Culori Cab

7/28/2019 Culori Cab

http://slidepdf.com/reader/full/culori-cab 1/123

CULORILE CABALINELOR Culorile animalelor se datoresc pigmenţilor

care se găsesc în straturile pielii şi ale părului.După compoziţia pigmentară şi după felulcombinaţiei între perii de culori diferite, saupenele de culori diferite, se deosebesc culorisimple şi culori compuse.Culor i le simple se caracterizează prin faptul,că întreg corpul animalului este acoperit cu peri

de o singură culoare, adică părul de acoperire(de pe corp) şi părul de protecţie (din coamă, coadă şi extremităţile membrelor) au aceeaşi bază pigmentară.



• Culor i le compuse sau combinate suntalcătuite din fire pigmentate diferit.

• După repartiţia pigmentară pe suprafaţa corpului, culorile compuse pot fi:

• - zonale (reg ionale), când părul de acoperireeste de o culoare, iar cel de protecţie de altă

culoare;• - azonale (amestecate) , când firele de păr de culori deosebite sunt amestecate înproporţii diferite.

• Aceste culori pot fi binare , când suntalcătuite din două culori diferite şi t r inare ,când sunt alcătuite din trei culori diferite;



• - bălţate (pestriţe), când pe corp există zone întinse (bălţate) sau pete mici (pestriţe) de oculoare repartizate pe un fond de sau câmpde altă culoare.

• Zonele sau petele colorate diferit suntdelimitate net sau se întrepătrund la graniţele

de contact, cu câmpul de altă culoare, pecare ele sunt răspândite.



• Toate abaterile de la culorile de bază amintite anterior constituie particularităţi de culoare , care constau din pete, punctesau semne albe dispuse pe un fondpigmentat sau invers.

• În general, acestea sunt localizate maifrecvent la nivelul capului şi membrelor.

• La cabal ine culoarea nu este un caracter de rasă, excepţie făcând doar câteva rase (ex. Gidran, la care se întâlneşte numai culoarea roibă; Frizian, lacare se întâlneşte numai culoarea neagră, etc.).



• Culorile simple întâlnite la cabaline sunt:neagră, albă, roibă şi izabelă.

• - neagră, care este o culoare frecvent întâlnită la cai, determinată de prezenţa pigmentului melanic atât în piele cât şi în păr .

• De regulă, caii negri la naştere şi în primele

luni după naştere au culoarea cenuşie sauneagră diluată.• La prima năpârlire (după 4—5 luni de la

naştere) ei devin negri.

• În cadrul acestei culori se pot deosebi maimulte nuanţe:• - negru mat, când părul este negru uniform,

fără luciu;





• - negru luc ios, corbiu sau pana corbulu i , când are luciu pe tot corpulsau este mai pronunţat pe unele regiuni.

• Se observă primăvara, după năpârlire şi iarna,când caii sunt ţinuţi în grajd şi au o stare de întreţinere bună;

• - negru moarat sau de mătase, când peunele regiuni corporale luciul este mai intensşi face reflexe neregulate şi schimbătoare, imitând luciul unei ţesături de mătase naturală;

• - negru degradat, ruginiu sau negru de vară, când firele de păr sunt uşor decoloratela vârf, bătând în cenuşiu sau ruginiu, ca şi când sunt arse (pârlite) la suprafaţă.





• Această degradare a culorii negre se observă de regulă vara, pe păşune, în urma acţiunii directe a razelor solare şi este mai evidentă

pe spinare, pe crupă şi pe laturile corpului.• Uneori capul, coama şi coada ca şi părţile

umbrite ale corpului rămân negre.• În mod obişnuit degradarea culorii dispare în

timpul iernii (redevine neagră după 1-2 luni destabulaţie în grajd sau la adăpost de luminadirectă a soarelui).

• Foarte rar rămâne persistentă până înprimăvară.

• Datorită alcalinităţii pronunţate a sângelui,caii negri sunt rezistenţi Ia muncă.





• - albă (bălană), care apare ca urmare adepigmentării progresive a părului.

• La naştere mânjii au culoarea neagră, aceasta devine vânătă la caii tineri şi apoialbă după o anumită vârstă.

