Programul Phare CBC 2006/INTERREG III A al Uniunii Europene
Proiectul„Experienţă transfrontalieră pentru educaţia
preşcolară”
CULEGERE DE POEZII, CÂNTECE ŞI SCENETE
PENTRU PREŞCOLARI
Proiect implementat deGrădiniţa cu program prelungit nr. 14 Arad
ARAD , 2009
ECHIPA MANAGERIALĂ :
1
Coordonator proiect : Dir. Instit. ŢOLDAN RODICA Asistent proiect : Insp . şcolar LUCUŞA MARIA Responsabil monitorizare şi evaluare: Insp . şcolar LUTA MARIA Responsabil financiar:ec. GULER DORINA
COLEGIUL REDACŢIONAL :
CENTRUL DE RESURSE : Instit:ŢIFREA DOINA Instit.DEIAK DINA Instit .BOC CRISTINA Secretar MARIAN EUGENIA
REDACŢIA:
ECHIPA DE LUCRU : GRĂDINIŢA P.P. nr. 15 ARAD Dir.Instit.ALECU MARINELA (responsabil)
Instit. KNAPIK ARINA Instit. DON OLIMPIA Instit.PESTEAN NICOLETA
CONSULTANT DE SPECIALITATE:
Insp . şcolar prof .SORICEU EMILIA
2
ARGUMENT
„ Copilul se naşte curios de lume, nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl încântă; ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi" G. Călinescu
Autoarele pun la dispoziţia educatoarelor, texte literare necesare desfăşurării actului de educare a limbajului, contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor, la formarea deprinderilor de exprimare corectă, logică, expresivă. Ghidul pentru institutori, debutanţi din învăţământul preşcolar şi primar conţine poezii, cântece, scenete cu tematică variată.
Aici, educaţia este realizată prin mijloacele artei cuvântului, dincolo şi în sprijinul programei de specialitate: activează intelectul, exersează comunicarea şi conduita, facilitează accesibilizarea, valorifică experienţele şi trăirile.
Prezenta lucrare este un ghid valoros pentru educatoare şi contribuie la apropierea copilului de literatură încă de la această fragedă vârstă.
Inspectori şcolari,Prof. EMILIA SORIŢEU
Inst. MARIA LUCUŞA
3
Cântec de primavară
Sus pe dealuri primăvara Umblă şi presară flori Şi-n văzduhul de mătase Se zăresc vâslind cocori.
În oraş unde se-nalţă Şiruri lungi De blocuri noi. Rândunica cea vovioasă Se întoarce înapoi.
Primăvară, primăvară, Roagă tu o rândunea Ca să vină să- şi clădească Cuib lângă fereastra mea.
Pentru tine primăvară
de Otilia Cazimir
Şiruri negre de cocoare, Ploi călduţe şi uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat in gând, Sărbătoare...
Zumzet viu prin zărzări. Oare, cânta florile la soare? Ca pe crengi de floare pline, Nu ştii: flori sunt, ori albine?
Pentru cine?...
Pentru tine, primăvară , Care-aduci belşug în ţară, Care vii peste câmpii Cu bănuţi de păpădii Şi cu cântec de copii.
Cântec de primăvară
de Ştefan O.
Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda,
4
Prin livezi albinele Şi-au pornit colinda.
Cânta ciocirliile Imn de veselie, Fluturii cu miile Joacă pe câmpie.
Joacă fete si băieţi Hora-n bătătură. Ah! de ce n-am 10 vieţi, Să te cânt natură! Primăvara de Daniela Crâsnaru
Într-o dimineaţăpe când eu dormeam. florile de gheaţă,au fugit la geam.
S-au scăldat în zori,pînă-au prins culori.Primăvara nouăLe-a-mbăiat in rouăşi-n grădina meale-a poftit să stea.
Primăvara
Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara veselă
Vrem acum să vină.
S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe sprintene Prin grădină saltă.
Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a prinsele, Ne-om juca pe-afară.
Primăvara
Vrem să plece repede Iarna din grădină, Primăvara veselă Vrem acum să vină.S-au topit zăpezile, Caldă-i ziua, caldă, Pârâiaşe sprintene Prin grădină saltă.Ne lăsăm paltoanele Dragă primăvară Şi cu toţi, de-a prinsele, Ne-om juca pe-afară Primăvara de Vasile Alecsandri
5
A trecut iarna geroasă, Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit.
Dintr-o creangăÎn alta zboară Sturzul galben, aurit Salutare, primăvară, Timp frumos, Bine-ai venit!
Turturelele se îngână,Mii de fluturi vezi zburândŞi pe harnica albinăDin flori miere adunând.
Cântă cucu-n dumbrăvioarăPe copacul înflorit. Salutare, primăvară,Timp frumos, Bine-ai venit!
Reţetă de primăvară
Să punem soare
În loc de ceaţăSă punem vântul cald În loc de gheaţă.
Iar în copaci,sătui De geruri grele,Să punem frunze, Flori şi rândunele.
Să punem la arat tractoareSă punem oameni Harnici pe ogoareŞi inspiraţi de cei străbuniSă punem vite pe păşuni.
Să punem dragoste Şi bucurieSă punem pace, Linişte şi armonieVoioşi , încrezători Şi cu speranţăSă punem dragoste de viaţă.
SCENETĂ
6
PENTRU CINE ÎNFLORESC FLORILE?
PERSONAJEPrezentator IPrezentator IIPrezentator III LicuriciulFlutureleFurnicaMămăruţaIMămăruţa IIMămăruţa III
Albina IAlbina IIAlbina IIIZâna florilorGhiocelulBrânduşaAlbăstreauaZambilaPăpădia
LaleauaNarcisaLăcrimioaraBujorulMargaretaTrandafirulMacul
Decorul îl reprezintă o poiană în care sunt adunate,grupuri - grupuri, gâzele.
PREZENTATOR I
Când primăvara a venit,Natura-ntreagă s-a trezitŞi sub razele de soare,Florile-şi deschid petaleTotul freamătă de viaţă,E zarvă mare în verdeaţăŞi răzbate o-ntrebare:Florile, Pentru cine înfloresc, oare?
PREZENTATOR II
În poiană-s adunateGâze multe, colorate.Toate au o problemă,Vor să rezolve o dilemă.Fiecare, aşa cum ştie,Meritele îşi descrie.Şi se crede-ndreptăţitDe flori să fie iubit.
Fiecare gâză îşi face intrarea, în pas de dans şi se prezintă. Fondul muzical, la alegere (de exemplu: „Flori pe
7
portativ” de Anca Toader şi Valentin Moraru , Ed. Erc Press, Bucureşti, 2007- fond muzical şi versurile cântecelor referitoare la flori.
LICURICIUL
Sunt un licurici,Parcă-s dat cu sclipici.Noaptea strălucesc,Florile mă iubesc.Parcă sunt o mică steaŞi am lumina mea.Cu aripi verzişoare,Îmi place orice floare
FLUTURELE
Toate florile-nflorescŞi pe mine mă iubesc.Sunt zburdalnic şi poznaş,Cel mai drăguţ fluturaş.Mă aşez pe-a florilor potire,Ca toate să mă admire.Aripile-mi colorate,Îmi sunt chiar invidiate
FURNICA
Sunt furnica din poveste.Orice floare care estePentru mine înfloreşte.Cu miresme mă răsfaţă,De la mine multe-nvaţă:Să fii harnică mereu,A munci, nu este greu.Să munceşti cu bucurie,Viaţa dragă să îţi fie!
MĂMĂRUŢA I
Am frumoasă pălărieŞi hăinuţă purpurie,Cu puncte negre-n spate,Purici verzi, mănânc pe săturate.De aceea florile mă iubescŞi doar pentru mine înfloresc.
MĂMĂRUŢA II
Că am haine cu buline,Asta vede orişicine.
8
Eu însă şi folosescPe frunză când mă opresc.Fiincă am un obicei:Le curăţ de puricei!
MĂMĂRUŢA III
Sunt o mică mămăruţă,Mi se spune gărgăriţă.Cu buline pe aripeN-am astâmpăr două clipe.Şi aduc la flori,Din depărtări, scrisori.Unde voi zbura,Norocul îl vei afla.
ALBINELE
Zum, zum, zum,Haideţi din nou la drum!Pe câmpii şi pe răzoareNoi zburăm Din floare-n floareZum, zum, zum,Haideţi din nou la drum!
ALBINA I
Florile sunt frumuşeleŞi-mi place să stau cu ele.Doar pe noi ne răsfaţă,Cu culoare şi dulceaţă.Voi vorbiţi doar în zadar,Ce faceţi cu-al lor nectar?Eu sunt albina „Hărnicuţă”Ce strâng mierea în cofiţă.
ALBINA II
Eu sunt vesela albină,În grădina de flori plină.Zbor din floare-n floare,Ispitită de culoare.Florile râd în lumină,Cântă întreaga grădină!Eu culeg migălosPolenul cel preţios.
ALBINA III
Uite stupii cu albine,Vesele şi gospodine,Muncesc cu hărnicie,Fără ca să pregeteŞi scot mierea aurie,Să te lingi pe degete.
FURNICA
Am vorbit, ne-am lăudat,Însă tot nu am aflat
9
Pentru ce-s atâtea flori,Cu multe culori?Pe Zâna Florilor s-o întrebăm,Problema să o rezolvăm.
intră Zâna Florilor
ZÂNA FLORILOR
Sunt Doamna Florilor, Regină,Cu anotimpurile ţin eu sfat,Ce flore trebuie s-apară,Ce floare trece la iernat.Să se prezinte fiecare,Şi astfel veţi afla,Ce spune orice floareDespre menirea sa.
Florile îşi fac apariţia ,în pas de dans şi se aşează în partea opusă a locului în care stau gâzele
GHIOCELUL
Eu sunt micul ghiocel,Drăgălaş şi mititel.Alung iarna din ţarăŞi-aduc mândra primăvară.Sunt viteaz şi mândru tare,Mă lupt cu zăpada mare,.Ger şi vânt eu biruiesc,Pentru toţi eu înfloresc.
ALBĂSTREAUA
Sunt frumoasa albăstrea,Din cer mi-am luat culoarea.Mă numesc „Nu-mă-uita”Şi vă alung uitarea.În buchet să mă culegi
BRÂNDUŞA
Sunt brânduşa cea sfioasă,Apar în pădurea deasă.Zvon de primăvară-aduc,Cânt cu ghioceii-n grup.Printre frunze eu răsar,Nu mă chinui în zadar.Aduc multă culoare,Bucurie pentru fiecare.
ZAMBILA
10
Sunt floare vitează, Ca şi fraţii mei,Viorelele , albastre Şi albii ghiocei.
Albă, albastră, Roză-i floarea mea,Cu parfumul meu Te pot îmbăta.
Sunt a primăveriiTânără copilăŞi numele meu este zambilă.
PĂPĂDIA
Prima floare din câmpieSunt eu, mica păpădie.Din razele de soare,Mi-am sorbit a mea culoare.
Între smocuri de verdeaţă,Eu am frunzuliţa creaţă.Nasturi galbeni, visători,Îmi sunt gingaşele flori.
LALEAUA
Sub razele blânde de soare,Laleaua îşi desface floarea.Adun în fiecare floare,
A curcubeului culoare.
În zorii zilei îmi deschidFrumoasele petaleŞi, tainic, seara le închidÎn dulcea mea visare.
NARCISA
Eu sunt narcisa, albă floare,Cu primăvaraApar sub soare.Îmi ridic capul încet-încetŞi am un parfum discret.
Uneori, am galbenă culoare,Pe care-am luat-o de la Soare.Şi privesc al păsărilor zborÎn zarea cea senină, fără nor.
LĂCRIMIOARA
Lăcrimioara mă numesc,Cu clopoţei de-argint Mă împodobesc.Fiecare fir areBoabe de mărgăritare.
Bucurie-n suflet eu sădescŞi bunătatea-n oameni
11
O trezesc.Frumuseţea şi parfumul meuPluteşte-n aer tot mereu.
BUJORUL
Sunt bujor roşu ca focul,Dar mai sunt şi roz, şi alb.Sângele îmi urcă-n faţăDacă dau de un necaz.
Eu sunt mândru şi fălos,Dar aproape n-am miros.Sunt floare frumoasă,Fericit eu stau în glastră.
MARGARETA
Sunt o albă margaretă,Printre flori eu sunt vedetă.Am polenul auriu,Admirată pot să fiu.De sunt dăruită,Ca floare aleasă,Îmi spun pe şoptite:Sunt cea mai frumoasă!
TRANDAFIRUL
Alb, galben sau roz,Roşu ca rubinul,Rege între flori,Eu sunt trandafirul.Ca boboc în floare,Am parfumul fin,Rouă pe petale,Iată: sunt divin!
