ulei pe pânză

2009

58

Meteora40x40 cm | ulei pe pânză

2009

59

Jucătorii de şah30x30 cm | ulei pe pânză

2009

60

Cazanul de palinka50x40 cm | acrilic pe pânză

2010

61

Jucătorii de cărţi50x40 cm | ulei pe pânză

2010

62

La ciuperci80x60 cm | ulei pe pânză

2010

locul I American art awards 2010

63

Veneţia50x40 cm | ulei pe pânză

2010

64

După ciuperci60x80 cm | ulei pe pânză

2011

Locul I American Art Awards 2011

65

Flori pentru iubită50x40 cm | ulei pe pânză

2011

66

Trenul spre cer40x50 cm | ulei pe pânză

2011

67

Balonul fermecat40x50 cm | ulei pe pânză

2012

68

Biletele vă rog33x27 cm | ulei pe pânză

2012

Vine trenul60x40 cm | ulei pe pânză

2013

69

Mugur de fluier40x50 cm | ulei pe pânză

2013

70

Corabia naivilor80x60 cm | ulei pe pânză

2014

71

Duminică pe terasă50x40 cm | ulei pe pânză

2014

72

Hanul vesel30x30 cm | ulei pe pânză

2014

73

Pantoful50x40 cm | ulei pe pânză

2014

74

Roaba fermecată50x40 cm | ulei pe pânză

2014

75

S-a oprit ploaia50x40 cm | ulei pe pânză

2014

76

Biserica din Maramureş40x50 cm | ulei pe pânză

2015

77

Fetiţa cu umbrelă40x50 cm | ulei pe pânză

2015

78

La portiţă50x40 cm | ulei pe pânză

2015

79

La teatru50x40 cm | ulei pe pânză

2015

80

Muzica din deşert70x50 cm | ulei pe pânză

2015

81

Dali60x80 cm | ulei pe pânză

2016

82

Îngheţată50x40 cm | ulei pe pânză

2016

83

Moara de vânt50x40 cm | ulei pe pânză

2016

84

Omul de zăpadă50x40 cm | ulei pe pânză

2016

85

Păstorul40x50 cm | ulei pe pânză

2016

86

Toamna la Oradea50x40 cm | ulei pe pânză

2016

87

Trenul spre munte50x40 cm | ulei pe pânză

2016

88

Ultima bere50x40 cm | ulei pe pânză

2016

89

Drumul de la moară60x40 cm | ulei pe carton

2017

90

Fotbal pe gheaţă50x40 cm | ulei pe pânză

2017

La o cană cu vin50x40 cm | ulei pe pânză

2017

91

Pescarul la Chios50x40 cm | ulei pe pânză

2017

92

Pictorul pe lac50x50 cm | ulei pe pânză

2017

Premiul banca Popolare di lecco Varenna 2017

93

Pisică pe acoperiş50x50 cm | ulei pe pânză

2017

94

Primăvara cu brânduşe60x40 cm | ulei pe pânză

2017

Somnul la pescuit60x40 cm | ulei pe pânză

2017

95

Seara pe mal50x50 cm | ulei pe pânză

2017

96

Vinul de căpşuni50x40 cm | ulei pe pânză

2017

Iarna60x40 cm | ulei pe pânză

2018

97

Ciobanul la gară60x40 cm | ulei pe pânză

2018

98

Circul paralel70x50 cm | ulei pe pânză

2018

99

Fantezie de noapte50x40 cm | ulei pe pânză

2018

100

Floarea soarelui50x40 cm | ulei pe pânză

2018

101

Iarna cu căpşuni50x40 cm | ulei pe pânză

2018

102

Iarna cu muzicanţi60x40 cm | ulei pe pânză

2018

103

Pe drumul spre casă60x40 cm | ulei pe pânză

2018

104

Pescarul60x40 cm | ulei pe pânză

2018

105

Scripcarul pe acoperiş44x55 cm | ulei pe pânză

2018

106

Vioara cu goarnă50x40 cm | ulei pe pânză

107

Vulturul negru44x55 cm | ulei pe pânză

109

Aprecieri critice

“... Rare sunt zilele de sărbătoare pe care, la București, le prezintă expozițiile de pictură naivă. Și mai rari sunt artiștii cu adevărat naivi. Cazul pictorului Mihai Dascălu devine și mai convingător după ce îl cunoști ca persoană. Candoarea tablourilor sale este o oglindă vie a candorii personale, a purității unui om mare care se ascunde după masca unui copil mare care se joacă dea omul. Felul cum citește el lumea înconjurătoare sau caută să descifreze lumea cărșilor este de o puritate și o franchețe excepționale care fac ca pictura sa să permită omului matur să se-ntoarcă la copilărie mirându-se ca și artistul de ceea ce vede.... ” Spiru Vergulescu, 5 Decembrie 1989, Sala Dalles UCSB, București

