N. IORGA

GENERALITATICU PRIVIRE LA

STUDIILE ISTORICE

LECTII DE DESCHIDERE:- SI CUVANTARI .:-

EDITIA A 1.1--A

BUCURETI1933

.:.

I.

Despre conceptia actual:a a Istoriei si genesa ei.Lectle de deschidere

tinutA la Universltatea din Bucurestl (I-iu Novembre 1894).

Domnilor,Inainte de a incepe seria de prelegeri istorice pe

care sant chemat a le Linea Inaintea d-voastra, cred cafac un lucru de folos lamurindu-va asupra naturii lu-crurilor pe care santeti In drept a le astepta de lamine. Aiurea aceste explicatii preliminare n'ar fi denevoie: toata lumea aproape e Inteleasa asupra insem-narii actuale a studiului istoriei. La noi, comunicaliileintelectuale cu popoarele de cultura ale Apusului andfoarte incete, idei care si-au facut traiul aiurea au Incao influents destul de mare asupra spiritelor, mai alesasupra spiritelor tinere, pe care be atrag printr'o nou-tate de mult disparuta. Pentru a va evita deci unoradin d-voastra desilusii neaparate, mi se impune a vavorbi despre conceptia mea, adeca despre conceptiaactuald a istoriei".

Adaug la acest lain: si genesa ei". Acest adaus nue mai putin folositor decal presintarea chiar a con-ceptiei. Facand genesa acesteia, aratandu-va cum s'aformat ea din reunirea si inchegarea inceata a elemen-telor ce o compun, i se da, in aceiasi vreme, explica-rea si indreptatirea. In sfarsit, yeti avea astfel, in li-nii cu totul generale, acea istorie a istoriei", al cariistudiu ar trebui sa precedeze totdeauna pe al disciplineinoastre.

-4-Asupra niciunuia din genurile de cunostinti ome-

nesti, poate, pdrerile, In toate timpurile, n'au fostmai felurite decit asupra istoriei. E de ajuns sd rasfoiticartile lui Flints asupra filosofiei istoriei, articolul luiMonod, care serveste de prefatg Revistei Istoriee"tratatul lui Wegele asupra desvoltdrii genului In Germa-nia°, pentru a vd da smug. de Imbielsugarea si diversi-tatea ideilor emise asupra-i. De o bucatd de vreme discu-tiile au devenit Insd mai rare, din causa incetdrii nia-relui avint filosofic de pe la jumdtatea d'intgiu aveacului, cit $i din causa insemndtdtii enorme pe carea luat-o de un timp eraditia path, cercetarea anidnun-tad a domeniilor speciale. Intelegerea s'a stabilit pe td-cute, si definitiile ce s'au dat mai aproape de not seasamdnd mult Intre ele. Nu gresesc poate sustinind caurmatcarea n'ar inlampina contraziceri:

1st ria e expunerea sistematieci, ford scopuri strciine-de ddnsa, a faptelar, de orice natura, doblindite melodic,.grin care s'a manifestat, indiferent do loc ssi limp, acti-nitat ea menirii4.

1 R. Flint, The philosophy of history in Europe, I. Francec nd Germany, trad. sr.: La philosophi, de l'histoire en Fran-ce §i La ph.losophi de l'histoire , n Allemagne, Paris, ter-mer Bailliere, 1878.

2 G. Monad, Du progres des sciences historiques enFrance depuis le 16-me siecle (Revue historique, I, 1 .

8 Gesch cht, der d utschen Historiographie seit dem Auf-treten des Humanismus von dr. Franz X. von Wegele in.Gesch. der Wissenschaften in Deutschland. Neuere Zeit_Zw anzigster Band" , Miinchen-Leipzig, 1885 (in 80). Cartea luiOttokar Lorenz (Die Geschichtswissenschaft in Hauptrichtun-gen and Aufgaben, Berlin, 1886) nu mi-a fost accesibila.

4 Cf. definitia lui Ranke, intregita de Bernheim: Die Welt -gcschichte umfasst die Begebenheiten alter Nationen und Zei-ten in Zusammenhang, inwiefe,rn sie, die eine auf die andere-mirkend, nacheinander erscheinen und miteinander eine le-bendige Gesammtkeit ausmachen" (Vorrede zur Weltgesch,pp. In, vin $i a lui Ernest Bernheim (Lehrbuch der his-

5

Voiu urmAri in trecut fiecare din terminii acestei de-finitiil. Am evitat inadins specificarea genului caruia-iapartine disciplina noastrg. In realitate, cum. yeti Are-(lea, ea face parte dintr'o despgrtire specials, pe careo ()culla singurg, cu prefata sa naturalg, geologia sipreistoria. Nu tot asa s'a crezut in alte epoce. Pentru.antic, istoria e un gen literar, si forma pe care o iea,

determinate de aceasta conceptie a naturii sale. Sco-pul de capetenie e aoelasi ca si al celorlalte categorii li-lerare: a trezi o emotie esteticg in cetitori. De aici a--cele lucruri care ne jignesc alit de mult pe noi, oame-nii scrupulosi de exactitudine ai unor timpuri exacte:discursurile plasmuite, puse in gura personagiilor isto-rice, caracteristicile fixate chiar in lipsa elementelor ne-cesare, inventia de episode interesante, alegerea su-biectelor demne de istorie", miscatoare si interesante.Istoricul ajunge mai ales in timpurile de stg.pinireuniversals a reitoricei, cu care se mantuie civilisatiagreats un poet pedestru" (7411 "US Ext), CUM. 11numeste Lucian, vorbind de istoricii contemporani.

Lucian ar pgrea ca impartaseste astfel pgreri maiasenenea cu ale noastre. In cunoscutul sate opuscul:,,cum trebuie de scris istoria" (Tabs oEt Ea-mei= cruypacpsfv),el spune, adresgndu-se scolii literare: pare ca nustiu unii ca acestia ca poesia si poetica au altechembiri legi proprii, iar istoria altele"2. Data is-

lorischen Methode, Leipzig, 1889): istoria este stiinta des-voltarii oamenilor in activitatea for ca fiinti sociale" (p. 4).

1 Pot spune de la inceput ca, prin cuvintele: indiferent deloc timp", inteleg, pe de o parte, introducerea Preistoriei caprefata a studiului istoriei (unit incepemt, in al XVIf-lea veac,cu istoria plmfintului), pe de alta, desfiintarqa ideilor de bar-bari" si de KulturvOlker", care excludeau sau nedreptatiaupe unele popoarei in favoarea altora.

2 'ELL evivos:v toixccatv of TO;OITCOL o5g TCOC/rosijg p.dv xcht novrip.chon

rIXAcct onoaxdamc 1/4cct xacv6ve; Mot., fatopEcq Si EXAot. (§ 8, pp. 257, 258,din editia Didot-Dindorf).

.e

5i

5i

toria", spune el aiurea, ar tinti $i placutul, ar atragemulti partisani; cats vreme Insa va avea nnmai singercaracterul sau complect, adeca manifestarea adevarulul,putin ii va pasa de frumuseta"1. Basandu-se Insa peaxioma ca: fiecare gen 1$1 are frumuseta sa proprie"2,el va ajunge a recomanda mai departe felul de tratareobi$nuit pane la dInsul.

Un gen literar a fost istoria $1 pentru oamenii Re-na$terii, zelo$i de a atinge perfectia de forma a lite-raturii greco-roman. Totusi religia adevarului se In-talnege in plus la acesti oameni, pe earl crestinis-mul i-a facut mai interiori, mai seriosi, mai ideali$ti:Mare le maiestru $i principele istoriog,rafiei germane",In aceasta epoca, Aventin (Johann Turnmair von Aben-berg, 14477-1534) exclama: scrierea istoriei e o Indurare$i un dar deosebit al atotputernicului, bunului pa-rinte"3.

Un gen literar va fi ea $1 dupe stabilirea unei con-ceptii noua asupra-i, cand, In acelasi timp cu isloriafilosofica", se va desvolta cea Inraurita de antichitate alui St. Real (1639-92) $i Vertot (1655-1735). Un cap critic, Mably, sustinea Inca la 1778 ca: Niciodata nu vaexista istorie in aceiasi vreme instructive si placuta decetit (agreable) fare discursuri"4. In sfirsit genul a lostcontinuat, In Germania, de scoala estetica, a lui Johan-nes von Midler $i Schiller, cu modificarile cerute detimp discursurile sant suprimate. Impacarea Intreaceasta conceptie $i cea moderns e, de sigur, unirea

Kcd totvov Etna/Asa., e p4v dDauG TO:r.spnvov rcapepcopeocsowto, =X

X* dv Ter); gpocaticg g7CMISCiaca-ro, cl-Ap. 8'civ xcci ticivov Exv tb 1:8Lov&IrreXig, Ath:To.) 8E ..ciu dc)...i0e6ac 8)1Xcocrtv, oXirov corS xiXXou; cppomet (§ 9,

p. 258).9 'Exiccou 769 NI taviv xcadv gaTCV (§ II, p. 259).

3 Geiger, Renaissance and Humanismus, in culegerea Onc-ken (Berlin, 1882), p. 489.

4 P. 146 din ed. a 2-a (Paris, 1784) a cartii: De la ma?-niere d'ecrire l'histoire".

1 ij

-cL

7

aceia a adevarului cu frumuseta formei, pe care oleapada unii Invatati, puritani in urmarirea adevaru-luil, dar a careia posibilitate a fost dovedita, de opereleunui Gibbon, Michelet, Augustin Thierry, 51 mai alesRanke2, care a sprijinit-o si realisat-o totdeauna, Inciuda tuturdr Droysenilor de pe lume3.

Terminul de §tiinfa a istoriei e foarte nou. Cand s'aIncercat Intaiu a se determina, In cuprinsul faptelor is-torice, legi, Vico, acea gigantica inteligenta a carui o-pera in.seamna progres pe toate terenurile in istorie,a vorbit numai de o noud (Principii di unascienza nuova intorno alla comune natura delle nazioni).Propunandu.-si a determina natura comund a natiu-nilor", el a Inc,ercat a reduce infinitatea evenimentelorpetrecute la cateva tipuri fatale, care se repeta eternIn aceiasi ordine (ordinea aceasta e pentru dansul aceastoria ideal-eterna, pe care ar alerga in timp istoriileparticulare si reale ale popoarelor4). A crezut ca poateajunge, pe calea geometrica, pusa la mods pentru cer-cetarea vietii morale. de Spinoza, la stabilirea unui ci-clu sistematic de trei fase, observabile in toate chi-purile de manifestare ale vietii unei natiuni. Aceste treifase creatorul unei teologii civile rationate a Provi-dentii5" vedea cu satisfactie aceasta atingere a numaraluiruistic sant caracterisate In domeniul politic prina) guvernul teocratic, b) cel aristocratic si c) cel demo-cratic-monarhic. In timpul sau opera-i aparu intaiula 1725 un ciclu se 1ncheiase si al doilea ajunsese laal treilea stadiu.

1 Bernheim, o. c., p. 89; cf. p. 14.2 Ranke, Sammtliche Werke, XII, p. 5 urm., citat op.

Bernheim, pp. 83-4 (nu concorda).3 V. Grundriss der Historik (Leipzig, Veit, 1867), p. 4 (o4 P. 95 §i aiurea (ed. Florenta, 1847).

noun editie a ie§it In 1882).6 Pp. 76, 92.

ftiinfa

6i

-8-,Evident ca judecata se razima pe o observare necom-

pieta a istoriei: reinceperea civilisatiei de la inceput dehunea barbara, Jute° ordine care poate trece cu multabunavointa. (caci fasa teocratica n'a avut veacul de mij-loc) drept aceia5i ca a desvoltarii primelor societati inantichitate, pare ca sprijina legea lui Vico.

I s'ar putea obiecta inceperea, cu sfarsitul veaculuitrecut, a unei a treia perioade de activitate socials carenu reproduce fasele sale; cu actualele materiale istorice,alte atacuri s'ar putea indrepta contra teoriei. Stiintanoun a lui Vico nu pretinde insa sa modifice istoria:intre dansa si stiinta istoriei", cum o intelegea Buckle,e o enorma deosebire; e filosofia istoriei, care aparuse$i mai inainte, absolut anonima, cu Bossuet. Ea respectamanifestArile istorice de mice natura ale vietii umanq,pe care cearca sa le reduca la tipuri, sa le aduca apoiIn legatura cu divinitatea; Stiinta noun predomina is-toria, fara a cata sa, i se substituie. Provenind din Bos-suet, Vico se leaga de intreaga serie a cugetatorilorcari-si cladira fiecare, in al XVIII-lea si al XIX-leaveac, o conceptie a istoriei.

Am atins ideile metafisicului italian, vom lasa la oparte aoelea ale urmatorilor sai, fiindca ele sant maisus si in afara de istoria propriu-zisa, fiindca ele santmeta-historice, fiindca ele sant tentative de a stabili ometafisica a istoriei. Tott astfel, intr'o istorie a fisicei,nu se va insista asupra interpretarilor metafisice ale lu-mii, care, asa cum se presinta simturilor noastre, for-meaza obiectul de cercetare al acelei

Cu totul astfel ne va interesa tentativa lui Buckle.Autorul Istoriei civilisariei in Anglia, denaturand con-

1 Asupra lui Vico In general, asupra ideilor despre is-torie, vezi N. Marselli, La scienza della storia, Torino, LOs-cher, 1873, I, Le Fasi del pensiero storico (buns expunere aideilor straine, complecta lipsa de originalitate ; unul din ul-timii sectatori ai lui Buckle).

$tiintil.

si,

9

ceptia de dinamica sociala a lui Comte, care expuneaIn al IV-lea voltun al cursului sau de filosofie po-sitiva" o foarte cuminte filosofie a istoriei, a pornit inintroducerea operei sale o virulenta campanie contraccnceptiei istoriei in timpul sau, sau mai curand con-tra propriei sale represintari a acestei conceptii.

Judecand istoria consacrata ca o simpla insirare, maimull sau mai putin metodica, a faptelor exclusivtice, atribuind starea inapoiata a acestei disciplineincapacitatii celor ee au cultivat-o, pang. la e12, Bucklepropune, nu deschiderea de perspective luminoase, pringasirea de raporturi mai multe si mai indeparlate,ci detronarea pseudo-istoriei 5i punerea In locu-i a uneistiinte n.oua. Aceasta va Intrebuinta docuinentele deviata trecuta tocmai cum fisicul trage folds din dire-ritele fenomene naturale. Adeca istoria noastra va fimaterialul stiintei istoriei, ale careia legi isi propunea le afla autorul.

Introducerea, neterminata, isi propunea sa le fixeze.Aruncand once interventie metafisica, Buckle deduceaca faptele omenesti, continutul istoriei, trebuie sa fiedeterminate de natura 5i de spiritul omenesc, care vorlupta intre sine pentru aceasta. In terile tropicale, iden-ficate gratuit cu Intregul pamantulai3 afara de Europa$i America-de-Nord, natura invinge ca influents, $i danatere unei civilisatii deosebite. Ea se caracteriseazaprin abundenta de hrana si precocitate de cultura, nu-merositate de populatie si formare de caste, fenomenenaturale marete si victoria fantasiei asupra inteligentei

1 Aceasta dupa universalitatea istoriei, dupd deschiderea eituturor manifestarilor vietii onienesti, in 18581

g Celebra corporatie a istoricilor", care exaspera pe Droy-sen. V. Grundriss der Historik, p. urm.

3 Sistemul lui Buckle sta in a arata mai mica influenta a unuifactor si a-1 pune apoi In buzunar, ad maiorem ueritatisgloriam.

poli-si

1.5 si

- I0propriu-zise. Pentru celelalte cloud continente ar 14manea, ca factor unit, Inraurirea biruitoare a spirituluiomenesc, din care autorul arunca elementul moral, mo-rala fiind stationara ca num.dr al adevdrurilorl, iar re-ligia, literatura, guvernul2 ca unele care, fiMd efectele ei(sic), nu pot influenta desvoltarea progresivd a omenirii.Ramane deci, nu intelectul complect a lui Comte, ciintelectul simplificat, redus la f Uinta. De la mundrul 5iraspandirea cunostintilor omenesti afacere de sta-tistica, stiintd de observatie, preconisatd de autorInteo epoca va atarna viata Intreaga, caracterul isto-ric al acelei epoce. Din examinarea unor exemple con-crete se scot apoi alte adevaruri de urmdtoarea fortd:

a) Descoperirea adevarurilor stiintifice e precedatdde scepticism (cf. Newton si legea gravitatii universale,Galileu 5i miscdrile pendulului) ;

b) Ea Intareste adevdrurile intelectuale si slabeste oa-recum pe cele morale (deci albatecul care-si manancaparintii, va fi pierdut mai putin din fondul primitiv deadevaruri morale, etern aceleasi);

c) Autoritatea e vrajmasa civilisatiei (cf. politica co-loniald a Europenilor in Africa).

Unul din cei cari au combatut mai fericit aceastdteorie, pe care Ernest Bernheim o numestO cu dreptatemonstruoasa" 3, A. D. Xenopol scria In Convorbiriliterare4: O expunere lamuritd a sistemului lui Buc-kle 11 critics pe jumatate", si Droysen, indignat deaceasta, foarte sincerk, mistificare, se exprima astfet

1 A. D. Xenopol (v. mai departe) a observat foarte bine caprogresul moral nu e caracterisat numai prin numarul, ci siprin raspandirea adevarurilor morale. Buckle tine saml si elde raspandire, dar .numai pentru still-dd.

2 Stiinta nu e In acelasi cas? Un popor dedat prazii, ca Asi-rienii, a avut stiinta?

s P. 79.4 Anul III, p. 145.

II

asupra resultatelor practice ale teoriei: Data acesteasant legile In care studiul istoriei umanitatii trebuiesa-si fi atins inaltimea stiintifica, descoperitorul fericite de invidiat, in adevar, pentru naivitatea cu care el s'aputut insela un moment maicar asupra extraordinareifor frivolitati (Leichtigkeill)". Iar, dac aceste idei auputut avea caldurosi aparatori, aceasta se datorestemarelui adevar, emis de Bacon, ca citius emergit veri-tas ex errore quam ex confusione"2.

Sistemul lui Buckle e un amestec nesocotit al unorbune idei, luate de aiurea, cu idei proprii, fundamentalfalse. Intrebuintand metoda stiintelor naturale, dupatipul carork ca formatiune si metoda, voia sa creeze,stiinta istoriei, el se baseaza pe o analogie care nu e-xista de fapt3. Buckle cauta sa stabileasca pe tale induc-tive legile istoriei, ceva ca legile statornice dincolo. Ede nevoie lucrul, intaiu, si, apoi intrebarea devihe,dupd un raspuns negativ dat celeilalte, aproape otioa-sa, se pot afla legile istoriei4?

I. Naturalistul observe fenomene care nu-1 intereseazadecat prin legile ce se pot scoate din ele, legi care vorajuta omenirea In supunerea naturii; istoricul cercetea-za viata trecuta a altor oameni ca dansul, si acela vamerita numai acest titlu caruia monumentele lasatede dansii fi vor vorbl o limbs adanc miscatoare, careva asculta cu pietate aceste glasuri ale lumilor dispa-rute, care va simti acea compatItaire intensecere (Freude)" de care vorbeste cel cu inima mailarga dintre istorici, cel mai mare dintre dansii, deci,

1 Grundriss der Historik, p. 54.2 Citat ibid., p. 55.3 Analogic care si ar gAsi corespondentul intr'o pleduarie

menita a convinge pe oameni ca sinele de fier ar usuramersul vapoarelor..

4 Legi care ar folosi foarte mull politicului, caruia i-ar damijloacele de a prevedea evenimentele.

pld-si

12

Ranke. Nhuic omenesc nu1 consider ca strain demine", a spus anticul mai putin antic ca simtire; ce eomenesc e totdeauna vrednic de a fi stint", a scris a-celasi Ranke. Nu e un biet material nesemnificativ a-cesta, menit sä dispara din amintire dupa aflareaprinteinsul a legii; e viata omenirii moarte care trdiesteIn mintea noastra, precum si noi vom teal uniipersonal, altii ca epoca in mintea umaniratii careva veni; e istoria faptelor Si suferintilor acestei fiintisalbatece, violente, brutale, bune, nobile, linistite, a a-cestei fiinti patate si pure, care e noi insinel". Nu ur-Ma'rim deci in studiul istoriei legi: faptul prin sinese impune atentiei 5i simpatiei noastre.

Presupunem insd ca am cauta acele legi.0 lege e notatia unui raport statornic, pe care san-

tem in drept a-1 presupune etern. Totdeauna 2 Si cu 2au facut 4, totdeauna temperaturile de topire s'aumen4inut aceleasi, totdeauna, in timpul topirii unuicorp, temperature a ramas statornica: legea e deciistoria complectd a unor fenomene care nu ne inte-reseazd prinele; in ea se cuprinde poi istoria manifes-tdrilor viitoare ale fenomenului. Cu alte cuvinte, ea pre-vede si resume.

S'a stabilit pand acuin o lege istorica In acest sens,singurul admisibil? Sd ludm. cloud din legile lui Buckle;clima tropicelor aprinde imag,inatia, aceiasi aduce crea-rea de caste. In trecut, ele nu se verified totdeauna;fiindcd nu toate datele posibile li-au servit de bas.: santNegri la ecvator can ametesc cand trec cu socotealapeste 10, sant popoare la tropice, ca aceiasi Negri, capopoarele de rasa galbena2, care n'au si n'au avut caste.Va fi de ajuns sä stramutdm pe Englesi In terile Ex-tremuluirOrient pentru ca ei sä se organiseze In caste?

1 Ranke, Weltgeschichte, 1X2, pp. vi-vu, xv.2 Lucru observat, pentru China, de Xenopol.

- 13 -Olandesii, poporul mai putin Inzestrat cu fantasie poate,au dobandit imaginatia care li lipseste, stramulati inBorneo sau Sumatra? Evident cA nu. Deci n'avem papaacuma legi istorice verificabile.

Le vom avea? De sigur ca nu. In natura, fenomenclese presinta mult mai dare cercetatorului, landed ti-purile sant mai putine, fiindca ele se infatiseaza deci,sau cu tau' simplu, sau In combinatii foarte putincomplexe. Ele chiamd, prin aceasta simplicitate inteligi-bila, pe om la aflarea legilor, si de aceia aceste legi aulost observate de la Inceputul activitatii omenesti, pecare cunoa0erea for o ajuth. In supunerea naturii. Isis.si-a descoperit singura misterioasa statuie. Legi istorices'au cautat In zadar de oameni pe cari analogii falseii induceau in eraare, jn perioade de civilisatie foarteInaintata. Aceasta fiindca bOgatia tipurilor, cornplexi-tatea for In presintare deci, impiedecd privirea de a lepatrunde. Din nesfarsitul numar de factori ai unui e-veniment sau unef situatii, majoritatea sant incognosci-bili, si, cum s'a zis cu dreptate, daca o jumatate dinomenire ar observa pe cealaltd, Inca n'ar putea aflaIn Intregime factorii can o conduc in desvoltarea ei,factori nenumarati si schimbatori. Legea numaruluimare", care ar suprima diferenta reactiunii individuale

ar simplifica observarea stiintifica a unui fenomen.istoric, prin eliminarea unui numar enorm de fac-tori mai slabi, e falsa si se razima pe potrivirea for-tuita a unor cifre statistice.

Intelegerea deplina a unui fenomen istoric fiind deciimposibila, Intre o causa 5i efectul sau niciodata un ra-port probabil etern, raport care, notat, se chiamalege nu se va putea slabili cu certitudine stiintifica.Cugete cineva apoi la imposibilitatea prevederilor, care lea_legii caracterul sau practic: Vara Bismarck si boala luiNapoleon al III-lea, factori cu neputin(d de preudzatde un sistematisator al istoriei, ar fi fost razboiul franco-

si

14 --

'german, care a modificat fatat de mult, nu numai con--ditille politice, ci cele intelectuale ale Europei? Cie(s'ar fi intamplat cu veacul nostru fara zguduireaadusa la inceputul lui popoarelor, de Napoleon I-iu?Admitand ca absorbirea unui cuceritor inferior In cul-tura de cuceritii mai civilisati, intre cari se asea4,ar fi o lege verificata, de ce ea nu s'a exercitat in Galiasi a stapanit desvoltarea Italiei? Poate flindca, fapteimposibile de prevazut, Teodoric n'a avut un moste-niter barbatesc si, in locul unui Zenon, a domnit in. RA-saril un Iustinian. Istoria ofera o lupta haotica,

numai In linii foarte generale, de influente psi-hice, de naturile cele mai felurite: legile ei vor fideci ale altei stiinti, ale psihologieil-. 0 constatarecare nu se poate urmari mai departe.

, Legile istorice" sant deci o localisare nereusita a legi-lor fisice, stiinta istoriei ceva inutil, data ar fi chiarposibil. Cei cari, ca unii invatati germani de astazi, ui-miti de acest cuvant stiinta", care in zilele noastretanto suona", march' sa pastreze, de si raspingand tentativele scorn naturaliste, caraeterul de stiinta disciplineilor, cred ca izbutesc aducand ca argument ca eani mijloceste cunostinta particulars si signed a unuidomeniu special din lumea simturilor 2". Cuvantul arealt inteles decat acesta, si cei ce vorbesc de istoria-stiinta, n'o inteleg ca o stiinta de ordine particular's,precuin o socot aceia. Exists disciplina istoriei, care seintereseaza de fapte ca atare; exists o filosofie a is-toriei, care pune istoria in legatura cu alte discipline,care cauta in ea principiile generale, metafisice, in

1 Cf. asupra acestui punct un articol al lui Seignobos, pu-blicat in Revue historique de pe la 1885 (regret a, revistaneexistand la not in intregime, nu pot precisa mai mult).Asupra ideilor lui Careev, v. Arh. soc. Viin(e/or $i lit. din MO,IV, p. 125, nota 10.

Bernheim, o. c., p. 92; cf. §i p. 1.

si

expli-'cabild,

2

_ _15 _

sensul cel mai onorabil al cuvantului. Intre cele cloud,nu e lac pentru nicio

II. Orice gramadire de fapte e Insa istorie? Nu cred.sa fi afirmat cineva aceasta. Critica osandeste zilnic o-pere foarte constiincioase, care nu sant basa decat pre-gatiri pentru o istorie. Autorii le numesc, cand sant mo-de$ti $i constienti de puterile lor, contributii (Beitrage).

Pentru ca faptele sa lie istorie, trebuie ca sistemul saintervie.

Istoria a Inoeput sistematic, vrednica prin urmarede numele ei: n'a luat faptele in stare braid, ci le-apotrivit dupes raporturile lor fafci cu allele. Logogra-fii nu erau In aceasta categorie, dar Herodot Inca e unbun sistematisator, care promite, in \definitia istoriei, apresinta cetitorikT cause. De aceia el nu va da o simplespovestire a ra'zboaielor medice, ci le va pune la local lorfn desvoltarea omenirii. De aid acele lungi deslusiriasupra Orientului, menite a famjliarisa cu dansul, adescoperi causele de antagonism Intre cele cloud ci-vilisalii care se ciocnira la Marathon si Plateia. Tucidide tot atat de sistematic In descrierea razboiului pelopo-nesian. Iubirea presintarii sistematice a domnit In toataistoriografia antica, si Polibiu, d6scoperitorul de cause,e un mlodern aproape, fn aceasta privinta.

Greci sau Romani 1114 ace$ti istorici Herodote o exceptie nu \rad mai departe decat lumea civi-lisata. Barbarii, bdii itorii, li sant tot atat de neinteligi-bili in ffinta ca $i fn limba lor. Apoi lumea e Inca ta-nark $i-si cunoage deplorabil trecutul. Raporturile sta-bilite vor fi deci putine $i trase Intre lucruri apropiate.

Crestinismul statorniceste constiinfa unitcitii umane;Insa, In afara de forma chiar, istoriografia evului me-diu e un regres fata cu cea antica, si ca sistematisare.Ideia unitard, de care am. vorbit, e ve$nic vie in mintile

ka: alti7p arcoXilinaocv clUoIXotacv (I, 1).

stiinfri.

1 ijv

i6 -acestor oameni, dar ea nu trece dincolo de hotarul re-ligios: In al XVIII-lea veac insg. iesuitul Lafitau pre-tindea foarte convins In prefata unei Istorii a salbate-cilor americani" gull n'y a que des athees qui puis-sent dire que Dieu a tree les Americains1". Beda nu-marg. sese aetatis mundi". Ieronim, In interpretarealui Daniel, stabileste teoria celor Patru. Monarhii, care adurat Frank' In veacul al XVIII-lea. Cu tot acest senti-ment confus de unitate, a obiectului si -causei, cronicariiveacului de mijloc, timpul cel mai defavorabil istoriei,cel mai putiq. intelegator pentru dAnsa, a zis G. Monog,in prefata Revistei istorice"2, sant incapabili de aorandui altfel deck cronologic faptele: lipsa de legatura,spiritul anarhic al societatii se oglindeste in felul depresintare razlet al faptelor. E caracteristic ca trecutulnu intereseaza decal rare ori, ca o prefata numai, pecronicarii medievali ca memoriile formeaa. atuncimajoritatea literaturii istorice.

Pentru a in.talni tentative de sistem.atisare, trebuie sItremm pang. in veacul al XVII-lea, cand Bossuet, crea-torul filosofiei teologice a istoriei, recunoaste, pe 'Langmobilul capital, maim diving. (motiv exterior istoriei,ceia ce-i rapeste din Anteres acesteia), si existenta u-nor cause particulare", care leaga evenimentele Intreele altfel deck cronologic. Acelasi om care exprimafoarte original si net conceptia unei filosofii a istoriei

1 Ap. Voltaire, Esprit des nations, I ed. 1825 a Operelorcomplecte), p. 63.

2 P. 8.3 Cette maniere d'histoire universelle est, a l'egard des his-

toires de chaque pays et de chaque peuple, ce qu'estune carte generale a l'egard des cartes particulieres: daiis lescartes particulieres, vous voyez tout le detail d'un royaume oud'une province en Dille -meme; dans les cartes universelles, vousapprenez a situer cep parties du monde dans leur tout; vousvoyez ce que Paris ou rile de France est dans le royaume,ce que le royaume est dans l'Europe, et ce que l'Europe estdans l'univers" (ed. din Bruxelles 1843, I, 7).

$i

I7

vorbeste astfel, Intrebuintand terminul de mstiintal az

istoriei", de istoria sistematica: la vraie science del'histoire est de remarquer dans chaque temps ces secre-tes dispositions qui ont prepare les grands changementset les conjunctures importantes qui les ont fait arriver"1.

In veacul al XVIII-lea, Istoria Universals a 1W Vol-taire (de care vom vorbi si aiurea), cercetArile lui Ma-bly, monumentalele opere ale lui Montesquieucareleaga intre ele diferiLele aspecte ale vietii popoare-loi fac din istorie din ce in ce mai mult ceva organi-sat, cu legattri adinci si intime2.

La sfirsitul secolului, Schliizer, profesor la GOttin-gen, popularisatorul divisiei tripartite In istorie3, da, In-tr'o carte de o originalitate superbA, ca definitie istoriei:Istoria universala e o adunare sistematica de fapte,prin care starea actuala a pamintului si a neamului o-menesc se pate intelege rational"4. Pentru dansul nea-mul omenesc este o unitate5, si, mindru de adevarurilecastigate de secolul sau, Invatatul german exclama:Dar tine se gandia, amm dou'azeci de ani chiar, la a-semenea lucruri In carti de 5coa15.62".

1 III, p. 68.2 Cf. Esprit des nations, p. 4: une foule de petits ev6ne-

meats. sans liaison et sans suite".3 Weltgeschichte nach ihren Haupttheilen im Auszug and

Zusammenhange, von A. L. Schlazer, Viena, 1786, p. 120. Inrealitate, divisiile lui sant sese: a) Urwelt-orbis ,nascens; b)Dzznkle Welt-orbis renascens; c. Vorwelt-orbis primaeuus; d)Alte Welt-orbis antiquus; e) illittelalter-medium aevum; f)Neue Welt-orbis novas. Noi am unit cele trei perioade de laIn ce put.

4 Weltgeschichto ist eine systematische Saxnmlung von Tat-sachten, vermittelst deren sich der gegenwartige Zustand derErde and des Menschen-Geschlechts aus Granden verstehenlasst"; p. 8.

6 P. 74.6 Aber wer dachte noch vor 20 Jahren in Hand-Bachern an

solche Dinge?"; p. 53.2

- 18De atunci, cu cat raza cercetdrii istorice s'a

cu cat cunostintile asupra trecutului omenirii s'au in-multit, cu atata asezarea sistematica, stabilirea de ra-porturi intre fapte, sentimentul unitar au devenit maiputernice, si iatA cu ce puternice cuvinte expdrnaacest sentiment Ranke, cel mai pasionat urmaritoral doritei Mar der Weltgeschichtely. -Sarcina istorieie aflarea acestei vieti, care nu se poate -insemna prin-tr'o ideie, printr'un cuvant; spiritul care apare in lameuiu e de o natura asa de definibila: el ample cu pre-senta sa toate hotarele fiintii sale; nimic nu e Intampla-tor in el. Aparitia Iui -e in toate interneiata2".

III. Fora scopuri practice. Mu lta vreme in antichi-tate, istoria avea un stop altul decat ea insasi. De candfilosofia iea in Grecia o directie morala mai ales, isto-ria o unneazd_ Plutarh represintd tipul perfect al is-toricului pragmatics, farce grija de adevar, dar tintindnecontenit la efectul moral a1 lucrurilor povestite dedansul. Lucian ni presinta alta categorie de istorici, is-toricii polemisti lingusitori, can ocupa jmnatatedin opera cu descrierea scutului eroului lor.

In Statul roman, legdtura intre activitatea intelectualai viata practica e si mai strand; de aceia nicio isto-

rie desinteresata. Unul, Tit-Liviu, va face istorie dinpunctul de vedere patriotic', altii din cel moral', altildin. cel satiric'.

Weltgesch, 1X2, p. vt,2 Das Geschaft der Historie ist die Wahrnehmung dieses

Lebens, welchers sich nicht durch einen Gedanken, ein Wortbezeichnen lasst; der in der Welt erscheinende Geist ist nichtso begriffsgemasser Natur: Alley Grenzen seines Daseins fullter aus mit seiner Gegenwart, nichts ist zufallig in ihm?, seineErscheinung ist in Allen begriinder (Weltg., IX2, p. xi).

3 Asupra diverselor sensuri ale cuvantului, v. Polybius, I, 1,c. 24,- Weber, Allg. Weltgeschichte, I, Leipzig, 1857 (Prefata).

4 Luarea Romei de Gali.5 Sallustiu, Tacit, in Germania.6 Tacit, Analele, Historiile; Suetpniu.

1.ntins,

si

1

'9

Data istoria ar fi inutila altor oameni", scrie Bos-suet, ar trebui sa fie data spre cetire principilor: nue mijloc mai bun pentru a li arata ce pot patimilesi interesele, timpurile si conjuncturile, bunele si relelesfaturi." 0 conceptie pe care a putem urmari pana a-proape de timpurile noastre. Pentru a atinge scdpulce si-1 propane, istoricul trebuie sa judece trecutul, tot-deauna cu ideile timpului sau, Med Indoiala. Se va in-digna de cruzimea fatall a Cesarilor, va osandi arde-rile de eretici ale veacului de mijloc, va denunta pos-teritatii egoismul cuceritor al lui Ludovic al XIV-lea.Iea-ti pentru istoric", zice Mably, ideia. Juana pe caretrebuie s'o aibi de dansul: el trebuie sa exerciteze un felde magistratura." Conceptia se va pierde nuiiai cucomprehensivitatea crescanda a secolului nostru pen-tru feluri de a gandi care nu mai sant ale sale. Toutoornprendre c'est tout pardonner" e o ideie foartedreapta si foarte frumoasa.

Istoria poate urmari Insa scopuri straine intr'unchip 5i mai condamnabil, servind interesele unui par-tid sau ale unei coterii intelectuale. Cam asa a Post is-toriografia In tot veacul de mijloc, cand e nevoie ca uncercetator sa exercite o critics mai stransa asupra da-telor izvoarelor; asa a lost iara5i fn timpul razboaie-lok- religioase si, din al XVII-lea veac Inainte, in epocaistoriei de Curte. Nu cunosc frisk' un exemplu mai des.'gustator decat istoria filosofica din veacul al XVIII-lea,care urmareste pretutindeni influenta desastroasa a su-perstitiei (ceteste: religiei) despotisxnului (ceteste: for-mei monarhice), care, cu Voltaire, numeste Pierre Bar-jone" pe S. Petru, face spirit pe socoteala lui Moise 5iInfiereaza pe Nabuhodonosor. Cu cat mai larga, mainobila e conceptia lui Mably, care, vorbind de a-ceasta directie, striga: Istoria nu trebuie sa-si permitsniciodata bufonerii; e barbar scandalos sa razi 5i safaci glume pe socoteala unor erori care intereseaza fe-

-

si

si

20

ricirea oamenilorl". Noi, modernii, intelegem altfel su-biedivismul in istorie.

IV. A faptelor. iamurirea asupra necesitktii studiu-lui faptelor in sine s'a ciat cand am vorbit de Buckle.

V. Faptele acestea frebuie sk fie, am zis, de orice na-tura. Nu s'a inteles lucrul asa totdeauna. Istorie inseam-na in lumea veche istoria politicci. Se zugravesc cuart-t si interes lipurila principale; istoricul e un sculp-tor, care taie in marmura statuile eroilor. Multi-mea aceia lark amintire istorica, care a creat, a sustinutsau a combatut pe erou, nu e mentionatii decar prin,cifrele ucisilor si ranitilor, afar numai cand un act deetoism scoate pe o parte din ei la lumina deplink a

n'au cunoscut basoreliefele in istorie. Ma-nifestarile de alto natura decal cea socials sant tot asade complect lasale- la o parte. Despre viata intelectualksi artistick, despre conceptiile religioase ale popoare-lor n'au vorbit decat, la cele douk. capete ale istorici arc-cesti, Herodot si Pausanias.

Veacul de mijloc s'a ocupat, mai exclusiv Inca, nu-mai de evenimentele politico si militare, si Renas-terea a c.nlinuat traditia antics, analogs. Cel d'intaiucare imbratiseaza toala viata popoarelor cu privireatui agerk, e i_arksi Vico. In cautarea principiilor siiin-

-tei sale, el exploreaza toate terenurile calcate de ac-tivitatea omeneasck, se ocupa de viata politick, tot atataca si de conditiile sociale, de conceptiile religioase, deconditiile intelectuale si artistice. Periodele sale santcaracterisate cu deosebiri in natura, obiceiurile, dreplu,rile naturale, guberm to, caracterul, jurispru-den(a, autoritatea, ra(iunile, popoarelor. Putin limp du-pe dansul, miscarea libertara si democratick a secoluluial optsprezecelea face causa comuna cu masele nedrep-tatite de istoria thnpului, combate despotismur si prin

1 Pp. 49-50.

istoriei,Anticii

timbre,

21

subordonarea ramurii politice a istoriei, care se ocupacu despotii" si tiranii", c,elorlalte. Cartea capitala inaceasta privinta este: Essai sur les moeurs et l'espritde nations et sur les principal= faits de l'histoirej de-puis Charlemagne jusqu'd Louis XIII, precedata de o in-troducere asupra filosofiei Woriei"; care se ocupii depopoarele antice. Autorul e Voltaire. In realitate, e tot oistorie politica, agrem.entata de consideratii generale,dar important este staleilirea principiului ca istoria echemata a se ocupa cu spiritul, moravurile, obiceiurilenatiilor principale, razimate" (numai razimate), pefaptele pe Care nu e permis a le ignoral". Vorbind aiu-refl.' de aceasta carte, Voltaire zice: revolutiile State lornu erau acolo decal un accesoriu la acelea ale artelor siStiintilor ".

De aceasta concaptie se leaga. Buckle, si pledoaria-ipatimasa pentru stiinta a adus ca-Tesultat intarireaideii ea toate genurile de manifestare ale vietii omenestiau acelasi drept de a antra In consideratia istoricului.Intre actuala conceptie a varietatii faptelor, de. caree chemata a se ocupa aceasta discipline, 5i intre aceiaa unui Mozerayl, Velly, Daniel, este o deosebire pe carenumai cetirea comparative o poate intipari in de-aj uns.

VI. 0 opera poate fi conceputa sistematic, faptele cu-prinse in ea pot imbratisa viata intreaga a unuia saumai multor popoare, inteun timp anumit sau in toatetimpurile: ea nu se va chema istorie decat atunci ccindfaptele vor fi aflate, fixate cu toata ingrijirea de ade-var trebuincioasa, Oand ele vor fi dobandite .prin cri-flea sever* melodic. Aceasta cerinta, pe care operelemederne o indeplinesc toate, mai molt sau mai putin,

1 ,P. 327.2 Annales de l'Empire (ed. citata a Operelor), I, p. 9.3 Care ye& insA foarte bine unele lucruri.

22

e iara$i o cucerire a timpurilor mai noua. Nur kritischerforschte Geschichte kann als Geschichte gelten", a zisRankel.

Pentru antici, adevarul.faptelor e subordonat totdeau-na chipului de expunere sau scopului practic urmaritIstoricul grec sau roman, are totusi ideie de Insemna-tatea sarcinii sale: it vedem une on discutand chiarparerile deosebite ale izvoarelor (Polibiu). Aceste iz-voare sant Insa foarte putine. Anticul se tine numai detraditia scrisa Si °raid; papa la Pausanias, fundatorularheologiei, se poate zice ca istoricul nu face O. vor-beasca acele monumente mute care au un atat demare rol In elaborarea istoriei modernilor.