MACUL
Cu petale roşioareCapul mi-am împodobit,Ca să vadă orişicare,Că din lan am răsărit.Câmpia e casa mea,Iar eu sunt o floricea.Numele acestei flori,E macul adormitor.GÂZELEPentru oameni Sunteţi bucurie,Să trăiţi o veşnicie!Vă purtăm în gând,Sunteţi raiul pe pământ.
PREZENTATOR III
12
Toate florile din lume,Indiferent de-al lor nume,Îşi arată a lor petale,
Pentru fiecare.De sunt gâze mititele,Sau sprintene păsărele,Pe toate vor să le răsfeţe
În final se dansează „ Dansul florilor şi al gâzelor”.
Cu dulceaţă şi frumuseţe.
SCENETA
CARNAVALUL FLORILOR
Apar 3 copii: MACUL:
13
Dragi părinţi şi spectatoriNu suntem prea mari actoriÎnsă noi ne-am pregătit,La serbare v-am poftit,Să vedeţi cum ştim cânta,Recita şi-apoi dansa.
FLUTURE:
Totuşi de se va-ntâmplaSă ne încurcăm cumva,Vă rugăm să ne iertaţiŞi să ne aplaudaţi.
ZEFIR:
Bine aţi venit În împărăţia florilorE o lume de basm Şi nestemate,De zâmbete şi puritate,Bine aţi venit În lumea culorilorÎncepe: CARNAVALUL FLORILOR!
ZEFIRUL:
-Fii aici binevenităPrimăvara mea iubită!
Cântec :”Vine primăvara”
Vine primăvara Pe dealuri şi câmpiiSună toată ţara De cântece zglobii,Peste campuri şi livezi,Ţara o îmbracăPrimăvară, vis dorit, Bine-ai venit!
Vine primăvara, Cu-alaiul ei de floriSe îmbracă ţara În strai de sărbătoriLumea toată e a ta, Râzi copile, râziPretutindeni este loc De cânt şi joc!
PRIMĂVARA:
Sunt primăvara şi-am venitCu alai de flori albastreŞi cu cerul însoritPe meleagurile noastre.
Cu bagheta mea de soare,Mugurii-i prefac în floareGhiocei şi brebeneiFlori de măr şi stanjenei.
14
Din meleagul de unde vinV-aduc soare şi seninCiripit de păsări mii,Iarbă verde pe câmpiiBucurii pentru copii.
TRANDAFIRUL:
Primăvară, primăvarăVii la munte, vii la mareÎmbrăcată ca o floare,Surazand în chip de soare.
TRANDAFIRUL:
- Sunt frumosul trandafir,Din focul razelor de soarePort bogat veşmantCu mine dulcea primăvarăCoboară pe pămant.ZEFIRUL:
Mă numesc zefir zburdalnicSunt vioi, dar cam şăgalnic!Cu-ale mele aripioareDuc polen din floare-n floareRăspandesc seminţe-n zborŞi mă-ajută-n munca mea,Fluturaşii din valcea!
GHIOCELUL:
Eu sunt alb şi mititelŞi mă cheamă “ghiocel”De cum vine făurarSub zăpadă chiar răsar.Şi cu clopotu-mi cerescToate florile trezesc!Cling, cling, cling!Hai ,copii la joacă-acum,Zburdaţi vesel pe afarăC-a venit din nou în ţarăMult dorita primăvară!
BUJORUL:
Eu sunt bujorulCu petale de foc,Cu miros plăcutŞi mândru focCântec: „A înflorit un ghiocel” A înflorit un ghiocel Şi-o viorea a răsărit Un fir de iarbă se zăreşte De sub covorul alb Ce s-a topit.
Refren:Primăvară, primăvară
15
Peste tot ai înfloritPrimăvară, primăvarăTot frumos ai revenit,Primăvară, primăvarăCat de mult te-am aşteptat,Primăvară, primăvară,Haină verde ai îmbrăcat!
Un mieluşel zburdă vioiPe câmpul proaspăt înverzitDouă răţuşte stau la soareGazele zboară Din floare în floare.
(Fluturii fac un pas în faţă)
Toţi copiii mă cunosc!
MACUL:
Eu sunt macul din câmpieŞi port haină purpurieSă ne pregătim acum,Fluturaşii sunt pe drum!
Cântec : Săptamâna florilor Se prezintă florile din cantec
Luni în iarba de safirS-a ivit un trandafirMarţi a răsărit bujorulCăruia-i dusesem dorulMiercuri iată garofiţaScanteindu-i cununiţaJoi pansele s-au deschisSub zănatecul caisVineri-galbene laleleÎnflorit-au bland şi eleSambătă langă un teiVezi un palc de stanjeneiIar duminică în zoriMargarete şi cicoriPrin seninul adieriiŢes podoabe albe verii.
Apare VARA
- Eu sunt vara călduroasăŞi sunt tare bucuroasăCăci cu frăţiorul soareLuminez peste ogoareMândre spicele de grâuCresc înalte pan la brâu.Iar când eu sosesc, se ştieMerg copiii-n colonie.Toţi se bucură cu mineCăci e cald şi bine!
16
Cântec : Vara a sosit
Vara a sositCrângul e-nfloritSoarele-i de focRoadele se coc la, laHai copii la câmpVeseli să zburdămAerul curatSă îl respirăm.
Refren:Hai veniţi copiiVara e în toiHai veniţi copiiVara-i pentru noi.
BUBURUZA:
Hai cu bucurieCăci vara a sositFlorile-n campieFrumos au înflorit.
GREIERAŞUL:
-Cri, cri, criEu am ghicit
Iarăşi vara a sosit.
FURNICA:Eşti un greieraş isteţŞi un mare cantăreţ!
GREIERAŞUL:
Cri, cri, cri, ce bine-mi pareCă-i frumos, e cald , E soare!Să-mi strunesc vioara meaCa să cant voios cu ea!
FURNICA:
- Vestea-I bună Şi mă bucurChiar acum m-apuc Să scutur.
GREIERAŞUL:
Lasă lucrul, hai la jocS-avem vară cu noroc.
FURNICA:
Termin lucrul unu-doiŞi-apoi joc şi eu cu voi.
GREIERAŞUL:
17
Eu mi-am pregătit arcuşulMâine-n zori Când mă trezescAm să dau mare concert.
Cântec : Spune-mi iubite copilaş
FURNICA:
Eu sunt harnica furnicăCe pe arşiţă căldurăStrang bucate pentru gură,Şi în miezul cald de varăPun bucatele-n cămară.
BUBURUZA:
- Aşa-s ele muncitoare,Harnice, nevoie mareŞi cat suntem noi de miciSă-nvăţăm de la furnici!
Cântec : Dacă furnica s-ar fi
gândit
VARA:
- Printre crengile uscateSoarele uşor răzbateS-a desprins din el o razăŞi deodată lumineazăGandăcei cu haine ro
BUBURUZA 1
Că am haină cu bulineAsta vede orişicineEu însă şi folosesc.Pe frunze cand mă oprescFiindcă am un obiceiLe curăţ de puricei.
BUBURUZA 2
De n-ai fi frumoasă zânăNoi muream pe sub ţăranăMai vedeam noi Mândrul soare?N-ajungeam Nici până-n searăFără tine , dragă vară!
PRIMĂVARA;
18
În lumea asta micăToţi avem un rost, o muncă.
GAROAFA:
Florile vă dau nectarÎn pahare de cleştar.
TRANDAFIRUL:
Caldă şi frumoasă varăHai , rămai la noi în ţară!
Cântec :
“ Vacanţa mare”:
Frumoasă vară, iar ai sosit
Vacanţa mare, bine-ai venit,Noi prichindeii Mult ne bucurămVacanţa mareToţi o aşteptăm.
Refren
Vacanţa, vacanţa,Să fii copil ce bine e,Vacanţa, vacanţaSă vină cat mai repede.
Vom sta la mareCam o săptămanăPlăteşte tataLeafa pe o lunăLa grădiniţă bine Ne-am purtat
La munte tabără am meri
19
Vara
Verde-i câmpul si umbros, Plin e câmpul de miros, Arde soarele de foc, Vara grânele se coc.Dinspre sat se-arată-n zori
Cârduri de seceratori, Tractorişti, voioşi, zglobii, Cu flori mândre-n pălării.Cei ce-n cale-i văd, le spun: - Spor la lucru! - Noroc bun!
Vara
Vară dragă , ai sosit Cu grâul ingălbenit,Cu cireşe roşioare Coapte şi gustoase tare, Cu vacanţele la mareSi cu jocurile taleCe-i atrage-ntreaga ziPe drăguţii de copii. Tu aduci căldură , multă Si mult soare zi de ziTu esti anotimpul care ,Îi bucura pe copii.
Vino, vino, dragă vară
Vino, vino, dragă vară
Noi cu drag te aşteptămDe cu zori şi până-n searaTot pe –afară să zburăm!Fructele se coc la soareNoi zburăm din floare-n floare.Iarba creşte ne-ncetatVară , vară , dragă varăTare mult te-am aşteptat.
20
Vino, vara!
Vino, vino, dulce vara,Să mai ies la câmp, afară,Să cutreier văi fugind,Plaiurile să colind.
Să mă uit cum vin la apeTurmele, sa se adape,Dintre fagi să desluşescViers de fluier ciobănesc.
Freamăt de pădure verdeAuzul să mi-l dezmierde,Ostenit apoi să cadJos, la umbra unui brad.
Si să-mi fie câmpu-n floare,Ceru-albastru-nvelitoare,Să m-adoarma-n dulce cântBrazii clătinaţi de vânt!
Convingem vara?
De aş convinge vara Să nu plece ,
Să pot purta fustiţa cu buline,Nu fie vânt şi vreme rece,Nici frunze-n toamnă, balerine.
Spre care zări zburaţi voi, Păsări călătoare?
Iarăşi fugiţi de-al iernii frig?Dar poate nu va mai fi
Vara trecătoare.
De am să-ncerc să o conving!Nu-mi place ploaia Şi nici vântul rece Să ne unim Şi să convingem varaSă nu stea doar trei luni
21
Şi-apoi să pleceLăsând în nostalgie Toată ţara!
Vara
Cu firea ei cea arzătoareSosit-a vara înapoi.Toţi pomii sunt în sărbătoareÎn tei stă floare Lângă floare...E dulce vara pe la noi!
Când dimineaţa se iveşteDin al văzduhurilor fund,Tot câmpul Parcă întinereşteIar, deşteptată de pe prund,Cireada satului porneşte...
În urma ei un roi de grauri,Ca nişte valuri cenuşii,S-amestecă prin bălării.S-aşază-n coarne pe la tauri,Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtatăSpre lacul trist Se pun pe drum.Şi cum se duc, - Acum ş-acumSe mai zăresc încă o dată,Ca rămăşiţa unui fum.
22
Vacanţă la ţară
Îmi amintesc văzduhul Mirosind a varăCând dealuri colindam, Din zori şi până-n seară.
De soare-mbătată, Beam apă de izvor,Obrajii îmi erau Petale de bujor.
Trudită, în iarbă Apoi mă tolăneam,Trăind visarea-n Care mă copilăream.
Îndelung priveam Cerul cu perdele,Să număr aşteptam Primele stele.
Apoi, întorcându-mă Pe uliţă, spre casăGăseam Regina NopţiiÎn rochie de mireasă.
Era târziu, şi-oftam După atâta umblătură,Dar mulţumită, adormeam În suflet cu natură!
Vacanţa la mare
Bine e să mergi la mareCând e luna lui Cuptor,Te bronzezi Sub mândrul soare.
Pe nisipul lucitor,Stai mai lângă mal cu mamaSă te vadă cum înoţiAşa eşti în siguranţăFoarte bine vezi că poţi. O zi de vară
Într-o zi de vară, Când e cald afară Luăm vacanţa mare, Şi plecăm la mare.
Anul şcolar s-a încheat, Ş-în vacanţă am intrat,Toţi copiii sunt fericiţi,Că vor merge la bunici.
23
Vara la mare
Am să stau o vară-ntreagăSă fac baie-n Marea Neagră!Iar la puiul de ţestoasăRămas singurel acasă,I-am promis din prag de uşăCă-i aduc în găletuşăApă bună de la mare,Ca să-şi pună în mâncare!La ţestoasă i-am promisUn cadou! Dar dac-ai zis,Nu ştiu ce-am să-i duc. ApoiMai bine-o luăm cu noi
24
În pădure când e vară
În pădure, când e vară,Frunzele răcoare cară.Şi-o adună cu mult zorSub coroana pomilor.Eu, pe iarba verde, moale,
Culeg cerul din frunzareBob cu bob şi alb de spumăCole-n palme se adună.Iartă-mă, frate stejar,Că te văd atât de rar.Te voi desena mai bine, Să stai în caiet la mine.
Vânt de toamnă
S-a pornit aşa deodată,Vântul toamnei să tot bată,Să legene crengile,Să usuce frunzele.S-au copt toate fructele:Gutui, nuci şi pere,Struguri, prune, mere.Toate noi le-am adunatSă le-avem pentru iernat.