• Culoarea albă, numită popular bălană, este

formată din fire albe (necolorate), răspândite uniform pe tot corpul.• Firele de păr albe sunt lipsite total de

pigment; prin reflexul straturilor de celule,

care alcătuiesc structura firelor de păr, acestea apar albe în loc de a fi transparente.





• Caii bălani au de regulă pielea, copitele şi irisul pigmentate, numai părul este alb(leucism ).

• Majoritatea acestor cai au fost la tinereţe vineţi, iar la naştere au fost negri sau murgi,cu înspicări mai rare ori mai dese pe totcorpul.

• După prima năpârlire, la 4-5 luni de lanaştere, perii albi se îndesesc, iar ceipigmentaţi se răresc.

• La năpârlirile ulterioare, care se repetă înfiecare primăvară, ei se deschid treptat laculoare şi, până la urmă, devin albi (toţi periicoloraţi dispar, fiind înlocuiţi cu perii albi).





• Albirea sau decolorarea progresivă a culoriipărului la cal este un caracter ereditar şi anume este vorba de o ereditate omocronă.

• Caii devin albi numai după o anumită vârstă, unii mai devreme (la 7-8 ani), alţii mai târziu(la 12-13 ani).

• Sunt şi cazuri când albirea nu este totală, cimai persistă încă în amestec şi fire colorate,până la şi chiar peste vârsta de 20 de ani.

• In practică s-a constatat că unii cai bălani,

către bătrâneţe sunt atinşi de melano-sarcomatoză (această afecţiune se observă numai în mod excepţional la caii de altă culoare).





• Tumorile melanice apar de regulă la bazacozii şi în jurul anusului, mai rar şi în alte

regiuni corporale.• Mai frecvent sunt atinşi de melano-sarcomatoză caii bălani, ai căror părinţi au

fost amândoi bălani sau vineţi.• Există şi cai albi din naştere, aşa-numiţii caialbinoşi sau albinot ic i .

• Aceştia nu au pigment nici în păr, nici în pieleşi în copite şi nici în iris.

• Ei sunt total lipsiţi de orice pigment.





• În afară de caii albinotici mai există,în modexcepţional, şi cai albinoizi , la care părul estealb-gălbui, pielea şi copitele sunt pigmentate,

iar irisul este alb sidefiu (nu alb roz ca laalbinotici).• În părul cailor albinoizi mai există urme slabe

de pigment galben, foarte, din această cauză

ei au culoarea albă-gălbuie, care face tranziţia către culoarea izabelă deschisă.• După nuanţele şi reflexul ei, culoarea albă

sau bălană, la cal, prezintă mai multe

variante.





• Alb luc ios sau col i l ie , când are un luciucaracteristic şi se observă mai ales iarna lagrajd şi primăvara, după năpârlire, la caii cu o

stare de întreţinere şi de igienă corporală bune.• Alb mat sau de cretă, când este fără luciu,

se observă la caii slabi, rău întreţinuţi şi

înainte de năpârlire.• A lb lăptos, când bate puţin în galben şi este

cu sau fără luciu.• Este culoarea particulară a cailor albinoizi.





• A lb porţelaniu , când are reflexe albăstrii, caporţelanul şi rezultă din coloraţia închisă apielii, care se întrezăreşte printre perii albi,

când sunt scurţi, subţiri şi rari, după năpârlire.• Se observă mai des la caii cu constituţie fină,

cu pielea subţire, cu părul de pe corp scurt şi nu prea des, cum sunt caii de rasă Arabă, primăvara după năpârlire.

• Alb argint iu , când reflexul părului esteargintiu.

• A lb rozat sau roz , la caii albinoşi care aupielea roz, fără pigment, mai ales primăvara, când părul este scurt, după năpârlire.





• - roibă, are la bază pigmentul brun-roşcat.• Parul de pe corp este brun-roşcat, mai închis

sau mai deschis, dar uniform pe tot corpul,

inclusiv părul din coamă, din coadă şi de pemembre.• Este o culoare destul de frecventă la cal.• Culoarea roibă are mai multe variante.• Roib deschis , când părul de pe corp este

brun-roşcat deschis sau diluat, bătând uşor îngalben.

• Părul din coamă şi coadă este de aceeaşi culoare şi uneori chiar mai decolorat.



