SINDICATUL „SĂNĂTATEA” DIN REPUBLICA MOLDOVA

CONGRESUL V

HOTĂRÂRE

28 mai 2010 nr. V-04

Examinând raportul „Cu privire la activitatea Sindicatului „Sănătatea” în perioada de după

Congresul IV” şi raportul Comisiei de cenzori a Sindicatului „Sănătatea”, Congresul V

HOTĂRÂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate a Sindicatului „Sănătatea” pe anii 2005-2009 (anexa nr.

1).

2. Se aprobă Raportul Comisiei de cenzori a Sindicatului „Sănătatea” (anexa 2).

3. Activitatea Sindicatului „Sănătatea” din Republica Moldova desfăşurată în perioada de

după Congresul IV din 26.05.2005 se consideră satisfăcătoare.

4. Se aprobă componenţa Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea” din Republica

Moldova (anexa 3).

5. Se aprobă componenţa Comisiei de cenzori a Sindicatului „Sănătatea” din Republica

Moldova (anexa 4).

6. Controlul privind îndeplinirea prezentei hotărâri se pune în sarcină Consiliului Republican

şi Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea” din Republica Moldova.

Preşedinte

Victor Benu

ADOPTATĂ

de delegaţii la Congresul V

al Sindicatului „Sănătatea” din Republica Moldova

din 28 mai 2010

Cu privire la activitatea Sindicatului

„Sănătatea” în perioada de după

Congresul IV din 26.05.2005

Anexa nr. 1

la Hotărârea Congresului V al

Sindicatului „Sănătatea” din

Republica Moldova

nr. V-04 din 28.05.2010

RAPORT

pe anii 2005-2009 „Realizări şi perspective”

I. Politica sindicatului în domeniul dezvoltării şi reformării sistemului de sănătate

Ca scop al creării unui sistem de ocrotire a sănătăţii performant, care să satisfacă nevoile de

sănătate ale populaţiei şi interesele lucrătorilor medicali, în perioada de după Congresul IV au fost

elaborate şi adoptate Politica naţională de sănătate (HGRM nr. 886 din 06.08 2008) şi Strategia de

dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008-2017 (HGRM nr. 1471 din 24.12.2007).Aceste

două documente strategice au identificat obiectivele de dezvoltare a sectorului sănătăţii şi au stabilit

măsurile şi acţiunile prioritare pentru realizarea acestor obiective.

Sindicatul a participat la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu – 2008-2010

(CCTM), în cadrul negocierilor partenerilor sociali la nivel naţional, contribuind real la

îmbunătăţirea procesului anual de elaborare a Bugetului de stat şi finanţare pentru sectorul sănătăţii.

În corespundere cu prevederile CCTM, s-au majorat primele de asigurare, calculate în mărime

procentuală la salariu şi la alte recompense pentru categoriile de plătitori.

Au fost reevaluate, iar prin Legea nr. 286-XVI din 20.12.2007 modificate şi completate actele

normative în domeniul AOAM, inclusiv: Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală nr.1585 –XIII din 27.02.1998, Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de

achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26.12.2002,

Codul de procedură civilă al Republica Moldova, Legea taxei de stat şi un şir de HGRM. Ca

rezultat, măsurile întreprinse au condus la sporirea semnificativă a veniturilor în fondurile AOAM

şi Bugetului consolidat al ocrotirii sănătăţii, cât şi a veniturilor salariale ale lucrătorilor ramurii,

fortificarea bazei tehnico-materiale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în

muncă, o acoperire mai largă a populaţiei în cadrul Programului unic de asistenţă medicală şi

sporirea calităţii asistenţei medicale.

1. Resursele umane şi protecţia împotriva şomajului

Politicile Sindicatului „Sănătatea”, ce ţin de resursele umane şi protecţia împotriva şomajului,

în perioada de referinţă, au fost orientate spre:

- neadmiterea disponibilizării în masă a salariaţilor;

- respectarea strictă a normelor ce ţin de relaţiile de muncă angajator-salariat, bazate pe

principii democratice;

- perfecţionarea actelor normative în vederea pregătirii, atestării şi plasării în câmpul muncii

a cadrelor medicale;

- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi trai ale lucrătorilor medicali;

- atragerea resurselor umane de profil în localităţile rurale prin crearea condiţiilor adecvate

de activitate şi trai;

- asigurarea publicităţii locurilor de muncă vacante.

Obiectivele vizate, rămân actuale şi pentru perioada următoare, îndeosebi în condiţiile de

criză economico-financiară, care a afectat grav şi Republica Moldova.

Alte activităţi ale Sindicatului „Sănătatea” privind resursele umane s-au axat pe susţinerea şi

contribuirea la: elaborarea şi adoptarea normelor de evaluare a performantelor individuale de

calitate a muncii pentru personalul medical; elaborarea şi implementarea măsurilor de stopare a

exodului cadrelor medicale în alte domenii şi ţări; perfecţionarea sistemului de reciclare a cadrelor

medicale; elaborarea normelor de activitate pentru medici şi personal medical veriga medie;

atestarea şi tarificarea corectă şi obiectivă a lucrătorilor.

Pentru a realiza obiectivele propuse, Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea” a orientat

organele sindicale - reprezentante ale salariaţilor, de comun acord cu administraţia unităţilor, să

depună maxime eforturi, pentru a patrimoniza valoarea umană a angajaţilor, astfel încât să le creeze

condiţii adecvate de muncă şi trai, să le asigure o plată decentă pentru muncă decentă.

Au fost întreprinse diverse acţiuni întru instruirea specialiştilor în funcţie de necesităţi,

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi trai, implementarea noilor forme de motivare materială a

lucrătorilor medicali. Astfel, partea majoră a cheltuielilor pentru pregătirea specialiştilor-medici de

către Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” sunt suportate de la

bugetul de stat.

Pentru atragerea resurselor umane în localităţile rurale, prin asigurarea condiţiilor de trai

adecvate şi motivarea activităţii profesionale, absolvenţii studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi

ai învăţământului mediu medical şi farmaceutic, care, imediat după absolvire se angajează conform

repartizării, în localităţi rurale, în primii 3 ani de activitate beneficiază din contul bugetului de stat,

prin intermediul instituţiei medico-sanitare respective, de dreptul la:

a) compensaţie a cheltuielilor pentru închirierea locuinţei sau la locuinţă gratuită acordată de

administraţia publică locală;

b) indemnizaţie unică în mărime de 30 mii de lei pentru medici şi farmacişti şi 24 mii de lei

pentru personalul medical şi farmaceutic mediu;

c) compensarea lunară a costului a 30 Kw de energie electrică şi compensare anuală a

costului unui metru cub de lemne şi al unei tone de cărbuni, inclusiv în cazul încălzirii cu gaze (vezi

modificările Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995 cu modificările ulterioare – MO nr.

199-202 din 29.12.2007, art. 956).

Întru realizarea corectă a facilităţilor nominalizate, a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova, nr. 1345 din 30.11.2007 „Metodologia acordării facilităţilor tinerilor

specialişti cu studii medicale şi farmaceutice plasaţi în câmpul muncii în mediul rural”.

În scopul stimulării materiale a tinerilor specialişti rezidenţi angajaţi în muncă în mediul rural

conform repartizării, pot depune actele către Comisia specializată pentru a obţine categoria a doua

de calificare nemijlocit după angajare, iar cei care au studii postuniversitare de secundariat clinic şi

doctorat – pentru obţinerea categoriei I de calificare (ordinul Ministerului Sănătăţii, nr. 13-p §3 din

23.01.2007).

Tinerii specialişti care activează în mediul rural beneficiază de compensaţii nominale pentru

conectarea locuinţelor la conductele de gaze naturale (Hotărârea Guvernului nr. 1255 din

19.11.2007, MO 180-183 din 23.11.2007, art. 1299).

Au fost întreprinse măsuri concrete pentru majorarea veniturilor salariale. La finele anului

2009, salariul mediu a constituit 2716,0 lei sau cu 2,68 ori mai mult decât în anul 2005. Cu 33,3 la

sută au fost majorate compensaţiile pentru activitate în condiţii nocive.

O importanţă deosebită pentru asigurarea unităţilor medicale cu cadre revin instituţiilor

speciale de învăţământ. Potrivit datelor comisiei de repartizare, circa 80 la sută din absolvenţii

studiilor de rezidenţiat au acceptat plasarea în câmpul muncii conform repartizării.

Au fost aprobate Normativele de personal medical (ordinul Ministerului Sănătăţii nr.100 din

10 martie 2008), care a facilitat procesul de planificare a resurselor umane şi a capacităţilor IMSP în

noile condiţii de activitate.

Întru perfecţionarea procesului de formare profesională continuă a medicilor şi personalului

medical veriga medie, au fost modificate Regulamentele „Cu privire la atestarea medicilor şi

farmaciştilor” şi „ Cu privire la atestarea personalului medical şi farmaceutic cu studii medii” în

vederea implementării unei metode alternative de instruire (autoinstruire, instruire la distanţă),

micşorării creditului de ore de instruire continuă pe parcursul ultimelor cinci ani pentru obţinerea

(confirmarea) categoriei de calificare. Totodată, s-a decis ca medicii şi farmaciştii, personalul

medical mediu şi farmaceutic cu vârsta mai mare de 65 ani, care au deţinut anterior categoria

superioară de calificare, să fie atestaţi în cadrul instituţiei unde activează angajatul de către o

comisie specială.

În anii de referinţă, nu a fost admisă disponibilizarea în masă şi şomajul lucrătorilor medicali,

deşi tendinţe de a reduce personalul medical au fost. Astfel în ultimii cinci ani au fost disponibilizaţi

din iniţiativa angajatorului 597 angajaţi sau 0,21 la sută din numărul total de angajaţi (tabelul nr. 2).

Au trecut mai mult de patru ani de când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea

„Cu privire la exercitarea profesiunii de medic”, nr.264-XVI din 27.10.2005 şi Legea „Cu privire la

drepturile şi responsabilităţile pacientului”, nr.263-XVI din 30.10.2005. Scopul acestor legi, foarte

importante pentru lucrătorii medicali, este de a influenţa asupra îmbunătăţirii calităţii serviciilor

medicale, respectării normelor ce ţin de raporturile „medic-pacient”, „medic-medic” şi „medic-

farmacist”. Pentru prima dată în Republica Moldova au fost legalizate drepturile şi responsabilităţile

medicului şi ale pacientului întru realizarea procesului de prevenire şi tratament al maladiilor.

Din păcate, aceste două importante legi, practic, nu funcţionează. Mai mult decât atât, în

ultimii ani autorităţile înscenau cazuri de mituire a bolnavilor de către personalul medical. De

menţionat că în majoritatea absolută a cazurilor de înscenare, vina lucrătorului medical nu a fost

dovedită, însă foarte mult a suferit imaginea medicinii, în ansamblu. Sperăm că noua conducere a

Ministerului Sănătăţii va pune capăt acestor acte de defăimare. Sunt necesare eforturi comune din

partea medicilor şi a pacienţilor, Sindicatului „Sănătatea”, Ministerului Sănătăţii, administraţiilor

publice centrale şi locale, organizaţiilor nonguvernamentale, Asociaţiile de medici, Liga medicilor,

Asociaţia asistentelor medicale „Nursing”, mass-media etc.

În această ordine de idei, numai măsurile întreprinse în complex vor da rezultatele pozitive ce

ţin de îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi respectarea strictă a raporturilor „medic-

pacient”, „medic-medic” şi „medic-farmacist”. În caz contrar se va prelungi perioada de deteriorare

a imaginii medicinei şi personalului medical. Ca rezultat, va avea de suferit întreaga populaţie şi, nu

în ultimul rând, personalul medical şi bolnavii.

Legea nominalizată stabileşte mai multe drepturi şi obligaţii pentru medici, printre care

asigurarea condiţiilor normale de muncă şi remunerare adecvată. Întru realizarea acestor prevederi

ale legii au fost întreprinse măsuri concrete privind protecţia veniturilor salariale ale angajaţilor.

(vezi capitolul „Organizarea muncii şi protecţia veniturilor salariale” din prezentul raport.)

Totodată, din cauza multor probleme de ordin social şi material, tinerii specialişti refuză să activeze

în mediul rural. Sindicatul „Sănătatea” a înaintat în repetate rânduri propuneri la proiectele Legii

Bugetului de stat de a prevedea un Fond special de acordare a creditelor preferenţiale pe termen

lung tinerilor specialişti pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ. Cu regret, propunerea

nominalizată, la părerea noastră constructivă, deocamdată nu este acceptată de guvern, pe motiv că

medicilor şi personalului medical veriga medie le este stabilită indemnizaţia de 30 şi 24 mii lei,

respectiv. Incontestabil, cu asemenea indemnizaţii, la preţurile actuale, este imposibil de construit

sau de procurat o casă, chiar şi în sectorul rural.

Începând cu anul 2007, a fost implementată procedura de ocupare, prin concurs, a funcţiilor

vacante de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice, scopul fiind de a selecta cadre de

manageri cu o performanţă corespunzătoare cerinţelor contemporane, care ar gestiona eficient şi

corect sursele financiare şi bunurile materiale ale unităţii, a promova dirijarea şi distribuirea

modernă a resurselor umane, a respecta principiile democratice ale dialogului social etc.

În pofida măsurilor întreprinse, asigurarea instituţiilor medicale, comparativ cu ţările Uniunii

Europene, cu personal medical lasă de dorit. (tabelul nr. 1 şi figura nr. 1).

Tabelul nr. 1. Dinamica asigurării instituţiilor medicale cu medici şi personal medical mediu.

Ani

Medici Personal medical veriga medie

abs. asigurarea

la 10 mii locuitori

abs. asigurarea la 10

mii locuitori

1990 16312 37,4 45268 103,7

1991 16298 37,5 46249 106,3

1992 16286 37,4 46384 106,5

1993 16497 37,9 46671 107,2

1994 16514 38,0 45208 104,0

1995 16065 37,1 42905 99,0

1996 16199 37,5 41073 95,1

1997 16114 37,4 40029 93,0

1998 16173 37,6 38469 89,5

1999 14436 33,7 33927 79,2

2000 13886 32,6 32406 76,0

2001 11370 31,4 25614 70,6

2002 11224 31,0 25384 70,2

2003 10978 30,4 24458 67,8

2004 10753 29,9 23581 65,5

2005 10833 30,2 23510 65,5

2006 10767 30.1 22678 63,3

2007 10646 29,8 22648 63,4

2008 10757 30,1 22658 63,4

2009 10761 30,2 23141 64,9

Conform datelor statistice, Moldova este asigurată cu medici cu circa 14 la sută mai puţin

decât media pe ţările Uniunii Europene. (Moldova – 30,2 la 10 mii populaţie, în anul 2009, UE –

32,1) (figura nr. 1).

Diferenţa nu este mare, însă, luând în considerare dotarea insuficientă a instituţiilor medicale

cu echipament, tehnică medicală de performanţă, medicamente, transport sanitar etc., personalul

medical este sub limita realizării tuturor serviciilor medicale în volumul necesar populaţiei.

Figura nr. 1. Dinamica numărului absolut de medici şi asistenţi medicali în Republica Moldova

4520

8

4290

5

4107

3

4002

9

3846

9

3392

7

3240

6

2561

4

2538

4

2445

8

2358

1

2351

0

2201

0

2170

8

2265

8

2314

1

1651

4

1606

5

1619

9

1611

4

1617

3

1443

6

1388

6

1137

0

1122

4

1097

8

1075

3

1083

3

1034

4

1044

4

1075

7

1076

1

0

10000

20000

30000

40000

50000

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Medici

Asistenţi medicali

Deprimantă este situaţia asigurării cu cadre de personal medical veriga medie, care la finele

anului 2009 a constituit 64,9 la 10 mii locuitori, ceea ce este mult sub nivelul Uniunii Europene.

Statistica demonstrează că în republică, practic, s-a stabilit o balanţă dintre numărul de medici

şi personal medical veriga medie, care absolvesc instituţiile medicale de învăţământ şi cei, care se

concediază din proprie iniţiativă pentru a se angaja în alte domenii. De menţionat că majoritatea

absolută a personalului medical care se concediază din proprie iniţiativă sunt apţi de muncă.

Îndeosebi rămâne complicată asigurarea cu cadre medicale a asistenţei medicale primare. Din

cauza multor probleme de ordin social şi material, tinerii specialişti nu doresc să activeze în mediul

rural. În ultimii ani problema dată afectează şi instituţiile medicale din centrele raionale şi

municipale, care, de asemenea, nu sunt atractive pentru tinerii specialişti.

Moldova, practic, este asigurată cu medici de familie de două ori mai puţin decât ţările

Uniunii Europene (RM - 5,4 medici la 10 mii populaţie, UE - 9,6 medici).

O altă problemă este asigurarea neproporţională a populaţiei teritoriilor administrative ale

Republicii Moldova cu cadre medicale. Spre exemplu, raioanele Cimişlia, Cantemir, Nisporeni,

Făleşti, sunt asigurate cu 30-50 la sută mai puţin decât media pe republică.

Pentru soluţionarea problemei în cauză se cere efectuarea unui studiu pentru determinarea

necesităţii reale de medici şi personal medical veriga medie, pe profiluri; stabilirea abilităţilor pe

care trebuie să le posede angajaţii din domeniu pentru acordarea cu succes a serviciilor medicale de

calitate populaţiei, în volumul necesar.

Migraţia lucrătorilor medicali: premise şi cauze

O problemă, poate dintre cele mai importante din atenţia Sindicatului „Sănătatea”, este şi va

rămâne pe viitor migraţia angajaţilor din ramura sănătăţii în alte domenii.

În anii de referinţă, a persistat o fluctuaţie masivă a personalului medical apt de muncă. Din

diverse motive au fost disponibilizaţi din ramura sănătăţii 32365 lucrători inclusiv din iniţiativa

angajatorilor – 597 salariaţii, din iniţiativa salariaţilor - 30054, din alte motive – 1714 (tabelele nr. 2

şi 3).

Tabelul nr. 2. Fluctuaţia de cadre medicale şi motivele fenomenului, anii 2005-2009 (total)

Motivele concedierii Total Anii

2005 2006 2007 2008 2009

Din iniţiativa angajatorului 597 123 143 140 115 76

Din iniţiativa salariatului 30054 6369 5724 6313 5934 5714

Din alte motive 1714 235 616 409 231 223

Total 32365 6727 6483 6862 6280 6013

Tabelul nr. 3. Fluctuaţia de cadre medicale pe categorii de personal, anii 2005-2009

Nr.

d/r Categoriile de personal

Anii Total

2005-2009 2005 2006 2007 2008 2009

A. Disponibilizaţi total din diverse motive

1 Medici 713 708 774 680 620 3495

2 Personal medical veriga medie 2410 2119 2045 2225 1832 10631

3 Alt personal 3604 3656 4043 3375 3561 18239

4 Total 6727 6483 6862 6280 6013 32365

B. Disponibilizaţi din iniţiativa angajatorului

1 Medici 21 28 23 9 5 86

2 Personal medical veriga medie 27 52 62 17 22 180

3 Alt personal 75 63 55 89 49 331

4 Total 123 143 140 115 76 597

C. Disponibilizaţi din iniţiativa salariaţilor

1 Medici 662 568 707 613 568 3118

2 Personal medical veriga medie 2339 1837 1903 2146 1759 9984

3 Alt personal 3368 3319 3703 3175 3387 16952

4 Total 6369 5724 6313 5934 5714 30054

D. Disponibilizaţi din alte motive

1 Medici 30 112 44 58 47 291

2 Personal medical veriga medie 44 230 80 61 51 466

3 Alt personal 161 274 285 112 125 957

4 Total 235 616 409 231 223 1714

Sindicatul „Sănătatea” a încercat să efectueze un studiu privind migraţia din ramura sănătăţii.

S-a constatat că procesul de migraţie în ramura sănătăţii a demarat în 1990, care s-a agravat

substanţial în ultimii ani. Practic, în fiecare an calendaristic din ramura sănătăţii migrează în alte

domenii din republică şi ţări, din iniţiativa salariaţilor circa 6 mii lucrători, forţa de muncă activă şi

calificată.

Motivele migraţiei masive a specialiştilor din ocrotirea sănătăţii în alte domenii şi ţări sunt:

salariile necorespunzătoare responsabilităţii şi costului muncii; condiţiile de muncă neadecvate

pentru asigurarea acordării serviciilor medicale de calitate care, la rândul lor, afectează relaţiile

dintre medic şi pacient; nerespectarea la toate nivelurile a legislaţiei, ce ţine de inechitatea

remuneraţiei muncii; încălcarea normelor managementului resurselor umane, ce ţin de relaţiile

angajator-salariaţi şi participarea angajaţilor la luarea deciziilor.

Sunt importante premisele migraţiei lucrătorilor medicali în alte domenii: cca 90 la sută din

migranţi din ramura sănătăţii migrează în alte ţări pe când din alte ţări în ramura sănătăţii din

Republica Moldova, practic, nu migrează nimeni; 32% din migranţi anterior au fost angajaţi în

unităţile bugetare, dintre care 50 la sută aveau studii superioare; 26 la sută având resurse personale

pentru acoperirea costurilor legate de emigrare, ceilalţi au împrumutat de la diverse persoane sau

din alte surse, plătind dobânzile corespunzătoare; cea mai mare parte din cei care au avut în

Republica Moldova locuri de muncă în unităţile medicale, peste hotare prestează munci ne

calificate, cum ar fi: menajul casnic şi îngrijirea socială, domeniul construcţiilor; peste 90% la sută

activează fără contracte de muncă legale etc.

Pe lângă motivele ce ţin de condiţiile de muncă neadecvate şi veniturile salariale mizere s-a

constatat că la munci peste hotare pleacă cetăţeni ai RM nu dintre cei mai nevoiaşi, dar de teama de

a nu deveni săraci, cu toate că plecarea peste hotare la ora actuală costă sume enorme plătite

intermediarilor pentru obţinerea vizei sau pentru facilitarea intrării în ţara de destinaţie, în condiţii

ilegale. În majoritatea cazurilor, decizia de a pleca peste hotare este legată de un eveniment, care se

întâmplă în familie şi care necesită cheltuieli suplimentare financiare (construcţia sau procurarea

spaţiului locativ, studiile copiilor etc.).

Criza economico-financiară, dar şi lipsa unor programe de stat, bine structurate şi argumentate

privind politica internă de ocupare şi remunerare a forţei de muncă accentuează şi mai mult

tendinţele migraţioniste ale specialiştilor activi, pentru pregătirea cărora nu numai statul dar şi

persoanele fizice cheltuiesc sume enorme.

O variantă de soluţie privind micşorarea migraţiei, în special a tinerilor specialişti medici şi

personal medical veriga medie în alte domenii şi ţări, ar fi acordarea acestora, pe lângă indemnizaţia

de 35 şi 24 mii lei, a creditelor preferenţiale pe o perioadă de 20-30 ani pentru construcţia spaţiului

locativ.

Este alarmant faptul că în ultimul timp nu doar tinerii specialişti abandonează activitatea în

instituţiile medicale, dar şi specialiştii de vârstă prepensionară şi pensionară se concediază pe motiv

de majorare considerabilă a volumului de lucru, înăsprire a cerinţelor ce ţin de executarea profesiei

de medic, personal medical veriga medie, alt personal.

La finele anului 2009, numărul locurilor de muncă vacante în sistemul de asistenţă medicală a

atins cifra de 3756, inclusiv: 1305 medici, 1287personal medical veriga medie, 1082 alt personal

(tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4. Alţi indici privind cadrele medicale, anul 2009

Indici Total

Inclusiv:

Medici Asistenţi

medicali

Personal

administrativ

Alt

personal

Numărul de salariaţi care cumulează sau

primesc spor la salariul de bază pentru

intensitatea muncii

12939 3805 5298 432 3404

Numărul de salariaţi în vârstă de

pensionare 8799 2514 2915 255 3115

Numărul de locuri de muncă nou deschise 522 93 222 100 107

Numărul de locuri de muncă vacante 3756 1305 1287 82 1082

Pentru recuperarea deficitului de cadre medicale, salariaţii sunt nevoiţi să activeze prin cumul,

înlocuire sau să accepte lărgirea zonei de deservire. Actualmente, peste 20 la sută din medici şi

asistente medicale, în afară de funcţia de bază sunt nevoiţi să cumuleze şi alte funcţii.

Din cauza insuficienţei de cadre medicale, mulţi angajaţi îndeosebi din sectorul spitalicesc şi

specializat de ambulator sunt nevoiţi să activeze fără întrerupere 24 şi mai multe ore. Prin urmare,

se încalcă legislaţia naţională şi internaţională ce ţine de durata timpului zilnic de muncă şi odihnă.

Migraţia masivă a angajaţilor din ramura sănătăţii în alte domenii şi ţări, lent dar stabil,

conduce la îmbătrânirea cadrelor. (tabelul nr. 5). Procesul de îmbătrânire a cadrelor este mai

accentuat între medici în medie 29,0 la sută din numărul total, în special între medicii care activează

în sectorul rural. Vârsta medie a medicilor care activează în localităţile rurale demult a depăşit 50 de

ani.

Tabelul nr. 5. Îmbătrânirea cadrelor medicale

Nr.

d/r

Categorii de

personal

Anii

2005 2006 2007 2008 2009

Anga

jaţi

pensi

onari

%

Anga

jaţi

pensi

onari

%

Anga

jaţi

pensi

onari

%

Anga

jaţi

pensi

onari

%

Anga

jaţi

pensi

onari

%

1 Medici 3249 30,0 3428 31,84 3091 29,03 3049 28,34 2769 25,73

2 Personal

medical

veriga

medie

2951 12,55 2939 12,96 2859 12,62 2815 12,42 2915 12,60

3 Alt personal 2774 11,10 2716 11,90 3076 13,50 3612 17,20 3115 17,90

O importanţă deosebită pentru asigurarea instituţiilor medicale cu cadre calificate o are

instruirea profesională continuă a medicilor şi personalului medical veriga medie. Pentru realizarea

acestui obiectiv, este aprobată strategia de instruire a cadrelor medicale, inclusiv în managementul

sănătăţii. Anual, susţin cursuri de specializare şi perfecţionare peste 4 mii medici şi 6 mii personal

medical veriga medie. (tabelul nr. 6)

Tabelul nr. 6. Formarea profesională continuă

A. Medici

Anii Total

angajaţi

Au categoria de

calificare Inclusiv

Total

În % din

numărul

de angajaţi

Superioară Prima A doua Au trecut

reciclarea

2005 10833 7123 67,38 3656 2369 1098 3829

2006 10767 8854 82,40 4619 2811 1424 4210

2007 10646 7632 71,69 4033 2378 1221 4171

2008 10757 8105 75,35 4477 2330 1298 4273

2009 10761 8040 74,71 4664 2096 1280 4827

B. Personal medical veriga medie

Anii Total

angajaţi

Au categoria de calificare Inclusiv

Total

În % din

numărul

de

angajaţi

Superioară Prima A doua Au trecut

reciclarea

2005 23510 15672 67,7 10224 3460 1988 5371

2006 22678 17337 74,47 11049 3944 2344 5750

2007 22648 16368 72,27 10960 3433 1975 6433

2008 22658 18140 80,06 12360 3603 2177 6580

2009 23141 17322 74,85 12172 3075 2075 6097

Formarea profesională prezintă un proces de instruire continuă în cadrul căruia un salariat,

având deja o calificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţele profesionale prin aprofundarea

cunoştinţelor într-un anumit domeniu al specializării de bază sau prin determinarea unor metode sau

procedee noi aplicate în cadrul specialităţii respective.

Menţionăm nivelul înalt de pregătire profesională a cadrelor medicale. La finele anului 2009

deţin categoria de calificare 8040 sau 74,71 la sută din numărul total de medici şi 17322 sau 74,85

la sută din numărul total de personal veriga medie (tabelul nr. 6)

La insistenţa sindicatelor, îndeosebi a Sindicatului „Sănătatea”, a fost modificat art. 179 al

Codului muncii şi Hotărârea Guvernului nr. 435 din 23.04.2008, datorită cărora s-a rezolvat

problema privind păstrarea salariului mediu la locul de muncă de bază al salariaţilor, care îşi

continuă studiile în învăţământul postuniversitar specializat (rezidenţiat, secundariat clinic, cursuri

de specializare si perfecţionare).

O problemă care necesită a fi soluţionată ţine de plata muncii pentru instruirea personalului

medical la nivel de unitate, prin organizarea seminarelor, sau „Zilei specialistului”. De regulă, în

activitatea didactică participă medici specialişti de profiluri corespunzătoare din unităţile medicale

din teritoriu, însă munca lor nu este plătită. Sindicatul „Sănătatea” a examinat problema în cauză şi

a propus soluţii concrete. O variantă ar fi plata pe unitate de timp, conform prevederilor Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova, nr. 381 din 13.04.2006, anexa nr. 16. Cu regret, problema în cauză

deocamdată nu este soluţionată.

Actele normative ale Republicii Moldova în vigoare nu prevăd ca normă obligatorie crearea în

fiecare unitate a Fondului social pentru soluţionarea problemelor salariaţilor. O astfel de situaţie

poate fi calificată ca o carenţă gravă a legislaţiei Republicii Moldova .

Problema vizată şi-a găsit soluţionarea parţială prin aplicarea Legii Sindicatelor nr.1129-XIV

din 07.07.2000, care obligă angajatorii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate sau forma

juridică de organizare, să planifice anual în devizul de venituri şi cheltuieli mijloace financiare

pentru soluţionarea problemelor salariaţilor, în mărime de 0,15 %, raportat la Fondul de salarizare a

unităţii.

Pentru utilizarea corectă a acestor mijloace, Ministerul Sănătăţii şi Sindicatul „Sănătatea” au

elaborat şi adoptat un regulament special. Prin urmare, baza normativă există, însă, este de ne

conceput atitudinea multor conducători, care deja 10 ani la rând ignorează realizarea Legii

Sindicatelor, Convenţiilor colective, contractelor colective de muncă etc. Astfel, salariaţii sunt

privaţi de dreptul la rezolvarea unor probleme socio-economice, prin intermediul colectivului de

muncă din care fac parte, cum ar fi: îmbolnăviri care necesită tratament costisitor; procurarea

medicamentelor costisitoare; incendii şi calamităţi naturale în urma cărora au suferit bunurile

materiale ale salariatului sau însuşi salariatul; compensaţii parţiale ale biletelor balneosanatoriale;

cadouri de revelion pentru copii; decesul salariatului sau al unuia din membrii familiei sale etc.

Datele statistice atestă că majoritatea absolută a angajatorilor din colectivele de muncă din

ramura sănătăţii nu planifică în devizele de venituri şi cheltuieli aceste mijloace. Problema în cauză

nu poate fi calificată altfel decât ignorare din partea administraţiei a legislaţiei Republicii Moldova

şi a intereselor salariaţilor.