Toamna de O. CazimirTrece vântul Prin copacii goi
Şi zvârle cu castane-n noi.Dar în liniştea Din umbra lui,Nu-i răspunde glasul nimănui.Doar o frunză-a mai foşnit, Departe,Ca o filă-ntoarsă Dintr-o carte.
Toamna
de Demostene Botez Toţi acei ce-ntreaga varăAm muncit Din zori în seară,Toamna au roade bogate,Au şi fructe şi bucate.Mere, pere, în panere,Prune bune şi alune,Şi gutui amărui
25
Cu puf galben ca de pui,Şi tot felul de legumeDe nu le mai ştii pe nume.
Toamna
A venit toamna ceţoasă,
Frunzele au ruginit,Vremea este răcoroasă,Florile s-au vestejit.Ploi mărunte-ncep să cadă.Dealurile sunt pustii,S-au sfârşit de prin ogradă
Jocurile de copii.Unde te duci toamnă dragă?
- Dragă toamnă, un’ te duci Doar în fustă şi papuci?- Eu mă duc să scutur nuci,Să dau soarelui poruncăSus pe deal şi jos în luncă,Să-ndulcească viile, Să coacă gutuile.- Toamnă, dacă osteneşti,Spune-mi, când te odihneşti?Am odihnă cu toptanul, De acuşi până la anul!
Toamna
A venit deodatăÎn haină bogată,Să trezească-n floriTeama de ninsori.Păsări călătoareCu dorul de soareLe auzi trecândÎn cârduri plecând.Iar ca o dovadă,Ploi încep să cadă,Câmpul pustiind,Ierburi risipind.
Toamna
- Toamnă de ce vii la noi,Copacii să ni-i despoi,Cântăreţii ni-i alungi,Nopţile le faci mai lungi?
- Am venit să vă aducPoame multe şi mă duc!Dar să ştii că-n urma mea
Vine iarna şi mai grea.Cântăreţii de plecarăSe întorc la primăvară.
Toamna la grădiniţă
Frunza galben-ofilită
26
Se desprinde de pe ram!Ploaia rece şi grăbităBate: pic, pic, pic la gem.Păsările călătoareStoluri, stoluri se adunăŞi spre ţările cu soarePleacă toate, împreună.Picături nenumărateCad pe drum şi-n poieniţăUmbreluţe colorateSe grăbesc la grădiniţă.
Toamna
de O. Goga
Văl de brumă argintieMi-a împodobit grădina.Firelor de lămâiţăLi se usucă rădăcina.
Peste creştet de dumbravăNorii suri îşi poartă plumbulCu podoaba zdrenţuităTremură pe câmp porumbul.
Şi cum de la miază-noapteVine vântul fără milă,De viforniţa păgânăSe-ndoiesc nuci bătrâni,Plânge-un pui de ciocârlieSus pe cumpăna fântânii.
Toamna
Toamna cea cu vânt şi ploiA venit iar pe la noi.Să mai laşi şi vreme bună,Căci recolta se adună.
Dacă tu vei lăsa brumăPrin grădini să strălucească,Semn atunci, Drăguţă toamnă,Că ne-apropiem de iarnă.Fum pe coşuri o să iasă,Iar noi o să stăm în casăMulţumiţi de ce-am făcutŞi că toamna a trecut.Ne-am găsit hambare plineCă am muncit frumos şi bineIar la anul de-om ajunge,Alte recolte vom strân
Fructele
Toamna cea de roade plină
A copt fructele-n grădină ,Mere rumene , frumoase , Pere galbene zemoase .Struguri aurii în vii ,
27
Prune mari şi brumării .În cămară le vom pune Că la toamnă –s tare bune
Iarna
Totu-i alb in jur cât vezi,Noi podoabe pomii-ncarcăŞi visează sub zăpeziSatele adormite parcăDoamna iarnă-n goană treceÎn caleşti de vijelii;Se turtesc pe geamul receNasuri cârne si hazlii.
Iarna
Iarna bine-ai venit! Toţi copiii te-au dorit
Fulgii tăi zboară uşorPe pământul roditor.
Iarna noi te-am aşteptat Cu podoabe şi cu brad,Pe deal se aud copiiCu săniuţe şi ski . Baba iarna
Baba iarna zvãpãiataA trimis un fulg la mine,Sã mã-ntrebe dacã-s gata S-o-ntâlnesc cum se cuvine.
-"Las-sã vinã tot fuguţa!"Am rãspuns cu bucurie,-"O aştept cu sãniuţa,Ce mai vorbã? Las-sã vie!"
28
Iarna în noapte
Este iarnă şi e noapte,Pe cer stelele sclipesc,În adânc întunecate, Ca şi comorilor ceresti.Norii cern uşor zăpada,Fulgii cad, parcă plutesc,Iar copacii in zăpadă,Se aude cum soptesc.Iarna-mbracă toată ţara,Cu o rochie albă, searaŞi cu fulgi pufoşi de lână,Se aşterne pe fântână.Ninge!
Ssst!... Măicuţa gerului,Cu mânuţa îngheţată,Bate-n poarta ceruluiŞi întreabă supărată:
- Unde-s stelele de sus?- Iaca, nu-s!Vântul rău le-a scuturatŞi le-mprăştie prin sat.
Uite una: s-a desprinsDintr-o margine de norŞi coboară - ncetişor...- Oare-a nins?
E un fulg şi-i cel dintâiŞi aduce-n vânt ninsoare,Drumuri albe peste văi,Râs curat în ochii tăi,Sănioare,Zurgălăi...
Ninge, ninge
Ninge, ninge, ninge-ncetişorCade, cade cate-un fulg uşorCâmpul, pomii Şi întregul satHaină albă toţi au îmbrăcat.
Iarna
Din palatul ei de neaCocoţată sus pe o stea Blânda iarnă dirijează Fulgii moi de catifea .
Doi fulgi mici s-au aşezatPe copacul cel înalt Şi privesc cum toţi copiiiAu pornit la colindat.
Iarna
Stau în casă şi privesc,Micii fulgi ce strălucesc.
29
Ei cad, se-aştern uşor,La noi au venit cu dor.
Ei în cor ne desenează,Iarna albă, luminoasă.A venit iarna voioasă,În veşmântul luminos,Şi-l aduce pe Hristos.
Toată lumea-i mulţumeşte,Că aduce pe Hristos.Mesia Chip Luminos .
Iarna
Când rapid şi fără veste Iarna-ncepe –a ei poveste , La război ea stă să ţeasă Pânza albă de mătase .Şi cât n-ai timp de-o clipire Toţi copacii din livadă Au pe ramuri coliere De ţurţuri şi de zăpadă.
Fulgul de zăpadă
Pe obraz, pe nas, pe umăr,Tot cad fulgii fără număr.
S-a oprit în palma unul, Iute, iute inchid pumnul.Desfac pumnulUnde-i fulgul?S-a topit în palma meaCa o lacrimă de nea.
Vine iarna
Vine, vine, vine iarna,Vine de departe, hăt!Cu căciuli de promoroacăŞi cojoace de omăt.Vine gerul, care puneFlori de gheaţa la fereştiŞi mămica iar ne spuneAdormindu-ne, poveşti .
30
Iarna
Zăpada cade-ncetişor Iar fulgii parcă Ar cânta în cor Covorul alb se-aşterne Iar de zor Iar eu la geam Stau gânditor .La streşini ţurţurii sunt mii Dar nu stau mult , Ci cad uşor Căci toată gloata de copii Îi vor ochi prin jocul lor. Iar ochii mei căprui sticlesc La faţă m-am îmbujorat Oh iarnă scumpăÎţi mulţumesc Pentru decorul minunat !
Gerul
Codrul geme şi trosneşteMoş Martin se răsuceşteÎn bârlog , pe altă parte Şi adoarme mai departe .Iepuraşul Urechiuş ,N-a scos nasul din culcuş .Chiar şi vulpea cea haină A rămas în vizuină .
Că pe-un ger aşa de mare Cui îi arde de mâncare?
Vis de iarnă
Iarna vine dinspre munte Scuturând cu dărnicie Un covor de flori de ghiaţă Şi puf alb .... de păpădie .
Fulgi de nea a iernii zestre ,Ţurţuri , flori pe la ferestre Şi oglinzi fermecătoare Pun patine în picioare .
Pomii plini de promoroacă ,Se-odihnesc în haină nouă , Când bunica răsuceşte Al povestei fir de rouă .
31
Ţurţurul
De jgheabul casei mele S-a aninat poznaş Un turţure de gheaţă Subţire şi trufaş .Creştea văzând cu ochii Şi pe-nserat târziu În razele de lună Părea mai străveziu .Dar într-o zi cu soare O rază a venit Şi ţurţurul de gheaţă Plângând mi s-a topit .
Fulgul de zăpadă
S-a oprit pe geana mea , Gingaş primul fulg de nea Iarnă bine ai venit !Tare mult ai zăbovit !
Lasă-ţi fulgii argintii Peste vale şi câmpiiCerne mult fă-mi derdeluş Să pornesc la săniuş .
Săniuţa
Neaua peste tot s-a pus A venit iarna drăguţa Hai copii pe deal în sus Să ne dăm cu săniuţa.
Câte unul câte doi Ne suim în sănioară Fără cai şi fără boi Săniuţa fuge, zboară.
Toţi sunt rumeni la obraz Mulţi coboară şi mulţi suie Unii râd, fac mare haz, Alţii capătă cucuie.
32
SCENETA
În jurul pomului de iarnă
Mai mulţi copii în jurul pomului de iarnă . Înainte de deschiderea cortinei apare îmbrăcat în uniformă de poştaş cu o geantă în spate .
TIC PITIC Eu sunt Tic Pitic Poştaşul Ce cutreier tot oraşul .
Vin cu tolba în spinare ,Să aduc o veste mare
La copiii mari şi mici ...Ei , ( priveşte în jur )
dar nimeni nu-i pe-aici ?Apare o fetiţă îmbrăcată cu şorţ de grădiniţă , cu o jucărie în mână .
TIC PITIC Ia te uită !... o fetiţă Şi-i cu şorţ de grădiniţă !
FETIŢA ( îl zăreşte şi se apropie în grabă ) : Tic pitic , în geanta mare
Ai pentru noi vreo scrisoare ? TIC PITIC Am una cu-o veste bună
Hai s-o citim împreună ! ,, Aşteptaţi-mă copii Vin cu-un sac de jucării” Iar mai jos aici priveşte :
Moş Crăciun , el iscăleşte .
33
FETIŢA Ah , ce veste minunată ! Am s-anunţ copiii-ndată
Tic – Pitic îti mulţumim , Iar de vrei noi te poftim
Împreună s-aşteptăm, Bun venit să îi urăm Moşului care stăbate Drumul lung cu traista-n spate , Să aducă jucării ,
Bucurii pentru copii .
TIC PITIC Bucuros aş sta dar ştii?Mă aşteaptă şi-alţi copii .Şi cum noaptea-ncet se lasă ,Mă grăbesc spre altă casă ,Prin troienii de ninsoare ,Cu veşti asemănătoare .
FETIŢA Să mai vii!
TIC PITIC Da , cu plăcere Şi – acum plec ....,,La revedere !”
FETIŢA La revedere ! La revedere !
( Se deschide cortina , copiii cântând un cântec . După ce cântecul încetează , apare fetiţa săltând de bucurie .)
34
FETIŢA Ura ! Ghiciţi cine vine ,Ascultaţi aici la mine ! ,, Aşteptaţă-mă copii Vin cu-n sac de jucării ...”
Aţi ghicit cine soseşte Şi cine se iscăleşte ?
COPIII Moş Crăciun ! Moş Crăciun !
UN COPIL Moş Crăciun o să ne-aducă Astăzi multe jucării ,Dar noi ştim cu toţi să-i spunem Cântece şi poezii? Ia să vedem cine ştie Despre moşu-o poezie ?
UN COPIL Ştiu eu ... ( se spun mai multe poezii închinate lui Moş Crăciun )
ALT COPIL Iar acum să ne-adunăm Şi un cântec să cântăm .
( Copiii cântă cântecele învăţate . Se mai spun şi alte poezii . Se aude un plâns înăbuşit : apare un iepuraş ştergându-se la ochi ) COPIII Ia priviţi un iepuraş
Plânge ca un copilaş .
Unul dintre copii se apropie : - De ce plângi iepuraş bun ?
35
IEPURAŞUL Nu-l găsesc pe Moş Crăciun .
COPIII Dar de ce ? Vrei jucării ?
IEPURAŞUL Nu vreau jucării copii , Vreau bomboane , ciocolată , C-am mâncat varză-ngheţată
Şi mă doare gâtul rău .
O FETIŢĂ Stai puţin să văd şi eu ! ( Iepuraşul deschide gura , fetiţa se uită )
Vai , săracul , ai răcit , Vorbeşti gros şi răguşit , Şi ce roşu eşti în gură ....