D ă ţ i i t it t i t l i



• După nuanţa şi intensitatea pigmentului carese asociază, de regulă, şi cu unele reflexecaracteristice ale părului de acoperire,

culoarea roibă mai poate fi: humie sau pământie, arămie, aurie , vişinie, cărămizie,cas tanie, cafenie , şocolatie etc.

• Uneori părul din coamă şi coadă poate să fie

deschis ori mai închis decât culoarea părului de pe trunchi.• Această nuanţă mai închisă sau mai deschisă

rezultă din intensificarea sau din diluarea

pigmentului brun şi nu schimbă culoarea debază şi nici denumirea ei.





• Din amb i i părinţi ro ib i, mânzu l

este totdeauna roib şi niciodată de altă cu loare, cum

se observă câteodată la celelal te cu lo ri .













• Culorile compuse zonale sunt consideratecele, la care părul de acoperire (de pe corp)

este de o culoare, iar părul de protecţie (coama, coada şi extremităţile) este de altă culoare.

• De regulă, culorile zonale, la cal, sunt binare.• În ordinea frecvenţei, ele sunt : murgă, şargă

şi şoricie.



• - murgă, la care părul de acoperire este brunroşcat, iar parul de protecţie este negru.

• Pigmentaţia brună are o repartiţie centripetă (pe trunchi), iar cea neagră este centrifugă (la extremităţi).

• Pielea, copitele şi irisul sunt pigmentate.• După nuanţa pigmentaţiei de pe corp,

culoarea murgă poate avea mai multe

variante.





• Murg deschis , când părul de acoperire estebrun palid sau deschis, câteodată maideschis pe abdomen şi pe faţa internă amembrelor.

• Mu rg înch is , când părul de acoperire estebrun închis, aproape negru şi aproapeuniform pe tot corpul.

• Murg căprioriu sau murg de căprioară,când părul de acoperire este brun-roşcat, mai

închis pe spinare şi crupă şi mai deschis pecoaste, pe flanc, pe abdomen ea şi pe faţa internă a membrelor, amintind culoarea

căprioarei.





• Murg buciu sau murg negru , când părul depe corp este brun întunecat sau chiar negru,

cu zone roşcate pe bot, la iie, flanc şi subţiori.• După felul şi intensitatea pigmentului de pe

corp, culoarea murgă mai poate fi :

castanie , vişinie, cafenie etc.





• - şargă, la care părul de acoperire estegalben, iar cel de protecţie este negru (este oculoare similară murgului, însă părul de

acoperire este galben, iar coama, coada şi membrele sunt negre)..• Variantele şargului sunt: desch is , înch is ,n is ip iu, căprioriu etc.

• Şargul căprioriu este similar murguluicăprioriu, dar pe bază de pigment galben.

• De regulă la şargul căprioriu, ca şi la murgul

căprioriu, se întâlneşte şi o dungă mai închisă pe linia mediană a spinării (dungă demăgar).





• - şoricie, are la bază pigmentul negru diluat(cenuşiu) şi aminteşte culoarea şoarecelui de

câmp.• Părul de acoperire este cenuşiu, iar coama,coada şi extremităţile sunt negre.

• Uneori capul este mai închis la culoare, iar pelinia spinării există o dungă mai întunecată sau chiar neagră.

• Variantele acestei culori sunt: şoriciu deschis sau fumur iu , cu reflexe argintii,şoriciu înch is , bătând în negru şi şoriciu obişnuit (cenuşiu).





• Vara, la păşune şi sub influenţa razelor solare, culoarea părului suferă un proces de

decolorare sau degradare, ca şi la culoareaneagră.

• Regiunile bătute de soare sunt ceva mai

decolorate şi cu o nuanţă ruginie.• Această decolorare dispare iarna la grajd.



C l il l t t



• Culorile compuse azonale sau amestecate

sunt produse din amestec de peri de culoridiferite, pe tot corpul sau pe zone sau regiunicorporale mari.

• Perii de diferite culori sunt amestecaţi înproporţii variate.

• Amestecul se limitează, fie numai la părul deacoperire, fie şi la părul de protecţie, înacelaşi timp.

• Culorile compuse azonale întâlnite la cai sunt:vânătă, piersicie, dereşă.