Există şi exemple pozitive ce ţin de soluţionarea acestei probleme: instituţiile medico-sanitare

din mun. Bălţi, în anul 2009, au utilizat în aceste scopuri 123,3 mii lei; spitalele raionale Cantemir -

11,6 mii lei, Donduşeni - 15,1 mii lei; CMF Făleşti - 19,2 mii lei; Spitalul Clinic de Psihiatrie mun.

Chişinău - 41,6 mii lei; Staţia Zonală de Asistenţă Medicală Urgentă „Sud” - 18,1 mii lei; Colegiul

de Medicină Cahul - 3,8 mii lei; „Sanfarm-Prim” SA - 9,5 mii lei etc.

Pentru succese în muncă au fost folosite pe larg stimulările morale şi materiale. Este

îmbucurător faptul că majoritatea absolută a stimulărilor au fost acordate de către administraţia

instituţiei, de comun cu comitetul sindical.

Astfel, pe parcursul anilor 2005-2009, practic, fiecare angajat a fost încurajat pentru realizări

în muncă, dintre care: decoraţi cu ordine şi medalii – 119 salariaţi; cu diplome de onoare -16535,

menţionaţi cu cadouri de preţ – 7693, mulţumiri – 32562; alte stimulări – 11272 (tabelul nr. 7).

Tabelul nr. 7. Încurajări pentru succese în muncă şi activitate sindicală, anii 2005-2009

Nr.

d/r Denumirea

stimulărilor Total

Inclusiv în anii

2005 2006 2007 2008 2009

1 Ordine şi medalii 119 32 9 16 36 26

2 Diplome de onoare 16535 3216 3038 3125 3732 3424

3 Cadouri de preţ 7693 2772 653 998 1686 1584

4 Mulţumiri 32562 12117 1420 6087 6788 6150

5 Alte încurajări 11272 2700 3870 493 1160 3049

Total 68181 20837 8990 10719 13402 14233

Au beneficiat de ajutor material sau premiu: din mijloacele băneşti ale administraţiei

unităţilor, practic, toţi salariaţii, în sumă de 338248,6 mii lei; din mijloacele băneşti ale

organizaţiilor sindicale de toate nivelurile - 52672 membri de sindicat, în sumă de - 8422,7 mii lei.

(tabelul nr. 8).

Tabelul nr. 8. Ajutor material (premii) acordat angajaţilor, anii 2005-2009

Nr.

d/r Denumirea stimulărilor

Total

2005-

2009

Inclusiv anii

2005 2006 2007 2008 2009

1 Ajutor

material

(premiere)

din sursele

financiare ale

angajatorului

Nr. de

angajaţi 227139 42715 43879 49773 41256 49516

Suma

(mii lei) 495780,6 67111,3 77874,3 87504,0 105759,0 157532,0

2 Ajutor

material

(premiere)

din sursele

financiare ale

organizaţiilor

sindicale

Nr. de

angajaţi 64698 12067 13280 13904 13421 12026

Suma

(mii lei) 19241,1 1437,9 1565,1 2750,0 2669,7 10818,4

Total Nr. de

angajaţi 291837 54782 57159 53677 54677 61542

Suma

(mii lei) 612387,3 68549,2 79439,4 90254,0 108428,7 168350,4

În anii 2005-2009 au fost menţionaţi cu distincţii de stat 119 angajaţi, inclusiv cu Ordinul

Republicii - 4 angajaţi; Ordinul de Onoare – 2 angajaţi; Ordinul „Gloria Muncii” - 25 angajaţi;

medalia „Meritul Civic” – 34 angajaţi; medalia „Nicolae Testemiţanu” - 46 angajaţi; titlu „Om

emerit” – 8 angajaţi. (tabelul nr. 9)

Tabelul nr. 9. Menţionaţi cu distincţii

Nr.

d/r Denumirea distincţiilor total

Inclusiv în anii

2005 2006 2007 2008 2009

1 Ordinul Republican 4 3 - - 1

2 Ordinul „Gloria Muncii” 25 2 1 5 10 7

3 Ordinul de onoare 2 2 - - - -

4 Medalie „Meritul Civic” 34 10 3 2 9 10

5 Medalia „Nicolae Testemiţanu” 46 15 3 7 13 8

6 Titlu „Om emerit” 8 - 2 2 3 1

Total 119 32 9 16 36 26

Printre persoanele decorate sunt:

- „Cu Ordinul Republicii”: Diomid Gherman, colaborator al Universităţii de Stat de

Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”; Vasile Anestiade, academician, profesor universitar;

Gheorghe Ghidirim, academician, şef de catedră, profesor universitar; Valerian Revenco, ex-

ministrul sănătăţii.

- Cu Ordinul „Gloria Muncii”: Valentin Gudumac, profesor universitar; Ştefan Plugaru,

şef de catedră, dl Victor Uncuţă, medic-şef al Spitalului Raional Ungheni; Sofia Sîrbu,

colaboratoare la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”; Grigore

Chetrari, medic-şef al Spitalului Clinic Municipal Bălţi; Vasile Guţu, colaborator la Universitatea

de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”; Gheorghe Baciu, medic-şef la Centrul de

Medicină Legală; Gheorghe Brînză, şef de secţie la Spitalul Clinic Republican; Elena

Stempovscaia, preşedinte al comitetului sindical al Spitalului Clinic Municipal nr. 4; Vasile

Parasca, medic-şef al Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii; Gheorghe Brânza, colaborator al

Spitalului Clinic Republican; Valentina Şpac, colaborator al Ministerului Sănătăţii; Petru Stratulat,

colaborator al ICŞDOSMC; Aurel Grosu, colaborator al Institutului de Cardiologie; Alexandru

Cotorcea, medic-şef al CMP Briceni; Andrei Gherman, medic-şef al Dispensarului

Dermatovenerologic Republican; Nicolae Leşan, medic-şef adjunct al Asociaţiei Curativ

Sanatoriale şi de Recuperare; Victor Stasiuc, colaborator al Ministerului Sănătăţii; Victor Vovc,

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” ; Ion Moldovanu Universitatea de

Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” ; Stanislav Gropa, Universitatea de Stat de

Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”; Lazar Fincheliştein, Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie „N. Testemiţanu”; Lidia Hanganu, medic şef spitalul raional Ialoveni; Bodiu Tatiana,

Spitalul Clinic Republican; Eugenia Ţurcan, Centru Republican de Diagnosticare Medicală; Sandu

Boris, CMF Floreşti.

- Cu „Ordinul de onoare”: Vasile Procopişin, decan, academician; Constantin Ţâbârnă,

profesor universitar;

- Cu medalia „Meritul civic”: Ion Balica, şef al secţiei Chirurgie toracică a Spitalului Clinic

Republican; Valeriu Nistor, chirurg la Spitalul Raional Ştefan-Vodă; Larisa Terleţchi, anesteziolog-

reanimatolog la Spitalul Clinic Municipal nr. 1; Chira Efanova, conferenţiar universitar; Pavel

Godoroja, şef de catedră; Tatiana Juzefovici, conferenţiar universitar; Anatolie Nistreanu, şef de

catedră; Galina Vincenco, conferenţiar universitar; Victor Vovc, şef de catedră; Constantin

Marandel, medic şef-adjunct sanitar de stat al mun.Bălţi; Constantin Spânu, vice-director al CNSP

de Medicină Preventivă; Maria Chici, şef de secţie Institutul Oncologic; Zinsida Morcov, şef de

scţie Spitalul Clinic pentru copii „Emilian Coţaga”; Alexandra Vîsoţchi, colaboratoare la Spitalul

Clinic Republican; Svetlana Siminovici, medic-şef al Policlinicii Stomatologice Republicane;

Vasile Lisnic, medic-şef al Spitalului raional Donduşeni; Gheorghe Botnaru, colaborator al

Spitalului raional Orhei; Cornelia Grosu, colaborator al Centrului de Reabilitare Chişinău; Lidia

Păulescu, spitalul raional Cimişlia; Natalia Catanoi, Spitalul de Urgenţă; Sergiu Gîncu, Spitalul de

urgenţă; Dumitru Hâncotă, Spitalul de urgenţă; Evfalia Negreaţă, spitalul de urgenţă preşedinte al

Comitetului Sindical.

- Cu medalia „Nicolae Testemiţanu”:Valeriu Chicu, conferenţiar universitar; Eugen Diug,

şef de catedră; Nicolae Eşanu, şef de catedră; Stanislav Gropa, şef de catedră; Arsene Guţan,

profesor universitar; Vladimir Hotineanu, şef de catedră; Ion Moldovanu, şef de catedră; Valeriu

Revenco, şef de catedră; Ala Grecu, asistent principal Institutul Oncologic; Vasile Jovmir, şef de

secţie Institutul Oncologic; Ion Lupan, şef de secţie Spitalul Clinic pentru copii „Emilian Coţaga”;

dna Maria Gribac, felcer superior la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină Urgentă, dna

Galina Chitoroagă, asistent medical superior la Centrul de sănătate din satul Sipoteni r-nul Călăraşi,

dl Dumitru Tintiuc, şef al catedrei sănătate publică şi management a Universităţii de Stat de

Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”; Larisa Bumacov, colaboratoare la Centrul Naţional

de Transfuzie a Sângelui; Ion Chirtoacă, colaborator la Centrul de sănătate Susleni, Orhei; Ecaterina

Coşucova, colaboratoare la Centrul de sănătate Albota, Taraclia; Elena Vîrlan, farmacist mun. Bălţi;

Lidia Vacarciuc, colaboratoare la Spitalul raional Făleşti; Ana Samson, colaboratoare la Colegiul de

Medicină Orhei; Elena Moraru, colaboratoare la Spitalul Clinic Republican; Efrosinia Bragarenco

Ministerul Sănătăţii; Gheorghe Manolache, Institutul Cardiologic; Liviu Vovc, Spitalul de Urgenţă;

Mihai Eftodi, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală; Silviu Condrea, Centrul Republican

de Diagnosticare Medicală.

- Cu titlul onorific „Om emerit”: Larisa Lupu, şef de catedră; Galina Rusu, şef de catedră;

Vântu Ana, conferenţiar universitar; Galina Obreja, şef de secţie CNŞP Medicină Preventivă; Victor

Ţurcan, medic, preşedinte al Comitetului Sindical Spitalul Clinic pentru copii „Emilian Coţaga”;

Nadejda Mavrodi, şef al secţiei ortopedie al Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină

Urgentă, Mihail Darciuc, şef al secţiei ortopedie al Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină

Urgentă; Eleonora Vataman, colaboratoare la Institutul de Cardiologie; Larisa Zota, colaboratoare

la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”; Ion Corcimari, colaborator

al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”; Efrosinia Bragarenco,

colaborator al Ministerului Sănătăţii; Elena Meşco, colaborator al Spitalului raional Edineţ; Profir

Cazac, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” .

Disciplina muncii

Cu regret, mai au loc încălcări ale normelor de comportament ce ţin de disciplina muncii, atât

din partea salariaţilor cât şi a conducătorilor,

Pe parcursul anilor 2005-2009 au fost pedepsiţi disciplinar 4195 de salariaţi, dintre care 1744

medici, 1315 personal medical veriga medie, 58 personal administrativ şi 1078 alt personal. 28

salariaţi au fost pedepsiţi de organele de drept (tabelul nr.10).

Tabelul nr. 10. Pedepsiţi de organul de drept

Anii

Total

Inclusiv

Medici

Personal

medical veriga

medie

Personal

administrativ Alt personal

2005 779 312 269 10 188

2006 822 402 215 16 189

2007 746 342 209 14 181

2008 885 348 278 7 252

2009 963 340 344 11 268

Total 4195 1744 1315 58 1078

Pedepsiţi de

organul de drept 28 14 11 0 3

Pentru a redresa această situaţie este necesar ca angajatorii să creeze condiţii economice,

sociale, juridice şi organizatorice adecvate pentru prestarea unei munci de înaltă productivitate prin:

formarea unei atitudini conştiente faţă de muncă; acordarea stimulărilor şi recompenselor pentru

munca conştiincioasă; respectarea strictă a principiilor democratice de organizare a muncii şi de

gestionare corectă şi transparentă a surselor financiare şi a bunurilor materiale.

Obiectivele programatice privind resursele umane şi protecţia împotriva şomajului 1. Activitatea organizaţiilor sindicale de toate nivelurile ale Sindicatului „Sănătatea” va fi

orientată spre respectarea strictă a normelor ce ţin de relaţiile de muncă, neadmiterea concedierii

în masă, şomajului şi respectării timpului de muncă.

2. Sindicatul „Sănătatea” va propune Ministerului Sănătăţii să elaboreze şi să înainteze

propuneri argumentate organelor de resort privind:

2.1. Argumentarea, motivarea şi înaintarea propunerilor privind stoparea migraţiei şi

atractivitatea cadrelor de a activa în sistemul naţional de sănătate.

2.2. Efectuarea unui studiu pentru a determina necesitatea reală de medici şi personal

medical veriga medie pentru toate profilurile din ramura sănătăţii şi abilităţile pe care aceştia

trebuie să le posede pentru a acorda cu succes servicii medicale de calitate populaţiei şi în volum

necesar.

2.3. Perfectarea ordinului nr. 100 privind normativele de personal în vederea elaborării şi

aprobării normelor unice şi a normelor-tip de muncă pentru angajaţii din unităţile medicale şi

metodologiei privind evaluarea costului forţei de muncă în sănătate.

2.4. Acordarea tinerilor specialişti şi altor categorii de lucrători medicali, angajaţi în

instituţiile medico-sanitare, farmaceutice şi de învăţământ din sectorul rural şi urban, credite

preferenţiale pe termen lung (20-25 ani) pentru construcţia spaţiului locativ şi stimularea

dezvoltării creditării pentru procurarea locuinţelor ipotecare.

3. Având drept scop utilizarea adecvată a resurselor umane şi uşurarea muncii lor,

Ministerului Sănătăţii, administraţia unităţilor, de comun cu organizaţiile Sindicatului „Sănătatea”

vor întreprinde măsuri pentru realizarea următoarelor:

3.1. Urgentarea implementării sistemului automatizat de evidenţă a resurselor umane din

sănătate în vederea asigurării condiţiilor pentru gestionarea eficientă a personalului medical şi

excluderea decalajului de asigurare cu medici şi personal medical veriga medie, în special în

teritorii.

3.2. La înaintarea candidaţilor la funcţii de conducere a unităţilor a lua în consideraţie

capacităţile profesionale, manageriale şi opinia sindicatului care-i reprezintă.

3.3. Urgentarea instruirii lucrătorilor din sistemul sănătăţii şi implementării sistemelor

automatizate de informare.

4. Administraţia unităţilor , în comun cu organizaţiile sindicale vor întreprinde măsuri

privind:

4.1. Crearea condiţiilor economice, sociale şi organizatorice necesare prestării unei munci

de înaltă productivitate şi calitate prin: formarea atitudinii conştiente faţă de muncă; aplicarea

stimulărilor şi recompenselor pentru muncă conştiincioasă; respectarea strictă a principiilor

democratice de organizare a muncii şi de gestionare corectă a resurselor financiare şi bunurilor

materiale, neadmiterea muncii neplătite.

4.2. Promovarea principiilor democratice de dezvoltare liberă a personalităţii prin:

recunoaşterea supremaţiei persoanei, respectarea drepturilor fundamentale ale omului stabilite de

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la Adunarea generală a ONU în anul 1948

şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale din anul 1950;

crearea condiţiilor de realizare personală pentru toţi angajaţii.

4.3. Asigurarea publicităţii locurilor de muncă vacante. Angajarea prioritară a tinerilor

specialişti şi salariaţilor disponibilizaţi în urma lichidării, reorganizării unităţilor sau reducerii

statelor de personal; a femeilor gravide, a angajaţilor din familiile cu mulţi copii şi a altor

categorii defavorizate. La necesitate de susţinut material aceste persoane.

4.4. Respectarea egalităţii drepturilor dintre femei şi bărbaţi, promovarea în funcţii de

conducere, neadmiterea discriminării pe principiu de gen în activitatea de serviciu, creşterea

rolului ei în viaţa colectivului etc.

Motivarea şi promovarea tinerilor în funcţii de răspundere şi conducere în orice domeniu de

activitate, acces liber la studii etc.

2. Finanţarea unităţilor medicale, farmaceutice şi de învăţământ şi eficienţa utilizării lor

Îmbunătăţirea finanţării unităţilor medicale, farmaceutice şi de învăţământ rămâne scopul de

bază în activitatea partenerilor sociali de toate nivelurile.

Pentru realizarea acestui scop, în anii de referinţă au fost întreprinse mai multe măsuri printre

care:

- prezentarea motivaţiei finanţării prioritare a ramurii sănătăţii din Bugetul de stat către

conducerea Republicii Moldova

- prin avizele-motivaţie la proiectele de legi ale bugetului de stat şi FAOAM, anual s-a cerut

îmbunătăţirea finanţării instituţiilor medico-sanitare, farmaceutice şi de învăţământ, motivaţia fiind:

lărgirea serviciilor medico-sanitare şi îmbunătăţirea calităţii lor; necesitatea înzestrării instituţiilor

cu tehnică medicală de performanţă; implementarea tehnologiilor noi în procesul de tratament al

bolnavilor; formarea profesională continuă; atragerea în câmpul muncii a cadrelor medicale tinere;

îmbunătăţirea veniturilor salariale ale angajaţilor etc.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse de partenerii sociali nivel de ramură, susţinerea

conducătorilor instituţiilor medicale şi a organizaţiilor sindicale din unităţi, finanţarea instituţiilor

medicale, farmaceutice şi de învăţământ, în anii de referinţă, s-a îmbunătăţit.

Anual au crescut cotele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculate în

procente şi sume fixe. (tabelul nr.11)

Tabelul nr.11. Dinamica creşterii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Indicii

Anii Creştere

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2005-

2010

Primele de asigurare

obligatorie în procente

4,0 4,0 5,0 6,0 7,0 7,0 +3,0

Primele de asigurare

obligatorie calculate în

sume fixă (lei)

664,8

816,0

1209,0

1893,6

2637,6

2478,0

3,73 ori

Drept scop al stabilirii unei norme fixe de finanţare a IMSP de la bugetul de stat a fost

modificat art.9 al Legii nr.1593-XV din 26.12.2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele de

achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, prin care s-a stabilit că pentru

asigurarea categoriilor de persoane neangajate anual să fie transferate în FAOAM nu mai puţin de

12,1 la sută din totalul cheltuielilor de bază ale Bugetului de stat.

Însă, comparativ cu alte ţări din Europa, Republica Moldova se află pe ultimul loc ce ţine de

participarea angajatorului şi salariaţilor la formarea FAOAM. În Republica Moldova cota de

participare la formarea FAOAM constituie 7 la sută (3,5 de la angajator şi 3,5 de la salariaţi), pe

când în Franţa -19,4%; Germania – 18,2%; România – 14% etc. (figura nr.2).

Figura nr.2. Cota de participare din fondul de salarizare a patronului şi angajatorului la

formarea FAOAM şi raportul de participare patron/angajat.

S-au întreprins măsuri pentru a mări numărul de persoane asigurate din totalul populaţiei

Republicii Moldova de la 71,2 la sută în anul 2005 la 75 la sută în 2009 (tabelul nr.12).

Tabelul nr.12. Contingentele şi numărul persoanelor asigurate

Denumirea

categoriei de

persoane

2005 2006 2007 2008 2009

Numărul

persoa-

nelor

asigurate

Cota

pro-

centu

ală

Numărul

persoa-

nelor

asigurate

Cota

pro-

centu

ală

Numărul

persoa-

nelor

asigurate

Cota

pro-

centu

ală

Numărul

persoa-

nelor

asigurate

Cota

pro-

centu

ală

Numărul

persoa-

nelor

asigurate

Cota

pro-

centu

ală

Asiguraţi din

contul statului 1572383 65,22 1645053 65,68 1645053 65,9 1779017 67,3 1687372 67,48

Angajaţi 811479 33,65 830600 33,16 830600 33,3 824300 31,2 735000 31,15

Persoane

fizice care se

asigură în mod

individual

27314 1,13 29000 1,16 20000 0,8 40000 1,5 32875 1,36

Total 2411176 100,0 2504653 100,0 2495653 100,0 2643317 100,0 2455247 100,0

Populaţia

Republicii

Moldova

3386000 71,2 3395600 73,8 3395600 73,50 3432800 77,00 3419403 75,00

7.0% (Raport 50:50)

12.2% (Raport 100:1)

12.5% (Raport 83:17)

12.8% (Raport 50:50)

13.0% (Raport 100:1)

13.5% (Raport 66:33)

13.5% (Raport 66:33)

14.0% (Raport 50:50)

18.2% (Raport 50:50)

19.4% (Raport 50:50)

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%

Moldova

Lituania

Ungaria

Slovenia

Estonia

Cehia

Slovacia

România

Germania

Franţa

Însă problema acoperirii populaţiei cu asigurare obligatorie de asistenţă medicală a fost şi

rămâne un obiectiv important pentru toţi partenerii sociali de toate nivelurile. Mai mult, categoriile

de cetăţeni care achită prima de asigurare stabilită în sumă fixă în termen de 3 luni (până la 1

aprilie) beneficiază de o reducere a primei de asigurare în mărime de 50 la sută.

Au fost indexate preţurile şi tarifele la serviciile medicale pentru persoanele neasigurate.

S-a îmbunătăţit controlul privind utilizarea eficientă şi transparentă a resurselor financiare

prin participarea comitetelor sindicale la elaborarea devizelor de venituri şi cheltuieli a unităţii şi

examinarea acestor chestiuni la şedinţele comune ale administraţiei şi Comitetului sindical.

S-au întreprins măsuri privind perfecţionarea mecanismelor de gestionare a FAOAM, care au

favorizat accesul persoanelor asigurate la asistenţă medicală, extinderea listei medicamentelor

compensate etc.

Frecvent sunt atrase resursele financiare din bugetele administraţiei publice locale. În anii de

referinţă, instituţiilor medico-sanitare publice li s-au alocat 368,4 mil. lei, direcţionaţi spre

efectuarea reparaţiei capitale a edificiilor, lucrărilor de gazificare, îndeosebi a instituţiilor medicale

din sectorul rural, procurarea transportului sanitar etc. (tabelul nr.13).

Tabelul nr.13. Alocaţiile Fondatorului IMSP, anii 2005-2009

mil. lei

Denumirea indicilor Anii

Total 2005 2006 2007 2008 2009

Alocaţiile fondatorului (mil. lei) 46,0 78,3 84,5 111,1 48,5 368,4

Începând cu anul 2004 (de când a fost implementat sistemul de asigurare obligatorie de

asistenţă medicală) finanţarea IMSP încadrate în acest sistem a crescut de 3,28 ori (de la 937,5 mil.

lei în 2004 la 3071,4 mil. lei în 2009 (figura nr.3). Pentru anul 2010 FAOAM au fost aprobate cu o

creştere de numai 10 la sută, în sumă de 3383,5 mil. lei.

Figura nr.3. Dinamica Finanţării Sistemului de Sănătate din FAOAM

mii lei

937 475,2 1 108 007,5

1 485 429,0

1 894 590,7

2 572 016,4

3 071 403,1

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Continuă activitatea privind stimularea investiţiilor financiare de la Banca Mondială, FMI,

alte organisme internaţionale. Astfel, Banca Mondială a finanţat lucrările de reparaţie a 37 instituţii

medicale din localităţile rurale. În cadrul proiectului TACIS s-a procurat echipament medical în

sumă de 4,5 mil. Euro. Din resursele financiare ale unui grant oferit de Republica Populară Chineză,

în sumă de 286 mii dolari SUA, a început dotarea cu echipament medical modern a Centrului

Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală. Guvernul Japoniei a alocat 88 mii dolari

SUA pentru dotarea cu echipament medical a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie.

Mai multe ţări au oferit Republicii Moldova peste 170 de ajutoare umanitare, dintre care cea

mai relevantă donaţie aparţinând Departamentului de Stat al SUA, în sumă de 21,7 mil. dolari.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse veniturile şi cheltuielile majorităţii indicilor din sfera

sănătăţii au sporit. (tabelul nr.14).

Tabelul nr.14. Dinamica cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii, anii 2005-2009, mil. lei

2005

(executat)

2006

(executat)

2007

(executat)

2008

(executat) 2009

(executat)

Bugetul public al ocrotirii sănătăţii 1571,8 2111,8 2686,3 3392,9 3820,7

Inclusiv:

Bugetul de stat 1268,0 1541,7 1836,9 2107,3 2676,5

Componenta de bază 1062,4 1301,1 1586,6 1816,2 2310,1

Dintre care:

Transferuri pentru asig.medicale 839,5 1001,6 1195,0 1477,2 1820,8

Cheltuielile pentru întreţinerea

instituţiilor medico-sanitare 107,8 141,2 159,1 204,6 281,1

Cheltuielile pentru realizarea

Programelor naţionale (centralizat) 115,1 158,3 232,5 134,4 208,2

Investiţii capitale 9,7 13,2 51,3 61,4 23,5

Mijloace speciale 69,1 95,4 109,7 106,4 107,8

Fondul special 0,9 1,6

Proiecte investiţionale 125,9 130,4 89,3 123,3 235,1

Bugetele UAT 35,3 86,3 92,1 52,3 84,9

Contribuţii 268,5 483,8 699,6 1216,4 1650,7

Fondurile asigurării obligatorii de

asistenţă medicală 1108,0 1485,4 1894,6 2693,6 3471,5

Bugetul consolidat (public) al ocrotirii sănătăţii a crescut de 2,43 ori, cheltuielile de la

Bugetul de stat de 2,1 ori, pentru realizarea Programelor naţionale cu 81,0 la sută. (figura nr. 4).

Figura nr. 4 Bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii (mil. lei)

15

72 21

11

,8

26

86

,3 33

92

,9

38

20

,7

0,00

1000,00

2000,00

3000,00

4000,00

5000,00

2005 2006 2007 2008 2009

Concomitent cu creşterea bugetului consolidat al ocrotirii sănătăţii creşte şi cota cheltuielilor

publice pentru ocrotirea sănătăţii din PIB-ul republican. Însă, comparativ cu ţările Uniunii

Europene, această cotă este cu circa la sută mai mică. (figura nr.5)

Figura nr.5. Dinamica cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii din PIB-ul

republican – procente comparativ cu UE

6,15,4

4,94,84,74,03,63,6

2,8

9,19,18,98,98,98,88,88,78,5

0

2

4

6

8

10

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Republica Moldova UE

Conform recomandărilor OMS, pentru finanţarea suficientă a ocrotirii sănătăţii este necesară

o cotă a cheltuielilor din PIB-ul republican de cel puţin 7 la sută şi echivalentul de nu mai puţin de

150-190 USD pe cap de locuitor. În anii de referinţă, cheltuielile pe cap de locuitor au crescut de la

40,7 USD în 2005 la 110,4 în 2009 sau de 2,7 ori. (figura nr.6)

Cu toate că în anii de referinţă finanţarea ocrotirii sănătăţii pe cap de locuitor a crescut

substanţial, Republica Moldova trebuie să întreprindă măsuri suplimentare pentru a realiza

recomandările Uniunii Europene.

Figura nr.6. Dinamica cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor (USD)

2005

40.7

2006

60.7

2007

60.52008

91.0

2009

110.4

Deşi resursele financiare în medie cresc cu peste 20 la sută anual, ramura sănătăţii

deocamdată nu dispune de o prioritate financiară care să asigure toate cheltuielile ce ţin de asistenţa

medicală calitativă prestată populaţiei, în volum necesar.

Deficitul de resurse financiare este motivat prin faptul că, de rând cu sporirea finanţării

ocrotirii sănătăţii, creşte şi evoluţia preţurilor de consum, îndeosebi la servicii comunale, energie,

produse alimentare, mărfuri industriale etc.

Spre exemplu, în perioada de referinţă preţurile şi tarifele au crescut la: motorină de 2,1 ori;

benzină de 2 ori; energia termică de 2,6 ori; gaze naturale de 3,2 ori; energia electrică cu 70 la sută;

produsele lactate de 1,2 ori; pâinea cu 50 la sută; transportul urban cu 75 la sută etc.

Spitalele raionale cheltuiesc până la 30 la sută din totalul mijloacelor doar pentru achitarea

tarifelor la energia electrică şi termică, gaze, combustibil, transport, apă, canalizare şi alte servicii.

Prin urmare, conducătorii unităţilor medicale cu susţinerea organizaţiilor sindicale de toate

nivelurile sunt obligaţi să întreprindă toate măsurile posibile pentru a asigura buna funcţionare a

instituţiilor şi a acorda asistenţă medicală calitativă populaţiei.

Desigur, pentru asigurarea bunei funcţionări a unităţilor medicale este necesar, ca

administraţia publică centrală şi locală să contribuie mai substanţial la finanţarea lor.

Implementarea Programelor Naţionale în domeniul sănătăţii este o componentă obligatorie a

asigurării bunăstării şi prosperităţii populaţiei. Numai consolidarea forţelor comune, cu o abordare

intersectorială şi beneficiere de o finanţare suficientă şi durabilă, garantează rezultatele scontate

privind calitatea serviciilor medicale. În anii de referinţă, finanţarea Prpgramelor Naţionale a

crescut de la 115,1 mii lei la 208,2 mii lei sau cu 81,1 la sută. (figura nr.7)

Figura nr.7. Finanţarea Programelor Naţionale, mii lei

11

5,1 15

8,3

23

2,5

13

4,4

20

8,2

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008 2009

Criza economico-financiară a afectat în special finanţarea instituţiilor medicale pentru anul

2010. Veniturile de la primele de asigurare obligatorie în mărimi procentuale şi sume fixe,

transferurile de la bugetul de stat în FAOAM pentru anul 2010, practic, au rămas la nivelul anului

2009. Prin urmare, finanţarea tipurilor de asistenţă medicală (urgentă prespitalicească, primară,

specializată de ambulator şi spitalicească) pentru anul 2010 nu s-a majorat (tabelele nr.15 - 20).