Materialul arhival, pastrat de sigur, la Row, In de-posite publice, ca $i In familiile mai Insemnate, nu epus la contributie de nimeni aproape. E interesant,pentru a vedea ce material Intrebuintau istoricii antici,paragraful 47 din opusculul lui Lucian: se vorbeste nu-mai de Intrebarea marturilor $i de observatia perso-nala2. Analistii veacului de mijloc sant mai Inapoiati,Si pe ei nu-i opreste scopul practic sau estetic al o-perei, ci ig,noranta 5i inconstienta. Cronicarul iea indife-rent faptele, pe care nu le stie Insusi, de la un iz-vor recent 5i falsificat sau de la cel contemporan cu lap-tele si autentic; ba de multe on prefera pe acesta,care e mai interesant, mai pregatit, mai bine compus.S3 contrazice foarte adese ori, nu -Si face scrupul sa a-.dauge, sa linguseasca3. De aid greutatea enorma pecare o Intampina istoricul acelor timpuri, mai. ales Inperioada cand izvoarele de arhiva sant rare.

Renasterea nu inaugureaza o epoca noun un Piccolo -mini, Biondo, un Guicciardini, un Tritheim, un. A-ventin chiar, I i aduna materialul dupa vechile rne-

Weltgeschichte, II, p. ix.2 P. 270 din ed. citatI3 Legenda aleramica, de pada.

un

1

-23-tode. In Germania, mai ales, Infloreste falsificatia, exa-gerarea cu scopuri encomiastice1. In Franta, dupe sta.-panirea exclusive a filologiei caci aceasta e Stiinta laInca, afacerea principals pentru oamenii timpului fiindcunoasterea si imitarea mai deplina a literaturii latine

grecesti, apare o carte foarte Insemnata pentruistoria metodei In disciplina noastra, Methodus ad faci-tem historiarusm cognitionem2. Se recomanda studiareastiMtilor ajutatoare, se vorbeste de gradul de credinta0 cronicarilor, se zguduie multe din parerile admise3.

Urmatoarea carte de importanta mare pentru desvol-tarea metodei istorice e Die allgemeine Geschichtszvis-senschaft a lui Joh, Martin Chladenius4, o buns des-criere a cetegoriitor de izvoare si a chipului de Intre-buinjare5. S'a Intamplat Insa aici ca si in alte ramuride cunostinti omenesti: redactarea normelor e posterioa-ra intrebuin(arii lor. Al XVII-lea si al MVIII-lea veacsant In adevar niste timpuri de stralucita Inflorire a e-ruditiei, de publicare constiincioasa si neobosita a iz-voarelor. Lucra.'m astazi Inca In foarte mare parte peterr eiul acestor publicatii, si editii noue au schimbatputin din forma primitive a culegerilor monumentalecare an precedat secolul nostru. Inch. In a doua jumatatea secolului al XVI-lea aparusera cele doua serii deAnale eclesiastice, redactate, din punctul de vedere pro-testant si din eel catolic, de Matthias Illyricus si CaesarBaronius, Rinaldi (Raynaldus) avand sa urmeze apoi,printr'o lucrare paralela, pe Baronius. In veaculmator, istoria Franciei castiga cele douA culegeri ale lui

1 Geiger, Gesch. der Renaissance, p. 488 si urm.2 Paris, 1566, a lui Jean Bodin. V. Bernheim, pp. 128-30;

Wegele, p. 344 si urm.3 Teoria Celor Patru Monarhii.4 Leipzig, 1752.5 Bernheim, /. c., pp. 140-2.6 Ale lui Rymer, de pilda.

si

ur-

24

Duchesne (1610-36) istoricii franci normanziCapitularele regilor franci, Viefile Papilor din Aui-gnon, Miscelaneele lui Baluze (1677, 1678-23); In An-glia, intalnim publicatiile lui Camden (1602-3), Twysdensi Selden. (1652), ale lui Gale (1687-21); In Germa-nia, cele d'intaiu culegeri de cronici apar : a luiSchardius (Historicum opus, 1574), Pistorius (1583-607), Urstisius (1585), Meibomius (1688 In acelasi limp,genial universal al lui Leibnitz dh.' un imens impulsstudiilor istorice, in aceiasi tarn, prin Codex iuris pen-tium dipl'maticus (1693', prin Accessiones (1698) 5i

Scriitorii Braunschweigului (1707 . Canisius publicA Leo-tiones Antiquae in 1601-4; cele d'intaiu culegeri de acteale Conciliilor (Sirmond, 1629; LalSbe, 1671-2) apar;Benedictinii Mabillon-d'Achery, 1668 si urm.), Mino-ritii (Wadding, publicat 1731-45 Isi formeaza Analele;dictionare si culegeri de scriitori ai celorlalte Ordine a-partin aceleiasi epoee. Ughelli public a .cel d'intaiu re-pertoriu eclesiastic (Italia Sacra, 1644 si wm.); Surius(1618), apoi I. Bolland succesorii sal dau la luminaVie(ile Sfintilor (1643-58). Ducange, principele eruditi-lor acestui secol, Isi compileaza dictionarele medievale:cel latin. (1678) si eel grec (1688).

ajutatoare cant create In acelasi secol. Ma-billon fundeaza diplomatica (De re diplomatica libriVI, 1681), Scaliger si Denis Petau (De NumerationeTemporum, 1629; De Doctrina Temporum, 1627 punbasele cronologiei, Germanul Ph. J. Spener creiaza He-raldica (1680), Leblanc, numismatica (Traite histc riquedes monnaies de France, Paris, 1690), Heinecke, sfra-gistica (J. M. Heineccius, De vetoribus Gq-manorum a-liarumque nation= sigilliis Frankfurt-Leipzig, 1709).Lucrarile lui A. Duchesne mai ales inaugurasera cerce-tarile genealegicel. Tentative spre o Geografie istoricd

I Cele d'intaiu table genealogice sant ale lui J. Hubner (Ge-neral-Tabellen, Leipzig, 1725-8).

si

si

Stiintile

25

se observa Inca: astfel Philippus Cluverius (Cluvier), cu-noscut i cronicarilor nostri (Germania Antigua, Ley-den 1616). Abia la 1708 apare paleografia cu Palografiagreacd a lui Montfaucon, care intemeiad. si Arheologiamedievalci (Monuments de la monarchic francoise, Paris1729-33). Statistical va fi formats, tot in al XVIII-leaveac, de Achenwall Schleaer.

Artivitatea acestui secol al, XVIII-lea nu uimeste maiputin. Franta da miscarii erudite pe un dom Bouquet,adunatorul cronicilor sale mai vechi (Recueil des histo-rieni des Gau les et de la France jusqu'en 1328, Paris,1738 si urm.), pe Toustain s?Tassin, autorii unui tratatde diplomatica, ramas clasic, pe Marten si, Durand, a-dunatorii Tesaurului anecdotorum" si ai Colecfiei arn-pliNsima", pe-calugarii cari publid. in 1750 L'art de ve-rifier les dates' . Sammarthanus tipareste complemen-tul pentru Franta al cartii lui Ughelli, In Gallia christia-na (1715 5i urm.), Brequigny catalogheaza diplomele re-lative la Cara sa si publics, in 1791, tea mai cuprin-zatoare din culegerile de acest fel. Vom.cita Inca Ordo-nan(ele regilor Franciei, culegerile de tratate ale luiDumont si Martens. In Germania Eccard, cei doi Pez,Mencken, publicatori de cronici; in Anglia Rymer; inItalia, ilustrul Muratori (28 de volume lie Scriptores re-rum italicaru'm, $ese de Antiquitates medii aevi) 5i Tar-tarotti_ (acelasi titlu, in Florenta , Tiraboschi, istoriculliteraturii nationale, Mansi, editorul a treizeci unulde volume de Concilia. Lucrarik lui Fabricius, Mont-faucon, Duverdier, Lelong pun basele Bibliografiei, dictio-nariul lui Bayle, si mai ales al lui Moreri, alp biografieiistorice. In Germania fusese vorba de a crea In 1687si anii urmatori un ,,historisches Reichscolleg", Acade-demia de Inscriptii francesa contribuie mult la mis-care prin publiparea Memoriilar sale, si, In 1733, Incepe

Eine griindlielle Kenntniss der wirklichen Aterkwiirdigkei-ten eines Staates" (v. Wegele, o. c., p. 766).

5i

si

tiparirea Istoriei literare a Franciei in veacul de milloc.

Aceasta publicare bogata de cronici, de piese di-plomatice mai ales, ca si aparitia stiintilor ajutatoare,nu putea sa ramaie fdra influentd asupra desvoltariimetodei istorice. Imbielsugarea materialelor sileste pescriitor sa aleagd, puind In practica preceptele care in-cep a se raspandi prin tratatele asupra compunerii is-toriei

Un alt factor care contribute la desvoltarea metodeiistorice e scepticismul, introdus de Bay le, desvoltat apoide Voltaire. Acesta din urma declara ca istoria, care des-crie faptele, donnas pour vrais", nu poate atinge de-cat o extrema probabilitate"1. Se ajunge la resultatelecele mai cornice: toatd traditia literard a antichitatii, obuns parte din a evului mediu sant declarate de un Ger-man o fabricatie datorita unor presupuse interese po-litice. Eruditii protestard si invinsera, dar severitateametodei se nascu din aceasta poleanica. La sfarsitul se-colului trecut, lucrarile preliminare se credeau termi-nate: Schlazer 'declara actele lumii vechi ca Inchise",si el nu astepta descoperiri nouk ca izvoare sau o-bi e ct. Descoperirile furd datorite avantului luat de filo-logie romantismului.

Filologia moderna, prevestita ca ajutatoare a istoriei siintrebuintata de Vico, creata, In adevdr, de Wolf, cuProlegomenele sale (1795), contribui la fixarea si pre-cisarea t:netodei, si resultatele ei se adausera la stiintileauxiliare ale istoriei. Romantismul chemd atentia lumiiculte asupra veacului de mijloc si monumentelor sale.Atunci Incepu acel zel In a strange si edita resturilede inscriptii, carte, legi, poeme sau monumente deorice natura", pe care Daunou le declara, cu patimknefolositoare, in 18262 si care adusera la viata o istorie

1 Dictionnaire philosophique, VI, ed. 1726, pp. 1, 18.2 Daunou, prefata la Esprit des nations, p. xvm.

§i

27

noun si pornirA ,miscarea medievista, care distinge se-colul nostru.

Ar fi ridicol sa pretind a resuma macar bogata acti-vitate istoric a seeolului. VA voiu semnala numai funda-rea stiintii editArii textelor de publicarea MonumentelorGermaniei Istorice (1826 si urm.), aparitia Documen-telor inedite relative la istoria Franciei, a publicatiilorSocietiffit de l'histoirede France", a Maestrului of Rolls,in Anglia. Din numArul nesfarsit al celor cari stall onau stat In fruntea miscarii, as dori sA va rAMaie inminte dou'l nume ilustre: Niebuhr, intaiul istoric mo-dern, 5i Ranke.

Acest din urmA e istoricul tip: are cunostinta desA-vArsita a izvoarelor e eel d'intliu. care a intrebuin-tat arhivele , forma cea mai frumoasa in limitelegenului, comprehensivitatea cea mai deplina. Incredin-tat de folosul silintilor sale, el a insuflat elevilor sAiacel spirit de muncA, area vigoare intelectualA, princare scoala germanA a lasat cu mult in urma pe colegiidin. eelelalte natiuni. Putine lucruri invioreazI mai multpe cercetatori decat cuvintele cu care mantuie el pre-fata de la Istoria Reformatiunii:

Cand cineva intreprinde numai cu spirit serios sistudios de adevar cercetari in oarecare mAsurl intinseIn monumente autentice, descoperirile mai tarzii vordefini mai bine punctele speciale, dar trebuie sa in-tAreascl totu5i la urma observatiile fundamentale Caciadevarul e numai unul "1.

Insufletit de iubirea acestui adevAr si de dorinta dea va fi util, ma presint inaintea d-voastrA.

1 Prefata Istoriei Germaniei In timpul Reformei, p. x.

II.

Despre utilitatea generals a studiilor istorice(Novembre 1895).

Aceasta nu este o n.oua lectie de deschidere. Ali separe folositor Insa Inainte de a inoepe seria de lectiispeciale a fiecarui an, sa leg vorba cu d-voastra, maiales cu aoei pe can nu-i cunosc Inca, tratand lucFurigenerale, cu privire nu la un domeniu margenit, ci laistoria Insasi. In anul trecut, v'am expus astfel cumse intelege astazi istoria 5i cum s'a ajuns la aceastaintelegere; pe rand voiu cauta se lamuresc mai tar-ziu alte asemenea chestii pregatitoare" pentru studiulistoriei: gradul de aproximatie la care se poate ajungeIn urmarirea adevarului, natura fru.musetii artisticede care trebuie sä se Impartaseasca o opera istorice,influenta propriei individuualitati asupra chipului deintelegere a trecutului, margenile specialisarii istorice,etc. Astfel reunite aceste lectii generale ar forma o in-troduoere in studiul istoriei, care e foarte folo.Sitoarepe care literatura noastra n'o poseda Incas. Problema

1 Pentru estetica picturii, 51 a artelor plastice in genere sepot cita ca un model in acest gen cele cincispr4efiece discur-suri tinute de cele1brul Reynolds la Academia regard de arte,de la 1769 la 1790 (v. The literary Works of Sir Joshua Rey-nolds, first president of the Royal Academy. Londra, Bell andDaldy, 2 vol. in 80, 1872-3). Autorul for expune, nu atata fun-damentele filosofice, care sant de multe on idei preconce-pute, ci principiile generale inchegate in mintea sa dintr'o bu-gala experientil artistica: numai astfel se fac cartile sincere

convinse.

ca.,

si

§i

30

re ma va ocupa astazi are si un interes practic: duparegulamentele -universitare ascultatori ai cursurilor deistorie nu sant numai anti ce si-du ales aceasta ra-mull a studiilor de litere. Examenele de istorie sant ce-rute de la studentii in filologie, si chiar In filosofia.Aceastd ascultare impusa poate ca sa li aduca fobs?Daca nu li ajuta cemetarile pe care si le-au ales si,Intr'adevar, pentru cei ce se ocupa cu filosofia propriu-zisa, ajutorul ce-1 pot capata aici e inponderabil, stu-diul istoriei nu li-ar aduce foloase de ordine generala, cuInuit mai marl.?

Stiintile sau, mai bine, deosebitele discipline silinti-fice pot Ti utile in doua directii. Toate-si au intaiu uti-litatea for specialci, decat care nu. li trebuie alta indrip-tatire. Oricare din ele satisface o parte din nemargenitacuriositate omeneasca, infatisandu-i In chip legat, co-herent, explicat, unul din nenumaratele domenii In caremintea organisatoare a omului isi imparte natura. Launele discipline, explicarea faptelor poate fi complecta,ducand astfel la crearea de categorii sigure, depline,stabilind Intre acestea legi ce nu lasa nicio Indoiala; laallele, cum e studiul nostru, inscrutabila complexitate afaptelor nu permite decat explicari generale, mai multde instinct decat de stiinta, multamitoare tot-usi pentrumintea dorita de cause. Am zis ca toate sant utile, fid-ca satura setea de informatief dorinta de constiinta totmai larga ce framanta umanitatea si o arunca pe caileprogresului. Si, fiindca aceasta sete, care face parte dinelementele ode mai inalte, mai prometeice ale idea-MAW, e nestinsa, numarul stiintilor e deci far% hotar.Un Olandes ciudat, Van der Linde, a treat daunazi sa-hologial, fixand hotarele unui domeniu natural $i ex-plicandu-1; altii pot crea alte discipline pand la nesfar-sit. Toate vor fi utile, indreptatite la viatd.

1 Ant. van der Linde, Geschichte des Schachspiels, (Ber-lin 1874).

I

31

Stiinti Ins cum e sahoIogia, cum sant cele mai multe,intereseazd umanitatea privita ca un tot, nu Insb." petori oamenii. Divisia tot mai perfecta a Inuncii stiinti-fice, din timpul. filosofilor" omniscienti pang astazi,Ineredinteaza unor specialisti, cu un numar restrans,unei caste sacerdotale recluse si modeste, studiul, cultulfiecOrii stiinti. De la d'ansii apoi se primesc ldmuririlede care, In altd parte a campului eunostintilor, se simtenevoie Pentru alti specialisti, majoritatea stiintilor aredeci o utilitate colaterald, pentru cei ce stau in afara decastele erudite, pentru omul politic, pentru agricultor,pentru mestesugar, utilitatea lor e nula. Ele n'au decio utilitate generals.

Aceasta utilitate n'o posedA decat stiintile care ajutdscopul principal al vietii interioare, psihice a omului.Dupe goana furtu-noassa a fericirii In viata, fn afarO desine, oricine simte, mai mult sau mai putin lamurit,adevarulpovetii pe care o dd poetull:

Cauta-ti in tine insuti lini§tea §i fericirea.

E o epoca de multg muncd, de delicatg atentie aceastlrealisare a echilibrului sufletesc, aceasta sarcind de es-tetica care ni dO un suflet Intreg, linistit sifrumos. Sant activitati alesufletului care ajutd opera,ocupatii care o desavarsesc. Cu cat o discipline va fimai potrivitii pentru acest scop, cu atata importan(a eigenerals va fi mai mare. Rangul deci al istoriei printrecunostintile utile din punct de vedere general, scara deasemenea utilitate pe care stO, va fi determinatO de In-susirile ei In aceasta privinta, de numarul si InsemnO.-tatea virtutilor morale mijlocite de dansa.

0 discipline stiintifica influenteazA asupra sufletuluiprin cuprinsul ei si prin metoda cu care deprinde. Princel d'intaiu lucreazg si asupra diletantilor, cea de-a douaare Inraurire aproape numai asupra specialistilor sau

1 A. Vlahuta.

morale!,

32

mai bine a productitorilor. Li vom analisa pe, randinfluenta.

I. Istoria e disciplina cea mai umand din toate. Stiin-tile naturale se ocupd in parte cu Viata. exterioara a o-mului, unele din cele filosofice cu viata lui interna. A-mandoua lush.' sub specie universitatis. Adevarurile cas-tigate sant mai maxi, mai largi, interesul uman mai slab,de o naturA mai putin sentimentala. Istoria nu cunoaste.abstracta si recea figura a omului-tip; pe dansa o pre-ocupd oameni, oamenii schimbatori 5i deosebiti, cu anu-mite virtuti, cu vicii 5i apucaturi speciale, oamenii tre-cutului fn toata intregimea for expresiva. Stiintilefisico-naturale, cele matematice ridica spiritul pe culinide unde viata se vede fard relief, coloare si interes; is-toria nu numai ca ne lasa In mijlocul vietii, dar ol'argeste prin perspectiva imensa a trecutului, prinpresimtirea viitorului fard de capat. Nu exis.tO disci-plind omeneasca prin care sd ne facem mai sociabili,mai altruisti, mai iubitori de om si de viata.

Am spus ca istoria ni presinta oameni feluriti ai tim-purilor deosebite. Ea ne InvatO cu. atatea chipuri decugetare, cu atatea modalitati de simtire care lasd rece sauumplu de despret si ura Re omul fara pregatire is-torica, pe cel deprins cu generalitatile umane. Pe a-cesta mai ales, aci nicio activitate a mintii nu face maiexclusiv, mai IndAratnic in sustinerea conceptiilor pro-prii, mai intolerant fata cu cele straine decat cea filo-soficA. Minti energice, barbAtesti, filosofii s inchid Incetilfuia cladirilor ridicate de dansii 5i le aparA cu toatedibaciile logice, cu puterea elocventa a increderii Insine si in cugetdrile sale. Deprins cu varietatea ade-varurilor de sufragiu ale timpurilar trecatoare, specta-tor miscat, dar experient, al naruirilor de sisteime $ide credinti, istoricul Intelege prea mult pentru a osandiprea aspru. Si, dacd relieful personalitatii scade, inima

33

se face mai large, sau, mai bine, inima se face mailarge, mai buna tocmai fiindca relieful personalitatiiscale

Dar nu numai cunoasterea brute, familiarisarea facepe istoricul adevarat tolerant. El cauta °data cu per -ceptia faptului sä stabileasca rela iile lui, originileurmarile, sa §i-1 explice. Peste cate fapte morale,In aparenta, condamnabile, cand le iei separat, nu a-runca o raze de iertare lumina Intelegerli depline,proiectarea limpezitoare a causelor nelnlaturabile carele-au adus, a consecventelor de civilisatie, de prospe-ritate, oe au izvorat din elell Multi criminali mari niagar atunci ca niste victime de plans sau ca martinirespectabili ce si-au jertfit propria reputatie pentruun folos mai larg, mai universal. Tout cornprendre c'esttout pardonner. Dace nu tot, foarte mult.

Vazuta de sus, viata n'are, de sigur, Inteinsa ceva indeosebi ispititor. Ea nu e la inaltimea ravnirilor noas-tre intelectuale, artistice $i morale: e meschina, e uratasi nedreapta. Condamnarea ei se impure.

Ceva insa ne Impaca Intru catva cu dausa. Privirea o-menirii Insesi, privirea ei large Intelegatoare e maiputin desilusionanta decat ochirea aruncata asupra con-ditiilor fatale in care e menita sa traiasca. Deci, cu cato disciplind va retina mai nnilta vreme ochii asupraomului, cu atata ni va face viata mai simpatica, maivrednica de Incredere. E adevarat ca paginile frumoaseale istoriei sant coplesite ca numar de cele ,Intunecatesari stropite cu sange, ca de aici minti grabite scotmotive de condamnare pentru umanitate, dar, privitade la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un maretriumf al energiei omenesti, care e oprita adesea In loc,

Astfel causele fatale scusa multe acte de salbatecA intole-ranta, urmarile utile indreptatesc multe politice nedreptebarbare (ghilotinarile Revolutiei francese, custile de fier alelui Ludovic al XI-lea, etc.).

3

si

si

ei

.34care pierde din roadele silintilor sale, dar care-si castiga.inapoi, prin lu.pta indaratnica, cuceririle cotropite untimp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturi-lor. Apoi decaderile inteo directie sant compensate a-desea de progrese inalte. Veacul de mijloc, d. p., dad.a scazut inteligenta, a crescut putinta de simtire a oa-menilor, srlienasterea a lasat, multamita acestui veacde mijloc, ceva mai perfect decat omul antic. Privelisticare dau incredere in omenire si indeamna la silinti nounpe cei desgustati de perspectivele desperatoare pe carele deschid cugetarile metafisice. Aceste cercetari de or-dine inalta dau patimi marl, dorinti imense, pe carenu le putem satisface. De aid renuntarea la orice ac-tiune, un: a quoi bon? care taie nervii vointii si toropestesufletul. Studiul istoriei tni arata, din potriva, biruintilefrecvente ale celor cari si-au margenit campul, si-au,fixat in limilele po'sibilitatii tintele 5i le-au atins prin.staruinta. Cercetatorii isi crest energia ind. mai mutt4)rinteo activitate roditoare in domenii determinate,cu hotarele restranse, dar cu rasplata sigura. Pentru aplasticisa lucrul printr'un exemplu, infatisati-vdom pe care perspectiva imensa, deschisa de o inal-time, it ameteste, 11 imobiliseaza 5i care, prin fixa-rea unui punct din aceasta imensitate, simte disparin-du-1 groaza, descurajarea de la inceput.

II. Munca personala in istorie urmareste adevarulinainte de toate. Conceptiile intinse, mari nu sant o-prite, dar ele-si pierd orice valoare dad stabilirea fornu e sigura, nu numai din punctul de vedereci mai ales din al faptelor. Acestea trebuie cernute, des-facute cu o lunga 5i delicata rabdare, pe care putinistiu s'o aprecieze dupa cuviinta. 0 astfel de munca rah-datoare, care reclama mai multa inteligenta, cu cat maimulta inteligenta, decat usoarele lupte din suliti alelogomahilor, da sufletului, alaturea cu virtutea cea mare

un

35

a rAbdarii, iubirea precisiei, a onestitalii Viinfifice, a-mandoul cuvintele inseamna acelasi lucru. Sant necal-culabile urmdrile bune ale acestei virtuti asa de rare:pe rang ca toate felurile de onestitate sant legate 2ntreele, omul politic; judecdtorul, toate ramurile de activitateomeneasca beneficiaza de o deprindere cu precisia, cuvedenia adecvata a lucrului. Pdna artistul crescut In-tr'o astfel de scoald castigd simtul cuvintelor, ura

stilistice, iubirea pentru expresia care acopereideial.

Omenii acestia muncitori si- precisi n'au Insa prysumtia scamatorilor cu cuvinte mari (In aceasta dege-nereaza adese on cercetatorii problemelor vaste, cari-sifac un piedestal dintr'o logicd ce nu stabileste si explicdtoate . E asa de greu de descoperit adevdrul, oriundesi mai ales aici! Atatea cause fac izvoarele discordantesi nesigure: nepriceperea, informatia gresitd., pasiunea,pdstrarea defectuoasd a bietei bucati de pergament saude hartie ingalbenita care trebuie sa ni mijloceascd visiu-nea unei lumi disparute! Nu poti formula numeleIstoriei universale", zice Prevost-Parada12, fard sd-tivie in gand amintirea si exemplul tui Raleigh. Pe candera inchis in Turnul Londrei, se zice ca se apucase ascrie istoria omenirli, de-odatai un zgomot de cearta incurtea Inchisorii it opreste de la lucru. Vrea sd stiltce s'a Intamplat: chiamd, intreaba pe toti cei ce s'auamestecat in sfadd sau au vazut-o, si cauta sd strAbataIn zadar la adevar prin mijlocul contrazicerilor Tor. A-

1 Vezi, in acceasta privinta, reflectiunile profunde $i splen-did exprimate ale lui de Vogue, care, in discursul s'au carepoetul J. M. de Heredia, fost elev al scolii de eruditie desCharles, aratal efectul pregatirii stiintifice, precise asupraproprietatii stilului poetului (extrase, din discurs In Bibliothe-.(pie de l'Ecole des Charles).

3 Essai sur thistoire uniuerselle, I, 2-e edition Paris, 1865),P. 1.

siMutt-

1111411

36

poi, dandu-si sams ca nu se poate sa-1 ating, zambestetsi-si zvarle in foc istoria1 ". Cala atentie delicate sere aatinge aproximatia multamitoare pentru o oonstiintspe care aceasta muncs de precisie o fame tot mai scru-puloasa! Si pe urma informaliile noun, care scapg.din ve-dere celui mai dibaciu scormonitor2, sau acelea pe careintamplarea le da la lumina prea tarziul Cea mai bunk,mai muncita carte, afara de publicatiile de izvoare saude cercetari prea restranse, e veche dupa cateva de-cenii; o noun editie e o scriere din nou. La Ineeput, spi-ritul, deprins cu libertatea, se revolts de umilirile ne-apgrate ce le intamping.. Apoi, cu vremea, gasindu-sigreselile aiurea, la cei mai mari, convins de fatalitatealor, el pastreaza din amintirea desilusiilor 5i a In-frangerilor o modestie de spirit care nu cade panI lacdescurajare, dar taie pentru totdeauna putinta insolenteisi presumtiei.

Si epocile ca oamenii au ocupatiile for intelectualefavorite. Sant epoce de stiinta abstracts, de filosofiemetafisica (sau poetics), epoce de istorie si filologie.Cele mai armonioase, mai echilibrate-mi par cele dinurma.

Veacul al XVIII-lea a fost secolul iubirii pentru o ,,fi-

1 Nu stiu de uncle a luat academicianul frances aceastA a-necdote. 0 citez, fiindce e caracteristica numai; cat despre a-devarul ei, cel putin in ceia ce priveste arderea manuscriptu-lid, e problematic. ,,Istoria lumii" de Walter Raleigh a fostpublicata partea pana la secolul al II-lea in. de Hr.) in 1614(Lingard, .1 history of England, ed. a 5-a, Baudry), VI, Paris,1840, p. 110 nota 1.Cf. afirmatia mai specials a lui Wellin-gton : e tot asa de imposibil sä povestesti o batalie caun bal".

2- De aici preschimbarile nesfarsite, adausurile si era-tele. De aceh unii invAtati, prea prudenti, iii interzic duparedactia definitive Intrebuintarea izvoarelor scapate din vedere.J'ai fait mon siege de Mallet", rgspundeta Vertot unui cola-borator care-i aducea not documen e asupra acestui eveni-ment istoric.

si

qi

37

losofie" care corespunde stiintilor naturale si mate-matice. De acestea se vorbia In saloane si In academii:poesia Insasi se prefacuse Inteo didactics sententioasa,cu versurile 'magi. Era vremea calculatorilor la mods,a cocoanelor algebrice"1, a problemelor de saloane. Sisecolul aoesta a fost cel mai putin pios, mai putin to-lerant, cerand totusi adversarilor toleranta, maifudul 5i mai usuratec Oamenii can au ghilotinatIn 1793 erau filosofi", ideologi", cum u numiaNapoleoni ei aveau monopolul adevarului, al progre-sului si civilisatiei. Putine veacuri presinta, pe de altsparte, figuri mai tulburate, mai In desacord cu lumea sicu sine decat Inceputul secolului al XIX-lea, de o fecun-dilate metafisica nespusa. Cladirile ingenioase se nascsi se prabusesc cu o iuteala fantastica, zdruncina-tcare chiar pentru inteligentile de maim Intaiu. Din a-ceastI storcatoare ginmastica, ele au ramas exaltate, ne-multamite, fara sprijin ideal, dar cu nestavilite as-.

piratii. E epoca moratei care variaza dupa Inaltimeaintelectuala a omului, a adoratiei de sine, a romantis-mului destrabalat, a vietii de boheme si a sinuciderilor.

Puneti In comparatie acum epoca Rena5terii. Cardi-nalii jura pe zeii nemuritori", un Papa ca Leon alX-lea priveste negarea dogmelor ca o chestie de discutiesi Impacare. Moravurile sant blande, prietenoase, de osociabili4te fara exemplu atat In veacul de mijloc, catsi in timpurile moderne2. Scriitorii n'au negligenta yea-cului al XVIII-lea, umflarea sentimentala a celor deastazi: ce mind dare, care stiu ce spun si cum spun!Si, In toleranta timpurilor actuale, far optimismul lucre-

1 A algebraic lady" (expresia e a lui Carlyle, In Istorialui Frederic-cel-Mare").

2 Din aceasta caracterisare trebuie excluse timpurile de laInceputul Renasterii, cand omul, libarat de lanturile teologiceale evului mediu, se da la cel mai anarhic individualism (o-tfavitorii spadasinii, Aretino, biciul princ,ipilor").

I

-38- --zator ce pare ca. urmeaza pesimismului desperat al ro-manticilor, in setea de activitate, de exactitudine, e de si-gur si inraurirea acelei renasteri a studiilor istoricecare va avea marl urmari pentru sufletul umanitatiiviito are.

Frumuseta in scrierea istoriei(Novembre 1897)

Intr'o opera. istorica sant patru elemente: material,critica, organisare, stil. Cele d'intaiu cloud determind so-.liditatea si adevarul, celelalte frumuseta.

I.

Ca o mostenire mai directd a secolului trecut, secol ele-gant si superficial, punand bucuros cuvintele in locul lu-crurilor, secolul nostru a avut istoria retorica. Mai multedecenii, istoria s'a facut cu subiecte niari, cu frase mari,si pentru publicul cel mare.

Adunarea materialului era o afacere secundard foarteusoara. Te adresai izvorului interesant, bogat si usorde utilisat, cronicei. Aceasta Iti dadea povestirea gatafacutd si-ti rdmanea numai s'o aranjezi, adecd s'o mo-dernisezi si s'o cioplesti.

Arhivele gemeau de materiale aproape necunoscute:erau acolo actele pubhce, contemporane cu faptul pecare-1 constatau, registrele de socoteli, scanteietoare demdrun.ta viatd vie, scrisorile private, care dadeau fap-tul In atmosfera lui de idei si sentimente, in stilul sihaina timpului; intre zidurile for statea ascuns ca in-teo cripta trecutul mort, eel autentic. Si usile acestorrepositorii de pretioase relicvii nu se deschideau. In a-ceasta avea o bung parte exclusivismul si neinteligentabiurocratului care pdzeste lucruri scumpe, dar istoricii-erau si ei vinovati de aceasta stare de lucruri: nu bateaude-ajuns ca O. se deschida.

40

Istoria aceeasta frumoasa era deci rau informata, cu-rrinzand neadevaruri, sau nu tot adevarul. Materialulera slab, putin, de calitate proasta, si scriitorul, preo-cupat de aparenta si de succes, nu se ocupa sä-1 fat .

mai solid grin critica. Nu se facea alegere lntre lzvoaresi nu se facea alegere Intre datele unui izvor; odatace cronicarul povestia frumos si interesant, el era primitfara discutie. Umila pcvestire sincera a contemporanuluiera despretuita, si se facea toata onoarea compilato-rului tarziu, inventatorului de cuvinte mari si de anec-dote. Comparatia atenta si scrupuloasa a izvoarelor, e-limin area scoriilor din metalul pretios al adevarului,pain Intelegerea spiritului celui care-1 transmitea, a-cestea nu stateau In obiceiul timpului, cad astfel de lite-ratori, data erau Inzestrati cu imaginatie, n'aveau con-stiinta stiintifica.

Insa aceasta istorie literara se cetia usor, si deci se ce-tia mult. Azi, afara de rari opere cu subiectele largi, cer-cetarile istorice formeaza apanagiul lu.mii specialiste;atunci istoricul vorbia tuturora, In limba tuturora. In-fluentata de literatura propriu zisa, facand parte inte-granta din asa-numita beletristicd, istoria romanticilorinfluenta, la randul ei, pe literatori. Augustin Thierryauzia chemarea-i de istoric la strabaterea paginilor luiChateaubriand din Martiri"; in,schimb ren.asterea stu-diilor istorice fu un factor determinant In formarea ro-mantismului poetic. Poetul se simti atras de farmeculdescrierilor istoricului, fi imprumuta subiectele, se stra-muta In lumea lui si o Intelese asa cum o intelegea a-cesta. Fictiunea, care Linea locul adevarului istoric, eradestul de stralucitoare pentru a Infra de-a dreptul indomeniul poesiei.

Dar nu numai lumea literara se pasiona pentruacest fel de istorie. Oamenii politici ai timpului parti-cipa la interesul general pentru o asa de placuta stiinta;istoricul mestesugit ii influenteaza, li impune judecata.

41

sa asupra trecutului, 11-strecoard idealul sau. Niciodatalumea conducatoare nu s'a condus mai mult de analo-gii istorice ca atunci. Liberalii de supt Restauratie, inFranta, se asimilau cu Orangistii englesi din 1688,Guizot cazu, atragand in caderea sa tronul Orleanilor,indaratnicindu-se a crede ca revolutia francesd e man -tuita In 1830 prin schimbarea de dinastie, fiindcd oschimbare de dinastie ajunsese no-poperystilor regeluiWilliam cu cloud secole inainte.

Pe la jumatatea secolului insa, trecerea istoriei este-tice incepu sä scada. Istoria, care invadase In literaturesi politics, fu invadatd, la randul ei, de metafisicd. Asal-turile epice care culmele neinteligibilului ldsard in spi-ritul timpului iubirea pen-fru generalisare si abstractie.Era o dovada de intelectualitate sa storci o ideie largdfaptelor ce-ti cadeau in mane.

Ele fura puse deci la tease Si strAnse pand la com-plecta diformatie. Si fn aceasta a doua fasd a istoriogra-fiei contemporane, adevarul istoric ramanea pe planulal doilea.

Veni, in sfarsit, pred.omnirea stiincelor naturale. Elesosird cu Intreaga for suite de observatie exacta, decontrol repetat, de respect pentru ceia ce este. Frasa in-cepea apoi sa supere, fiindca ajunsese stereotipd, males-trii cei marl ducandu-se, iar ideia generals impusa demode ducea la locuri comune emfatice care desgustau.Dupe generatia toloristilor si poetilor, dupd a meta-fisicilor 5i profetilor, veni modesta legiune a muncito-rilor, a eruditilor".

Aeestia avura ambitia de a judeca in cunostinta descause procesul trecutului. Toate urmele fura adunate,toate izvoarele intrebate. Ei facura sa vorbeascd piesade arhivd, monumentul, medalia, inscriptiile, antichita-tile. Aceste glasuri autorisate indbusira une on pe

al

42

al cronicii. In orice cas, aceasta -$i pierdu suprematia,nu mai fu crezuta pe cuvant: se ca.'utard, pentru a leelimina, causele de gresala, de schilodire a adevarului Inlitera copiei, In constructia frasei si acceptiile cuvinte-lor, Iz. psihicul autorului.

Si aceasta fu o mare revolutie, care fact" In cativa anidecrepit de veche o literatura istorica privity pang.atunci ca ultimul cuvant al stiintei. Istoria moderna seprefacu malt, cunostinta antichitatii se imbogatichip neasteptat; cat despre istoria veacului de mijloc,ea fu treaty.

Aceasta era foarte bine, de sigur, caci istoria trebuiesa ni spuie Inainte de toate cum a fost. A Linea caleamijlocie insa. e un lucru aproape de mintea °mu.-lui, dar foarte greu de indeplinit, revolujii fara ex-cese nu se intampla nici intr'o ramura de activitate o-meneasca. Dupa literatura istorica falsa, veni cea res-pectuoasa de adevar, dar dupe istoria impodobita veniistoria goala, dupd istoria pretentioasa veni istoria sea-ca. Se scrise rau si se cugeta putin, fiindca se facusealms, in dauna urmaririi adevarului, de frasa si deideia abstracts.

Cine nu cunoaste cartile acelea care cuprind comoride informatii noun. si sigure, dar care indeparteaza skipe cel mai rabdator specialist prin infatisarea for in-forma, prin ariditatea insirarii amanuntelor? Cetitorule aruncat fara nicio pregatire, politicoasa si igienica,fn mijlocul expunerii, psalmodiarea faptelor incepe, faracoloare, fara caldura, fara gradatie, notele yin In text sitextul in note; nimic organic; niciun plan, nicio pers-pective, niciun sentiment. Te asfixiezi In aceasta teri-bila opera capitala. Si, cand autorul nu to miluieste cuo tablit allabetica, opera nu poate fi niciun repertoriucomod macar.

si

43

IL

Nu se poate face altfel deck asa? Nu se pot da for-mei $i ideii drepturile lor? Carti ca ale, lui Ranke, Grego-rovius, Mommsen, acum In urma Pastor, arata ce sese poate. Care trebuie sä fie insa frumuseta istorica?-

Frumuseta aceasta e de organisare $i de stil.Cine scrie istorie simte ct e chemat se o scrie, tre-

buie staiba, rnai presus de toate, aceasta convingere:zugraveste o viata $i nu descrie o serie de actiuni me-cani ce.

Deci fixarea unei date controversate e un lucru Mil, a-tributia unei opere, altul, descrierea unui plan deluptt a$ijderea, dar ele sant numai elemente pentru aajunge la visiunea trecutului.

Toate silintile istoricului, care-$i are materialul adu-nat, cernit, coordonat, trebuie se tindt se ni dea aceasttvisiune, care sta numai In puterea lui, atarnt numaide la dansul.

Pentru aceasta -i trebuie fantasie, Inst nu fantasia isto-ricilor romantici, can creau ce nu era, sau adaugiau $iIndreptau ceia ce nu e permis a se adaugi sau Indrepta,fiindct acele lucruri au fost asa, $i nu altfel. Aceia efantasia literard, care scoaie opera din creierul artistu-lui, ca Minerva din creierul lui Joe. Fantasia lui e fan-tasie reproductive,creatoare $i ea in felul ei, caci dincenusa ei lnvie o epoca moarta. Deprins cu amtnuntele,istoricul trebuie se -$i fact ilusia ce traie$te In tim-pul cu care se ocupt, intre oamenii pe cari-i stu-diazq Si se ni vorbeasca de acest timp $i de acegi oa-meni ca de lucruri vazute $i trtite. E o minune pe careIn literature o face zilnic talentul $i entusiasmul pen-tru subiect.

Asa privindu-$1 fondul, istoricul 11 va expune altfeldecal migtlitorul de date $i nume proprii pentru date$i nume proprii.

Traind de o vial; a Imprumutatt de la dansul, subiec-

gi

ca

44

tul va fi organisat si va avea frumuseta lucrurilor or--ganisate, cu legdturi intime si multiple, cu depen-dente complexe, cu un spirit unit format din nesfarsiteactiuni si reactiuni marunte si amestecate.

Va trai si va fi frumos: simplu, oricat de mare ar fisuhiectul; inteligibil, oricat de grele probleme ar atinge.Si ideia va veni de la sine, nu ca un ingredient impus demodel, ca o pedanterie, ci ca un produs firesc al vietiicomplecte si puternice.

In acest chip, opera istorica actuala va avea o fru-museta de organisare superioara frumusetii romantice.Aceasta era o frumuseta artificiald., in compunerea ca.reia intrau elemente de fantasie, straine de subiect; ofrumuseta mai perfecta din punctul de vedere estetic

predominant In preocupatiile autorilor, dar maiputin adevarata si mai moarta. Adevarul istoric se spoiaatunci pentru a fi frumos, frumos de a frumusetastraindl.

Cat priveste stilul, sa vedem intaiu cum era el lascoala veche la scoala erudita el nu existd decat ca:lipsa de stil).

Frumoasele opere istoricc ale scolii de la Inceputulveacului se cetesc astdzi cu greu, sant foarte imbatra-nite Ca fond, se intelege, dupa cele ce s'au spas; dar,ceia ce e neasteptat, forma displace. Aceasta nu dincausa unei trecatoare variatii de gust, care nu condamnao carte sau felul de a scrie carti al unei epoce, ci dinviva singura a istoricilor cari au precedat epoca noas-tra. Stilul acestor istorici nu place fiindca si el e artifi-

1 Insu§irile acestea, care, se chemau odatA calitati, sant mo§-tenite de la oamenii Rena§terii, §i de ace§tia de la istoriografiiclasici. Romantismul istoric a introdus numai oarecare co-loare, pastrand incolo stilul genului. Inovatia istoricilor ro-mantics sta mai ales in fantasie. De altminte,rea, romantismul.n'a invins in istorie a§a de complect pe clasici ca in arta,nu i-a distrus.

45

cial, pregatit, fa.'cut dupa o reteta pe care o cunosti indata.

Calitatile principale ale acestui stil sant: demnita-tatea 51 generalitatea.