• vânătă care rezultă dintr un amestec de peri



• - vânătă, care rezultă dintr-un amestec de perialbi şi negri repartizaţi uniform sau mai puţin uniform pe suprafaţa corpului.

• Culoarea vânătă este în general trecătoare.

• Mânzul care devine vânăt se naşte de regulă negru înspicat.

• Cu timpul, o dată cu repetarea năpârlirilor, else deschide la culoare, prin îndesirea firelor albe şi rărirea celor negre.

• Poate avea mai multe nuanţe: deschis, închis,obişnuit, rotat, etc.



Vânăt obişnuit când perii albi şi cei negri



• Vânăt obişnuit , când perii albi şi cei negrisunt amestecaţi în proporţii aproape egale.

• Vânăt înch is , când în amestec perii negripredomină.

• Această predominare merge până la vânăt

aproape negru sau negru des înspicat.• De regulă, aceşti cai se decolorează şi ei cutimpul, dar nu devin niciodată albi.

• Vânătul închis se asociază câteodată cu uncap şi mai întunecat la culoare sau chiar negru, cu rare înspicări - cal vânăt cu cap de maur.





• Vânăt deschis , când perii albi din amestecsunt predominanţi.

• Asemenea cai devin până la urmă albi(bălani).

• După nuanţele produse de amestecul perilor coloraţi diferit şi după reflexele produse delumină, culoarea vânătă la cal mai poate fi :argint ie, albăstruie, ca mucegaiul , ca

frântu ra fieru lu i etc.



d t i tă d t d



• - piersic ie , determinată de un amestec defire albe şi roşii sau brune.

• Este o culoare rară la cal şi se întâlneşte maifrecvent la unele rase de cai grei (Ardenez).

• După proporţia firelor roşii şi albe din

amestec, culoarea piersicie poate fi:• obişnuită, când firele albe sunt în proporţie

egală cu firele roşii;

• roşcată, când firele roşii predomină;• deschisă, când predomină firele albe.





• Piersiciul roşcat poate merge până la roib înspicat, iar piersiciul deschis, până la alb

roşcat.• De regulă, caii piersicii, o dată cu înaintarea

în vârstă devin din ce în ce mai deschişi la

culoare, dar nu ajung niciodată albi.



• dereşă (mucedă) care este o culoare



• - dereşă (mucedă), care este o culoaretrinară, rezultată din amestecul de fire albe,roşii şi negre în diferite proporţii.

• La unii cai amestecul celor trei feluri de fireeste răspândit pe tot corpul, atât la părul deacoperire cât şi la cel de protecţie.

• La alţi cai, părul de acoperire este formatdintr-un amestec de fire albe cu fire roşii, întimp ce părul de protecţie este negru saunegru des înspicat - culoare dereşă zonală (lise mai spune dereşi murgi).



• Variantele dereşului sunt:



• Variantele dereşului sunt:

• - obişnuit , când cele trei feluri de fire de păr

intră în amestec în proporţii egale;• - roşcat, când în amestec predomină firele

roşii;

• - înch is , când predomină firele negre;• - deschis , când predomină firele albe;

• - muced, când nuanţa culorii aminteşte

culoarea mucegaiului.



C l d ă t î tâl ită l l i



• Culoarea dereşă este rar întâlnită la cal şi persistă, de regulă toată viaţa animalului.

• Ea se observă mai des la unele rase de caigrele, ca şi culoarea piersicie.

• Există însă şi un dereş trecător, la unele rase

de cai, cum este rasa Lipiţană.• Mânjii născuţi murg înspicaţi, după primele

năpârliri devin dereşi; această culoare se

deschide însă treptat prin îndesirea perilor albi şi până la urmă devine albă.



• Culorile bălţate sunt întâlnite mai rar la



Culorile bălţate sunt întâlnite mai rar lacabaline, acestea caracterizându-se prinprezenţa unor pete albe mai mici sau maimari pe un fond negru, roşu sau galben, sauinvers.

• Când fondul este alb şi zonele suntpigmentate (roşii sau negre) se spune : bălţat alb cu roşu sau bălţat alb cu negru (după culoarea zonelor), iar când fondul este

pigmentat şi zonele sunt albe, se spune bălţat roşu cu alb sau bălţat negru cu alb .