Tabelul nr. 15 Sinteza veniturilor şi cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă

medicală, 2009-2010

2009 2010

mii lei % Mii lei %

I. Venituri, total 3471490,5 100,0 3383468,7 100,0

inclusiv:

1. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală, în mărime procentuală, achitate de

angajatori şi salariaţi

1582000,0

45,57

1406300,0

41,56

2. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă

medicală, în sumă fixă, achitate de persoanele fizice

cu domiciliul în Republica Moldova

53081,7

1,53

42768,7

1,26

3. Alte venituri 15608,8 0,45 8000,0 0,24

4. Transferuri de la bugetul de stat 1820800,0 52,45 1926400,0 56,94

II. Cheltuieli, total 3471490,5 100,0 3383468,7 100,0

inclusiv:

1. Fondul pentru achitarea serviciilor medicale

curente (fondul de bază)

3295030,9 94,92 3245998,6 95,94

2. Fondul de rezervă al asigurărilor obligatorii de

asistenţă medicală

69429,8 2,0 67513,4 2,00

3. Fondul măsurilor de profilaxie (de prevenire a

riscurilor de asigurare)

69429,8 2,0 33756,7 1,00

4. Cheltuieli administrative 37600,0 1,08 36200,0 1,07

inclusiv cheltuieli capitale 7550,0 0,20 - -

Tabelul nr. 16. Repartizarea resurselor financiare ale FAOAM pe programe şi subprograme,

anul 2009

2009 2010

Costul

(mii lei) %

Costul

(mii lei) %

FAOAM, total 3471490,5 100,0 3383468,7 100,0

I. Fondul pentru achitarea serviciilor medicale

curente (fondul de bază), total 3295030,9 94,92

3245998,6 95,94

1. Asistenţă medicală urgentă prespitalicească 294044,1 8,92 290044,0 8,94

2. Asistenţă medicală primară 989118,1 30,02 1006535,2 31,01

3. Asistenţă medicală specializată de ambulator 243652,3 7,39 239596,1 7,38

4. Asistenţă medicală spitalicească 1687054,1 51,20 1631575,8 50,26

5. Servicii medicale de înaltă performanţă 77 569,7 2,35 75036,7 2,31

6. îngrijiri medicale la domiciliu 3592,6 0,11 3210,8 0,10

II. Fondul de rezervă, total 69429,8 2,0 67513,4 2,00

inclusiv :

1. Acoperirea cheltuielilor suplimentare necesare

pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor

asigurate în condiţiile prevăzute de legislaţie

39125,2 56,35

34025,0

50,40

2.Acoperirea cheltuielilor de acordare a asistenţei

medicale persoanelor neasigurate în volumul 30304,6 43,65

33488,4

49,60

prevăzut de legislaţie

III. Fondul măsurilor de profilaxie, total 69429,8 2,00 33756,7 1,00

inclusiv:

1. Promovarea modului sănătos de viaţă 2991,0 4,31 3000,0 8,89

2. Realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de

îmbolnăvire şi efectuarea screeningului privind unele

maladii importante pentru societate

66438,8 95,69

30756,7

91,11

IV. Administrarea fondurilor asigurării

obligatorii de asistenţă medicală

37600,0

1,08

36200,0

1,07

Tabelul nr. 17. Veniturile, cheltuielile efective ale IMSP municipale, la data de 01.01.2010

(lei)

Nr.

d/o Denumirea instituţiei medicale

Veniturile

efective

Cheltuielile

efective

%

realizării

Instituţii medicale din municipiul Chişinău 221 227 604 219 743 615 99,33

1. IMSP SCM nr. 1 49 910 870 50 447 050 101,07

2. IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail” 24 455 183 23 929 173 97,85

3. IMSP SCM „Sfânta Treime„ 55 978 275 58 526 410 104,55

4. IMSP SCM nr. 4 8 120 952 6 664 708 82,04

5. IMSP SCM de copii nr. l 14 512 810 14 650 420 100,95

6. IMSP SCM de copii „V. Ignatenco” 33 446 751 32 649 636 97,62

7. IMSP SCM de boii contagioase de copii 9 854 986 9 006 273 91,39

8. IMSP Maternitatea Municipală nr. 2 5 594 127 5210511 93,14

9. IMSP SCM de Ftiziopneumologie 13 006 231 12 453 210 95,75

10. IMSP Dispensarul Mun. Dermato-venerologic 753 739 730 817 96,95

11. IMSP Centrul Stomatologic Mun. de copii 5 593 680 5 475 407 97,88

Instituţii medicale din Municipiul Bălţi 125 588 881 126 591 549 100,80

12. IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi 89 286 481 92 920 005 104,07

13. IMSP CMF Municipal Bălţi 35 410 904 32 852 425 92,77

14. IMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălţi 891 497 819 119 91,88

Tabelul nr. 18 Veniturile, cheltuielile efective ale IMSP republicane, la data de 01.01.2010

(lei)

Nr.

d/o Denumirea instituţiei medicale

Veniturile

efective

Cheltuielile

efective

%

realizării

Instituţii medicale Republicane 749 561 835 766 966 488 102,32

1. IMSP Spitalul Clinic Republican 83 089 150 94 381 735 113,59

2. IMSP ICŞDOSMşiC 88 685 632 94 245 073 106,27

3. IMSP SCR pentru copii „E. Coţaga 21 693 163 19 693 763 90,78

4. IMSP Institutul Republican de Cardiologie 72 615 576 69 711 931 96,00

5. IMSP Institutul Oncologic 99 574 9*3 110381 017 110,85

6. IMSP Institutul de Ftiziopn „Chirii Draganiuc” 21 278 884 20 194 892 94,91

7. IMSP Spit. de boli tuberc. Vorniceni 9 587 547 11 119018 115,97

8. IMSP SC de Traumatologie şi Ortopedie 28 789 599 25311 417 87,89

9. IMSP SC boli infect. „Toma Ciorba 33 411 260 38 524 572 115,30

10. IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie 50 333 403 46 797 141 92,97

11. IMSP Spitalul de Psihiatrie Bălţi 41 694 435 37 882 048 90,86

12. IMSP Dispensarul Rep. de Narcologie 11 300 701 10 568 576 93,52

13. IMSP Dispensarul Dermatoven. Republican 9 311 535 9 408 031 101,04

14. IMSP Spitalul Clinic al MS 20 862 982 18 928 111 90,73

15. IMSP Inst. de Neur. şi Neurochirurgie 30 495 037 28 681 501 94,05

16. IMSP CR de Diagnosticare Medicala 23 992 222 19 714 531 82,17

17. IMSP CU de AMP a USMF„N.Testemiţanu” 5 526 124 5 363 313 97,05

18. IMSP CU de Stom.a USMF„N.Testemiţanu” 61 014 71 992 118,03

19. IMSP Policlinica Stomat. Republicană 2 018 832 1 925 208 95,36

20. IMSP CNŞP Medicina de Urgentă 94 319 828 103 634 740 109,30

21. CN de Transfuzie a Sângelui 419 9381 427 872 101,88

Tabelul nr.19. Veniturile şi cheltuielile efective ale IMSP care acordă asistenţă medicală

primară, la data de 01.01.2010 (lei)

Nr.

d/o Denumirea instituţiei medicale

Veniturile

efective

Cheltuielile

efective

%

realizării

Instituţii medicale din Municipiul Chişinău 202 811 175 191 081 466 94,22

1. IMSP AMT Botanica 54 914 134 50 149 630 91,32

2. IMSP AMT Buiucani 34 077 401 33 024 693 96,91

3. IMSP AMT Centru 35 301 924 33 692 051 95,44

4. IMSP AMT Ciocana 38 779 398 37 470 486 96,62

5. IMSP AMT Râşcani 39 738 313 36 744 606 92,47

Instituţii medicale Raionale 599 380 055 569 310 236

1. IMSP CMF Anenii Noi 19 568 593 17 999 610 91,98

2. IMSP CMF Criuleni 17 917 341 18 125 819 101,16

3. IMSP CMF Ialoveni 24 033 325 23 008 857 95,74

4. IMSP CMF Străşeni 20 581 715 20 252 512 98,40

5. IMSP CMF Dubăsari 9 377 060 8 179 432 87,23

6. IMSP CMF Basarabeasca 6 893 569 6 411 289 93,00

7. IMSP CMF Cimişlia 13 836 148 12 728 267 91,99

8. IMSP CMF Hânceşti 24 968 886 24 777 163 99,23

9. IMSP CMF Leova 7 048 004 7 336 452 104,09

10. IMSP CMF Orhei 22 825 267 19 408 090 85,03

11. IMSP CMF Rezina 11 900 849 9 575 413 80,46

12. IMSP CMF Şoldăneşti 9 067 214 8 883 700 97,98

13. IMSP CMF Teleneşti 14 657 662 14 014 355 95,68

14. IMSP CMF Călăraşi 16 107 495 14 839 802 92,13

15. IMSP CMF Nisporeni 14 100 013 13 106 133 92,95

16. IMSP CMF Ungheni 26 765 977 25 935 957 96,90

17. IMSP CMF Făleşti 21 906 611 21 090 255 96,27

18. IMSP CMF Glodeni 15 301 423 15 106 308 98,72

19. IMSP CMF: Râşcani 17 425 946 17 019 267 97,67

20. IMSP CMF Sângerei 22 139 464 20 411 140 92,19

21. IMSP CMF Drochia 22 306 565 21 154 023 94,85

22. IMSP CMF Floreşti 22 224 367 21 267 007 95,69

23. IMSP CMF Soroca 24 916 371 25 368 540 101,81

24. IMSP CMF Căuşeni 20 362 296 18 466 703 90,68

25. IMSP CMF Ştefan Vodă 17 697 453 16 709 744 94,42

26. IMSP CMF Cahul 29 146 656 27 473 810 94,26

27. IMSP CMF Cantemir 14 880 756 13 909 356 93,47

28. IMSP CMF Briceni 17 762 908 17 111 900 96,34

29. IMSP CMF Donduşeni 11 448 594 11 107 657 97,02

30. IMSP CMF Edineţ 20 295 446 19 641 037 96,78

31. IMSP CMF Ocniţa 12 966 326 12 329 790 95,09

32. IMSP CMF Ceadâr-Lunga 15 367 030 14 742 805 95,94

33. IMSP CMF Comrat 16 719 762 16 466 071 98,48

34. IMSP CMF Vulcăneşti 5 824 408 5 184 412 88,74

35. IMSP CMF Taraclia 11 038 555 10 167 560 92,11

Tabelul nr. 20 Cheltuielile efective ale IMSP care acordă asistenţă medicală spitalicească la data

de 01.01.2010 (lei)

Nr.

d/o Denumirea instituţiei medicale

Veniturile

efective

Cheltuielile

efective

%

realizării

Instituţii medicale Raionale 631 530 062 628 980 298

1. IMSP Spitalul Raional Anenii Noi 17 250 336 16 235 511 94,12

2. IMSP Spitalul Raional Criuleni 18 779 458 18 255 299 97,21

3. IMSP Spitalul Raional Ialoveni 13 591 033 13 251 785 97,50

4. IMSP Spiralul Raional Străşeni 16 365 413 16 734 914 102,26

5. TMSP Spitalul Raional Basarabeasca 6 828 566 7 138 927 104,54

6. IMSP Spitalul Raional Cimişlia 15 282 020 14 682 510 96,08

7. IMSP Spiralul Raional Hânceşti 33 782 229 34 320 697 101,59

8. IMSP Spitalul Raional Leova 12 921 353 13 607 476 105,31

9. IMSP Spitalul Raional Orhei 32 265 839 33 181 732 102,84

10. IMSP Spitalul Raional Rezina 12 647 809 11 399 047 90,13

11. IMSP Spitalul Raional Şoldăneşti 10 177 673 10 808 913 106,20

12. IMSP Spitalul Raional Teleneşti 16 389 100 15 617 411 95,29

13. IMSP Spitalul Raional Călăraşi 18 380 006 18 347 197 99,82

14. IMSP Spitalul Raional Nisporeni 16 246 526 16 355 095 100,67

15. IMSP Spitalul Raional Ungheni 31 506 507 32 229 504 102,29

16. IMSP Spitalul Raional Făleşti 20 491 089 20 340 188 99,26

17. IMSP Spitalul Raional Glodeni 15 347 973 15 533 199 101,21

18. IMSP Spitalul Raional Râşcani 18 726 600 17 768 651 94,88

19. IMSP Spitalul Raional Sângerei 19 547 395 19 335 435 98,92

20. IMS? Spitalul Raional Drochia 23 786 682 23 187 954 97,48

21. IMSP Spitalul Raional Floreşti 26 914 228 26 182 098 97,28

22. IMSP Spitalul Raional Soroca 27 508 212 26 779 740 97,35

23. IMSP Spitalul Raional Căuşeni 23 848 140 23 023 692 96,54

24. IMSP Spitalul Raional Ştefan Vodă 16 632 529 17 147 866 103,10

25. IMSP Spitalul Raional Cahul 26 193 946 26 684 737 101,87

26. IMSP Spitalul Raional Cantemir 15 359 213 15 234 243 99,19

27. IMSP Spitalul Raional Briceni 17 015 167 16 633 965 97,76

28. IMSP Spitalul Raional Donduşeni 12 469 485 12 207 657 97,90

29. IMSP Spitalul Raional Edineţ 23 067 825 22 857 028 99,09

30. IMSP Spitalul Raional Ocniţa 14 603 258 13 633 838 93,36

31. IMSP Spitalul Raional Ceadâr-Lunga 19 177 797 19 249 761 100,38

32. IMSP Spitalul Raional Comrat 20 049 892 20 878 847 104,13

33. IMSP Spiralul Raional Vulcăneşti 7 759 246 8 641 162 111,37

34. IMSP Spitalul Raional Taraclia 10617517 11 494 219 108,26

Realizarea obiectivului de bază a asigurării obligatorii de asistenţă medicală, acordarea

volumului necesar de asistenţă medicală şi farmaceutică populaţiei, stabilit prin Legea „Cu privire

la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”, nr. 1585-XIII din 27.02.1998, este posibilă doar în

cazul în care instituţiile medico-sanitare publice vor fi finanţate în volumul necesar pentru

asigurarea bunei finanţări a acestora.

Sindicatul „Sănătatea” a efectuat un studiu ce ţine de necesarul de alocaţii financiare, care să

asigure buna funcţionare a IMSP, dotarea lor cu tehnică medicală performantă, medicamente,

produse alimentare pentru alimentaţia curativă a bolnavilor, plata muncii lucrătorilor medicali

conform preţului argumentat al forţei de muncă etc.

Scopul studiului a fost de a stabili necesarul de alocaţii financiara pentru asigurarea bunei

funcţionări a IMSP, şi acordarea populaţiei servicii medicale de înaltă calitate şi plata decentă a

muncii lucrătorilor medicali.

De menţionat că deşi datele prezentate nu în toate cazurile au fost obiective, totuşi s-a

constatat că IMSP, practic, sunt finanţate doar la nivelul de numai 50-60 la sută din necesar.

Studiul în cauză necesită a fi continuat pentru a determina argumentat necesarul de alocaţii

financiare pentru fiecare IMSP în parte şi pentru ramura sănătăţii, în ansamblu.

Priorităţile de activitate a Sindicatului „Sănătatea” în domeniul îmbunătăţirii finanţării

ramurii sănătăţii

Un scop de bază pentru partenerii sociali de toate nivelurile în domeniul ocrotirii sănătăţii

rămâne întreprinderea măsurilor eficiente pentru a asigura ramura sănătăţii cu resurse financiare

conform necesităţilor, fapt care ar permite soluţionarea multor probleme ce deteriorează imaginea

medicinei, cum ar fi: ameliorarea raporturilor medic-pacient, medic-medic, medic-farmacist;

acoperirea, prin Programul unic, a volumului integral de asistenţă medicală calitativă prestată

populaţiei; asigurarea instituţiilor medicale cu tehnică medicală de performanţă; remunerarea

muncii lucrătorilor medicali, care să le asigure un trai decent.

Întru realizarea acestui scop Sindicatul „Sănătatea” va susţine şi va contribui în

continuare la soluţionarea următoarelor obiective:

1. Efectuarea controlului strict privind utilizarea eficientă, cu maximă transparenţă şi

obiectivitate a resurselor financiare.

2. Extinderea sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală asupra întregii

populaţii a Republicii Moldova.

3. Stabilirea, conform cheltuielilor reale, a preţurilor şi tarifelor la serviciile medicale şi

indexarea anuală a lor, în funcţie de indicele preţurilor de consum, rata inflaţiei şi situaţia

economico-financiară a republicii.

4. Indexarea anuală a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculate în

procente şi sume fixe în raport cu creşterea salariului mediu pe economie.

5. Modificarea legii ocrotirii sănătăţii privind stabilirea a cel puţin 7 la sută din PIB-ul

republican pentru ocrotirea sănătăţii.

6. Modificarea Legii nr. 1593-XV din 26.12.2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele

de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” în vederea majorării cotei

procentuale din totalul cheltuielilor de bază aprobate de Bugetul de stat – de la 12.1% la 15 la

sută.

7. Modificarea Legii nr. 397 din 16.10.2003 „Privind finanţele publice” în vederea alocării

surselor financiare instituţiilor medico-sanitare pentru buna funcţionare a lor şi stimularea muncii

angajaţilor.

8. Atragerea mai activă a investiţiilor străine pentru dezvoltarea şi amplificarea ocrotirii

sănătăţii.

9. Modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1128 din

28.08.2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la tarifele pentru serviciile medico-

sanitare şi Metodologiei stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare” (MO 124-

125 din 05.09.2002), în vederea includerii în costul serviciilor medicale prestate a cheltuielilor

pentru realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă; reciclarea şi perfecţionarea cadrelor;

asigurarea individuală a salariaţilor care activează în condiţii cu risc major pentru sănătate

împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale; soluţionarea problemelor

salariaţilor în cuantum de 0,15 la sută raportat la fondul de remunerare a muncii; examenul

medical obligatoriu.

10. În comun cu Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină de

examinat posibilităţile privind soluţionarea următoarelor probleme:

- crearea în IMSP a unui fond special pentru implementarea tehnologiilor noi în medicină;

- includerea în Lista IMSP încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă

medicală a Centrelor de Medicină Preventivă (Centrelor de Sănătate Publică);

- majorarea de la 50 la 55 la sută, a cotei maxime a cheltuielilor pentru remunerarea

muncii angajaţilor în raport cu suma fiecărui tip de venit acumulat în urma prestării

serviciilor medico-sanitare pentru angajaţii care acordă asistenţă medicală specializată

de ambulator şi spitalicească;

- elaborarea unei metodologii privind evaluarea obiectivă de către CNAM a cazurilor

tratate (cazurilor rezolvate);

- permiterea IMSP încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală să

indexeze de sinestătător costul serviciilor medicale în raport cu creşterea economiei,

nivelul preţurilor de consum şi salariului mediu, cu aprobarea ulterioară de către

Consiliul de administraţie;

11. Liderii organizaţiilor sindicale, de comun cu angajatorii unităţilor să onoreze principiile

de transparenţă în planificarea şi utilizarea eficientă a alocaţiilor financiare:

- anual, sau după caz, pe parcursul anului calendaristic, vor efectua examinarea activităţii

economico-financiare a unităţii la adunarea (conferinţa) colectivului de muncă şi vor

întreprinde măsuri întru îmbunătăţirea activităţii instituţiei;

- vor elabora şi încheia Contractul de acordare a asistenţei medicale în cadrul sistemului

de asigurare obligatorie de asistenţă medicală între Compania Naţională de Asigurări în

Medicină şi administraţia IMSP;

- anual, vor calcula necesitatea reală de alocaţii financiare pentru asigurarea bunei

funcţionări a unităţii medicale, acordarea asistenţei medicale de înaltă calitate populaţiei

şi plata decentă a muncii angajaţilor.

3. Organizarea muncii şi protecţia veniturilor salariale

În anii 2005-2009 activitatea Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea” şi organizaţiilor

sindicale afiliate la Sindicatul „Sănătatea” a fost orientată spre a obţine o îmbunătăţire a veniturilor

salariale ale angajaţilor în vederea asigurării unui nivel de trai decent salariatului şi familiei lui.

Drept bază normativă pentru realizarea scopului propus au servit prevederile actelor

normative internaţionale şi naţionale, printre care: Convenţia OIM nr. 95 din 01.07.1949 privind

protecţia veniturilor salariale; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948;

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, din anul 1950; Carta

Socială Europeană revizuită din 17.12.1998; Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii, legile

şi hotărârile de Guvern ce ţin de plata muncii, Convenţiile colective şi contractele colective de

muncă, etc.

De menţionat că toate actele normative vizate au drept scop asigurarea unui nivel de trai

decent angajatului, care să-i garanteze sănătatea şi bunăstarea atât lui cât şi familiei sale, inclusiv

hrana, îmbrăcămintea, locaţia, asistenţa medicală, precum şi serviciile sociale de rigoare.

Un alt moment important este că aceste acte normative stabilesc plata muncii ca o prioritate

faţă de alte plăţi.

În conformitate cu prevederile actelor normative nominalizate şi programul de activitate

aprobat de Congresul IV din 10 mai 2005, Biroul Executiv şi organizaţiile sindicale membre ale

Sindicatului „Sănătatea” şi-au orientat activitatea spre apărarea drepturilor şi intereselor economice

ale membrilor de sindicat, ce ţin de protecţia veniturilor salariale, prin realizarea următoarelor

obiective:

Sporirea garanţiilor de stat în domeniul salarizării.

Reducerea continuă a presiunii fiscale asupra persoanelor fizice.

Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1593 din 2003 „Despre aprobarea Regulamentului

privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în sistemul asigurării obligatorii de

asistenţă medicală”, cu revederea majorării coeficienţilor de multiplicare, legalizării altor

norme privind îmbunătăţirea veniturilor salariale şi a condiţiilor de salarizare mai atractive.

Indexarea salariilor de funcţie (tarifare) pentru activitate în condiţii de muncă grele şi

deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare.

Efectuarea atestării şi tarificării corecte a salariaţilor în limitele cotelor maxime ale

cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor în raport cu suma fiecărui tip de venit

acumulat în urma prestării serviciilor medico-sanitare, cu respectarea strictă a principiilor

de transparenţă, obiectivitate şi corectitudine în stabilirea salariilor de funcţie, sporurilor şi

suplimentelor la salariul de bază.

Planificarea în devizele de venituri şi cheltuieli: a cel puţin unui fond lunar de salarizare

pentru a acorda ajutor material salariaţilor; 0,15 la sută raportat la fondul de salarizare

pentru soluţionarea problemelor materiale ale salariaţilor etc.

Asigurarea respectării termenelor de plată a salariilor, adaosurilor, sporurilor, plăţilor de

stimulare şi compensare.

Colaborarea mai eficientă cu administraţia publică locală în vederea alocării surselor

financiare unităţilor medico-sanitare pentru buna lor funcţionare şi majorarea veniturilor

salariale ale angajaţilor etc.

În vederea realizării obiectivelor programate, Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea” a

înaintat conducerii Republicii Moldova mai multe revendicări şi a întreprins următoarele măsuri:

Îmbunătăţirea radicală a finanţării ramurii sănătăţii (vezi capitolul „Finanţarea unităţilor

medicale, farmaceutice şi de învăţământ”).

Elaborarea şi aprobarea Legii „Cu privire la minimul de existenţă”.

Restabilirea funcţiei economice a salariului pentru I categorie de calificare şi indexarea lui

anuală în funcţie de creşterea reală a economiei (PIB), indicilor preţurilor de consum şi

inflaţiei.

Indexarea sporului de compensare pentru activitate în condiţii nocive.

Micşorarea presiunii fiscale asupra salariaţilor etc.

Procesul realizării obiectivelor programate s-a ţinut permanent la control. Practic, la toate

şedinţele în plen ale Consiliului Republican, Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea”,

întrunirile organelor elective ale organizaţiilor sindicale membre a fost examinată situaţia ce ţine de

organizarea muncii şi protecţia veniturilor salariale ale angajaţilor.

La proiectele Legii bugetului de stat, Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă

medicală, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, anual, se înaintau propuneri argumentate

privind îmbunătăţirea finanţării ramurii sănătăţii şi protecţiei sociale angajaţilor şi familiilor lor.

În cadrul parteneriatului social Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în

Medicină şi Sindicatul „Sănătatea”, cu participarea experţilor de la Ministerele Economiei,

Finanţelor, Justiţiei, Inspecţia Muncii, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

sistematic au fost examinate problemele ce ţin de: finanţarea ramurii sănătăţii; indexarea salariului

pentru categoria I de calificare pentru angajaţii din IMSP şi cele bugetare; majorarea burselor

studenţilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ medical etc.

La iniţiativa conducerii Sindicatului „Sănătatea”, periodic s-au organizat întâlniri cu factorii

de decizie: Preşedinţia Republicii Moldova; Guvernul Republicii Moldova, conducerea Ministerelor

Sănătăţii, Economiei şi Comerţului, Finanţelor etc. la care s-au discutat problemele finanţării

prioritare a ramurii sănătăţii, îmbunătăţirii veniturilor salariale ale angajaţilor, creării condiţiilor

normale de muncă, acordării asistenţei medicale de calitate populaţiei.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse de Sindicatul „Sănătatea” în comun cu partenerii sociali,

cu susţinerea membrilor de sindicat, în anii 2005-2009, la capitolul „Organizarea muncii şi protecţia

veniturilor salariale” s-a reuşit obţinerea unei creşteri continue a bugetului consolidat al ocrotirii

sănătăţii în medie cu 22,1 la sută anual sau de 2,43 ori (tabelul nr. 21).

Însă, creşterea finanţării ocrotirii sănătăţii în raport cu creşterea economiei (rata PIB), inflaţiei

şi preţurilor de consum atestă că sursele financiare alocate ramurii sănătăţii nu au fost suficiente

pentru majorarea substanţială a veniturilor salariale ale angajaţilor, dat fiind că cheltuielile

instituţiilor medicale, farmaceutice şi de învăţământ anual creşteau, practic, la acelaşi nivel cu

veniturile.

Tabelul nr. 21. Creşterea finanţării ocrotirii sănătăţii comparativ cu alţi indici economici ai

Republicii Moldova în anii 2005-2009

Indici Ani

2005 2006 2007 2008 2009

Creşterea finanţării Milioane lei 1571,8 2111,8 2686,3 3392,9 3820,7

ocrotirii sănătăţii În % faţă de anul

precedent

17,3 34,4 27,2 26,3 12,6

Creşterea economiei

Republicii Moldova

Rata PIB în % faţă de

anul precedent

7,5 4,8 3,0 7,2 -6,5

Indicele preţurilor de

consum - total

În % faţă de anul

precedent

111,9 112,7 112,3 112,7 100,0

La produsele

alimentare

În % faţă de anul

precedent

113,7 109,1 111,0 115,6 94,4

Mărfuri nealimentare În % faţă de anul

precedent

112,3 116,4 113,1 108,3 99,7

Servicii În % faţă de anul

precedent

107,8 114,7 114,3 116,5 108,2

Rata inflaţiei În % faţă de anul

precedent

12,6 13,1 12,1 10,4 0,0

Datele statistice ce ţin de cheltuielile pentru remunerarea muncii în numerar demonstrează că

ele cresc anual în medie cu circa 29 la sută (tabelul nr. 22)

Tabelul nr. 22. Dinamica cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Ani Bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii

(mi. lei)

Cota cheltuielilor pentru remunerarea muncii

Milioane lei %

2005 1571,8 570,7 36,3

2006 2111,8 739,8 35,0

2007 2686,3 954,1 35,5

2008 3392,9 1262,0 37,2

2009 3820,7 1720,0 45,02

Totodată, resursele financiare alocate pentru remunerarea muncii nici pe departe nu acoperă

necesităţile reale ale angajaţilor întru a le asigura un trai decent, cum prevede art. 47 al Constituţiei

Republicii Moldova, alte acte normative naţionale şi internaţionale.

Pe parcursul anilor 2005-2009 au fost implementate modificări sau completate mai multe acte

normative în vederea îmbunătăţirii veniturilor salariale. De menţionat că acţiunile Sindicatului

„Sănătatea” la acest capitol au fost susţinute de Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de

Asigurări în Medicină şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova.

De la 01.12.2005 a fost pusă în aplicare Legea nr. 355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar”, prin care s-a stabilit salariul pentru I categorie de

calificare 400,00 lei, iar de la 01.01.2009 – 600,00 lei, fapt care a permis majorarea salariilor

angajaţilor din unităţile bugetare în medie cu 50 la sută.

Ca rezultat al modificărilor şi completărilor la Hotărârea Guvernului nr. 381 din 13.04.2006

„Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza RTU” a fost

stabilit un spor la salariul de funcţie (tarifar) în mărime de 15 la sută pentru fiecare an lucrat.

Cuantumul maxim al sporului este de 100% pentru : personalul medical de specialitate din spitale,

dispensare, secţii de ftiziopneumologie, indiferent de funcţia pe care o deţine angajatul; medici din

secţiile pato-morfologice (anatomopatologice); medici epidemiologi şi bacteriologi, asistentele

medicilor epidemiologi şi felceri laboranţi din laboratoare bacteriologice, antrenaţi în serviciul

sanitaro-epidemiologic, cu condiţii de risc major pentru sănătate, legate de combaterea maladiilor

contagioase şi extrem de periculoase; medici şi asistenţi medicali antrenaţi nemijlocit în profilaxia

şi combaterea maladiilor HIV/SIDA.

Tot prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 381 au fost majorate cu circa 45 la sută salariile

tarifare pe unitate de timp personalului încadrat în activitatea didactică (profesorilor universitari,

doctorilor habilitaţi, doctorilor în ştiinţă etc.)

Prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1009 din 01.09.2006, bursele studenţilor din

învăţământul superior au fost majorate în medie cu 80 la sută, elevilor din instituţiile de învăţământ

mediu de specialitate – cu circa 70 la sută, medicilor-doctoranzi, rezidenţilor, medicilor secundariaţi

– cu peste 60 la sută. De două ori au fost majorate bursele de merit ale Republicii, Preşedintelui

Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova şi Gaudeamus.

Pentru angajaţii din unităţile bugetare s-a implementat sporul la salariul de funcţie pentru

vechime în muncă în cuantum de 10 până la 30 la sută (Hotărârea Guvernului nr. 801 din

20.07.2007 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de

muncă în vederea acordării sporului pentru vechimea în muncă personalului din unităţile bugetare,

salariaţi în baza RTU).

De la 01.01.2008 au fost majorate salariile angajaţilor din serviciul sânge cu 15,8 la sută

(Hotărârea Guvernului nr. 568 din 07.05.2008,MO 86-87 din 16.05.2008, art. 557).

De la 1 octombrie 2008, pentru angajaţii din domeniul sanitar-epidemiologic au fost aplicaţi

indicii de prioritate intersectorială în cuantum de 1,10, ceea ce a permis majorarea veniturilor

salariale ale angajaţilor din aceste instituţii cu 10 la sută (Hotărârea Guvernului nr. 1088 din

26.09.2009, MO nr. 179 din 30.09.2008, art. 1093).

Conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1593 din 29.12.2003 „Despre aprobarea

Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din IMSP încadrate în sistemul asigurării obligatorii

de asistenţă medicală”, partenerii sociali (Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în

Medicină şi Sindicatul „Sănătatea”) anual negociază salariul pentru I categorie de calificare, cotele

maxime ale cheltuielilor pentru remunerarea muncii şi Circulara privind reglementarea unor măsuri

ce ţin de gestionarea corectă a surselor financiare. Astfel, salariul pentru I categorie de calificare s-a

majorat de la 360 lei în 2005 la 750 în 2009 sau de 2,1 ori.