Ai cumva temperatură ? Parcă-ar fi , parcă n-ar fi ! ...
ALT COPIL Să-i aducem doctorii , Şi apoi îi vom aduce Puţin unt şi lapte dulce , Repede boala să-i treacă , Cu noi la joc să se-ntreacă .
( Apare un ursuleţ şchiopătând ) .
COPIII Un alt musafir ne vine Martinică , ce-i cu tine?
36
URSULEŢUL Mor , mor , da-ţi ajutor , M-am lovit la un picior , Tot umblând din loc în loc Făr-un pic de noroc ... N-am găsit un strop de miere Să mănânc să prin putere .
UN COPIL Stai la noi să te-ajutăm , Rana să ţi-o vindecăm, Iar de vine Moş Crăciun
Pentru tine îi vom cere Un borcan mare de miere .
( Copiii îi iau în mijlocul lor pe iepuraş şi pe ursuleţ . Apare un copil în uniformă de doctor cu o trusă , alţi copii dau ajutor , pansează ursuleţul si-i dau doctorii iepuraşului . Se aud clopoţei).
UN COPIL Linişte !... Cred c-a sosit ( se uită spre uşă )
Moş Crăciun , să-i cântăm ,,Bun venit” să îi urăm .
COPIII Moş Crăciun , bun venit , Bradul nostru-mpodobit ....
Apare Moş Crăciun iar apoi urmează împărţirea darurilor
37
38
Căpşuna nemulţumită
O căpşună cu pistruiŞi cu fes micuţ verzuiSe plângea că de la soare,Toţi pistruii-i cresc mai tare Şi că are muuuult necaz Că-i prea roşi-n obrazŞi pân’ să răsară luna Se tot văicărea într-unaOf şi vai Fir-ar să fie De ce n-am precum ciperca Pe căpşor , ….. o pălărie
Cireşul
Măi cireşule, nu vreiSă-mi dai în dar nişte cerceiDacă tot îmi baţi in geam Cu bobiţe dulci pe ram?Ba eu vreau, că-s inimosŞi-am să las o creangă-n jos!Dar fetiţa de îndatăToţi cerceii i-a mâncat!
La piaţă
Căpriţa merge la piaţăCa să cumpere verdeaţăPentru iezişorii ei:Ia de doi lei pătrunjeiŞi morcovi de alţi doi lei;Ia şi-o varză înfoiatăŞi mai cumpără salată; Ia ridichi şi ia spanac,Toate iezilor le plac.Şi căpriţa ştie bineCă au toate vitamineŞi că iezii ei frumoşi, Mâncându-le, cresc sănătoşi
Ursuleţul cafeniu Ursuleţul cafeniuA pornit-o către râuSă-ncerce să şi-o potoleascăAr fi mâncat el bineNişte miere de albineDar harnicile făpturiI-au tras nişte înţepături.
39
Ciupercuţa cu papuci
Ciupercuţa cu papuci A pornit-o pe cărare - Unde te duci? Unde te duci? Strigă Izma şi-o Cicoare.
La oraş dragele mele, Şi răspunse ea voioasăCa să-mi cumpăr picăţele Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă Că sunt mică şi drăguţăSi aş vrea să fiu ca tineO ciupercă foarte bine.
Hoaţa
Azi vulpiţa-cumetriţaS-a-ntrecut în răutăţiA furat dintr-o ogradăPatru puişori cu moţ;Vă-ntrebaţi cum i-afurat?Pas, pas, pas pe după gard,Iar bleguţii puişori,Au crezut că-i mama lor,Vulpea rea i-a transformatÎn friptură de mâncat.
Iepuraşii
Vine trenul de la IaşiÎncărcat cu iepuraşiUnul sare de pe scarăAltul tuşti pe geam afară.
Numai unul mic de totAre lacrimi mari pe bot:Mai încet nene frânarCă sunt mic şi vreau să sar.
Pătrunjelul
Am ieşit ieri, pe-nseratÎn stratul de zarzavat;Pentru supă, mama scoateRădăcini albe, curate,Lungi şi foarte aromate.- Ce scoţi, mamă, Din grădinăCa să-ţi fie supa bună?- Scot fire de pătrunjel,Zarzavaturi fel de fel.Pătrunjelul e gustos,Dar şi foarte sănătos:Vitamine multe areŞi e plin de minerale.
40
Morcovul
Morcovul din stratul nouEste preferatul meu:Galben spre portocaliu,Plin de vitamine, viu,Creşte mare în pământCu frunzele verzi în vânt.Şi aleargă şi se joacăFără să mai obosească.Morcovii îmi plac şi mie,Iar mama-n bucătărie,Îi spală şi-i pregăteşteŞi la masă ni-i serveşte.Iepuraşul cel fricos Cu morcovi creşte sănătos.
Roşia
O pisică şi-un pisoi,Buni prieteni amândoi, Au ieşit azi în grădinăSă se joace la lumină.După-o joacă pisicească, Oprind să se odihnească,Au zărit printre verdeaţăO minge roşie, lucioasă.Au sărit S-o prindă-n gheareŞi au dat de-o...stropitoare!Mingea lucioasă din stratEra o roşie şi s-a spart!
Veveriţa
Veveriţa din pădureVrea nuci multe şi alune.Vine şi îmi dă lăbuţa,Ce fricoasă e drăguţa ! Are puişori micuţiNebunatici şi drăguţiCu ochi mari şi frumuşeiNu te mai saturi de ei.
Albinuţa Zum-Zum-Zum
Albinuţa Zum-Zum-ZumPleacă la plimbare-acumTreaba ea şi-a terminatŞi-o vacanţa şi-a luat.Vrea să zboare, Drept spre mareSă stea întinsă la soareBagajul l-a aranjatDe nimic nu a uitat.
Grebla, sita, lopăţicaGăletuşa mititica, Pălăria, ochelariiCei rotunzi făcuţi din floarePapucii şi un colac, Puse bine în rucsacAlbinuţă Zum-Zum-Zum,Îţi doresc :Drum bun, drum bun!
41
Cat - Pisoi la vânătoare
La plimbare-n curtea largă,Cat-Pisoi ar vrea să meargăSpre poiata, unde-n soare,Se stârnise zarva mare.
După stratul cu petunii,Stă pândind din ochi păunii,Care ţipa-n disperare,Liniştea s-o înfioare.
Toropite-n clăi de pene,Cinci găini culeg alene,Ramele imaginareÎn grădină, pe cărare.
Dar deodată, din senin, Douazeci de vrăbii vinLa doi paşi. Şi se opresc.Gureşe şi răscolesc.
Prafu-n care se-mbăiazăŞi pe pene îl pudrează.Iar ăst-timp, pisoiul areChef nebun de vânătoare.
Dintre toate, doar o vrabieVrea s-apuceÎn gheara-i sabieSe-ncordează şi ţinteşte,Lovitura-şi pregăteşte.
Si deodată: ţuşti spre eaPeste-o frunza de lalea.Însă chiar când e în zbor,Latră Ham-Căţel de zor.
Supărat că prada-i fuge,Cat-Pisoi aproape plânge.Ba, mai mult se înfioarăCând dă bot În cioc c-o cioară
Cioclul negru îl priveşte,Penele şi le zburleşteDeranjat pentru nimicaDe puiuţul de pisică.
Umilit si speriat,Cat-Pisoi s-a resemnat.Şi prima dată simte-n elAdversitate spre căţel.
- Nu-i nimic ! Când mă fac mareŞi-o să plec la vânătoare,O să-l las închis în şură,Poate-aşa tace din gură.
42
Arici Pogonici
Ghem de spini si ţepi uscate,Sta-ntărit ca-ntr-o cetate.Poate trece un vecinPeste el cu carul plin.
Că nu simte nici atâtCât l-ai gâdila pe gât.Ca să-l scoată, ca să iasă,Câinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercând un pas,S-a ciocnit în ghimpi la nas.Fiindcă tontul şi netotulSi-a vârât în ace botul.
Dac-ar fi citit aiciEl află ce-i un arici,Insă câinii n-au habarDe tipar şi-abecedar.
Nesupus la gând pizmaş,Bogorici e drăgălaşCui îl ia cu prietenieCântă-i numai din tipsieŞi-ţi şi joacă o chindie.
Buburuza şi Ghiocelul
Dimineaţa, în grădină, A ieşit un ghiocel, Raze blânde de lumină Soarele-ndreptă spre el.
O roşcată buburuza, L-a privit, l-a tot privit Şi, c-un zâmbet cald pe buze,
Lângă el a adormit.
Când să plece mai departe, Buburuza, ce-a văzut? Punctele, vai, de pe spate, Câte unul au căzut!
Nu vă fie de mirare, Că, având doar un picior, Ghiocelu-n graba mare, I-a sărit in ajutor.
Zâna Primăverii vine, Bucuroasă, lângă ei, V-ajutaţi? E foarte bine! Bravo! Bravo, dragii mei.
43
Căprioara
Peste podul de la moarăA trecut o caprioară.Am strigat-o din cărareSă nu fugă aşa de tare,Că nu-s lup şi nici dulăuCa să-i fac cumva vreun răuEa de mine nu se teme,Dar mi-a zis ca n-are vreme.În pădure lângă teiO aşteaptă puiul ei.
Broasca şi Răcuşorul
Un' te duci, tu, răcuşor?Mă duc, broască, să mă-nsor!Ia-mă, răcuşor, pe mine,Căci cu mine-ai s-o duci bineÎmi da tata o moşieŞi-o baltă cu stufărie...!Eu, broscuţă, te-aş lua,Dar mi-i ca m-oi încurca:N-ai nici cap de legătoare,N-ai nici trup de cingătoare,Nici picior pentru papuc...La ce oare să mă-ncurc.
Melcul Supărat
Vine melcul supăratO furnica l-a pişcatŞi cum vine, pâş-pâş-pâşSe-ntâlni cu-n cărăbuşStrigă melcu-n gura mare:- Nu te mai prăji la soare,Dăte-ncolo, Nu-mi sta-n drumCă te iau in coarne-acum.
Concertul din pădure
În pădure-i mare balŢapul cântă la ţambalUrsul cântă la trombonUn arici la xilofonVulpea cântă la vioară,Veverţa la chitară
Ţânţarul cel mititelBâzâie pe nas şi elŞi e foarte fericŢopăie într-un piciorCă a fost primit in cor.
44
DRAMATIZARE
RIDICHEA URIAŞĂ
POVESTITORUL: Dragi copii vă spun îndatăO poveste minunată:Într-o zi cu soare plinăS-a dus moşul în grădinăSă plivească şi să scoatăDin pământ ridichi şi ceapă.Cum mergea el printre straturiSă culeagă zarzavaturi,.Dintr-o dată a văzutDin pământ cum a crescutO ridiche uriaşăMândră ,roşie, făloasă.Moşul s-a oprit in caleA privit-o cu mirareSi tiptil,tiptil s-a dusMai departe şi a spus:“Dac-o scot facem din ea,Salatele cate-om vrea!”Apucând-o de cotorTrase singur binişorFără nici un ajutor.“Hei-rup,hei-rup!Hai ridiche uriaşăSă te duc la mine-acasă!”Dar ridichii nici ca-i pasă
45
Din pământ nu vrea să iasă.MOŞUL: “Nu pot singur, ce-s de vină ?
Babo ,babo,vino,vină !De m-ajută ca să scotUriaşa din grădină
BABA:“-Iaca vin ,dar de ce oareA crescut aşa de mare?”
MOŞUL: Lasă , lasă nu-ntrebaEu apuc de frunze-aşaIa-mă de mijloc , nu sta!
TOŢI: “-Hei-rup,heirup,Hai ridiche uriaşăTe ducem la noi acasă !”
BABA: “-Vaice greu se lasă scoasă ,Stai moşnege binişorSă mai chem un ajutor:-Măriuca , Petrişor!”
MĂRIUCA: “-Bunicuţa, vin de zor!
MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aş,Babo,de camaşa mea,Măriucă nu mai sta,Prinde cingatoarea mea!”
TOŢI: “Hei-rup,hei-rup,Hai ridiche uriaşăTe ducem la noi acasă !”
46
BABA: “-Ce-o fi vrând să-i facem oare? Ne mai trebuie-ajutoare!”
MĂRIUCA: “-Ia să-l chem. şi pe - Azorică, Nici acuma nu ţi-e frică ?”
MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aşaBabo , de camaşa mea,Mariuca , nu mai staPrinde cingatoarea mea!Haide , haide AzoricăTrage,trage fara frica!”
TOŢI: “-Hei-rup,hei-rup,Hai ridiche uriaşă ,Te ducem la noi acasă !”
MOŞUL: “-Ce ne facem fraţilor, Să mai chem. un ajutor!”
MĂRIUCA: “-Pisicuţa , Miorlăilă , Veniţi repede-n grădină !”