• Se considerăm drept fond culoarea cea mai



• Se considerăm drept fond, culoarea cea mai întinsă de pe corp, fie că este albă sau

pigmentată.• În cazul când fondul şi zonele de altă culoaresunt în proporţii aproape egale, denumireabălţăturii este dată de culoarea capului.

• În asemenea cazuri se spune :bălţat roşu cu alb sau negru cu alb , când capul este roşu sau negru, şi invers, bălţat alb cu roşu saucu negru , când capul este alb.

• -





• Pentru o mai bună identificare a animalului,pe lingă denumirea de mai sus, trebuie să semai adauge : codalb (cu coada albă) saucoama albă, înspicată etc, sau orice altă

particularitate de repartiţie a bălţăturii, după care să se poată deosebi uşor un cal bălţat deun altul tot bălţat, dar cu desen deosebit.

• La caii bălţaţi, pielea este fără pigment înzonele albe şi pigmentată în zonele colorate.





• Copitele şi irisul sunt uneori decolorate,alteori colorate, după cum zonele din jurul

lor (coroana sau capul) sunt albe saucolorate.

• Culoarea bălţată este puţin apreciată la cal,

de aceea în herghelii este eliminată prinselecţie.



• Culoarea pestriţă numită şi de hermină



Culoarea pestriţă, numită şi de hermină,este excepţională la cal.

• Ea poate fi generală, adică răspândită pe tot

corpul sau este limitată numai pe uneleregiuni ale corpului.• Culoarea pestriţă este alcătuită dintr-un fond

alb sau galben deschis, pe care suntrăspândite în mod neregulat pete mici negresau brune, de formă rotundă, ovală, fusiformă sau neregulată şi de mărime între2 şi 6 cm diametru.





• Culoarea zebrată sau tigrată este



gcaracteristică speciei zebrei, de la care-şi trage şi numele, precum şi la hibrizii dintrezebră, pe de o parte şi cal sau măgar, pe dealta (zebroizi).

• Această culoare constă din dungi brune sau

negre, dispuse paralel, una faţă de alta, şi transversale pe lungimea corpului.

• Fondul culorii este galben deschis, aproape

alb, la zebră şi roşcat sau brun deschis lazebroizi.



• Uneori zebruri le apar numai pe uneleregiuni corporale - la jaret şi antebraţ - fiindconsiderate drept particularitate de culoareşi un caracter atavic la anumite rase de cai(Huţul).



• La măgar , culorile părului sunt mai puţin



g , p p ţ

numeroase decât la cal.

• Ele au la bază pigmentul brun sau cenuşiu, răspândit aproape uniform pe tot corpul, cuzone mai deschise în jurul botului, peabdomen şi pe faţa internă a membrelor.

• Mai des se întâlneşte la măgar culoareabrună închisă, brun-gălbuie, cenuşie şi argintie, mai rar culoarea albă (bălană).

• Coama şi smocul din coadă este de regulă de aceeaşi culoare ca părul de acoperire.



• Aproape în toate cazurile şi cu



• Aproape în toate cazurile şi cudeosebire la culorile deschise, există la

măgar o dungă mai închisă de-a lungul linieimediane a spinării.

• Uneori o altă dungă încrucişează

transversal linia spinării, la nivelulgreabănului, formând împreună o cruce .

• La catâr , pe lângă culorile obişnuite de la

măgar, se mai întâlnesc şi unele culori de lacal (murgă, roibă, vânătă etc.), în funcţie deculorile celor doi părinţi folosiţi la hibridare.



• PARTICULARITĂŢILE DE CULOARE



Ţ• Particularităţi de culoare sunt toate abaterile

de la culorile de bază, amintite anterior.• Ele sunt constituite, de regulă, din pete,

puncte sau zone albe, dispuse pe un fondpigmentat şi invers, din pete, puncte sau zone

colorate — brune, roşii, galbene sau negre — pe fond alb, sau colorat mai deschis.• În general, petele albe dispuse pe fond colorat

sunt localizate mai frecvent la cap şi membre,mai rar pe alte regiuni ale corpului.

• Ele se numesc cu termenul generic delb i i sau t lb i t i fiind



alb in isme sau pete albinot ice, fiindsituate la extremităţile corpului (cap şi

membre), mai sunt denumite şi acro- albin isme.