Ca rezultat al negocierilor cu partenerii sociali (nivel de ramură) cotele maxime ale

cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor din IMSP, in raport cu suma fiecărui tip de venit

acumulat în urma prestării serviciilor medico-sanitare, sunt aprobate, începând cu anul 2009, în

mărimi fixe – 50-60 la sută - şi sunt obligatorii la calcularea fondului de salarizare al IMSP. La fel

sunt obligatorii şi prevederile Circularei comune a Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de

Asigurări în Medicină şi Sindicatului „Sănătatea”, care prevăd norme suplimentare, cum ar fi:

modificarea spre majorare a coeficienţilor de multiplicare minimi; planificarea în devizul de

venituri şi cheltuieli a cel puţin două fonduri lunare de surse financiare pentru acordarea ajutorului

material şi premierea angajaţilor; efectuarea corectă a atestării şi tarificării salariaţilor; participarea

reprezentanţilor salariaţilor la elaborarea proiectului devizului de venituri şi cheltuieli şi proiectului

contractului unităţii cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină etc.

Însă, cu regret, cotele maxime ale cheltuielilor pentru remunerarea muncii, aprobate de

partenerii sociali (nivel de ramură), în majoritatea IMSP nu se realizează (tabelele nr. 23-24).

Tabelul nr. 23. Utilizarea cotelor maxime pe tipurile de asistenţă medicală, în anii 2005-2009

Denumirea tipurilor de

asistenţă medicală

Cotele

maxime

aprobate

Cotele maxime realizate

Media

realizată 2005 2006 2007 2008 2009

Asistenţa medicală

prespitalicească urgentă 55 52,26 50,9 53,4 54,0 51,5 51,5

Asistenţa medicală primară 60 57,64 57,5 58,1 58,4 57,8 56,4

Asistenţa medicală

specializată de ambulator 55 52,76 54,1 53,2 52,3 52,0 52,2

Asistenţa medicală

spitalicească 50 47,56 46,2 47,0 46,5 49,0 49,1

Asistenţa medicală

spitalicească în IMSP

ftiziopneumologie

55 52,76 51,10 53,00 53,1 53,2 53,4

Media 53,7 52,60 51,96 52,94 52,86 52,70 52,52

Tabelul nr. 24. Realizarea cotelor maxime de către IMSP în anul 2009

Nr.

d/o Denumirea IMSP

Cotele maxime ale

cheltuielilor aprobate

pentru anii 2009-

2010 (%)

Planificate de

IMSP pentru

2009 (%)

Realizate de

IMSP în anul

2009 (%)

Planificate de

IMSP pentru

anul 2010 (%)

1. SZAM Urgenţa 55 52,44 51,46 52,74

2. IMSP republicane

(spitale)

50 44,8 43,9 47,3

3. CMF raionale 60 56,9 56,4 59,6

4. Spitalele raionale 50 49,3 49,1 49,0

Ca rezultat al nevalorificării cotelor maxime aprobate de partenerii sociali (nivel de ramură)

în perioada anilor 2005-2009 angajaţilor nu li s-au plătit 226203,6 mii lei, inclusiv asistenţa

medicală urgentă prespitalicească – 28406,9 mii lei, asistenţa medicală primară – 73449,1 mii lei,

asistenţa medicală specializată de ambulator – 18194,2 mii lei, asistenţa medicală spitalicească –

106153,6 mii lei. (tabelul nr.25)

Tabelul nr. 25. Cheltuieli pentru remunerarea muncii, anii 2005-2009 conform cotelor maxime

Nr.

d/o Indici

Anii Diferenţa

2005-

2009 2005 2006 2007 2008 2009

1. Asistenţa

medicală urgentă

prespitalicească

– costul (mii lei)

129000,0 130101,9 158378,5 236545,5 294044,1 -

1.1. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime aprobate

70950,0 71556,0 87108,0 130100,0 161724,2 -

1.2. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime realizate

65661,0 69474,4 85524,4 121820,9 150550,5 -

1.3. Diferenţa (mii lei) 5289,0 2081,6 1583,6 8279,1 11173,6 28406,9

2. Asistenţa

medicală

primară – costul

(mii lei)

371800,0 379464,0 567706,1 781738,4 989118,1 -

2.1. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime aprobate

223080,0 227678,4 340623,7 469043,0 593471,0 -

2.2. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime realizate

213785,0 220468,6 331540,4 451844,8 562808,2 -

2.3. Diferenţa (mii lei) 9295,0 7209,8 9083,3 17198,2 30662,8 73449,1

3. Asistenţa

medicală

specializată de

64600,0 79761,4 134731,6 190088,5 243625,3 -

ambulator –

costul (mii lei)

3.1. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime aprobate

35530,0 43868,8 74102,4 104548,7 134009,0 -

3.2. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime realizate

34948,6 42433,1 70464,6 98846,0 127172,4 -

3.3. Diferenţa (mii lei) 581,4 1435,7 3637,8 5702,7 6836,6 18194,2

4. Asistenţa

medicală

spitalicească –

costul (mii lei)

681200,0 859860,3 931939,9 1280187,9 1687054,

1 -

4.1. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime aprobate

340600,0 429930,1 465969,9 640093,9 843527,0 -

4.2. Fondul de

salarizare calculat

conform cotelor

maxime realizate

320845,2 404131,3 433352,1 627292,1 828343,6 -

4.3. Diferenţa (mii lei) 19754,8 25795,8 32617,8 12801,8 15183,4 106153,6

Total 34920,2 36522,8 46922,5 43981,8 63856,4 226203,8

Hotărârea comună a Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi

Sindicatului „Sănătatea” prevede că cotele maxime ale cheltuielilor pentru remunerarea muncii

angajaţilor din IMSP trebuie să fie realizate din fiecare tip de venit acumulat în urma prestării

serviciilor medico-sanitare, inclusiv de la veniturile acumulate în urma prestărilor serviciilor contra

plată. Norma în cauză este corectă, dat fiind că veniturile de la serviciile contra plată sunt acumulate

în urma muncii prestate de salariaţi care, de rând cu alte munci, trebuie să fie remunerată

corespunzător.

În anii de referinţă, în IMSP această normă a fost realizată în cuantum de numai 32,67 la sută

în loc de media prevăzută 53,7 la sută. (tabelul nr. 26)

Tabelul nr. 26. Mijloace financiare acumulate de la serviciile contra plată şi utilizarea lor,

anii 2005-2009

Anii

Total

acumulat

(mii lei)

Utilizate pentru:

Plata muncii

Îmbunătăţirea

condiţiilor de

muncă

Tratament şi

odihna

salariaţilor

Alte scopuri

Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %

2005 224121,0 67111,9 29,9 959,0 0,43 113,6 0,05 155936,5 69,58

2006 257010,0 82243,2 32,0 12079,5 4,70 1799,0 0,70 160888,3 62,6

2007 280672,7 100492,6 35,80 15511,1 5,53 417,4 0,15 164251,6 58,52

2008 307715,8 89060,9 28,94 37106,7 12,06 111,2 0,04 181437,0 58,96

2009 332701,9 119209,1 35,83 32373,5 9,73 341,6 0,10 180776,8 54,34

2005-

2009 1402221,4 458117,7 32,67 98029,8 6,99 2782,8 0,20 843290,2 60,14

Ca rezultat al nerealizării cotelor maxime de la veniturile acumulate în urma prestării

serviciilor contra plată angajaţilor nu li s-au plătit pe parcursul anilor 2005-2009, 242992,5 mii lei.

(tabelul nr.27)

Pentru a dezrădăcina această „tradiţie” este necesar ca organele sindicale de toate nivelurile,

îndeosebi cele din unităţi, să insiste, la necesitate - prin intermediul organelor de drept, ca

angajatorii să-şi onoreze obligaţiunile de serviciu ce ţin de respectarea prevederilor actelor

normative privind plata muncii.

Tabelul nr. 27. Utilizarea mijloacelor de la serviciile contra plată pentru remunerarea muncii

Nr.

d/o Indici

Ani Total

2005 2006 2007 2008 2009

1. Acumulate de la

serviciile contra

plată (mii lei)

224121,0 257010,0 280672,7 307715,8 332701,9 1402221,4

2. Necesarul de

cheltuieli pentru

plata muncii,

conform cotelor

maxime

aprobate

112060,5 128505,0 140336,4 153857,9 166350,9 701110,7

3. Real cheltuite 67111,9 82243,2 100492,6 89060,9 119209,0 458117,7

4. Diferenţa (mii

lei) 44948,0 46261,8 39843,8 64797,0 47141,9 242992,5

O rezervă pentru majorarea veniturilor salariale ale angajaţilor este ocuparea tuturor statelor

de personal aprobate. În anii de referinţă gradul de ocupare a statelor de personal a constituit în

medie de la 87 până la 95 la sută. În unele instituţii acest indice este şi mai jos.

Spre exemplu, în anul 2008, din lipsa de personal medical nu au fost ocupate 6672,0 funcţii,

în anul 2009 - 6667,0. În acelaşi timp, numai, respectiv, 3429 şi 3995 corespunzător din funcţiile

libere au fost ocupate prin cumul, înlocuire, lărgirea zonei de deservire sau intensitatea muncii.

Astfel, s-au economisit fondurile de salarizare în sumă de 7,3 milioane lei în anul 2008 şi 6,5

milioane lei în 2009. Este adevărat, aceste sume de bani au fost plătite salariaţilor în formă de

premiu sau ajutor material la „Ziua lucrătorului medical şi farmacistului”, la concediu sau finele

anului calendaristic. Însă, o asemenea remuneraţie a muncii se consideră muncă neplătită la timp,

ceea ce contravine prevederilor actelor normative naţionale şi internaţionale, cu referire la plata

muncii.

Problema în cauză necesită soluţionare prin acordarea, în afară de salariul pentru munca de

bază a salariatului, stipulată în contractul individual de muncă, şi a sporului pentru cumularea de

profesii (funcţii) sau pentru îndeplinirea obligaţiilor de funcţie ale salariatului temporar absent, spor

la salariul de bază pentru lărgirea zonei de deservire sau intensitatea muncii.

De menţionat că cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) sau pentru

îndeplinirea obligaţiilor de muncă ale salariatului temporar absent trebuie să fie plătit în mărime de

100% din salariul tarifar (de funcţie) al profesiei (funcţiei) cumulate.

Este important ca fiecare lider de sindicat, fiecare salariat să conştientizeze că dacă plata

muncii se efectuează corect şi la timp, conform prevederilor legislaţiei, nu poate fi vorba de

economie a fondului de salarizare. În caz contrar, angajatorul exploatează salariaţii fără a-şi onora

obligaţia de a plăti la timp şi în volum corespunzător munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Astfel, se încalcă prevederile Convenţiei OIM nr. 95, Constituţiei Republicii Moldova, Codului

muncii, Legilor salarizării, Convenţiilor şi contractelor colective şi contractelor individuale de

muncă ce ţin de plata muncii.

O importanţă deosebită privind protecţia veniturilor salariale o are atestarea şi tarificarea

anuală a angajaţilor.

Au trecut deja mai mult de şase ani de la implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă

medicală. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1593 din 29.12.2003 este aprobat sistemul de remunerare a

muncii, bazat pe principii democratice şi autonomie financiară a IMSP în vederea reglementării

remunerării muncii în funcţie de responsabilitatea şi complexitatea sarcinilor, volumul şi calitatea

muncii, nivelul de pregătire profesională şi rezultatele activităţii economico-financiare a instituţiei.

Având drept scop implementarea şi respectarea corectă a normelor ce ţin de plata muncii în

IMSP, au fost organizate mai multe seminare, controale, în cadrul cărora au fost atenţionaţi

conducătorii IMSP şi organele sindicale asupra necesităţii efectuării atestării şi tarificării echitabile

a salariaţilor, respectării principiilor de transparenţă, obiectivitate şi corectitudine în stabilirea

salariilor de funcţie, a sporurilor şi suplimentelor la salariile de bază.

Sindicatul „Sănătatea” a elaborat şi a aprobat Recomandări privind atestarea şi tarificarea

angajaţilor din IMSP, practic, la fiecare şedinţă în plen a Consiliului Republican, Biroului Executiv

al Sindicatului „Sănătatea”, şi a întrunirilor ordinare problema normării muncii şi protecţiei

veniturilor salariale a fost plasată în prim-plan întru ajutorarea şi informarea liderilor de sindicat

Cu toate acestea, mai continuă încălcările principiilor democratice în procesul efectuării

atestării şi tarificării angajaţilor, cum ar fi: subiectivismul la stabilirea coeficienţilor de multiplicare

şi evaluarea individuală a muncii fiecărui salariat; la aprecierea responsabilităţii şi complexităţii

sarcinilor salariatului, volumului şi calităţii muncii prestate, nivelul de instruire profesională a

specialistului etc.

Conform datelor rapoartelor anuale 2005-2009 prezentate de organizaţiile sindicale afiliate la

Sindicatul „Sănătatea”, din numărul total de angajaţi ai IMSP, 39,12 la sută au fost tarificaţi cu

coeficientul minim de multiplicare şi numai 0,92% cu coeficientul maxim. (tabelul nr. 28)

Situaţie precară la acest aspect necesită o studiere suplimentară din partea Ministerului

Sănătăţii şi Sindicatului „Sănătatea”, pentru a acţiona, de comun acord, întru reglementarea

sistemului de salarizare a muncii angajaţilor IMSP.

Tabelul nr.28. Tarificarea angajaţilor din IMSP, anii 2005-2009

Categoria de angajaţi

Numărul

de

angajaţi,

total

Din ei au fost tarificaţi:

Coeficient de multiplicare

minim

Coeficient de

multiplicare maxim

nr. de angajaţi % nr. de angajaţi %

Medici 10278 2890 28,12 153 1,49

Personal medical veriga medie 21253 6652 31,3 173 0,81

Infirmiere 11232 7189 64,0 66 0,59

Total 42763 16731 39,12 392 0,92

Evident, că aceste şi alte neajunsuri provoacă nemulţumiri în rândurile angajaţilor, ei fiind

motivaţi să se adreseze la organele sindicale pentru ajutor.

În anii 2005-2009, pe problemele ce ţin de normarea muncii şi protecţia veniturilor salariale,

s-au adresat: la organele de conducere ale organizaţiilor sindicale afiliate la Sindicatul „Sănătatea”

18553 membri de sindicat; la executivul Sindicatului „Sănătatea” 2899 membri de sindicat (tabelul

nr. 29)

Tabelul nr. 29. Dinamica adresărilor membrilor de sindicat pe problemele normarea şi

remunerarea muncii

Indici Anii

Total 2005 2006 2007 2008 2009

La organele de conducere ale

organizaţiilor sindicale afiliate la 4157 4302 3668 3396 3030 18553

Sindicatul „Sănătatea”

La executivul Sindicatului

„Sănătatea” 539 557 623 662 518 2899

Total 4696 4859 4291 4058 3548 21452

Pentru soluţionarea problemelor ce ţin de normarea muncii şi protecţia veniturilor salariale, ar

fi necesar ca:

1. Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi Sindicatul

„Sănătatea” să elaboreze şi să aprobe un regulament cu privire la atestarea şi tarificarea angajaţilor,

care să oblige angajatorii să respecte principiile democratice, cu referinţe la atestarea şi tarificarea

angajaţilor, cum ar fi: transparenţa, corectitudinea, obligativitatea.

2. Comitetele sindicale – reprezentante ale salariaţilor, să participe activ la lucrările

Comisiilor permanente de atestare şi tarificare a angajaţilor.

3. să se intensifice controlul la toate nivelurile la capitolul respectarea legislaţiei muncii.

Unul din obiectivele Sindicatului „Sănătatea”, stabilit de Congresul IV, a fost majorarea

cuantumului salariului mediu lunar al angajaţilor din ocrotirea sănătăţii până la nivelul salariului

mediu lunar pe economie. Acest obiectiv, practic, a fost realizat. Dacă în anul 2005 salariul mediu

lunar în sfera sănătăţii a constituit 1013,0 lei (76,74 la sută raportat la salariul mediu lunar în RM),

atunci în 2009 salariul mediu lunar în sfera sănătăţii s-a egalat cu salariul mediu lunar pe economie.

(tabelul nr.30)

Tabelul nr.30. Dinamica unor indici privind remunerarea muncii

Indicii 2005 (lei) 2006 (lei) 2007

(lei)

2008 (lei) 2009

(lei)

Salariu minim 200,00 200,00 400,00 400,00 600,00

Salariu mediu lunar în

Republica Moldova 1320,00 1695,00 2065,00 2528,60 2748

Salariu mediu lunar în

ocrotirea sănătăţii 1013,00 1330,00 1703,20 2261,40 2716,0

Ponderea salariului mediu

lunar din ocrotirea sănătăţii

în salariul mediu lunar în

RM.

76,74 78,47 82,42 89,43 98,84

Salariu tarifar lunar pentru

categoria I de salarizare a

RTU (angajaţi ai IMSP)

360,00 415,00 515,00 615,00 750,00

Salariu tarifar lunar pentru

categoria I de salarizare a

RTU (angajaţi din sectorul

bugetar)

211,60 400,00 400,00 400,00 600,00

Deşi cuantumul salariului mediu lunar în ocrotirea sănătăţii, practic, s-a egalat cu cel al

salariului mediu lunar în Republica Moldova, rămâne o problemă ce ţine de erodarea veniturilor

salariale ale angajaţilor din diferite ramuri ale economiei naţionale. Astfel, salariul mediu al unui

angajat din Republica Moldova variază de circa 4 ori, în funcţie de domeniul de activitate. (tabelul

nr.31)

Acest fapt demonstrează că Legile salarizării, nr. 847-XV din 14.02.2002 şi nr. 355-XVI din

23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” nu asigură echitatea

remuneraţiei pentru angajaţii tuturor ramurilor economiei naţionale, astfel lezându-se drepturile

fundamentale ale salariatului la condiţii decente de trai întru satisfacerea necesităţilor vitale şi ale

membrilor familiei sale.

Soluţionarea problemei în cauză poate avea loc prin elaborarea şi implimentarea unui sistem

de remunerare a muncii pentru angajaţii din IMSP şi ai celor care activează în unităţile bugetare,

care să asigure remuneraţie în funcţie de responsabilitate, efort intelectual şi psihoemoţional, volum

şi calitatea muncii prestate. O altă măsură ar fi restabilirea funcţiei economice a salariului pentru I

categorie de calificare prin stabilirea unui salariu unic pe republică la nivelul minimului de existenţă

şi indexarea anuală a acestuia în funcţie de creşterea reală a economiei (PIB), indicii preţurilor de

consum, rata inflaţiei şi creşterea cuantumului salariului mediu pe economie.

Tabelul nr. 31. Evoluţia salariului mediu lunar al unui angajat pe activităţi economice

Genurile de activitate

(secţiuni conform CAEM) 2005 2006 2007 2008 2009

Agricultura şi silvicultura 744,0 914,5 1098,6 1458,0 1454,1

Pescuitul, piscicultura 1043,1 1191,0 1281,0 1369,5 1628,1

Industrie: 1764,5 2084,5 2540,7 3050,8 3168,4

Extractivă; 2037,3 2623,8 3098,3 3651,1 3339,0

Prelucrătoare; 1651,6 1914,5 2314,1 2779,0 2846,1

Energia electrică şi termică, gaze şi apă 2323,6 2872,3 3595,8 4322,2 4497,9

Construcţii 1972,8 2429,1 2967,6 3551,7 3088,3

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 1228,1 1555,2 2088,7 2469,3 2527,5

Hoteluri şi restaurante 1150,5 1384,6 1759,5 2138,2 2160,4

Transporturi şi comunicaţii 2142,9 2549,1 3039,5 3523,9 3656,2

Activităţi financiare 3450,6 3863,3 4648,3 5441,7 5630,7

Tranzacţii imobiliare 1671,4 2051,7 2583,6 3277,3 3483,4

Administraţie publică 1363,6 2164,3 2389,0 2807,7 3204,4

Învăţământ - total 881,8 1209,3 1351,2 1669,0 2137,0

Sănătate şi asistenţă socială 1016,7 1333,5 1703,2 2261,4 2716,0

Alte activităţi de servicii colective,

sociale şi personale 1010,9 1302,2 1600,3 2011.0 2283,9

Activităţi recreative, culturale şi sportive 795,7 1058,9 1337,8 1731,0 2027,0

Total 1318,7 1697,1 2065,0 2528,6 2748,4

O problemă restantă constituie decalajul esenţial dintre salariul mediu al angajaţilor din

IMSP, în funcţie de teritorii administrative şi instituţii, cu toate că condiţiile de muncă ale acestora,

practic, rămân identice. (tabelele nr. 32-37)

Tabelul nr.32. Statele de personal, cheltuieli efective la salariu, salariu mediu la o funcţie

ocupată şi la o persoană fizică în IMSP, anul 2009

Nr.

d/o Indici

2009

Funcţii

aprobate

în state

Real

funcţii

ocupate

în anul

2009

Număru

l de

persoan

efizice

Cheltuieli

efectuate la

remunerare

a muncii

Salariu

mediu/

funcţie

ocupată

Salariul

mediu/

persoană

fizică 1 Total pe IMSP, inclusiv: 61458,75 55369,00 48078 1534599,1 2309,65 2659,91

1.1 medici, 12371,75 10773,25 8673 479189,1 3706,63 4604,22

1.2 Inclusiv

medici-conducători 347,75 327,50 327 30635,9 7795,39 7807,31

1.3 asistente medicale 24907,00 22838,50 20222 648450,3 2366,07 2672,21

1.4 infirmiere 12898,00 12084,50 10989 179854,1 1240,25 1363,89

1.5 alt personal ___ 11282,00 9672,75 8194 227105,6 1956,58 2309,67

2 Spital total, inclusiv: 31583,00 28904,50 24635 746360,9 2151,80 2524,73

2.1 medici, 5101,25 4577,00 3436 200320,8 3647,24 4858,38

2.2 Inclusiv

medici-conducători 147,00 136,50 136 12785,0 7805,25 7833,95

2.3 asistente medicale 11666,50 10830,25 9495 297827,6 2291,63 2613,90

2.4 infirmiere 9053,00 8550,25 7566 131781,2 1284,38 1451,46

2.5 alt personal 5762,25 4947,00 4138 116431,3 1961,31 2344,76

3 Sec.consultativă total,

inclusiv: 7059,50 6091,50 5352 162846,0 2227,78 2535,59

3.1 medici, 2682,25 2294,00 2050 81403,0 2957,10 3309,07

3.2 Inclusiv

medici-conducători 38,25 36,00 36 3022,7 6996,99 6996,99

3.3 asistente medicale 2728,75 2363,75 2094 55009,9 1939,36 2189,19

3.4 infirmiere 967,50 857,75 763 11379,3 1105,54 1242,82

3.5 alt personal 681,00 576,00 445 15053,8 2177,92 2819,06

4 CMF, total, inclusiv: 17807,500 16165,75 14678 480544,4 2477,17 2728,26

4.1 medici, 3388,25 3022,00 2572 153664,9 4237,40 4978,77

4.2 Inclusiv

medici-conducători 147,50 142,00 142 13330,1 7822,83 7822,83

4.3 asistente medicale 8750,75 8022,75 7327 237625,2 2468,24 2702,62

4.4 infirmiere 2308,50 2216,50 2251 29251,1 1099,75 1082,89

4.5 alt personal 3360,00 2904,50 2528 60003,2 1721,56 1977,95

5 AMU, total, inclusiv: 5008,75 4207,25 3413 144847,8 2869,01 3536,67

5.1 medici, 1200,00 880,25 615 43800,4 4146,59 5935,01

5.2 Inclusiv

medici-conducători 15,00 13,00 13 1498,1 9603,21 9603,21

5.3 asistente medicale 1761,00 1621,75 1306 57987,6 2979,68 3700,08

5.4 infirmiere 569,00 460,00 409 7442,5 1348,28 1516,40

5.5 alt personal 1478,75 1245,25 1083 35617,3 2383,54 2740,64

Tabelul nr. 33. Salariu mediu la o funcţie ocupată, anul 2009

A. Total pe instituţiile republicane (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. Spit. CI. Psihiatric 2470,82 4305,47 9100,00 3125,77 1658,37 2014,47

2. Institut. Oncologic 2660,94 3922,43 7878,57 2788,75 1552,18 2951,10

3. Clinica Mamei şi Copilul. 1973,63 2958,92 6636,67 2170,88 1042,55 1794,42

4. Centrul Diagnost. 2683,76 3430,80 7851,52 2102,43 1839,20 3079,20

5. Clinica.Univ.USMF 3283,89 5142,49 8616,67 2792,08 1812,50 2481,52

6. Inst.Cardiologic 3038,77 4471,70 8745,83 3016,43 1814,07 3404,05

7. Inst.Ftiziopneum. 2966,17 5387,08 9008,33 3164,37 1928,20 2289,29

8. Inst. de Neurolog. Neurch 2976,94 4075,27 9745,83 2893,68 1809,03 3518,13

9. Spitalul „E.Coţaga” 2379,54 3865,57 8125,00 2458,13 1310,24 2231,16

10. Spit.Traumatologic 2326,92 3407,77 7883,33 2612,66 1253,69 2161,97

11. Disp.Dermatoven. 2778,02 5069,42 9997,22 3101,71 1668,16 2385,77

12. Spit.Psih.nr.5 Bălţi 1941,80 3815,85 7122,92 2224,31 1256,07 1995,62

13. Spit. boli infect. 2470,07 4852,11 9822,22 2857,30 1597,80 1871,17

14. Spitalul Clinic MS 2573,23 3337,72 8863,89 2660,69 1504,95 3303,01

15. Spit.CI.Republican 2847,19 4239,40 10177,08 2839,58 1709,18 3223,07

16. Disp.Narcologic 2629,12 3741,26 8591,67 2430,93 1360,10 3356,65

17. Pol.Stom.Republ. 2297,70 2351,14 8620,83 2100,00 937,13 3902,32

18. SBTub Vorniceni 2580,28 6796,40 9683,33 3692,98 1572,35 1641,03

19. Cl.Univ.Stomatologică 1434,10 1731,51 4783,33 1349,36 734,41 1664,91

20. St.municipală AMU 2937,57 3780,71 13129,17 2929,20 1619,53 2608,62

21. CNSPMU 2398,22 3536,16 6063,33 2337,27 1495,00 2377,39

22. St.Z.AMU Nord 2696,97 4348,87 12377,78 3001,16 1175,61 1943,03

23. St.Z. AMU Sud 2786,29 4220,56 7004,17 2837,97 1212,50 2362,78

24. St.Z.AMU Centru 3042,19 4322,72 9736,11 3079,89 1387,85 2716,91

25. St.Z. UTA Găgăuzia 2437,90 3817,42 5952,78 2485,89 1168,95 2154,80

Salariu mediu pe instituţiile

republicane 2571,01 3861,96 8622,10 2679,95 1464,84 2481,60

B. Total pe spitalele republicane ( lei )

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. Spital. Clinic psihiatrie 2449,04 4511,26 9100,00 3163,46 1669,42 2014,47

2. Institui. Oncologic 2660,61 3905,39 7878,57 2801,02 1567,14 3014,84

3. Clinica Mamei Copilului 1974,25 3020,58 6636,67 2178,35 1051,64 1794,42

4. Inst.Cardiologie 3092,12 4639,46 8745,83 3099,93 1846,44 3438,24

5. Inst.Ftiziopneum. 2916,21 5456,90 9008,33 3178,82 1964,04 2289,29

6. Neurolog. Neurch 2981,36 4064,75 9745,83 2918,17 1828,88 3518,13

7. Spitalul K.Coţaga 2379,54 3865,57 8125,00 2458,13 1310,24 2231,16

8. Spit.Traumatologie 2311,04 3349,94 7883,33 2612,37 1258,00 2161,97

9. Disp.Dermatoven. 2778,02 5069,42 14761,11 3101,71 1668,16 2385,77

10. Spit.Psih.nr.5 Bălţi 1942,53 3889,11 7122,92 2225,13 1254,33 1996,68

11. Spit. boli infect. 2511,79 5319,05 9822,22 2931,19 1622,94 1871,17

12. Spitalul Clinic MS 2547,77 3437,96 8863,89 2660,70 1504,96 3303,11

13. Spit.CI.Republican 2864,93 4347,09 10177,08 2863,99 1719,33 3228,07

14. Disp.Narcologic 2618,89 3800,88 8591,67 2428,11 1364,67 3469,36

15. SBTub Vomiceni 2580,28 6796,40 9683,33 3692,98 1572,35 1641,03

Salariu mediu pe spitalele

republicane 2464,77 3866,38 8785,33 2613,80 1488,41 2499,16

C. Secţiile consultative (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. Spit. CI. Psihiatric 2756,01 3500,00 - 2808,00 1378,40 -

2. Institut. Oncologic 2665,57 4052,50 - 2609,20 1267,89 1702,13

3. Clinica Mamei Cop 1962,81 2435,40 - 2051,05 816,46 -

4. Centrul Diagnostic 2683,76 3430,80 7851,52 2102,43 1839,20 3079,20

5. Inst.Cardiologie 2315,94 3259,77 - 2107,94 1046,43 -

6. Inst.Ftiziopneum. 3456,03 5140,98 - 3041,15 1450,00 -

7. Neurolog. Neurch 2908,64 4139,17 - 2571,97 - -

8. Spit.Traumatologie 3166,67 5136,67 - 2625,00 966,67 -

9. Spit.Psih.nr.5 Bălţi 1827,16 1815,38 - 2027,78 1733,33 1583,33

10. Spit. Boli infect. 1694,76 2368,00 - 1521,33 1070,00 -

11. Spitalul Clinic al MS 2905,39 3150,00 - 2660,78 - -

12. Spit.CI.Republican 2494,84 3225,35 - 2370,41 1441,98 2225,00

13. Disp.Narcologic 2694,44 3511,86 - 2448,33 1297,10 2659,65

14. Pol.Stom.Republ. 2297,70 2351,14 - 2100,00 937,13 3902,32

15. Cl.Univ.Stomat. 1434,10 1731,51 4783,33 1349,36 734,41 1664,91

16. CNSPMU 2240,04 3395,83 - 1930,02 1192,38 -

Salariu mediu pe secţiile

consultative

2491,88 3217,33 7585,51 2203,08 1322,27 3023,98

Tabelul nr.34. Salariu mediu la o funcţie ocupată în anul 2009

A. Total pe instituţiile municipale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. CMF Bălţi 3355,37 5367,98 9441,67 3005,22 1677,48 3041,52

2. Spit.Mun.Bălţi 1884,44 3160,34 7931,25 2058,75 1235,73 1264,42

3. Mun. Chişinău 2387,43 3586,14 8728,21 2369,39 1282,81 2035,88

Salariu mediu pe municipii 2335,38 3605,38 8697,84 2348,60 1285,12 1888,91

B. Spitalele municipale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. Spit.Mun.Bălţi 1919,02 3525,52 7931,25 2160,55 1278,82 1253,39

2. Mun.Chişinău 2107,85 3362,43 9125,00 2225,88 1269,84 1934,61

Salariu mediu pe spitalele

municipale

2050,83 3404,89 8907,95 2206,87 1272,51 1678,13

C. Secţiile consultative municipale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. Spit.Mun.Bălţi 1664,68 2230,48 — 1525,56 771,38 1743,52