”Salut în pictorul naiv Mihai Dascălu una din personalitățile de excepție ale artei naive românești contemporane șu întrevăd o dezvoltare luminoasă a vigurosului și auntenticului său talent. Îi urez să-și păstreze cît mai multă vreme nealterată prospeșimea ingtenuă spre a ne bucura cu sărbătoarea mirificii lumi spre care expoziția sa ne deschide o poartă în zid” Victor Ernest Mașek, 5 Decembrie 1989, Sala Dalles UCSB, București

Stimate Mihai Dascălu, expoziția dumitale e o izbândă artistic. Lumina, candoarea, poezia unora din pânze le iau cu mine ca o amintire caldă a întâlnirii cu un pictor autentic.... Valentin Silvestru, 5 Decembrie 1989, Sala Dalles UCSB, București

Mais nous avons remarqué les tableaux naïfs de Mihai Dascalu, colorés, pleins d’humor, et qui relatent des scenes de village ou paysannes. Crest, Franța - Peuple libre - 20 februarie 1992, pag.11

A doua expoziție bucureșteană a tînărului și talentatului Mihai Dascălu ne surprinde pregătiți să receptăm în creația sa progresul evident, dorința de a se consacra pe un tărâm – ca nisipurile mișcătoare- arta naivă, care de altfel îl îmbrățișează cald, fiind între cei din tînăra generație – atașat, inventiv, harnic! Vasile Savonea, 30 martie 1993, Teatrul Nottara, București

Lumea lui Mihai Dascălu este o lume careși vede molcom și șugubăț deale sale. Cheflii simpatico ceși susțșin reciproc echilibrul precarș gardieni în căutare de cloșarzi adormiți prin parcuriș pitorești fanfare provincial învăluind întro dulce amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe corsoș șahilti și chibiși declanșînd conflicted oar pe table de șahș vesele petreceri și datini populare. Ecoul perioadei de tranziție și umbrele dughenelor privatizate, criminalitatea și haosul stradal par să

110

nu fi perturbat cu nimic enclave de normalitate a acestui univers iluminat nu numai de sufletele locuitorilor săi, ci și de vioiciunea cromatică a unei paste din ce în ce mai curat și expresiv transpuse pe pânză. Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, cei confer de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu, tot mai coherent de la o expozișie la alta a învățat să se integreze unei compoziții sugestive nu numai sub aspect narativ dar și cu certe virtuți plastic, ce demonstrează maturizarea unui artist de valoare. Victor Ernest Mașek - 30 Martie 1993, Teatrul Nottara, București

De o mare coerență și unitate stilistică, denotând o personalitate artistic puternic individualizată, ce a evoluat spectaculos de la an la an, expoziția de față îl situează printre numele de referință ale creației naive romînești. Un instinct sigur al gradării și armoniei cromatice precum și un dezvoltat simț al ritmurilor formale plasează pânzele sale nu numai în zona unei inspirate ingeniozități tematice ci și în cea a artei naive. Înnobilându-și peisajele sau compozițiile cu aura unor reverii ce le situează la interferența basmului cu fantastical ușor suprarealist, Mihai Dascălu ne conduce întrun univers mirific la a cărui geneză bucuria jocului neîngrădit al imaginației și apetitul vesel pentru poanta hazoasă au contribuit în egală măsură. Victor Ernest Mașek Revista Datini, 1 aprilie 1993

Bancherii sunt naivi ?....Expoziție personală Mihai Dascălu, Banca Turco Română. ...Expozantul este înainte de toate un artist veritabil....Spre deosebire de ceilalți naivi, Mihai Dascălu nu mimează, nuși construielte plastic candoarea ci și-o transpune pe pânză la fel de firesc cum respiră, cu detașarea ironic, uneori sarcastic a celui care , jucându-se, judecă și se judecă...... Ion Butnaru – Libertatea – 7 Iulie 1994

Banca Turco- Română și pictura naivă - .....Cum s-ar putea împăca spiritul practic al unui om de afaceri cu pasiunea sa pentru arta plastică altfel decît manifestînd un dezvoltat simț al umorului? La Mihai Dascălu este vorba însă de ceva mai mult – sarcasmul dovedit în abordarea diferitelor teme surprinde lumea înconjurătoare și în latura sa grotească, hilară. Același Mihai dascălu vine apoi săși salveze personajele încadrîndu-le într-un univers al candorii, un feld e Eden pe care autorul l-ar dori recucerit..... Ana Niță – Vocea României – 8 Iulie 1994