MOŞUL: “Eu apuc de frunze-aşaBabo de camaşa meaMăriuca nu mai staPrinde cingătoarea mea!Hai mai repede-AzoricaTrage,trage fara fricaPisicuta,ia-l indata
47
Pe-Azorică chiar de coadă !”TOŢI: “-Hei-rup,hei-rup,
Hai ridiche uriaşăTe ducem la noi acasă!”
BABA: -Nu suntem de-ajuns , vezi bineIată-un şoricel că vineSă-l primim cum se cuvine:-Vino ,te rugăm frumosPoate ne eşti de folos!...
MOŞUL: “-Eu apuc de frunze-aşaBabo de camaşa meaMăriuca nu mai staPrinde cingătoarea meaHai mai repede - AzoricăTrage,trage fără frică.Tu pisică ia-l îndatăPe-Azorică chiar de coada.Hai şi tu mai lasă frica,Trage Chiţ,cât poţi pisica!“-Hei-rup,hei-rup,(ridichea iese din pământ)
MOŞUL: “-Aţi văzut cum a ieşit, Dacă noi toţi ne-am unit?
Toţi cântă după o melodie la alegere:
Hai ridiche uriaşăHaide ,hai la noi acasăSă mâncăm şi să jucăm
48
Cu toţi să ne bucură.
DRAMATIZARE
SCUFIŢA ROŞIE
CRAINIC: Fost, a fost odinioarăO fetita rumeioară,Rumeioară ca o fragă,Tuturor le era dragă, Dar, din toţi, mai cu-nfocareA iubit-o mama mare,Care i-a făcut pe placO scufiţa ca un mac.
MAMA: Ţine, draga mea fetităCu codiţe si scufiţă, Fripturica, murături, Pâine, nuci si prăjituriLa bunica să le duciDar să nu cumva s-apuciPrin pădure, draga mea, Că lupul, de te-o vedea, Cât îl ştii că e de rău, Va fi vai de capul tău!
SCUFIŢA: Bine, mama, te ascult, Ştii cât te iubesc de mult!
49
MAMA: Du-te-atunci şi nu uitaCe ţi-a spus mămica taCoşuletul te aşteaptă,Dar, Scufiţo, ţine minte: Să urmezi cărarea dreaptăŞi să mergi pe drum, cuminte!
SCUFIŢA: Ah! Dar iat-un iepuraşMititel si dragalaş!
IEPURAŞUL PIC; Eu sunt Iepuraşul Pic!Nu mi-e frică de nimicŞi nici chiar de vânător,Că sunt iute de picior.-Vino, Mic, -Vino, Mic, Vino, să-ţi vorbesc un pic!
IEPURAŞUL MIC: Am venit, ce s-a-ntâmplat? Spune de ce m-ai chemat?
IEPURAŞUL PIC Vezi fetiţa cu scufiţa ?Spre pădure s-a-ndreptat!
MIC Vai de mine, ce tot spui?Eu ştiam că proastă nu-i...Cum s-a dus, de ce s-a dusChiar în gura lupului?
PIC ŞI MIC: Haide, iute s-alergăm, Pe fetiţă s-o salvăm!
50
PIC: Eu sunt Iepuraşul Pic,Nu mi-e frică de nimicŞi venit-am ca să-ţi spunCă nu faci un lucru bunPrin pădure, dac-o iei...
SCUFIŢA: Aşaaa? Am s-o iau aunci prin crâng,Şi flori multe am să strâng,Bunicuţei să le duc.Dar de vorbă nu mai stau,Că-i târziu şi vreau s-ajung La bunica, bătrânica !
MIA: Ciupercuţa Lia, Ciupercuţa Lia,Să ne-ascundem pălăria!Lupul rău, de ne-o găsi, Cu piciorul ne-o strivi!
LIA : Nu mai sta, vino fuguţa !Lupul rău, nevoie mareVine-ncoace pe cărare!Vino după pom, aici !El e mare şi noi, mici !
LUPUL: Tiii! Ce foame mi se face!A !dar cine vine-ncoace ? O Scufiţă Roşie???Uite-o! Stă acum pe loc! “Lupule, azi ai noroc!”
51
SCUFIŢA: Vai de mine, lupul, vai!!Am păţit-o! Fuga, hai!
LUPUL: Ia stai, ia stai, unde fugi? Pe unde vrei să apuci?Orice-ai face, tot te-nghit,Că de foame sunt lihnit!
MIA: L-ai văzut, drăguţa mea?Cum îmi bate inima!!!Ai văzut ce vrea urâtul,Negriciosul, mincinosul,Răutatea, mâncăciosul!Pe Scufiţa vrea s-o ia!Să nu-l lăsăm, draga mea!
LIA: Hai, mai bine să-l pândim Şi pe lup, când îl zărim,Pe Scufiţă s-anunţăm !Hai, aici, sub pom să stăm !
GÂNDĂCELUL: Lupule, să nu fii rău,Că fetiţa cu scufiţaA venit s-adune flori În tot felul de culori,Să le ducă la bunica !
LUPUL : Nu-i nimica, nu-i nimica !HM! E şi mai bine-aşa, Pe-amândoua le-oi mânca.Şi unde stă bunicuţa?
52
Unde are ea căsuţa?SCUFIŢA: Ştii, la vale, pe cărare!
Şi-i bolnavă rău de şale!
LUPUL: Am plecat, dar las’ pe mine...
CIUPERCILE: Bine-mi pare c-a plecatŞi pe nimeni n-a mâncat!
SCUFIŢA: Am scăpat! Ce bine-mi pare! Dar pe-aici nu-i nicio floare
GÂNDĂCELUL: Ba sunt flori nenumărateColorate, parfumate...Vino-aici, fetiţă mică, Să iei flori pentru bunică!
SCUFIŢA: Ce frumoase, ce frumoase Floricele graţioase!Hai, spuneţi-mi, dacă ştiţiSă aud, cum vă numiţi ?
MICŞUNEAUA: Cum să nu, drăguţa mea?Eu sunt mândra Micşunea,Cu parfum îmbătătorŞi plăcută tuturor
TRANDAFIRUL: Eu sunt Trandafir sălbaticŞi-n pădure, singuratic.Stau ca un pitic voinic,
53
Nu mi-e frică de nimic!
MARGARETA: Toţi copiii de pe lumeMargareta-mi zic pe nume.Sunt albă şi sunt frumoasă, Să mă pui în vas, pe masă!
NU-MĂ-UITA: Mă numesc “Nu-ma-uita”.Albastră este floarea mea!Hai, culege-o, dacă vrei,Pentru bunica s-o iei!
FLOAREA-SOARELUI:Eu sunt Floarea-soareluiŞi venit-am ca să-ţi spunCă nu-mi plac fetiţele Care-mi sparg semintele Şi ce Înca nu-i frumos : Că fac un gunoi pe jos...
MUŞEŢELUL : Sunt floare de Muşeţel, Poate-aţi auzit de el :Ceaiul nostru-i minunat Şi e tare parfumat !
MACII : Noi suntem Macii frumoşiiCu florile toate roşii ;Dăm la oameni somn uşorŞi-alungăm durerea lor .
54
NALBELE : Suntem Nalbele rotateCu tulpinele înalteNoi nu ştim s-alinăm durerea,S-aducem la loc plăcerea!
SCUFIŢA: Bine-mi pare, bine-mi pare, Vă cunosc pe fiecare! Acum mă duc la bunica,Că m-aşteaptă, bătrânica, Iar vouă vă mulţumescPentru darul ce-l primesc!
FLORILE : La revedere, să mai vii !
SCUFIŢA : Hai, draguţa bunicuţa,Deschide portiţa,C-a venit fetiţa!
LUPUL: Nu pot, nu pot, stau in pat, Pe jos demult n-am umblat,Dar deschide singuricăŞi vino iute la bunică!
SCUFIŢA: Sărut mâna, bunicuţă!
LUPUL: Bine ai venit, fetiţă!
55
SCUFIŢA: Şi-e aşa de rău, bunică ?
LUPUL: Tare, tare nepoţică!Haide, vino lângă mine, Poate mă-ncălzesc cu tine!
SCUFIŢA: Vai, bunică, ce schimbată te-ai făcut,Ce urechi mari ţi-au crescut!
LUPUL: Am, ca să aud mai bine Glasul tău aşa plăcut !
SCUFIŢA : Şi ce braţe urâţele,Şi ce gheare lungi la ele !
LUPUL : Toate astea-s pentru tine,Să te strâng la piept mai bine
SCUFIŢA : Vai, bunică , şi ce gura mare ai !
LUPUL: Este mare gura mea Ca să te înghit cu ea!.
.....(Scufţa ţipa.)
LUPUL; Acum, fiindcă sunt sătulŞi că am mâncat destul,Uite, am să aţipescCa să mă mai odihnesc!
56
VÂNĂTORUL : Oare bunicuţei i-o fi răuDe sforăie aşa de rău ?A! E lupul!Dar bunica?
GÂNDĂCELUL A-nghiţit-o pe bunică, CIUPERCUŢELE Şi pe draga nepoţică!
VÂNĂTORUL: Lupul rău m-a necajit,Însă eu l-am păcălit!Hai, lupule mâncăcios,Blana bine să ţi-o scutur,De hoţii ca să te satur!Spune repede, pe scurt: Cu bunica ce-ai făcut?
LUPUL Vai, săracul, am să mor!Iartă-mă, dom’ Vânător!Când aicea am sosit,Pe bunica n-am găsit.M-am vârât repede-n pat, Pe Scufiţ-am aşteptat!
VÂNĂTORUL: Ia să-ţi pun în burta pietre,Ca să te înveţi, cumetreSă mai mănânci vreo bunicăOri vreo mică nepoţică !(Către ceilalţi)Lângă uşă e o piatră;Hai, aduceţi-mi-o-ndată!
57
SCUFIŢA: Ce întuneric era în burta lupului!
BUNICA: Dar cu tine ce-i, Scufiţă?
SCUFIŢA: Ce să fie, bunicuţă?M-a înghiţit şi pe mine,Dar acuma mă simt bine !
BUNICA: Vai, aveam eu o presimţire Că s-a întâmplat ceva
SCUFIŢA: Bunicuţă , draga mea,Bunicuţă , nu-s de vină!Am dorit să-ţi fac un bine,Culegând aceste flori,Să te vindeci mai uşor !
CRAINICUL: Spune povestea, spun şi euCă binele învinge orice rău !...........................................Iată, s-a-ncheiat povesteaŞi noi incălecăm pe şaUite-aşa şi tot aşa!
Că ,,binele învinge orice rău.
58
GREIERELE ŞI FURNICA
POVESTITORUL: A fost odat’ un greieraşCare cânta: - Frumoasă-i vara,Că pot dansa cu amicii mei De dimineaţa până seara.- Aşa-i, ce bine ne distrăm!Îi răspundeau în cor băieţii.Şi-apoi în ritm cu greieraşulSăltau vioi petrecăreţii.
pe melodia ,,Noi suntem muzicanţi”
Noi suntem greieraşi voioşiCe ştim cânta frumos.-bisNoi la chitară ştim cântaChitara sună aşa: ţin, ţin…Toată vara noi cântămCe bine ne distrăm!-bisDoar furnicuţa, numai eaMunceşte, vai de ea!Ţin, ţin…..
POVESTITORUL: În timpul acesta furnicuţaMuncea din greu, fără-ncetare,Cărând grăunţe mari în spate ,Să aibă din belşug mâncare.Le aşeza apoi, cu grijă, Pe rafturile din cămară,Unde strânsese cu răbdareŞi vrednicie…o comoară.
UN COPIL: Draga mea furnică, Ce cari, mititică?
FURNICA: Boabe car şi car Să am în hambar.
UN COPIL: Pentru cine oare Cari tu grăuncioare?
FURNICA: - Pentru pui,pui, pui, Să îi ştiu sătui.
UN COPIL: Ai cărat, cărat,Hai şi la jucat!
FURNICA: Cum să mă joc? Cum?Iarna vine acum!
Mişcare la grupul furnicilor UN COPIL: Greieraşi, veniţi aici!
Ia priviţi câte furnici!Cum aleargă, vin, se duc .Toate cară, toate aducFire, boabe, viermişori,Ce mai grabă, ce mai zor!
POVESTITORUL: Pe când trudea furnica noastrăCărând poverile-n spinare, Se întâlni cu domnul greier,Care cânta cu nepăsare:
GREIERELE: Eu sunt un greieraş voiosCe ştiu cânta frumos…etc.
POVESTITORUL: Privindu-l cum se mai distreazăFurnica-i zise fără-ocol:
FURNICA: Văd că ţi-e bine, dar la iarnăÎţi va cânta…stomacul gol.
GREIERELE: Ei ce să zic, vecină dragă!De grija mea să nu oftezi.Eu cânt, că asta mi-e menireaPe când tu ştii… doar să lucrezi.