2. Mun.Chişinău 2499,08 3137,46 8793,33 2273,56 1264,24 2382,91

Salariu mediu pe secţiile

consultative municipale

2349,19 2992,88 8793,33 2113,79 1161,95 2334,04

Tabelul nr.35. Salariu mediu la o funcţie ocupată pe raioane în anul 2009

A. Total pe instituţiile raionale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. SR Anenii Noi 1772,11 2802,88 5336.11 1892,32 987,28 1351,74

2. SR Basarabeasea 1888,28 3010,62 4891,67 1924,80 1118,72 1707,97

3. SR Briceni 1723,67 2565,62 6055,56 1875,20 972,64 1424,66

4. SR Cahul 1877,93 3126,55 6450,00 1934,68 1159,14 1470,74

5. SR Cantemir 1920,66 4184,07 6675,00 1883,56 932,43 1494,40

6. SR Călăraşi 1854,25 3531,47 6497,22 1849,40 1094,27 1294,73

7. SR Căuşeni 2000,02 3425,39 8625,00 2121,49 1056,55 1581,88

8. SR Cimişlia 2158,83 3642,16 7366,67 2239,49 1157,02 1729,42

9. SR Criuleni 2234,79 3786,28 8100,00 2167,81 1099,74 2212,25

10. SR Donduşeni 2021,89 2964,01 6284,85 2059,49 1177,08 1791,30

11. SR Drochia 2084,26 3449,81 9375,00 2267,65 1076,47 1808,19

12. SR Edineţ 1809,54 2672,70 6663,89 1951,71 986,86 1631,77

13. SR Făleşti 1943,05 3081,23 7366,67 1963,80 1237,13 1792,66

14. SR Floreşti 1856,85 3590,42 5472,22 1783,31 1011,72 1238,79

15. SR Glodeni 1817,49 2991,10 6447,22 1939,46 1007,04 1538,73

16. SR Ialoveni 1828,24 2932,72 6562,50 1639,99 971,00 1509,98

17. SR Hânceşti 1891,16 3036,72 7712,50 2102,86 1089,41 1258,85

18. SR Leova 1827,96 3629,00 5130,56 1859,03 933,33 1304,15

19. SR Nisporeni 1887,49 3147,89 6270,83 1973,34 1002,61 1557,52

20. SR Orhei 1988,36 3512,86 8558,33 1970,24 996,99 1655,78

21. SR Ocniţa 1696,00 2382,90 6527,78 1833,22 939,31 1634,22

22. SR Rezina 2159,78 4017,19 9654,17 2042,23 1086,99 1857,38

23. SR Râşcani 2041,23 3279,60 5825,00 2077,09 1096,87 1775,94

24. SR Sângerei 2285,49 3875,06 6602,78 2428,40 1057,33 2017,30

25. SR Soroca 1828,07 2836,98 5995,83 1867,12 1080,16 1365,20

26. SR Străşeni 1753,35 2936,21 6516,67 1952,79 1128,25 974,15

27. SR Şoldăneşti 1991,46 4096,26 5719,44 1955,35 868,98 1254,88

28. SR Ştefan Vodă 1917,73 3350,98 6552,78 1960,96 1032,34 1547,03

29. SR Taraclia 1924,98 3362,80 6225,00 1990,22 1034,77 1325,95

30. SR Teleneşti 2041,73 3287,36 9572,22 2190,42 1096,17 1658,43

31. SR Ungheni 1911,80 3332,88 7441,67 1918,74 1096,81 1679,49

32. SR Comrat 2048,27 3573,68 7175,00 1924,27 1244,58 1942,19

33. SR Ceadîr-Lunga 1979,89 3394,77 7038,89 2078,07 1246,43 1525,70

34. SR Vulcăneşti 1851,45 3276,97 7941,67 1911,97 1001,65 1408,50

Salariu mediu pe instituţiile

raionale 1927,78 3247,84 6868,44 1984,19 1067,21 1544,70

B. Spitalele raionale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. SR Anenii Noi 1827,74 3162,87 5158,33 2157,04 994,21 1388,12

2. SR Basarabeasca 1971,44 4301,17 4891,67 2093,30 1146,45 1624,24

3. SR Briceni 1734,89 2856,88 6700,00 2029,48 1003,80 1347,48

4. SR Cahul 1847,92 3203,56 7250,00 1952,55 1155,31 1532,60

5. SR Cantemir 1891,93 5071,75 7091,67 1975,07 944,22 1477,49

6. SR Călăraşi 1823,78 4290,41 6611,11 1935,42 1109,46 1276,49

7. SR Căuşeni 1985,20 3527,22 8262,50 2201,85 1067,07 1611,84

8. SR Cimişlia 2126,87 4024,83 7712,50 2268,81 1183,03 1714,16

9. SR Criuleni 2146,53 4185,29 8479,17 2312,92 1110,77 2088,58

10. SR Donduşeni 2102,45 3743,27 6508,33 2171,74 1202,99 1887,00

11. SR Drochia 2079,99 3692,77 9375,00 2366,92 1086,19 1842,58

12. SR Edineţ 1760,52 2970,77 6850,00 1970,08 992,71 1574,79

13. SR Făleşti 1899,84 3214,58 7033,33 2009,25 1271,45 1772,08

14. SR Floreşti 1765,71 3590,73 5766,67 1780,40 1021,66 1238,54

15. SR Glodeni 1749,69 3269,05 6616,67 1940,94 1004,21 1533,69

16. SR Ialoveni 1792,71 3241,03 6562,50 1757,11 1060,07 1507,11

17. SR Hânceşti 1829,81 3066,22 7712,50 2069,25 1095,31 1306,34

18. SR Leova 1878,82 4281,03 4666,67 1990,94 952,64 1345,57

19. SR Nisporeni 1861,64 3376,70 6270,83 2099,37 1019,60 1402,48

20. SR Orhei 1898,64 3606,40 8754,17 1944,72 997,46 1662,20

21. SR Ocniţa 1747,77 2908,52 6575,00 1950,30 945,86 1687,27

22. SR Rezina 2083,91 4307,41 9654,17 2076,29 1101,67 1504,32

23. SR Râşcani 1963,43 3604,03 5520,83 2087,33 1094,75 1744,11

24. SR Sângerei 2212,02 4365,67 7054,17 2530,16 1063,12 1857,99

25. SR Soroca 1768,81 2979,66 5995,83 1967,18 1105,73 1141,58

26. SR Străşeni 1564,30 2746,12 6516,67 1913,79 1143,34 892,70

27. SR Şoldăneşti 1847,35 4617,42 5825,00 1861,57 829,07 1225,00

28. SR Ştefan-Vodă 1832,22 3332,04 6554,17 2016,72 1027,92 1543,56

29. SR Taraclia 1887,48 3933,92 6225,00 2026,05 1053,81 1366,28

30. SR Teleneşti 2025,21 3679,11 9912,50 2294,93 1120,06 1691,19

31. SR Ungheni 1881,36 3655,88 7554,17 2017,21 1110,00 1712,20

32. SR Comrat 2052,78 3985,11 7208,33 2019,96 1248,06 1880,41

33. SR Ceadîr-Lunga 1980,40 3845,93 7820,83 2144,53 1258,74 1539,78

34. SR Vulcăneşti 1863,47 4083,86 7941,67 1937,79 1038,82 1251,21

Salariu mediu pe spitalele

raionale 1889,68 3546,50 7001,58 2047,10 1080,37 1512,21

C. Secţiile consultative raionale (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. SR Anenii Noi 1658,16 2501,94 5691,67 1319,76 952,31 1273,93

2. SR Basarabeasca 1685,59 2067,52 - 1474,63 984,38 2137,78

3. SR Briceni 1697,39 2294,95 4766,67 1479,77 807,02 1614,29

4. SR Cahul 2012,21 2947,62 4850,00 1861,11 1200,00 1201,92

5. SR Cantemir 2029,54 3252,00 6466,67 1497,92 841,23 1590,83

6. SR Călăraşi 1945,45 2830,17 6383,33 1595,44 1003,13 1415,38

7. SR Căuşeni 2062,33 3196,92 9350,00 1835,03 980,39 1304,76

8. SR Cimişlia 2256,26 3128,40 6675,00 2141,60 980,83 1775,96

9. SR Criuleni 2425,68 3476,19 7341,67 1852,36 1044,27 2605,36

10. SR Donduşeni 1806,00 2170,83 5688,89 1749,47 950,72 1445,30

11. SR Drochia 2100,00 3053,59 - 1892,59 993,45 1691,79

12. SR Edineţ 1988,96 2322,02 6291,67 1873,99 919,44 1934,85

13. SR Făleşti 2072,98 2917,09 8033,33 1819,82 974,73 1841,79

14. SR Floreşti 2560,54 3589,66 4883,33 1807,64 833,33 1258,33

15. SR Glodeni 2074,42 2654,07 6108,33 1933,87 1030,43 1594,12

16. SR Ialoveni 1876,45 2749,03 - 1503,27 812,65 1566,67

17. SR Hânceşti 2222,98 2966,84 - 2297,78 982,61 1045,38

18. SR Leova 1700,09 2827,00 6058,33 1481,82 835,29 1220,83

19. SR Nisporeni 1969,74 2774,17 - 1637,55 884,28 2324,56

20. SR Orhei 2483,87 3315,37 8166,67 2087,26 989,17 1033,33

21. SR Ocniţa 1548,36 1837,37 6433,33 1525,64 892,86 1253,62

22. SR Rezina 2456,73 3445,83 - 1896,00 967,90 3048,96

23. SR Râşcani 2333,43 2893,68 6433,33 2038,37 1118,02 2357,58

24. SR Sângerei 2553,83 3249,62 5700,00 2107,86 987,10 3546,67

25. SR Soroca 2038,20 2628,55 - 1544,32 871,51 4295,40

26. SR Străşeni 2398,94 3119,39 - 2074,89 959,26 1718,39

27. SR Şoldăneşti 2687,40 3335,09 5508,33 2446,11 1290,00 1837,50

28. SR Ştefan-Vodă 2219,74 3378,04 6550,00 1785,86 1063,03 1588,24

29. SR Taraclia 2083,25 2676,24 - 1826,09 562,96 1026,09

30. SR Teleneşti 2094,39 2824,67 8891,67 1874,57 885,47 1482,05

31. SR Ungheni 2004,48 2978,63 7216,67 1638,29 1011,73 1475,93

32. SR Comrat 2025,12 2815,36 7108,33 1418,13 1197,62 2445,24

33. SR Ceadîr-Lunga 1977,24 2676,11 5475,00 1691,82 1071,88 1428,70

34. SR Vulcăneşti 1802,86 1932,16 - 1822,22 804,17 1328,33

35. Salariu mediu pe secţiile

consultative 2061.20 2845,10 6507,26 1766,42 959,90 1733,78

Tabelul nr. 36. Salariu mediu la o funcţie ocupată, anul 2009

Centrele Medicilor de Familie (lei)

Nr

.

d/r Instituţiile

Salariu

mediu

pe

spital

Inclusiv

Medici

inclusiv

conducă-

tori

Asistente

medicale

Infirmier

e

Alt

personal

1. CMF Anenii Noi 2427,64 4219,57 7780,56 2612,93 950,93 1585,87

2. CMF Basarabeasca 2555,58 4115,96 6136,11 2489,88 1264,10 2044,32

3. CMF Briceni 2297,61 4016,49 4955,56 2136,51 991,95 1382,98

4. CMF Cahul 2731,17 4469,91 9700,00 2677,39 1326,11 2206,47

5. CMF Cantemir 2519,59 5082,38 10491,67 2361,56 977,03 2360,84

6. CMF Călăraşi 2311,55 4543,25 8110,00 2300,66 853,99 1621,01

7. CMF Căuşeni 2333,84 4479,29 9166,67 2355,13 945,30 1576,67

8. CMF Cimişlia 2295,66 4030,21 7572,22 2237,73 1340,51 1833,63

9. CMF Criuleni 2192,30 3834,18 7041,67 2282,28 926,40 1556,25

10. CMF Donduşeni 2216,26 3802,34 6033,33 2269,20 1000,27 1497,10

11. CMF Drochia 2522,40 4960,43 8133,33 2254,76 1003,60 1869,94

12. CMF Dubăsari 2613,61 3793,94 7623,33 2749,12 1452,71 1862,53

13. CMF Edineţ 2200,85 3974,33 6641,67 2135,60 943,84 1530,49

14. CMF Făleşti 2758,38 5010,19 8500,00 2723,24 1079,43 2441,54

15. CMF Floreşti 2572,77 4150,37 6350,00 2823,95 981,63 1173,79

16. CMF Glodeni 2531,16 4856,96 7425,00 2538,99 1123,00 1729,30

17. CMF laloveni 2374,59 4287,27 7600,00 2677,29 865,56 1365,26

18. CMF Hânceşti 2502,02 4155,35 7161,11 2786,01 1225,90 1593,07

19. CMF Leova 2055,45 4301,13 7777,78 2083,23 886,08 1467,21

20. CMF Nisporeni 2121,80 4576,19 8686,11 2240,75 841,98 1241,29

21. CMF Orhei 2505,48 4464,58 10280,56 2526,51 1141,12 1858,40

22. CMF Ocniţa 2130,71 3389,76 7350,00 2030,56 916,67 1865,10

23. CMF Rezina 2141,85 4282,41 7341,67 2205,10 824,79 1480,38

24. CMF Râşcani 2360,49 4321,10 6822,22 2318,14 890,35 1613,70

25. CMF Sângerei 2425,38 4775,70 7375,00 2432,51 947,77 1380,17

26. CMF Soroca 2437,94 3520,42 6644,44 2601,93 989,65 1305,66

27. CMF Străşeni 2307,91 4258,57 8014,58 2522,85 968,72 1419,65

28. CMF Şoldăneşti 2207,28 3774,91 8125,00 2199,80 835,48 1829,72

29. CMF Ştefan-Vodă 2394,05 4796,17 7450,00 2430,16 943,49 1404,81

30. CMF Taraclia 2141,48 3817,92 6655,56 2152,68 908,33 1258,22

31. CMF Teleneşti 2314,45 4089,15 8745,83 2410,12 775,99 1397,75

32. CMF Ungheni 2361,92 4537,11 8577,78 2493,89 1009,44 1576,19

33. CMF Comrat 2326,69 3914,61 9050,00 2346,40 998,26 1638,22

34. CMF Ceadîr-Lunga 2128,05 3588,75 6600,00 2244,04 785,12 1380,82

35. CMF Vulcăneşti 2221,62 4243,86 5708,33 2178,59 953,45 1505,78

36. Salariu mediu pe CMF 2373,40 4233,86 7606,19 2422,80 995,02 1594,92

Tabelul nr.37. Diferenţierea plăţii muncii la o funcţie ocupată de angajaţi din instituţiile

republicane şi municipale, anul 2009

Nr

.

d/r Indici

Instituţii republicane Instituţii municipale

Total pe

instituţie Spitale

Secţii

consult.

Total pe

instituţie Spitale

Secţii

consult.

1. Salariu mediu pe instituţie 2571,0 2464,8 2492,0 2335,4 2050,8 2349,2

Salariu mediu minim 1434,1 1942,5 1434,1 1884,4 1919,0 1664,7

Salariu mediu maxim 3283,9 3092,1 3456,0 3355,4 2107,8 2499,1

Coeficientul „K” 1:2,90 1:1,59 1:2,41 1:1,78 1:1,10 1:1,50

2. Medici, salariul mediu 3861,9 3866,4 3217,3 3605,4 3404,9 2992,9

Salariu mediu minim 1731,5 3020,6 1731,5 3160,3 3362,4 2230,5

Salariu mediu maxim 6796,4 6796,4 5140,9 3586,1 3525,5 3137,5

Coeficientul „K” 1:3,93 1:2,25 1:2,97 1:1,13 1:1,05 1:1,41

3. Personal medical mediu,

salariul mediu 2679,9 2613,8 2208,1 2348,6 2206,9 2113,8

Salariu mediu minim 1349,4 2178,4 1349,4 2058,8 2160,6 1525,6

Salariu mediu maxim 3693,0 3693,0 3041,2 2005,2 2225,9 2273,6

Coeficientul „K” 1:2,74 1:1,70 1:2,25 1:1,46 1:1,03 1:1,49

4. Personal medical inferior,

salariul mediu 1464,8 1488,4 1322,3 1285,1 1272,5 1161,9

Salariu mediu minim 734,4 1051,6 734,4 1235,7 1269,8 771,4

Salariu mediu maxim 1839,2 1964,0 1839,2 1677,5 1278,8 1264,2

Coeficientul „K” 1:2,50 1:1,87 1:2,50 1:1,36 1:1,01 1:1,64

5. Alt personal, salariu mediu 2481,6 2499,2 3023,9 1888,9 1678,1 2334,0

Salariu mediu minim 1641,0 1641,0 1583,3 1264,4 1253,4 1743,5

Salariu mediu maxim 3404,1 3518,1 3902,3 3041,5 1934,6 2382,9

Coeficientul „K” 1:2,07 1:2,14 1:2,46 1:2,41 1:1,54 1:1,37

6. Conducători, salariul mediu 8836,2 8785,3 7588,5 8697,8 8907,9 8793,3

Salariu mediu minim 4783,3 6636,7 4783,3 7931,3 7931,3 8793,3

Salariu mediu maxim 12377,8 14761,1 7851,5 9441,7 9125,0 8793,3

Coeficientul „K” 1:2,59 1:2,22 1:1,64 1:1,19 1:1,15 1:1,10

Notă: Coeficientul „K” exprimă raportul dintre salariul mediu la o funcţie ocupată minim şi maxim

Tabelul nr.38. Diferenţierea plăţii muncii la o funcţie ocupată de angajaţi din instituţiile

raionale, anul 2009

Nr/

d/r

Indici

Spitalele raionale

CMF

raionale Total pe

spitalele

raionale

Spitalele

raionale

Secţii

consult.

raionale

1 Salariu mediu pe instituţie 1927,8 1889,7 2061,2 2373,4

Salariu mediu minim 1696,0 1564,3 1548,4 2121,8

Salariu mediu maxim 2285,0 2212,0 2687,4 2758,4

Coeficientul „K” 1:1,35 1:1,41 1:1,73 1:1,30

2 Medici, salariul mediu 3247,8 3546,5 2845,1 4233,9

Salariu mediu minim 2382,9 2746,1 1837,4 3389,8

Salariu mediu maxim 4184,1 4617,4 3589,7 5082,4

Coeficientul „K” 1:1,76 1:1,68 1:1,95 1:1,50

3 Personal medical mediu, salariul mediu 1984,2 2047,1 1766,4 2422,8

Salariu mediu minim 1640,0 1757,1 1319,8 2030,6

Salariu mediu maxim 2428,0 2530,2 2446,1 2786,6

Coeficientul „K” 1:1,48 1:1,44 1:1,85 1:1,37

4 Personal medical inferior, salariul mediu 1067,2 1080,4 959,9 995,0

Salariu mediu minim 869,0 829,1 562,9 785,1

Salariu mediu maxim 1246,4 1271,5 1290,0 1452,7

Coeficientul „K” 1:1,43 1:1,53 1:2,29 1:1,85

5 Alt personal, salariu mediu 1544,7 1512,2 1733,8 1594,9

Salariu mediu minim 974,2 892,7 1026,0 1173,8

Salariu mediu maxim 2212,3 2088,6 4295,4 2441,5

Coeficientul „K” 1:2,27 1:2,34 1:4,20 1:2,80

6 Conducătorii, salariu mediu 6868,4 7001,6 6507,3 7606,2

Salariu mediu minim 4891,7 4666,7 4766,7 4955,6

Salariu mediu maxim 9654,2 9912,5 9350,0 10491,7

Coeficientul „K” 1:1,97 1:2,12 1:1,96 1:2,12

Notă: Coeficientul „K” exprimă raportul dintre salariul mediu la o funcţie ocupată minim şi maxim

Decalajul substanţial al nivelului de plată a muncii angajaţilor din diferite teritorii

administrative, care lucrează, practic, în condiţii egale, denotă deficienţa activităţii manageriale a

administraţiei şi comitetelor sindicale, incorectitudinea efectuării atestării şi tarificării individuale a

angajaţilor, nerespectarea prevederilor legislaţiei muncii naţionale şi internaţionale privind

prioritatea plăţii salariilor faţă de toate celelalte tipuri de plăţi legate de interesele unităţii,

nerespectarea realizării cotelor maxime ale cheltuielilor din fiecare tip de venit acumulat în urma

prestării serviciilor medicale, inclusiv contra plată.

Un sistem de remunerare a muncii corect aplicat în practică concomitent cu diferenţierea plăţii

muncii în funcţie de responsabilitate, efortul intelectual şi psihoemoţional, volumul şi calitatea

muncii – toate acestea ar trebui să asigure diferenţierea plăţii muncii în funcţie de nivelul pregătirii

profesionale.

Studiile pe acest segment au demonstrat că raportul dintre nivelul de plată a muncii angajaţilor

cu studii superioare şi al celor cu studii medii de specialitate trebuie să constituie 1,5:1,0 iar celor cu

studii medii de specialitate şi celor fără studii 1,5:1,0.

Spre exemplu: dacă angajatul are studii superioare şi comisia de atestare şi tarificare i-a

stabilit un salariu de funcţie (tarifar) în cuantum de 1500,0 lei lunar, atunci celor cu studii medii de

specialitate trebuie să li se stabilească salariu de funcţie în cuantum de circa 1000,0 lei lunar.

Din tabelul nr.38, observăm că aceste normative în IMSP nu se respectă.

Tabelul nr.38. Raportul dintre salariul mediu la o funcţie ocupată de medici şi personal medical

veriga medie, personal medical veriga medie şi infirmiere, anul 2009

Nr/

d/r Indici/Total

Raport medic :

personal medical

veriga medie

Raport personal

medical veriga

medie : infirmiere

1. Instituţii republicane 1,44 : 1,0 1,83 : 1,0

Spitale republicane 1,48 : 1,0 1,76 : 1,0

Secţ. consultative republicane 1,46 : 1,0 1,67 : 1,0

2. Instituţii municipale 1,54 : 1,0 1,83 : 1,0

Spitale municipale 1,54 : 1,0 1,73 : 1,0

Secţ. consultative municipale 1,42 : 1,0 1,82 : 1,0

3. Instituţii raionale 1,64 : 1,0 1,86 : 1,0

Spitalele raionale 1,73 : 1,0 1,89 : 1,0

Secţ. consultative raionale 1,61 : 1,0 1,84 : 1,0

4. CMF 1,75 : 1,0 2,43 : 1,0

5. SZAMU 1,47 : 1,0 2,13 : 1,0

În perioada 2005-2009, practic, toate instituţiile medicale, farmaceutice şi de învăţământ au

planificat şi utilizat cel puţin un fond lunar de salarizare pentru ajutorul material şi premierea

angajaţilor. În aceste scopuri au fost cheltuite 464662,3 mii lei. Media unei stimulări materiale a

constituit 1895,7 lei (tabelul nr.39).

Tabelul nr.39. Acordarea ajutorului material şi premierea angajaţilor, 2005-2009

Anii Numărul de salariaţi

stimulaţi material

Suma cheltuită pentru stimularea

materială (mii lei)

Media unei stimulări

materiale (lei)

2005 59209 42524,8 718,3

2006 56720 71342,5 1257,8

2007 49773 87504,0 1758,1

2008 41256 105759,0 2563,1

2009 49516 157532,0 3181,4

Total 256474 464662,3 1811,7

Cu regret, nu toţi angajatorii unităţilor medicale respectă prevederile actelor normative ce ţin

de plata muncii privind planificarea în devizele de venituri şi cheltuieli ale surselor financiare

pentru acordarea ajutorului material şi premierea angajaţilor. Astfel, în anumite unităţi medicale nu

se realizează posibilitatea de a diferenţia plata muncii prin premierea angajaţilor în funcţie de

rezultatele muncii, de a organiza odihna şi recuperarea sănătăţii salariaţilor în timpul concediului

anual.

În perioada de referinţă, anual, s-au întreprins măsuri privind micşorarea presiunii fiscale

asupra salariaţilor. A fost majorată suma scutirii personale de la 3960 lei, în anul 2005, până la

7200,0 lei, în 2009. S-a majorat şi mărimea scutirii anuale pentru persoanele întreţinute de la 600,0

lei, în 2005, până la 1680,0, în 2009.De asemenea s-a majorat scutirea personală majoră a

invalizilor, participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii Republicii Moldova - de

la 10000 lei anual, în 2005 la 12000 lei, în 2009. Concomitent, au fost reduse cotele impozitului pe

venit al persoanelor fizice din suma venitului salarial impozabil: minimă de la 10% la 7 la sută;

maximă de la 22% la 18 la sută.

Măsurile în cauză au fost orientate spre protecţia socială a angajaţilor, îndeosebi a celor cu

venit salarial mic, în categoria cărora se înscriu şi tinerii specialişti, personalul medical veriga

medie, infirmierele şi personalul din serviciile auxiliare.

Luându-se în considerare că plata muncii, conform prevederilor actelor normative ale

Republicii Moldova este prioritară faţă de alte plăţi, Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”, în

repetate rânduri, a înaintat propuneri la proiectul Legii FAOAM de a stipula în Lista programelor şi

subprogramelor raportate la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală prevăzute de

legislaţie, inclusiv cheltuieli pentru plata muncii, corelate la cotele maxime aprobate de partenerii

sociali (nivel de ramură).

Soluţionarea amiabilă a problemei vizate va favoriza nu doar la nivel de unitate, dar şi la

nivel de ramură, estimarea costului anual al fondului de salarizare pentru IMSP şi efectuarea unui

control strict asupra realizării acestuia.

Parlamentul, pe motive ne argumentate, respinge această propunere constructivă din partea

Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea”. Realizarea acestui obiectiv necesită susţinerea

organizaţiilor sindicale primare.

În anii de referinţă, administraţia publică locală practic nu a alocat instituţiilor medicale

resurse financiare pentru majorarea veniturilor salariale ale angajaţilor, cu toate că acest drept este

reglementat de legile nr. 436 din 28.12.2006 „Cu privire la administraţia publică locală”, nr. 397 din

16.10.2003 „Privind finanţele publice locale” şi „Legea ocrotirii sănătăţii”, nr. 411-XIII din

28.03.1995. De subliniat că problema în cauză poate fi soluţionată în cazul în care administraţia

instituţiilor şi comitetele sindicale ar fi mai insistente şi ar motiva, în bază argumentată, necesitatea

alocării surselor financiare pentru plata muncii angajaţilor din medicină.

Obiectivele programatice privind organizarea muncii şi protecţia veniturilor salariale

Filozoful Cant spunea: „ Omul dacă refuză la drepturile sale, el încetează să mai fie om”.

Pentru ca lucrătorii medicali să nu înceteze să fie oameni, ei trebuie să lupte pentru drepturile lor, în

special pentru dreptul economic - salariu decent.

Lucrurile nu mai pot fi luate aşa cum sunt ele astăzi. Se cer activităţi pentru a le schimba spre

bine în primul rând prin implementarea în fiecare colectiv de muncă a normelor democratice.

Trebuie de recunoscut că încă mai sunt lideri de sindicat care se plâng declarând:” Ce putem

face?”; „Cine ne ascultă?”; „Cine ne întreabă pe noi?”; „De ce trebuie eu să risc?” etc.

O astfel de poziţie astăzi nu mai poate fi acceptată. Ea neapărat va duce spre eşuarea

soluţionării problemelor oamenilor muncii fie de gen social sau de producere.

Este important de conştientizat că cea mai sensibilă problemă – plata muncii conform valorii

ei – poate fi soluţionată numai prin unificarea eforturilor, multă muncă, curaj şi profesionalism, cu

respectarea principiilor democratice de bază de către toţi partenerii sociali; obiectivitate,

transparenţă şi corectitudine în plată muncii.

Drept scop al îmbunătăţirii veniturilor salariale ale angajaţilor şi burselor studenţilor din

unităţile medicale, farmaceutice şi de învăţământ de profil este obţinerea alocaţiilor de la Bugetul de

stat pentru ramura sănătăţii a cel puţin 7 la sută din PIB-ul republican.

În perioada după Congresul V, Sindicatul „Sănătatea” îşi va orienta activitatea spre realizarea

următoarelor obiective:

1. Efectuarea unui studiu întru determinarea necesităţilor reale de mijloace financiare care să

asigure: buna funcţionare a unităţilor medicale; acordarea serviciilor medicale de calitate populaţiei;

plata muncii angajaţilor care să le garanteze un trai decent lor şi familiilor lor. În funcţie de

rezultatele studiului, de elaborat şi înaintat propuneri argumentate conducerii Republicii Moldova

privind modificarea Legii ocrotirii sănătăţii în vederea stabilirii unei norme care să asigure

finanţarea ramurii sănătăţii de la Bugetul de stat şi bugetele locale conform necesităţilor, dar nu mai

puţin de 7 la sută din PIB-ul republican.

2. Negocierea anuală cu partenerii sociali, nivel de ramură, în domeniul sănătăţii, în vederea

indexării cuantumului salariului pentru I categorie de calificare a angajaţilor din IMSP încadraţi în

sistemul de asigurări obligatorii de sănătate în funcţie de nivelul creşterii economiei Republicii

Moldova, preţurilor de consum şi ratei inflaţiei.

3. Elaborarea în comun cu Ministerul Sănătăţii unui sistem de remunerare a muncii

angajaţilor din IMSP, care să asigure:

a) plata muncii angajaţilor în funcţie de responsabilitatea, efortul intelectual şi

psihoemoţional, volumul şi calitatea muncii; excluderea decalajului dintre salariile angajaţilor în

funcţie de teritorii administrative şi instituţii, care muncesc, practic, în condiţii similare;

b) plata sporurilor la salariul de funcţie:

- până la 30 la sută medicilor de familie şi personalului medical al medicilor de familie

pentru munca prestată în condiţii de risc major pentru sănătate (contactează permanent

cu bolnavi de boli infecţioase, inclusiv tuberculoza);

- pentru devotament profesional (salariu de merit);

- în cazuri în care conform obligaţiilor de serviciu, contactează cu bolnavi de boli

infecţioase în perioada epidemiilor declanşate;

c) plata a cel puţin 50 la sută din veniturile acumulate în urma prestării serviciilor contra

plată.

d) plata adaosului la salariul de funcţie pentru indicatorii de calitate şi sporului pentru

vechime în muncă acordată medicilor, personalului medical veriga medie, care acordă asistenţa

medicală specializată de ambulator şi spitalicească, personalului administrativ tehnic.

4. Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”, cu susţinerea activă a organizaţiilor sindicale

membre va sesiza conducerea Republicii Moldova pe problemele:

4.1. Indexării anuale a salariului pentru I categorie de calificare a angajaţilor din unităţile

bugetare şi burselor studenţilor din instituţiile de învăţământ la nivel nu mai jos decât minimul de

existenţă; sporul salariului de bază pentru munca prestată în condiţii nefavorabile; tarifele şi

preţurile la serviciile medicale acordate de IMSP încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de

sănătate, în funcţie de nivelul creşterii economiei RM, preţurilor de consum şi ratei inflaţiei.