• Cele de la cap sunt cunoscute sub numele debrezături, iar cele de la membre, pintenogel i

sau balzane . • Petele albe pe trunchi nu au un sediu fix, cipot fi situate pe locuri diferite.

• Tot ca particularităţi ale culorii, mai suntconsiderate şi petele sau punctele colorate



considerate şi petele sau punctele coloratediferit faţă de fondul culorii de bază, carepoate fi mai închis ori mai deschis decâtaceste pete.

• Aceste pete nu se iau în considerare lacaracterizarea culorii de bază, ci se trec ca

particularităţi de culoare.• Majoritatea particularităţilor de culoare sunt îngeneral congenitale.

• Unele din ele pot să apară însă şi în timpul

vieţii animalului.• O dată apărute, după naştere, ele persistă

toată viaţa animalului.

• PARTICULARITĂŢILE DE CULOARE



ŢLA CAP (BREZATURILE)

• După întinderea şi locul lor distingem maimulte particularităţi de culoare la cap.

• Însp icat în frunte , când printre perii coloraţi,

roşii, bruni, sau negri, se găsesc rare fire albediseminate în regiunea frunţii.

• Când înspicarea se întinde către tâmple şi pe

regiunea nasului şi apare din cauza bătrîneţii, se numeşte cărunţeală.



• Per i alb i în frun te , este o înspicare maid ă î i f ţii



deasă în regiunea frunţii.• De la distanţă, această înspicare apare ca o

pată alburie, mai mult sau mai puţin delimitată, pe fondul mai închis la culoare alregiunii frontale.

• Ţintă (cal ţintat), când pe frunte există unpunct sau o pată albă mică (cca. 1 cmdiametru), delimitată net de fondul coloratvecin.

• Ţinta poate fi situată la mijlocul frunţii, orimai sus sau mai jos, mai la dreapta, saumai la stânga etc.

• Acest lucru se va preciza în foaia semnaletică

• Steluţă, când pata de pe frunte are un



diametru de 1 - 2 cm.

• Stea, când pata albă de pe frunte este maimare de 2 cm diametru.

• Steaua poate fi mai mare ori mai mică şi deforme variate : rotundă, ovală, colţurată, triunghiulară, patrulateră, semilunară, fusiformă, codată, inelată, prelungită etc.

• De asemenea ea poate fi situată pe mijloculfrunţii, mai jos ori mai sus etc.

• Uneori steaua poate avea în jurul ei unh i l t i î t f t di



chenar, mai lat sau mai îngust, format dinamestecul de fire albe cu fire colorate (roşii

sau negre).• În acest caz se numeşte stea chenăruită. • Brezătură subţire sau l in ie , când în regiunea

nasului există o dungă subţire (până la 1 cmlăţime), care coboară din regiunea frunţii până între nări.

• Linia poate fi continuă sau întreruptă, completă, trei-sferturi, jumătate, dreaptă, ondulată, în zig-zag, deviată pe dreapta saupe stânga, chenăruită etc.

• Linia mai poate fi de aceeaşi grosime, pe



p ş g ptoată lungimea ei sau poate să prezintediferite îngroşări sau subţieri pe traiectul ei, lacapete etc.

• Brezătura îngustă, este o dungă albă, lată de 1 - 2 cm (mai strâmtă decât lărgimea nasului), care are aceleaşi variante ca şi linia.

• Brezătura obişnuită, când dunga albă estemai largă şi ocupă toată lăţimea nazalelor.

• Brezătura largă, când prin lăţimea eicoboară şi pe laturile nasului putându-se



coboară şi pe laturile nasului, putându-se întinde chiar pe faţă şi obraji.

• Felinar sau lanternă, când brezătura largă coboară şi pe obraji şi cuprinde jos şi regiuneanărilor, fie pe ambele părţi, fie numai pestângă sau numai pe dreapta.

• În primul caz se numeşte fel inar dub lu , încazul al doilea felinar stâng sau fel inar drept .

• Strănutul este o pată albă situată între nări.

• El poate avea forme şi mărimi variate.Strănutul poate fi mare, mic, la mijloc orimai aproape de o nară sau de alta.