POVESTITORUL: Şi uite aşa zbură şi vara, lunga vară…Şi- ntr-o zi, pe neaşteptatePeste dealuri zgribulite,Peste ţarini zdrenţuite,A venit aşa, deodată,Toamna cea întunecată.Lungă, slabă şi zăludă,Botezând natura udăC-un mănunchi de ciumăfai-Când se scutură de ciudăÎmprejurul ei departeRisipeşte-n evantai Ploi mărunte, frunze moarte,Stropi de tină, guturai…
Greieraşii: hapciu! Şi cum vine de le munte,
BlestemândŞi lăcrimând,Toţi ciulinii de pe valeSe pitesc prin văgăuni,Iar măcieşii de pe câmpuriO întâmpină în caleCu grăbite plecăciuni….
Iar toamna ploi cernu măruntDădură, deci bir cu fugiţiiPetrecăreţii rând pe rând.Iar greieraşul cântăreţRămase acum singur şi trist.
GREIERELE: - Cri-cri, ce foame mi-e acum.Degeaba cânt că tot nu-mi trece.Sunt singur, fără de prieteniŞi-afară bate vântul rece.Cri-cri-cri, Toamnă gri,Nu credeam c-o să mai viiÎnainte de Crăciun,Că puteam şi eu s-adun O grăuntă cât de mică,Ca să nu cer împrumutLa vecina mea furnicăFiindcă nu-mi dă niciodată,Şi-apoi umple lumea toatăCă m-am dus şi i-am cerut…Cri-cri–cri, Toamnă gri,Tare-s mic şi necăjit! Dar ce-o mai fi făcut furnica?N-o duce greu, de azi pe mâine?Stă-n casa ei, la călduricăMâncând fărâmituri de pâine.
POVESTITORUL: Învins de foame, bietul greierSe hotărî într-o clipităSă împrumute nişte boabeDe la vecina ei furnică.
Greieraşul bate la casa furnicilor. Furnicuţele îşi dau coate cântă pe melodia ,,A venit, a venit Moş Gerilă mult dorit!”
- A venit, a venit greieraşul prăpădit!E flămând şi îngheţat că nimic nu a mâncat.
GREIERELE: - Am venit, am venit greierasul prăpădit,Sunt flămând şi-am îngheţatChiar nimic nu am mâncat.Şi te rog, vecina mea,O fărâmă, dă-mi ceva Ca de foame să nu mor.JUR să-ţi fiu de ajutor!
În genunchi pe melodia - Holograf ,, N-am iubit pe nimeni”
Şi n-am rugat pe nimeni toată viaţa mea vreodată,Şi n-am rugat pe nimeni aşa cum te-am rugat pe tine!În toată viaţa mea, în toată viaţa mea….
POVESTITORUL: Dar dânsa-i râse-n nas cu ciudă.
FURNICA: - Ha , ha, ha, auzi la el ce spune!Că vrea grăunţe să-mprumuteSau niscai boabe bune.Mai puneţi pofta-n cui Astă vară doar atât făceai.
GREIERELE - Furnicuţă, surioară,cu glas mieros Ne cunoaştem de astă vară.
Tu munceai, iar eu cântamTimpul bine-l petreceam.Acum vara a trecut..Tare frig s-a mai făcut!N-am casă, n-am ce mâncaŞi-am venit la dumneata
O grăunte ca să-mi dai Sau o pungă de mălai.Sunt flămând şi îngheţat…prinzând-o pe furnică de hainăDacă nu-mi dai, ce mă fac?
FURNICA: Toată vara ai cântatŞi la mine te-ai uitat.Cum munceam cu sacu-n spateŞi cu câtă greutate.Ai cântat şi te-ai distratAcum vezi, stai nemâncat.Dacă vrei să o duci bine,Munceşte şi tu ca mine.
TOATE FURNICILE:Munceşti, ai tot ce-îţi doreşti!De nu, rămâi cu burta goalăŞi vai de tine cum trăieşti!
ŞCOALA DIN PĂDURE
Fundalul trebuie amenajat astfel încât să semene cu pădurea: câteva crengi de copac înfipte în suporturi de brad, flori pe jos, ciupercute, frunze, buturugi, păsări şi fluturi pe crengi, etc. Undeva în acest decor, o uşă deasupra căreia să scrie “ŞCOALA DIN PĂDURE”. Câteva scăunele pe care stau blocuri de desen, sunt aranjate pentru momentul în care copiii vor desenaRIŢA: Eu sunt Riţa Veveriţa,
ROŞCOPIŢA: Iar eu, Roşcopiţa,
AMÂNDOUĂ: Am dori ca împreună,Gazde să vă fim,În pădurea cea străbună,Vrem să vă poftimVrem s-aflaţi cum îşi duc viaţaToate vietăţileŞi pe unde-şi plimbă vulpea,Şireată, mustăţile.
VULPEA: M-aţi strigat? Am apărut! Căci vreau să vă spun îndat’
Cum subit au dispărut,Zburătoarele din sat.Să fi fost vreo boală rară,Ori vreo gripă aviară?Eu, mă simt nevinovată...Nici n-am fost la vreo poiată.Poate că s-au supăratŞi-au fugit toate din sat.Ori poate s-au rătăcit...Jur, la mine, n-au venit!
BURSUCUL: Vai, cât eşti de inocentă(ironic) Şi se-aude prin poiană,
Că dacă nu eşti atentă,Devii vegetariană!V-aş ruga, Cinstimea Vostră,Nu vă supăraţiŞi-acum, din pădurea noastră,Penele, luaţi!
LUPUL: Las-o pe cumătra mea,(ironic) Las-o pe cumătra mea,
Frate bursucel,Că nu vrea, draga de ea,Carne, nici un fel!Nu e hoaţă de găini,Nu fură din sat,Iar pe puii din vecini,La prânz...n-a mâncat!
(spre public, vinovat) E drept că sărman de minePe un urechiat,Chiar de mi-ar fi fost ruşine,Tot l-aş fi mâncat.
BUFNIŢA: Bu-hu-hu, bu-hu-hu!
RIŢA: Când ai apărut şi tu?Doamne, ce m-ai speriat!Ai bătut când ai intrat?
BUFNIŢA: M-aţi trezit din somn cu larmaDe-am crezut că e furtună.Să mă duc să dau alarma?Sau e vreme bună?
ROŞCOPIŢA: Mai visezi încă, surată,Ia şi te trezeşte,Pe vulpea needucatăIa şi o şcoleşte.Că mereu ne păcăleşteCum că foarte s-a schimbatŞi pe gâşte le iubeşteŞi doarme cu ele-n pat.
BUFNIŢA: Te invit dragă roşcatăDe mâine la şcoală,Unde vei fi educatăCu cărţi de morală.
PITIC 1: Piticii sunt vedete La şcoala de pitici,Pitici băieţi şi fete,Vin zi de zi aici.Vin veveriţe mici,Fluturi şi iepuraşi,Lucind vin licuriciŞi ursuleţi poznaşi.
PITIC 2: Arici cu ţepi în spate,Se-ntrec prin lăstăriş,Vulpiţele roşcate,Se-arată din tufiş.Bursuci îngânduraţiVin leneşi pe cărare,Mistreţii cei vărgaţi,Se-ntrec în fuga mare.
PITIC 3: Zumzăind, disciplinate,Vin la şcoala dintre flori,Albinuţele vărgateŞi bondarii rotunjori.(Se prezintă Albinuţa şi Bondărelul)Ce mai zarvă dimineaţaPrintre micii şcolărei,Bufniţa şi-arată faţaŞi le-oferă ceai de tei.
PITIC 4: Iar la tablă le explicăFoarte calm şi cu răbdarePuilor de turturicăCum se face-o adunare.Şi apoi analizeazăÎntre noi de-i armonie,Iar cu tact interpretează, La pian, o simfonie.
CIUPERCUŢA 1: Ce mai bufniţă deşteaptă,Vreau să merg şi eu cu voi!Ştiu că mama mea aşteaptăSă-i spun zilnic lucruri noi.Să audă o-ntâmplare,Sau măcar un cântecel, Să-i descriu apoi o floare, Ori colegul gândăcel.
CIUPERCUŢA 2: Dacă nu vă deranjez,Aş merge şi eu la şcoală,Pe tata să-l menajez,De atâta cicăleală.Că-i pun ziulica toatăÎntrebări sute şi miiŞi-mi răspunde, bietul tată,Dar îl văd eu, c-ar dori,Să mai tac măcar un picŞi să îl mai las în pace,Că oi fi eu foarte mic, Însă... gura nu-mi mai tace!
ARICIUL: Cine vrea să stea cu mine Într-o bancă, vreau să ştie,C-o să-i fie foarte bineŞi prieten o să-mi fie.La frizerul de arici,Mă duc să mă aranjez,Să-mi tund ţepii pe aici...Şi în faţă să-i scurtez.
CLOPOŢELUL: Ascultaţi bine la mine,Când mă auziţi sunând,Este semn că şcoala vineŞi v-aştept să staţi la rând.Glasul meu cel cristalinLa o oră matinală,Adună isteţi ce vin,Bucuroşi, zilnic la şcoală.
SOARELEe: Ploaie, te-aş ruga să treci(jucauş) Peste crângu-nfierbântat,
Iar atunci când ai să pleci,Las-un curcubeu vărgat.Răcoreşte-i pe şcolariŞi stropeşte-i pe părinţi,Uite-i cât sunt de sprinţari...C-o rafală de-i alinţi.
PLOAIA: Iar tu, soare, încălzeşteVremea, însă nu prea tare,Fiindcă somnul toropeşteŞi-ar fugi toţi, la culcare!Fii atent, alintă-i doarŞi-i mai gâdilă c-o rază,Pe bursuc şi pe ţânţar
Şi pe leneşa de barză!
Sună clopoţelul. Şcolarii stau pe scăunele în semicerc, pe braţe au blocuri de desen şi desenează odată cu profesoara.BUFNIŢA: Hai să desenăm, acum,
Un pitic, precum vă spun:Capul, un rotund mai mare,Ce doi ochi şi-o gură are.Pe cap fesul, mititel,La capăt cu motocel.Sub cap, gâtul, un dreptunghiŞi-apoi altul, pentru trunchi.Desenaţi mâini şi picioareŞi apoi o barbă mare.Ce frumos aţi desenat!La pitic, nume aţi dat?
ALBINUŢA (intră veselă, cu coşuleţele în mână, pregătită să culeagă polenul florilor)
Ce mai flori şi ce mai soare,Parcă-i zi de sărbătoare,Ce mă-ndeamnă să alergŞi din cupe să culeg,Aurul călduţ şi moale,Ici, în coşurile goale.Iar la urmă-l voi căra,Până la stupina mea.
Tra, la, la,…..ce frumoasă-i munca mea….tra la, la …. (După ce trece de prima floare, îl descoperă pe bondărel dormind pe o altă floare. Se sperie.)
Doamne, ce m-ai speriat,Ce faci tu aici culcat?
BONDĂRELUL: Of, ce vrei măi, surioară,Cred c-am adormit de-aseară,Aici în culcuş de floareŞi-n parfum de lăcrămioare.
ALINUŢA: Nu cumva tu fugi de treabă?Ia şi scoală-te degrabă!
BONDĂRELUL: Aş vrea să mai dorm un pic.Tu nu vezi cât sunt de mic?
(se întoarce cu spatele. Albinuţa îl trage de aripioară)
ALBINUŢA: Scoală-te că râd de tine, Surioarele albine…
BONDĂRELUL: (către public)
Ce albină pisăloagă.(către albinuţă) Bine, bine, mă scol, dragă.
Mai bine m-ai ajuta
Ca să mă pot ridica.(Albinuţa îl ajută, bondărelul se întinde, face exerciţii, zice:
Hop-aşa…
ALBINUŢA (se uită la picioarele lui)
Bondărel, ce-ai pe picioare?
BONDĂRELUL: Polen galben de pe floare.
ALBINUŢA Ţi l-a dat, sau l-ai furat?
BONDĂRELUL: (sfătos) Albinuţo, n-ai aflat, Cât sunt eu de important?Dacă eu nu aş zburaPrintre flori, drăguţa mea,Nici un pom n-ar mai rodiFructe dulci pentru copii.Acum ştii?
ALBINUŢA: Bondărelule-auriu,Hai, atunci, că e târziu!Să ne facem treaba bine,Pentru vara care vine. (iese din sală)
BONDĂRELUL Ce cred oare aceste-albine,Că doar ele-s gospodine?
STELUŢA 1: Pe a cerului maramă,Licurici tresarŞi din noapte se destramă, Stele de cleştar.
Satinate, lucitoare,Se leagănă-n vânt,Luminând vase pe mareŞi flori pe pământ.
STELUŢA 2: Văd prin geam o fetişcană,Cu ochiuţi de catifeaŞi cu faţa dolofană,Ce să doarmă...