4.2. Micşorării presiunii fiscale asupra persoanelor fizice, prin micşorarea cotelor de

impozitare şi majorarea scutirilor personale, astfel încât scutirile personale să nu fie mai mici decât

nivelul minim de existenţă, iar scutirea pentru persoanele întreţinute să fie stabilită, ca normă, în

cuantum de 20 la sută din scutirea personală.

4.3. Elaborării şi implementării unui nou mecanism eficient de indexare obiectivă a

veniturilor băneşti ale populaţiei.

4.4. Elaborării şi adoptării Legii „Cu privire la minimul de existenţă” – un act normativ, care

va determina criteriile de evaluare a nivelului de trai al populaţiei RM.

4.5. Luării sub control strict şi permanent a evoluţiei preţurilor şi tarifelor, lărgirii listei

produselor mărfurilor şi serviciilor, preţurile care să fie controlate de stat, astfel promovând politici

ce ar avea drept scop stabilirea echilibrului - preţuri/tarife şi salarii/pensii, iar în cazul unor

contradicţii vizând preţurile/tarifele sindicatele să intervină prompt, prin aplicarea pârghiilor sale de

influenţă.

4.6. Elaborării şi adoptării normelor-tip de muncă pentru toate categoriile de angajaţi din

economia naţională, inclusiv din ocrotirea sănătăţii, conform prevederilor art.168 al Codului

muncii.

4.7. Restabilirii funcţiei economice a salariului pentru I categorie de calificare prin stabilirea

unui salariu unic pe republică la nivelul minimului de existenşă şi indexării anuale, în funcţie de

creşterea reală a economiei (PIB), indicilor preţurilor de consum şi ratei inflaţiei.

4.8. Unificării vârstei de pensionare şi a modului de calculare a pensiei pentru toate

categoriile de pensionari.

5. Organele elective, reprezentante ale salariaţilor, de comun cu administraţia unităţilor:

5.1. Vor organiza instruirea permanentă a angajaţilor pe problemele drepturilor la plata

muncii, stabilite de actele normative naţionale şi internaţionale, şi vor întreprinde măsuri privind

respectarea lor necondiţionată.

Cheltuielile ce ţin de instruire vor fi suportate de angajator din mijloacele băneşti ale unităţii,

preconizate pentru formarea profesională continuă a salariaţilor.

5.2. Vor asigura ocuparea tuturor statelor de personal aprobate ale instituţiei medico-sanitare,

farmaceutice şi de învăţământ. În cazurile existenţei locurilor de muncă vacante sau temporar libere,

de acordat salariaţilor lucru prin cumul, spor la salariul de bază pentru înlocuirea salariaţilor

temporar absenţi, intensitatea muncii, lărgirea zonei de deservire în cuantum nu mai puţin de 50% şi

nu mai mare de 100% din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru funcţia liberă.

5.3. Vor realiza prevederile documentelor aprobate de Ministerul Sănătăţii, Compania

Naţională de Asigurări în Medicină şi Sindicatul „Sănătatea” ce ţin de: cotele maxime a cheltuielilor

pentru remunerarea muncii angajaţilor din IMSP încadrate în sistemul asigurării obligatorii de

asistenţă medicală, în funcţie de suma fiecărui tip de venit, în urma prestării serviciilor medico-

sanitare, inclusiv contra plată. Respectarea normelor metodologice cu privire la formarea devizului

de venituri şi cheltuieli a unităţii şi gestionarea surselor financiare de către IMSP încadrate în

sistemul de asigurare obligatorie de sănătate.

5.4. Vor utiliza eficient, echitabil şi transparent resursele financiare ale unităţii medicale;

preconizate pentru remunerarea muncii salariaţilor.

5.5. Vor efectua atestări şi tarificări corecte ale salariaţilor, în limitele cotelor maxime ale

cheltuielilor pentru remunerarea muncii angajaţilor, în funcţie de suma fiecărui tip de venit

acumulat în urma prestării serviciilor medico-sanitare, cu respectarea strictă a principiilor de

transparenţă şi obiectivitate la stabilirea salariilor de funcţie, sporurilor şi suplimentelor la salariul

de bază.

5.6. Vor asigura respectarea termenelor de plată a salariilor, adaosurilor, sporurilor, plăţilor

de stimulare şi compensare.

5.7. Vor colabora cu administraţia publică locală în vederea alocării resurselor financiare

unităţilor medico-sanitare pentru buna funcţionare a acestora şi majorării veniturilor salariale ale

angajaţilor;

5.8. Vor conlucra cu inspectoratele teritoriale de muncă întru realizarea prevederilor actelor

legislative şi normative ce ţin de organizarea muncii şi plata la timp şi corectă a salariilor.

5.9. Nu vor admite reţineri de salarii. La necesitate, de aplicat mecanismul legislativ de

responsabilitate a persoanelor vinovate de încălcarea drepturilor salariaţilor la plata muncii la timp

şi prioritară faţă de alte plăţi.

4. Aspecte medico-demografice în relaţie cu sănătatea

Situaţia demografică constituie indicatorul integral al dezvoltării sociale a ţării, reflectarea ei

social-economică şi starea morală a societăţii.

Analiza situaţiei demografice din republică este caracterizată de evenimente.

Începând cu anii 90 ai secolului trecut se înregistrează o reducere continue a populaţiei.

Totalul populaţiei la 01.01.2010 a constituit 3563,8 mii persoane, din care 1476,6 mii - populaţie

urbană (41,1%) şi 2087,2 mii persoane (58,6%) cea rurală.

Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1850,3 mii persoane) femei şi

48,1% (1713,5 mii persoane) bărbaţi.

Factorul decisiv al scăderii naturale a populaţiei este micşorarea natalităţii. Comparativ cu

începutul anilor 90, coeficientul natalităţii în Republica Moldova, mai mult de un deceniu, s-a

diminuat de două ori şi în 2009 a constituit 11,4%.

Speranţa de viaţă în Republica Moldova, anii 1995-2008

Speranţa de viaţă la naştere este un indicator care caracterizează sănătatea populaţiei ţării. În

ultimii ani aceasta are o tendinţă pozitivă şi este condiţionată de un complex de factori, inclusiv

modul de viaţă, condiţii social-economice, calitatea mediului, nivelul educaţiei sanitare, micşorarea

mortalităţii infantile şi stabilizarea nivelului mortalităţii generale a populaţiei. Dacă în 1995 (an cu

valoarea minimă a indicatorului din ultimii 20 de ani) acest indicator constituia 65,8 ani, atunci,

începând cu 1996, el este în creştere şi în 2008 a constituit 69,36 ani, bărbaţi – 65,55, femei – 73,17

ani (înregistrând valoarea maximă din aceeaşi perioadă) (figura nr.8).

Figura nr. 8. Durata medie a vieţii în Republica Moldova,

anii 1995-2008

56

58

60

62

64

66

68

70

72

74

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

femei barbati mediu

Speranţa de viaţă la naştere pentru femei este mai mare decât la bărbaţi, cu 7,6 ani. Acest

decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului

diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a

celor din mediul rural, respectiv, cu 2,2 ani la bărbaţi şi cu 2,8 ani la femei.

Figura nr. 9. Speranţa de viaţă la naştere în Republica Moldova în perioada 2000-2008

67

,59

63

,87

71

,22

68

,2

64

,57

1,7

5

68

,13

64

,47

1,7

1

68

,13

64

,47

71

,64

68

,38

64

,57

2,1

6

67

,85

63

,84

71

,66

68

,4

64

,57

72

,23

68

,79

65

,04

72

,57

69

,36

65

,55

73

,17

58

60

62

64

66

68

70

72

74

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

pe ţară bărbaţi femei

Figura nr. 10 Populaţia pe vârste şi sexe, la 1 ianuarie 2009

Masculin Vârsta, ani Feminin

010203040 0 10 20 30 40

Piramida vârstelor arată, grafic, structura populaţiei pe vârste şi sexe. Barele orizontale

reprezintă numărul sau proporţiile bărbaţilor şi femeilor pentru fiecare grupă de vârstă. Suma

proporţiilor tuturor grupelor de vârstă, pe sexe, din piramida vârstelor este egală cu 100%. Piramida

vârstelor poate fi reprezentată pe ani sau pe grupe de vârstă. Barele de la baza piramidei indică

numărul populaţiei de sub 1 an, în Republica Moldova. Anual, o nouă cohortă apare la baza

piramidei, în timp ce cohorta de deasupra urcă. Pe măsură ce cohortele îmbătrânesc, inevitabil,

acestea pierd membri din cauza deceselor sau pot câştiga sau pierde membri din cauza migraţiei.

După vârsta de 45 de ani, pierderea membrilor se accelerează, determinând îngustarea piramidei

spre vârf. Această piramidă oferă, dintr-o singură privire, foarte multe informaţii despre o populaţie.

De remarcat, de exemplu, că femeile sunt majoritare în grupele de vârstă înaintată.

Piramida vârstelor populaţiei Republicii Moldova, în 2007, reflectă numărul populaţiei în

scădere, generată, în primul rând, de reducerea rapidă a natalităţii, imediat după 1988. Se observă

uşor cum evenimentele din trecut au modelat forma piramidei. Numărul mic de persoane în grupa

85+

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

5

0 mii mii

de vârstă 60-64 de ani se datorează natalităţii scăzute ca urmare a celui de-al 2-lea război mondial,

urmată de o uşoară stabilizare, după care o nouă scădere, în anii 1962-1971. Politicile pronataliste

au alternat continuu aspectul piramidei prin generaţiile numeroase rezultate în perioada 1982-1987

(sursă: Biroul Naţional de Statistică).

O altă componentă a mişcării naturale a populaţiei Republicii Moldova este mortalitatea. În

2009 nivelul mortalităţii generale a populaţiei a constituit 11,8 la 1000 locuitori.

Tabelul nr. 40 Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova în perioada 2000-2009

Indicator

Anul

Natalitate Mortalitate Spor natural

persoane ‰ persoane ‰ persoane ‰

2000 36.939 10,2 41.224 11,3 - 4285 - 1,1

2001 36.448 10,0 40.075 11,0 - 3627 - 1,0

2002 35.705 9,9 41.852 11,6 - 6147 - 1,7

2003 36.471 10,1 43.079 11,9 - 6608 - 1,8

2004 38.272 10,6 41.668 11,6 - 3396 - 1,0

2005 37.695 10,5 44.689 12,4 - 6994 - 1,9

2006 37.587 10,5 43.137 12,0 - 5550 - 1,5

2007 37.973 10,6 43.050 12,0 - 5077 - 1,4

2008 39.018 10,9 41.948 11,8 - 2930 - 0,9

2009 40.801 11,4 42122 11,8 - 1313 - 0,4

Structura mortalităţii pe cauze de deces, în anul 2009, relevă că 56,1 % de decese au drept

cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumorile maligne (13,4%); boli ale aparatului digestiv

(9,6%); ale aparatului respirator (5,9%); traume şi intoxicaţii (8,5%).

Mortalitatea persoanelor în vârstă aptă de muncă este un indicator care caracterizează starea

sănătăţii populaţiei economic active. Cele mai multe decese au fost cauzate de boli ale aparatului

circulator, care în perioada 2005-2009 au înregistrat valori de 131,6 până la 136,6 la 100 mii

persoane, urmate de decese produse de accidente, intoxicaţii şi traume – 109,2-119,4 cazuri de

deces la 100 mii persoane.

Rata mortalităţii persoanelor apte de muncă înregistrată plasează republica pe unul din

primele locuri în Europa (tabelul nr. 41)

Tabelul nr. 41 Rata mortalităţii persoanelor apte de muncă

Ţara Ambele sexe Bărbaţi Femei

Albania 117 142 92

Belorusia 223 329 115

Bulgaria 155 217 91

Finlanda 96 133 57

France 89 122 56

Italia 62 82 43

Republica Moldova 232 318 148

România 154 215 92

Federaţia Rusă 312 448 164

Ukraina 273 394 148

Probleme prioritare:

- adoptarea şi promovarea unei politici demografice de stat menite să schimbe pozitiv situaţia

actuală;

- antrenarea partenerilor sociali, administraţiei publice locale, ONG-urilor în promovarea

modului sănătos de viaţă;

- eradicarea sărăciei;

- asigurarea asistenţei medicale de calitate populaţiei etc.

5. Realizări şi perspective privind prestarea serviciilor medicale

Asistenţa medicală primară (AMP)

Asistenţa medicală primară este o prioritate pentru sistemul sănătăţii din Republica Moldova.

Structura instituţională a AMP este formată din 49 de Centre ale medicilor de familie, dintre

care 35 plasate în centrele raionale şi 14 în municipii. În mediul rural activează 334 Centre de

sănătate, cu 331 de oficii ale medicilor de familie.

În anul 2008 au fost modificate relaţiile juridice între prestatorii de servicii medicale primare

şi cele spitaliceşti prin oferirea autonomiei financiare instituţiilor de asistenţă medicală primară.

Astfel, în anul 2008 au fost contractate direct 49 Centre ale medicilor de familie şi 23 Centre de

sănătate.

Cheltuielile din mijloacele AOAM destinate asistenţei medicale primare sunt prezentate în

(figura nr. 11).

Figura nr. 11 Dinamica cheltuielilor pentru Asistenţa Medicală Primară din mijloacele

fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (mil. lei)

333,0446,2

567,7

768,3

989,1 924,5

0

200

400

600

800

1000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ponderea alocărilor din fondul de bază al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală către

asistenţa medicală primară a constituit, în anul 2009, 30%.

Este în creştere şi numărul de vizite la medicii de familie (figura nr. 12). S-a majorat numărul

de servicii medicale paraclinice.

Având drept scop asigurarea continuităţii tratamentului pacienţilor şi îmbunătăţirii calităţii

vieţii persoanelor cu boli cronice s-au întreprins măsuri pentru dezvoltarea asistenţei medicale

primare, a îngrijirilor la domiciliu şi ale celor paliative.

Figura nr. 12 Numărul de vizite, în medie, la medicul de familie, la un locuitor în an

2,4 2,7

2,7 3,3

2,7 3,3

2,7 3,4

2,8 3,5

2,8 3,6

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total populaţia republicii Total persoane asigurate

Pentru asigurarea accesului persoanelor vulnerabile la asistenţă medicală de calitate a fost

elaborat cadrul normativ pentru prestarea serviciilor respective, inclusiv concepţia de dezvoltare a

serviciilor paliative şi standardele de acreditare a prestatorilor de servicii paliative comunitare.

În perioada de referinţă au fost realizate un şir de activităţi de consolidare a bazei tehnico-

materiale a AMP, dotarea cu echipament medical şi transport sanitar, instruirea medicilor de familie

şi a personalului medical mediu de specialitate.

Obiectivele de bază în domeniul asistenţei medicale primare rămâne a fi asigurarea sectorului

cu cadre medicale. Astfel, sectorul asistenţei medicale primare este completat cu medici numai la

89,2%, inclusiv în sectorul rural – 86,3%; secţiile consultative 87,7% şi 84,2%, respectiv.

Asistenţa medicală urgentă

Obiectivul de bază în acest domeniu constă în sporirea accesibilităţii populaţiei la servicii de

asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească şi sporirea calităţii acesteia.

Structura serviciului AMU a fost formată din 5 Staţii Zonale de asistenţă medicală urgentă, cu

43 substaţii AMU în centrele raionale şi municipii, şi 87 puncte AMU în localităţile rurale,

amplasate în raza de până la 15 km, care asigură accesul universal al populaţiei la asistenţă

medicală urgentă la etapa prespitalicească. În 2008 a fost creată Staţia municipală AMU, prin

delimitarea juridică a serviciului respectiv de la CNŞPMU, iar în 2009 unificate.

În cadrul serviciului AMU activează, în regim de asistenţă medicală urgentă, 135,25 echipe de

profil general, 21 echipe specializate şi 72,25 echipe de felceri, 6 echipe AVIASAN.

Conform datelor statistice, se observă o creştere continuă a solicitărilor la serviciul AMU – de

la 584,6 mii în anul 2002, până la 1086,0 mii în 2009. E în creştere şi accesul populaţiei la AMU

(figura nr.13).

Figura nr. 13 Dinamica numărului de solicitări la serviciul de urgenţă (mii)

58

4,6

60

6,1

75

2,7

92

9,6

94

5,4

10

11

10

02

10

86

0100200300400500600700800900

10001100

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

După anul 2000, accesul populaţiei la serviciile AMU este în creştere continuă şi a crescut de

două ori (figura nr. 14)

Figura nr. 14 Dinamica numărului de solicitări ale serviciului de

urgenţă în perioada 2000-2009 (la 1000 locuitori)

139,2 152,1 162,4 168,8

215,8

254,6 266,2281,4 282,7

300,1

0

50

100

150

200

250

300

350

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 208 2009

Fortificarea serviciului AMU a fost realizată conform Programului de stat privind dezvoltarea

serviciului de asistenţă medicală urgenţă pe anii 2006-2010.

În perioada de referinţă, au fost efectuate lucrări de reparaţii capitale şi curente ale instituţiilor

subordonate serviciului centralizat AMU. A înregistrat progrese la capitolul asigurarea serviciului

cu cadre medicale şi instruirea lor.

Serviciile AMU au fost dotate cu echipament medical şi transport sanitar.

De menţionat că pe parcursul anilor 2007-2008 n-au fost înregistrate cazuri de refuz

neîntemeiate pentru acordarea asistenţei medicale urgente persoanelor asigurate şi neasigurate,

precum şi reclamaţiilor din partea populaţiei. Aceasta demonstrează accesul satisfăcător al

populaţiei, cât şi sporirea calităţii asistenţei medicale urgente la etapa prespitalicească.

Problemele ce necesită soluţionate în acest domeniu constau în asigurarea continuă a

serviciului AMU cu transport specializat, dotarea cu echipament modern, consolidarea edificiilor.

Asistenţa medicală spitalicească

Asistenţa medicală spitalicească se acordă în 18 instituţii republicane, 10 municipale şi 34

raionale (tabelul nr. 42). Numărul paturilor spitaliceşti, în total pe Ministerul Sănătăţii, a constituit

19997 în 2008 (2009 – 20021), dintre care: 8225 (41,1%) în instituţiile de nivel republican, 3470

(17,4%) – în spitalele municipale şi 8303 (41,5%) în spitalele raionale.

Tabelul nr. 42 Reţeaua IMSP şi subdiviziunile sale, care acordă asistenţă medicală de staţionar,

la 01.01.2009

Reţeaua Spitale

raionale

În componenţa lor

Spitale

municip

ale

Instituţii

republic

ane cu

paturi

Spitale

private

Spitale

departa

mentale Filiale

Spitale

de

circumsc

ripţie

Municipale - - - 10 -

Raionale 34 9 3 - -

Republicane - - - - 18

Total MS 34 9 3 10 18 10 10

Asigurarea cu paturi spitaliceşti a populaţiei a constituit 56,1 la de 10 mii locuitori, iar la

nivel de raion – 31,3 şi 38,0 paturi la nivel de municipii.

Durata medie de spitalizare a pacienţilor în spitale, pentru toate tipurile de staţionar, în anul

2008 a fost de 10 zile: 8 zile pentru spitalele raionale, 9 zile – pentru spitalele municipale şi 13 zile

pentru spitalele republicane.

Paturile spitaliceşti au fost exploatate 289 zile pe an (90,4%), din care: spitalele republicane –

296 zile/an (92,5%), spitalele municipale – 305 zile/an (95,37%) şi spitalele raionale – 276 zile/an

(86,2%). Rotaţia patului în medie pe republică a constituit 30 pacienţi/pat, în spitalele raionale fiind

36 pacienţi/pat, în cele municipale – 35 pacienţi/pat şi în cele republicane – 23 pacienţi/pat.

Pentru identificarea căilor cost-eficienţă de dezvoltare a asistenţei medicale specializate

pentru diferite tipuri de spitale, inclusiv modernizarea infrastructurii spitaliceşti, determinarea

necesarului de personal, a echipamentului şi tehnologiilor medicale a fost iniţiată elaborarea

Planului general al spitalelor, obiectivele căruia sunt:

- asigurarea accesului larg la serviciile spitaliceşti pentru întreaga populaţie;

- prestarea serviciilor spitaliceşti sigure şi de calitate, conform standardelor internaţionale de

îngrijire;

- distribuirea echitabilă a resurselor între asistenţa medicală primară şi cea spitalicească;

- asigurarea unui cadru de finanţe durabil, care ar garanta prestarea serviciilor medicale de

calitate cost-eficiente;

- crearea centrelor de excelenţă, care să acorde îngrijiri medicale de nivel înalt pentru

întreaga populaţie;

- implementarea tehnologiilor medicale cost-eficiente la nivel de îngrijire şi asistenţă

medicală spitalicească.

Au fost identificate sursele financiare pentru primele etape (total 8) de renovare a Spitalului

Clinic Republican, crearea Centrului naţional de diabetologie în cadrul SCR.

Structura serviciului spitalicesc a fost completată cu un nou gen de servicii medicale – cel

geriatric. Serviciul geriatric este accesibil pe tot teritoriul republicii prin organizarea în spitalele

raionale a câte 10 paturi geriatrice şi a Centrului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie în

componenţa Spitalului Clinic al Ministerului Sănătăţii, cu o capacitate 38 de paturi.

Servicii medicale publice

Organizarea serviciilor de sănătate publică în Republica Moldova este axată pe realizarea

programelor naţionale.

Implementarea Programelor naţionale în domeniul sănătăţii publice este o componentă

obligatorie a asigurării bunăstării şi prosperităţii populaţiei. Numai consolidarea forţelor comune, cu

o abordare intersectorială şi beneficiere de o finanţare suficientă şi durabilă, garantează rezultatele

scontate privind calitatea serviciilor medicale.

La finele anului 2008, în Republica Moldova s-au înregistrat pentru implementare 16

Programe naţionale, dintre care 6 privind combaterea maladiilor transmisibile şi 10 cu destinaţie

specială de combatere a bolilor nontransmisibile (figurile nr. 15)

Figura nr. 15 Programe Naţionale de combatere a maladiilor transmisibile

Ministerul Sănătăţii

şi instituţiile subordonate

Administraţia

publică locală

Hepatite virale (B, C şi D)

HIV/SIDA şi infecţii

cu transmitere sexuală

Rabie

Holeră

şi alte boli diareice acute

Programul naţional

de imunizări

Tuberculoză

Figura nr. 16 Programe Naţionale cu destinaţie specială de combatere a bolilor nontransmisibile

În perioada de referinţă, au fost adoptate un şir de acte normative, inclusiv Legile privind

asistenţa psihiatrică; transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane; controlul şi profilaxia

tuberculozei; donarea de sânge şi transfuzia sangvină; tratamentul persoanelor neasigurate afectate

de maladii social-condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice etc.

A fost iniţiată dezvoltarea serviciului de transplant de organe.

Supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat (SSES)

La 03.02.2009, Parlamentul a adoptat Legea nr. XVI privind supravegherea de stat a sănătăţii

publice. Ministerul Sănătăţii a prezentat guvernului proiectul Regulamentului de activitate a

Serviciului de supraveghere de stat a sănătăţii publice. A fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.

820 din 14.12.2009 cu privire la Comisia naţională extraordinară de sănătate publică, care a

substituit Comisia extraordinară antiepidemică republicană.

În acest context, s-au modificat atribuţiile supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat şi

transformarea lui în Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice. Se vor efectua modificări

în Nomenclatorul funcţiilor, fortificarea capacităţii acestuia întru controlul sănătăţii publice, calităţii

serviciilor medicale, supravegherea bolilor netransmisibile şi ale celor infecţioase, realizarea

programelor de sănătate.

Ministerul Sănătăţii

şi instituţiile subordonate

Administraţia

publică locală

Promovarea modului sănătos de

viaţă

Programul „Mold Dial”

Sănătate mintală

Transplantologie

Securitatea transfuzională şi

autoasigurare cu preparate sangvine

Maladii prin carenţă de iod

Boli oncologice

Boli cardiovaculare

Boli cardiochirurgicale

Alcoolism şi narcomanie

În vederea fortificării sistemului de supraveghere şi control al bolilor contagioase, s-a reuşit

finanţarea deplină a necesităţilor de medicamente şi consumabile pentru realizarea programelor de

imunizări, prevenire HIV/SIDA, a bolilor sexual-transmisibile, combaterea tuberculozei etc.

Au fost desfăşurate activităţi de mobilizare socială a populaţiei, cu implicarea societăţii civile

şi mass-media întru promovarea modului sănătos de viaţă.

Întru prevenirea şi controlul gripei pandemice şi în conformitate cu recomandările OMS, a

fost aprobat Planul-cadru intersectorial care reglementează aspectele de planificare, organizare şi

intervenţii ale autorităţilor publice. Au fost procurate medicamentele necesare pentru stabilirea

diagnosticului şi tratamentul gripei pandemice. Cu suportul BM, a fost dotat cu utilaj de ultima

generaţie Laboratorul de diagnosticare a gripei al Centrului Naţional Ştiinţifico-practic de Medicină

Preventivă, în valoare de 11 mln. lei.

Acţiunile întreprinse de către SSES în situaţiile de urgenţă au permis evitarea unor posibile

epidemii de hepatite virale, infecţii diareice acute, oreion şi alte maladii. S-a obţinut o situaţie

sanitaro-epidemiologică stabilă privind morbiditatea prin boli infecţioase.

Calitatea serviciilor medicale

Asigurarea populaţiei cu servicii medicale de calitate este un obiectiv de bază al sistemului de

sănătate şi sindicatului de ramură. În acest context a fost elaborat Conceptul sistemului instituţional

şi organizate structurile de gestionare a calităţii serviciilor medicale şi ajustarea la standardele

medicinei bazate pe dovezi. În cadrul IMSP au fost create Consilii de calitate responsabile pentru

managementul calităţii serviciilor medicale şi aprobat Regulamentul-cadru al consiliilor respective.

Au fost elaborate şi puse în aplicare medicală ghidurile şi protocoalele clinice naţionale.

În cadrul MS a fost creată Direcţia politicilor de management al calităţii serviciilor medicale,

membră a Reţelei internaţionale de elaborare a ghidurilor, astfel asigurându-se accesul gratis la

Librăria internaţională a ghidurilor clinice. Ministerul Sănătăţii a aprobat Codul de etică

profesională în sănătate. Asigurarea calităţii serviciilor medicale a fost tema dezbaterilor în cadrul

Conferinţei naţionale cu participare internaţională, seminarelor zonale, cursurilor de instruire pentru

lucrătorii medicali. Astfel pe parcursul anului 2009 au fost instruiţi în domeniul managementului

calităţii asistenţei medicale 2637 medici, cadre didactice, medici-rezidenţi şi asistenţi medicali.

În vederea funcţionării eficiente a sistemului calităţii în IMSP şi evaluarea sistematică a

serviciilor medicale prestate a fost instituit sistemul audit medical intern şi extern şi aprobat un set

de 20 de indicatori de calitate, care sunt monitorizaţi permanent şi aplicaţi în sistemul de stimulare a

lucrătorilor medicali. Rezultatele monitorizării au arătat că există instituţii medicale care au

înregistrat succese în implementarea sistemului de audit medical şi a managementului maladiilor,

dar sunt şi instituţii care mai au rezerve la acest capitol.

Îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor medicale este asigurată şi prin procedura de

evaluare şi acreditare a instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice. Ponderea IMSP acreditate

constituie 88,9%; IMS private – 98,6%; întreprinderilor farmaceutice – 98,7%.

Întru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate populaţiei, sunt oportune acţiuni

complexe de modernizare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare şi dotarea lor cu

echipament medical performant.

II. Consolidarea, modernizarea şi eficienţa activităţii sindicale

6. Parteneriat social

În perioada 2005-2009, parteneriatul social s-a dovedit a fi cel mai optim şi eficient

mecanism de determinare şi realizare a drepturilor şi intereselor social-economice ale salariaţilor,

angajatorilor şi autorităţilor publice respective din ramura ocrotirii sănătăţii.

Dacă am aborda parteneriatul social din punct de vedere istorico-juridic, atunci putem vorbi

despre parteneriatul social de până la 08.09.2006 şi cel de după. De ce? Deoarece anul 2006 a fost

remarcat prin faptul reglementării prin lege organică a mecanismului de realizare a acestuia în

practică. Este vorba de Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru

consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de

ramură şi nivel teritorial, nr.245-XVI din 21.07.2006, care a intrat în vigoare la momentul

publicării acesteia – 08.09.2006.

Anul 2007 a fost remarcat prin elaborarea cadrului normativ privind parteneriatul social, şi

anume a celui la nivel de unitate, unde, în calitate de organ al parteneriatului social, activează

comisiile pentru dialog social „angajator-salariaţi”. Mecanismul de formare şi activitate al acestora

a fost reglementat prin Regulamentul-tip, aprobat de Comisia naţională pentru consultări şi

negocieri colective, prin Hotărârea nr.9 din 18.05.2007.

Spre deosebire de 2007, anul 2008 s-a remarcat prin implementarea în practică a normelor

parteneriatului social la toate nivelurile: ramural, teritorial, de unitate.

Legea nr. 245 din 12.07.2006 s-a dovedit a fi un act normativ care a facilitat aplicarea în

practică a principiilor parteneriatului social, contribuind prin prevederile sale nu numai la stabilirea

compromisului dintre salariaţi (reprezentanţii salariaţilor – sindicatele) şi angajatori, dar şi la

identificarea echilibrului social – fenomen indispensabil pentru ramura noastră şi întreaga

economie.

În anii de referinţă, partenerii sociali au purtat un dialog constructiv, găsind numitor comun la

majoritatea absolută a problemelor salariaţilor din ramura ocrotirii sănătăţii, prin prisma

următoarelor mecanisme:

- participarea la negocierile colective privind elaborarea proiectelor de contracte colective

de muncă şi de convenţii colective şi încheierea acestora;

- participarea la elaborarea proiectelor de acte normative şi a propunerilor ce vizează

reformele social-economice, la perfecţionarea legislaţiei muncii, la asigurarea concilierii civice;

- participarea, prin reprezentanţii săi, la lucrările organelor colegiale din ocrotirea sănătăţii,

în cadrul cărora s-au examinat problemele salariaţilor.

6.1 Participarea la negocierile colective privind elaborarea proiectelor de contracte

colective de muncă şi de convenţii colective şi încheierea acestora

Alineatul (1) al articolului 11 din Codul muncii al Republicii Moldova specifică expres că

acesta şi alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii stabilesc nivelul minim al

drepturilor şi garanţiilor de muncă pentru salariaţi.

Prin urmare, aceasta denotă că drept rezultat al negocierilor purtate de către partenerii sociali la

diferite niveluri, urmate de încheierea convenţiilor colective şi contractelor colective de muncă se

pot stabili pentru salariaţi drepturi şi garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de actele

legislative şi normative, care să amelioreze situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii.