Intaiu stilul istoric trebuie sa fie demn.De cate on nu se intalueste in cartile mai vechi de is-

toHe mentiunea onorabila a demnitatii genului! Decate on un document citat, un fragment istoric cu-prinde o nota limpede de viata, maestrul se scuseaza,laniure§te ca. -e silit sa admitI acest amestec nepotrivitcu demnitatea istoriei, se maga de public sa-i ierte a-ceasta necuviinta. Ca un exemplu de asemenea scusepoate servi urmatorul fapt: La sfarsitul editiei luiChartier, Vallet de Viriville adauga fragmente de socotelirelative la Carol at VII-lea, fragmente de eel mai mareinteres pentru biografia personagiului si pentru istoriaculturala a epocei sale. Se dau in ele note asupra leaga-nului care a primit pe pruncul regal, asupra dpicei care1-a hranit, asupra trusoului micului principe.

Val let- de Viriville nu-si lauda descoperirea, cum s'arcrede, nici nu recomanda atentiei cetitorilor acestei pre-tioase pagine, ci... se scusa.

De aici resulta ca figurile si evenimentele samanauintre ele, in acelasi timp, si de la o epoca la alta. Erauaceleiasi maiestoase busturi, aceleasi epice baso-reliefuri.Frumuseta era monotony in cartile oamenilor de maretalent, monotonia stapania fara frumuseta in operele ce-lorlalti.

Oamenii trecutului nu erau insa de marmura albA sinu locuiau pe sthndurile unei scene, cocotati pc co.turne. Pentru a ni-i trebuie sa cunoastem catse poate mai mune amanunte asupra vietii lor, pe scendca 5i in culise.

A-i prinde in momentele marl pe care cele mici, vialade toate zilele, le pun, de altfel, inteo lumina mai

e a da o imagine necomplecta. Fotograful isi in-

infallsa,

clara,

-- 16

latiseaza clientii In haine de Duminecd 51 cu figura pre-'Olitii pe care o au inaintea masinei; pictorul ni da ofisionomie si, o intreaga aparenta care represinta ca-racterul celui zugravit si resuma o viata, Insa necon-testat ca individul fotografiat apare mai demo ".

Azi nu se jertfeste unei pretinse frumuseti maiestoasecoloarea si desavarsirea portretelor si tablourilor. Inlocal unor papusi imposante, presintate de un regisorcu vorbele solemne, avem oameni pe caH-1 recunoastemcd au fost cum santem, si de aceia ne interesam de fap-tele pe care le-au sculptat In marmura timpului, depasiunile care li-au framantat tarana, de idealele careli-au unificat si consacrat viata. In felul acesta, se sfar-Mannorocita distinctie care se fixase 'Mire realitatea u-rnand, organics si vie, si istoria omenirii moarte, palida,artificiald si falsa. Retraim trecutul, In loc sa ne pros-ternam Inaintea recii sale apoteose. 1

In sfarsit, in cat prive5le cuvintele intrebuintate 5iordonanta lor, vioiciunea primeaza astazi, $i aici, ra-tiunile de demnitate care aduceau Inainte pomposita-tatea si sardcia vocabulariului, lipsit de viata.

In acest sens se scriu astazi frumoasele carpi de istorie,si cartile de istorie pot fi frumoase, e de dorit sä fie. Nu-mai cat pentru a scrie frumos trebuie talent, si anumetalentul special de a scrie lucruri frumoase, talent corn-p1.1 din impresie puternied, din fantasia reproductivd,din bogat material lexic si simt pentru sunetul frasei.Nu toata lumea-1 are. Cine nu-1 poseda, nu poate aveao vocatie istorica?

Neaparat cd. poate. Fara talent. literar, cineva poatefi un mare bate legator al trecutului 5i un iubitor pasio-nat al acestuia, un om cu asa-numitul spirit istoric,spirit de Intelegere relativa si justd a eelor ce au fost.SI-si interzica un om asa de bine inzestrat activitatea la

47

care-1 chiama natura inteligentei sale numai pentru ca-ilipseste forma?

Nu Alaturea cu istoricul lucreaza eruditul, pentru a-celasi stop al cunoagerii cat mai Intregi $i mai vii aitrecutului, din aceia$i iubire, mai puternica decat a al-tor oameni, pentru acest trecut. Eruditul nu e numai de-cat un elucidator de puncte marunte, un cidplitor decornice sau un adunator de materiale, un lucrator desubstructii. Lucrarea lui se poate Intinde asupra unetepoce Antregi Si o poate Imbratisa chiar lute.° sin,guru carte chiar. Ceia ce-1 deosebeste de istoric e punc-tul de vedere din care-si priveste campul de lucru. Elnu-si vede subiectul ca o bucata de viata trecuta, n'aresensatia aceasta Inaintea lui, a subiectului, ci subiectulse sfarama pentredansul In partile sale constitutive.El vede numai probleme de critica, ogoare $i straturide lucrat, pe rand, unul dupd altul. Nu e pictorul, careiea peisagiul, unde nu vezi aman.untele arborelui $i

firele ierbii decit ca elemente ale visiunii general; cidesemnatorul stiintific, care desemneaza pentru scopuristiintifice $i din curiositate stiintifica, arborele, frunza,piatra, firul de iarba. Pentru a fi istoric, trebuie o na-tura de artist; eruditul e gata cind un intelectual posedasimt istoric. 5i iubire de trecut.

In felul acesta recomandatiile de mai sus 15i an oaplicare mai larga. Cine nu poate scrie decat corect, tinenu poate da viatd, lin-egimenteze-se in rangurile ono-rabile ale aceldr modesti soldati de jertfa cari sant eru-ditii. Fang. studii asupra epocii a careia istorie va fiscrisa de altii; de altii, dar nu WA ajutorul lui.

Iv.

Cum se scrie istoria ?(Novem bre 1898.)

Aceasta e o intrebare care ar trebui sa preocupe indeosebi pe ascultatorii cursurilor de istorie, data inva-tamantul nostru superior ar fi chemat sa product cer-cetatori originali. Pana acuma, e adevarat, nu s'a preacrezut ca acesta e scopul Facultatii de litere. Regula-mentele si programele tintesc la desavarsirea culturiigenerale capatate in licee, la inmultirea numarului celorcare posecla o ignoranta omniscienta. Cu. aceasta directies'au format profesori secundari, de o mediocritate con-venabila; cu durere, Insa, e silit cineva sä constate canumarul lucratorilor stiin4ifici iesiti din Universitatilenoastre e cu totul fart Insemnatate. Daca nu pe toateterenurile, in istorie, de sigur, regresul rata cu ceia ce seproducea alta data e incontestabil. Autodidactii entu-siasti de odinioara, dueindu-se, nu last decat locurigoale.

Ar fi o c,opilarie sa se punt macar intrebarea data a-ceasta Indreptare a studiilor superioare aduce vre-unfolos, afara numai daca s'ar socoti astfel plasarea 'nalusoara, capatuirea mai grabnict a mud licentiat gatasa primeasca leafa °tiara catedre.

E adevarat ca, In timpurile din until, ImpartireaFacultatii In trei sectii: filologict, filosofica si istorica,

4

- 50 -a deschis Intr'un chip nedibaciu si necomplectposibilitatea unor studii mai putin Intinse, dar mai in-tensive, a indrumat lucrurile sere acea specialisarecare singura permite munca independents. Pena ladesavarsirea lucrului, desavarsire pe care trebuie se odoreasca din toga inima cei carora li mai pasa de viataintelectu.ala a acestui popor, un lucru se poate lace,chiar in aceste conditii. Anume: a se Intipari In minteastudentului ca stapanirea manualelor, dibacia pedagogi-ca, si, cel mull, o cetire desordonata si desorientatoaresant un scop nevrednic pentru viata unui om cu culturguniversitara; a i se recomanda necurmat o munca per-sonals, care e Implinirea unei datorii si un izvor deplaceri intelectuale; a-1 deprinde (pe cat se poate pentruun student asa de ocupat) cu metoda si a-i indreptaastfel cei d'intaiu pasi de cercetator.

Iatgi de ce am crezut de cuviinta sa vorbesc In intaialectie a acestui an despre felul cum se scrie istoria. Nue destainuirea unui mare secret, dar calea aceasta sim-pia nu se descopere de la sine.

I.Pentru un om din lumea veche raspunsul era usor.

Inainte de toate, se cere istoricului talent literar. Ccl ceposeda acest talent se va adresa la cateva izvoare, alcaror numar atarna de la gradul de desvoltare a con-stiintii sale, le va supune criticei, dace gaseste decuviinta, si va turna acest material Inteo forma artis-tica. Cum vedeti, multe din cerintele istoriografiei mo-derne se gasesc in generalitatea for si aici, deosebireainsa sta intr'aceia ca Insemagtatea literarA a operei pri-meaza, ca insusirile celelalte se recomanda, dar nu santindispensabile, a lipsa for nu determine nulitatea is-torica a lucrarii. Pentru a lamuri lucrul printc'un e-xemplu, antichitatea prefera pe Tit-Liviu lui Polibiu, siaceasta ar Insemna astazi sA pui compilatia fern va-

5 I

Imre a lui Lamartine, de pilda Histoire de la Turquie",innaintea operelor istorice bine documentate si de ocritic). severe ale lui Zinkeisen si Hammer, fiindca a-cestep nu sint frumoase Si cealalta a mimai fruna,oasa.Amestecata cu o alts tendinta, cea morals, inauguratNde Plutarh, aceasta directie a stapinit istoria pang. inpragul secolului nostru, pe tot timpul influentei fare ho-tare a spiritului antic, pus la moda. de Rengstere. Ista-ricii artist" si moralistii istorici ocupa locurile de frunte;ei -produc operele care se cetesc, ei represinta genul.Eruditii, cari gramadesc materialele istoriei ce se scrieastazi, nu iese din obscuritate,.si resultatele for patrundnumai falsificate de lipsa de critics si studiul superfi-cial al celor pentru cari se reserve titlul de istoric.

Cu secolul nostru de realism in actiune si cugetare, lu-crul s'a schimbaticu desavirsire. Talentul litorar e util

de conclusiile moralisatoare nu mai e vorba, nici dedemnitatea istoriei", adevarul e indispensabil. Pe cand

data intrebarea: Cum se scrie istoria" InsemnaIn r'a.ndul Intaiu: Cum se face o opera istorice fru.-moasa" sau. Cum irebuie presiritate faptele pentru aproduce un efect moralisator", actuna printr'insa seIntelege: Cum se poate face istoria adevarata sau cat sepoate de adevarata? Cum se pot zugrali lucrurile asacum au fast, intru cat reconstituirea e iertata istoricului?".

Lucrurile ce se petrec In nature Si viata omeneascil, inafgra de faptele istorice, au acest caracter ca sant necon-tenit observabile. Botanistul poate studia oricand des-voltarea unei plante, fisicul, depunefea de roua. Nudoar ca exists o plants -tip, ca roua depute. totdeaunacu aceleasi amanunte. Dar pe cercetatorul in stiintilenaturale nu-1 intereseaza partieularitatile schimbatoareale faptului, ci generalitatea lui, fenomenul" abstract,Istoricul nu poate desceperi asemenea generalitati Infaptele istorice, 5i, dace s'ar putea prinde chiar, ele nu-1intereseaza. Cum s'ar putea determina 5i studia o ca-

alt,'i

Se

52

tegorie stiintified n.umitd: revolutie, desvoltare de dinas-tie, etc.?

Si ce interes ar avea, din punctul lui de vedere, saMed acest studiu, care e sociologic? El vrea sa stie cumfost Revolts francesh din 1789 sau cea englesa din1612, cum s'a desvoltat dinastia carolingiand sau rea ea-

-petiand.Dar acesta e un fapt unit, care a lost si nu poate

fi adus din nou pentru observare supt ochii lavatatu-lui. Faptele istorice, a spus SchlOzer, se Intampld. si sepierd iarasi, ca brazdele pe care o corabie le taie peMare. Nu cu totul. Nici evenhnentele naturale-obisnuitenu dispar in adevar fail de urma: efectul for se simteIn viata ulterioard a lumii. Dar acest elect nu se poateanalisa cu o asa tie mare precisie si sigurant4., Incatpartea fieedrui fapt mdrunt sd se poata &marl in re-talul total, Deci ele nu pot fi sludiate In chip inductiv,prin cercetarea acestui resullat. Faptele istorice lasainsd, In parte, o urma sau urine care se pot observasi direct. Omenirea, care a trait, a Mat monumente detot felul; statui, lablouri, monede, vase, ustensile,morminte, in sfarsit urine scrise. Pentru a ne apropia decide eunoasterea until eveniment istoric trebuie stdpAninatot complexul de urme pe care 1-a- lasat acel eveniment.0 cunoastere insuficienta a materialului dd un adevdr ne-complect, si cartea care cuprinde un asa fel de adevar eo carte fara duratd. Iar acela care Intreprinde operalard pregatirea aceasta, anevoioasd, dar indispensabilit,pdcatuieste sau grin inconstienta, sau, si acesta e maiarare on casul, prin neonestitate.

Cum se pot afla aceste urme? 0 parte dintr'o stiintamai vasta, bibliografia, se InsArcineazd cu procurareamijloacelor de informatie. Bibliografia istoricri are catinta sd deie cercetatorilor, Inlet) ordine metodica, 1nsira-rea izuoarelor, a urnielor directe ale evenimentelor a-deca, precum si a cdrtilor scrise pe basa acestor iz-

cliidiri,

s/

53

voare Si a lucrarilor care trateaza despre monumentelenescrise, pe care le studiaza stiinte auxiliare. ale isto-riei. Exista bibliografii istorice nenumarate, de la biblio-graffile istorice generale pana la cele mai 'speciale simiirgenite. Uncle cuprind critica, altele sant pure cata-loage. Bibliografii ale bibliografiilor dau, in sfarsit, lista,stiintific ordonata, a deosebitelor repertorii.

Asa poate 5ti cineva insa numai o parte din ce s'ascris asupra subiectului. Bibliografiile istorice sant ne-complecte din doua cause: Intaiu, ele nu cuprind o bunsparte din literatura istorica: articolele, comunicatiile sinotitele care nu formeaza lucrari independente, unitatibibliografice in sensul ordinar al cuvantului. Apoi elelast de-o parte izvoarele netiparite, de care une onsant pline biblioteeile si arhivele, depositele adeca undese pastreaza cartile si actele inedite.

Pentru a se informa asupra lu.erarilor stiintifice caren'au aparut deosebit sau numai deosebit se ajuta cinevadp tablele anuale, quinquenale, etc., ale revistelor mairispandite. Unele din acestea dau apoi in fiecare nu-mar indicatia articolelor aparute in o parte din cele-lalle, asa ca resuma pang la un punct literatura perio-diva. a istoriei. In sfarsit s'au 1neercat bibliografii anualeale periodicelor.

Pentru izvoarele inedite exists une on indreptare,neaparat necomplecte. Astfel cartile lui Oesterley, pen-tru intreaga literatura istorica, notitele lui Potthast,pen tru veacul de mijloc, publicatia lui Langlois si Stein,pentru istoria Franciei. Calauze pentru biblioteci 5i ar-hive cuprind notice mai mult sau mai putin preciseasupra fondurilor ce cuprind. In sfarsit, uncle arhive ita-liene (Venetia, Perugia, Lucca, Neapole) au cataloage,de multe on amanuntite, ale despartirilor sau chiarpieselor ce pastreaza. Iar, cat despre biblioteci, cele maiimportante din lumea intreaga si-ah publicat catalpa.gele.

54

Lucrarea de informatie cere multa rgbdare si sta.-ruinta. Toate aceste izvoare trebuie vazute, notice seieau pe foi, care se aseaza pe urma metodic (la o munastiintificg serioasg, cu izvoarele Inaintea sa, nu e de gan-dit, caci ele sant prea multe). Eruditul are acum totmaterialul adunat. Ce-i ramane?

II.Dupg opera de munca, vine acum opera de inteligentg.

Acest material vorbeste in chipuri deosebite asupra ace-luiasi fapt; el e mai totdeauna necomplect. Trebuie deciunificat, impAcat prin critica. Se fixeazg un rang nitreizvoare; cele nesemnificative se elimineaza. Se tine sa-ma, pentru ficare din ele, de causele care au putut mo-difica adevarul inteinsele, de greselile copistilor criticapaleograficg), de particularitg.tile limbii si de coloarea pecare o are un anumit cuvant, o anumita expresie a cu-tare cronicar (critica Fiindca nu dorinta de atransmite adevgrul a insufletit In total, si numai decat.Unul a vrut sa inalte pe un protector sau un prieten, sacreasca gloria poporului Au. Invinggtorul dinteun izvordevine mnvinsul din altul: nu stim cum vor fi vorbit Per-sil de Marathon Si Salamina, si istoricii unguri fac dinMina de la Baia o victorie pentru regele Matias. Fal-sificatia adeviirului atinge actul diplomatic ca si cronica:data pentru istoria relatiilor dintre Anglia si Franta arfi ramas numai unele acte oficiale ale Curtii englese,s'ar fi putut crede ca regii Ang liei au domnit si dincolode canal, pging. In secolul trecut. Un pretendent la Coroa-na Bosniei se intitula rege at Bosniei si Valahiei.Dar, a-lard de minciuna constienta, exista greseala. Cutare a lostran in_format, cutare n'a priceput informatia: lipsuride stiinta si lipsuri de inteligentg destule. Chian la oa-menii cari au fost In aceiasi situatie fata cu evenimentul,ramane influenta personalitatii proprii de eliminat pen-tru critic.

E acelas tablou cu alte colori.

55

Critica e Muth.. Istoricul are credinta sa asupra fap-ttului, si-a format convingerea. Raman s'o spuie, si aiciIncepe opera de arta si de talent. Munca, inteligenta sitalent: toate trei trebuie sa le alba adevaratul istoric.De insusirea speciala a istoricului, de insusirea exclu-sivLa lui, cum cred sau voiesc sa creada unii generali-satori, de memories nu va veti mira ca nu vorbesc; caciprostia e o putere Impotriva careia, a zis un poet, 5i zeiiluptl in zadar. In orice opera de arta, apartinand litera-turii, se deosebesc doua elemente, care amandoua trebuiesä Infatiseze un aspect armonic. Exists o armonie es-tetica a subiectului pe langa armonia estetica a stilului,a formei. Un stil_frumos nu a singur operei pe carecare o Imbraca caracterul de frumuseta estetica, precumfrescele sau statuile nu formeaza singure frum'useta u-nei cladiri.

Pentru ca o opera istorica sa. Implineasca.' si con-ditia frumusetii, autorul ei trebuie sa-si unifice, sa-si In.-tregeasca materialul adunat si cernut prin critica. Izvoa-rele nu dau tot; din ceia ce dau ele, Insa, istoricul,poate represinta, mai mult sau mai putin adecvat, fap-tul Intreg. Aceia a carora viata constituie cuprinsul isto-riei, au lost oameni, si din cunoasterea felului de acugeta simti al omului, fel care nu s'a schimbarntatacum se crede de unii In decursul veacurilor, se desavar-sesc si se lumineaza datele izvoarelor. Evenimente si-ruilare ajuta si ele la Intelegerea lucrului petrecut. An-tecedentele urmarite, faptele concomitente proiecteazaapoi lumina for asupra-i. Razimat pe toate aceste adeva-ruri, istoricul adevarat I i infatiseaza faptul, 11 creiaza.din nou In sine, prin fantasie.

In aceasta recreare a trecutului, el trebuie O. fie Insacu multa paza. Dad., precum am spus, mecanismulgandirii i generalitatea sentimentelor nu se prea schim-ba,. epocile au fiecare deosebite medii intelectuale, se

al

- 56 -misca in atmosfere deosebite db idei. Pe urma, identitateaabsolute a sentimentelor In doua timpuri tea fost nici-odata. Cu drept cuvant s'a imputat istoriografiei seco-Icier precedente lipsa, de sing istoric, dispositia de avedea in toata istoria motive analoage cu ace ea caredeterminau viata omenirii in timpul cand se scriau o-pereles. Astfel, pentru Herodot, de pilda, viata Barbarilorera numai un grad inferior al vietii elenice, si nu oviata cu totul deosebita. Pentru un om din veacul alXVIII-lea, Inceputurile entusiaste ale religiilor, sectaris-mul fervent 5i sincer al neofitilor era confundat cu seleade placeri si de dominatie, cu iQocrisia cucernica decare erau Insufletiti In acel veac represintantii luiDuftmezeu pe pamant. Acel mare avant de credintaal cruciatelor, acea indignare a omului convins de ade-varurile crestinismului Impotriva celor ce profanau prinstapanirea for Mormantul Mantuitorului erau niste farseiirzcenate de calugari sarlatani. Adanci greseli, care facdin cetirea lucrarilor pe care le diformeaza o sarcinaneplacuta 5i iritanta. Para o facuitate de comprehen-siune larga tolerantil nu poate exista un istoric vred-nic de acest nume, 5i, deci, spiritele inguste, oricat deputernice ar fi ele, nu sant potrivite niciodala pentrustudii de aceasta nature.

IV.

Acuma, cand istoricul are faptul inainlea ochilor, In-treg si nefalsificat prin reminiscence de-ale presentului,ii ramane sa-1 comunice altora prin scris.

Stilul In istorie a suferit dese variatii. Pentru a vorbinumai de timpuri mai apropiate, secolul trecut atribuiaacestui stil insusiri anumite de demnitate", care nu semai cer de multa vreme. Istoria era Inca numai zugra:vitoarea eroilor, 5i acestia apareau cu coturnu,l neaparatpe scena. Amanuntele care determind si coloreaza figurapersonagiilor erau inlaturate fare de mild. Vechea istorie

si

57

nu cunostea decat generalitdtile maiestoase, caracteristi-cile solemne, declamatiile grave 5i stilul convenabil.

Cu total altfel astazi. Se preferd stilul nervos Im-brkand fapte multiple, care trebuie sd fie inaintede toate caracteristice. Traditia retorica s'a pdstrat nu-mai in unele teri ca Italia sau Spania. Umfldtura se in-talneste aiurea, numai In lucrdrile runor diletanti. Stilule sobru, dar vioiu, caracterisarea bogatd si Indrazneatd.

Cum vedeti, multe sant conditiile pe care trebuie se leIntruneascd istoricul, 5i e greu sä le Intalnesti reunite laacelas om. De aoeia nu toti cei ce scriu istorie sant isto-rici. Pe laugh' acestia sant diletantii popularisatorii,cari n'au bass materiala de nevoie sau nu supun la cri-tics proprie izvoarele. Operele for n'au decat o Insem-natate personals pentru cei d'intaiu, educativd pentruceilalti, Din potrivd, raman foarte utile lucrdrile aceloracari, lipsiti de facultatea artistica, poseda Insusirile ceraman.

Acestia sant eruditii, lucratorii harnici, de a carol-munca pregatitoare publicul Intins nu-si dd macar sa-ma. Ei ajuta sarcina viitorului istoric, prin temeliile ob-scure ale cladirii ce se va lta mai tarziu de catre is-tonic, care si el, la randul lui, nu poate fi complect, daclnu e insusi un erudit.

In randurile rare ale istoricilor nu poate pdtrunde0 folositoare viata intelectuala de erudit o pot

trai Insa toti cei ce au inteligentd si-si simt dorinta delucru. De-ar iesi multi ca acestia si dintre domniilevoastre 1

si

ori-.sicine.

V.

Moralitatea armonia istoriei(Novembre 1900.)

I.

Cine ar patrunde in zgomotosul, atelier in care sculp-torul isi ciopleste statuia Si s'ar opri numai asuprauratelor si neesteticelor aparente, ar vedea un omobosit, in haine de lucru, acoperit de praful alb almarmurei, un model care n'are nimic poetic, in ru-tina posei si In banalitatea cautaturii, ar vedea bloculatacat de dalta, din care, dupa pierderea luciului pie-trei frumos Mate, abia se intrevad contururi de corp o-menesc. Si totusi, in acest praf, in acest zgomot, In a-ceast?i oboseala si In aceasta nemultamire, cugetarea ar-tistulul creator se incarneaza si devine vesuica inhaina materiel spiritualisate.

Tot astfel, ufi observator superficial n'ar vedea indesfasurarea evenimentelor, care, reunite prin legaturilefor mai aparente sau mai ascunse, formeaza acea is-torte universals a carii unitate si coherenta e cu atatmai mare, cu cat ochiul cercetatorului patrunde mai a-danc si divinatia istoricului artist e mai mare, n'arvedea, zic, decat conflictul vesnic repetat si monotonal acelorasi forte, o lung agitatie sterila, in valmasagulcareia se pierde pe rind viata gen.eratillor ce se succe-da. Desordinea, lipsa de gradatie, absenta unei tinteinlatura ideia unei frumuseti artistice superioare a is-toriei, si nimeni n'ar putea descoperi un element mo-ral, o satisfacere a confAiintii in tragi-comedia, vulgar%sau crude a hasardului.

i

6o

Unii neglijeaza deci un s,tudiupe care-1 judeca astfel,altii gasesc in cetirea istoriei universale argumente pen-tru misantropia for de temperament aau pesimismulfor filosofic, dovezi despre lipsa de rost a lumii, desprenedreptatea vietii, despre superioritatea fortei brutale,a siretlicului, a cruzimii asupra idealismului, rectitudiniiloaiale si bunatatii.

Am luta lnit de atatea on aces le lucruri, incat am a-juns a le spune candva eu Insumi, cu acea convingerepe care tinerii, la inceput-ul vietii for intelectuale, o risi-pesc, adoptand ideile strain pe care be Intalnesc maidese on supt ochii for setosi de cetire.

A cum, and evenimentele acestea pe care le strabateamcu ochiul distras al diletantului, cu ochiul grabit al thna-rului, Imi sant familiare, and, prin studiu, traiesc inmijlocul for 5i devin oarecum un contemporan ideal,fark interese, fdra pasiuni, fard partenire, al epocelordisparute, miragiul inegritor de altd data dispare. Confu-sia izvoarelor se limpezeste in spiritul mieu, din zgomo-tul faptelor se desface armonia si in aderea dreptului,In triumful omului de fier, in hecatombele InvinsdOr,can credeau ca mor pentru dreptate, deosebesc biruintaunci moralitati superioare

Sk incepem cu exemplele, din care va reiesi teoria.In vechea lume clasica au fost doua cetati ale caror nu-me o mama in ceia ce a avut ea mai mnalt, mai vred-nic de cunostinta si de admiratie: cetatea de arts Sicetatea de for organisata, cuceritoare si Impaciuitoare,

Roma si Atena. Chiar existents acestor (Iota cetati eo revelatie de armonie 5i de moralitate, un exemplu, oscoala pentru tine vrea sa Invete din amintirea lor, omustrare pentru tine nu-si simte aceasta dorinta. Dela inceput 'Ana la sfarsit viata acestor (Iota cetati e oopera de arts, o drama morals. 0 imbratisgm cu o-chiuL o urmarim cu mintea fara ca a piedeca, o aspe-

moralitatii.

- 6i -ritate, o notes disarmonicd sd ne tulbure. Gustul nostru$1 con$tiinta noastra sant de o potriva Impdcale candvedem pe rand ridicarea meritata, indreptatita domina-tie $1 caderea justa a acestor cloud stapane ale umani-tdtli antice.

totu5i, In amanunte, cata nedreptate, cats incohe-rentd, path. suferintd, $i cati in desfasurarea istorieiateniene sau a istoriei romane nu vor fi vazut decat a-ceasta nedreptate, aceastd ineoherenta $i suferinta a-ceasta! Splendoarea Atenei o intretinea, Inintunereculvietii sdrace, lipsite de lumina $i lard stop sau sperantkacea cariatidd, strivitd a cetatii clasice care fu sclavul.Pentru ca Perikles sd vorbeascd in Agora, pentru caPhidias sd creeze zeii dupes modelele divine pe care leascundea in adancul siftnt al mintii sale de artist, pentrutru ca Milliade sd invingd Eschile sd cante biruinta,trebuia ca din generatie in genera* o Intreaga clasa dafiinti omenesti sal aibd viata for pentru altii,ardd prinosul zilnic al muncii for n.erasplAtite pentrua lumina serbdtoarea.

'Si Roma... Latinii, Etruscii, Samnitii, Grecii italioti,cari untried pentru a face loc Cuceritoarei; acei pe carisoarta-i scoase mai tilrziu Inaintea legiunilor: Epirotiilui Pyrrhus, Macedonenii lui Filip $i Perseu, Eliniidecadentei; jertfele cele din urmd ale gloriei romane: A-siaticii epigoniMr lui Alexandru-cel-Mare, oamenii dela hotarele civilisatiei antice, Germanii ratacitori dupes;un train omenesc, au vazat ei In desfasurarea istorieialtceva decal o avatxri, un fatum, nedrept $i brutal, sui-puind dreptatea celui slab inalutea, fierului birui-tor al celui mai tare ? Au plans $i au blastamatmult,Inainte de a abdica de la viata for etnica proprie, stra-bunii mandrilor cetateni roman" de provenienta grea-c6, asiatica egipteand, cari se bucurau de binefacerilelargii singurei pdci irnperialel

Si veacurile au trecut, $i s'a vazut ca nu era o ne

$i

$i

Si

- 62 -dreptate, cd nu era o disarmonie, nu era o oprire inloc a omenirii stapAnite de forte oarbe. A trecut atatanomol de vreme, si atatea suflete alese si-au gasit muI-tdmirea, mangdierea, indemnul in Marmara modelatd,in discursul rostit in poema Mural de asprii stdpanide sclavi ai cetatii grecestil Atata fericire omeneasca, lacei mai vrednici de dansa dintre oameni, a decurs dinactivitatea artisticd a acestor aristocrati neomenosi, aacestui demos de alesi, care manta panea samdnatk-si culeasa de altii, servitorii involuntari ai ideiil Sti, as-tdzi, cand cunoastem bine acele imprejuthri sociale siacea strdlucire intelectuald, punand in cumpand una sialta, cel mai simtitor pentru durerea omeneasca dintrenot nu va putea spun cd acea glorie a mintii a fostcumpdratd cu prea multi suferintd.

Si tot asa Roma. In lumea veche sfasiatd de luptecontinue si sangeroase intre cetati care represintau inchipul cel mai absolut deosebirea si antagonismul, cu-cerirea cetatenilor de la Tibru aduse linistea, impAca-rea, prosperitatea. Armele, dupd ciocnirea tumultuoa-sd a cuceririi universale, se odihnird sau rasunard nu-mai la granitele bdtute de valul nelinistii si a barbariei;divergentele etnice, vechile uri de orase si de neamurise uitard, si antagonistii fdrd crutare, umbriti de aripelelargi ale vulturului imperial, se simtird frati, solidariintru apararea pacii, a muncii omenesti, a lumii greco-italice, care deveniserd lumina tuturora. Olimpurile vraj-mase se contopird, si religia fiecdruia isi gdsi local inreligia toleratd a tuturora. Se poate asdmana Grecia_ luiDemostene, Asia dominatiilor semito-hamite, ca sumatotald de fericire umand, ca armonie generala,cuGrecia,cu Asia Impdratilor din Roma si Bizant? Durerea sirusinea parintilor invinsi fu insutit rdscumparatd printraiul pasnic, luminat si fratesc al descendentilor gene-ratiei cucerite.

$1, ca in vechea epopee ebraicd. a Bibliei, puternicul,

- 63 -ajuns trufas, pacatui si cazu. Pacatui, nu Impotrivaporuncilor arbitrare ale unui Dumnezeu national sauale altuia; pacatul fu mai mare 5i mai plin de urmari;fu pacatul premergator al peirii, pe care un popor flsavarseste Impotriva necesitatii, a naturii lucrurilor. Fuun pacat Impotriva Rea Math, de Adevar, de Frumos, deBine, care tine pe palma ei divina, de zeita mai mare de-cat toate celelalte, statueta remuneratoare a Victoriei.Baalul slujird. Romanii de decadenta, fu Baaluln.erealitatii, al minciunii. Puterea lor, moralitatea lor,cultura lor devenira pe Incetul nume, etichete: despar-tindu-se de munca nobila, cinstita, consecventa, coherenta,ei se despartira de victorie. Roma muri astfel de singuramoarte de care poate muri un popor, cad strainul.n'a omorat niciodata o natie, ci ea mare totdeaunanumai de moartea sinucisului.

Si iarasi plangerile fura puternice, numeroase, duioa-se la Roma cand puterea se retrase cu Incetul de suptzidurile cetatii osandite. Era drept ca Inchinatorii

Dumnezeu al lumii romane, ai Dumnezeului ebraic,purificat, umanisat de filosofia elenica, era drept ca a-cesti d'intaiu si mai vrednici dintre credinciosi sa cadd.Inaintea barbarului pagan., eretic sau adept formal alunei religii pe care n'o putea intelege In puritatea siidealitatea ei? Era drept ca lumina anticitatii clasicesa se piardd In Intunerecul popoarelor grosolane ale pa-durilor nordice? Era drept ca omul luminat, ca ocro-titul. de Dumnezeu sa devie supusul salbateculuineofitului?

Era. In salbatacia unuia, se afla adevarul, sincerita-tea fortei, a credintei catre stapanul de pe pamant sicatre eel din cer; la celalalt era pielea de leu a luiHercule pe umerii lui Trimalchion. Si cel d'intaiu in-vinge cum realul Invinge totdeauna minciuna peeel de-al doilea.

$i umanitatea folosi din schimbare. Popoare noun

Caruia-i

nou-lui

si

64

se formara, copii voinici cari, sg.'manand in vigoare cuputernicul parinte, Germanul, legarg., card vrasta pri-ceperii veni pentru dansii, traditia culturala a anticitatii,primira motenirea de lumina si de stiii46. a Romei. Insufletul for tank- religia de Stat a societatii antice de-veni o religie intima, o religie de entusiasm si de jean.,si coardele acestui suflet al popoarelor noun furs maimulte si ca un rasunet mai puternic.

II.

Si ceia ce se petrece in lupta dintre popoare se pe-trece in lupta dintre clase. Suprematia aristocratilor sementinu nediseutata atata timp cat aceasta clasa aduseservicii reale, cat conduse sau servi Statul. Pe In.cetulsefii de State mai maxi sau mai mici, compdantii detrupe, diplomatii devenira curteni, numai curteni. Viatafor se petrecu in saloane, budoare si anticamere; pre-tutindeni, In loeul pensionarilor regelui, altii luara a-supra for sarcinile sociale, care trebuie indeplinite,fail a avea si folosuI si rasplata acestei activitatireale.

Atunci veni un moment and, intr'o astfel de sociel ate,Oeclamatia goals a pamfletarului, s -atita ziaristului, so-fismele organisatoruliui de cabinet al societatilor prin-sera. In flacarile unei revolutii, lumea veche arse, siclasa celor ce munciau masteni clasa trandavilor.

Au fost atunci atat de sfasietoare nenorociri omenestirs'au petrecut atat de zguduitoare tragedii... Cazura pe.esafod capete de preoti, .de batrani soldati, de tinedvisatori, de femei care erau numai gratie, spirit siinteligen.ta. A fost imoral acest spectacol de lacrimi?Era atata nedreptate acumulata in urma acestor ne-vinovati, si din sangele for curat a raskrit pentru. o-menire o atat de manoasa recolta de fericire si de jus-

ti e I

- 65 -

Si strAbaterea altor epoci ale istoriei aduce cu dansaaceleasi InvAtAturi, suggereazA aceleasi aplicatii, pro-duce aceia5i comprehensiune. Norocul e tun termin poe-tic; niciun popor nu 1-a avut vre-odatd fera sA-1 rnerite.Spiritele superficiale numesc astfd' o rasplata pe caren'o pot intelege pe deplin, a aril justificare scapa pri-virilor for distrase, precum in nenorocire ele nu deose-besc pedeapsa inevitabilA care atinge popoarele ce nu-siasigurA viitorul prim munca.

Viata unui popor, succesul lui in_ lunga lupt6 ta-cula a natiiler, nu le determine nici intinderea Oman-tului, nici numarul poporatiei, nici bogatia; acestea seck,tiga, dar ele nu stau la originea puterii. Izvorul aces-tei puteri e viata moralA a unei aglomeratii umane,seriositatea cu care priveste traiul, mAsura cu care -Sialege tintele si vigoarea cu care le urmareste, respectuladanc, cultul pentru realitatea lucrurilor.

Ideile acestea pot parea banale, fiinda sant simple,dar simplicitatea nu e banala deck lard personalitate,fare convingere, farA onestitatea cugetarii. SA le aplicam5i trecutului poporului nostru.

Eram, la inceputurile vietii noastre nationale, un pe-por cinstit de terani harnici; terani erau boierii noStri,5i In fruntea Statului era teranul, smerit fatA de Drum-nezeu, care statea pe Scaunul domnesc al terii. Am avutatunci norocul" cinstitilor si harnicilor: am biruit, amfost respectati Si inteadevar statatori de sine.

Apoi exemplul boierimii unguresti, al °del polone, e-xemplul Turcilor desfAcurA lantul de unire al vigil chi-stite de munca, lant care lega pe toti locuitorii terii.Deserta Domnul, desertare boierii marl, restul boierimii,Pamantul terii era aproape acelasi, aceia5i poporatie;dar puternicul resort al vietii man.dre de odinioarA dis-pAruse. Suzeranitatea strdinA se facea zilnic mai Brea

5

- 66 -$i mai umilitoare, cu cat meritam mai mult aceasta po-vara aceasta umilinta. Nu mai era un Dumnezeu pen-tru noi, caci uitasem limba In care, rugandu-se, un po-por dobandeste izbanda.

Dar, strivita de greutatile Statului boierilor, existaInca, In terile umilite de dincoace $i de dineolo de Mil-cov, o teranime muncitoare, $i ogoarele, de $i lu.crateipentru altii, nu erau parasite. Boierimea se desnationa-lisase, se levantinisase in cea mai mare parte; presen.tacelor cateva milioane de sateni simpli tnuncitori nesemnala atentici acelora cari ni intinsera mina de a-jutor. Cati dintre boieri ramasesera oameni de tail, vor-bira pentru acegi elocventi tacuti. Si dobandiram tot ceam dobandit In acest secol.

Si e lesne de raspuns daca mersul nostru va conti-nua pand la atingerea supremelor noastre idealuri, dacaacest mers se va opri, sau daca norocul" ne va pa-rasi cu totul. Marna de valoarea noastra. Panaantul nu-1putem Intinde u$or, nu ne putem preface Inteun poporde treizeci de milioane, dar putem creste valoarea fie-caruia dintre noi), e aeelasi lucru. Sant in EuropaState mai mici decat al nostru, popoare mai putin nu-meroase. Amintiti-va Olanda, Danemarca, Suedia, Nor-vegia, $i nimeni nu s'a gandit vre-odata serios ca ar pu-tea atenta cineva la independenta, la dreptul de viataproprie a acelor popoare. Puterea for sta. In vigoareacon$tiintei, in seriositatea vietii, In probitatea muncii fie-caruia

De ne-am numara vre-odata printre acele popoare,noi cari santem, $i din acest punt de vedere, mai alesdin acest punct de vedere, atat de departe de clausal&

In noi am avea atunci garantia viitorului, nostru, pecare, daca e nedemui, e $i zadarnic a-1 milogi de la al-tii, sau a-1 astepta de la noroc. Caci istoria e rabdatoare,dar dreapta.

si

si

si

VI.

Ideile in istoria universals(Novembre' 1900.1

I.S'a vorbit dese on in timpurile din urma de mersul

orb al evenimentelor, de fatalismul vremilor", de ca-racterul desordonat al istoriei, pe care o hotarasc fortemateriale ce nu se pot prevedea si calcula. 0 stoatsistorica. si Inca o stoats care are numerosi adepti si aprodus Insemnate opere in a doua jumatate a secolului.al XIX-lea, a tagaduit rolul personagiilor exceptioaaleIn desfasurarea vista ornenirii. Supt nume stralucitoarede cuceritori, Maori de legi, organisatori, s'ar adunaresultate care nu se datoresc mai de be acestor corifeiconsacrati de vechea istoriografie. Teoria s'a enuntat,s'a ascutit si exagerat in polemice cu partisanii ve-chil directii", si opere s'au. scris In acest sens.

De la ura contra oamenilor maH, can dau directiasau arunca in omenire lumina, s'a trecut la ura ideilor.In locul omuhii extraordinar s'au pus multimile ano-nime, in locul ideilor unora, s'au adus nevoile materiale,interesele obscure ale tuturora. S'a scris o istorie -univer-sala, se scrie incg.4, In care Grecia, a carii mostenire

Weltgeschichte, herausgegeben von Hans F. Helmolt.Intamplarea face ca eu insumi sa dau la 1911, in editia a II-a, insensul acestor vederi, capitolele Ungaria, Romania, Bulgaria.

in-

1

- 68 -telectuald e dupa mii de ani de activitate a spiritului te-melia oricdrii culturi, ocupd run rol oarecum sters, Sialdturi de aceasta Grecie scdzuta Si umilitd se tidiedfalnica istoria deosebitelor antropofagii extra-europene..

Si cum s'ar putea sa fie altfel? Ce a fost Hellada?Cateva cetati rdspandite intr'o mica Cara de munti,cateva porturi pe margenea unei waste stancoase. Aveaoare aceasta Cara, privilegiate pe nedrept pang acum,elementele de mdretie care impun regiunile africaneinsulele oceanice atentiei cercetatorului modern? AveapAduri nemarginite, pustii fard de capat, bordeie nenu-marate? Cat poate pretui terisoara unde se sacrificauo suta de boi la zilele mart in rata acelor care consuimdla serbatori mult mai putin insemnate sute de oameni,prinsi din vecini sau nefolositori familiei for si, deci,de o potrivd de comestibili?

Aceasta nivelare istorica, ce duce la atat de ridicoleresultate, aceasta false dreptate pentru toata lumea mise pare a fi cea din urmd manifestare a unui curentcare a revolutionat socktiltile moderne Si le-a adus, deuncle erau acum o suth, de ani, aoolo unde sent astazi. E-rau °data clase privilegiate, care se recunosteau, sedAdeau franc ca atare; erau individualitdti privilegiate,care nu se rusinau sä se infatiseze astfel. Rdzimate peservicii facute de mai lung sau de mai scurt timp, cla-sele si individualitatile acestea isi aveau portul, titlul,dreptatea, rolul for politic deosebit. Au venit atunci cu-getatori can au gasit aceasta inegalitate absurda, ne-logicd, vrednicd de peire, si au propoveduit cudi alcdtuirea unei noun, in care orice sa fie.pentru orisicine, potrivil cu munca si insusirile lui.Aceasta s'a facut, si urmarile schimbarii au fost in mareparte bune.