Chiar nu vrea!Am să îi trimit pe-o razăUn puiuţ de somn în zbor,Iară luna ce-o veghează,Îi şopteşte: „Somn uşor!”
STELUŢA 3: Şşş...priveşte, este noapteŞi pătuţu-i pregătit,
Prin pădure se-aud şoapte,Numai vântu-a amuţit.
C-a zburdat fără odihnăFurând pufi de păpădie...Merită un pic de tihnă,Ştrengărelul. Doarme-n vie.
LUNA: Noapte bună, sufleţele, Odihniţi-vă în pace,Buburuze, floricele,Brotăcei şi voi brotace.
Eu, veghez asupra voastră,Dormiţi, ocrotiţi de lună, Dorm şi florile în glastră,Somn uşor şi noapte bună!
REFERATE
Educarea potenţialului creativ prin activităţile extracurriculare
Procesul educaţional preşcolar presupune şi activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei, activităţile extracurriculare. Un loc aparte în cadrul activităţilor extracurriculare îl ocupă serbările. Serbarea este un prilej de bucurie, emoţie, bună dispoziţie pentru copii şi părinţi, dar şi momentul în care copilul „se pune în valoare”, folosindu-şi imaginaţia, dicţia, mimica, siguranţa de sine, plăcerea de a apărea în faţa publicului. De multe ori am înlocuit serbarea tradiţională cu una neconvenţională, adaptată capacităţilor de manifestare ale fiecărui copil. În conceperea şi stabilirea detaliilor am cerut părerea copiilor. De aceea am iniţiat un „sondaj de opinie” adresând copiilor întrebarea: „Cum credeţi voi că ar trebui să fie cea mai frumoasă serbare?”
Răspunsurile lor pline de fantezie şi prospeţime m-au încurajat să merg mai departe, realizând împreună ceea ce am numit „serbarea ideală”, o sărbătoare plină de surprize şi de bună dispoziţie. Astfel am aflat că majoritatea copiilor îşi doresc ca mamele lor să fie frumoase şi să danseze cu ei. Pasul următor a fost realizarea unui afiş, apoi în secret, copiii s-au pregătit pentru serbare. Au confecţionat felicitări pentru mame, au învăţat cântece, poezii. Pe un fond muzical au făcut un trenuleţ şi au pornit către mame, le-au invitat la dans, au cântat, s-au jucat împreună.
Potenţialul larg al serbărilor este un generator de căutări, de soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, în bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dacă îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni surprinzător de frumoase şi valoroase.
Activităţile extracurriculare cu o deosebită influenţă sunt toate acţiunile turistice: plimbările, excursiile, taberele, coloniile.
Vizionările şi spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în grădiniţă, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă din faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează permanent la afectivitatea copilului. Activităţile extracurriculare au ca scop destinderea copiilor, crearea unei bune dispoziţii, fapt ce le dă copiilor posibilitatea de a trece cu uşurinţă de la o activitate la alta; stabilind la nivelul grupei noi tipuri de relaţii între copii pe de o parte, iar pe de altă parte, între copii şi adulţii participanţi : relaţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletească, care favorizează comunicarea, un climat propice creativităţii.
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul acestor activităţi i-au relaxat pe copii, au contribuit la întărirea relaţiilor de prietenie între ei. Aceste experienţe sunt benefice şi pentru părinţi, care văd cum se comportă copiii lor în colectivitate, cum participă la acţiuni comune şi, mai ales, au petrecut momente plăcute cu copiii lor. Deci, activităţile din grădiniţă oferă copiilor posibilitatea de a-şi valorifica talentele şi interesele pentru un anumit domeniu. Copiii îşi pot investi o parte din timpul petrecut în grădiniţă pentru a-şi dezvolta abilităţile pe care le posedă, sub îndrumarea atentă a educatoarei, sub diferite forme. Rolul educatoarei este de a favoriza în fiecare copil capacităţi şi aptitudini creative drept componente structurale ale personalităţii acestuia, în procesul
lor de formare şi dezvoltare. Contactul nemijlocit al copiilor cu activităţile desfăşurate sporesc eficienţa demersului educaţional, dat fiind marea disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie, finalitatea constând în dobândirea unor comportamente: de a fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, mai plini de solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, mai responsabil, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor norme şi reguli ale actului creativ.
Educatoarea poate influenţa potenţialul creativ al copiilor nu numai prin conţinutul activităţilor, strategiile folosite sau cadrul stimulativ, ci mai ales prin propria atitudine creativă (interese cognitive şi devotament pentru profesie, atitudine antirutinieră, receptivitate pentru nou, cultivarea consecventă a originalităţii etc. ) . În activitatea noastră nu trebuie să uităm că:
„Niciodată nu este prea devreme pentru începerea creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui îngrădită de nici un fel de restricţii, limitări, critici.” (V. Sowenfeld).
Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite
în cadrul activităţilor extracurriculare
În cadrul grădiniţei sunt cuprinse şi forme specifice de activitate cu scopul de a destinde copiii şi de a le crea o bună dispoziţie. Aceste activităţi se desfaşoară în cadrul activităţilor extracuriculare. Acestea stabilesc realţii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere şi căldură sufletască între copii la nivelul grupei, între copii şi adulţi.Un loc aparte în cadrul activităţii extracuriculare îl ocupă serbările. Serbările reprezintă un nesecat izvor de bucurii, creează bună dispoziţie, desfăşurându-se într-o atmosferă specifică . Pentru ca aceste serbări să fie şi mai interesante, cântecele au fost interceptate prin acompaniament. Acompaniamentul ritmic însţeşte melodia sau completează în timpul pauzelor. El va fi realizat prin mijloacele cele mai la îndemâna copiilor: bătăi din palme şi din picioare, cu mâinile pe măsuţă sau pe genunchi. Acompaniamentul ritmic poate fi îmbogăţit prin adăugarea unor instrumente confecţionate chiar de copii sau de jucăriile muşicale, acestea oferă interpretării un plus de culoare sonoră şi de forţă de sugestie. În continuare, vă prezint câteva “instrumente muzicale” uşor şi ieftin de confecţionat: Morişca : o bucata de scândura,carton,bandă de lipit pe ambele părţi,o lingură de lemn Cartonuse fixează cu ajutorul benzii de lipit pe bucata de scândura , iar lingura de lemn va da un sunet deosebit. Talgere : capace de borcan,bandă. Pe marginea capacelor se vor ştanţa două găuri în care se va fixa banda de prindere. Pentru mâini mai mici sunt suficiente şi nişte nasturi mari în mijlocul cărora se va fixa mânerul de prindere. Sunătoarea: cutii de film, pahare de iaurt, flacoane
(1/2 l;1/4 l), pioneze, bile din sticlă, mazăre uscata, boabe de fasole, linte, zahar, sare, perle, pietricele, macaroane, nişip, nasturi, diferiţi sâmburi. Două doze de film se umplu cu una din materialele de mai sus amintite şi se lipesc.Un flacon de suc se umple cu materialul ales şi se introduce o bucată de lemn în gâtul sticlei.Sunătoare din coji de nucă de 6 x 2 coji de nucă, se lipesc cu aracet câte două şi se prind de o sfoară de 10 cm. După aceea se leagă toate de un băţ.Sunătoare din strecurătoare de ceai : 2 strecurătoare de ceai, clopoţei. Într-o strecurătoare se pun clopoţeii, iar cealaltă strecurătoare se fixează cu lipici peste prima.Sunătoare ping-pong într-o minge de ping-pong se fac găuri cu ajutorul unui cui fierbinte. Mingea găurită se umple cu bucăţi de sârmă tăiată. Bagheta cu clopoţei pe o rolă de carton se fac găuri şi se fixează clopoţei. Bagheta cu zurgălăi pe o bucată dintr-o creangă sau o bucată dintr-o coadă de matură se vor fixa cu ajutorul cuielor dopuri din metal. Coroana cu zurgălăi : dopuri metalice, perle din lemn şi rola de la aţă. Acestea se vor aşeza alternativ pe o sârmă. Trompeta se ia o pâlnie de plastic la care se pune un furtun de 15 cm. Dacă nu avem pâlnie,aceasta se poate înlocui cu o sticlă de plastic tăiată. Nu se va sufla aer ci cu gura închisă se va presa aerul în furtun. Trianglu se poate confecţiona dintr-o potcoavă prinsă pe un băţ care este lovit cu un cui mai mare. Toba diferite cutii (lapte praf,cafea,biscuiţi)sau găleţică de plastic, hârtie ( pergament , celofan ). Pe o cutie se fixează cu ajutorul unui inel de gumă un cerc din hârtie ( pergament , celofan ) cu raza mai mare cu 2 cm decât deschiderea cutiei. Sunetele se obţin prin batere cu degetele.
Recco-recco Pe o coadă de matură se fac adâncituri. La un capăt se fixează cu ajutorul a două cuie un pahar de iaurt (corp de rezonanţă). Cu un băţ se „răzuieşte” pentru a da sunete. Zurgălăi din nuci pe o bucată de sârmă se fixează o rolă de carton de la aţa şi alternativ bile din lemn şi coji de nucă(bucata de carton este mânerul instrumentului). Păsărica pe cutia de film se taie un dreptunghi cu ajutorul unui cui fierbinte; se găureşte cutia, se bagă un şnur (cca. 1 m), capacul se lipeşte. Şnurul se fixează de un deget şi se fac mişcări de rotaţie. Sunetul seamănă cu sunetul aripilor pasărilor. Clopoţelul : - un pahar de carton se găureşte, se leagă o bilă din lemn pe un şnur care se introduce în paharul de carton. - între două coji de nucă agăţate pe şnur fiecare se agaţă o bilă din lemn. Xilofon : resturi de fire de lâna, o foarfecă, un creion, un băţ rotund de 172 cm lungime şi diametru de 2 cm, un liniar, un fierăstrău, o foaie de şmirghel fină, o bilă de lemn cu diametrul de 2 cm, un băţ rotund de 25 cm lungime şi cu diametrul de 0,5 cm, lac pentru lemn. Din acest xilofon putem obţine tonuri de la DO major la DO minor. Prin dimensiunea diferită a beţelor se obţin sunete mai înalte sau mai joase. - Din firele de lâna (5 bucăţi de 100 cm lungime) se face un şnur răsucit. La celelalte capete facem doua noduri mari. - Măsuram şi tăiem cele 8 fragmente dintr-un băţ rotund. Fragmentele vor avea următoarele lungimi: primul-25 cm; al doilea-24 cm; al treilea-23 cm; al patrulea-22 cm; al cincilea-21 cm; al saselea-20 cm; al şaptelea-19 cm; al optulea-18 cm. - Cu şmirghelul rotunjim cele două capete ale fiecărui băţ.
- Împreună cu şnurul sub forma de „U” formăm xilofonul. Cel mai lung băţ va sta la capetele şnurului lângă noduri. El va fi strecurat printre firele răsucite ale şnurului. - Urmează montarea betelor în ordine descrescătoare. Distanţa dintre ele trebuie să fie egală! - În final, confecţionăm ciocănelul astfel: luăm un băţ subţire, ii punem lipici la un capăt şi îl introducem în orificiul bilei de lemn. - În final îl lăcuim. Folosirea acestor instrumente muzicale nonconvenţionale în cadrul activităţilor extracuriculare oferă tuturor, atât copiilor cât şi adulţilor satisfacţii uriaşe. S-a realizat, astfel, o atmosferă constructivă între grădiniţă şi familie.
Şezătorile , frumuseţi ale poporului român
„ Nu-i nimic mai frumos ,mai nobil , decât meseria de educator , de călăuză a celor mai pline de energie mlădiţe „ D. Almaş Noi educatoarele avem responsabilitatea de a modela copii ,aceşti oameni în formare , de a-i învăţa să iubească meleagurile natale , să iubească şi să respecte tradiţiile şi obiceiurule româneşti ,să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii namului românesc fără de care nu am mai pute şti de unde venim şi cine suntem defapt noi ,românii ,pe acest pământ . Valorificând frumuseţile tradiţiilor şi a obiceiurilor populare în cadrul serbărilor cu preşcolarii , reuşim să înfrumuseţămviaţa copiilor îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti rolul important pe care îl au în viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri . Una din tradiţiile populare care poate să fie valorificată în cadrul serbărilor este : şezătoarea . Şezătorile , în tradiţia populară , se organizează în serile de iarnă , când ,pe rând la câte o fată din sat se adunu toţi feciorii şi fetele se adunau pentru a petrece împreună . Fetele torceau firul de cânepă , împleteau cu andrele diferite obiecte de îmbrăcăminte , iar băieţii sfărâmau porumb şi făceau încrustări cu cuţitul pe lemn. Lucurul eara împletit era împletit cu petrecerea , aici se spuneau ghicitori , proverbe , zicători , poezii , cântau şi dansau.