Altfel, aceste clauze sunt nule şi nu produc efecte juridice.

A devenit o realitate faptul că în cadrul raporturilor de muncă, pe de o parte, sunt cerinţele

administraţiei unităţii – dezvoltarea şi productivitatea, iar pe de altă parte – drepturile şi interesele

salariaţilor în domeniul muncii. Anume pentru stabilirea echilibrului social între aceste scopuri,

pentru a le transforma din interese divergente (la prima vedere) ale partenerilor sociali în interese

comune, s-au purtat negocieri colective la diferite niveluri.

În anii de referinţă, în unităţile medicale au fost încheiate contracte colective de muncă între

administraţie şi comitetul sindical, iar în mun. Chişinău şi Bălţi – convenţii colective.

Un obiectiv important al Sindicatului „Sănătatea”, trasat în Programul său adoptat de

Congresul IV din 26 mai 2005, a fost încheierea Convenţiei colective (nivel de ramură) cu

Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Acest obiectiv nu s-a lăsat

mult aşteptat şi la 14.11.2005 a fost semnată hotărârea comună a partenerilor vizaţi, cu privire la

Convenţia colectivă (nivel de ramură) pe anii 2005-2008. A urmat înregistrarea convenţiei la

Ministerul Economiei şi Comerţului, la 25.11.2005, fiind apreciată de experţii ministerului de resort

ca cea mai completă din punct de vedere ale garanţiilor sociale.

Pe parcursul anilor 2005-2009 Sindicatul „Sănătatea”, Ministerul Sănătăţii şi Compania

Naţională de Asigurări în Medicină au făcut tot posibilul pentru micşorarea eventualelor riscuri în

urma implementării asigurărilor de sănătate, reprofilând cadrele medicale, organizând multiple

seminare, editând literatură informativă etc.

S-a depus efort susţinut pentru a realiza prevederile principale ale capitolului II „Dezvoltarea

sistemului sănătăţii” din Convenţia colectivă (nivel de ramură) referitoare la majorarea treptată a

contribuţiilor în Fondul asigurării de sănătate. Acest efort, însă, n-a găsit susţinerea necesară la

conducerea de vârf a republicii, deşi este evident că numai prin majorarea treptată a contribuţiilor

respective va fi posibilă buna funcţionare a sistemului asigurării de sănătate.

Ţinem să subliniem că reprezentant al salariaţilor din ramura ocrotirii sănătăţii în cadrul

parteneriatului social este Sindicatul „Sănătatea”, care a promovat şi promovează interesele acestora

– în procesul negocierilor colective, încheierii, modificării şi completării convenţiilor colective; la

soluţionarea conflictelor colective de muncă, inclusiv încheierea, modificarea sau completarea

convenţiilor colective, efectuarea controlului respectării lor.

Cât priveşte principiile, formele de implementare ale parteneriatului social, în perioada de

referinţă, acestea au fost operate, practic, prin organele parteneriatului social, cu rol de reglementare

a raporturilor social-economice din domeniu. Aceste structuri sunt:

a) la nivel naţional – Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective;

b) la nivel ramural – Comisia ramurală pentru consultări şi negocieri colective;

c) la nivel teritorial – comisiile teritoriale pentru consultări şi negocieri colective;

d) la nivel de unitate – comisiile pentru dialog social „angajator – salariaţi”.

Concilierea civică, stabilirea echilibrului social între angajator şi salariaţi – acesta a fost

obiectivul-ţintă al Sindicatului „Sănătatea” pe segmentul anilor 2005-2009, pentru atingerea căruia

s-au purtat negocieri colective la diferite niveluri.

Precum s-a menţionat mai sus, la nivel de ramură a fost valabilă Convenţia colectivă pe anii

2005-2008, încheiată între Sindicatul „Sănătatea”, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de

Asigurări în Medicină. Convenţia respectivă a servit drept suport de bază al protecţiei drepturilor şi

intereselor salariaţilor din ocrotirea sănătăţii şi pentru anul 2009, deoarece pe parcursul întregului

an, între partenerii sociali din ramură nu s-a găsit un compromis în vederea semnării unei noi

convenţii. Acest lucru s-a întâmplat abia la 16.11.2009, când noua conducere a Ministerului

Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi Sindicatul „Sănătatea” a fost semnată

Convenţia colectivă (nivel de ramură) pe anii 2010-2013.

Pe parcursul acestor ani, Sindicatul „Sănătatea”, Ministerul Sănătăţii şi Compania Naţională de

Asigurări în Medicină au purtat negocieri privind majorarea salariului pentru categoria I de

calificare pentru salariaţii încadraţi în sistemul asigurării obligatorii de sănătate, ca rezultat al cărora

s-a obţinut majorarea de la 360 lei în 2005 la 415 lei în 2006; de la 515 lei în 2007 la 615 lei în

2008; de la 750 lei în 2009 plus majorarea coeficienţilor minimi pentru personalul medical superior

şi cel mediu (vezi capitolul respectiv).

La fel un rezultat pozitiv al negocierilor dintre partenerii sociali poate fi considerată realizarea

prevederilor din Convenţia colectivă (nivel de ramură) referitoare la majorarea treptată a

contribuţiilor în Fondul asigurării de sănătate din partea angajatorului şi a salariatului, după cum

urmează: 2%+2% pentru anul 2005 şi 2006; 2,5%+2,5% pentru anul 2007; 3%+3% pentru 2008;

3,5%+3,5% pentru anul 2009. Iminenţa acestui imperativ a găsit susţinere la partenerii sociali.

Incontestabil, doar prin majorarea treptată a acestor contribuţii va fi posibilă buna funcţionare a

sistemului asigurării de sănătate.

Pe parcursul anilor 2005-2009 nu au avut loc cazuri majore de neglijare sau ignorare a

prevederilor Convenţiei colective (nivel de ramură), cu referinţă la plata muncii, acordarea

concediilor anuale. În perioada de referinţă nu au avut loc disponibilizări în masă ale salariaţilor din

ramură.

Cu toate acestea, menţionăm că s-au înregistrat cazuri de încălcări ale prevederilor legale

privind achitarea salariilor înaintea altor plăţi, prioritare considerându-se cheltuielile de întreţinere,

şi nu cele de plată a muncii. La acest capitol nu putem trece cu vederea faptul că în majoritatea

contractelor colective prezentate Executivului Sindicatului „Sănătatea” nu au fost incluse unele

anexe, în care să fie prevăzute, concret, garanţiile social-economice suplimentare ale salariaţilor din

unitate, care nu sunt prevăzute de legislaţia muncii.

Din 2007 a fost formată şi activează Comisia pentru consultări şi negocieri colective la nivel

de ramură a ocrotirii sănătăţii, în care sunt numiţi câte 4 membri şi 2 supleanţi din partea fiecărui

partener social nivel de ramură: Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină

şi Sindicatul „Sănătatea”. Din momentul formării acestei comisii, toate problemele ce vizează

interesele social-economice ale salariaţilor din domeniu au fost abordate la şedinţele acesteia,

inclusiv majorarea salariului pentru categoria I de calificare şi a primelor de asigurare etc.

Cât priveşte parteneriatul social la nivel de unitate, am constatat, cu regret, că nu avem tabloul

aşteptat şi asta în urma sondajului efectuat pe problemele organizării şi activităţii comisiilor pentru

dialog social „angajator-salariaţi”. În multe unităţi din ramură, asemenea comisie nu este instituită

şi nu activează. Executivul Sindicatului „Sănătatea”, în repetate rânduri a atenţionat părţile

parteneriatului social nivel de unitate din sfera sănătăţii asupra importanţei organizării şi

funcţionării comisiilor pentru dialog social „angajator-salariaţi”. Este necesar ca partenerii sociali să

conştientizeze oportunitatea formării şi activităţii acestei comisii, dat fiind că aceasta reprezintă

instrumentul de realizare a parteneriatului social la nivel de unitate.

În 2008, am constatat că la nivel de unitate avem create comisii pentru dialog social

„angajator-salariaţi” doar în 65 de instituţii medicale. Or, acest fapt ne îngrijorează, deoarece acolo

unde ele nu există salariaţii sunt lipsiţi de sprijin şi protecţie, apărare a intereselor lor legitime.

La sfârşitul anului 2009, numărul comisiilor nominalizate a crescut până la 98 (65 în 2008),

ceea ce indică o dinamică pozitivă şi implicare a partenerilor sociali.

Cu referinţă la cele trei niveluri ale parteneriatului social: ramural, teritorial şi de unitate, în

anii 2008-2009 s-a înregistrat o dinamică pozitivă a participării reprezentanţilor Sindicatului

„Sănătatea” la procesul negocierilor colective.

Anual, la şedinţa comună a Colegiului Ministerului Sănătăţii şi Biroului Executiv al

Sindicatului „Sănătatea” se prezenta raportul despre realizarea prevederilor Convenţiei colective, cu

incursiunile de referinţă atât ale Ministerului Sănătăţii, cât şi ale Sindicatului „Sănătatea”.

În analizele ample conţinute în respectivele comunicări s-a identificat scopul convenţiei – de

a proteja garanţiile stabilite de cadrul normativ pentru salariaţii sistemului de sănătate, acesta fiind

obligatoriu pentru aplicare în instituţiile medico-sanitare şi de învăţământ de pe întregul teritoriu al

Republicii Moldova, indiferent de proprietate şi forma juridică de organizare.

S-a constatat realizarea obiectivelor de bază ale colaborării părţilor, un accent deosebit

punându-se pe perfecţionarea calităţii serviciilor medicale; dezvoltarea resurselor umane;

remunerarea muncii angajaţilor sistemului de sănătate; dezvoltarea parteneriatului social etc.

În concluzie, s-a remarcat că parteneriatul social a fost, în linii mari, unul constructiv, dar cu

anumite rezerve la unele capitole. Convenţia, în ansamblu, a onorat clauzele stipulate în vederea

apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale ale salariaţilor;

menţinerii climatului favorabil în colectivele de muncă; soluţionării conflictelor colective şi

litigiilor individuale.

La şedinţa comună a Colegiului Ministerului Sănătăţii şi Biroului Executiv al Sindicatului

„Sănătatea” s-a decis instituirea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului unei noi Convenţii

colective (nivel de ramură) pentru o perioadă ulterioară de ani. Grupul de lucru a elaborat proiectul

noii convenţii pentru anii 2009-2012, care a fost înaintat pentru negocieri Comisiei pentru

consultări şi negocieri colective la nivel de ramură. Accentuăm repetat că această intenţie a eşuat, şi

abia la sfârşitul lui 2009 a fost realizat.

Analizând activitatea la acest compartiment, Sindicatul „Sănătatea” constată că anii 2005-2009

a fost o perioadă a compromisului social între angajatori şi salariaţi, rezultat al optimizării legislaţiei

în domeniu şi implementării prevederilor acesteia la toate nivelurile.

6.2. Participarea la elaborarea proiectelor de acte normative, propunerilor ce vizează

reformele social-economice, perfecţionarea legislaţiei muncii, asigurarea concilierii civice

În perioada de referinţă, Sindicatul „Sănătatea” şi-a orientat potenţialul spre procesul de

elaborare a proiectelor de acte normative şi a propunerilor ce vizează reformele social-economice,

atât ale celor de dezvoltare şi reformare a ocrotirii sănătăţii, cât şi ale celor din domeniul

remunerării muncii, asigurării sociale, condiţiilor de muncă, perfecţionării legislaţiei muncii,

asigurării concilierii civice, soluţionării conflictelor colective de muncă.

Perfecţionarea legislaţiei muncii constituie o necesitate inerentă, dat fiind că este condiţionată

de dinamica raporturilor de muncă, în continuă evoluţie. În acest context, în perioada de referinţă au

fost avizate şi prezentate propuneri de perfecţionare a circa 227 proiecte de legi, hotărâri de guvern,

circulare ale Ministerului Sănătăţii, regulamente, printre care proiectele Legii bugetului de stat şi a

Legii bugetului asigurărilor sociale pentru anii de referinţă; Legii fondurilor asigurării obligatorii de

asistenţă medicală pe anii de raport; Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală

pentru fiecare an de referinţă; Planului naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă; Legii

salarizării; Legii privind exercitarea profesiunii de medic; Legii privind drepturile şi

responsabilităţile pacientului; Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru

anii de referinţă; Convenţiei colective (nivel naţional), nr. 7 din ianuarie 2007 pentru modificarea

Convenţiei colective (nivel naţional), nr. 1 din 3.02.2004 „Salarizarea angajaţilor aflaţi în relaţii de

muncă în baza contractelor individuale de muncă”; Legii securităţii şi sănătăţii în muncă;

Regulamentului privind organizarea concursului de selecţie a conducătorilor din sistemul sănătăţii;

Codului-cadru de etică (deontologic) al lucrătorului medical şi farmaceutic; argumentelor

referitoare la indexarea tarifelor la serviciile medico-sanitare; Regulamentului cu privire la

susţinerea socială a familiilor tinere care activează în sectorul bugetar şi în sistemul asigurărilor

obligatorii de asistenţă medicală la procurarea (construcţia) sau închirierea locuinţei pe anii 2008-

2010; Regulamentului privind stimulentele pentru încurajarea îmbunătăţirii calităţii asistenţei

medicale; Metodologiei elaborării şi implementării protocoalelor clinice instituţionale, etc.

Dinamica raporturilor de muncă la nivel global, inclusiv în Republica Moldova, reflectă o

continuă evoluţie, cadrul legal în domeniu fiind, de regulă, depăşit în raport cu ritmul schimbărilor

sociale, ceea ce impune perfecţionarea legislaţiei muncii. În acest context, în anii de referinţă, au

fost elaborate proiecte de modificare şi completare a Codului muncii.

Un exemplu negativ de modificare a Codului muncii este încetarea contractului individual de

muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, în caz de „pensionare a salariatului, conform

legislaţiei în vigoare, pentru limită de vârstă sau obţinere de către acesta a dreptului la pensie pentru

limită de vârstă ori vechime de muncă”. Această stipulare a generat, în 2006, reacţii de nemulţumire

a societăţii civile şi a Sindicatului „Sănătatea”, inclusiv, care a reacţionat prompt, solicitând

conducerii Republicii Moldova asigurarea coerenţei noilor norme din Codul muncii cu prevederile

Constituţiei RM şi ale actelor de drept internaţional ratificate de Republica Moldova.

Amendarea Codului muncii nu s-a oprit aici. Sindicatul „Sănătatea”, prin intermediul

Confederaţiei Sindicatelor din Republica Moldova - reprezentant al salariaţilor la nivel naţional, s-a

pronunţat negativ pe problemele modificărilor cu privire la: lipsirea sindicatelor mai puţin

numeroase de dreptul de a participa la negocieri colective (art.27 alin.(5)); majorarea duratei de

anunţare a demisiei salariatului de la 14 zile la 21 de zile (art.85 alin.(1)); excluderea normei

juridice conform căreia patronul este obligat să informeze, cu cel puţin 3 luni înainte, organul

sindical din unitate şi ramură, în caz de lichidare a unităţii (art.88 alin.(1) lit. i)); să diminueze

nivelul garanţiilor juridice ce ţin de protecţia socială pentru salariaţii care muncesc în condiţii

nefavorabile (art.139 alin.(2)) etc.

Drept priorităţi, la acest capitol, rămâne a fi ca de comun cu Confederaţia Naţională a

Sindicatelor din Moldova să insistăm asupra realizării unui şir de propuneri care au fost înaintate pe

parcursul anilor 2005-2009, cum ar fi: urgentarea adoptării proiectelor de legi cu privire la minimul

de existenţă şi indexări; modificarea Codului muncii în vederea înfiinţării Tribunalului muncii,

crearea organului extrajudiciar de soluţionare a conflictelor de muncă – Arbitrajul muncii; stabilirea

normelor-tip de muncă în ramurile economiei naţionale; instituirea Consiliului economic şi social

pe principii tripartite, la fel ca în majoritatea ţărilor europene; instituirea unui grup de lucru în

vederea elaborării unui sondaj oficial pentru aplicarea în practică a Codului muncii; modificarea

Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat în vederea aprobării mecanismului recalculării

pensiei persoanelor care s-au pensionat în anii 1990-1998, precum şi a pensionarilor care muncesc

şi continuă să plătească contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat; unificarea metodologiei de

calculare a pensiei pentru toţi contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de stat; recalcularea

pensiilor în baza contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii acumulate în anii 1999-2010 la codul

personal al persoanelor fizice etc.

Propunerile înaintate de sindicat în majoritatea cazurilor au fost luate în calcul în cadrul actelor

normative. Cu toate că unele propuneri constructive nu au fost luate în considerare, cum ar fi:

majorarea treptată a primelor de asigurare de sănătate; lichidarea inegalităţii în remunerarea muncii;

legiferarea minimului de existenţă şi adoptarea, în funcţie de nivel, a salariului minim şi tarifar egal

pentru sfera bugetară şi de producere etc.

6.3. Participarea reprezentanţilor sindicatului în organele colegiale

Interesele salariaţilor unităţii în cadrul parteneriatului social în cadrul negocierilor colective,

încheierii, modificării şi completării contractului colectiv de muncă, efectuării controlului

respectării lui, precum şi realizării dreptului la participare decizională a administrării unităţii au fost

reprezentate de organul sindical din unitate, conform prevederilor legislaţiei în domeniu. Cât

priveşte nivelul de ramură, Sindicatul „Sănătatea” a fost unicul reprezentant în cadrul

parteneriatului social al salariaţilor din domeniul sănătăţii.

Sindicatul de branşă a conlucrat constructiv cu organele colegiale de nivel republican, în

special cu Colegiul Ministerului Sănătăţii, Comisia naţională pentru consultări şi negocieri

colective, Consiliul de administrare al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Consiliul

Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate, Executivul Confederaţiei Sindicatelor din Republica

Moldova.

În perioada de referinţă s-a conturată o dinamică pozitivă a implicării liderilor d sindicat în

activitatea organelor colegiale la nivel de unitate. Sporirea participării organelor sindicale la

lucrările organelor colegiale ale ocrotirii sănătăţii şi consiliilor de administrare ale instituţiilor

medico-sanitare publice în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor a fost motivată de creşterea

încrederii salariaţilor în misiunea sindicatului, de a apăra drepturile şi interesele angajaţilor.

Revăzând dinamica indicatorilor participării liderilor de sindicat în organele colegiale, am

constatat că de rând cu antagonismul a unor angajatori, care încearcă prin diferite tertipuri să

înlăture participarea comitetului sindical la conducerea unităţii, mai persistă pasivitatea unora din

liderii organizaţiilor în vederea insistării către administraţie să se respecte cadrul legal ce

reglementează parteneriatul social, să fie incluşi şi să participe activ la lucrările organelor colegiale

ale ocrotirii sănătăţii şi consiliilor de administrare ale instituţiilor medico-sanitare publice, în

calitate de reprezentanţi ai salariaţilor.

Unele înviorări la acest capitol au survenit în urma faptului că în anii de referinţă au fost

organizate seminare informativ-educaţionale, având drept scop sensibilizarea liderilor organizaţiilor

sindicale asupra respectării cadrului legal ce reglementează parteneriatul social, să insiste asupra

includerii la lucrările organelor colegiale ale ocrotirii sănătăţii şi consiliilor de administrare a

instituţiilor medico-sanitare publice, în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor.

Strategia sindicatului privind respectarea şi promovarea principiilor de bază ale

parteneriatului social reglementate de actele normative naţionale şi internaţionale, dezvoltarea lui a

perpetuat şi în 2009.

La finele lui 2009, din 114 consilii de administrare care activau, în 79 (2008 – în 71 din 91;

2007 – în 75 din 79; 2006 – în 49 din 74; 2005 – în 45 din 74) interesele salariaţilor au fost

reprezentate de organele sindicale. Constatăm o creştere faţă de anii precedenţi. În 12 unităţi din

218 (2008 – 8, 2007 – 6, 2006 – 8; 2005 – 24), reprezentanţii sindicatului n-au fost incluşi în

comisiile permanente de atestare şi tarificare. În anul 2009 nici gradul de participare a liderilor

sindicali în consiliile medicale nu este mai bun. Doar în 75 consilii medicale din 114 colectivele de

muncă au fost reprezentate de sindicate (tabelul ___).

Tabelul nr. __ Reprezentarea Sindicatului „Sănătatea” în organele

colegiale ale ocrotirii sănătăţii la finele anului 2009

Nr.

d/o

Denumirea organelor colegiale

Numărul

organelor

colegiale în

care trebuie

să fie

reprezentat

sindicatul

Numărul

organelor

colegiale

în care este

reprezentat

sindicatul

I. Organele colegiale republicane

1.1. Colegiul Ministerului Sănătăţii 1 1

1.2. Consiliul Naţional de administrare a CNAM 1 1

1.3. Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare 1 1

II. Organele colegiale teritoriale şi ale unităţilor

2.1. Consiliile medicale 114 75

2.2. Consiliile de administrare 114 79

2.3. Comisiile permanente de atestare şi tarifare 218 206

Sindicatele, conform legii, au dreptul să participe la administrarea priorităţilor publice,

formarea politicilor sociale şi economice ale statului, politicilor în domeniul muncii. Totodată,

sindicatele pot promova reprezentanţii lor în autorităţile publice de toate nivelurile.

Prin urmare, participând efectiv la procesul de apărare a drepturilor şi intereselor salariaţilor,

aceştia din urmă vor fi motivaţi să adere la sindicat. Doar astfel va spori încrederea salariaţilor în

misiunea sindicatului şi, nu în ultimul rând, vom obţine rezultate scontate în vederea recrutării de

noi membri de sindicat.

Pentru concluzionare: este absolut necesară participarea mai activă a subiecţilor sindicali la

lucrările organelor colegiale ale ocrotirii sănătăţii şi consiliilor de administrare a instituţiilor

medico-sanitare publice în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor.

Obiectivele de bază pentru realizarea acestui scop rămân a fi:

1. Conlucrarea activă cu angajatorii, autorităţile publice locale şi centrale.

2. Promovarea reprezentanţilor sindicatului în organele colegiale.

3. Participarea activă la elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative.

4. Formarea comisiilor pentru dialog social „angajatori-salariaţi”.

5. De comun cu Ministerul Sănătăţii, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova de

înaintat propuneri conducerii Republicii Moldova privind adoptarea şi/sau modificarea legilor,

convenţiei privind:

a) drepturile şi obligaţiile asistenţilor medicali;

b) recalcularea pensiei pensionarilor ce îşi continuă activitatea de muncă, deoarece ei

continuă să contribuie la formarea Fondului social.

7. Activitatea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Securitatea şi sănătatea în muncă este o problemă-cheie ce determină nivelul speranţei de

viaţă. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului stabileşte că „Orice persoană are dreptul să

lucreze, la libera alegere a angajării, la condiţii juste şi favorabile de muncă”. Astfel, munca trebuie

să se desfăşoare într-un mediu sănătos, raliat la bunăstarea lucrătorilor şi demnitatea umană.

Conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, din cauza accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor legate de condiţiile de muncă, anual se pierd circa 4% din Produsul Intern Brut

Global. Conform rezultatelor cercetărilor, circa 30% din morbiditatea lucrătorilor este generată de

factorii de risc profesional.

În perioada de referinţă a fost modificat şi completat cadrul legislativ şi normativ în domeniu

prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10 iulie 2008, care a intrat în

vigoare la 1 ianuarie 2009. Guvernul, prin Hotărârea nr. 95 din 05.02.2009, a aprobat unele acte

normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, cum ar fi:

Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul

de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale.

Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitate şi sănătate

în muncă.

Sindicatele au participat la elaborarea actelor normative menţionate, la propunerea lor au fost

ratificate un şir de Convenţii internaţionale ale OIM, inclusiv: Convenţia nr. 155 „Securitatea şi

igiena muncii”, Convenţia nr. 97 „Migraţia în scop de angajare”, Convenţia nr. 182 „Interzicerea

celor mai grave forme de exploatare a copiilor”. Au fost înaintate propuneri argumentate în vederea

ratificării de către RM a Convenţiilor OIM nr. 149 privind ocupaţiile, condiţiile de muncă şi de trai

ale asistenţilor medicali; nr. 102 privind standardele minime de securitate socială; nr. 156 privind

egalitatea de şanse şi de tratament pentru lucrătorii de ambele sexe.

A demarat realizarea programului de fondare a Inspecţiei muncii a sindicatelor şi instituţiei de

reprezentanţi sindicali pe securitate şi sănătate în muncă, elaborându-se şi aprobându-se

regulamentele respective.

Mediul de muncă a majorităţii lucrătorilor medicali se caracterizează prin factori de risc

profesional de natură fizică, chimică sau biologică şi prin eforturi psiho-emoţionale sporite. În

mediul de muncă lucrătorii medicali sunt supuşi riscului infectării cu HIV/SIDA, TBC, hepatite

virale, gripă pandemică etc.

Prin Convenţia colectivă (nivel de ramură) pe anii 2010-2013, încheiată între MS, CNAM şi

Sindicatul „Sănătatea”, părţile s-au obligat să realizeze un şir de măsuri de securitate în muncă la

nivel de ramură şi unităţi. Convenţia conţine o nouă Listă-tip „Sănătate şi protecţie socială” a

lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de

vătămătoare, pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare în mărimi fixe; cât şi

criteriile de acordare gratuită a alimentaţiei de protecţie a angajaţilor din unităţile medicale,

farmaceutice şi de învăţământ care activează în condiţii nocive.

În perioada de referinţă finanţarea măsurilor de protecţie a muncii în ramură a constituit: 2005

– 1,58%; 2006 – 2,96%; 2007 – 3,89%; 2008 – 2,1%; 2009 – 1,47%, raportate la fondul de

salarizare.

Anual au fost avizate, în aspectul corespunderii normelor şi regulilor de securitate în muncă

majoritatea locurilor de muncă din ramură, din care 1,1 – 6,5 % nu corespundeau normativelor.

Salariaţii ce activează în condiţii nocive în 97,3 – 98,6% cazuri au fost supuşi examenului medical

la angajare şi cel periodic din contul instituţiei. La fel ca şi în perioada precedentă, nu s-au realizat

pe deplin prevederile actelor normative privind asigurarea salariaţilor ce activează în condiţii de risc

sporit pentru sănătate şi viaţă împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, fiind

asiguraţi anual doar de la 7,3% până la 32,5% de persoane, exclusiv din SZAMU.

În vederea organizării protecţiei muncii la nivel de unităţi, conform prevederilor Codului

muncii, a crescut numărul instituţiilor în care au fost instituite servicii pentru protecţia muncii,

servicii medicale, comitete pentru securitate şi sănătate în muncă, numărul specialiştilor angajaţi cu

pregătire specială în domeniu (tabelul nr.43).

Tabelul nr. 43. Indicii privind organizarea protecţiei muncii

Anii

Serviciul pentru protecţia

muncii

Serviciul medical Comitetul pentru protecţia

muncii

Numărul

colectivelor

în care

trebuie de

instituit

serviciul

medical

Inclusiv

activează

Numărul

colectivelor

în care

trebuie de

instituit

serviciul

medical

Inclusiv este

activează

Numărul

colectivelor

în care

trebuie de

instituit

serviciul

medical

Inclusiv este

activează

2005 85 68 70 33 155 33

2006 85 64 70 32 155 37

2007 91 69 87 32 155 45

2008 96 84 90 37 190 50

2009 102 83 99 46 190 56

Condiţiile de muncă cu multipli factori de risc profesional, eforturi psiho-emoţionale sporite,

lipsa alimentaţiei raţionale la locul de muncă au cauzat la menţinerea nivelului înalt al morbidităţii,

cu pierderea temporară a capacităţii de muncă (tabelul nr. 44).

Tabelul nr.44. Dinamica pierderii temporare a capacităţii de muncă a lucrătorilor medicali

Denumirea indicilor Ani

2005 2006 2007 2008 2009

Morbiditatea (zile la 100 salariaţi) 703,5 805,7 902,8 863,7 809,7

Boli profesionale (cazuri) 4 6 5 7

Accidente de muncă (cazuri) grave 15 26 19 26 3

Au primit indemnizaţii 8 11 14 18 33

În sumă (lei) 5375,4 70927,2 10781,0 22609,0 42684,0

Invaliditatea primară (medici) 80 78 106 108 90

În 2009, indicele de gravitate/zile la 100 salariaţi a constituit 809,7 şi este în scădere faţă de

anul 2008 – 863,7 şi media pe Republica Moldova – 895,5. Indicele de frecvenţă/cazuri la 100

salariaţi a constituit, în 2009, 50,2 (total RM – 58,2); femei – 52,9 (RM – 60,6); bărbaţi 39,7 (RM –

54,9).

Anual, în ramura sănătăţii se înregistrează cazuri de boli profesionale. În anul 2005 au fost

înregistrate 4 cazuri de boală profesională cronică cu diagnoza tuberculoza organelor respiratorii,

dintre care un caz cu pierderea capacităţii de muncă. În anul 2006 – 6 cazuri, inclusiv: tuberculoza

organelor respiratorii – 3; ciroză hepatică – 2; hepatită virală C – 1 caz. În anul 2007 – 5 cazuri,

inclusiv hepatita virală C – 3; tuberculoză pulmonară – 2 cazuri. Anul 2008 – 7 cazuri, inclusiv

hepatita virală C – 3 cazuri; tuberculoza organelor respiratorii – 3 cazuri; alergie medicamentoasă -

1 caz. În anul 2009 s-a înregistrat 1 caz de boală profesională cronică cu diagnoza „Tuberculoza

organelor respiratorii. Hepatită medicamentoasă” cu pierderea capacităţii de muncă la felcerul-

laborant al IMSP Spitalul de boli tuberculoase din s. Vornicenim r-nul Străşeni. Bolnavul, pe

parcurs de 13 ani, a avut contact direct cu culturi de micobacterii de tuberculoză, diverse preparate

medicamentoase, nu a respectat cu stricteţe regimul antiepidemic, cerinţele igienei personale şi

tehnicii securităţii în muncă.

Numărul de accidente grave înregistrate de Inspecţia muncii în anul 2009 a constituit 3, în

care au avut de suferit 4 persoane. În acest an, s-a înregistrat o micşorare semnificativă faţă de anii

precedenţi (tabelul 44). Cazuri de deces n-au avut loc. Însă numărul total de accidente de muncă,

înregistrate în ramură în anul 2009, au fost de 2618 cazuri.

Se înregistrează un nivel înalt al indicatorilor invalidităţii primare la medici, inclusiv de grad

sever şi accentuat. În anul 2009 a fost stabilită invaliditatea primară la 90 persoane (2008 – 108;

2007 – 105). În gradul I (sever) s-au încadrat 9 persoane (10,0%), gradul II (accentuat) – 49

(54,4%), gradul III (mediu) – 32 (35,6%). Incidenţa invalidităţii primare la medici a constituit 716

(2008 – 858), iar în total pe republică – 395 (2008 – 392) la 100 mii persoane (tabelul nr. 45).