In studiile istorice, ceva mai tarziu, s'a sdvarsit o pre-facere analoga. Si aoolo erau privilegiati, clase si oa-

izban-soei4ati

69

xneni: cei ce traisera in cercul deosebit al privilegiu-lui 15i pdstrau insemndtatea si dupd moarte. Ofraudace se aducea sufletelor mandre ale aoestora era gloriapostural a istoriei. Regele, nobilul, prelatul mort rs-maneau in locul lor de dominatie pe paginile istoricu-lui, pe panza pictorului, in marmura sapdtorului.

Trdind, ei nu se gandiserd la munca omeueascd decalitate inferioard pe, care se rIzimase maiestatea sauputerea lor, de drept dumnezeiesc 5i traditional; dupdmoarte, acei ce li povestiau sau 11 represintau faplelenu tineau sama de acei umili colaboratori ai eroilorfaptei sau ai ougetarii, Med de can nimic n'ar fi fostcu putintd. Istoriografii scolii noun, membri ai noiisocietali egalitare in masura meritului facura in po-vestirea lor dreptatea pe care altii o farusera in viata.Capeteniile omenesti in ordinea vietii sau a gandului numai aparura singure, isolate in demnitatea lor, ci injurul lor rasdri legiunea fard de numar. a auxiliarilor,can capdtau in sfarsit locul ce li se cuvenia, dupd mun-ca 5i puterea lor. Un Mc mai mare sau mai mic, potrivitcu sporul acestei munci, ou insu.5irile aceluj ce o chel-tuise. Si, precum se facea cu indivizii, cu clasele, asa Sicu 1 opoarele. Nu se mai scrise numai istoria popoarelormoderne care urmaserd traditia clasicitatii 5i imbogati-serl. 5llinta sau arta omenirii. Celelalte, grupele etnicemai modeste, care n'avuserd timp sau ra.gaz s. lucrezepentru propa5irea intelectuala a tuturora, dobandird 51ele un colt, in prenumbra. Istoria universald deveni dincc in ce mai mult istoria popoarelor lumii. Si in eafireste fiecare popor era indreptgit dupd ceia ce lucrasepentru cultura um ana: Grecia si Roma veche, Apusul siSudul Europei moderne in frunte, tar barbaria dintoate timpurile la margene.

Dar, chinuita fiind omenirea de invidie 5i inselatd. dedreptate, de dreptatea metafisica, fard variatii 5i con-cesii, de cruda dreptate care nu se poate cobori in

70

lumea reald, alti filosofi politici se ivird, cu trecereavremii, pentru a predica o evanghelie mai desavar-sitd. Acesti apostoli not credeau cd singurul lucru caretrebuie sä se tie In. sama in. Impartirea de rasplatd, emunca. Insusirile -exceptionale nu se castigd. Intru, su-doarea fruntii si ele nu stint vrednice de recompensId.Societatea nu trebuie sä aprecieze, ci sd. cdntareasca. A-ceste lucruri furl spuse mai limpede sau mai Incurcat,dupd cum invidia sau credulitatea apostolului era demare. Schimbarea Ins) nu s'a Indeplinit pAnl atom,si nivelatorii ravnesc numai catre dgnsa, din fericirel.

Din nenorocire, istoricii au mers mai departe In rea-lisarea doctrinei istorioe asamlnatoare cu doctrina poli-tied expusa mai sus. Ei scriserd In sensul acesta, pecand renovatorii politici doriserd numai sd aduca la In-deplinire o societate rdzimata pe principiile noud. A-nonimir trecutului crescusera pana la Inaltimea erou-lui, si, fiind asa de multi, 11 Inghitird. Strdlucire sedadu barbarilor, si In marea for strdlucire, pe care n'omeritau, se pierdu vechea lumind a acelor cari o rds-pandiserd. Cesar ramane un Roman oarecare din ulti-mile timpuri ale Revolutiei, Napoleon un Frances dinvremea Revolutiei celei mari, Hellada cativa chilometride pdmant sdrac In tarinile.si pustiile Intinse locuitede oamenii trecutului.

Iar cel care ceteste aceste productii ultime ale istorieidemocratioe, ale istoriei de statistic) $i agrimensurd, se,gAndeste cam altfel, cu desperare sau resignatie, dupatemperament: De ce nevoie, pentru un om sau pen -tru un popor, conceptia ideii, munca pentru a o ex-prima prin cuvinte, jertfa de puteri pentru a o exprimaprin fapte, pentru a o realisa? Lumea e in stapanireaputerilor oarbe, a marii forte strivitoare ce se desfacedin actiunea for obscurd. Biruinta e a multimii, a for-

1 De atunci o avem in Rusia...r

71

melor cu care ea e deprinsA, a institutiilor pe care viataei se razimk. Orice silinti spre mai bine se vor frangezAdarnic de zagazul de fier al acestor vechi organisatii,proptite pe inertia sau interesele celor multi. Orice a-vant entusiast se va sfkrama va cAdea In pulbere deridicul asupra celuia ce a intreprins-o. Lumina nu maipoate veni de sus asupra omenirii. Analisa modernk astrivit pkna la nivelul tuturora culmile de unde se pu-tea credo ca rksaritul soarelui se vede mai curand si sepoate anunta din vreme acelor ce asteaptk jos, In intu-nerec.

II.

Nu, nu, nu e asa. Pare a ar fi asa. Ceia ce tine in pi-cioare societktile si complicatele cladiri pe care ele serazimit, nu e numarul, nici forma, nici organisareastransa, ci justificafia tor. De aceasta nicio alcktuire o-rnereascd n'a fost In stare sk se scuteasca. Totdeaunapastratorii puterii, conducatorii munch omenesti au sim-tit nevoia morala sk indreptateascd ceia ce represinta5i ceia ce li foloseste. Si aceasta indreptatire nu e decalo ideie, o ideie care a fost un ideal si a devenit un prin-cipiu, care sprijina, o traditie, care consfinteste.

Dar traditia nu e neatacabila, si nici forma de viatlsocialk ce se razimk pe dansa nu e eterna. Aceastaviata nu are imutabilitatea mortii; ea se schimbk, sepreface, evoluiaza. In masura schimbkriir ce se petreceintrInsa, vechea bask slabeste. Si totusi la temelia uneisocietkli trebuie sk fig o ideie, o ideie destul de nod. side puternica pentru a Linea pe umerii s.i lumea oa-menilor.

Si iata c., atunci cand din ce In ce mai multi 15i dausamk ca. trkiesc i'ntr'o forma Imbatranita si usata, in-tr'un edificiu care se dating., cineva apare 5i raspan-deste In aierul intelectual al timpului o nod formula:politick, religioask, socialk propriu-zisk, prin care mis-

si

-71--terul se desleaga mai bine, prin care societatea se car-muieste mai intelept, prin care manta se organiseaza$i se rdsplatege mai drept. Se poate chiar ca aceastaEvanghelie sa fie anuntata Inainte de vreme si ca evan-ghelistul sä moard inainte de a pgritsi pustiul In care nue inteles, ascultat urmat. Se poate ca, el traind, ideia,apostolatul sd moard intr'insul $i el sd devie un om catoti oamenii, until care primeste ceia ce este $i profitaastfel, unul care sanctified prin tacerea lui ceia ce numai poate fi sanctificat printr'un cuval2t sinter $i cald.S'a intamplat de multe on aceasta. Dar cu acel care des-chide o lupta nu se incheie $i lupta: cAnd e o lupldpentru adevar $i dreptate, ea dureazd palm ce adevarul$i dreptatea capatd o intrupare mai deplina. Si, pandce nu se Intamp la aceasta, linistea, tulburald odata,rut se restatorniceste.

De ati avea credinta cat grduntele de mu5tar, yetizice muntelui sd se mite $i muntele se va misca". Deveti avea credinta", da,-- insa data yeti avea dreptate.Ea insuteste puterile acelui ce se lupta pentru dansa.Caci nu luptd el pentru dansa, ci ea printeinsul.

Cata forty brutala, calm inertie a tol puternica nu re-presinta Europa in secolul al XVIII-lea! Administratiicomplicate, armate viteze deprinse cu rnestesugulluptelor, traditii respectate, forme inaintea wora tinenu se Inchina!, puternice interese coalisate. Toate aces-tea se razimau, cum e $i neaparat, pe idei; erauidei, vechi idei realisate, care fusesera $i ele, acestebanalitati usate, visuri trecatoare inlr'o minte de idealist.Se rasese In alte timpuri de ele pentru ca pdreau ab-surde, nerealisabile, aceste lucruri, care, realisandu-se,sprijiniserd lurnea n'o mai puteau sustineaacuma

Au aparut atunci cativa oameni, dintre cari unul eraun folicular sarac, altul fun magistrat de provincie, un,a1 treilea fiul farm avere al unui advocat, cel de-al pa-

$i

al

civilisata ai

73

trulea, mai rdu impartit 5i decat acestia, odrasla unuiceasornicar, un copil pardsit, in tinereta sa o slugd. Lis'a parut lor, unor sdraci ai lumii acesteia, cari n'a-veau putere sa clinteasca material nimic din orinduie-lile nedrepte ce-i incunjurau, li s'a parut ca ele santnedrepte Si s'au crezut datori s'o spuie tare, In auzultuturora. SA spuie ca privilegiile lenesilor si incapa-bililor nu se pot justifica prin munca stramosilor, caStatul e, al celui care-1 sprijina, nu al celui care tra-ie5te dintransul. Erau asa de putini, asa de isolati,asa de slabi, si aveau atatia impotriva tor, cu asa degroaznice arme! Nebuni ca incepusera lupta! Si totusiei au fost aceia cari au biruit, Si ideia lor de atuncea aschimbat lumea, a stapanit toate ,spiritele, a pus Inmiscare toate vointile si a devenit fapta de astazi.

Sau, sa ne coborim $i mai departe In trecut. Iata. Im-pdratia Romei, formidabilul imperium romanum, cusoldatii tuturor popoarelor, cu zeii tuturor neamuri-lor, stapan pe toga traditia culturala a omenirii, petoate puterile civilisatiei, intr'o expansiune fard de 5-far-$it Ce n'avea Cesarul din cite be acoperia cerul cenu putea sa alba?

Si. 'a ridicat in fata colosului de fortd, in care vedeaun monstru al minciunii, unul singur, 5i acela a cdruiImparatie nu era din aceasta lume. S'a radicat pentrua spline adevdrul nou, vesnic, cum sant toate adevdru-rile noua. Nu-1 credeau cei ce erau rnat aproape de dan-sul. Il ascultard doisprezece terani naivi $i o femeic pli-nd de iubire, Inlet) departata provincie a Imperiului,locuita de un popor despretuit. Si lumea a devenit Im-paratia lui.

Nu e materia brutd care ne incunjurd pretutindeni Insocietdtile otnenesti, a ideia reaUsata, care formeazd conpul lor, on ideia ce vrea sa. fie realisatk $i ea Intretineviata intr'insul.

Si conclusia practica, din aceasta constatare a ideii

$i

74

ubicue si atotputernice, care ,,pretutindeni este si toatele Indeplineste"?

Cine lupta pentru o ideie dreapta sä se convinga deun lucru: ca nu ea este o parere, de si nu se vede decalde dansul si nu se pipaie de nime, ci parere e lurneacare se vede, cu toata mXrimea, greutatea, complicatia,si stralucirea ei. Aceasta poate fi o ilusie, din momentce se razima pe superstitie, pe o ideie moarta. E,.stiti?, ca in poveste. Se desfAsura inaintea ochilor cala-torului frumosul palat, cu ziduri de aur, cu turnuri dehides, cu bolti de cristal, luminat dintr'un capat pang.In altul de focurile vesnice ale nestimatelor ce n'au ne-voie de lumina pentru a straluci. Pazniei Imbracatifier se afla Intepeniti la panda Inaintea usilor Inanede bronz. Impreuna cu lumina iese din ferestile farAde numar sunetul de harpe, zgomotul multimii care pe-trece vesela, in. frunte cu Imparatul ce stapaneste farthotare, cu tandrul Voevod neInvins In lupta, cu fata Im-paratului Invesmantata In mantia parul-ui de aur. A-ceasta maretie uimeste, InspAimanta, farmeca pe dru-met. Nu Insa pe oricare, nu pe acela care §tie taina.Ace la spune un cuvant, si totul dispare; Yn loc sta pus-tia goala, pamantul padurii, ars de focul pastorilor.Cad totul fusese o vraja. Si el stiuse cuvantul de ade-var care le risipeste.

in

VII.

Dona conceptii istorice(Cuvintarea de intrare la Academia Roma* 17 Maiu 1911.)

Academia Romand, institutie menita a Imbogati stiintaneamului nostru, dar nu mai putin a indemna, judecasi rasplati silintile culturale ale tuturora, e datoare secuprinda, unul dupe altul, pe aceia cari s'au deosebitprize ravna for pentru ocupatiile cele mai Ina lte ale spi-ritului omenesc, si in literature, dar, mai ales, In cer-oetSrile speciale In cugetarea filosofica aplicata di-feritelor stiinte. Ea resume astfel prin personalitateamembrilor ei starea culturall a poporului-nostru in fie-care timp.

Unitatea In activitatea Academiei o poate face astfelcaracterul nestramutat al scopului ei. Din ce In ce el emai bine lute les, si simpatia publica pentru asezaman-tul nostru create In aoeiasi masura cu lntelegerea rolu-lui pe care-1 are. Va veni o vreme card desavarsita co-legialitate Intre membri, frateasca for unire In cultivareastiintii, zelul for pentru Inmultirea raspandirea cu-nostintilor generale, dar mai ales a cunostintilor desprenot Insine, can ne cunoastem Inca asa de putin, obiecti-vitatea In pretuirea tuturor operelor de merit, pe careva sti singura sä le gaseasca, lard ca autorii for sä so-licite premiile ei, Insusiri care sant cea d'intaiu datoriea unei societati ca a noastra, vor asigura Academiei ceamai deplina .stima si cea mai calduroasa iubire dinpartea tuturor Romani lor, pe cari opera ei Yi va privi de

si

si

- 76 -r potrivd, asa cum au lost si intentiile nobililor ei in-temeietori.

Dar, potrivit cu spiritul fiecarii epoce, Academia vafi inrauritd, pe rand, de pdreri deosebite. Intr'un singurpunt conceptia ei despre stiinta nu se schimbd:_ea va fitotdeauna urmdrirea desinteresata a adevarului pe caide metodd sigurd si infatisarea in legaturd sistematicda resultatelor ei. Inco lo, noi curente filosofice, direc-tii literare noud vor avea totdeauna o actiune, mai pa-ternica on mai slaba, mai bunii on mai rea, asupraei Astfel istoria unui asezamant ca acesta e si urmd-rirea vicisitudinilor teoretice, filosofice ale stiintii la unpopor.

I.

Din ce castiga o generatie pentru stiintd, din ce e asade mandrai ca a castigat pentru ca a muncit asa de mullca sa aping acolo, se pastreaza o parte. Al Le studliInlatura, Mil mila, resultatele gresite si pdrerile false.Ramane doar in unele casuri forma frumoasa in carese cuprinde o ilusie disparutd a adevarului. Mangaie-rea o ana cel intrecut astfel prin necontenita emu-latie a lucratorilor stiintifici ce se urme aza in faptul casi greselile dace nu toate greselile s'ant fecunde,caci prin ele s'a trecut totusi d,incolo de cunostintilecapatate. Vine o vreme cand critica se opreste,tairita de ceia ce a putut ispravi, si in urma ei nurairane ruina, ci piatra noud tare, care inlocuiesle peaceia ce s'a macinat cu. vremea, sau n'a fost bine a-leasd de la inceput si nu putea fi lasata la local eipentru a cruta pe arhitectul, oricat de meritos, landedsoliditatea intregil cladiri ar fi lost compromise.

Stabilim fapte care rdman, si altele din faptele sta-bilite de noi se Inlocuiesc azi sau mane. Partea noas-trd in desvoltarea stiintii nu se poate insemna sprelaudd prin cele d'intaiu, nici prin cele din urma spre

mul-

77

defaimare. Orice spirit omenesc are lipurile sale, si a-junge un punct de vedere non, o informatie nensteptata,pentru a spulbera o intreaga interpretare si a reducela nimic cea mai ispititoare ipotesd. Cel care a distrusn'are totdeauna acelasi merit ca acela care a clIclit. Si in[the lucruri timpul ne leagd in ourgerea lui peste des -binarile noastre trecatoare, si tot ce a facut un rand demuncitori se rdspandeste asupra tuturora. Cand as a-sezat pietrele, cand le-au lucrat chiar, ei s'au judecatsi Intrecut intre sine, dar, dupa ce zidul s'a desavarsit,unde mai este, amintirea acelora cari se laudau on se o-sandiau odinioara? Asa e si cu acele constructii stiinti-lice in care credem ca se va recunoaste totdeauna fie-care graunte care I-am adus.

Ceia ce ramane legat de numele scriitorului, poe-tului, luptatorttlui e insasi esenta fiintei sale sufletesti,pe care vremurile o vor vedea asa cum el a voit, cum,el a Idsat-o sd apard in opera hi de arta ,ori In ten-dintile luptei pe care a purtat-o, si in caracterul eimoral. Biografia for intereseaza intru cat complecteazdo fisionomie literard. Fericirea fdra de moarte a acestoracuprinde Insd mai putind jertfd si abnegatie, mai pu-tine exemple pentru urmasi decat modesta multdmirea omului de stiintd, care a lucrat in afard de el Insusi,Maud numai din anumite insusiri ale spiritului saumijloacele pentru a descoperi ceia 'ce trebuia sd setie.Omul de stiinta care n'a mers si pe alte drumuri, sau

n'a Mat urine in celelalte directii ale activitatii sale, nupoate avea decat o biografie pentru moralist, atunceacand toatd viata lui n'a lost alteeva decat pregatire rdb-daloare pentru a cunoaste si a putea explica, nestinsapasiune de a descoperi, chiar cu pdrdsirea tuturor pla-cerilor si cu infruntarea tuuror primejdiilor, lips deonce mindrie pentru ceia ce prin el a castigat numaistaruinta si metoda, doar cu adausul acelui noroc care

pe

-78--stie totdeauna unde trebuie O. vie, si, In sfarsit, senina fi-losofie a unei batranete de meditatii superioare care sehranesc din tot materialul nou capgtat prin inclaratnic,esilinte, in care sufletul se lamureste si se Malta.

Ideile unui isi (Tic al vietii omene$ti, ca si ale unuiisioric al vietii naturii, sant inainte de toate interpre-tarile lui, care se opresc asupra unor--anume faptesau grupe de fapte, asupra unei farami de viata trecuta,mai restransa sau mai intinsa. Afara de dansele e insaconeeptia lui generalei, care atinge chemarea stiinfii sale,seopurile carora trebuie sä li serveasca, caile pe caretrebuie sa Inainteze, precum 5i sensul pe care-1 atribuiedomeniului mai vast asupra cdruia se indreaptii studiilesale.

Cand si cand 'Isar inteligente care largest sau schim-ba chiar cu totul aceasta conceptie despre natura stiin-tii si-valoarea Intrinsieca a obioeiului ei. Ele dau tine oH,prin talenttil de scriitor care e unit cu lnsusirile filoso-flee ale spiritului, opere istorice mari, in care trecutulinvie prin visiune t unui poet cu putere de a crea dinraniasitele ei viata care a fost. Dar si lard acest dar su-fletesc ei insearnna, prin rascolirea ideilor, prin inoireaipc teselor, prin modernisarea formulelor, o ducere maideparte a stiintii, Si numele for deosebeste Inca unadin epocele In care se Imparte desvoltarea ei. Astfel,data. azi Lamp'recht n'ar fi unul din cei mai adanciIntelegatori de suflete, din cei mai ageri descoperitori detendinti sociale, din cei mai delicati mesteri de nuanceIn stil, data el n'ar fi scris, potrivit cu nevofle intelec-tuale din timpul sau, aces mare istorie a poporguigerm an, el Inca ar fi vrednic de cea mai deplinarecunostinta pentru adancile urme pe care be va lasain metodica istorica si In ambitia ceroetatorilor isto-rici prin Indrazneata revolutie filosofica pe care aincercat-o, urmarind tipuri psiho-sociale neschimbatesi sigure in desvoltarea normala spre civilisalie a ori-

si

79

cdrii natiuni. Cei mai multi istorici Insa primesc, schinr-bandu-le sau ba, conoeptii mai vechi, care au Intrat Indomeniul public. Avand sau ba cunostinta 5colii careia-iapartin, ei o urmeaza in calitatile ca Si In ratacirile ei.In fiecare din aceste opere se poate gasi astfel o atmos-fera morald care intereseaza, $i prin ea Insasi, 5i prinInrauririle strain prinse si oprite In ea.

II.

Predecesorul mieu, Gr. G. Tocilescu, de care, duipastatute si dupa Indatorirea scrisa ce mi s'a cerut, Indorinta pioasd a Academiei de a se auzi comemorareatrnembrilor ei, trebuie sa se tocupe acest Cuvant deIntrare, a fost, prin calitatile ca $i prin defectele sale,unul din cei din urma represintanti la not ai seolii ro-mantics apusene, in acel stadiu al ei ,and cauta sä pri-measca si sa scoata cat mai mult la iveald noul criticismgerman. $coala plecase, In Frantz 5i aiurea, In clipa a-ceia mare de la Inceputul veacului al XIX-lea, cand,la Incercarea de strivire din partea Imperiului univer-sal, rationalist si absolut, strain de nevoile sociale or-ganice nationalitatile tresarira de o viata noun pe careprigonirile o exasperara. Popoarele care nu erau ldsateO. existe In present dupd nevoile organice ale fiinteilor, dovedira prin rostul for trecut, infatisat cu caldura,en entusiasm, pain si la cea mai strigatoare exage-rare, dreptul for la train si la o desvoltare proprie.

Natii unitare prin sange si natii nobile prin aptitu-dini mostenite, pe acestea se simtiau datori a le do-vedi istoricii. Germanul nu voia sa stie de romanisareaprovinciilor renane, de puternica masa slava peste cares'a Intins tarziu de tot expansiunea franca si saxona.Ii trebuia un singur strarnos: barbarul blond si roscovan.al lu: Tacit, bucuros de petrecere, dar cinstit si sigur,despretuitor de moarte, cavaleresc fata de dusman, plin

-

.

8o -

de respect fata de sldbiciune $i frumusetA. Italianulvisa numai de o Roma noun, care trebuia sa aiba, fi-rege, soarta celei vechi, cdpdtand, In puterea unuidrcpi ce nu va fi intrerupt nieiodatd, hegeinonia lumii $icarma civilisatiei contemporane. Mai tarziu Francesul,prin polemica lui Fustel de Coulanges, era sa caute aInlatirra pe cat e cu putintd necinstitorul amestec ger-man $i, lasand in umbra adevarata obarsie galica, saafirme cat mai mult valoarea etnica $i morald a lumiiromane din veacul al IV-lea. Rusul slavisa pe Vare-gul Intemeietor, $i Bulgarul dddea acelasi singe slaystrabunului turanic.

Si. de oare ce influenta ideilor morale ale veaculuial XVIII-lea, care cetia cauta sa invite pe Plutarh,trdia Inca in aceastd vreme, valoarea unei natiuni nucaut sa se afirme prin resistenta, vigoarea luptatoare,entrgia ei cuceritoare, ci prin calitatea personald a con-ducatorilor $i oamenilor ei eminenti, prin virtutile forde dreptate, evlavie $i vitejie. Un 5ir de eroi) in minacArora stAtea Spada singurd, cumpana nemincinoasd,cruces: binecuvantArilor, aceia ajungeau pentru a maguli$i indemna pe eel ce luptau pentru drepturi nationale.

Acesti eroi trebuiau creati, scosi lAmurit la ivealA,pusi in cea mai stralucitoare lumina, proclamati Infanfare de trambitd. Imaginatia era liberd sa lucrezepchtru ca icoana morald sa fie Intreagd $i frwnoasd. Sesmulgea izvorului tot ce putea sa deie, $i nicio gre$aldnu li putea fi recunoscutd, nicio critics nu-i putea a-tinge. Intregi $i desdvarsiti trebuiau sa rasara din pa-ginile istoricului, pentru invatatura $i Incurajarea con-temporanilor.

Viata culturala, umila actiune necontenild $i obscurAa multimilor, care nu numai ca tin pe umerii for palate$i temple, cu toate podoabele $i puterile lor, dar con-ditioneaza, fa'rd $tirea artistilor celor mai personali, $icea mai inaltd arta, era doar un fond vag sau un pre-

$i

- 8i -text de inventarii ale demnitatilor $i functiilor, ale ves-mintelor, uneltelor si mobilelor, ale credintelor, scrieri-lor, operelor de arta. La ce puteau servi acele gloatefara mime fara fapte, din care niciunul nu calcasepragul unui Panteon?.

Doar moralisturtinea, $i cu aoesli anonimi, pe basatine tie caror marturii interesante, judecata cea de peurma. Erau laudati unii pentru virtuti banale, In cu-vintele goale ale unei distributii de premil, altii In-fierati cu vorbele unui proouror supt fulgerele caruia sepoate ascunde absoluta indiferenta pentru ce crede $iface aceasta biata omenire, a card imoralitate tI intere-seaza °data cu deschiderea sedintei $i pe care o uitadupa enuntarea sentintei. Aproape niciun simt pen-tru virtutile $i vitiile mari ale popoarelor, tare cant deo parte munca $i solidaritatea, intelegerea pentru bu-nurile ideate $i multandrea cu fericirea socialia a fa-miliei, a breshei, a clasei, a Statului, iar. pe de alta partelenea desbinarea, materialismul had 'si urmarireapatimasa, cu urmari antisociale, a placerilor fiecaruia.

Cel mai stralucit represintant al acestor tendinte ro-mantice a fost Hasdeu, al carui spirit genial se for-mase in lumea ruseasca de pe la 1830, care repro-ducea in caricatura exagerarile romantismului frances$i german. Era firesc Ca, potrivit cu insusirile $i pu-terile lor, ucenicii acestui mare fermecator urmeze

Trebuia sa firn Romani, numai Romani, sa pastrImlegatUrile noastre numai cu Apusenii, sa traim in coxnu-nitatea de spirit cu fratii ramasI prin locuri mai priel-nice, unul langa altul, indemnandu-se si aparandu-se.Hasdeu era slavist, predecesorul mieu fusese trimespentru studii de slavistica. Cunostin_tile in acest domeniude etnografie $i filologie n'aveau insa decat un rost deinformatie. Fara a se mai pastra vechile ra.'taciri alescolii ardelene on ilusiile de purificare lingvistica scum-

6

Si

sg.-1

$i

si

$i

- 82 -pe unui Laurian, se Iniatura cu desgust orice ar firut ca pune pe neamul nostru Latin o prea pronuntatapecete slava; civilisatia slavo-bizantina isi capata drep-turile, rasa insa trebuia sa ramana neatinsa. Cat despreatot puternicul abstract daco-tracic, el disparea cu to-tul supt pojghita suprafetei politice si economice ro-mane, -si pentru a explica marea opera de romanisarea Traco-Ilirilor Pindului si Ralcanului nu interveniamacar teoria lentelor infiltratii populare italice, la careva trebui sa recurgem astazi. Vederea se opria doar laDada, de unde se opria emigrarea ca sa nu trebuiasca aIngadui apoi o reimigrare din Sud, care ar fi bucuratumbra blastamata a lui Rosier si demonicul spirit allui Hundsdorfer-Hunfalvy. Dacia romana, aceia era in-ceputul si temeiul. Numai in umbra caqlrelor romane,la ceasul durarii puntii lui Traian se putea alcatuidintr'un usor amestee barbar cu colonii carat latine, ve-nite in larga masura din insasi Roma sfania, rracia noas-tra, nobila si pura, prin origine, nu prin lupte,suferinte si ispravi indeplinite! De la Istoria critica"a lui Hasdeu pana la manualele de scoala ale prede-cesorului mieu e aceiasi teorie, intru toate asemeneacu aceia In care natiile nenorocite de la inceputul \ ea-cului al XIX-lea isi aflau mangaierea.

Natia exista. Ea va fi cretina, viteaza, buna, dreaAa.Eroii vor calauzi-o. Niciuu pacat, omenesc nu li se poatepune in sama: ar fi oare un .om mare in viata unei teri,daca viata lui individuala p.'ar putea sluji de lectie pen-tru pruncii incepatori la Invatatura! A yorbi de cruzi-mea lui Vlad Tapes, a crede in nele,gimitatta nasteriilui Mihai Viteazul, a reeunoaste crudele necesitati ale si-tuatiei sale, a-i denega acea ideie politica a unitatii ni1-tionale pe care. Apusul era s'o descopere dupa dauasute de ani, sant crime fata de neam. In schimb maicurand se va admite ca am fost un popor asa de ne-mernic, that oricine ne -a putut stapani si exploata,

pa-

- 83 -deck a recunoaste ce Fanariotii, intre cari multi erau,ca Ghieulesiii, Calmasestii, Racovitestii, Romani trditi inFanar, au putut fi carmuitori cari pdstrau intentii buneIn imprejurari de o fatald asprime, ea ei au putut a-duce la noi tendinte filosofice francese, o administratiecu forme moderne si o culturd superioad a carii formazreceascii. nu represintd. o nationalitate straind cu formeagresive. In ce priveste4iata culturalk ea e o anarhiede boieri, un decor curios, anecdote, aprecieri satirice.Din ea nu se desfac insesi puterile care miscd un neam.Ea nu dd acel mere curent de imitate peste toate ho-tarele, moldovenesti, muntene, ardelene, care poate fipentru noi mandrie si indemn.

0 anurne eruditie vine toemai din vremurile paradeide invatatura Mdarnica a scolasticei, cand discutia filo-sofica, predica, opera literarL trebuiau s. scoata catmai putin la iveala personalitatea scriitorului si catmai mult cuno>fintile pe care si le astigase, lecturileIndelungate pe care le facuse. Cu vremea ea fu pard-sitd. Renasterea aduse iardsi la lumina operele de ar-monie artistica, de forma plastid. desavarsitd ale anti-

Ele se imitard, dar nimdnui nu i-ar fi trecutprin minte sa inddeasca bucati razlete scoase din arealeggtura a logicei de fier sau din tesatura gingasa a sti-lului perfect pentru a 1st mandri ou numarul autorilordin cari si-ar fi inseilat arlechinada literard sau stiinti-lid Iii veacul al XVIII-lea se publicau izvoare,z, aducan-du-se la ,unostinta tuturora cronicele si documentelesate de evul mediu, asa de m-ultd vreme despretuit dinlipsd de intelegere pentru altceva decat istoria sacra, is-toria anticd, istoria modern.. Dar scriitorii timpuluimita mai Inuit forma ingrijitk care sa indenme la ce-tit pe oricine din societatea bunk' a in.lelectualilar tim-pului, sau ideia filosofice ", ad,ecd predica amoral., filan-Tropica, liberald, revolutionara, decat bielsugul repro-klucerilor si citatiilor.

chitatii.

84 -'ulna jumAtate a veacului trecut aduse iarasi In cin-

ste falsa eruditie. Stirile se InmultiserA: numarul lucrA.-rilor speciale sporia-necontenit. A sprijini orice afir-mare, de mice ordin si de orice treapta, prin mArturiiautentice se lama o nevoie tot mai mare. Schimbul deinformatie de la o literaturA istorica la alta era tot maiposibil prin cunoasterea culturalA a fiecArui popor decelelalte. Astfel carti de Insemnatatea aproape epocalka lucrurilor lui Buckle despre Istoria civilisatiei In-Eu-ropa, ale lui Prescott despre Ferdinand si Isabela,despre descoperirea Americei, ale lui Motley despreracoala Provinciilor Unite au largi bande de note sicitatii in josul fiecarii pagine. Moda trecu si In Basal-it.,capatand, ca si moda TomanticA a popoarelor pure sinobile si a eroilor fart greseli, o notl de rail gust simai pronuntat, de vitrind si mai strigatoare. Astfel inIoan-Vocla-cel-Cumplit" al lui Hasdeu se &este mijlo-cul de a cita pe Seneca, pe Photius, pe Shakespeare,pe Mitropolitul Varlaam, tratatul de drept al lui Po-thier Soimul Carpatilor" al lui Aricescu, dup4,care vine Indata Codicele Teodosian.

Emu latia era trezita. Note le ajungeau o cerinta nea-p6ratA. Ele se luau on de unde, dar presenta for era odovada de stiinta, numarul for mAsura acelei stiinte. A-cum vre-o patruzeci de ani Academia, premiind si pu-blicand Dacia inainte de Romani" a predecesoruluimieu, nu lama dealt sA consacre o apucatura a timpu-lui.

Critica istorica, si, ca si (Musa, orice fel de criticA aexistat de cand cea minte omeneasca isteatA s'aoprit asupra lucrurilor si marturiilor despre ele, ose-bind, cu un sigur instinct sau printr'un sir de ope-ratii logice, constiente, adevarul de minciuna, faplul si-gur de podoabele inselatoare, cunostinta directa de ipo-tesele si Inchipuirile mai tarzii. Totusi In zadar s'arcauta in trecutul istoriografiei acest termen de: criticA si

d'intdiu

- 85 -mandria deosebita a ceroetatorilor cari inteleg a fi cri-tici lnainte de toate.

Critica istorica a plecat in acelasi veac al XVIII-leacare vazu invierea eruditiei, din doua motive; pe de43 parte Indoiala filosofica a unui Bayle on Voltaire,cari cautau sa inlature tot ee li se parea o momealaretorica on poetica, menita sd ascunda vederii faptelerele, de Intunecare a mintii on de robire a trupului, pecare le-ar savarsi rautatea nestinsa a tiranilor" 5i vi-clenia exploatatoare a preotilor". Yatriarhul filosofieisatirice si sarcastice, distrugdtoare a unor asezamintepe care nu le putea intelege In rostul for istoric si inconvenienta for practica, era sigur ca scrie o Istorie uni-versald critica in acel Essai stir les moeurs, care e maiputin un inceput de istoric culturala deck un parnfletde propaganda. Pe de alts parte un Mabillon crea pa-leografia critica textelor pentru a raspunde nevoii dea se alege Intre diplomele autentice Si cele falsificatecare circulau de o potriva Inaintea tribunalelor tim-pului.

Critica libertatii de spirit, a indraznelii in dubiu n'afault scoala. nevolutia s'a desfasurat astfel, Inca ur-rnarile acestor atacuri impotriva tuluror asezamintelortrecutului erau visibile pentru oricine. Strigate de re-voila $i blastame indignate nn se mai auzira In linis-titul laboratoriu in care se castiga cu metode sigure,In cercetari rabdatoare, cunostinta altor timpuri. Darcritica izvoarelor rarriase. Si ea se dovedi In margenilefiresti ce-i sant puse si care o despart de superioaracritica psihologica, reservata numai catorva din. eel pecari subiectele istorice Yi intereseaza, de eel mai marefolds pentru Inlaiurarea nesfarsitelor greseli, prejudecati$i ilusii care falsificau adevarul istoric. Izvoarele plas-rnuite se inlaturara, cele autentice furs lnmurite dupacuviinta si curatite de orice amestec turburator, o nouainterpretare li smulse tot ce puteau sa dea.

ai

- 86 -Si din nenorocire une on si mai mult deck atata.

Critica trebuie sa se opreasca indata ce a gasit Oman-tul bun pe care se poate cladi. A-1 scormoni si pe a-cesta, a-1 arunca in laturi, a-1 suptia astfel, nu Inseamnaa da siguranta zidirii ce se va inalta pe urma..Si santmulti cari nici n'ajung sa puie pietrele, asa de maltfi pasioneaza jucaria cu saps in adancimile unde omai mare patrundere e numai o mai mare pierderede timp. Dar critica istorica" ajunsese o pasiune. Ea adus pe Hasdeu la inlocuirea unei prejudecati printr'o-ilusie, a unei traditii printr'o fantasie, a unei adevar ad-mis printr'o visiune personals care nu se putea admite.Spirite mai p-utin inzestrate decat al lui s'au sin4it o-prite prin mijloacele for mai modeste de a-1 urma ne undrum care-i ispitia totu.i pentru dansii. Ca predeeesorulmieu, ei an pastrat, din aceasta tendinta generals,pa care si in Apus anumite scoli istorim au exagerat-oin dauna sigurantei ce se poate capata in sludillenoastre, indemnand astfel spiritele patrunzatoare, cudorinta de a innoi, spre constructii ingenioase sprecombinatii zadarnice, numai formele sistematice simeticuloase ale studiilor de izvoare cu care cineva seputea mandri, ele fiind ultima formula a stiintei.

Ali se va ierta data in caracterisarea acestor deprin-deli, din care unele traiesc Inca, temperamental mieua putul amesteca vre-o nuanta de ironie pe care de si-gur n'am voit -o- Si, in conditiile in care vorbesc astazi 5ifats de asteptarile d-voastre, nu puteam s'o doresc,Inca mai putin s'o taut. Represintant, si eu, al unei e-poce noun de metoda si cugetare, de constructie si u.eforma istorica, nu pot impartasi de sigur credinte pecare insa le inieleg prea bine pentru a putea socoti caare cineva dreptul de a le condamna. Stiinta, dad. e

si

- 87bine indrumatd, inseamnd totdeauna o inaltare a punc-tului de vedere, o l'argire de orizont, o Idmurire a zdri-lor, n'are vre-un merit deosebit acel care vede .maideparte, pentru cd. a venit mai tarziu. Dar, iardsi, tine

putea impune sd recunoascd mai rau si mai pu-tin decat ii ingaduie momentul cultural caruia-i apar-tine?

Oricine critics, e dator insd a opune constatdri si ja-decati constatatarilor judecatilor impotriva cdrora seridica. In casul cand el se supune unei directii cunos-cute, care a luptat si s'a afirmat luand in stdpanireintreg campul stiintei, nevoia acestor afirmdri e maislabs. Cand insd discutiile de doctrina nu exista ex-ceptie fdcand pentry ingenioasele ipotese si prdpuneriale profesorului mien d. A. D. Xenopol intr'o litera-tura stiintificd tandra, lipeita Inca de publicul bucurosde idei care-i poate grabi desvoltarea, cand o noua o-rientare se Intrevede numai pe incetul din opera deanalisa on de sintesa istoriod,,, de nevoie a se stabiliosebiri asupra carora apoi altii sant chemati sä judece.

Ce poate stiinta isforica.? Dupd unii sä fixeze faptele,s. caute legatura for cea mai apropiata si cea mai vi-sibild. Ea se opreste aici, la pragmatism, la organisa-rea elementara, anorganicd a resultatelor cercetdrii cri-tice asupra izvoarelor din care. se culeg 5i se aleg fap-tele. Dupa altii, cari stau la celdlalt capat, ea trebuiesa caute si e in stare a o face legi generale, tipuri,adevdrun superioare asImAnatoare cu acelea din altestiinte. Cativa, la mijloc, cautd numai a stabili alte huhlargi in mijiocul faptelor, care rdman pentru sine, audreptul de a rdmanea ceia ce sant si ceia ce inseamn.d.

Din multele discutii ce s'au lariat in timpAil dinurma, dar mai ales din privelistea marilor vied natio-nale in aceste vremi de biruitoare democratie, se deo-sebeste Ins un alt caracter al istoriei. Faptele nu existsnumai pet:tra ele si nu exiat-numai prin ele; aparitia

si

i as

si

- 88 -lor se datoreste unei actiuni puternice continue, adancicare se vadeste prin mijlocul lor; astfel faptele sant doarmanifestarile acestor forte maxi, acestor factori hotara-tori, acestor desvoltari stapanitoare.Iar ideile pe care elele pot provoca, au de sigur un foarte mare interes: secastiga astfel legi morale, legi psihologice, ramanandsa se vada intru cat sant cu putinta, In diversitatea ne-spusa a fenomenelor sociale si cu greutatea neinvins'' astudierii lor depline $i a dobandirii unor resultate ne-tagaduite, si legi sociologice. Dar ceia ce intereseaza inrandul Intaiu pe istoric e Insasi manifestarea prinfenomene organise a factorilor acelora can pleaca dinviata economics, din viata culturala, din substratul ma-terial sau din atmosfera morald a unui popor. Si a-ceasta nu inseamna alta decat ca izvorul lor e in ins&5i energia primordiala on in energia castigate a aceluipopor.

Popoarele ca atari, creatiuni necesarel permanente5i, intr'un sens oarecare data fiind Inr'aurirea hotari-toare a raselor aborigene, a celor d'intaiu nascuti ai so-lului, fii mai mari ai pama.ntului lor, si eterne, aces-tea stau supt ochii istoricului: fiecare de sine 5i unul1ucrand asupra celuilalt, daruind, imprumutand, cu-cerind, supunandu-se pe rand, intr'o grandioasa luptatacuta a pacii, pe care o sfarma din sand In chid fra-mantarile salbatece ale razboaielor care, in anume mo-mente, nu fac decat sa grabeasca solutia dramei ce s'adesfasurat pans atunci In adancimile culturale on e-conomice ale rivalitatilor fatale dintre neamurile i.e in-tretin si inalta viata omenirii.

Astfel popor are astazi cu totul alt inteles decat odi-nioard. El nu e curat, unitar, linistit, sigur ea o stanzade marmora alba in care nu pot patrunde radacini side pe care niciun vent nu poate culege praful calatorspre alte locuri, ci poporulomitate fireasca, are viataorganics, asemenea cu viata individualitatilor ce traiesc

- 89 -In lume. El creste prin ce castiga din afara, se curate,se Inoieste prin ce lasa" din fiinta sa !lite° anume vre-me, el moare Invie, Imbatraneste si se face tank.,In fiecare clip& Dar ceia ce-i hotaraste puterea 5i va-loarea In lume e acea energie proprie, elementara- caredetermine putinta lui de a asimila, de a radia, si pro-portia In care paraseste elementele sale usate.