• Buze albe sau de lapte , când una saub l b t lb



ambele buze sunt albe.• Când ambele buze sunt albe se spune: gură de lapte .

• Bot de broască, când pielea de pe buzeprezintă pete depigmentate, mai mici saumai mari, dispuse neregulat, care dau

înfăţişarea pielii de broască.• Nas de vu lpe , se spune la caii de culoare

murgă, la care regiunea nasului, deasupranărilor, este roşie aprinsă, mai deschisă laculoare decât restul capului.



• Ceacâr , când irisul este depigmentat, având ocoloraţie sidefie



coloraţie sidefie.• Un cal poate fi ceacâr la unul ori la ambii ochi.

• Depigmentarea irisului poate fi totală sauparţială, jumătate, un sfert etc.• Acest lucru se menţionează în foaia

semnaletică.• Pe lângă aceste particularităţi mai pot fi şi alte

abateri de la culoare, fie mai deschise, fie mai închise decât culoarea de bază.

• Aceste abateri pot fi situate şi în alte regiuniale capului decât cele enumerate mai sus.

• Ele se vor trece în foaia semnaletică, specificându-se forma, întinderea şi situaţia

lor precisă





• Demarcaţia dintre zona albă şi zona colorată superioară din regiunea chişiţei poate fi netă



superioară din regiunea chişiţei poate fi netă, adică trecerea de la alb la negru sau la roşu

se face brusc, fără tranziţie, sau, în unelecazuri, zona albă este mărginită sus de unchenar format din amestecul perilor albi cuperii coloraţi (negri sau roşii) din regiunea

chişiţei.• Acest chenar poate fi mai lat ori mai subţire.• De asemenea poate fi anterior, extern, intern

etc., ori total şi fără întrerupere.

• La unii cai, pe câmpul alb al balzanei, există pete mici roşii la caii roibi sau negre la caii



pete mici, roşii la caii roibi sau negre la caiimurgi şi cei negri.

• Cele roşii se numesc pete de rugină, iar celenegre, pete de cărbune.• Toate aceste particularităţi se menţionează în

foaia semnaletică.

• Pintenog , când zona albă se întinde în suspe regiunea chişiţei pe bulet şi chiar pe fluier.• După întinderea balzanei, calul poate fi :• - pintenog de gradul I sau 1/3 , când zona

albă se întinde în sus pe regiunea chişiţei până sub articulaţia buletului;

• - pin tenog de gradu l II sau 2/3 , când balzanacuprinde şi regiunea buletului total sau numai



cuprinde şi regiunea buletului, total sau numaiparţial ;

• - p intenog de gradu l III sau 3/3 , când zonaalbă se întinde şi pe extremitatea inferioară afluierului, acoperind treimea lui inferioară.

• La caii pintenogi trebuie să se menţioneze în

foaia semnaletică aceleaşi detalii şi caracterizări ale pintenogelii ca şi la caiicoronaţi (formă, aspect, demarcaţie, chenar,pete de rugină sau de cărbune etc.).

• Încălţat, când zona albă de pe membre seîntinde în sus pe fluier până la şi peste



întinde în sus pe fluier, până la şi peste jumătatea acestei regiuni sau acoperă chiar tot fluierul până sub genunchi, la membreleanterioare şi sub jaret, la membreleposterioare.

• Înciorăpat sau ciorăpat, când zona albă

cuprinde şi regiunile genunchiului şi jaretuluisau chiar trece peste ele, ajungând peregiunea antebraţului (anterior) sau gambei(posterior).

• În cazul când un cal prezintă şi brezături şi pintenogeli, în foaia semnaletică, laparticularităţi de culoare, se înscriu mai întâibrezăturile, începând de la frunte în jos, apoi

se trec şi pintenogelile



• La pintenogeli se trec mai întâi balzanele de



p gla membrele anterioare, apoi cele de lamembrele posterioare.

• Un cal care are brezătură largă cu felinar şi în acelaşi timp este înciorăpat la membreleanterioare, se numeşte pag.

• PARTICULARITĂŢI DE CULOARE PE

TRUNCHI



TRUNCHI

• La trunchi se pot găsi diferite particularităţi deculoare, unele cu localizări precise, altele fără sediu fix, iar o altă categorie cu caracter degeneralizare.