Mihai Dascălu este un pictor naiv care impresionează prin modul în care știe să gîndească lucrarea din punct de vedere compozițional și prin armoniile cromatice. Realizarea tablourilor nu stă sub semnul unor căutări savant ci este rezultatul unor trăiri pe care le vizualizează cu multă sinceritate - afirmă criticul de artă Aurel Chiriac. Directorul Muzeului Țării Crișurilor consideră că Mihai Dascălu se află în fruntea mișcării picturii naive din România. Artistul este recunoscut de altfel atât

111

în țară cât și în străinătate, pentru cromatica vie și acuratețea stilului său. Culorile sunt calde, bine echilibrate pe pânză. În naivitatea reprezentării lor, personajele vorbesc aproape de la sine despre nevoia de comunicare. Florin Șipoș Jurnal Bihorean, 23 decembrie 2002

....pictorul Mihai Dascălu e un creator tenace și laborious, figurînd în mari colecții de pictură naivă din toată lumea. Creațiile sale sunt strălucitoare imagini ale Paradisului, ale Copilăriei, vise neuitate nici de cei mature, producînd fericire, bucurie, senzația de plutire, de zbor, de plenitudine. Umorul și, uneori comical din cadre, cu bătrîni prinzînd fluturi, pescari vorbind cu peștișorul de aur, bărbați și fecioare în balon, culegători fericiți de ciupercile mar cât niște pălării, babe și prunci odihnindu-se pe punți și podețe, pisici albe și negre, cocoși și câini amenințânduse, secerători de grâu și cosași de fînețe, scripcari pe acoperișuri sub lună – toate amintesc de viziuni ale genialului umor universal, de la Breugel cel Bătrîn la Chagal. Mihai Dascălu vizualizează și creează aceste imagini producătoare de fericire și bucurie, pictând bucăți de cer sau colțuri de rai, alături de personaje fantastice: Inorogi, păsări caudate, pistruiate coțofane, și marinari vărgați ce conduc corăbii spre ceruri, ori miri, pe nori, în călătorie de nuntă sau odihnind în baloane cu hidrogen .... Din acest farmec și fabulous geniu al naivității universal, pictorul Mihai Dascălu a făcut o carieră revelatoare, fiind astăzi cel mai cunoscut pictor naiv roman. Constantin Zărnescu - ziarul Făclia – 6 Mai 2011

http://highlighthollywood.com/2011/11/internationally-acclaimed-aaa-winner-mihai-dascula-an-exclusive-interview/#more-882The handsome Romanian artist has the innate ability as an artist to capture genuine emotions in his work. What makes Mihai Dascalu’s work stand out so much, is his ultimate wisdom and abiding optimism. His work is extraordinary because he puts his heart and soul into it, and he has great hope and optimism for the future. Mankind is better off today because of this artist’s great works.Written By: Tommy Lightfoot Garrett

http://highlighthollywood.com/2015/10/best-naive-art-2015-goes-to-dascalu-koh-song-jeon-verny-franks-and-yang/I interviewed president of www.AmericanArtAwards.com, Thom Bierdz (The Young & The Restless and painter of the BLUE X paintings) and asked which artists this year won the NAIVE ART category.Bierdz explained, “Mihai Dascalu from Romania had the highest-scores again this year. (2015 n.r.) I think Dascalu is the greatest naive painter alive today. His credits are endless, our galleries always award his work with top honors. His work is timeless and classically naive. He is a genius in that genre and makes Romania proud. ”

Simbolul-totem al expoziției de pictură naivă a lui Mihai Dascălu a fost legendarul

112

Salvador Dali și ceasurile curgând, viziune serial, relativistă , una din ele ajungând în colecția unui muzeu contemporan , din capital Madrid. Aici, personajul lui Dascălu nu-și etalează paranoia în spirit ci de profundis, geniul său naiv și universal. Tot astfel, suprafețe întinse țipând galben precum lanurile de floarea soarelui, ne sugerează pietatea și venerația artistului nostrum, pentru van Gogh. Deasupra lanurilor, nu prea departe, vizualizăm morile de vânt aiuritoare ale lui Don Quihote și ale Bataviei!....În anul 2000, reprezentări plastice aloe domniei sale, printer care Vioristul, Cosașul, Cântărețul din flaut..au intrat în Enciclopedia Artei Naive Internaționale realizate de Natalia