A urmari toate aceste prefaceri, In care se cuprindoameni fapte, care servesc numai spre a Intelege maibine In exemple caracteristice si a pastra o mai claraainintire prin tipuri evenimente earacterisate,aceasta e misiunea de astazi a istoricului. Si atunci candar vorbi de cea mai neinsemnata parte din materia sa,el va trebui sa alba starea de spirit a fisiologului, caresi in cercetarea celui mai marunt vas, a tesa'turii celeimai banale are in mintea sa marele sistem de viata, so-lidar, unitar, din care aceste obiecte ale studiutui sau facparte

Deosebirea intre istoria politica si istoria culturaladispare astfel, cand sentimentul unitatii subiectuluj 5iconstiinta datoriei de a trata unitar lucruri care an osir.gura energie generatoare, stapaneste pe istoric. Nuse vor mai Infatisa deci capitolele cu urmari la tron,luptc si anecdote personale de o parte, iar de alta lis-tele de ranguri si lamuririle din viata in care grija delucrurile curioase, colorate stapaneste mai presus deprice.

Exista o singura desvoltare, 5i toate manifestarile deviata se prind Intr'insa, apanand fiecare la locul ei,hotarit de sensul aoelei miscari, de momentul ivirii fap-telor 5i situatiilor, si avand fiecare spatial pe mare -1sere Insemnatatea representative sau Insemnatatea ac-tiYa a acelor fapte si situatii.

Astfel eroii nu se gasese la o parte, in palate on Intemple. Si privirea nu se opreste Indelung, atenta, res-pectuoasa, admiratoare, asupra lor, prin cari s'ar dovedi

si

$i

5i

dreptul de a trai a1 unei natii, pentru ca pe unna. sacuprinda intr'o rapede miscare multimea care, In ju-rul cladirilor de marmura de unde primeste poruncile,dar unde n'are voie sa patrunda, circula, se sfatuieste,cumpara si vinde, se cearta si se lupta. Eroii, pc- cantdoar istoricii vechilor conceptii si metode i-au isolatde ceilalti, pentru ca pe until alti istorici, mai noi, sase rasbune asupra for lasandu-i sä piara in camarilefor marl reci fail ambrosia for zilnica, eroii se Inlorcinapol In mijlocul acelora can i-au inaltat si pe cani-au condus, cart i-au hranit si pe can i-au luminat, cartau dat mai la urma urmelor toate elementele materiale,ba, mai mult, toate elementele inoonstiente, sabcons-tiente on mai putin constiente, din care in mintea forsuperioara on in supraomeneasca for vointa s'a ela-borat in chip minunat ideia stralucitoare 5i vointacalauza, prin care numele for vor trai totdeauna, fara caele singure sa poata Insa represinta o epoca intreaga.Se vede atunci, nu neagra gloata a celor multi $isi, iarasi, nu hlamida alba on vesmantul de purpura,aurul, argintul, pietrele scumpe Si margaritarele de petrupul protagonistilor, ci silinta, munca, lupta,intarea, retragerea, rasarirea in lumina on cufundareafn intunerec a tuturora, unul oonditionand pe celalalt siacesta creand conditii noua pentru munca tuturora, ab-solut solidard.

Istoria politica nu mai e un sir de biografii, 4 culegerede portrete dinastice, de vieti ale sfintilor, de biografii

artistice, o descriere de solemnitati on o cronic64de razboaie, un catalog cronologic, un dictionar de noto-rietati, un memorial diplomatic. Si nici istoria culturalanu mai corespunde cu invechita istorie de moravari,care va trebui sa dispara din studiile serioase, servindde acum inainte doar scriitorilor literari de paginesensationale cu savoare putintel cam piparata prinscandale, si ea nu va fi n.umai un capital superior al

si

midi,

Ina-

li-terare-si

1,0

- 9' -filologiei in sensul mai larg, modern al euvantului, danddefinitia exacta a lucrului dupa cercetarea deplinaa euvantului, pentru unul sa treaca la dictionar $icelalalt la catalog. Istoria fortelor rationale, a desvol-tarii Si Inrauririi lor, aceia le cuprinde de o potrivasi le uneste pentru totdeauna.

Si, iarasi, deosebirea de pana acum intre istoria uni-versala. si istoria nationals dispare, deosebire care e me-

sa ramana doar in osebirile pedante on comode alecatedrelor istorice. Viata unui popor e necontenit ames-tecatil cu vietile celorlalte, fiind in functiune de dansele_si luraurind necontenit viata acestora.

Fiecare natie e o energie avand izvoarele si impre-jurarile ei deosebite, caracterul si misiunea ei specials.Dar niciuna din aceste energii nu se poate isola absolutpentru studiu, si nu trebuie sa fie isolata pentru aceasta.Traiesc doar in acelasi aier 5i merg pe acelasi pamanttoate aceste rauri care-5i taie fiecare cursul lui; aceiasicaldura si aceleasi vanturi si aceleasi ploi hotardscvolumul for de ape, aceleasi greutati ale pamantului ausa le biruiascI sapand albii 5i Imbianzind stanca Inprunduri, fargmitind-o in pisipurile cu care se joaca. Si,curgand oricat de departe unul de altul, grin aceia cala randul for ele fac cerul senin noros, ele deschidcalea vanturilor, ele determine calitatea aierului, se in-rauresc astfel necontenit infre sine. Istoria unui popornu atinge astfel istoria celorlalte prin mentiuni fugaresau scurte capitole de influente reciproce, ci se fixeaz1si se pastreazet in mediul firesc de universalitate umana,cAruia ii apartine In cea mai superioara esenta. Siistcria urtimersall la randul ei nu va mai fi o culegere deistorii natiollale grupate dupe motive geografice onculturale, ci urmarirea acelor legaturl de culture, de ideipolitice, de revarsari si cuceriri pe toate terenurile, destramutari, transformari, poten4ari 5i slabiri, care tre-buie sa fie singurul ei domeniu, 5i un domeniu atat de

nit'i

da

st

y2

stiintific", atat de filosofic", Inca nu mai lasa langasine loc pentru o stiinta on o filosofie a istoriei, cualti specialisti, cari nu cunosc, de cele mai multe ori,nu intimitatea invatatoare a studiilor istorice, dar niciniacar gradul de siguranta si de insemnatate la care anajuns specialistii.

Un nou si larg program de munel, in stare a ocupageneratii Intregi, se deschide prin urmare $i in istoriaRomani lor. Se va porni, nu de la Traian colonisatorul inDacia, ci de la cele mai vechi popoare din care venim,de la acea rasa iliro-tracica, intaia cultivatoare a Pgrnall-tului, intaia creatoare de ordine politica de la CarpatipIna In Arhipelag. I se va fixa Insemnatatea in viataantichitatii, insistandu-se asupra rolului ei mare detransmiVttoare spre Nord, spre barbaria" emigrantilorgermano-slavi turanici, a stralucitei civilisatii grecesti.Pgmantul nostru va fi intrebat in toate partile si vavorbi Invatatilor nostri, iar nu specialistilor strain ye-niti aid ca intr'un colt de Anatolie ori de Mesopotamie,tainele stravechilor culturi locale.

Se vor urmari Tceste culthri In datinile si insemn.ari-lepractice si artistice ale poporului nostru de la tart, bunsi sigur pastrator al mostenirii celor mai IndepArtatistramosi. Sute de lucrari nu vor fi prea multe ca sa nelamureasca asupra acestei parti esentiale din, origina-litalea noastra nationall. Prin cercetarea rabdttoare aparalelelor istorice de imigrare, de desnationalisare, destramutare cultural', se va urmari acel mare procesde romanisare a Iliro-Tracilor, care s'a putut savarsi-numai prin necontenitul influx In. Pind Balcani alunui prisos de poporatie ruralt. italics, desnationa-lisarile fiind totdeauna resultatul majorarii prin ele-mente cu o viata economics astmanatoare.

Se va infatisa aceasta noug. Romanie transdanubiana,in lupta cu elenismul coastelor cu salbatacia5i navali-

si

93

toare a stepelor. Se va scoate in lumina cum si aid unprisos de energie a silit mana Imparatului cuceritorcandu-1 sa iea in stapanire pe malul stang al Dunarii,ca noun provincie, un mai vechiu domeniu de influentacivilisatoare romanica.

Prin sapaturi facute cu jertfele organisatia cuve-nail se va da cunostinta intreaga a trecatoarei civilisatiisuperioare a Romei, .se vor reciumaste urmele ei fuaceiasi viata a maselor adanci, care pans azi sant sta.-panite de ideile politice ale Imperiului etern.

In conflictele pentru dominatia politica uric. in RA.-sArit dintre Bizantul roman, dintre Bulgaria sau .Serbiabizantinisate, dintre Rusii convertiti la ideia imperials sila ortodoxie, dintre Ungurii cuceriti de aceiasi ordine-politica traditionala si capatand din Orientul Constan-tinopolei ca si din Apusul Romei aceleiasi tendinte, seva gasi cadrul timpurilor celor mai ignorate din viatanoastra nationals si se vor descoperi u.sor urmele e-nergiei -poporului nostru.

In traditiile satelor, mai ales ale celor ferite de in-fluenta administrativa a Statului roman on a celorlalleState ce detin pamant romanesc, se vor gasi acele cu-nostinte prealabile care vor umplea lacuna considera

pe care o lass in trecutul nostru izvoarele straineale lumii civilisate. Se va lucra pa basa unitatii esen-liale a desvoltarii politioe romanesti la infatisarea unorvicisitudini care cuprind patru veacuri din viatanoastra. Un sir de biografii domnesti dupa aoelasi planar fi un admirabil mijloo de recunoastere. Dar mai alesse va cauta in snicle de mii de documente, care trebuiecentralisate in originale sau in oopii, clasate si pusecomod la dispositia cercetaterilor pregaliti cu adausulde repertorii genealogice 5i geografice care nu potzabovi prea mult, tot materialul acelei culturi pro-prii, In care energia 5i initiativa nationals au stint sacontopeasca intetrn lot armonic, potrivit cu situatia

M-

si

bill.

94

i pptitudinile noastre, caracterele civilisatiei occidentalecu ale celei orientate, ai ccirit moflenitori legitimi ,si in-tegrali am fost, pdstrand in versiunea aceasta romaneas-es asezaminte si legi care nu se pot gasi In fornie an-terioare dupa spulberarea arhivelor Bizantului si ale,

ar atelor slave.Sc va cauta in viata popoarelor crestine din Orient

tot eeia ce poate servi ca sd arate cum, In chip fires;terile no stre au ajuns centrul silintilor spre cultura aleIntregii lumi crestine rdsaritene. Trecand peste preju-dec4tile despre epoca fanariota, se va afirma astfeltot mai mull marele nostru rost de istorie universala, pecare orice jertfe nu 1-au pldtit prea stump. In sfar$itIn zilele noastre se va scoate la iveald rolnl de mijlo-citori ai tenclintelor cultural si politice apusene, pecare 1 -am avut noi, chemand astfel la libertate nationaldsi independentd, cu un ajutor statornic si desinteresat,rand pe rand pe Greci, pe Sarbi, -pe Bulgari, pe Alba-nesi.

Si atunci misiunea noastra actuald se va desemna mailin pede. 1 a trebuie sd fie in legdturd cu intreaga noas-tra mostenire si cu toate sacrificiile noastre. Avem o ci-vili,satie nationald de Intarit, hranin.d-o cu tot ce am pus-trat ca monumente, datine si amtntiri $i tinand-o instransa legatura eu orice curente de sdnatoasd Moire a

europene. Iar aceasta civilisatie ss ajunga pen-tru noi, apdratd de un popor care si -ar fi regdsit,In dreptatea economics si politica, o solidaritate pri-mejduita, un instrument de domnie spirituald in Rd-sdritul unde santem si trebuie sit se silo ca santem. Uninstitut de studii pentru Europa sud-orientald aici inBucuresti, bine organisat $i condus cum trebuie, ar pu-tea fi in ordinea stiintified intaia afirmare a drepturilornoastre. Aici el are un rol mai mare si mai firesc de-cjt instilutul analog, cu tendinte politice evidente,- pecare inteligenta mini$trilor austriaci- a stiut sa-1 deaVienei.

ctIturii

95

IV.

Fireste ca si alts forma se impune pentru tine pri-veste astfel cercetarile istorice. Imnurile pentru eroi,plastica -Infatisare a persoanei si a ispravilor Acutede dansii, demna seninatate obiectiva care sa n.umitmaieqtatea istorici" trebuie parasite. Si nici tonal vul-gar al redactorilor grabiti de inventarii culturale", ,,sis-temur de insirare In chip trivial a celor mai oomune-itanunte, presintarea bruta a listelor de bucata'rie"(Kuchonzettel) nu se mai poate admite. E asa de su-bliinti, de dramatics, de impresionanta, acea mare*lupta de natura si soarta careia ne ocupam, incat eate cucereste prin superiorul, prin durerosul on trium.

falai ei sens uman. Atunci stilul istoricului pornestedin toata fiinta lui miscata si poate atinge in cetitorCoate notele sufletesti. E tot atata deosebire intre aceastaforma si cea veche ca intre musica de salon a operelorveacului al XVIII-lea, intre melodia de sine statatoare alui Rossini si uriasele simfonii tvagneriane ale artei mo-derne, in care se Incearca, iacand si disarmoniei un loc,sa se dea rasunetul adanc al sufletului omenesc intreg.

Tata Inga ca. 5i morala istorica se schimba. Virtutilepublice, moralitatile nationale se desfac din privelisteaaceasta grandioasa a Incordarilor prin care un neamIsi cucereste, isi pastreaza, isi mareste locul supt soare,a rivalitatilor, pline de dureri grozave si de marl bu-curii, ce se desfasura si se vor desfasura intre neamuri,-care trebuie sa Una a se Intrece pentru a se nutearnentinea 5i pentru a duce mai departe in menirea ei,de sigur dumnezeiasca, umanitatea Insasi. Nu se vamai pune ramura de palmier la rnorznintele celor cariIn traiul for individual s'au dovedit furmatori ai Invata-turilor celor bune, ci se vor pregati cununi murale pen-tru- aparatorii de patrie si "Latium, cununi triumfalepentru biruitorii de dusmani, pe campul de razboiu, casi In mestesugurile modeste, In eoonomia rabdatoarei

a

- 96 -In vioiul schimb de bogatie, in cultivarea stiintei, litera-turii si artelor. De fapt, tine se Ineunung e poporul in-susi, pentru marile Insusiri, pe care nimic nu le poateinfrdnge, ale harniciei, disciplinei, solidaritatii si Intele-gerii pentru acel ideal care singur Impiedeca societa-tile de a peri miserabil la picioarele umede ale meseiunui banchet. In acest chip nimic nu poate forma unpopor mai bine deck cunoasterea adevarata a Intregu-lui trecut omenesc, nu in solemne figuri conventionaleor in grupari estetice cu atitudinile eroice, ci In toatgmarimea si miselia, In toata valoarea positiva si In toatescaderile de slabiciune ale lui. Traiul sutelor de genera-tii ajunge astfel pentru -cel ce se pregateste la aceastaviata, care nu poate fi inteleasa si pretuita, care nupoate fi primita deck ca o lupta, si sclaval spartan careinfatiseaza desgustator toate stangaciile si vitiile, 5i se-mizeul care suie dupa cea mai eroica sfortare scarilespre nemurirea cea adevarata.

Odat4 geograful statea in odaie, si istoricul se feria depatrunderea in alte domenii de specialitate istorica, decicu atat mai mult in alte domenii ale stiintei; el priviac , despret viata din jurul sau ca o vulgaritate ignobill.De mai mult timp geograful merge, si aver ca ur-mare alts geografie. Istoricul margenit intre anume datesi anume hotare va fi totdeauna un mai, slab intelegltoral esentei lucrurilor ce e menit sa infatiseze deck acelacare Indrfzneste a privi ,In jurul sau. Faptele istoricenu se reproduc niciodata Intocmai, ci au o mutate ne-sfarsita. Dar si frunzele unui copac si florile unei gra-dini apar totdeauna altfel. Stiinta nu tine sama de a-ceat El divina originalitate fail sfdrsit, ea n'o intereseaza.II: cand in studiile istorice, In care noi vorbim desprenoi, aceasta diversitate e tocmai ce ne atrage si ne mis-ca. Dar liniile comune exista, asa de limiyezi, Incapot da, daca nu legi ca In alte domenii, eel putin 'er-mini de cornparatie, cari ajuta nespus de mult opera

97

de comprehensiune istorica. 0 navalire se eliplica prinaltd navalire, o revolutie prin altd revolutie, un procesde conruptie prin. alt proces de conruptie. Numai olargd orientare in tot campul vietii omenesti trecute tinela indeinand exemplele llmuritoare. Dar tine o are laindemana, se poate apropia cu o mai mare 1ncrederesi de cele mai grele probleme, gdsind aiurea, in expe-rienta sa variatd, elementele mijlocii pe care izvoarelenu le dau indestulator sau chiar nu sant in stare O. ledea.

Studii de literaturd, de arta, de filqsofie, de economicsant o neaparata necesitate, toate acestea nefiind, in-tr'un anume sens, decat elemente prealabile pentru in-tel(gerea istorica deplind. PregAtirea enciclopedica nue nicaieri o mai mare nevoie decal pentru istoricul vred-nir de acest nume. Cum si-ar putea el da same altfelde situatiile cele mai variate care trebuie patrunse pen -tru a se ajunge nu numai ,la o judecatd, dar la acea le-g tLLre neaparata care singurd poate stabili unitateaistorica? Nu e o usurpare Indrazneatd, un cutezdtora5,111 in case straind cultivarea celorlalte domenii destEnia, ci o datorie Ne de sine insusi.

Dar viata care se desfasura e cel mai bun invdtatorpei tru a se putea deslusi viata a cdrii desfdsurare s aisprdvit. Niciun izvor, in epocele cele mai fericite, nu. vada altceva decal note caracteristice, insusiri oseb:toare,pareri individuale despre sensul unui fenomen. A-1 re-constitui e chemarea istoricului. Pentru aceasta el sepoate sluji, cu precautiunea pe care o &este in instinc-tul sau si pe care o Intdreste printr'o bunk scoald, deparalelele ce-i stau la dispositie. Dar unde poate gdsimai bine intregimea, visiunea intreagd a unui terrain co-respunzator decat in aceasta realitate care se framantiiIn jurul lui, ducand cu sine fapte bune si crime, Jevo-lutil si binefaceri pasnice, crise si solutii, trimnfuri si

7

98

catastrofe? Pana si pentru invelcimcintul istoric se vacunoaste candva ca nu poate fi oeva mai folositor d cat apune sufletul tanar in masura sa primeasca impresiazguduitoare a faptelor insesi, de care o fricoasa 5i ne-ghioaba pedagogie it fereste, introducand pedepse 51

pentru presenta la o intrunire, in care ideia politica, e-nergia politics 5i moravurile politico apar ca niste im-presionante realitati.

Si ce poate fi mai firesc decat ca istoricul, dato sa secoboare in present, dar incapabil de a se impresiona deaceleasi elementate patimi, excluzilloare ale ratiunii, decare se pasioneaza ceilalti actori ai view contimporane,s t aducd intre contimporanii sai o inteleg-re mai largO,Tormata la 'maga si vasta scoala a intregii experienteumane, un idealism mai .curat, produs de vedenia sfara-mtirii lamentabile a atator marl creatiuni care tineausama numai de elementele materiale de resi tenta, unentusiasm mai cald pentru atingerea acclor superioarebunuri spre care omenirea a tintit totdeauna 5i pe carein epoec fericite le-a si atins in parte? In literaturd el A ada sfaturi impotriva modei de- once fel, impotriva desas-trcaselor inrauriri straine care substituie unei origin.ali-tati neaparale palida icoana a lucrurilor cc nu pot traidecat pe pamantul lor, impotriva spiritului d- castaterara, care, desavarsind forma papa la echilibristica sibizarerie, ucide sufletul, Para de care o literatura nuxista decat pentru initiati si diletanti. El va atrage ne-contenit luarea aminte asupra adevarului aementar sihotarator ca literatura 5i arta, cu toata sa e -britalealor, me-sant dezat manifestari al- yi tii n Vonale, (aretrebuie hanite necontenit din energia acesteia si caretrebuie sa se intoarca spre dAnsa pentru a creste aceastaenergie. Si nimeni nu-1 poate opri de a aminti la onceprilej ca oricine inraureste viata 5i acesti alesi aispiritului o farmecd, o vrAjese are in acelasi timp

re-

li-

e

o

99

sarcina morales pt care numai fdditorii de rele cautd.3s6 o calce.

Facand parte dintr'un popor, infatisandu-i viata, in-calzindu-se astfel de bate silintile si credintile chelluitefn cursul epocelor, miscat de nesfarsitele suforinte princare a trebuit sa treacd neamul salt pentru ca sa a-jungd pAnd in timpul de fata, avand In sufletul sdu ra-sunetul tuluror triumfurilor si tuturor infrangerilor cas-tigate si suferite in Limp de secole, istoricul e untran prin experienta a natiei sale. Daca nit-1 intreabilaltii, el e dator sä vorbeascd, tinand la dispositia con-temporanilor invataturi culese in vastul camp al treeit-tului sludiabil.

Prin aceasta el nu iese din datoriile sale, ci le indepli-neste pdnd la capdt. Data referentul asupra aetivitatiimele, vechiul mieu profesor d. A. D. Xenopol, a tinut saosebeasca de opera mea istorica pe care Academia a bine-voit s'o recunoasca, activilatea mea in domeniul litcrarsi politic, asupra .careia si-a nicut reserve, in din par-te-mi sa afirm si cu acest prilej ca intre una si ilia nue niclo deosebire de principiu si *de tendinte, si ne-stramutata mea credinta este ca, intr'o societate Incd ne-fixatd. si cazuta prea rapede din usorul entusiasm alinceputurilor iii cautarea pdtima5d a multamirilor ma-teriale ale vietii, istoricul e dator a fi un amintilor two-bosit al traditiei nationale, un marturisilor al unitatiineamului peste hotare politice si de clase, un predicatoral solidaritdtii de rasa si un descoperilor de ideale,spre care cal d'intaiu trcbuie sa mearga, dand tincretu-lui ce vine dupes not elzemplul.

ba-

VIII.

Nevoia inoirii cunostintilor istorice in inva-tamantul secundar

Conferinta tinutA la Casa $coalelor (1912)

I.

Onorat auditoria,

Ce Insemneaza titlul, care ar putea 'Area cam pre -te]ttios, al conferintei din asta seara : nevoia inoirii-cunostintilor istorice", si iu inteleg numai parteamaterials, ci conceptia istorica fnsasi, filosofia isto-

putea zice, nevoia de a-si Inoi un profesor,1a orice grad de Invatama.nt s'ar -gasi, fundamental,i necontenit, cunostintile cu privire la conceptia, casi la materialul istoric?

In alte stiinte s'o fi simtind mai putin aceasta ne-voie, cred Insa ca nu exists nicio gib* care tn. me-mentul de rata. s'a aiba mai multa nevoie de reetifica-rea continua a lucrmilor care se stiu neindestulator,adeca a celor care se stiu Mu; nu exists nicio stiinta Incare orizontul ss trebuiasca schimbat mai des dealt5tiinta istoriei.

S'ar putea obiecta; aceasta priveste pe cercetatoralistoric, si e o mare deosebire Intre ceroetatorul isto-ric, care trebuie sa controleze orizontul stiintei lui, sa

riot, as

102

verifice necontenit soliditatea informatiilor pe care sesprijing, sa-si dea smug, de adevarul teoriilor caredoming tunostintile lui, si intre profesorul de istorie,

Ui. mare filosof, intr'un moment de ngcaz, a tratatci multa severitate bietele noastre catedre, de la ca-tedra primary pgna la cea universitara. Un mare fi-losof, zic, care se bucura odinioara de o foarte. rea repu-tatie la noi, ca si toate persoanele care-1 cetiau, Scho-penhauer, avea oroarea filosofiei de catedra. Facand asa,natural cg era foarte nedrept; erau si atunci atatia fi-losofi de catedra oameni foarte cum se cade; totusi aveasi el putina dreptate. Nu se stie data, oferindu-i-se o ca-tedrg. lui Schopenhauer, ar fi refusat-o; fapt e insa canu s'a impacat niciodata cu. filosofii de catedra.

Multi istorici vor fi avand azi dreptate sg judecesi pe profesorii de istorie asa cum a judecat Schopen-hauer pe profesorii de filosofie, pe filosofii de catedra,adeca de profesie, de leafg. si Putin de rutina, de iner-tie. Vor fi avand, de sigur, dreptate. De la o bucatgde vreme se gasesc chiar multi can sant de aceasta pa--rere cu privire la profesori. Si aceasta parere o au u-nii, nu numai fata de profesori and stau la catedra,dar chiar si and fac o carte; se zice: e tonul profe-soral! Se pronunta in Apus aceasta judecatg. ca untule studiul istoric in puternica lui desvoltare de -stgzi._in transformarea lui minunatg, si aliceva e 'catedra,catedra secundara ca si cea universitara. TatA deci cri-tici can urmaresc pe profesor chiar and scrie si-1denunta ca din scrierile lui reiese semnuL distinctiv alprofesorului.

Imi aduc aminte ca, acum cativa ani, de zile, unAmerican si Americanii merg totdeauna lnainteanoastrg in indrazneala transformarii cunostintilor ome-nesti, un American a vorbit cu groaza de tot ceia cese lucreaza in istorie dupa spiritul mai vechiu, careintre scriitori nu stapaneste asa de tare, dar intre

103 -

profesori doming. aproape absolut. Cate recensii nu.mi s'a Intamplat sa cetesc pang. la vrasta mea, darca sa-mi ramaie dintr'o recensie un cuvant, trebuie- safi fost foarte adevdrat si foarte igtrasnic. SOU ce zicede sistemul vechiu al productiilor istorice Americanul,ce ziee cu privire la disertatiile privitoare la nastereacutarui suveran de randul al treilea, la viala cutaruitrecator ministru sau la Imprejura'rile in care s'a datcutare mica. luptd pe care nu e nevoie s'a o stie nimeni?Zice ea, astfel inteleasa, istoria o sa ajunga a pri-mcjdie pentru spiritul urnan".

Strasnica vorba, si, din nenorocire, adevarata! Prinurmare, cand o astfel de vorba se poate arunca $ipoate fi socotita ca adevarata avem dreptul sa spunemca in domeniul istoric-- este antagonismul care stxistain domeniul filosofic pe vremea lui Schopenhauer. Pede o parte, cum era In celalt domeniu pe vremea aceia,cugetarea neoontenit Inoita prin elemente Ingramaditedin teat( partile, prin curajul crescand In atacareaproblemtlor celor marl, si, pe de alta parte, vechiulvesnAnt, putin cam Ingust. Omul creste, vesmantale bine croit si stofa, solida, nu se M., nici trupul rnie-sorandu-se, nici vesmantul largindu-se. De undo, o tor-tura Ingrozitoare, care se vede $i In atitudinea neplit-cutil a trupului torturat.

Si. cum era pe vremea aceia filosofia libera cdutanddruiruri noi, si, pe de alta parte, profesorul cusutIn baina lui care nu se dadea., n,u se potrivia In niciunfel de trup, tot asa e si In domeniul istoriei astgzi.

Si, cum, in cei-a ce priveste filosofia, s'a resolvatcomplect conflictul, filosofia de catedra fiind aproapebiruita nu cu totul, caci tot mai recunosti pe clasi-cul filosof de catedra , tot asa sa dorim ea si isloriade catedra sA fie biruita de Indraznetul spirit inova-tor.

- 104 -II.

Once stiinta se inoieste. 0 conditie a stiintii e sase inoiasca. Pentru ca nu lucreaza In stiinta nrumai per-soane care au in vedere o anume situatie, pe care sao capete prin studiile lor, $i care deci Invata scriupang. la numirea lor definitive, ci sant si Invatati cantree dincolo de numirea definitive urmeaza mai de-parte. Sant, din fericire, $i de acestia destui. Prinurmare, pe langa ambitiile margenite la anume si-tuatii, care, °data ajunse, lac sa se linisteasca once por-fire catre desooperirea ideals a adevarului, sant $iminti neastamparate, care la urma urmei ar rasturnacatedra In drumul.lor catre aclevarul carat; sant per-soane care, avand sa opteze $i aceasta este un titlude mandrie pentru omenire, intre situatia for careli-ar impune marturisirea minci-unii $i Intre profesa-rea adevarului cum 11 Inteleg, ar sfarama situatia pecare si-au castigat-o.

Toate stiintile Inainteaza, numai stiinta oficiala chi-nesr' de ieri nu; $i munai acei cari ajuta stiinta sa Ina-inteze, numai cu cats durere se face aceasta.

Si-ar putea inchipui cineva ea un autor de carte stiin-tifica e un om satisfacut ; lucrarea e ispravita, datala tipar; Indata o vede la ferestile librariilor, e Incan-tat de opera mare pe care a Indeplinit-o. Ci Dumne-zeu tie cu cata durere e intovarasita gasirea ade-varului, Imbracarea adevarului In forma potrivitateribila autocritica' care vine dupe ce cartea a fost pu-blicata.Am cunoscut, dintre Invatatii pe cari am avut bucuria

sa-i fi intalnit, pe eel mai bun cunoscator In materiede geografie $i de istorie al Europei de Ost, singurulcare ar putea da o geografie istorica tutu,ror regiurnilor de la Dunare $i din Balcani. Nu exists In lamecercetator care sa lucreze cu mai mare ingrijire decat

si

sr

ei sliu

si

.a

105

d. Jireoek. Iii si caligrafiaza lucrarile; nu iese un cu-vant din condeiul lui care O. nu fie perfect caligrafiat.Si, 'Jana ajunge un lucru al lui la tipar, trece vrememulta. L-am cunoscut facand studii Impreuna. la Ra-gusa. Si-mi spunea: Cand scot o carte, cea d'intaiu im-presie pe care o am, este ca trebuie sa fie plina de gre-$eli, de aceia o ieau $i o dau de-o parte, sa n'o vad.Trece ce trece, si sant silit sit caut ceva lntr'Insa. Car-tea mi se pare neizbutita. 0 ar-unc din nou: sit n'o vadin fata mea. Ma adresez Insa alts data la alts carte amea, $i atunci imi zic: aceastd carte e foarte rea, dar,stii, parts aceialalta era ceva mai putin rea, si asape incetul ma coning cs poata tot se afla cevabun Incartile mele.

Aceasta este situatia sufleteasca_pe care o are oriceminte onesta cand scrie o carte de stiinta.

Da, Stiinta Inainteaza, dar nu prin ambitiosi cari,tocmai fiindca sant ambitiosi, habar n'au de ceia ceInsemneaza stiinta. Vanito$ii ideie n'au de sfinteniacreatiunii In stiinta $i de grozavia raspunderii In 5ti-luta. Viata Intreaga, te sit faci mai bine, si cuCoate acestea nu ajungi niciodata sa-ti Indeplinesti cu-getul, si poate ca aceasta e ceia oe te Indeamna ne-contenit catre lucrul nou.

Stiinta Inaintand in Coate domeniile, am zis cs pu-jine stiinte in momentul de fats inainteaza mai rapede,se transforms mai deplin decat stiinta istorica. Setransforms atat de deplin, onorat auditoriu, Incat numai priveste in transformarea ei numai pe invatati,ci pe fiecare profesor; ceia ce ai invatat acum cativaani de zile, nu mai e bun. Multe persoane n'or fi cre-zand, dar acesta e adevarul. Atatia predau Inca asa cumau Invatat pe vremea lor, $i au Invalat bine, au ca-patat note bune in scoald, au luat licenta In conditiiexcelente, predau cu Wald con$tiinta lucrurile pecare le-au invatat atunci, dar din care eel putin trei

sliest

pa-

- 106 -trimi ajung, din nenorocire, sa fie sau neadevarate sauneln.destulatoare. Nu-si poate Inchipui cineva starca deconstiintd a profesorului care spune lucruri despre caree convins ca nu mai sant adevdrate. Stiu, fireste, ca`sant si constiinti comode, care-si zic: mai fac $i altii,prin urmare de ce n'as face si eu? Dar cred

care -si da sama de ceia ce inseamna o constiintanu poate sa aiba respect pentru acela care spune lu-cruri despre care nu e cu desavdr5ire convins.

Vedeti, mai domneste in multe parti nu. in toatepaytile o grea si rea prejudenta in ceia ce privesterolul scolii mijlocii, al liceului si gimnasiului. S'ar zice:acolo se pot spune lucruri care nu deriva dintr'un pri--sos de convingeri. Si tocmal contrariul e adevarat: acolonu trebuie spuse decat lucruri care deriva din cel maibogat prisos al unei convingeri adevdrate. S. nu cre-deti ca, poate, copilul nu e un critic, si foarte fin. cri-tic al nostru. Lasand de-o parte $coala, privind cinevanumai In cuprin.sul familiei, tine a fost intrebat de co-pilul lui, a putut sa vada cum, din rdspuns, el a pre-tuit perfect cat stiu tata 5i mama Irf cutare ches-tiune $i cat de bine, sau de rau ascend insuficienta forIn cutare privinta. Prin urmare, dacd asa e in familie,uncle copilul e oprit de respectul $i iubirea care ph.-

care se Intalne$te de sigur si la elevi fata deprofesori, dar nu In aceia$i masura, cu atat mai molt5coiarui va exercita aceasta asprd critica. In $coald..Copilul e un nelnerezator aplecat spre ironic, spregluma corosiva $i, spun drept, mai curand vorbescIntro chestie inaintea tuturor invdtatilor miei colegide ltt Academia Romana decat Inaintea copilului micude zece ani.

Este o vorba latineasca, dintre acelea care ar meritasa fie scrise de-asupra u§ilor din toate clasele: Maxit-ma d-ebetur pueris reverentia. De obiceiu se interpre-teaza ask: nu zici necuviinti rao. de copii. Nu e a-

ca ni-meni

rinti,

qd

107

testa sensul. Si, la urma urotelor, nu e oare o neouviintdsd spui lucruri despre care nu esti convins sau pe carenu le stii indesiul de bine? Si ai observat oare acea a-dancd reverentA" care se datoreste sufletului copilalutatunci cand to -ai Infatisat In aceastd stare de spirit ne-Indestuldtoare pentru constiinta ta proprie? De sigurcd nu. Prin urmare nu orice lucru se poate infAtisa Ina-intea copiilor pentru CA sant copii. Nu trebuie sd. In-fdtisezi oopiilor decat anumite lucruri re-grultand din a-danca ta convingere si din prisosul Stiintii tale. $i a.--

nume din cloud motive: pentru cd ei, copiii, cred Si

prea putin Si prea mult. Copiii in genere cred prea pu-tin, in amanunte InsA cred prea mult. AmAnuntele,copilul ti le va lua cum i le dai; In aprecieri Insk 'elnu. to va crede decat daca i vei da dovezi. $i un faptsi altul sant necesare ca sa-ti impuie aceastA datorie acunostintii depline, cu sigurantd Si cu iubire, a mate-riel tale.

Profesorul trebuie sa fie astfel in materia sa un cu-noscator adanc si pasionat, in curent cu lot ce se lu-creazd mai Insemnat. Competenta lui sA lie desdvarsitd,incontestabild. Si mi se pare cd se face o greseala Inaceasta privintd de persoane foarte meritoase In ceiace priveste sooala: ni s'a Infatisat in urml, 5i decretat,o reforma scolard rAzimata pe aceasta greseald. Credcd e una din cele mai gresite reforme fdcute In scoalaromaneasca e convingerea mea: unii pedagogi santde altrA pArere, si foarte vrednicul bArbat de scoallcare a stabilit aceste nouA norme in invdtdmantl eraconvins cd face bine, aoeia cd s'a luat, dupd organi-satia scolii In Germania, unde sant cu totul altet im-prejurari deck la noi, si nu urmeazd a., dad. oconeeptie vine din Germania, e $i neap'Arat bund,sistemul pedagogic" de a face profesori universalii

II Haret.

- 108 -mergand de la o catedra la alta: atatea ceasuri o spe-cialitate, atAtea ceasuri alta specialitatel. Inca °data euna din cele mai man greseli care s'au facut in in-vatamAntul secundar. Profesorul nu mai e sigur dedansul, nu mai poate sa alba. iubirea exclusive pentruo materie, nu se poate devota el materiei sale, si elevulsiinte de zece on mai mult insuficienta profesoruluipe care -1 vede ratacind an de an din loc in loc. Undemai puneti faptul acesta ca, oameni santem, mill inrdraznesc sa aiba o familie numeroasa, si, de oare ce ecu putinta sa capeti un numar de oare mai mult, alu-neci cu timpul catre Inaterii pe care be cunosti maiRutin chiar decat materia pe care o predai de obiceiu.

CAnd invatam in liceu, erau timpuri patriarhalepentru koala secundara: profesori cari predau la clasaa VI-a, de si nu facusera deck case clase, si cu toateacestea nu erau cei mai rai ace§ti profesori... Faptulca acelasi am timp de douazeci de ani era necontenit inmijlocul materiei ce preda, inrAuria asupra sufletuluilui cinstit. E imposibil pentru un profesor sa. convie-tuiasca, pentru a zice asa, cu o materie #era caea sa-1 cucereasca pe incetul, chiar data nu i-a placutla Inceput. Pe tend cu sistemul vagabondagiuluide la istorie la limba romans, si de la grece.stelimba francesa, treceri care din multe puncte de ve-dere nu se ,pot admite, lipseste tragerea de inima,a profesorului pentru catedra sa 5i lipseste respectulelevului pentru profesorul pe care °data era deprinssad vadd totdeauna la aceiasi catedra.

Stiu ce se zice: ca in felul acesta se capata o maimare largime de orizonturi pedagogice. Ali se pareinsa, ca pe langa pedagogia care se scrie in carp euns care nu se scrie niciodata in nicio carte si care. in-cepe cuiubirea, continua cu iubirea si se mantuie cu

1 [S'a inlaturat prin legea mea din -1131.]

in

109

iubirea: ea nu se invatsa in niciun seminariu pedagogic.Se zice cg, au fost multe vocatiuni de profesori pier-dute In atatea seminarii pedagogice, dar ca putine aufost determinate atolo. iertati sinceritatea aces-tei critice. Cand m'a rugat d. administrator al CaseiScoalelorl sa tin conferinta aceasta, d-sa stia ca eusant eminamente eterodox. Sant sigur ca in ce amspus este un adevar: anume ca fiecare om are un drum,pe care poate fi condus, dar nu i.- se poate crea altdrum decal acela pe care e chemat sa mearga. Diba-cia seminariilor pedagogice ar fi sä ajute fiecare bu-nl.vointa a-si gasi drumul ei, iar nu a impune profeso-ruki un drum comun pentru oricine. In adevar sezice: multe drumuri duc la Roma si multe drumuriduc la pregalirea copiilor, dar esti om, si-ti placesa mergi pe cararusa d-tale: de ce sa fii silit atuncisä to amesteci numai decat in navala triviala a druinu-lui mare?

S'ar putea crede ca as voi sa impun invatamantulaisecundar o inoire a cunostintilor spcciale, in dome-niul istoric, de care s'ar putea cineva lipsi foarte bine,fiindca e si imposibila. Mi s'ar putea spun: aceasta_prive .Ste pe eruditi, pc cercetatori, dar pe not sa facetibine O. ne lasati in pace: avem manualele noastre. Le-stiu: pe acelea care se intrebuinteaza mult, fiindca santrele, si stiu pe acelea de care se fereste lumea toc-'mai pentru ca sant bune. Si ajunge sa se fereasca. lu-mea de anumite mauuale numai fiindca atatia profe-sori nu -5i Inoiesc cunostintile, nu se tin la eurent cudesvoltarea rapede si transformatoare a stiintii isto-rice.

M. Popescu.

Sa-mi

5i

I

Sliinta istorica, in timpul nostru, se inoieste inaintede toate printr'un lucru: toatd triton-110a se schiln-

dar toatei. Informatia de acum doudzeci de ani,nu numai ca e neindestulatoare, dar, din nenorocire,-e si falsa. Drumurile pe care s'au cdpatat faptelece sprijind povestirea istoriei nationale Si univenalede prin anii 1880, sa_zi-em, drumurile acelea n'aulost bine alese. S'a eapatat o cunoslintA slaba, rad cri-tica nu era inde,tul de lanntritd, si tot ceia ce sta-bilil a fo t subred.

Intl aduc aminte ce scandal se facea acum catavavreme, vre-o cinsprezece ani, cand s'a Incercat säse schimbe basele istoriei romane. Totusi basele istorieiRomani lor s'au schimbat. Cine le-a schimbat? Oricines'a amestecat in oercotdrile awstea. Dar, cum, tot ce erainainte era rdu? Din nenorocire cea mai mare partea materialului era gresit. Si nu numai in eeia cc, pri--veste istoria Romani lor, dar In ceia c^ prive5te is-toria altor popoare, mull mai inaintate in desvoltareafor decat noi. Rdiiiile de texte, insuficiezne, publica-tiile de documente, pline de greseli, faptele scoasesau Tara criticA, sau cu o critica neindestuldtoare. Maipoate avea soliditat' cladirea ridicatd pe aceste base?In loc sa se faca o teinelia pc-care sa se poatd apoi spri-jini dom., trei randuri, s'a rase Iit pb.'mantul farasa se dea de ekl sang.tos. Era si pamant sanatos, darnu se razimau pe dansul.

Daca ar fi numai aceastd in.oire a informatiei intimpul nostru, Inc , ea ar cere o refacere a cunostinti-lor, nu in particular, ci in general. Dar, nu ,numai_ca informatia s'a imbogAtit, ca ea se supune unei cri-tici noun si se transfornid cu desavarsire prin aceastdcritica, dar informatia e nesfarsit mai bogatcl decalinainte.