• De asemenea unele sunt congenitale, alteledobândite în timpul vieţii animalului.

• Există mai multe particularităţile de culoare petrunchi, care se înscriu în foaia semnaletică.

• Însp icat , se spune despre un cal negru,



murg, roib etc., la care printre perii coloraţi,

se găsesc presăraţi, în amestec, şi peri albi.• Înspicarea poate să fie rară sau deasă.

• Înspicarea mai poate fi generală, adică pe tot

corpul, sau parţială, numai pe unele regiunicorporale.

• Nins , se spune despre un cal negru, murg,roib etc., la care se găsesc puncte sau pete



, g p pmici albe, imitând fulgii de zăpadă, diseminateneregulat pe tot trunchiul sau pe unele regiuni.

• Pete albe , mai mici sau mai mari, de formeneregulate, situate în regiunea greabănului, spinării, pieptului etc., produse în urmarosăturilor de harnaşamente, la caii negri,murgi etc.

• Muscat , se spune despre un cal alb, vânăt, dereş deschis etc., la care se găsesc pe corp

puncte sau pete mici negre, imitând muştele, răspândite neregulat pe trunchi.• Petele pot fi generalizate sau localizate numai

pe unele regiuni.



• Păstrăviu , când petele de pe trunchi sunt roşii sau brune, amintind petele păstrăvului.



, p p

• Păstrăviul poate fi de asemenea generalizat

sau localizat, ca şi la muscat.• Pete de cărbune, sunt petele negre dedimensiuni mari, situate pe un câmp alb, vânăt, galben, roşu etc.

• Asemenea pete de cărbune se găsesc destulde frecvent la caii roibi.• Ele pot să apară şi la caii vineţi deschişi ca şi la

cei bălani, în locurile expuse la rosăturile deharnaşamente, aşa cum apar petele albe,amintite mai sus, la caii negri, murgi, roibi etc.(în locul perilor albi, distruşi prin rosături, apar,după vindecare, perii negri, constituind petele

de cărbune



• Pete de rugină, sunt petele similare petelor de cărbune, numai că sunt formate din peri



proşii sau bruni.

• Zebrat sau t igrat , când pe anumite regiunicorporale (jaret, genunchi, antebraţ, gambă etc.) există unele dungi întunecate şi paralele,imitând culoarea zebrei sau a tigrului.

• Herminat, când pestriţul este localizat saulimitat numai pe unele regiuni corporale,constituie o particularitate de culoare.

• Rotat , când pe unele regiuni corporale, mai

des pe coaste, pe spete şi pe crupă, la caiivineţi şi murgi de regulă, există unelerotocoale mai închise la culoare decât fondulpe care sunt dispuse.

• Ele sunt mai pronunţate şi mai vizibileprimăvara, după năpârlire şi mai discrete



p , p p ştoamna şl iarna, când părul este mare saucând igiena corporală lasă de dorit.

• De asemenea, aceste rotocoale dispar peregiunile degradate de soare.

• La caii negri rotocoalele sunt produse de

reflexul lor diferit faţă de reflexul fondului(culorii de bază), iar nu de diferenţa deculoare, ca la caii vineţi şi murgi.

• Tot ca particularităţi de culoare, fără localizare

anumită, mai adăugăm şi reflexele luciuluiunor culori : aurie, argin t ie, arămie, moarata etc., ele se înscriu de regulă ca variante ladiferitele culori.

• În coamă şi coadă pot să existe înspicări, maidese, ori mai rare, ca şi pe trunchi, apoi şuviţe



ş p p ş ţalbe, sau chiar coamă şi coadă albe, la caiicare în mod obişnuit au aceste regiunipigmentate (negre, brune etc).

• În foaia semnaletică, unele particularităţi deculoare de pe trunchi se înscriu imediat după indicarea culorii de bază, de pildă, cal murgrotat sau vânăt-păstrăviu, roib înspicat etc.

Altele (zebrurile) se înscriu la urmă, după ces-au trecut brezăturile şi pintenogelile (ex.:cal, murg, rotat, stea inelată, brezătură largă, coronat stâng anterior, pintenog dreptposterior, zebrat antebraţ .























Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-gaby
View:	243 times
Download:	3 times

Culori Cab

Documents