Asemeni acestor şezători , desfăşurăm şi noi cu copii la serbările Crăciunului , într-un grai ardelenesc şi într-un cadru autentic ( paturi acoperite cu pături confecţionate de femei , împodobite cu diverse motive florale , perini cu broderii , prosoape ţesute şi farfurii decorate expuse pe pereţi .Gazdele sunt doi copii : un băiat şi ofată care primesc pe rând musafirii ( fetele şi băieţii din grupă ). Totul este învăluit în cântec şi voie bună . În timp ce feciorii , care au venit mai târziu la şezătoare ,intră în casă fetele interpretează cântecul „Când bade –n şezătoare”. Toţi se apucă de lucrul pe care l-au adus : băieţii sfarmă porumbul, iar fetele torc sau tricotează . În timp ce lucrează ,ei spun poezii despre portul popular , proverbe zicători şi ghicitori care să – i binedispună dansează jocul popular în perechi nimit „Baraboiul” , în care versurile provoacă veselia „ Frunză verde şi – o sipică , Fugi de aicea că eşti prea mică Frunză verde de spanac , Fugi de aici că m –ai călcat. Frunză verde două nuci, Fugi de aici că n –ai papuci „
Şi pentru că sărbătoarea Crăciunului este aproape , spun poezii despre naşterea Domnului Iisus Hristos şi interpretează colinde care ajung la sufletul ascultătorilor .Specificul şezătorii este că fiecare copil este atât spectator cât şi actor la un moment dat , contribuind în egală măsură la creerea atmosferei de sărbătoare . O variantă a şezătorii , ca activitate desfăşurată în viaţa satului , este claca . Ea este organizată în toate anotimpurile . Iarna , femeile se adună cu ocazia pregătirii penelor pentru zestrea fetei de mărit , din care se fac perini şi plapume . toamna oamenii culeg din câmp porumbul şi- l aduc acasă în căruţe , iar seara adună fete , băieţi şi oameni din sat pentru depăşunarea porumbului. La sfârşitul lucrului toţi cei care au muncit erau serviţi cu porumb fiert.
O altă clacă are loc cu ocazia secerişului. În asemenea situaţii ,cel ce avea grâu de secerat chema oameni din sat pentru a- l ajuta să secere grâul .Fetele luau secerile şi băieţii cu coasele adunau grâul îl făceau snop i , după care era dus la batoză pentru a fi treierat . Urmând această tradiţie , în grădiniţă am desfăşurat o clacă numită „La seceriş”.Pe scenă sunt spice de grâu , iar gazdele sunt un băiat şi o fată care îi cheamă pe ceilalţi copii la clacă.Împreună mimează plecarea la câmp şi acţiunile specifice secerişului.La amiază gazda vine cu mâncare , toţi se aşează şi mănâncă , moment în care povestesc întâmplări hazlii ,spun ghicitori ,proverbe despre muncă şi strigături pentru cei leneşi: „Am o fată tare dulce ,
Dar la lucru n- o pot duce, Fântâna e sub perete Ea-n casă moare de sete . ”
La sfârşitul zilei toţi vin acasă cântând :
„ Vin feciorii – n sat De la secerat Vin cântând , cântând de zor , Că le – a fost munca cu spor . ”
Valoarea şezătorilor este în raport direct cu conţinutul lor educativ . O şezătoare reuşiză trebuie să fie plină de viaţă , de cântec şi joc ( specific copiilor preşcolari) , cu o bună organizare şi cu gust artistic , să ofere copiilor prilejul de a – şi manifesta sentimentele de dragoste de ţară de apreciere pentru cei ce muncesc. Şezătorile reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi de bucurii ,creează bună dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi intelectual , desfăşurându-se într-o atmosferă specifică .
Dansul popular – mijloc cunoaştere
a folcrului românesc
Dansurile populare , parte a creaţiei folclorice îi familiarizează pe copii cu elemente ale folclorului românesc contribuind la dezvoltarea dragostei pentru arta poporului nostru , la dezvoltarea simţului ritmic , a capacităţilor de coordonare a mişcărilor , educă gustul pentru frumos şi armonie .Dansurile populare ne dau posibilitatea de-a educa copiii în spiritul dragostei pentru costumele populare din diferite zone ale ţării precum şi a cunoşterii dansurilor specifice diferitelor zone geografice ale ţării ( Banat ,Maramureş ,Muntenia şi Moldova )
Cunoşterea costumelor populare specifice zonelor folclorice le-am realizat prin vizionare de dvd-uri cu dansuri populare din diferite zone folclorice ale ţării .Împreună am observat modelele , culorile şi piesele din care se compun .Copii au fost impresionaţi de frumuseţea culorilor ,îmbinarea şi măiestria modelelor ţesute ,cusute sau brodate .Copiii au învăţat componentele costumului popular roânesc : ie , fată ,brâu ,maramă ,iţari . Chiar de la grupa mică am învăţat şi dansat cu copiii dansuri populare mai accesibile vârstei : „Alunelu” ; „Drag mi –e jocul românesc” ; „Soră dragă” ;”Hora mare „ . La grupele mai mari am învăţat daqnsurile : „Haţegana” ; „ Baraboiul „ ;„De doi din Banat” ; „Căluşarul”; urmărind executarea unor mşcări ritmice mai complicate după melodie , redate prin paşi succesivi înainte şi înapoi ; cu batăi în diverse combinaţii; învârtiri individuale sau în perechi ; paşi săltaţi , laterali sau paşi şchiopătaţi . În pregătirea dansurilor populare au fost explicaţi paşii care se armonizează cu melodia .La început au au fost executaţi pe bătăi şi după învăţarea lor s-a folosit melodia . Totodată am învăţat strigături,care prin tâlcul lor popular , sugerează mişcarea uşurând executarea corectă a dansului popular . Prin modul de organizare a dansului popular , am antrenat întreaga grupăde copii, reuşind dezvolt curajul şi încrederea copiilor timizi , alegându – le ca pereche copii mai vioi . Dansurile populare din diferite zone ale ţării prin ritmul melodiilor au dezvoltat copiilor şimţul ritmic , rapiditatea şi precizia în executarea mişcărilor .Îmbrăcaţi în costumele populare , copii au dansat plini de entuziatm şi aprecierile celor din jur l-au produs clipe de bucurie şi mulţumire sufletească.
Dansurile populare prin melodiile lor şi paşii specifici fiecărei zone au contribuit la cunoşterea folclorului din diferite regiuni ale ţării ,făcând cunoscută această comoară a culturii poporului nostru.
BIBLIOGRAFIE
1. Ana Maria Grigoraş, ,,Jocuri şi poezii la gura sobei” , Editura Erc Press Educativ, Bucureşti2. Claudia Stupineanu, ,,Peripeţii de iarnă”, Editura Erc Press Educaţional , Bucureşti3. Florica Mitu, ,,Literatură pentru cei mici” , Antologie de texte comentate, Grădinţă – Clasele I-IV, Editura Humanitas Educaţional, 2007, Bucureşti4. Geta Stanciu, ,,La grădiniţă e serbare!” Antologie de poezii şi scenete , Editura Compania, 20065. Învăţământul preşcolar , Supliment trimestrial al revistei de pedagogie, nr. 4, 1972, Bucureşti6. Lidia Constantinescu, ,,Jocul iernii”, Editura Erc Press , 2006, Bucureşti7. Maria Dinulescu, Roxana Geantă ,,Brăduţul cu poezii”, Editura Erc Press, Bucureşti
8. Maria Neacşu, ,,Omul de zăpadă”, Editura Erc Press Educaţional, Bucureşti9. Vasile Poenaru, ,,Cartea serbărilor şcolare” Editura Coresi , 200610. Marinela Alecu , ,,Caietul educatoarei”11. Iuliana Gall-Tamaş, ,,Caietul educatoarei”12. V. Lomura „190 de cantece si jocuri” , Editura Plimb, Bacau, 199413. **** “ Antologie de poezii pentru copii”, Editura Coresi , Bucuresti, 199514. Viorel Bârleanu ” Vesel, soarele rasare! – Culegere de cântece pentru copii”, Editura Spiru Haret, 199415. Stela Ene , Dialog muzical - Cântece pentru preşcolari , Editura Aramis, 1996
CUPRINS
Argument..............................................................................3Pentru tine primăvară.........................................................4
1. Cântec de primăvară................................................................42. Pentru tine primăvară de O. Cazimir......................................43. Cântec de primăvară de Ştefan O…………………………... 54. Primăvara de Daniela Crâsnaru ……………………………. 55. Primăvara …………………………………………………... 56. Primăvara …………………………………………………... 57. Primăvara de Vasile Alecsandri ……………….………...….6
8. Reţetă de primăvară ............................................................... 69. Carnavalul florilor .................................................................710. Pentru cine înfloresc florile?.............................................. 14
Vino ,vino dragă vară …………………………………. 20
11. Vara ……………………………………………………... 2012. Vara ……………………………………………………... 2013. Vino, vino, dragă vară…………………………………… 2014. Convingem vara? ............................................................... 2115. Vino, vara! ......................................................................... 2116. Vacanţă la ţară ................................................................... 2217. Vara ................................................................................... 2218. Vacanţa la mare ................................................................. 2319. Vara la mare....................................................................... 2320. O zi de vară ....................................................................... 2321. În pădure când e vară ........................................................ 23
Toamna la grădiniţă .................................................... 2422. Vânt de toamnă ………………………………………… 2423. Toamna de O. Cazimir …………………………………. 2424. Toamna de Demostene Botez ………………………….. 2425. Toamna …………………………………………………. 2426. Toamna la grădiniţă …………………………………….. 2527. Toamna …………………………………………………. 2528. Toamna………………………………………………….. 2529. Unde te duci toamnă dragă? …………………………... 2530. Fructele …………………………………………………. 2631. Toamna …………………………………………………. 2632. Toamna de O. Goga …………………………………….. 26 Vis de Iarnă ................................................................. 27 33. Iarna ……………………………………………………...2734. Iarna …………………………………………………….. 2735. Baba iarna ......................................................................... 2736. Iarna în noapte ………………………………………….. 2737. Ninge! ............................................................................... 2838. Iarna …………………………………………………….. 28
39. Iarna ……………………………………………………. 2840.Ninge, ninge........................................................................ 2841. Gerul ……………………………………………………. 2942. Fulgul de zăpadă ………………………………………... 2943. Vine iarna .......................................................................... 2944. Iarna .................................................................................. 2945. Iarna …………………………………………………….. 2946. Săniuţa .............................................................................. 3047. Ţurţurul ............................................................................ 30 48. Fulgul de zăpadă ............................................................. 3049. Vis de iarnă …………………………………………….. 3050. În jurul pomului de iarnă……………………………….. 31
Lumea micilor vieţuitoare …………….…………..... 3651. Ursuleţul cafeniu .............................................................. 3652.Cireşul ............................................................................... 3653. La piaţă ............................................................................. 3654. Căpşuna nemulţumită ………………………………….. 3655. Pătrunjelul ........................................................................ 3756. Hoaţa ............................................................................... 3757. Iepuraşii........................................................................... 3758.Ciupercuţa cu papuci.......................................................... 3759. Morcovul........................................................................... 3860. Roşia ................................................................................. 3861. Albinuţa Zum-Zum-Zum................................................... 3862. Veveriţa …......................................................................... 3863. Cat - Pisoi la vânătoare...................................................... 3964. Arici Pogonici .................................................................. 4065. Buburuza şi Ghiocelul ………………………………… 40
66. Concertul din pădure ....................................................... 4167. Broasca şi Răcuşorul ......................................................... 4168. Melcul Supărat ………………………………………..… 4169. Căprioara............................................................................ 4170. Ridichea uriaşă …………………………………………. 4271. Scufiţa roşie …………………………………………….. 4672. Greierele şi furnica ……………………………………... 56 73. Şcoala din pădure ………………………………………. 62
Din folclorul copiilor ………………………………. 7174. Concertul ………………………………………………...7175. Sosirea rândunicii ............................................................ 7276. Dacă furnica ...................................................................... 7377. Acum e toamnă da ............................................................ 7478. Şi-am plecat să colindăm .................................................. 7579. Dansul fulgilor de nea ....................................................... 7680. Noi umblăm şi colindăm ................................................... 77
Referate ...................................................................... 7881. Educarea potenţialului creativ prin activităţile extracurriculare................................................................... 7882. Instrumente muzicale nonconvenţionale folosite în cadrul activităţilor extracurriculare............................... 8183. Şezătorile , frumuseţi ale poporului român ....................... 8584. Dansul popular – mijloc cunoaştere a folcrului românesc .......................................................... 88
Bibliografie ............................................................... 90 Cuprins ..................................................................... 91
COLABORATORI :
Bulat RalucaCsaky Margareta Fullop - Ştefan Viorica Gall - Tamaş IulianaVlad Mihaela
TEHNOREDACTARE: Knapik Camelia Arina