Ar crede cineva : informatie mai bogala decal Ina,-inte, aceasta inseamnd ca o sa putem fixa cu amanunte

II0

bei;

t'a

si

puffin

III

mai multe: ce a manta la Carol eel -Mare sau care elista cailor favoriti ai lui Stefan-eel-Mare, on numele bu-catarului lui Mihai Viteazul. Nu. Se intampla ca, iesein iveala i aceste inforinatii. In timpul din. urmg.,s'a aflat macar tine era bucgtarul lui Stroe Buzescu,ajutatorul lui Mihai: s'a tiparit de un functionar dinBasarabia un numar de documente moldovene5ti, incare se pomeneSte numele bucatarului eroic, linTigar, care a avut $i rosturi razboinice; i s'a dal de a-ceia omeneasca, libertatea, astfel a tre-cut si el in domeniul istorieil. Lucruri de acestea ra-sa-r. Pe captuseala unui document mi s'a intamplat sagases c altfel lista cailor din grajdurile Domnului Moldo-vei de la 1670. E foarte interesant, dar nu e esential,ci e nurnai un am.tnunt pitore3c. Evident ca not n ampierde nimic data n'am sti de caii luiBuset. Si cate lucruri nu se gasesc dintr'un moment inaltul I Suprinderi sant peservate-destule viitorului. Nuinteleg insa Imbogatirea informatiei In sensul acesta,ci In acel sens ca informatia de odinioara se cautanuinai intr'un domeniu, pe car' id informatia de acum secauta in toate domeniile, 5i mai ales in domeniile maidespre(uite odinioara.

Sa ham un exemplu. Din veacul al XVII-lea, ceinteresa pentru istoria Romanilor pe scriitorul de dan.-ngzi? Matei Basarab si Vasile Lupu: tine erau boierii

1 Cetim intr'un act din 29 Maiu 1700, pentru Constantfn Ceptu-roianul Buzescu : Au fostu bucatar si Tigan Iui Stroe StolneculBuzescul, de i-au slujatu cu dreptate pren tari streine..., si larazboae pre unde i-au fostu pasul, cat si capul de la un razboiui -au scos. Deci Stroe Stolnecul, cand au fostu la moartea Iui, s'aufostu facutu pomeana de au ertatu multe sate de rumanie, si aufostu ertatu gi pre Ciordia Tiganul,,cu Tiganca lui gi cu to fecioriilui, ca sA fie un Tigan slobod In tarn, sd slujasca unde-i va fi

voia ; si totu au fost un Tigan Slobod, cu tot salasuk Iui". I. N.Halipa, Trudi bessarabscot gubernscot ucenot arhivnot commissii,

Chisinau, 1902, p. 234 gi urm.

neatarnarea

Antoli--Voda.

$i

It,

112

de la Curtea lor, tine erau Vladici, egumeni;tine coman.dantii de Wire; care au fost amanunteleluptei de la Finta $i de la Nenisori, amanuntele ase-diului Sucevei. 'Cam acestea faceau Impreuna istorialui Matei Basarab $i Vasile Lupu. Asa ceva este Insacuma absolut insuficient.

Si, daca nu se da elevilor decat constiinta acestorlucruri despre vremea lui Matei Basarab $i a lui Va-sile Lupu, pacat de ceasurile pe care le-au cheltuitcu Invatatura copilului, care uita Si de Finta $i de Ne-ni$ori, $i de egumeni $i de Mitropolit $i de boieri!

A$a cum Intelegem noi astazi lucrurile, ce trebuie sadai insa copilului? Trebuie sa-i dai impresia vietii dinacel vrajesti Intreaga viata de atunci. Sicum o sä faci aceasta? Cu amanuntele luptei de laFinta sau de la Nenisori, cu catalogul Vladicilor si boie-rilor? Trebuie sa ai insuii. dedesuptul adanc, neglijatatata vreme, al timpului aceluia.

N'ar fi o hiunca pierduta pentru profesorul de isto-rie care ar ceti In despre Matei Basarab VasileLupu scrisori din zilele lor. Se poate $coala de feteIn care sa nu se ceteasca de la incenut scrisori aleDoamnelor din trecutl? Incarci memoria copilului cu a-manunte despre ca i soldati au cazut de o parte $i dealta In cutare ciocnire sangeroasa care, la urmaurmei,nici nu prea se tie cum a fost, ci avern poate o singurainformatie, de la vre-un biet diac sfios, care, en 'Ideain san, se uita pe furls sa vada ce se petrece pe cam-pul de lupta, $i noi dintr'o -carte Intr'alta tot petreceminformatia sfiosului scriitoras fricos care tremura in-tr'un colt de camp cand se dadea bataia cea mare.Cu cat mai adanca impresie nu s'ar produce sufletuluigrin aceasta Infati$are de-a dreptul a vietii care a

' [V. acum N. lorga, Scrisori de femei, 1931. Cf. de aceleasi,Scrisori de Domni, Scrisori de boieri, ed. a 2-a; Scrisori de negu-stori gi extrasele din cronici supt titlul: Din faptele streibunilor.]

Mitropoliti,

thug; sa-i

^ctia si

113

fost! Fireste ca drumul spre Museu ar veni n.eapdratdupd o astfel de lectie pentru ca, dupd oe a rdsunat gra-iul viu al oamenilor de atunci, sd m^rgem si sd a-lingem cu mais realitatea sfantd a rdmdsitelor oine-nesti din vreinea de odinioara1. E ceva mai greu, darceva mai folositor decat so insiri: Motel Basarab s'asuit pe Tron in anul cutare, deputatia de boieri amers la Constantinopol, etc., tot papagalismul pro -fespiilor scolilor priinare de o calitate inferiooard, dupdcare urmeazd papagalismul, mai ornat, al scolilor se-cundare. Ba am asistat si la Universitate la arateaexam ene de felul aresta, mi s'au servit atatea lectii e-xemplar memorisate, Inca am renuntat de mai multiani la intre4tile orate, numai si numai din oroa-rea aoelui fel gresit de a invata.

Prin urmare not cautdm pretutindeni viata, in micite ei amanunte de pace mai mult decat in momen-tele mari ale unei lupte: dorim a sti cum erau ord-senii, cautdm in der, nu pe Vladici, ci viata mdndsti-reasca, santem extrem. de bucurosi cand prindem ocorespondenta pierduta intre doi oameni fa/4 nume.Iatd, in colectia de Studii si documente" pe care otipdreste Ministeriul 5i pe care o public de peste zeceani de zilel, stint volume care nu cuprind deca.'t doarasemenea materiale; astfel, in al XX1I-lea, scrisorile u-nui boier catre nevasta lui si ale acesteia care boier,si nu din vreme prea veche: de la 1820-30. Se spunecum s'au uscat florile acask pentru cd nu le-au adat yile-au tinut in odaie prea rece, cum are de gaud dum-nealui sd cumpere o cash. cu atatea parale si cum e fa-cuta casa... Ei bine, din toate aceslea se Intelege maideplin istoria RomAnilor decdt din loata poliloghia isto-

' [Pentru aceasta, pentru scoli in primul rand, am creat, ca minis-tru de Instructie, Musele din Casa Cretulescuarta religioasasiCasa Macca antichitate.]

2 [S'a oprit la aproape douazeci de volume.]8

114

riei pragmatice cu. care se tampesc de multe on gene-ratii Intregi de copii. De tot folositoare sant foile dezestre, inventariul averii unei mosii, registrele de negus-tori. A fost una din cele mai marl bucurii ale vietii melecand am gasit, sant acum zece ani, Intr'un turn de bi-serica din Sibiiu registrele de negot ale Casei HagiConstantin Pop, cu toate cumparaturile facute In Tara-Romaneasca de pe la 1760 pans, dincolo de 1830. Erautrecute, In scrisorile respective, cererile boierilor, martSi mici, ale calugarilor, ale cocoanelor, fiecare aratandpc ravasel cum I i doreste cutate cutare lucru. Amaflat chiar vre-o trei scrisori cu privire la peruci, foarteinteresante: o cocoana care si cumpara peruca prinnul 1780 specifics negustorului ca trebuie ca. fie fir cufir". La urma, parca to simti ca ai trait In familiaritateaacestor oameni.

S'a tot vorbit de istoria culturala. Multi au crezut canevoia de istorie culturala se satisface foarte usor prinaceia ca dupa istoria politica se pune si un capitol decultura". E tocmai ca cand, voind sa ai impresia Ji-nni animal viu din alte locuri, ai lua capul scheletului

1-ai pune intr'un loc, dincolo ai pune picioarele, maideparte alte case, si, dupa. aceia, ca sa ti dai sama side celelalte rosturi, nu numai de schelet, at lua si blanaanimalului ca s'o atarni intr'un colt at odaii, de uncuiu pe undeva. Trebuie sa fii cu adevarat un mare In-vatat ca sa refaci animalul cu blana spanzurata Intr'uncolt si cu ciolanele spanzurate dincolo... Ceia cenioara se numia istorie culturala de manualele de istorieera de cele mai multe on cam asa oeva. Dar cu a-ceasta se strica si sentimentul de unitate a vietii; si deaceiadin fericire nu oricine poate indrazni sa. In-cerce a scrie o istorie culturala. Caci a ajuns sa se arts-tocratiseze, democratisandu-se in aka privinta, scrierileistorice.

Stiu ca de manualele noun, care cuprind In el&

$i

a-

si

si

odi-

a-

115

ceastalalla istorie culturala, fug atatia profesori, dartotusi se va ajunge din ce In ce mai mult la presintareaunitara, ca o singura viata, a lucrurilor petrecute odi-nioara. Nu prin. elemente risipite, ca In versul poetu-lui Latin, se 'mai Infatiseaza astazi trecutul, care nu edecal alts vials, ci prin con.ceptia unitara a istoriei,prin Incercarea de a trezi In suflete visiunea Intreagaa lucrurilor care s'au petrecut candva. Dar pentru a-ceasta, natural, trebuie sa alergi in toate partite, sascotooe5ti echil- registre de negustori, vechile soco-tell si inventarii, sa culegi atatea amanunte socotiteh.jositoare, cad nu se potriviau cu maiestatea isto-ricului, care i cerea sa presinte imbracat, solemn siapoi sa se retraga In apartamentele Maiestatii

In timpurile noastre not am trivialissat, o marturisim,studiul istoriei. Eroi mai sant, dar nu sant numai ei,

in acelasi timp, nu cadem In. gresala, de Teri,de a suprima eroii pentru a pune In locul for zvonulconfus al multimiler. Nu: glasuri dare trebuie sä fie,resurnand acele zvonuri confuse, dar glasurile aceleadare nu vor avea niciodata in ele putere de zguduirea sufletelor noastre, nu vor produce niciodata efectulacela maret pe care-1 pot produce, data ele nu se rimdica tocmai din acel imens zvon ce-1 fac'gloatele ome-n.esti cand be simti ca traiesc, sufar si lupta, si for lidatorim ceva din cat datoriam numai eroilor odinioard.

Prin urmare, profesori de licee :)1 gimnasii, intrecari tot mai multi sanieti fosti scolari_ai miet) feriti-vade a presinta pe eroii singuri; feriti-va de aceasta ado-varata primejdie, dar feriti-va si de a presinta numainiasele, suprimand pe eroi.

Si sa A. mai spun Inca de ce nu trebuie sa infati5atipe eroii singuri: pentru un motiv de pedagogie. Nu"matt fi oricine un erou, dar oricine poate fi un om cumse code, biruind chiar dernentele nenorocite pe care be.da ereditata, si, cand istoria universals infatiseaza

se

si,

116

numai pilda eroilor, in Joe sa desvolte sufletul omenescsa creased increderea In folosul =nen, ea it striveste dela inceput. Caci copilul isi zice ingrozit: Nu pot finici un Cesar, nici un Cicerone, nisi un Pindar, nici unPraxitele; prin urmare o sa -mi vanez nota la sfar$i-tul anului, atestatul la sfarsitul, scolii, functia indarddupd aceasta, pentru ca, la urma urmei, sa carat,conform legii, pensia. Si atunci el se face un miserabilelement inutil intr'o societate In care, cu cite pilde,ar fi putut ajunge Fun element de folos.

Noi n'avem Inca o carte de lecturd istoried pentruun viitor negustor, in care sa sa vada un negustor detreabd, care toata viata si-a cdulat de negotul lui, $i-aInmulit averea Si pentru a face bine altuiai. La Scoalade Comert ea pilda pentru viitorul negustor nu e

Alexandru-cel-Mare. Ori, intr'o scoald de gospo--darie ce poate fi mai pasnic? , se dau nttmai pildede viteji de pe vremuri, de eroi cu sabia piing de sang°,sange ce n'are a face cu acela care e de nevoie la bucatd-rie, precum nici muschii pe cari-i taie gospodina nuau a face cu muschii ce se taie in istoria eroicd. In carecarte de istorie universala ai putea sa inlocuiesti macarjumatate din cele ce spui despre Washington cu pildedin viata lui Franklin? Nu dau voie programele... Sice admirabil exemplu de ideal si de energie ome-neasca e Franklin! In care carte de leetura istorica dela not eulega. cineva macar pilde din, Vietile Sfintilor,din care uncle sant pline, cc e drept, de superstitiiodioase, dar foarte multe represintd tot ce poate fi maicurat in sufletul omenesc care se jertfeste?

IV.

Deci azi, nu numai ca informatia se re,ctifica, (tarea se Imbogateste, $i nu in aceleasi domeniu, ci in do-

V. mai sus p. 112, nota 1.

..-

de-cal._

'

117

menii noun, dand elementele cele mai folositoare pen-tru intelegerea timpurilor trecute. Tot asa de folosi-toare e insa o alta tendinta : aceia de reconstituiretalc, de reintegrare a vietii trecute, pe care izvoareleo dam numai in icoane razlete, cu vaste lacune, tocmai.unde an dori mai mult sa stim.

Exista o parere gresita, pe care o impgrtasese ceimai multi dintre cei cari scriu istorie sau dintre cei-earl judeca pe cei ee scriu istorie. Chiar acum in urmao gasiam inteun articol, astfel foarte frumps, al unuicoleg de Facultate. Stiti a la not e o mare rivalitateprofesionala intre invatatii cei mari: dad. unul esof, singura stiinta e filosofia; daca e unul geograf,singura stiinta e geografia, si asa mai departe. Revinla parerea colegului mieu despre istorie: ea ar incepeunde incepe documentul si s'ar mantui unde se man-tuie documentul. Asa ca noi, avem pentru acel exce-lent coleg om de bung credinta infatisarea unui om-sandwich, legat intre doua condici vechi! Condica in

condica in dos, sfoarg. la Tijloc! Si, de cats on toamesteci in anume domenii, to intreaba istoricul: ai do-cumentul? Poti taspunde: domnule, n'am; dar istoria, inmodesta mea parere, se compune une on poate numaidin 200 /o document si 800 o interpretare, adeca, mailimpede: bun shut si logica, far restul, poesie curatalSi iata dr ce: nicio epoca nu. se fixeaza ea insasi fndocumente ca sa o eunoasca urraasii. and este dom.-mentul, el ramane fiindca s'a Intamplat sa ramaie, onfiindca a avut interes cineva sa nu se distruga; dar sase gfindeasca o epoca astfel: vreau sa fiu cunoscutade urmasi si pentru aceasta scriu, asa ceva nu s'aIntamplat niciodata.

Prin urmare, informatia documentary este fatal fn-complecta. Cum nu poti sa ceri unui paleontolog carea gasit caleva case, sa-si opreasa reconstituirea, &Mau-zita de anume regale fixe, foarte sigure, ale vietii or-

to-

- 118 -ganice, la margenile osului aflat, decretand sententiosca animalul primitiv ale drui ramAsite le-a aflat aveanumai o falca, In aceia numai un dinte, $i aoela cdpat,tot asa nu putem fi ma'rgeniti noi, istoricii, la sin-gura marturisire directs a documentului. Precum e-xists $i acum animale care sant aldtuite dupg aceleasinorme generale dupd care era alcatuit animalul de a-tunci, precum, dad animalele vechi au disparutsand urme putine $i scazute,totusi rostul oranduirii forSl cunoa$tem dupa ceia ce tdieste acum In lumea ani-(ma15., tot asa, si cu atat mai mult In stiintilespiritului. Oamenii de odinioad, mai mult sau, mai pu-tin, aveau sentimentele si sistemul -de cugetare ye care-le avem noi. Si ce e documentul altceva decat ramKsiterisipite dintr'o psihologie dispgruta, dar cu putint6de reconstituit? Noi cunoastem psihologia noastrac cu-noa$tem psihologia altora; dad. avem putin shut isto-ric, ne putem stramuta In starea de spirit a alter tim-purl. Si avem atate.a mijloaoe de a rectifica ceia ce nuse potriveste cu psihologia din acele timpuri! Ne .pu-tern face putin Romani, Greci, Asirieni, de $i Asi-rieni poate mai greu, nefiind noi destul Re feroci, dar Ro-mani $i Greci destul de -usor. Si, Intrebulnland nor-

totusi atat de sigure, ale logioei cugetarii, sim-tirii, actiunii omenesti, avem dreptul sa zicem a pu-tem reconstitui cele ce au fost; avem dreptul, de multeon cu foarte documentare, sa suplinimi de lanoi si sa suflam apoi cu suflarea poesiei, care singui4poate da viata, asupra fApturii de lut, care Amane lutnesimtitor, °rick de perfect In forme, Oita ce vinefaceastd suflare de viata. Multi fac, e drept, numai chi-purl de lut de se umplu acele =see care scent bibliote-elle, $i numai din ca.nd in dud apace un Michelet onun Carlyle care sufla asupra for trezeste o miscare-asa de puternid, Incat eel reprodus pama atunci nu-

mele,

patina

si

M-

- 119

mai In infalisarea lui exterioard, invie acum, traieste,umbld pe Jumea aceasta.

Ce resultd de aici, pentru predarea istoriei? MIA cerec,ultd: odinioard.' lucrul istoric era una, lucrul yin aita.Elevul prindea imediat deosebirea; de la cele d'intdiulectii de istorie Isi zicea: tatal Inieu e intr'un fel, $i

pe mama o Stitt cum e, 5i pe vecini, toga' lumeadin jurul linen o ctmosc, dar in istorie sant altfel de oa-meni: aceia nici nu sant oameni propriu-vorbind. Si-iinchipuie, dupd portretul c- 1-a vazut in carte, al luiMihai Viteazul on al lui Stefan-eel-Mare, insd ar juracopilul ca acestia n'au fost vii niciodatd; el stie cd. luiBrancoveanu i s'a taiat capul la Constantinopol, Insaar fi in stare sa marturiseascd Inaintea lui Dumnezeuc. n'a curs sange. I se Infdtiseazd intre cele de odi-nioara si cele de acum o prapastie: unele sant, se odd,celelalte se invata pared n'ar fi lost.

De-la o bucata de vreme in studiul istoriei, mdcar fnchip exceptional, se merge si pe altd cale decat adivinatiei poetice, on a reintegrarii logice pentru areda totalitatea vietii trecute: Se cauta IndraznescInsumi a cauta astfel In fiecare moment legdtura cuaka. viagi. Si adecd nu nuMai legatura dintre fenomeneleistorice care s'au petrecut In timpuri deosebite, ci ex-plicatia unui vechiu fenomen istoric printr'un nou fe-nomen istoric, corespunzdtor, In acelasi loc, -cu aceia5irasa. Si poate sd serveasa la priceperea fenomenuluitrecut de mult si experien(a de astdzi. Astfel rdzboiulturco-Italian e la Indemana istoricului din tiinpul nostruca sa Inteleaga. tine stie -ce vechi fenomene ale raz-boaielor libice de pe vremuri; cutare conflict care sepetrece in cutare parte a Europei de astazi si pe care ecu putinta sa-1 studieze cineva de aproape resul-tate atat de sigure, furniseazd elementele trepuitoarepentru intelegerea unui mare act din istoria universaldale anti elemente de intelegere nu se pot lua de-a

si

si

si cu)

120

dreptul din trecut. Ne silim, va sa zica, necontenit sa a-propiem situatiile istorice, personalitatik istorice, pebasa necesitatilor istorice, pentru a le intelege mai bineunele prin altele.

Si putem spune ca In felul acesta lanyurhn epocabizantina prin fenomene petrecute in veacurile al XVII-lea i al XVIII-lea aici, in peninsula balcanich. Putemspune ca pricepem_pe Germanii lui Tacit prin. anumeelemente din viata populara germana a timpului nos-tru. Ni putem infatisa pe Tracii de °clinical* cunoscutiprin vre-o suta de nume, o pagina si jumatate dirtHerodot 5i, ici colo, mentiuni risipite la alti istorici,pe stramosii acestia Traci putem sa ni-i Infatisam pebasa elementelor eterne de cugetare 5i simtire ome-neasca, pe basa fatalitatilor geografice, care nu s'auschimbat, pe basa el mentelor de rasa care au fQst a-tunci cand nu le putem observa, dar care sant si acu-ma, cand stau supt observatia noastra.

Prin urmare iata in domeniul istoric atatea si atateainoiri, din care unele privesc informatia, altele domeniilecare se studiaza, celelalte in sfarsit metode ce deter-mina conceplii noun. Si in toate partile Europei, (-andla o natie, cand la cealalta. Natural ca intaiu Germaniase preocupa mai intensiv sthruitor de problemieletransformarii stiiniei, dar in toate partile lucrurileacestea se impun tot mai mutt antentieitimpului nos-tru.

Aproape nimeni din acei cari se ocupd cu istoria nueste in necunoasterea maretei opere de cugetare pecare, in domeniul filosofiei $1 al istoriei in acelasi Limp,a indeplinii-o, in lumea stiintifica german* Lamprecht.Nu vreau saise creada ca sant lamprechtian. Inlampla-tor, In cursul studiilor mete istorice, in'am intalnit custudiile marelui profesor german. Am ectit operele lui,dar ce am scris eu nu e condus de principiile decare se inspira Lamprecht. Traieste In scrisele nide

-

si

si

121

modeste aoeiasi nevoie de prefacere a studiilor istoricecare trdieste in afirmatiile filosofice, nespus mai ener-gice ale cugetatorului german; teoria lui Lamprechtinsa, se pare, cum li se pare multora, nu,mai oconceptie fecundd in interpretarile pe care le provoack,in directiile pe care le- deschide, dar In severitatea eidogmatics poate ca e In stare sd maguleasca numaimandria descoperitorului. Lamprecht In desvoltarea o-.menirii reface anumite fase de tipism, de individualism,etc. anumite fase sufletesti elementare care se observala toate popoarele si care I i gasesc explicatia for inInsdsi desvoltarea sufletului omenesc de la copildriepand la maturitate. Foarte interesante lucruri, care Insapoate ca fac mai curand parte din psihologia InteleasdIn sensul eel mai vast, din psihologia oamenilor, apopoarelor, decat din studiul istoric propriu-zis. BineInte les ca exagerdrile teoriilor lui nu-1 Impiedeca peLamprecht sa fie unul dihtre cei mai minunati povesti-tori $i creatori de tipuri istorice cari exists astdzi.

Ei bine, fats de toatai aceasta renovare In studiul isto-riei e iertat ca not sd rdmanem in starea de acum doud-zeci de ani a cunostintilor si metodelor? Nu.

V.

Acum, dupd ce cred ca. oricui i s'a impus neoesitatearevenirii din nou asupra studiului is,toriei, In totalita-tea si In generalitatea ei, ar mai rdmanea o Intrebare,cu care voh.i. Incheia aceasta conferinta, poate prealungs.

Pe ce cale se poate face o asemenea (noire a cu-nostintilor istorice? Unii ar zice: eea mai bund cale e_a cereetarilor personale, si aprob intr'o privintd.Da, e o cale mimmata: data lucrezi Insa dupa sistemulvechiu, nu foloseste mult. Poti face lucriiri de eruditie

mi

122

minunate, dar ele nu vor insemna nimic pentru putereade conceptie de care esti capabil si pentru inoirea ele-mentelor de interpretare de care al nevoie In predarea,ca si In scrierea istoriei. Cunoaste oricine atatia eru-diti foarte stimabili, dar cari, nu numai a nu sant oa-peni sociabili, cu cari sa-ti placa a fi in tovara$1e,ci din potriva, iti vine sa fugi de ei,dar pot sa nufie nici oameni deosebit de inteligenti. Si, cu toate a-cestea, cand stai si cercetezi lucrarile lor, vezi ca aia face cu cercetatori foarte capabili. Dar, din nenorocireocupatiile for i-au fixat la o anume lard, Intr'un. anumelimp. Am intalnit un Invatat ungur, foarte destoinic, cuInsemnate scrieri la activul sau, si fata de dansul amscapat o vorba: de ce n'ar studia cutare personagiu dinveacul al XVII-lea? S'a dat Inapoi en doi pasi si m'aprivit ca pe un cm care i-ar fi propus o crima!nule, eu ma ocup cu a doua jumatate a veacului alXVI -lea!" foarte bine, dar imi inchipuiam eas'ar putea...1*. Mi-a trebuit douazeci de ani de cercetare,care une on nu va fi fost zadarnica, ca sa coning pecate unul si altul ea nu sant chiar un simplu literat su-perficial, fall simt de greutAti Si raspundere, pentruca-mi permit sa ma plimb dintr'un secol Intr'altui pen-tru a Intelege mai bine pe fiecare.

Inoirea cunostintilor istorice pe aceasta cale, a mi-galelilor folosiloare, nu e moire. Uzi Inoirea unui do-meniu stiintific e ca o casa. care se preface dupa siste-mul american: paretele intreg 11 dai jos, pui sprijini-tori, si, pe basa unor calcule care uimest mintea ome-neasca, refaci bucata cu bucata toata casa. Si, cand colo,inteo casa care are nevoie de-o astfel de- prefacere si

cu incordate sil.inti, ea se Indeplineste, vezi ma omcare, cu multa atentie, lade cinchit si chituieste, yap-seste in cutare coltisor. El nu baga de snaa ca de !aptse darama casa: el nu vede, la ceilalti, cari se stra-dulesc pe un camp mull mai larg, decat praful care

.Stiam

Dom.

123

iese, si, la urma urmei, undo lucrezi mull, trebuie safie si putin praf.

Un inijloc bun pentru a Linea sufletul omenesc viueste, de sigur, cautarea de amanunte. E totdeauna obucurie *sa fi gasit In cutare colt ceva care nu s'a gasitde altul. Simti multamirea ca poti dovedi existenta unorlucruri neobservatc inainte de tine on ca_esti In stare_sa le precisezi. Daca priveste cineva un camp in in-tregimea lui, n'are ragaz, fireste, sa vada. amanuntele,5i s'ar putea ca acolo unde-si inchipuia el ca era untuns, se afla doar o haina aruncata pe camp; iartine a lost el insusi in acel colt al campului poatesa faca aceiasi greseala. Prin urmare studiile acesteade detalii sant bune, macar pentru ca procura satisfac-tii care folosesc sufletului, dar sa se fereasca oricinede a crede ca prin aceste studii, facute ca odinioar6,1si -a Inoit cunostintile istorice.

Poate sa ajunga cineva astfel un mare erudit, darsa nu stie istoria universals. In aceasta privintaalegeaactuala, ca si, In parte, legea de mai inainte, a introdu§un element foarte periculos In recrutarea profesorilorde Universitate, caci prevede recomandarea candidatuluidupd lucrarile4 singurel. Caci poate cineva sa faca lu-crari foarte bune, si, cu toate acestea, sa nu cunoascilmateria sa.

Deci nu um:dal pe aceasta cale trebuiesc inoite cu-nostintile istorice, de si, Inca odata, recomand oricuisa faca asemenea cercetari cu privire la ludetul incare traieste, la orasul care-1 cuprinde. E o adevaratarusine pentru 5coala romaneasca azi ca, avand gimna-sii si licee In atatea parti ale Romaniei, In fiecare col-tisor al ei, nu santem In stare sa dam in cercetari

ceia ce an dat bietii institutori si Invatatori bulgaricari nu facut mai mult pentru cunoasterea arheologiei

[Noua lege, presintata de mine, a invatamantului superior aInlAturat aceasta greseala.]

nu

lo-cale

124

$1 istoriel terii for decal, o spunem en rusine, boga-tub $i inteligentul corp profesoral secundar din ora-sele noastre. Cea mai mare parte din ele n'au Inca mo-nografia lor: istoria orasului Slatina am capatat-o\gra-tie muncii unui institutor, de 5i orasul are un gimnasiu,

si sant atatea alte casuri. In Dobrogea, spre pitain care, Intre atatia profesori un singur-om a stint sa dea publicului un museu, si anunie cubanii lui, institutorul din Harsova, d. Cotovu, pe carenici macar nu 1-au ales denutat la Mehedinhi.

Va zice cineva: anumite cunostinti sant grele de ca-patat. Dar ce greutate mare e sa stranga cineva folk-lorul unui Tinut datinile poporului de acolo? Pala a--cum cativa ani dram. iarasi, in urma Bulgarilor $i inaccasta privinta; ei aveau In Sbornicul din Sofia o sec-tie speciala pentru aceste Mcrae munciau cu ravnadand sute de pagini In fiecare an pentru astfel de pu.-

A Lace cercetari de amanunte se impune deci oricaruiprofesor secundar care se &este incunjurat din loatepartile de comori popujare ale presentului ca $1 demarturii glorioace ale trecutului. Sant pline bisericilede opere de arta, pline cu toatele de insemnari pe carti,precum sant pline podurile caselor de documente carese distrug. E asa de rusinos s vezi in vre-o locali-tate ca. un Miran arata o hartie veche profesorului deistorie, si acesta n'o stie ceti! E ca si cum s'ar ducecineva la profesorul de aritmetica faca o socoteala,si el i-ar raspunde: eu ma ocup de partea teoretica:5tiu adunarea, scaderea, Inmultirea si im.partirea, 5tiualgebra si geometria, ba ma pricep 5i in calculul. di.ferential; problemele insa, acelea nu ma privesc. Numaitine priwesle din provincie fel de fel de intrebari carear fi trebuit resolvate la fata locului de profesoK,u1 deistorie respectiv, numai acela iii da sarna de lipsa In-deplinirii uneia din cele mai elemeutare datorii din

s-cundari,

si

bhcatii.

sad

125 -

partea unei marl parti a profesorilor secundari ras-panditi in toata Romania.

Si Statul ar avea si el partea 1W; ar fi dator sa in-temeieze pretutindeni, macar in Imprejurari modeste,=see regional-: fiecare museu ar costa puffin; numaidoug sinecuri dad' s'ar desfiinta, din cele grace, pentrufiecare judet, ar lesi mijloacele necesaret. Museular trebui sa-si alba buletinul, $1 aiba biblioteca,deschisa pent:NI fiecare. Profesorii de geografie, delimba rontana si de istorie O. fie datori a Indeplini owisiune- care li revine for In randul intaiu poateface mai multi cinste decat orice alta ocupatie extra-scolard.

Mif local principal de inoire a canostintelor istoricear fi insa altul. Noi avem doug. Universitati. Universal-tile acestea traiesr fiintica sant prevazute In organisa-tia Invatarnantului. Ele au catedre In kgatura tine on$i cu deosebite ambitii si infltv.nte care se manifestgIn cutare sau cutare moment. Se desvolta cum vreauele, si de cele mai multe on cum nu vreau ele, caci TinUniversitatea noastra n'a existat niciodata acea armo-nie organics perfectk care sa arate ca acesta este unasezamant superior Interneiat pentru necesitatile ma-teriale- si morale ale unui popor. S'a intemeiat In In-dia o Univercitate in'usulmana: locuitorii indigeni nusant detest rudele, de multi vreme despartite, ale Ti-ganilor nostri. Acesti Tigani mahomedani deci, cu cevaeducatie englesk au simtit in timpul nostru nevoia u-nei Universitati, si au intemeiat-o. Si ce admirabil eorganisata Universitatea musulmana din India! Intr'insaeste o cat dra, un glis care se aude totdeauna, pentrufiecare nevoie materiala $i morales a unei natiuni in-tregil 0/sa tread. multa vreme pang. ce Universitateanoastrg va fi ceia ce trebuie. Dar de odata ea ar putea

[Legea arhivelor, bibliotecilor si museelor, adusa de mine, caministru, n'a fost aplicata nici panA acum.1

sisä-si

si ii

-I26-

sa indeplineasca un mare rol in ceia ee priveste aceasta(noire a cunostintelor, de care corpul didactic secun-dar are nevoie.

Mei ea nu se poate procura numai prin.. cumpararede aril noi. Am ajuns sa cred chiar ca e poate mairan profesorul care cumpara ultima carte aparutadecal celalt; cel d'intaiu se zapb.'ceste adesea asa deingrozitor, incat nu mai Intelege nimic. La trecere deo lund de zile vine alta carte, asterne alts patura, careva fi maturata de un nou 5ivoiu. Apoi mai e pacatulca acel profesor devine ingrozitor de pretentios: elcare Inoieste" in fiecare luna de zile chiar fondul 4tiin-tii, se uita cu un superior despret la ceilalti pro-fesori. Si imi aduc aminte de cutare cas petrecut in-tr'un oral din Romania: un profesor de materie fi-lologica, inspector, facea timide observatii unui coleg,om cu trecere, si-i spunea: lectia aceasta e putin camgreat Asa? Atunci de ce nu ma faceti profesor uni-versitar?"

Din nenorocire ace.A tip e foarte raspandit mai alesIntre persoanele care jura in ultimul cuvant al stiihtei.Cunosc pe unul care a jucat odata un rol in dcsvoltareaspiritului romanesc, aparand ca un fel de deschizatorde tale, si mintea lui represinta si azi cea mai ingro-zitoare harababura ce se poate inchipui. Ii e friedspuie un cuvant de la el, dar, data a ie5it o carte

e gata sa porneasca o polemica, si cu sine insusi.Era odata o lupta strasnica intre doua reviste, lupta In-vienunatit, care a ajuns si la insulte personale, fiecaresustinand sistemul preconisat in ultima carte aparuta.Zici d-ta ca este asa, dar cutare carte, iesita acumzit' altfel..." Imediat celalt comanda cartea cea mainoua aparuta in librarie Si raspundea: Cunosteamde Inuit cele ce afirmi d-ta, dar ele sant demodate, cacie o carte mai noua care zice altfel."

E dureros pentru inteligenta orneneasca A. se a-

sd

noud

127

junga la asemenea intreceri ridicule. Orli le ce se totliparesc in strainatate sant scrise de oameni ca $i noi,cari au facut o carte cum o putem. face si noi, numaicat, dad., in locul numelui nostru ran:Lanese, ar fi unnume frances, englezesc, nemtesc, italienesc, imodiatopera ar deveni opera de valoare si ar decide o ches-tiune controversata, grin autoritatea nunielui din titlu.

Trebuie cea mai mare prudenta In alegerea carti-lor noi, Si iata de ce. In Apus se da lupta ca 5i aici,dar, din causa concurentei, a greutatilor traiului, a ma-relui numar de autori, lupta acolo e silita une on sa re-curga la mijloace anormale spre a izbuti sa iasa in e-videnta cineva. Ce sant toti simbolistii din Franta siBelgia data nu oameni siliti sa strige anume teorii pecare nu le indeplinesc, fiindca e singurul mijloc dea iesi la iveala.? Incep cu scandal si pe urma sefac oameni cum se cade. Richepin, azi membru alAcademiei Francese, a pornit-o* doar o carte, LesBlasphemes", din care cea d'intaiu poesie e o rusine,o murdarie si o impietate ticaloasa: Pere et Mere".Acuma insa el scrie asa ca sä-1 poata lauda toti. E casistemul cel vechiu turcesc de a se semnala Padisahuluiaprinzand rogojini in cap: nu Inseauana ca o sa steaomul toata viata cu rogojina

Sant multi in strainatate cari iese zilnio cu rogojinaIn cap, si noi, Indata ce o vedem stralucind, luam. car-tea noun Si o cetim. Si atatea din cartile noun nu santdecal exageratii voite pentru a chema atentia: eu santcel cu teoria cea noun."1

Profesorul secundar, chiar dad. ar fi cea mai strain-cita inteligenta afara numai data nu se condamna lao moarte Inainte de vreme, fata de grelele sale ocu-patii profesionale, nu poate de la sine sa-si mnoiascapregatirea. Ii trebuie o calauza sigura, care sa nu fieinselata de nenumaratele teorii bizare ce rasar zilnic.Ce oferim insa, data santem oameni cum trebuie, noi,

cu-

aprinsa...

- 128

profesorii universitari? Ce oferim alta decat o largd ex-perienta in stiinta noastrd, experientd care pe cei earlsant chemati, li face modesti, printr'o lun.gd experientddureroasa. Aceasta o linem la in.demana socieidtii roma-nesti. Si va spun drept ca ni pare ran atunci cand ve-dem ca, afara de devil cari au nevoie de not pentrua capata o diploma in vederea unei catedre, nu se gasesc in societalea romaneascd ascultatori, ceia ce nuse intampla in nicio Cara din lume; da, nicairi nu* seintamplid sa fie goale sable Universitatii de publicstrain. Nu de eel care vine sa -si arate pdlariile, cad deacesta avem; ci vorbesc de oameni cari doresc sa aflece este nou in stiinta lor. Si cate lucruri nu se pot in-vata de oricine, la mice vrastd! Se in cursuri de yardla Valeni, si, ca gazda ce sant, am indatorirea O. a-sist la cursurile acelor colegi, acelor prietenifac onoarea sä vorbeasca acole, si va spun ca folosesenespus ascultand macar cele d'intaiu lectii pe care tre-buie sa le recomand si eu ascultAtorilor; in atatea dome-nii vad lucruri noi, pe care nici nu le bInuiam.

S'ar putea organisa, vara, cand toata lumea e liberd,lectii de o sdptamand sau doua, in care sa se' tratezeprobleme esentiale. De congresele didactice nu zic ni-mic; stiu ce stiu, $i stiti ce stiti. In congresele didac-tice, de altfel, iese inainte de toate la iveald pedagogiasi supt pedagogie vedeti totdeauna rasarind $i cakeunul cu gura asa de mare, incat de la Ineeprut 'Anala sfarsit tot el bate clopotul, si nu mai e chip sa seaudd altceva deck clopotul lui, care sund.

Un alt mijloc de inoire a cunostintilor ar fi si ur-mdtorul. Expunerea de pe catedrd sau in apropierea u-nei catedre are si insusiri si slefecte: un defect este-ca omul spune ce vrea el, dar indoielile nu i se pot co-inunica in cele mai multe casuri. Altfel poate fi cucontactul necontenit, cu intrebarea directd. Nu e pacatde Dumneau ca, intr'o Cara undo sant atatea catedre

-

129

de istorie $F atatea persoane care neaparat trebuie sase ocupe cu lucrgri de istorie, unde sant Inca multi di-letanti in stiinta istoriei, fie $i numai de acei cari seintere eaza de genealok,fii, sa nu avem o serioasg. $i In-

societate istorica, iar profesorii de istorie, atatiacati sant, multi din ei, eminenti , sa n'aiba undesa se intaineascd $i sa vorbeasca. Intre ei cu. privire laspecialitatea tor? Societatea aceasta $i -ar putea formape Incetul o frumoasa biblioteca istorica. De alminterio biblioteca istorica este: vre-o 9.000 de volume pe carele-am depus la Ligdi, dar m'as jura ca n'au cetit o sutdde oameni In patru ani cartile de istorie de acolol

Dar societatea nu exista Incd: de atalia ani ne caz-nim sa o intemeiem, $i nu se poate. Se pare ca., in a-devar. in afard de avantul .salbatec catre glorie cd-tre- cagig, nimic nu poate strange lumea la` un locIn aceasta

Un ullim mijtoc de moire a cunostintelor istoricear fi 5i o buna revi Ld istorica. Sarbii o au; Croatii,Cehii au $i ei revistele istorice, de mutt. La poi eBuretinul socielatii de la biserica Cretulescu; un nurndrde persoane, foarte onorabile, pe care biserica Cretu-leccu Si d. Cretulescu, om foarte iubitor de studii is-torice, le ajutd sa scoata o reyistg, care atisface poate,une ori, $i anumite mici pasiunil.

Cred ca nici aceasta bund societate de diletanti nucrede ca atata se poate face $i atata trebuie O. sefaca la noi. Nu mg. gande c numai la o revistd istoricaIn sensul celor din Apus, ci la o revistd cum au facut-opentru specialitatea for colegii Titeica $i Gb. Longinescu,Natura", care da in cea mai fru.moasa forma lite-rand tocmai solutiile cele mai noun, mai sanatoase In

1 [Astazi biblioteca mea daruita Statului, cu cas_a_eare o cuprinde,e deschisa oricui.)

2 Revista pentrt arheologi , istorie filologie a lui Tocilescu.9

tart[.

isi

linsa

Si

ti

3 0

ceia ce priveste problemele fundanientale ale univer-sului. Nu stiu data are trei sute de abonati.

D. Titeica zice: nu. Va sä zica n'are nici trei sute deabonati, si totusi, merge: Dumnezeu stfc cam merge,dar ea rodeste. Noi ne-am gandit la o revistd istoricd a-semenea cu aceasta: sa fie si stiinta, dar in.ainle detoate buletine bibliografice cat mai multe, vorbindu-sede cartile noi, deoiebind pe cele bune de oele role, in-sistand oriunde un adevar nou semnaleaza ca utilcand ca numai cartile bune sä se afle in mana orisicuLCand vom putea-o avea? Nu e a mea hotdrireal.

In resumat, inoirea cunostintilor istorioe in totaleste necesara pentru orice profesor are in grija luisufletele copiilor, cdrora nu trebuie sä li se dea decatprinosul stiintei celei mai adevarate, reOarsat cu ceamai deiflina iubire. Pentru a ajunge la aceasta Moiren'ajung studiile de specialitate, n'ajunge nici cumpl-rarea ullimului volum apartit, ci trebuie lectiile fa-cute de oameni cu experientd, cari stiu valoarea

noua. Ar fi folositoare pentru acest scop cursuride inoire a cunostintilor, precum si o societate isto-rich, ail pretentii marl, nu numai de invdtati, ci side oameni cari se preocupd de desvoltarea materielfor st dupd ce si-au asigurat catedra. In sfarsit unadmirabil mijloc ar fi o revista istoricd, in care oparte sa fie stiintd, iar restul bibliografie critica.

S'ar folosi astfel esential si cultura istorica, lucra decapelenie pentru un popor la care trecutul are poatemai multa valoare fald de present decal la alle nea-muri si la care o 'Moire istoricd poate sa produca celemai foloAtoare efecte pentru sufletul national.

[Peste cativa ani am putut intemeia Revista 'storied.]

se fa-

IX.

Noi directii in istorieldei din lectia de deschidere a cursurilor de istorie la Universitatea

din Bucure0 (192).

Razboiul care abia s'a ispravit dad. s'a ispravitn atatea schimbari in sufletul omenescalicia ramura a stiintii, a indeletnicirilor spiritului nupoate scapa de porunca hotaritoare a vremilor. Studiileistorice tot asa de putin ca altele, si poate mai putin.decat atatea altele.

Ne inchisesem intr'o cetatuie pe care cautam a o facecat mai neabordabilh" pentru publicul din afara. Nesalasluisem inteo pag,d5. Intarita,unde faceam pe man -darinii, si scolarilor nostri, ca rasplata a tot ceparasiau djn vitalitatea for fireasca si din contactul forcu lumea reala pentru a se ridica la o situatie stiintifiea,nasturi de cristal colorati, Impreuna cu dogma cores-punzatoare. Fatusem, din eruditia noastra, scrutatoare

e date, stabilitoare de genealogii, scorrronitoare de de-talii, indreptatoare de texte, total dupa cea mai acuratanietoda filologica, dupa cerintele imperioase ale celeianai sig,ure acribii, un cod inviolabil si credeam ea inarticolele lui e cuprinsa toata cunoslinta ca si in-treaga noastra datorie. A_mbitia noastra era de a adaugiceva orice, cat de fail Insemnatate, la societate si viata,

acestui ceva cram liberi fixam orice loc, orice

talus Inca_

sa-i

daruind

di

- 13 2

rol, negand chiar, in infumurarea noa Lrä, ca poate fitceva In afard de dansul.

Cresteam noile generatii in ace,te datini. Seminariul.universitar lua pe biata victima a liceului, strivita supt_teoriile enciclopedice, de mare zadarnicie, a opt fungiani de truda, it lua, zic, fara cunostinti generale se-rioase, fara lentura, fail gust literar si deprindere de.a compune, fara orizont si fara perconalitate sil facea_de vole de nevoie om cu vocatie; iscoditor de adevarutinestiute, indreptator al celor mai marl spirits, arbitrul.Intr'un colt minuscur al stiinlii sale", deci, mai pre-sus de mice, un pretentios Para pareche, liber sa. nuInvete nimic dupa ce se va desgusta de obiectul preo-cupatiei sale trecatoare.

Unde se ajungea? La mornianul de cacti rau con-struite 5i barbar s^rise care se adaugea in fiecare an, sifara cle-,coperirile., de mulle oji voite, pentru a maai-festa originalitate, nu le puteai misca In lucrari de altcaracter, mai vast, mai util, cad tti sariau in cale, etyzecile, criticii can tc judecau fiecare dupa informalitycuprin a in nota cutare si la pagina cutare. Cad $1crilica decams: r vist le de specialitale, asa de ink-rioare celor din secolul al XVIII lea, din intaia juma--tate a se olului al XIX I a, luau cartile la intamplare,dupa ha ard'ul competentei r duse a colaboratorilor, sile tratau din punctul de ved re singur al acestei corn-pdeut . °l ice avca un cara ter mai general, mai or-donat mai literar, intr'o vi erne sand aumele marilor-istori i de pang pe la 1870 trezia un zimbet de conside-rdie era trat it cu o m.gl'genta de pretuitoare 'n ra-teva tanduri a un lucru cu totul superficial. de vreme-ce e si t inatic construit scris cuviincios, de Tremece cauta contact cu mediul em necc al vremii si su-fere inrauriri de la acesta.

$i se ajungea la savanti ignoranti, la eruditi fail cul-ture. Cutare la Leipzig, vorbind de problema

-

si

Argrii

133 -llediterane, gresia cu un veac venirea Longobarzilorin Italia Si inventa un Imparat bizantin. Sergiu, iarprofeiorul Friedrich, lamurind istoria Statelor balcanice,'vorbia de pacea pe care Austria a incheiat-o la 1792,la Iasi, pe cand la. 1792 acolo se incheia pacea cu Ru-sia, iar la 1791 diplomatii austrieci I i puneau iscali-tura supt tratatul de la Sistov. Cateva casuri din multe,

care se inmultes6 gratie sisternului.Prote,tarile nu lipsiau. Intr'o serie de articole pe care

le publiea in revista Critica actualul ministru de In:structie Italian, Bendetto Croce, se aduc unele dintre-dansele, de- o datd hnai veche. Istoria adevarata",.spline Ernesto Masi, ,,nu e facula pentru public, ci iesedin arhive ca sa reintre In arhive, Si atata". Nu cats.Mmeni", Farinelli La critica odierna, Napoli1882 , la atitudinea Si la arta scriitorului, la sdraeiaculturii sale generale Si Stiintifice, la putinatatea sau-miopia ideilor sale Si la prostiile consideratiilor sale,cum fireste trebuie sa fie la oameni fara soliditate Simaturitate de minto". Judeca despre arata unallul, fail sa Ii lu^rat vre-odata, in revolutie, macar su-fletul for Insusi, de poesie fard a iribi Si a gusta poe-sia... Nimic aproape nu mai leaga azi productia noastraistorica de viata pc care o traim... In genere nu e o pro-ductie care sa iasa din acest complex de idei ce aka,tuiesc viata intelectuala a natiei astazi si-i inspira si In-dreapta viata activa, si, pe de alts parte, istoria nu a-juta sa formeze aceasta viatal".

Din parte-mi, vinovat de atatea pacate fata de dem-nitatea Si solemnitatea istorici, am cerut in prefe'ele la

' [Pot adaugi astazi, cand niste copilandri isi inchipuie ca facnou cercand a invia ce e trial vechiu, ce spune d. Sidney Low inThe Fortnightly Review din lanuarlunie 1916, Noua orientare inistorie" p. 271: Perspectiva noastra istorica e pe cale de a seschimba. Ea cauta orizonturi mai largi si pierde tot odata cevadin siguranta el dogmatics, din caracterul ei definit, din limitareaei simetrica".]

se piing.?

politica",

'34

Istoria Romanilor, publicata la Gotha, si in Istoria Im-periului otoman, editata tot acolo, sa se iasa de autoridin cadrul disertatiilor de seminarii si sa se judeoe decritici aitceva deck informatia. Am avut placerea sävad pe maul, docent la Colonia, recunoscand a e maimeritoriu sa gresesti imbratisand desfasurareatiei Sultanilor deck sa scrii cloud volume inutile, darperfect exacte, despre metrul indiferent al unei poesii a-rabe necetite. Altul Imi recunostea macar acel curab,acel frisch, r Mut, care si in materie de stiint.a ducetotusi la aitceva decat sedentarismul neprimejdios. Sila congresul der la Londra, in sectiuni unite, ceream sase scrie istoria universals pe care o oere vremea noastradupd nevoile ei, pentru ca nu cumva fara luminile tre-cutului ea sa apuce in iniscarile ei politico si sociale,caile pe care le-a apucatl. Cu aceste cunostinti intrate-In constiinta maselor n'am asista la scenele oribile dintRusia, In care, abstractie facand de nebuni si sarla-tani, un popor intreg neluminat se trudeste a crea, pecall: de statistici pedante, o lame noun lard a-si dasama ca e in actiune numai vechiul instinct tataescral lui Ginghiz-Han.

Ceia ce era Inca daunazi numai pareri 'isolate eo necesitate absoluta. Daca nu se tine sama de dansa,scolile superioare se vor pustii si mai departe, car-tile vor ramanea necetite, libraria stiintifica va da fa-liment, viata, desconsiderata, se va retrage cu totalde la pragul sanctuarelor mucede ale unei religii 5tiin-tifice devenita inuti1..

0 via(d uria0, in plina transformare turnultuoaseii roditoare, cere pentru sine totul §i distruge ceia ce-

nu i se da. Mullimile nu mai sant ceva care sa co-respundt sclavilor anti hitayii, Inchise In temnita igno-rantei ca aceia in a eraa.teriilor. Daca ne vom cohort

I [V. mai departe traducerea aeestei comunicari.1

Imp 'Ira-

psi

'35

la ele, cu fiecare -pas in jos ne vom simti de fapt in-naintali; data vom rgmanea pe piscurile noastre, vommuri de foamea realitgtilor pe care insine le vom firefusat.

SA scriem sa predAm, ceia ce trebuie, lucrurile decare societatea are nevoie si in sensul pe care societateafl pretinde ca sa ne auda sA ne asculte. SA Intl- Am inlupta care nu se poate lipsi de noi, poate, dar departede care noi Insine nu InsemnArn nimie. Pulsul preoca-patiilor noastre sg. bath. in ritmul, fie si infrigurat, altimpului. Orice subiect am trata, Indata ce lrecem dedomeniul, pe care sä-1 stim mArgenit 5i s6-1 ronce-pem modest, al constatarilor noun, cu care se imbogg.-te5.,te istoria, A-1 interpretAm in sensul vremii noas-'tre, sl-i stoarcem ceia ce aceasta vreme doreste pen-tru folosul ei. SA pornim de la societatea contemporanlsi sa revenim la dansa. Vom face opera mare pe careIn zilele for o facea un Michelet, un. Guizot $i pe careajunsesem a o despretui fiindca n'o mai putem inte-lege

Seminariile universitare sI nu mai produA. teselepc nevrutele si eruditii cu de-a -sila. Menirea for esteinainte de toate aceasta: sci pima pe stadent in c ntactcu izvorul, sA-i dea fiorul realitatilor, sä-1 cufunde incurentul timpului trecut, sA-1 impartgaeasca de inti-'mitatea lui sufleteasca. Ajuns profesor, el nu vas maispune de la domnul" sou din carte, ci In cuvantullui inspirat va fi ceva din insesi vibratiile care au tre-cut odatA grin sufletele care, oprite in slove, n'au mu-rit cu totul.

Si Incheiu cu o datorio a studentimii celei noun. Inloc ca ea insasi sA evite cursuri In mare parte purformale sä caute a interesa la viata Universitatii, carenu trebuie sg. mai fie o manastire cu portile ferecateIn care se indeplinesc rituri devenite farA sens, cat maimulta lume. Ea va determina si pe cel mai Inn.-

Si

5i

136 -

ratnit din tipicari cari pot fi, altfel, oameni de oinulta sa calce dincolo de cararea batuta sisä se piarda Impreuna cu ascultatorii, ca °data In zi-lele cugetarii grecesti, cand mice ideie era vials siorice cuvant inleles, In campiile nesfarsite ale rea-litatilor Inflorite.

stiinta

X.

Base le necesare unei noi istorii a evului mediu.(Comunlcatie la Congresul de !stone din Londra; Mart 1913.)

I.

Va trebiii sa se revie la marile istorii uaiversaleinspirate d^ acel asi c n eptii lit SOeiC2 si din care sedesprind ac 4easi conclusii. E de sigur una din cele maimari nevoi al- timpului si una din cele mai grabnice.In radi-alismul cotropitor al epocii noastre, usor cuce-rita de sofimul indraznet, de straduintile unei falseoriginalitati, de -anal gii in,elatoare, se va impune cu--rand fraul experientii istorice, caci ea este singuraforta care poate sa impiedece ruina totala a traditillor,prabusirea unui echilibru social si p 1litic absolut neee-sar umanitatii.

Nu e vorba de a reabilila aici vechea conceptie,condamnata, de .,magistra vitae", a un r societAti

traind supt directia istoricil r moralisti, in stare sä deasolutii tuturor greutatilor momentului, sa &siege pro-blemele cele mai grele ale unPi ere noi. Contimporaniinostri ca si cei cari vor veni dupa noi vor tinea sama inprimul rand, daca nu exclusiv, de propriile 1 r inte-rese si vor ceda numai suggtiilor p run itoare ale sen-limentelor ler. Nu este nimic de facut in aoest dome-niu si incercarile pline de cele mai bone intentii nu41u- la un. resultat.

defi-uitiv

138

Dar trebuie pdstrat civilisatiilor moderne acel simtistoric, care este o parte, o foarte mare parte din bu-nul simt uman. Trebuie ss li se procure mijlccul dea reactions c ntra tendintelor unui simplism primej-dios, care ar fi in stare dintr'un moment in altulschimbe chiar basele vietii sociale, fArd sd-si dea samade fortele pe care le distruge $i pe care nu le va pu-tea inlocui prin altele. In sfarsit trebuie push' fats infate, mul(dmita invdtamintelor ist- rici, conceptia unuiorganism sand.tos cu cea, asa de vatArnar,are, a trans-formdrilor anorganice, mccanioe, care stint totdeaunacu putintd $i care dau, din nenorocire, aproape tot-deauna acelea$i resultate.

Este deci absolut necesar a da istorie univ:rsald,in chipul cel mai larg, tmembrilor societatii noastre;Si nu o ist rie univ-rsala erudita", o inc.irar- de fapte$i date sau o istorie universals de raracter imperso-nal, Intepenita in, obiectivitatee ci nefolositoare. Provo-cata de catre nevoile vitale ale mediului tstru, ea tre-buie sd aiber vioiciunea, cdldura, caracterul practic, hachiar polemic, al cperelor care vor sd influenteie. ssmeniie sau sa prefacer.

Dacer nu vom da-) noi, altii, de speta inferioard avulgarisatorilcr, vor da-o, frtra_spirit istori- $i far,' ni-ciun simt al responsabilitatil r, unei lumi dornice ss ocapete.

Este oare aceasta ist irie cu pulinta? Num arul lu-crdrilor de amanunt, $i acum Larte mare, $i care crestemereu rdpede, o ingaduie?

Daca ar trebui sa se cunoasca toga aceasta informa-noi am raspunde lara ind nu. Dar nu este

de loc casul. Istoria universali nu este un corpus masivde incidente istorice, biografii, studii cronologice, dedesvoltari nati nale; ea pleacd de la izvoare, $i de laizvoare caracterislice, pentru a avea legatura necesarcu realitdtile ornenesti in propriul for mediu; ea adund

sd

$i

tie, laid:

139

ceia cc intereseaza pe istoric cu privine la scopul pe.care $i 1-a propus $i la ccnoeptia care-i insufletege

$i in sfar$it ea verified, cu ajutorul lucraril r de adoua mana,basate pe o murica, pe o analisa critica ce-i-ar fi cu neputinta de refacut, informatiile pe care sevor sprijini rationamentele sale, a caror sintesa, al caror-sistem formeaza indreptatirea existentli sale.

H.

In aceasta mare lucrare, asa de folosiloare, isloria c-vului mediu trebuie sa ocupc o parte intinsa.

Dar ea int poate sa fie cea admisa acum o staa deani, in. epoca unui Se Itliker unui Gatterer, cAnd se-impuse necesitatea Impartirilor permanente ale isto-riei universale.

Gre$eala este vaditAin chiar numele care a fost .lat a-tunef acpstei epoci. de o mie de ani, care tontine celdin urma timp al Romei imperiale $i inceputul RomeiPapilor invasiunile acelur popoare Germani, Slavi,Turanieni, care nu erau cate °data decat popoareleno:, treat rii viitorului, apoi cele d'intaiu organisatii re-gale, intreg fastul Bizantului in Orient, al Germanieicontinentde, peninsu:are $i insulare in Occident, pro-p esul arab $i expansiunea cuceriloare a raselor turcegi,$i inainte de !Date luptele pricit2uite $1 intretinut3 deidei:t roman.' to Slat, in Biserica in civilisatia umana.

In. aceasta coneeptie ea ar fi numai un ev media",adeca o ep ca de transitie, incapabild de a !rage ea in-sa$i contururile unci n i organ:satii a omenirii, de aholari principiile undi nou spirit uman. Nu: este o indi-vidualitate care se iveste, se afirma dispare Meet ina-intea allor idei allor forte, nu fail a lasa cu toate a-ceFteo in gandul 'rostra, in setitiniente:e, in institutiilenoastrc, chiar in cele care au priinit mai des peceteaRomei, $i care vor persista chiar din -co)) de ..chimbatTilo Indraznete ale limpului nostru. Caci

si

si

sisi

urun. adan-i

140

evul mediu, acest intermezzo hibrid si despretuit nuhiiieste oare Inca pe plmantul Angliei, fail sa MI-piedece in niciun fel, fdra sa jene7e eatusi de putindesvoltarea libera si energicd a un is din natiunile careconduc aceastalalta epcca in care traim?

Ace3te prejudeati de antipatie fat: de v:acurile in-lune-cote, MO de so-ietdtile fanatice, fata de anarhiafeudala $i copilaria" unni arte ,,naive", erau atuncidestul de natura'e Timp de trei secol-. se traise, s'a-voit sa se trdiasca numai .din antichitate, asa cum ointelegeau umanistii timpului, anti hitate romand maiale.,, anti-hitat- gre el tahnacita, ca la Plutarh Si la Po-MAIL, dupd scrupulel- d- moral). pr;vatd si moron pu-bli-a, de patriotism in semul latin, pe care evill me-diu" nu le cunoseuse, caei ele nu corespundeau prin.

-cipiilor existentei sale chiar. Se ura in aceasta lumea seco'ului al XVIII-lea, flamanda de libertate, visandcetati libere, nadajduind eroi Si mart faple repubn-cane aceaAa rasa a unui Odoacru si a unui Attila, dis-trugolori ai Imperialui, rasa unui Clovis si a. unuiCarol-cel-Mare c nvertind prin lovituri de sabie cea aregilor pies? si sill*" in enunchiati In fa'a altarelorsuperstitiei", acele armate de cruciati mergand satulbure in Orient civilisatiile inflorit are, pentru ca cleconcepeau pe Dumnezeu in alt chip, acele bande debaroni care taiau negust rului drumu i'e si care faceaudin sarmanul teran nutritorut si vi tima lor. Universi-tattle chiar, indopate cu scolastica, nefolositoare castiinta si vatamatoare pentru societatea pe care o con-ducea, toata arta acestei epoci 5i toga literatura, as-pre Sall naive, sovaitoare in idei, nedesdvarsite r.a stil,se cuprindeau in mod natural in aceastd desaprobare.Trebui Invierea acelui ordi romanus", pentru ca O. setermine cu aceste bolboroseli ale spiritului, -cu acestebolboroseli ale spiritului, cu aceste neoranduieli alelegaturilor sociale.

Ganditorii veacului al XVIII-lea nu credeau sa li firamas ceva din acele timpuri de stare pe loc sau in-delungcte dibuiri in intuneric, dureroase pentru spiritul uman. Ei se simtiau elevii si voiau, nadajduiau säfie rivalii celor veal, pentru a duce mai deparle operalor, pentru a reda omenirii o fericire pierdutd de prea,mull limp. Monarhia absoluld va face be republicilorde cetateni, clasele se vor topi in egalitate, morala fra-ternitatii va inlocui pr sterndrile si ingenuncherile ina-intea lui Dumnezeu si a acelora pe cari el i-a ales din-tre dan5ii pentru a fi bogati, rcobili Si puterni i. Chiarcele ttei secole ale epocii moderne nu puteau fi con-siderate decal 'ea o pregiltire pentru oara apropiatda triumfului definitiv; tol ceia ce nu intra in acestanotiune erau re,turi ale acstui ev mediu deed-dere romana si preludiul mros a unei epoci not defericire omeneascd.

Cfind natiunile iesird cu totul inarmate din revolu-tia universala, invinsa in esenta ei umanitard, internation4ja, prin Insd5i victoria ei, trebui totusi sa li se cautedrepturi, 5i in acest scop patri ti en.tusia5ti scotociraizvoarele a elui negru trecut de decadere si de despret.Se avura in vedere in curfind cronicile, analele, legile,documentele mon dole acelor timpuri, cand din 'Fur-nul Babel al Imperiului roman pe care v iau sa-1 re on-shui scd cu orice pret, roird popoarele, vorbind fiecarelimba sa. Istoriile nationale intovardsesc pretutindenirenast rile nationale si le favoriseaza in mod esential.

Evul mediu nu_mele fu pdstrat exists de acumInainte numai ca reunirea mai molt sau mai putin in-demanatecd a acestor istorii nationale lipite Impreund.Cu toate acestea nu existase constiinta nationals, litera-turtt nationals, orpnisare nationald in limitele strict et-nografice ale Statelor-popoare. Nu se doria atunci a-cea isolare, care samand cu pdrasirea marilor amin-tiri 5i a ambitiilor Inalte. A fi to 1nsut1, hotarit, parea

141

urn

- 142 -Area putin pentru toti acesti oameni, cari vroiau sacontinue Roma. Si ar fi fost chiar ceva nelegiuit, cacis'ar fi sfasiat unitatea Bisericii, ca vesmintele lui Hristosmurind pe cruce. Nu are a face, trebuia descoperit siurmarit geniul national in formarea complicate a a-cestui vechiu teren! Si, dupa ce au fost puse sa defilezeastfel drapelele tuturor natiunilor, s'a crezut el s'a a.sistat la marele spectacol plin de miscare al insesi ci-vilisatiei omenesti, in acel timp de schimbari visibilesi de catastrofe rasunatoare.

Chiar cand acest entusiasm slabi, sislemul fu pas'trat. 0 noun fasa, t t asa de romantica ca si prima,punea eel mai mare pret pe tot oe era originalitatenaiva, sentimentalitate desordonata, violenta crude. Darevul mediu tocmai presintala fiecare paging a analelorsale spectaco'e bogate in colori, interesante in ce pri-veste conturul. Se pasienara deci pentru aceasta exhibi-tie extraordinary de indrazneala, sfintenie, nebunie,cruzime. Si s'a ajuns a se crede ca violenta imagine Im-pestritata cu loate aceste -fapte putin obisnuite, deun caracter straniu, formeaza chiar evul mediu.

Legiunea eruditilor se apucase acum de lucru in scolilespeciale destinate a pregati pe bibliotocari si arhivisti,In seminariile universitatilor, analisand cu ..rabdare, cudragoste cranicile si documentele. Pen.tru ca asemeneaopera sa fie indeplinita erau necesare cun.ostinti pro-fun.de; usa fu inchisa diletantilor, amatorilor, coloris-tilor stilului si chiar bunilor anticarii fanatici pentru co-nacele si clopotnitele lor. In lumea aceasta noun, evulmediu fu apreciat cu usa inchisa, din causa greutItilorcare trebuiau Invinse pentru a fi initiat Irk toate secre-tele sale. A fost frumosul timp si el dureaza Medal arhivistilor-paleografi, al onestilor Forscher", earl,ingrijind fiecare un colt al gradinii, negau existenta in-tinsului peisagiu., a marii lumi vegetale, din care si a-.ceia facea parte neaparat. Erau de ajuns studiile

143

medievale; istoria evului mediu nu mai putea fi in-treprinsa fail a ridica protestari sau a pricinui cel pu-tin o inaltare de umeri.

cu toate acestea nu exists o epoca. In care diver-sitatea aparentelor sä acopere un fond asa de unitarca acest ev mediu, care trebuie sa traiasca prin e-senta sa, diferita de a celorlalte epr:ci din desvoltarea u-mana, prin originalitatea sa bine hotarita.

Antichitatea, care e studiata, imitata maiales, a lost de fapt ultimul termer, bine situat, al u-nei lupte Indelungate intre ierocratli, ale regilor, alepreotilor In Orient, si ntre umanitatile" basinului Me-diteranei oriental; al unui conflict mai Intins Inca intrecetati, dintre care fiecare avea Olimpul sau divin

istoria sa umana. Orbis raman:ts cao conceptie unicasi eterna se desfacu incet, cu greutate, cu pretul alungi sacrificii, care inoep cu primele razboaie lntrecivilisatiile nascande, ascunzandu-se in dosul zidurilorprotectoarc, al carar acces este interzis strainului.

Cu toate acestea, odata atins acest mare resultat, ()dataunitatea umana descoperita si recumscuta, nu era fortacapabila.' sa o distruga. Blandul anarhism fratesc alcreginismului originar nu dull mai mult decht entu-siasmul provocalor al i-nartirilor, simpatia tradatcr-rilor" pentru barbari. A d)ua zi dupa negarile invier-.sunate din Ciuitas Dei, in care cu toate acestea tresarede mai multe on mandria romana, patrioti mul cetItea-_nului si constiinta superioara a literatului, noua religie,cu toate inisterele ei, dorinta ei de singuratate, dra-gostea ei pentru saracie, se supunea c nditiilor de viataromans. Ea InVinse Imperiul subslituinduhi-se, inlocuin-du-1 si perpetuandu-1 in acelasi timp.

Barbarii, cu traditiile for sacre, cu regii Tor de originecu limbile for nesigure, puteau ei sa resiste mai

labia i

isi

144

mult decdt opera lui Hristos Si a apostolilor la acestfarmer cuceril r? De sigur, nu. Astfel intreaga for ac-tivitate politica, in t t carsul acestei epoci, este con-sacrata restabilirii acestui Imperiu, roman, pe care 0-doacru nu sccotia sä-1 Inlocuiasca prin regalitatea luiran, definita, care nu era macar teritoriala, ramanandInca pur germanica, In legatura cu coldatii clanului saupe care-1 conducea la razbaiu. Teodoric imitd la Romape predecesorii sal de alts rasa si, in afard de Inca-patinarea sa ariana, nimic nu arata. din parte-i senti-mente de antagonism contra invinsilor, contra popu-latiei, cucerita si dominata de care ai sai. Clovis semtandri de a fi recunoscut si numit patriciu de catreacest Imparat al Orientuluf, Inuit mai puternic de-cat el, avand la dispositie mars f rte organisate, carese comidera ca stapanul legitim al Imperiului intregsi care daduse lui Teodoric delegatia de a intreprinderazboiul in Italia.

De la Constantin pol, d , la acest Bizant naseand, seinspira chiar Insulele -Britanice, acesta este de a-semenea motivul simpatiilor lui Beda Venerabilul pen-tr'i limba greaca si traditiunie religioase ale Orientu-lui Da It ar fi putut sa domine la Roma, Lombarzii arfi reluat de sig it opera lui Te doric, a doua zi dup5.victoria asupra soldatilor timperiului de la Constanti-nopol.

Din partea lor, Francii sacrificara totul pentru a a--junge la stralucirea imperiald a marelui for rege Ca-rol, aclamat Cesar, la Roma chiar, de care acea mul-time ai calif stramosi hotarlsera cu privire la trop Ivechilor imparati. Dar se exagereaza rolui lui dacase abate catre Aachen toata istoria timpului. NoutImparat de Apus are scrupule de constiinta ea.nde vorba de drepturile unui Imperit raspicat mlegitim decat aceasta noun creatie imperials datori 5intereselor Papei amenintat de catre alti barbari. El

51

d

145

respectd amintirea lui Constantin -cel -Marc i hesita a-tunci cand porneste, poste Lombarzii si Saxonii insvinsi, care mostenirea sa. Prin Venetia ca si. prizePanonia, de la care indepirteaza pe Avari, el se in-dreapta catre acea luine orientald, a legithnitatii nizan-tines unde Irina 51 fiul ei Nichifor, I. ceartd intro

dentin puterea. Putin a trebuit ca acele planuride a reface unitatea Imperiului sa nu devie o realitate.Numai atunci Carol ar fi putut crede indepliniti operasa de restaurare.

Dupe plecarea Gotilor, Orientul, la randul sari, a avutcandidati barbah la coroaha romans. Cu palatele siWile sale din piatra., cu Curtea sa formate in mareparte din Romani, cu incercdrile sale de a castiga po-pulatia de dineolo de Dundre si din insulaAttila, care-si conduce -slUe in Galia si pe drumul Ro-mei, are o \raga infatisare de Cesar hidos 51 desg,ustator.Bulgarilor, amestecati cu locuitorii slavo-romani ai a-cestei provincii si rau lustruiti de civilisatia greaca, livine in minte sa proclame Imparat la sfarsitul uneiepeditii contra Constantinopolului pe tegele" for Si-nion. Ei de asemenea venereazd Bizantul si incearcdsa--1 imite, reproduce.

Plecand de la Carol-eel-Mare, rasa gernland va In-cerca sa fac din noul Imperiu ereat de dire Francio realitate durabilii. In Orient acelasi rol revine Bulga.rilor, care ereiazd dupd Taratul lui Simian pe celal lui Samuil, sustinut de Albanesi si Vlahi, pe urmape cel al lui Ionitd, el insusi de rasa vlaha.

Tot ceia ce se petrece in Europa $i 1i regiunile ve-eine ale Asiei, pand la califatul Arabilcr, care_ para-seste rapede caracterul sau patriarhal, burnusul $i

sacul de curmale al primilor urmasi ai Profetului pen.-tru a Malta brodechinii imperiali, poate fi clasat suptaceasta rubrics a luptelor pentru restabilirea Impe-riului. Este adevarata unitate a isloriei evului mediu.

10

dansii,

Sirminan,

sä-1

-

14,6

Ea nu trebuie sa inceapa deci prin analisa germeni-lor de natiune, -cari nu se vor desvolta decal peste cA-teva sute de an.i, ceia ce apartine modern, carese ocupa de regalitatile m dcrne, ci sa urmareasca, bineaceste lupte nesfarsite, aceasta continua Incordare a tu-turor p poarelor pentru a avea Imperiul, singurul Im-periu

IV.

Nu trebaie facuta o except;e nie char pentru des-voltarea Bisericii. Numai ecalalta f rma, mai degrabaun reu, rs al perpetuitatii romane, apare si se men-tine in prima linie. Pena tarziu de tot Papa nu. se ma-nifests ca stapanitor decal in nynnentele tend Im-periul insusi nu exists sau arata neputincios de a-siIndeplini datoiia: in ep,,ca lombarda si in, timpul ne-intelegeritor dintre urmasii lui Carol- eel -Mare si aldesfacerii mostenirii lui. Si, cum la Constantinopol e-xista mereu Imparatul, seful religios tlu va fi decal

lui capelan, nnmit si soos dupe vointa stapa-nului.

Cand, dupe spaima an iIui o mie, a sfarsituluiizbueneste ceirta pentru Investitura intre Papa, care lo-cuieste la Roma, si, Imparatul r-n-n,an, care de obieeiunn apare acolo decat o singura data, nu este vorba deputeri de ace:asi esenta, ci de infatisare diferita deinterese contrarii. Spiritul nou de la Cluny e cel caresufla asupra lumii: el ar vrea bacaros s'o transfortne,dar numai peptru a da necesare, di nelipsit,un caracter de idealism superior.

$i aceasta tendinta de unitate nu se opreste la mar-genile acelui Occident care a produs-o in manastirilesale din -Franta: ea cauta sa atinga si sa domine Orien-tul, prin mercenarii din Scandinavia tocmiti la Constan-tinopole, prin negustorii din Amalfi, Pisa, Genova, Ve-netia, avand contoarele for In Intreg Rasaritul, prin

uixailul

lama,

si

Unitatii

147

Normanzii celor Doug. Sicilii, cari vor Albania, Insulelelonice, drumul catre Bizant si in sfirsit prin cruciatelede atatea on reluate pana ce un. Imparat latin fu alessi asezat la Constantinople, care ajunse astfel, pentru-ortodocsi, eretics si dusmana timp de o jumatate deveac. Inocenjiu al III-lea considera pe Balduin peHenric ca pe vasalli sai, tot -a.$a dupa cum concepeacoroana Apusului ca pe cea mai de sama feoda a sa.Bizantul fusese atacat _pentru a i se distruge spiritulseparatist In folosul unitatii romane, incarnate In Bi-serica, pentru ca Imperial-, cea d'intaiu incarnatie a a-cestei tendinte fatale, daduse trebuie se o spunemfaliment. Dar Imparatii latini din Constantinopol sesirr.tirg. In curand; in prima linie, urmasi ai basileis-ilor:ale caror haine si pamps o oopiara. Ei se luara la ceartacu Bi erica aceia care li daduse aceasta coroana a 0-rientului Si In acelasi timp se vazur'a raspinsi de catrevechii supusi ai Comnenilor, cari li preferarg. pe 13u1-garii ortodocsi si pe noul Imparat al acestora, binecu-Vantat si el de Srantul Parinte, dar ramas un schis--hnatic incapatinat, campionul opositiei religioase gre-testi.

Aceasta insemna o prabusire totals, a tuturora tuturor ilusiilor, nascute prin actiuLea energica

si increzatoare a Ppilor-Imparati, mostenitori ei In--sisi ai orbis-ului Cesarilor. Si, cand Paleologii vor rea-duce la Constantinopol ortodoxia .si elenismul, ei vor'fi parasit in exilul for din Asia zdreanta imperials,tot asa ca si nevoia unei ortodoxii intransigente: ei re-gociaza cu Roma la conciliul din Lyon si nu mai vdd,cu toate ca sant Imparati, In provinciile for micsoratesi amenintate decal o Rhomais, un Stat grec aproapenational.

V.

Numai in aceasta epoca incepe decaderea teorieipolitice a evului mediu. Acura trebuie urrnarita o ;Alta.

si

nadej-dilor,

148 -desvoltare, aceia a gerinenilor unei lurni noi. Ei nu in--fAtiseaza o alta conceptie, care ar fi lost pusa voitIn. locul celei care disparea, ci numai o ordine delucruri inferioara, care se impune calva timp din sim---plu opertunism.

Expunerea istoricului viitor va porni deci de la celed'intgiu formatiuni Iccale datorite asociatiilor defensivesdin. timpul invasiunilor, apoi parasirii de catre pute-rea regala a drepturilor de guvernAmani, pe careRoma veche le-a astral totdeauna cu gelosie, drep-turi de prima stApanire asupra cucerite decatre armata navalitoare. El va vedea in crearea sauinvierea unitatilor politice orlsenesti un proces asa-manator. 0 Intreaga ierarhie de fe de aminteste is-toria noilor asezari pe pam'ant roman; ea marturi-seste caracterul idealist al acestei epoci, cand dreptuleste adesea principalul factor. Dar toate aceste vieliautonome rurale .i urbane. sortite grin chiar faRtulacesta ssa se topeasca in formatiuni mai puternicesi mai trainice, sant elementele acPlei realitati tPri-foriale care va fi semnul deosebitor al epOcii cese va deschide in curand.

Conflictul dintre Papa si Imparat va inceta dupesFrederic al II-lea. Un. ak conflict s'a deschis: intredescendentii lui Frederic si regalitatea francesa, care

nu fora o puternica amintire a Imperiului Si ti n-dinta puternica de a-i lua locul aseaza pe un mem-bru al ei in regatul de Neapole, made Conrad vamuri 5i Conradin va fi dus la stfpliciu, pe urrna in-tre regalitatea francesa care va retina pe Papa laAvignon si ambitia tenace a Sf. Scaun, intre fragmen-tele Papalitalii sfkiate de Marea Schisma si suvera-nii cari cauta a=si crea biserici de Stat corespun7.1-toarc stapanirii for si in sfarsit intre cruciata din ul-timid timp si. Turcii, noua regalitate a Balcanilor, tot

Yeritodilar

149

a5s ca intre Bizantul dev'enit grecesc si concurentii luitot mai mult Slavi: Bulgarii si Sarbii.

Pretutindeni noua viata modern's se afirma si cas-tiga victoria. In curand nu va lipsi detht intervenirea,razboaielor, ca acel de 0 sula de ani, care au misiuneade a stabili hotarele acestor teritorii regale, pentru caevul mediu sa Ha, derinitiv sfarsit.

Sa pastreze de la un capat Ja altul unitatea natu-rali. Si absolut necesara, care poate sa stapaneascafoarte bine hapsul faptelor, vartejul influentelor, sstrateze in _acelasi timp despre Romani sl despre bar-bari, despre Occident 5i despre Orient, sä urmareascade asemenea toate legaturile acestei jnmatati de lume.europeana cu misA.r4le militare Si politice ale Asieivevine, sa supuic in sfarsit desordin-a faptelor feu-dalitatii principiilor superioare idealismul ierarhiei,realismul dominatiei, dar ss reeunoasca in acelasilimp caractcrul oportunist, provisoriu til acestei or-ganisatii de aparare, preservativa, ca si, de asemenea,cea a oraselor, acesta trebiue sä fie prograntal ace-luia- care va indrazni si va trebui ss indrazneascaa scrie istoria celor o mie de ani ai evului mediu.

Acest program poate fi resumat in doug. cuvinte, Im-prumutate chiar de la poporul care realisa notiu-n.ea politics, pe care o arata: ordo romanus7.

Traducere de d-na Virginia Sacerdoteanu.

I (Adaug ca urmarirea forma(iunilor libere, nestapanite de Im-periu, neocupate de barbari, a Romaniilor, e azi pentru mineInca una din principalele linii ale istoriei evului mediu ; 1933.)

XI.

Cultures generals studii istorice.Lectie de deschldere tinuta la Universliatea din Bucure§ti (1932).

$ coala noastra superioara a lost intemeiatd de oa-meni Cu un larg orizont cultural. Lin Constantin Can-tacuzino Stolnicul aducea cu dansul toatd vasta u-manitate" a Studiului" padovan, Fanarioti, cari n'au fa-cut deck sä de,volte aceasta Academie'', erau eamenide enciclopedie". In a doua jumatate a secolului alXVIII-lea ei uu introdus puternicul curent filosofic"al Apusului si noua pedagoje" a lui Pestalozzi.

Al area scoald munteand a secolului al XVIII-lea vinede la cineva ca Petru Poien.ara, un om asa de intrag,care, dupes ce aratase ea stia servi o revolutie ca alui Tudor, a facut in Apus studii asupra atelieroLr siusinelor, ram.anand un exceent clasicist iar In M ldovamintea mare a lui Mihail Sturdza a creat Acadea-nialui in atmosfera de geniald multiplicitate a lui MihailKo2alniceanu, fabricant si agricult r, autor de comedii$i dE nuvele, istoric eel d'intaiu orator al vremii sale.A eeste scoli frrmau profesori umani 5i energii na-tiot ale, ceia ce nu i-a impiedecat de a da si aceste con-tributii pentru stihita.

De cateva decenii insa Facultatea de litere a 'norUniversitati romranesti care sant ale tuturor studi-ilor" numai pe specialitati s'a despartit de mult In

si

si

152

sectiunile de filosofie, de filolog,ie clasica, de .filologiemoderna si de ist,rie. 0 usoara mmaniare la Faculta-tea do Bucuresti n'a schimbat prea mult din aceastasituake, pc care- trebuie s'o judecam defavJrabild si a-celei creari a omului in adevar cult care nu e ultimadin daleriilc invol am fintulai superior.

Exemplul strain. n'a trebuit sa fie urmat la noi. Inadevar, in FraWa, oriat s'ar imparti studiile, pentrua caror adancire in uncle ramuri s'a treat §coala desHautes Etudes la Paris, unde se vine on cu aplecaricleosebite care n'au nevoie numai deat de impulsuridin. afro a, on cu Sorbona isprdvita, basa de ^ulturagenerala exista. 0 da teribilul liceu in care on bourreles cranes, copii de patrusprezece ani descurcandu-se din cetirea ltd Platon si autand sa-i inteleaga sub-

In Germania, pe langa asa de largul obiceiu al lectu-rilor, liceul, gimnasiul, represinta o enorma cantitatede asimilare din toate dimenii e culturii si este acolotine sa armoni e-e can stintile capatate de elevi. Pe andla noi. cu scoala secundara pe care o avem late-meiata, cum e te, Inca pe invatarea pe de rost a cu-vintelor sou, daca nu a tor, invatarea pe de rost, casd zic asa, a ideilor, trece cineva de-a draptul laasa-zisul Seminariu, In care nou-venitalui i se core säceteasca izvoare in limb,i pe care nu le can ante on lecunoaste ran, doar in, forma for cea anal modarnq simai vulgar* pentra ca, de acord cu cite un hoar plo-fesor, foarte mandru de Stiinta sa, sa arate paeatelesavarsite de oameni can stau de mult in fruntel car-cetatorilor.

Se crede prea adesea, si se spun prea tare el bateaceslea, mai la urma, n'au a face. ca, odata }tiutametoda de import, ea ajunge. Dintr'insa se poat6 fixaadevarul, si acest adevar, al amanuntelor aditionateeste istoria. adevarata istorie si toata istoria. Cu Mee-

ti.li table.

'53 -loda ai drumnl, $i, -odata ce ai drumul, nu se poatesa nu atingi tinta.

Numai cat aceasta conceptie este neindestulatoare,falsa si periculoasa.

Metoda cea mai build are valoarea pe care i-o daomul care o Intrebuinteaza. Ea n'are o valoare generalademocratica'' prin care orice minte omeneasca ajungea nemeri pe aoelasi drum la aceiasi siguranta in tints.Tar valoarea omului care intrebuinteaza metoda atar-na, de sigur, side o anume inteligenta care nu. e a-panagiul oricui, dar atarna si de rhipo,acele pe carei le pune la indemana numai cultura generals, multila-terala, incununata prin atmonia sufleteasca superioa-ra, dand trei virtuti fara care nici stiinta in eel maimalt inteles al cuvantului nu se poate.

Aceste trei virluti sant: orizcnt, si onrmie.

Niciun studiu nu e bun,_ data peste dansul nu sevede ceva mai departe. Niciun sprodueator stiintiticon e vrednic de stima decat incadrandu-se modestinteo disciplina care nu-i permite ie$irile fara rost,atacurile fara drept. om vrednic de acestflume nu se poate dispensa de tot ce se cuprindenobil bun, dui s in notiunea romaneasca, intraductibila,a omenirii.

considers izv rul ca avand in -el insu$i tine tie cepbteri misticE care impun oricui prcsternarea III fatazeului de orice calitate ar fi. Totul din izvor, nimicdincolo de dansul, caci aceasta ar insemna un vinovatdiletantism si transgresorul va trebui adus inainteainexogabilului tribunal al solemnilor sacerdoti can seincbina permanent $i exclusiv izvordlui: cugetare $iforma, imaginatie creatoare si cu atat mai putin ca-priciul de stil nu se iarta.

liar izvorut n'a fost treat pentru istorie. El Vine,nu numai din lipsa unei informatii complete si din

disciplina

Si niciun

S.:

154

macar mlomentana, a mintii omen.esti, cisi din pasiunile, din eumplitele, necrutatoarele pa-siun'. ale oricarui timp, care orbesc si mama Ia de-nhturare, chiar la minciuna sfruntata.

Cand ai doua, trei astfel de izvoare, din ele se poatescoate ceva care c foarte departe insa de imagineaisterica deplina, de care avem nevoie pentru a spuneca am cunoscut un un moment, o desvoftare. Con-tra expedi%iei In Sicilia a Imparatului bizantin Con-stantin al III-lea, de care vorbeste Teofane, totusi unizvor principal de istorie bizantina Si, pe langa dan-sul, un povestitor arab, un critic modern a putut a-duce 1nainte faptul ca Imparatul presupus a fi in-treprins aceasta expeditie de pedepsire a asasinilorpredecesorului sat; Constans, preside In acel momentun conciliu si ca Arabii stateau, si pentru luni intregi,Inaintea Constantinopolei. A trebuit deci sa. se &easelexpiicatia ca ambele izvoare pleaca de la until maivechiu, care, cum o dove'desc anume forme la Arabi,era redactat in greceste. Daca dispui de informatianecesara, nu prea bogata, cum se vede In acest cas,ajunge un bun cap rationalist si o onesta rabdare casa resolvi prob:ema pe care spiritu-ti critic a pus-o.

Mai grew e Insa, chiar pentru evul mediu, asa desaracacios _atlesea In stiri, cand se cere -pentru lamnriresi intelrgerea psiholcgicci a unei situatii. Agtfel, cand,daunazi, un profesor german din Hanovra, BrunoKrusch, a pus in discutie botezul lui Clovis, pe- care-1cunosteam dupa Grigore din Tours, totusi un izvorbogat si adesea sigur, de la care am luat lupta cu Ala-

invocarea Dumnezeului Clotildei", botezul deRemigiu, arhiepiscopul de Reims, cu celebra sentinta:Pleaca fruntea, mandre Sicambre, adorn ce ai arssi arde ce ai adorat".

Criticul a observat insa scrisoarea episcopului Avi-tius, invitat la botez, care se scusa druid explicatii. El

slaNciunea,

om,

L55

a descoperit ca regele franc a primit botezul, cazand'ixr genunchi, la Sf. Martin din Tours. A luat la cercetare-opera lui Grigore si 1-a gasit une on adaugand si fal-sifiand. Dar, pentru a se avea intregul dorit, i-atrebuit, si pentru o notita cu cat mai mink i-ar fitrebuit pentru 6 povestire!, Intelegerea spirituldi a-celui timp.

Data asa e pentru evul mediu, se poate continua cuasemenea metode and e vorba de vremile mai noi,.p6n.bi la cele contimporane in care din toate partile

chemiand, informalia discursurilor, pamfletelor, zia--relor? Aici infinit mai mult cere, ceia ce nu poateda nicioo inetod5., ceia ce e inIscut la adevaratul is-tonic: divinatia, simful intim, care, farg. a trece prin,treptele cugetarii rationaliste si silogistice,. ajuta agasi, de-cdata instantaneu, adevarul care, Bind de im-presie, si nu de argumentare liber a-1 cerceta peurm5, nu e mai putin adevar.

Numai cu mArgenirea specialistului nu se qjungedeck pang la treptele de jos ale istoriei. Se poate oareun istoric al antichitatii clasice care sa nu fie deplin,inliiat in cugetarea elino-romana si sa nu simtA pul-sand in limba insusi spiritul acestei admirabile so-cietgti? Ori un istoric medieval tare s'5, nu cunoasca li-teratura si arta timpului, strans, legate intre dansele,Celrft din arhitectura catedralef fiind si crisul fru-Mos dada al epocei?

Avand insa la indernana tunostintile din toate dome-niile, cineva poate sa se stramute in spiritul epocei,conditie prealabilA necesarA pentru cu aoela care cu-noaste termenii in ei insii sä-i poata interpreta asacum se cuvine in sensul adanc, intim. al lucrurilor.

Nu poate fi nimic mai fats deck adeva'rul de ama-nuntc inteles dupd cugetareit si simtirea aitei vremj.Pe langa aceasta greseala hotaritoare poate fi mai a.-devarata o informatie mai saracd, cuprinzand si

stri-gg,

in.

Le

u-

-6nele greseli, dar in -concordanla -cu cerintile morale alemornentului.

Inseamna oare aceasta c unui erudit nu-i ajung mij-loacele lui obi,nuite? De sigur ca nu. Dar de la clausalpang la istoric e druln cat drum!

XII.

Ziclarnicia impartirilor obisnuite ale istorieiuniversale

Lectie de deschidefe la Academia de Comert (1932).

Intr'o carte recenta de Istoria Romani lor am intal-nit din nou ye-chile ImpIrtiri ale istoriei universale.

Ele sant si neindreptatite 5i stricatoare pentru u-nitatea ansamblului.

In adevar, ele nu cuprind mAcar o bung. Impartiresprijinita pe cron.ologie.Antichitatea, asa cum se incepeaInainte de la Marathon, data a conflictului cu rnonar-hia asiatia represintata atunci prin Persi, ar fidin. secolul al V-lea in. de Hristos papa, In 476, pesteopt sute de ant Evul mediu, de la 476 la 1453 aproa-pe un mileniu. far pentru epoca mOderna ar ramanea,de la 1453 la 1789, trei sute de ani si de la 1789pnb. azi ceva peste un secol si jumatate pentru con-temporani.

Nici In ce priveste cuprinsul nu e nicia potrivire.$tim acuma cal Intreaga cultura greceasa pleaca dela aceia a Orientului. Aceasta, Vara caracter national,sacrificand pe rand rasele pentru unica monarhie di-ving., e de fapt creatoarea unei civilisatii pentru Loath.lumea. Grecii au prefAcut-o in rationalisniu1 for dupacare s'a Indreptat mintea tuturor popomilor. Evulmediu a creat toata sentiraentalitatea n astra. Pe candepoca moderna n'a fAcut decat sa InchidN. omenirea In

tinut,

- 158 -viala de Curie si in cea de Colegiu. Iir cea contempo-rana se zbuciumd necontenit pentru a-si gasi civilisa-tia ei

8i datele sant insig-nificante. La 476 n'a cazut" Ro-ma, care,,cdzuse'' prin Visigoti si Vandali, ca oral. Iar,ca forma politica, Odoacru, rege pentru barbariitutor al Imparatului Romulus Augustus (Augustulus),1-9 pus in disponibilitate", trimetandu-1 pe viata In-ter) vile de mazilie -$i a e xpediat insigniile Imperiuluiaceluia care, in Constantinopol, avea administratia inRasarit a Imperil in esenta indivisibil, cirandpentru el namai un modest vicariat. El e de fapt re-stituitorul unitatii administrative a Imperiului care suptDiocletian fusemL: In patru, supt Teodoric I-iu Intr'u-nul, supt fiii si urmasii lui In cloud, si care acuim re-venia la unitate.

1153 inseamn.a doar ocuparea de Turci a Constanti-nopolei care era in.ca de la 1390 vasala tor, viata bi-zantina continuand, chiar In forma greceasca, Inca obucaal de vreme.

1781:, e data unei Revolutii francese, care nu e .!ead'intaiu miscare pornita pe basa principiilor lui Rous-seau

Interesele care mentineau aceasta impartire fdra seasau disparut:

Nu mai credemi azi ca Germanii puri si zdraveni auapgrut printr'o solutie de continuitate in istoria lumiiticreand evul mediu. Ei se adaptasera de mult la o Ro-ma care nu era nici v:)nrupta, nici degeneratd.

Nu mai vedem in Turci sfaramatorii Imperiuluizantin, el continuatorii lui.

Nu mai admitem dogma Revolupei francese libe-ratoare pentru omenire.

In schimb ni dam same ca sant patru istorii antice:g "Yonarhiei orientate, a Eladei de cetate, a Romei de te-rani. a Imperiului roman, care e noua forma, dupe a

sai,

azestui

-- 1 5 -lui Alexandru -cel -Mare, a Monarhiei orientale pentrutoata lumea. Vedem de la 4000 de ani inainte de H ris-es o formidabila activitate umana, trecuta asupra Gre-ciei prin civilisatia oretana si care nu poate fi stri-vitA in prefata lui Marathon.. Si, peste despartiri ne-organice, Intelegem ca viata omenirii e de o perfectaadrrirabila unitate.

Nimic nu sd Intelege Intr'un singur loc si la o singuradata. Epocele se lamurese nu In ele, ci prin ele, de launa alta. 5i e cu neputinta de a vorbi de una fara agAncli la alta 5i de a intreprinde explicatia uneia faraa le st pe toate.

la

si

xiii.

Romantism §i nationalism in istoriografiaromaneasca

ConferintA la Scoala de Ynalte Studii din Paris (Februar 1933)

Doamnel r si doninilor,

Creel CA, atunci nand ai fost elevul unei scoli, ai da-toria de a reveal din and in cand_pentru a arata ince chip ai profitat to insuti sau al Meat si pe altii saprofile de cunostintile primite.

A,nun patruzeci de ani, cand cram elev al sScolii deInalte Studii. vechi zidiri inguste, cu coridoare care uneon duceau la carnarute scunde, tineau locul cladiriiamericane de astazi. Aeolo mi-am primit invatatura,dar v6 asigur ca felul in care am facut pe altii sa pro-file de dansa nu corespunde desvoltarii pe care aceastascoal?i a luat-o ea insasi. Ea a castigat mai mult decatam facut sa foloseasca altii din lectiile pe care le-arthprimit aici.

Cum de la saizeci de ani si-i am de doi ani itiplace sa to Intorci putin in urma pentru a-ti face socote-lile activitatii, m'am gandit ca ar fi poate necesar sao resum inaintea unui public strain, lipsit de preju-decatile care une on pot altera o judecata. Cand dato-rezi cuiva recunostinta, al datoria de a fi cu el nedrept,si, cum nu aveti fata de mine nicio obligatie, imi pu-teti fi, netinand samA de vrasta dumneavoastra si a

11

162

mea, judecatori ai chipului in care invaltdmanlul datde Inaltele $tudii mi-au folosit mie insumi.

M'am gandit sal presint subiectul intr'un chip mailarg, Incepand cu primii ani ai secolului al XIX-leapentru a se yedea data a existat in. Romania o scoaldromantics; caci se vorbeste acum de inlocuirea uneiscoli romantice. Daca totusi a fost pand in zilele deastAzi o scoala nationalists, capabila de a transformaadevarul istoric, am crezut ca e mai bine sal incep cuprimii ani ai secolului al XIX-lea pentru a arata dacein. trecut, si in ce sens, a existat o activitate istorica decaracter romantic, activitate.c,,n,acrata inainie de Walemot scopuri nationaliste, si daed, prin insdsi inf.uentaScorn de Ina lte Studii,q acest curent romantic, carea dat tolusi resultate, eaci nu exists curent dupt caresa nu fie o recena de cules, dava acest curent nationa-list a-fost inlocuit de o meiodt foarte severs si strictt.,de dorinta de a avea o informatie mai ampla, de ocritical ice se opreste mai Inuit asupra mat.' -tiulei do-cumentelor si de o interpretare care ar putea sa nu in-semne neaparat ceva alaturi de document sau contradoeumentului.

Bine inteles, Istoria Romanilor, ca oricare alit isto-rie regional:, a trebuit sal inteapt cu preocupari denationalism.

Istoria Romanilor a fost scri,a intaiu de cronicari,earl o fareau in chipul tulur._r redactorilor de cronied.Foarte de,e eri dupa anLntiri personale si informatiiluate la intamplare. Ei erau straini d' o critica nem-noscuta pe vremea-aceia si in. alte teri decal a lor.

Istoriografia pentru secolele al XVII-lea si al X VIII-lea, une on foarte remareabila, in ce priveste infor-matia lui Dimiirie Canlemii, e totdeauna supusa eri-flea si dal resultate indoielnice; stiinta actuala nu ac-cepta _decal cu mult scepticism aceastd informatie lua-ta din izvoare grecesti, orientale, occidentale- sau si. din

163

cele nationale. Totusi istoriografia aceasta e foarte ho-gala, and to gandesti la uh Constantin Cantacuzino,elev al scolii din Padova, format dupa maniera

si, nu se poate tagadui acestui om de o mareinteligenta, de o nesfarsitg curiositate, iubind cu ade-virat stiinta, ceia ce constituie eel putin o parte dincab tatile is toricului.

Dupa cronicarii acestia, cari -s'au incercat, sa zicemchiar: inteun fel pe jumatate barbar, ca DimitrieCantemir, sau in chip asdnignator cu spiritul Renas-terli, ca Stolnicul Crnstantin Cantacuzino, mult supe-rior lui Dimitrie- Cantemir, au venit istoricii ardeleni,al caror stop era inainte de orice dernonstrarea des-cerdentei Romanilor din colonii adusi de Traian, ca-rom li atordgm acum o importanta mult mai red.isg.,preferand a pune alaturi o colonisare popularg carear fi stabilit hasele unei actiuni de transformaremai t'arziu complectata 5i pecetluird de autoritaleaimperiala, prin Traian. Afara de aceasta mai era,totusi, patriotismul, moldovean sau muntean, al lip-franilor cari traiau liberi in cele d principate.

La scriitorii ardeleni nu vei gasi nici data romantis-mul razboaielor contra Turcilor, pentru apararea cres-tingtatii pe malurile Dunarii, timp de decenii, n celedoug principate. Aderenti ,convinsi si fanatici qi des-cendentei romane, ei nu se opresc asupra celor pe-trecute In terile ram'a'nesti libere; istoria celor cloudprincipate nu-i intereseazd: o cunosc mai mult saumai putin. Sangele varsat in lupte de a lungul secolal XV-lea si XVL-lea li e aproape indiferent: ori-ginea romana li ajunge

De aceia evul niediu nu are pentru ei aproape nici-un intere,, iar ceia ee se petrece In epoca in derngeste complect inlatural din pre cuparile tor.

Dupa >coala aceasta ardeleana, care s'a conlinuatpapa la in' eputul ecolului al XIX-lea, dar nu si-a

elated.,

aid

ita-lfana,

ir

- 164 -format elevi in Romania liberd, a mai fost o istoriea Romani lor in adevdr romantica,

Generatia careia-i apartin nu arc totusi nicio legd-tura cu aceasta scoa14 romantics; din potriva, aceastageneratie a in-eput prin a combate tendintile roman-tice. Ea a reusit sa le inlAture sa creeze alaturi oand istorie a Romani lor, istoria sprijinita pe documen-tul contemporan.

Aceasta generatie si-a ingaduil insa a privy doca-mentul cu o oarecare silinta a inteligentei, iar,acum se pretinde ca o noudi scoala este necesardpentru a lua documeulului 4rumai ceia ce cl pare sdspuie la prima vedere, exists fard indoiala o dife-renta esentiald. Documentul represinta ceia ce repre-sinta oricare altd manife5tare a spiritului uman. Eltiebuie sa fie interpretat dupd regulele logicei, dup.un oarecare seas psihologic.

Se pot cauta alaturi situatii a dmanat are: un faptistoric poate un altul, si se poate gas& ,xpli-catja unei siluatii istorice ih and situalie istoricd; darpentru aceasta e nevoie d3 puttn orizont, si lrebuieski cunosti ceva mai mull decal lucrul, foarte marge-nit, ce se gase,te rnornentan suet privirea ist ricului.

A existat totusi acea peri add romantica. Am cunos-cul-o si adaug chiar ca am 1,ndurat-o. Noi toti am indu-f-at -o, fara ca generatia noastra sa se supuie, sa selase strabaluta de tiraaia acestei scoli r mantice

Scoala aceasta nu era d3 origin romaneascd. Ea afovt sprijinita in de sebi do un om al cant& nume e doseon pomenit in amintirea recunoscatoare a sufleluluiromanesc, flasdeu. Era cineva a cdrui mare inteligentda imbratisat aproape t ate domcniile gandirii. A fostun filolog in felul sau. Imi adu- aminte ca, venind laParis pentru a-mi in.epe. studiile aici, am avut pla-cerea de a cunoaste pe Louis Leger; ii cram recoman-dat Atte IIasdeu. Louis Leger, cetind scrisuarea Twin

Si

dacd

l'unuri

165

care cram presintat lui colegilor sai, mi-a spus: Ammulta stimd pentru d. Hasdeu, dar nu-i Impartasescopiniile asupra chipului in care trebuic scris in do-men4u1 filologiei sau al istoriei". Eram de aceiasirere, dar la vrasta mea nu indrazniam s'o spun.

Hasdeu era Roman din Basarabia, de singe p atin-tel amesterat, a carui familie trdise multi vremeIntr'un mediu mai degraba polon. Se stie ca in Polo-nia exista o traditie, o lung traditie mistied, si el veniain epoca in care se urma miscarea mesianica In Po-lonia, care presinta natia polond ca o jertia necesarapalm umanitatea Intreagd, mergand pang la cru-cificare, caci acesta ar fi rolul ei in desvoltarea civilisa-lieif rol de care ea a fost foarte mandra. Am, cunoscatcu ocasia unei mai recente cdlatorii In Po lonia pe unuldin ultimii represintanti ai aoestui spirit al lui Towiari-ski, raspandit in Franta prin lectiile lui Mickiewicz laC de France.

IIasdeu, care adduga la numele sau numele unuiDomn n-boldovean, Petriceicu, cu care se inrudia, pri-mise o educatie de familie polona si una de Universi-tate ca student al Universitdtii din Harcov. Primindaceasta din urrna educatie care era ruseascd, el aveapreocupari care lipsiau in Principate, a cdror unirese indeplinia in momentul acela. Aici era spiritul ar-delean, dar scazut, mai putin fanatic, mai putin exclu-siv deck in secolul al XVIII-lea.

La lioeu am avut ca manual de scoald-Istoria Roma-niter de August Treboniu Laurian, m'am Intrebattotdeauna de unde-1 scosese pe Treboniu. VA Inchipuitica, atunci cand August Treboniu Laurian se punea sascrie Istoria Rom'anilor, o inoepea natural cu lupoaica,cu Romul Remu urma cu toatd istoria Roulet.Era acolo republica si toti imparatii, astfel ca, dacdun Domn roman ar fi avut din 'nth mplare numelede Traian, el ar fi devenit Traian al II-lea, dupa un

si

si

pd-

$i

- 166 -sistem care a fost intrebuintat In Grecia si Bulgaria,regele Bulgariei numindu-se Boris al II-lea, tiindcaa existat °data, intr'o situatie putin deosebita si In Im-prejurari care nu au nimic a face cu regatul de astazi,un Boris I-iu, iar, and a fost un Constantin, rege alGreciei, s'a facut socoteala Imparati lor bizantini si elli-a urmat in ordine. Ma temeam ca, la aparitia unuinou-nascut in dinastia roma,* sa nu i se deie un numecare ar putea fi legat de imparatii romani de Occi-dent sau Orient.

De cealalta parte deci, avem continuarea acesteiardelene, cu acel spirit mult mai afirmativ, care

In totdeauna a deosebit pe Romanii de dincolo de Car-pati.

Pentru Ardeleni, exista, in adevar, adevarurl nestra-mutabile pe care le respectam si noi, dar pe ..are nie greu sa le Impartasim in acelasi chip. Nu ne tasimla acelasi diapason. In ce priveste constitutia, poli-tica, istoria, ei sant categorici, In timp ce noi plutimIntr'un relativ care, dupa parerea mea, trebuie pas-trat atunci cand e 'Vorba de cugetari sau de actitmiumane.

De partea inarelui ,avant romantic, Xasdeu si-a in-tins aripile-i mars, transform'and dupa maniera saIntreaga istorie a Romanilor. Om de o foarte vastyeruditie, care depasia prin lectura sa, mai malt sauanal putin anarhica, ceia ce se poate castiga in 5colilemetodice, el ajunsese a gasi lucruri nebanuite pe careun altul, cautand in chip normal, nu le-ar fi desco-perit niciodata.

Am spus-o acum cateva luni, la Academia Romany.Se decisese comeniorarea lui Hasdeu, snort de cateva de-cenii. Sarcina aceasta a fost Incredintata unui istoricsi unui filolog, dar, cum noi gan.dim, lucram 5i scriemIn alt gen, s'a petrecut un fapt curios, care nu eraIn avantagiul mem.oriei celui ce trebuia sa fie come-

tra-ohtii

si

167

morat. Am inceput ca istoric spunAnd: Cedez aceastacomemtrare colegului mien care este un filolog", si filo-Iogul, de altd parte, rai-a parut gata a ceda aceastacomemorare istoricului care nu era dispus sa o accepte.La sfarsit presedintele si-a dat sama ca ar fi fost maibine, fiindcs era vorba de o asa de-mare personalitate,sa fi luat cineva asupra -si tratarea personalitatii in-tegrale a lui Hasdeu, sa fi vorbit singur asupra acestuisubiect interesant din punctul de vedere al valorii u-mane, al vastei inteligente, al inddratniciei muncii de-puse Si pentru descoperirea izvoarelor necunoscute pAndla clausal.. Fard Indoiala Hasdeu, a cdrui activitate s'aIntins pand dupd 1890, era un om de primul rang.

Cu greu s'ar fi gasit in Europa cineva capabil, indomenii atat de diferite, de o realisare care sa continaun intreg manunchiu de suggestii atat de necesare,sa -i urmeze lucrul.

Acei cari au vent dupd. acest mare talent, aproapegenial, au realisat opere de o valoare cu totul inferioard.

Vavoiu daun exemplu: Hasdeu avea, totdeauna, infor-matia rara, si acei ce i-au urmat, facand parte din.scoala romantics, se crezurd obligati sa dovedeascao informatie tot alai de bogatd. Dar, s'a intAmplat saciteze cineva a doua parte a unei carp germane, care,

s'a autat aceastd a doua parte, nu exista.Desfid pe persoanele care ma ascultd sa descopere

originea acestei erori. Autorul cunoscuse cartea prin.tr'un catalog german, care dadea si preturile, si pretul:Thaler", in loc de Their, fusese luat drept partea adoua

Generatia noastra a inceput printr'o ruptura holdriafatl de aceia: generatia carea-i apartin ca mai Mull..Colegii si prietenii miei au dispdrut de mai multi ani,si, and se vorbeste de roman.tismul nostru, acela aldefunctilor miei colegi este si mai putin real deal

and

168 -

acela ce mi se atribuie, si-mi pare, deci, ca, oricum, astrebui apar.

Intre generatia noastrd si cea romantics, a fost totusicineva, bine cunoscut la Paris si a carui opera incepea- fi tratata, in Romania, intr'un chip care ma mill.An. cetit intr'un ziar de oare ce istoria este supusaacum judecatii oricdrui failetonist, dacd acesta a ficutceva studii de filologie sau istorie, ca, supt toate -ra-porturile, opera lui A. D. Xenopol e alit de invechitd,incat n'ar mai trebui sa se vorbeasca de dansa. El n'arfi avut nicio pregatire istoricd serioasd.

Se in,seald cu totul, pentru ca A. D. Xenopol a inceputprin studii as'upra filosofiei istoriei, si, ducandu-se laBerlin, a facut excelente studii de istorie si a publicat a-oolo chiar o tesd asupra unei corporatii in Imperiulroman.

El a scris, in adevar, $i lucrari de °commie politio,d,dar nu se poate spune ea acest em, scriind istorie,n'ar fi avut respectul datoril d cumentelor, simtul ne-pesar criticei si ce ..trebuie ca responsabilitate pentrulucrul uuui istoric.

La vrasta mea ii place cuiva sa -si inolasca amintirilepersonale. Cand am inceput sa public articule in acestdomeniu, am presintat unul lui Xen pol. Dar nu Lrauin el trimiteri pentru_ pasagiile luate din nu mai stiucare poet latin din vremea clasicd, crecusem ca maputeam dispensa, si, obisnuit, se dispenseaza cinevacitand cateva versuri din Horatlu sau Virgil; dacd nu evorba de o lucrare consacrata acestor poeti, nu se wineindicatia cartii si a versului. Dar el nu m'a lasat saAlec lard ca, mai inainte, sa ma faca a cauta in. autorlocul wade era pasagiul si sa -1 si adaug in nota.

Opera lui Xenopol a fost indeplinitd Intr'un mediucare nu era cel mai favorabil. El era prafesor la INA-versitatea din Iasi, care nu e o mare Universitate; nuavea o biblioteca, in adevar, corespunzatoare dorintli

sa -1

- 169 -sale de informatie; eu Insumi, lucrand cu biblioteciledin Bucuresti, mult superioare, trebuie sa recurg tot-deauna la calatorii ca sa complectez informatia decare am nevoie.

Din fericire, erau pentru istoria veche a Moldovei no-tele, foarte bogate, ale lui tunic Picot, care a publicatcronica moldoveneasca a lui Ureche, analisand-o copios.

Xenopol era mai ales un ganditor, ale carui conclusii,asupra istoriei nu'intrec numai competinta mea, carenu sant filosof si n'am cautat sa fiu vre-odata, darcuriositatea mea, inleresul mieu pentru aceste, lucruri,fara indoiala utile, dar de un caracter atat de diferit.

Deci in sensul istoriei, mai curand deat povestirea e-xacta, precisa, e ceia ce cauta el si- ce putem cerecartii sale romanesti in case volume, urmata de altodoua asupra domniei lui Cuza-Voda si Inca alleledoua asupra originii Si desvoltarii partidelor in Roma-nia.

francesa, in cloud volume, nu confine decat oparte a operei lui. far, cat despre a doua $i a treia e-ditie a lextului romanesc, ele au Post facute dupa moar-tea autorului, cam in graba.

Xenopol nu se mai ocupase sa-si puns opera la cu-rent; 5i, daca dupa douazeci de ani, dupa tot ceputuse da noua generatie s'a gandit sa-si reediteze lat-crarea, ceia ce a adaugat e mai ales de caracter su-perficial. $i de aceia. card am lost rugat de editorsa ingrijesc o noua editie, fa'Cand verificarea caoreacapitole, am trebuit sa refus o asemenea insarcinare,pentru ca, sincer, credeam sa nu aduc niciun serviciumemioriei scumpe a aceluia care mi-a fost profesor sicare m'a Indrumat.

Cum totdeauna, la vrasta aceia, este o nehotarire deInvins, trebuie sä fie cineva care sa-ti arate drumul, 5i,drumul acesta, el mi 1-a aratat.

Pentru istoria universals trebuie sa spun In pa-

si

Editia

170

rentesa pastrez aceia5i gratitudine cuiva caruia nui-am fost elev, caruia m'am presintat numai pentruexamenul de doctorat, la Leipzig, lui Lamprecht In-susi, care m'a tratat, atunci, aproape dur, ,dar, peurma, mi-a cerut sa scriu cele cinci volume ale IstorieiImperiului otornan, alte doua volume de Istorie a Ro-manilor, si cred ca e mai bine sa fii maltratat la unexamen si apoi sä ti se Incredintieze o misiune atarde importanta, decal sä capeti note bune 5i pe drmasa fii uitat.

Opera lui Xenopol e Inca utilisabila in oarecare ca-pitole, si, ca istorie generala a Romani lor, totdeaunase va gasi intr'insa ceva de cules.

Oricum, vechiul mien profesor era un spirit occi-dental, format la o seoala foarte buna, lucrand cu ma-terialele pe care le avea la dispositie $i introducandIn istorie forma si gandire.

Dar nu se poate face opera mnana cu fiintele u-mane In felul in care se face opera stiintifica atuncicard e vorba' de trigonometrie sau de meteorologiclEste o diferenta pe care n'o vezi orica'nd, dar sa tiepermita unor persoane s'o vada si sa se conduca Infelul determinat de conceptia capatata astfel.

Xenopol a fost, de la Inceput, foarte aspru tratat decineva care a fost, mult timp, profesor de istorie la Uni-versitatea din Bucuresti.

Un om foarte remarcabil, pe care strainalatea 11 cu-noaste prea putin, pentru ca n'a publicat decat in ro-maneste, $i pe vremea aceia erau mai putini cei cecuno5teau limba romana. Si aceasta ni creiaza astazi,and scriem, o mai mare responsabilitate, pe cand a-tunci se stria putintel In famine, putand spun fiecareca o critica favoKabila e o datorie prieteneasca, si unadefavorabila e in legatura cu vre-o concurenta.

Acel de care vorbesc in acest moment, Dimitrie On-ciul, car avea si teoriile sale fiblogice, era elev al

171

scolii vienese. Cine cunoaste aceasta scoala viencsaisi da sama ca nu are nimic comun cu scoala din Ber-lin unde se forinase Xenopol. Cea din Viena era mullmai strimta, de Si mai precisa, deal acea de la Ber-lin, unde mai dilinuia ceva din marele spirit al luiRanke.

Cred ea, astazi chiar, in gandirea istorica a Germa-nilor este ceva care vine de acolo, de la acel am foartemare, in domeniul sau Si in viata intelectuala a Ger-maniei Intregi, tare a deschis orizonturi Intinse Si aavnt curajul sa inainteze eel d'intaiu spre teluri pecare nu putea sa le vada prea limpede, cad totusi secere curaj sd se infrunte responsabilitatile unei cal ne-uniblate Inca.

Intre tori cei ce au scris Istoria Universals in se-colul al XIX-lea nu e niciunul care sa aiba calitatilereunite ale lui Ranke, care rarnane viu Inca, pentruca, in orice domeniu, cand i se recetesc paginile, datanu se gasesc adevaruri, se intalnesc totdeauna suggestii,Si suggestii de prima ordine.

Scoala de la Viena era o scoala de paleografi, oscoala de diplomatisti, o scoala de editori de texte.Se Si preparau ca sa scrie, mai ales, istoria Austriei,adeca a dinagtiel Habsburgilor Si a Statelor austriece, Si,ca s'o scrie pe aceia, nu era nevoie de orizont; alifelar fi fost pierduli, cad Habsburgii n'ar avea lot; Sicum voili ca istoria tuturor acestor provincli sa fie pre-sintata intr'un fel unitar, atunci c'dnd ele insesi n'au ni-mic comun Intre ele?

Cineva care, fiind filolog, a facut Si istorie, nu unAustriac de rasa germaua, ci un. Slav, cu acel ceva ne-definit, totdeauna foarte interesant, care apartine ra-sei, JireCek, scriitor dintre cei mai definitivi cad potfi, spunea despre istoriografia austriaea: E a trecedintr'o camera intunecnasa in alta camera Intunecoasa."

Onciul era din Bucovina austriaca, dintr'o familie no-

172

bila de clasa a treia. Om de perfecta cinste, cu unshut dureros al responsabilitatii, el a lasat in manus-cript o mare parte a bperei sale; intre allele, o lu-crare, terminate, asupra relatihor terilor romanesti cuUngaria.

Dee:, nu era tot atat de uman, pe cat era de precis,notorietatea lui, absolut nationala, incepe pe nedrept ase Intuneca, pentru' ca a scris multe pagini In carenimic nu va mai fi de schimbat.

inn altul, din aceia5i generatie, format tot la scoalaaustriaca, dar care Mouse si studii in Rusia fiind,ca sa zic asa, un Jireeek al nostru, cu toate a acti-vitatea lui nu s'a inlins atat de mult ca aceia a sa-vantului austriac, a fost crutat de adversarii, incepatori,dar cu atat mai zgornotosi, ai nationalismului ro-mantic ".

Generatia era, bine inteles, rea in intregul ei, dar pen-tru I. Bogdan se facea cate odata exoeptie, se gasiauchiar cuvinte pioase pentru memoria lui, dar pentruca. dupe ce se platise acest tribut, sa participe Si

el, incetul pe incetul, la aoeiasi reprobare.Bogdan a inceput cu studii filologice, care 1 -au fa-

cut cunoscut in teata lumea filologilor eari se ocupacu studii slave. Colectia de d cumente slave- a luifan-eel-Mare, Domn al Moldovei, splendid presintata, eresultatul unui lung studiu, in care aducea Q inegalabilaprecisie, sacrificand zece, cinsprezece ani pentru o en-legere de doua sate de documente, ca aceasta admirabilaculegere de documente slavone din al XV-lea secol, saupentru publicatia vechilor cronici ale Moldovei, re-dactate in slavona (slavona fiind In terile romanesticeia ce era latina in Occident).

Am spus ca. Bogdan incepuse cu studii de fillologie,fa'cute la Viena, dar istoria vienesa e deosebita de fi-lologia vienesa: cea d'intaiu e facut4 de Germani pentrupartea germand din Austria, acestelalte studii erau

t.e-

fd-

- '73 -cute in mare parte de oameni can apavtine.au altornationalitati, si de Slavi, can puneau in ele un spiritdeosebit de spiritul german, unul mult mai larg. Peurrna, Bogdan a trait catva timp in Rusia, unde afost colegul d-Iui Boyer, care nu-si poste aminti aceastafarA emo,iec emJtie pe care o Imp.Irtas..sc de Cate onne

Dupa edi(iile sale, atat de ingrijite, Bogdan a ajunssa scrie pagini de istorie asupra secolului al XV-lea,care sAnt_ limpezi si juste.

In ce ma priveste, n'am fost indreptat nici spreViena si nici spre Berlin. Sant doctor de la Leipzigunde nu m'arri presintat deck pentru a-mi trece doe-ton_A il, clupa ce, un semestru, fusesem student la Ber-lin, frecventand pe doi sau trei pr,fesori la can credca am ascultat vre-o /ece lectii plate ca, supt ac-straport, chiar Intrec adevdrul.

Dupd conventia inn cu Statul, trebuiam sa fac sludiiin Germania, si le-am fa-ut, dar n.umai dupa ce fu-sesem elevul S.olii de Ina lte Sludii.

Si, dacd-mi permiteti, la sfarsit, sa vorbesc putinde modesta mea c laborare, pot spune ca am luatnetoda mai degraba de aid deck ca elev al lui Xe-nopol, la Iasi. Caci Xenopol era un foarte distinsditor, un causeueplacut: la cursul sau nu era nimicsolemn si cred ca c mai bine, deck s5 se aduca o so-lemnitate mai potrivita la Curtea cu Jutati sau la tri-burialele militare supt starea de asediu.

Ceia re se chiama un seminariu" nu exista la Iasi.E bine sau nu ca seminariul sa existe, aceasta depiodede felul in care e inteles.

Mid am venit in Germania, la 1892, am fost invitatsa iau parte la lucrarile seminariului lui Sternfeld,care a scris istoria celei a daua cruciate, a Sf. Ludovic.Abia sosit, mi s'a pus, cu nepusa masa, nu stiu cechestiune, ceilalti, nu fara rautate, asteptand rdspun-

si

gAn-

intalnim.

174

sul noului sosit, care venia de la Paris. Ali se cerea,cred, ceva asupra indemnului la cruciata al lui Guil lau-

,me Adam..Cu toate ca eu cunosteam destul de bine, ca unul

care scrisesem Philippe de Mezieres", opera acestuipredicator al razboiului slant, imi fu peste putinta sa,spun pe loc data rand lucrarea fusese scrisa. Alarturi-sind-o, a fast, in sala, ea un gest. de indignare din parleacolegilor germani. Aceasta a fost cea d'intaiu si ultimadata rand am frecventat acest seminariu, si oricarealtul.

Data se lute lege astfel, seminariul nu e un lucru asade util. Lunga-mi experienta mi-a confirmat opinia.$t eu am trebuit O. am, de forma, seminariurmieu,dar aoolo nu e catedra; vaga asamanare ce este intreacesta si esafod ma sperie. Sant, totusi, adevarate semi-narii Linde am observat aceasta: profesorul cla o lu-crare; cunoaste, bine Intele3, subiectul, dar nu atatacat studentul care va intrebuinta molt Limp ca sa se in-formeze; apoi, cand vine ziva judecatii, colegii it pri--vest une on cu ochi rai pe cel ce e chemat a vorni,si mai ales atunci and a preparat bine subieflul.Cum au dreptul sa zica nu", profesorul are a ho-tarl, si, and se intampla ca studentul sä fi lucrat macest domeniu mai mult decal prjesorul, situatia a-cestuia devine, oarecum, delicata. Dar, data lceaAaserveste sa se creeze dusmanii Intxe studenti si sacompromita pe un profesor, atunci e mai bine sanu se creeze un seminariu sau sä fie condus cu. multidiscretie.

Am invatat, deci, practica eruditiei aici. Era, atunci,epoca influentei, aproape tiranice, a Germanilor. A-yearn un coleg care se numia d. Hund, si el trecea tc t-deauna Inlaiul din causa comorilor de sainta ce erapresupus a le poveda si din care, din discretie saudin modestie, n'a lasat sä se simta cel mai mic clement.

175

Totusi el inchidea, de sigur, inteinsul, aceasta comoarAa stiintii din tara sa.

Pe atunci, pot sa afirm, nu cram romantici la Scoalade Inalte Studii.

Nu numai ca eram precisi, dar se lucra din greu:nu ni se dadeau certificate de complesent4. Si ni be re-comanda in totdeauna: culegeti documental si tinedsama de document".

E ce am fAcut vre-o douAzeci de ani, In care limp,In tara mea, ajunsesem sa se spunA: Acest om e inca-pabil sa faces altceva decat sa publice documente". Sitrebuka sa o fac, pentru ca informatia era incA t4latde restransa, incat a se risca in istorisiri, a scrie pa-gini de istorie asupra acelora pe care le aveam la inde-mana, era muncA zadarnica.

In loc sa continuu a strabate vazduhul pe aripi ro-mantice, ca aripae predecesorilor miei, trebui ca,foarte modest, sa ma pun la lucru.

Este o mare colectie de documente privit are la Is-toria Romanilor care se numeste dupes numele invata-tului roman din Bucovina sau, mai bine zis, diietantaluiroman din Bucovina cAruia, fara nicio supraveghere, ise permisese accesul Arhivelor din Viena, Colectia Hur-muzaki, publirata cam la inlamplare, fares o prea maregrija a criticei, caci se dAduse unui excelent nmelist,lui Slavici, misiunea de a supraveghia tiparitura. Tre-buia =Inca lndelungata si grea ca sa se prefaca si sase adauge.

In ce ma priveste, am publicat in. aceasta colactiesapte volume de proportii destul de marl.

Pentru institutii nu erau decal colectii echi, In c.'2amai mare parte rail faqute sau foarte bine facute, darrestranse la trei cute de pagini. Si, atunci, pentru a a-yea fundamentul lucrarilor viitoare, am trebuit O. pu-blic vre-o treizeci de alte volume.

Cand a Post vorba in sfarsit ca si eu sa scriu istorie,

176

aceasta istorie a R-ananiln a Post scrisa in intregrdei sau dupa materii on pe subiecte cum se scrie astlfiistoria oricarii teri, dar va asigur ca nu cu un con-deiu ingaduitor sau mdgulitor.

Imi pare ran ca nu mai am rdgazul pe care-1 aveamatunci and de la un subject re3triins treceam la altul,dar aceasta mi-a adus vn enorm profit. Ni batem jocputintel la scoald de fisele care se coase una de altaca sd se fats o lucrare, dar aceste file, pe care hedeprinsesem a le pdstra, Imi mai servesc si aslazi.Cum reieau azi, in textul frances original, istoria Im-periului bizantin, care, acum treizeci de ani, a fort pu-blicatd, lard note, in traducere englesa, in aceasta nouneditic adaug notele dupa fisele care mi-au

Deci, gratie acestei metode din Paris, am putut in-troduce in Istoria Romani lor un scrupul de informa-tie si o critics foarte severs, dar, in acelasi timp, (louaalto catnap pe care le capatasem, odata cu c legii mieifrancesi, nu numai din invatamantul, dar si din exem-plul profesorilor in. mijlocul cdrora am trail ativaani, adecd:

0 carte este Inainte de Coate o carte. Pentru un arlicolnu se cere altceva dec.dt ss se pqnd problema inteunchip limpede si sa se ajunga la o solutie cuminte. Dar,and de la articole de revista se trece la carte, trebuieca aceasta carte sd aiba o arhitecturd in care, dupd. 'deladominantd, bine puss in vedere, sa te p)ti, regdsi; nutrebuie sa fie o adundtura de b,jrdeie si de palate, nrin-tre care sa fii fortal a te strecura, ci un dras cu strdzi,cu bulevarde, cu piete, cu mahalale si cu centru. Ru cpermis ss se aseze cosul unei usini in mijlocul PieteiConcordiei; ceia ce, im eruditie, se intampla foarte ade-sea. $i, in acelasi timp, ni s'a spus aici de atlitea onca trebuie gandit la felul in. care se scrie, inat- si eu,scriind istoria, am indraznit sa -mit amintesc ca, oricum,

- -

ramas.

.

prin presintarea care se adauga la informatie si lacritics, istoria este un gen literar.

Dar trebuie nu numai sä acoperim cu literaturdca mobilierul de astazi care ImbAa un lucru de

lemn ordinar in mahon, ci sä fie literature In laun-tru. Adeca Intr'un cuvant: subiectul sci fie redat In-tr'un chip cu adeuiirat uman.

Dar oare aceasta practicI a stiintii Inseamna ca as.fi uitat sfaturile pe care mi le-a dat aceasta Koala pecand eram unul din elevii sai? Nu cred. Dar, clackas fi asigurat de aceasta, m'as simti-, totusi, obligat sayspun cä voiu persevera.

12

I7]

TABLA DE MATERII

Paging.

I. Despre conceptia actuala a Istoriei si genesa ei.. . 3II. Despre utilitatea generals a studiilor istorice . . 29

III. Frumuseta in scrierea istoriei 39IV. Cum se scrie istoria? 49V. Moralitatea si armonia istoriei 59

VI. Ideile in istoria universals 67VII. Doug conceptii istorice 75

VIII. Nevoia inoirii cunostintilor istorice in invatamantulsecundar 101

IX. Noi directii in istorie 131X. Base le necesare unei not istorii a evului mediu . . 137

XI. CulturA generalA si studii istorice 151XII. Zadarnicia impartirilor obisnuite ale istoriei universale 157

XIII. Romantism si nationalism in istoriografia romaneasca 161

, .