Tabelul nr. 45. Ponderea invalidităţii primare conform formelor nozologice în 2009

CEMV Medici/locul Total pe RM/locul

Tulburări

mentale şi de

comportament

Total 4,0 7,5 V

schizofrenie 3,3 2,3

Boli ale sistemului nervos 15,6 III 9,6 III

Tumori maligne 28,9 I 19,3 II

Boli ale

aparatului

circular

Total 20,0 II 20,3 I

Cardiopatie rem. cr. 3,3 1,4

Boală hipertensivă 2,2 3,9

Boală ischem. a inimii 6,7 VI 5,1

Boli cerebrovasculare 5,6 VII 7,8

Diabet zaharat 4,4 4,6

Tuberculoză 1,1 4,4

Tuberculoză pulmonară - 4,2

Boli ale

aparatului

digestiv

Total 10,0 IV 7,2 VI

Ciroză hepatic. 4,4 5,1

Hepatită cronică 2,2 1,4

Boli ale aparatului respirator 1,1 2,2

Boli ale sistemului osteoarticular 8,9 V 8,2 IV

Leziuni traumatice 1,1 6,3 VII

Accidente de muncă - 0,1

Boli profesionale şi intoxicări - 0,01

Boli de ochi şi anexe 1,1 5,6 V

Alte boli 1,1 1,0

Invaliditatea repetată la medici, în 2009, a constituit 200 cazuri, 2008 – 205, 2007 – 244.

Reabilitarea invalizilor, cu trecerea de la un grad la altul prin micşorare, a avut loc în 25 de cazuri

(2008 – 22), iar cu majorare – în 12 cazuri (2008 – 18). În grad de invaliditate primar, fără termen

de reexaminare, în 2009, au fost încadrate 7 persoane (7,8%), iar în grupa de invaliditate repetată

fără termen de reexaminare 60 persoane (31,0%) (2008 – 65 persoane (31,5%). Cu regret nu

dispunem de date statistice privind nivelul invalidităţii în rândul personalului medical veriga medie

şi cel auxiliar.

Sindicatul „Sănătatea”, de comun cu Ministerul Sănătăţii, a organizat spartachiade anuale ale

lucrătorilor ocrotirii sănătăţii din republică, astfel promovând cultura fizică şi sportul în colectivele

de muncă. Anual, la competiţiile sportive finale au participat circa700 sportivi, uniţi în 35-40 de

echipe din instituţiile medico-sanitare, farmaceutice şi de învăţământ medical.

Obiective:

- Asigurarea realizării prevederilor Convenţiei colective (nivel de ramură) privind

securitatea şi sănătatea în muncă.

- Crearea şi dezvoltarea sistemului de instruire şi perfecţionare în materie de securitate şi

sănătate în muncă.

- Consolidarea structurilor partenerilor sociali la nivel de unităţi abilitate cu atribuţii de

securitate şi sănătate în muncă.

- Organizarea alimentaţiei salariaţilor la locul de muncă.

- Colaborarea eficientă cu Inspecţia Muncii.

- Promovarea culturii fizice şi sportului în colectivele de muncă, organizarea competiţiilor

sportive în cadrul spartachiadelor anuale ale lucrătorilor ocrotirii sănătăţii.

8. Asistenţa juridică

În conformitate cu etimologia cuvântului „sindicat”, sindicaliştii sunt persoanele care

reprezintă sau asistă pe alţii în justiţie. Din acest motiv, asistenţa juridică a membrilor de sindicat

este un obiectiv principal al Sindicatului „Sănătatea”.

Soluţionarea litigiilor individuale de muncă, a divergenţelor dintre salariaţi şi angajatori prin

îmbunătăţirea condiţiilor şi stimulare a muncii, purtarea negocierilor, încheierea, modificarea şi

respectarea prevederilor contractelor colective de muncă, soluţionarea problemelor şi propunerilor

membrilor de sindicat invocate în adresări, sesizări, petiţii, sunt activităţi practicate zilnic nu doar la

nivel republican, dar şi la nivel de organizaţie sindicală primară.

În temeiul Constituţiei Republicii Moldova, Codului Muncii, Legii Sindicatelor, Convenţiei

OIM nr. 98 din 01.07.1949 „Privind aplicarea principiilor de drept de organizare şi negociere

colectivă” la care Republica Moldova este parte, Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de

Asigurări în Medicină şi Sindicatul „Sănătatea” au încheiat Convenţia Colectivă (nivel de ramură)

pentru anii 2005-2008, iar la sfârşitul lui 2009 – Convenţia Colectivă (nivel de ramură) pentru anii

2010-2013. Alt succes nu mai puţin important a fost înregistrarea Statutului Sindicatului

„Sănătatea” în redacţie nouă - un real suport pentru apărarea drepturilor membrilor de sindicat.

În anii de referinţă au fost examinate multe adresări referitoare la reglementarea normativă cu

cea contractuală a raporturilor de muncă, încheierea contractelor individuale de muncă în formă

scrisă pe termen determinat cu pensionarii, acordarea concediilor anuale, durata concediilor

suplimentare plătite, durata concediilor neplătite, cât şi petiţii referitoare la salarizarea pentru

condiţiile nocive de muncă etc.

Pe parcursul anilor s-a reliefat tendinţa de soluţionare a majorităţii litigiilor individuale de

muncă pe loc în instituţii, ceea ce atestă o creştere a profesionalismului liderilor sindicali, care nu

este altceva decât rodul educaţiei juridice a acestora.

Liderii de sindicat trebuie să-şi ridice nivelul cunoştinţelor juridice, în domeniul raporturilor de

muncă şi sociale, nu doar în cadrul seminarelor organizate în acest scop, dar şi prin studii de sine

stătătoare, prin informare permanentă, cât şi a membrilor de sindicat cu referire la toate modificările

din acte normative şi actele normative nou aprobate. Aceasta v-a spori atât operativitatea, cât şi

corectitudinea în examinarea şi soluţionarea pozitivă a petiţiilor membrilor de sindicat.

În 2005-2009, Sindicatul „Sănătatea” s-a implicat activ în soluţionarea tuturor divergenţelor

rezultate din raporturile de muncă ale membrilor de sindicat, onorându-şi dreptul la efectuarea

controlului asupra respectării de către angajatori a legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce

conţin norme ale dreptului muncii pentru toate unităţile din ramura sănătăţii.

A fost monitorizată respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind timpul de

muncă şi cel de odihnă, salarizarea, protecţia muncii şi alte condiţii de muncă, precum şi respectarea

contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective; s-au întreprins vizite în unităţi pentru a

determina corespunderea condiţiilor de muncă normelor prevăzute, au fost prezentate angajatorilor

propuneri executorii, cu indicarea căilor posibile de eliminare a neajunsurilor depistate; au fost

întreprinse acţiuni de apărare a drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat în probleme de

acordare a înlesnirilor, compensaţiilor şi altor a garanţii sociale în legătură cu influenţa factorilor de

producţie şi ecologici nocivi asupra sănătăţii şi securităţii vieţii salariaţilor; au fost contestate actele

normative care lezează drepturile de muncă, profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor,

prevăzute de legislaţia în vigoare.

Sindicatul „Sănătatea” a fost receptiv la fiecare caz de încălcare a drepturilor membrilor săi.

Statistica relevă o dinamică constantă a numărului acţiunilor de protest (cu excepţia anului 2008), în

total 117, inclusiv 13 mitinguri. Numărul participanţilor la acţiunile de protest a constituit 1495 şi

26 zile pierdute. Remarcabil la capitolul zile pierdute pentru acţiunile de protest a fost anul 2006.

În 2005-2009, numărul litigiilor individuale de muncă examinate a constituit 579, dintre care

au fost soluţionate pozitiv 505 (87,2%). Pentru nerespectarea legislaţiei muncii au fost înaintate 77

cereri de chemare în instanţa de judecată, din care 53 (68,8%) au fost soluţionate în favoarea

salariaţilor (tabelul nr. 46).

Tabelul nr. 46. Date privind conflictele şi litigiile de muncă

Nr.

d/o Denumirea acţiunilor

Ani

2005 2006 2007 2008 2009

1. Acţiuni de protest, total 16 8 2 78 13

Inclusiv:

1.1. Greve - - - -

1.2. Pichetări 1 - 66 1

1.3. Mitinguri 3 1 2 5 2

1.4. Altele 12 7 - 8 10

2. Numărul de participanţi la acţiunile de protest 569 102 54 720 50

3. Numărul de zile pierdute - 26 - - -

4. Numărul de litigii individuale de muncă, total 77 153 83 138 128

4.1. Inclusiv soluţionate pozitiv 61 139 80 105 120

5. Adresări în judecată, total 11 11 17 20 18

5.1. Inclusiv soluţionate pozitiv 8 10 12 6 17

Au fost restabiliţi în funcţie 37 salariaţi, dintre care 8 la insistenţa organului sindical, 6 de

către administraţie şi 23 de instanţa de judecată (tabelul nr. 47).

Tabelul nr. 47 Salariaţi restabiliţi în funcţie

Ani Total Inclusiv de:

Organul sindical Instanţa de judecată

2005 7 4 3

2006 7 3 4

2007 16 1 12

2008 4 - 2

2009 3 - 3

43

1 0 34

12

2 30

2

4

6

8

10

12

Restabiliţi de organul sindical Restabiliţi de instanţa de judecată

2005 2006 20072008 2009

Comparativ cu 2005 şi 2006, în 2007-2009 se evidenţiază o creştere a numărului litigiilor

individuale de muncă şi a numărului de adresări în instanţa de judecată. Creşterea numărului de

litigii individuale şi adresărilor în instanţa de judecată a salariaţilor este o dovadă a faptului că

jurisdicţia muncii are aplicabilitate practică în echilibrarea raporturilor de muncă.

Spectrul problemelor şi divergenţelor dintre angajatori şi salariaţi nu s-au modificat de la an

la an. Ele s-au referit la divergenţe vizând acordarea concediilor de toate tipurile, timpul de muncă

şi timpul de odihnă, desfacerea contractelor individuale de muncă, modificarea şi suspendarea lor,

încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă pentru munca prestată prin cumul,

probleme ce ţin de acordarea garanţiilor pe perioada de formare profesională continuă.

În perioada de referinţă, conducerea şi specialiştii Sindicatului „Sănătatea” au reacţionat

prompt la orice lezare sau încercare de violare a drepturilor salariaţilor membri de sindicat.

Sindicatul „Sănătatea” a promovat în aceşti ani activitatea de educare juridică a membrilor de

sindicat, factor important în apărarea drepturilor şi intereselor angajaţilor din domeniu. Cunoaşterea

de către salariaţi a drepturilor ce rezidă în raporturile de muncă şi exercitarea lor este un avantaj atât

pentru angajator, cât şi pentru interesul general al unităţii în care activează.

La capitolul asistenţă juridică se referă şi lucrul cu petiţiile. În perioada de referinţă, numărul

acestora în adresele organelor de conducere a organizaţiilor sindicale afiliate la Sindicatul

„Sănătatea” a constituit cca 114534, iar numărul de adresări ale membrilor de sindicat direct la

Executivul Sindicatului „Sănătatea” - cca 19995 (tabelele nr.48 şi nr.49). Menţionăm că majoritatea

absolută a petiţiilor au fost examinate multiaspectual şi soluţionate în favoarea salariaţilor.

Tabelul nr. 48. Adresări ale membrilor sindicatului către organele de conducere a organizaţiilor

sindicale afiliate la Sindicatul „Sănătatea”

Denumirea problemelor 2005 2006 2007 2008 2009

Total adresări, inclusiv 18745 25647 23742 21649 24751

Eliberarea din funcţie 208 619 288 958 505

Angajarea în câmpul muncii 177 1068 391 270 710

Normarea şi remunerarea muncii 4157 4302 3668 3396 3030

Odihna şi tratamentul balneosanatorial 1656 2359 1681 2325 2328

Acordarea spaţiului locativ 668 843 645 730 311

Plata concediilor de boală 2518 1927 2842 2719 4426

Ajutorul material 5701 10931 8497 7536 9528

Mulţumiri 547 866 1435 1126 1501

Alte probleme 3113 2732 4295 2589 2412

Tabelul nr. 49. Adresări ale membrilor sindicatului către Executivul Sindicatului „Sănătatea”

Denumirea problemelor 2005 2006 2007 2008 2009

Achitarea la timp a salariilor 84 23 39 42 75

Acordarea ajutorului material 393 748 713 912 837

Acordarea concediilor (de toate tipurile) 624 246 211 199 543

Acordarea concediilor suplimentare şi remunerarea muncii

cu condiţii nocive 297 101 112 201 257

Acordarea înlesnirilor sociale 67 147 69 70 76

Angajarea în câmpul muncii 39 121 48 27 59

Asigurarea cu pensii, indemnizaţii, compensaţii şi burse 45 42 103 82 143

Calcularea vechimii în muncă 14 289 72 101 98

Conflict cu administraţia 79 139 80 79 87

Eliberarea din funcţie din iniţiativa administraţiei 28 32 31 34 76

Evidenţa şi acordarea spaţiului locativ 21 11 20 12 8

Încălcarea disciplinei de lucru 7 5 7 4 14

Mulţumiri 512 78 385 415 619

Normarea si remunerarea muncii 539 557 623 662 518

Organizarea muncii 185 134 215 318 289

Plata concediilor de boală 76 81 60 53 67

Soluţionarea litigiilor individuale de muncă 103 253 184 215 234

Tratament balneosanatorial 847 392 413 502 503

Diverse 110 71 20 375 244

TOTAL: 4070 3470 3405 4303 4747

În 2008 şi 2009, numărul petiţiilor atestă o tendinţă de creştere. Credem că este o dovadă nu

de sporire a numărului de probleme în colective, ci a creşterii responsabilităţii salariaţilor şi liderilor

sindicali, a conştientizării valorii resurselor umane.

Comitetele sindicale din unităţile medicale şi de învăţământ au examinat şi soluţionat pozitiv

2719 adresări referitoare la plata concediilor medicale, 3396 petiţii cu privire la normarea şi

remunerarea munci, 270 adresări cu referire la încetarea raporturilor de muncă etc.

Cu mare regret menţionăm faptul că nu se diminuează fluxul de adresări referitoare la

legalitatea încheierii, din iniţiativa angajatorului, a contractelor individuale de muncă în formă

scrisă pe termen determinat cu pensionarii, care, subliniem, activează în unităţi în baza contractelor

individuale de muncă pe durată nedeterminată.

Pentru a spori eficienţa comitetului sindical în cadrul acordării asistenţei juridice salariaţilor,

este important ca liderii de sindicat să-şi actualizeze continuu cunoştinţele juridice în domeniul

raporturilor de muncă şi sociale, prin informare permanentă proprie, cât şi a membrilor de sindicat,

cu referire la modificările actelor normative şi actele normative noi. Succesul şi izbânda surâde doar

celor instruiţi şi informaţi.

La acest capitol este necesară continuarea realizării următoarelor obiective orientate

spre asigurarea asistenţei juridice calitative membrilor de sindicat:

1. Acordarea asistenţei juridice gratuite membrilor de sindicat.

2. Asigurarea respectării dreptului fiecărui salariat la muncă, inclusiv prin sesizarea

organelor de supraveghere şi control, a organelor de jurisdicţie a muncii etc.

3. Contribuirea la soluţionarea litigiilor individuale şi conflictelor colective de muncă.

4. Consultarea membrilor de sindicat în toate procedurile cu privire la litigiile individuale şi

conflictele colective de muncă.

5. Apărarea, în instanţele de judecată, a drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat pe

probleme ce ţin de relaţiile de muncă.

6. Neadmiterea muncii forţate, muncii neplătite, discriminării în domeniul raporturilor de

muncă.

7. Protejarea egalităţii salariaţilor, fără nici o discriminare, la avansare în serviciu.

8. Examinarea operativă a petiţiilor membrilor de sindicat.

9. Educaţia juridică continuă a membrilor de sindicat.

9. Apartenenţa la sindicat în anul 2009 şi respectarea prevederilor statutare

Pentru Sindicatul „Sănătatea” anul 2009 a fost un an de desfăşurare a conferinţelor

(adunărilor) de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile sindicale primare, municipale şi ale

asociaţiilor.

Membrii de sindicat au dat apreciere activităţilor care au avut loc în colective, măsurilor

întreprinse în vederea îmbunătăţirii situaţiei social-economice a salariaţilor, motivaţiei apartenenţei

la sindicat, antrenării pe larg în acţiunile sindicale a femeilor şi tineretului. S-a lucrat asupra

perfecţionării structurii sindicatului.

Sunt formate structuri sindicale în toate Centrele medicilor de familie, Spitalele raionale,

Centrele de medicină preventivă, instituţiile de învăţământ, instituţiile medicale de rang republican,

municipal şi privat.

În total, la evidenţă în cele 218 organizaţii sindicale primare sunt 51215 membri de sindicat,

ceea ce e cu 2378 în scădere faţă de anul 2008 şi cu 8213 în comparaţie cu anul 2004. Numărul de

femei sindicaliste, în anul 2009, constituie 79,3% din numărul total de membri de sindicat, în anul

2004 fiind 67%. Numărul de membri de sindicat cu vârsta până la 30 ani constituie 11369 (22%)

faţă de 22,9% în anul 2004. Nivelul de sindicalizare se menţine la cota de 97,0-97,2%.

În anul 2009, în cele 218 organizaţii au fost aleşi în componenţa comitetelor sindicale 1363

membri de sindicat, din care 969 (71%) femei şi 103 (7,5%) tineri faţă de 818 (41%) şi 62 (4,2%)

respectiv în 2004; 131 (60%) femei sunt alese în fruntea organizaţiilor sindicale şi 3 preşedinţi

tineri, 72 (30%) lideri sindicali sunt noi-aleşi în această funcţie.

Datorită faptului că Sindicatul „Sănătatea” acordă o atenţie deosebită dezvoltării unităţii şi

solidarităţii membrilor de sindicat întru apărarea drepturilor şi intereselor lor, în anul 2009 a fost

păstrată integritatea organizaţiei. Dar, totuşi, 1206 de salariaţi din colectivele de muncă nu sunt

sindicalizaţi.

40 organizaţii sindicale din sectorul medicinei primare întrunesc 8914 de membri din care

majoritatea - 8365 sau 86% sunt femei. În acest sector al ramurii sănătăţii sunt încadraţi 634 de

salariaţi tineri, ceea ce constituie 7,5% , majoritatea din ei fiind femei – 92%. Din cei 40 preşedinţi

al comitetelor sindicale 30 sau 75% sunt femei, şi din 276 membri al organelor de conducere

sindicale 78% sunt femei. În 6 comitete sunt aleşi membri de sindicat tineri.

34 organizaţii sindicale ale Spitalelor raionale întrunesc 9918 membri de sindicat, 8133 (82%)

din ei fiind femei; 10% sau 1001 sunt membri de sindicat tineri în vârsta de până la 30 de ani,

majoritatea absolută (98%) fiind femei. Efectivul comitetelor sindicale este format la 63% din

femei, dar numai 7 sunt conduse de femei; în 8 comitete sunt aleşi membri de sindicat tineri.

Toate 58 instituţii medicale de rang republican sunt sindicalizate, având la evidenţă 14391

membri de sindicat; 80% din aceşti membri sunt femei, 16% sau 2375 fiind tineri, dintre care 2043

(86%) sunt femei. În 58 comitete sindicale sunt aleşi 350 membri de sindicat activi, din care 225

(64%) constituie femei, dar numai 26 de comitete sunt conduse de femei, şi 13 tineri intră în

componenţa organelor de conducere.

Conform informaţiilor din organizaţiile sindicale primare, normele statutare ce ţin de

convocarea conferinţelor, adunărilor, şedinţelor organelor elective, în mare parte, au fost respectate.

În perioada 2005-2009 au avut loc 8 şedinţe în plen ale Consiliului Republican. În cele 30 convocări

ale Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea” au fost examinate peste 500 de chestiuni, dintre

cele mai relevante fiind: „Cu privire la Programul de activitate a Sindicatului „Sănătatea” pe anul

2010”, „Cu privire la acceptarea proiectului Convenţiei colective (nivel de ramură) pe anii 2009-

2012”, „Privind desfăşurarea Spartachiadei a XXIII a lucrătorilor ocrotirii sănătăţii din Republica

Moldova”, „Cu privire la măsurile privind majorarea veniturilor salariale ale angajaţilor din IMSP

în anul 2009”, „Cu privire la Regulamentul Consiliilor sindicale teritoriale”, „Cu privire la

organizarea odihnei şi întremării copiilor şi adolescenţilor în sezonul estival 2009”, „Cu privire la

poziţia sindicatului „Sănătatea” în condiţiile de criză socio-economică”, „Cu privire la pregătirea

către Congresul V al Sindicatului „Sănătatea”. În anul 2009 Consiliul Republican a fost convocat pe

4 aprilie, la şedinţa căruia s-a discutat raportul anual şi au fost trasate priorităţile de activitate ale

Sindicatului „Sănătatea” pentru viitor, realizarea bugetelor sindical si de asigurări sociale – 2008 şi

aprobate bugetele pentru anul 2009.

În anul de referinţă, în organizaţiile sindicale primare au fost desfăşurate 356

adunări/conferinţe sindicale, 2139 şedinţe ale comitetului sindical, lansate 590 comunicări

(rapoarte), editate şi publicate 45 buletine informative, pentru informarea membrilor de sindicat

sunt instalate 315 panouri informative „Viaţa sindicală”, în 460 cazuri au fost folosite şi alte forme

de comunicare şi informare a membrilor de sindicat.

Obiective pentru perioada următoare:

Consolidarea Sindicatului „Sănătatea”.

Recrutarea de noi membri de sindicat, crearea organizaţiilor sindicale în instituţiile nou-

formate din sectorul privat al medicinei.

10. Activitatea educaţională şi informaţională

Sindicatul „Sănătatea” şi-a desfăşurat activitatea educaţională şi informaţională conform

programului adoptat, plasând accentul educaţional atât pe instruirea liderilor sindicali noi-aleşi din

organizaţiile nou-formate, în Centrele medicilor de familie şi Spitalele raionale, cât şi pe activul

sindical din organizaţiile primare şi teritoriale.

Învăţământul sindical a fost structurat pe trei niveluri: internaţional, naţional şi teritorial.

Activităţile educaţionale şi de informare au fost desfăşurate conform cerinţelor şi solicitărilor

înaintate de liderii şi activul sindical din organizaţiile primare. Seminarele au avut loc conform unui

program educaţional specificat, cu teme propuse de liderii sindicali, printre care sunt: drepturile

sindicale, negocierea CCM, planificarea strategică în sindicat, egalitatea de genuri, arta comunicării,

management sindical, evidenţa contabilă ş. a. S-a acordat o atenţie specială instruirii liderilor şi

activului sindical din instituţiile de învăţământ, cărora le-au fost propuse temele: ce este un sindicat,

drepturile sindicale, comunicarea în activitatea liderilor, cum de pregătit şi de desfăşurat o adunare

sindicală ş. a.

Programele educaţionale pentru liderii sindicali au prevăzut seminare de studiere a legislaţiei

muncii şi drepturilor sindicale. Aceste teme sunt acceptate şi de conducătorii instituţiilor medico-

sanitare. Liderii noi-aleşi au însuşit ABC-ul sindical, drepturile sindicale, negocierea Contractelor

colective de muncă, unii din ei s-au familiarizat cu lucrul la computer.

Fiind afiliaţi la PSI, ne-am bucurat de susţinere din partea acestui organism internaţional întru

organizarea lucrului educaţional pentru liderii sindicali, preşedinţii organizaţiilor de femei şi de

tineret de diferite niveluri, din ţară.

În perioada anilor 2006 – 2008 un grup din 9 persoane de activişti sindicali tineri au participat

la un proiect susţinut şi sponsorizat de PSI – SKTF (Suedia), cu tema „Formare de formatori”,

Participanţii la acest proiect au fost testaţi la un seminar de evaluare de colegii săi şi de

reprezentanţii PSI şi SKTF si au primit certificate de calificare de formator sindical. Devenind

formatori, ei au desfăşurat activităţi educaţionale cu colegii lor pe direcţia motivării şi noilor

membri de sindicat, au organizat în colectivele lor seminare de instruire privind negocierea

colectivă, drepturile sindicale ş. a.

Pe parcursul anului 2009 aceste organizaţii internaţionale au desfăşurat două conferinţe pe

temele: „Globalizarea şi impactul crizei mondiale în Moldova” şi „Servicii publice de calitate în

Republica Moldova”.

Pentru anii 2010-2011 se implementează un alt proiect al PSI şi ABVAKABO (Olanda) –

„Formarea de negociatori”

La nivel naţional, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a organizat seminare pe

diferite teme, la care au participat peste 240 lideri sindicali de diferite niveluri ale Sindicatului

„Sănătatea”, membrii comitetelor de femei şi organizaţiilor de tineret.

Seminarele consacrate problemelor egalităţii între genuri şi-au atins scopul, antrenând liderii

de sindicat în diferite activităţi cu referire la egalitatea de şanse, o problemă conceptuală importanta

pentru colectivele de muncă. Astfel, s-au conştientizat perfect interesele specifice ale femeilor şi

tinerilor, s-au adoptat strategii de promovare a egalităţii dintre femei şi bărbaţi, la toate nivelurile.

La nivel teritorial, au fost instruiţi 1957 activişti sindicali, care au asimilat teme, cum ar fi:

Codul muncii, negocierea CCM, comunicarea, rolul femeii în sindicat, ABC-ul sindical,

planificarea strategică sindicală etc.

Sindicatul „Sănătatea” dispune de un grup de 66 formatori, inclusiv: 5 formatori de nivel

naţional, 14 formatori de nivel de ramură şi 47 de nivel local.

La nivel republican au fost organizate 37 seminare educaţionale, în cadrul cărora au fost

instruiţi 709 lideri de sindicat, activişti în diferite domenii, membri ai comitetelor de femei şi

tineret.

La nivel teritorial au fost instruiţi 9030 lideri şi activişti sindicali. Temele principale de studiu

ale seminarelor, pe parcursul anului, au fost: Codul muncii, negocierea Contractelor colective de

muncă, rolul femeii în sindicat, managementul sindical; ABC-ul sindical, comunicarea, planificarea

strategică ş. a.

Prin activităţile educaţionale şi informaţionale la diferite niveluri ale structurilor sindicale a

fost propagată imaginea pozitivă a Sindicatului „Sănătatea”. Abonarea şi publicaţiile în presa

periodică, instalarea panourilor informative şi editarea buletinelor informative constituie baza

activităţii informaţionale a organizaţiilor sindicale. Această activitate oferă posibilitatea de a

informa cât mai mulţi membri despre lucrul efectuat de sindicat, rezultatele, reuşitele şi problemele

pentru soluţionare.

De menţionat că rubricile „Consultaţiile juristului”, „Comentarii la Codul muncii”, „Educaţie

sindicală”, „Personalităţi remarcabile”, „Reformele în medicină” ale buletinului informativ

„Curierul Sanitas” şi săptămânalului „Vocea Poporului” devin tot mai populare şi aşteptate de

cititori.

Examinarea şi analiza datelor prezentate în rapoartele anuale de către organizaţiile sindicale

afiliate la Sindicatul „Sănătatea” reflectă că numărul total de abonamente la ediţii au fost, în 2005,

1963, în anul 2009 – 1824; numărul de publicaţii în presa periodică a crescut de la 322, în anul

2005, până la 489 în anul 2009. Este îmbucurător faptul că, în comparaţie cu ultimii 4 ani, în anul

de referinţă s-a atins cel mai înalt indice de creare şi amenajare a panourilor informative în

organizaţiile sindicale primare - 315.

Organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi stau la baza lucrului informaţional al

organizaţiilor sindicale de toate nivelurile, înlesnesc informarea efectivă a tuturor membrilor despre

activitatea sindicatului de ramură despre reuşitele, eşecurile şi problemele care necesită a fi

rezolvate pe viitor.

Tabelul nr. 50. Dinamica activităţilor informaţionale

Denumirea formelor de informare Ani

2005 2006 2007 2008 2009

Abonaţi la presa periodică 1963 2118 1871 2042 1824

Publicaţii în presa periodică 322 780 409 776 489

Discursuri, interviuri în mass-media locală 2020 352 478 355 590

Panouri informative 219 135 157 220 315

Buletine informative 537 465 279 336 402

Alte forme de informare 988 151 305 280 460

40

9

77

6

48

9

47

8

35

5 59

0

21

9

13

5

15

7

22

0

31

553

7

46

5

27

9

33

6

40

2

98

8

15

1 30

5

28

0 46

0

18

24

20

42

18

7121

18

19

63

78

0

32

2

35

2

20

20

0

500

1000

1500

2000

2500

2005 2006 2007 2008 2009

Abonaţi la presa periodică Publicaţii în presa periodică

Discursuri, interviuri în mass-media locală Panouri informative

Buletine informative Alte forme de informare

Se bucură de o mare popularitate „Monitorul Oficial”, devenind o necesitate pentru lucrul

cotidian al liderilor şi activiştilor sindicali. Astfel, în anul 2008, 130 organizaţii primare s-au abonat

la „Monitorul Oficial” sau cu 59 mai mult decât în anul precedent, în 2009 – 159 .

În anul 2008 a fost publicată cartea „Istoria Sindicatului „Sănătatea”, cu un tiraj de 1500

exemplare; în ultimii cinci ani au fost editate şi distribuite pentru informare membrilor de sindicat

38 numere de Buletin informativ, „Curierul Sanitas” – 20 de numere, cu un tiraj de 70000

exemplare, a fost creată pagina WEB a Sindicatului „Sănătatea”.

Devine tot mai frecventă însuşirea şi folosirea calculatorului, conectarea la Internet.

Merită a fi menţionat faptul că pentru îmbunătăţirea compartimentului educaţional şi

informaţional în activitatea Sindicatului „Sănătatea”, majoritatea comitetelor sindicale sunt

asigurate cu birouri înzestrate cu mobilier, safeu, telefon; peste 40 de comitete sindicale au fost

susţinute financiar de Sindicatul „Sănătatea” la înzestrarea cu calculatoare, au fost completate

statele Executivului cu specialist în domeniu, colaboratorii sunt dotaţi cu mijloace electronice de

lucru, multiplicare şi comunicare, la dispoziţia şi necesităţile formatorilor este multimedia.

Până la sfârşitul anului se planifică asigurarea cu calculatoare a altor organizaţii sindicale, cu

conectarea ulterioară a liderilor-beneficiari la Internet la reţeaua unică a Sindicatului „Sănătatea”.

Având drept scop informarea cât mai eficientă a membrilor de sindicat şi sporirea

accesului acestora la informaţie, este necesară continuarea realizării următoarelor obiective:

1. Consolidarea şi dezvoltarea sistemului informaţional din cadrul Sindicatului.

2. Organizarea activităţilor educaţional-informaţionale.

3. Asigurarea fluxului informaţional în cadrul sistemului.

4. Editarea Buletinului informativ „Curierul Sanitas”.

5. Editarea Buletinelor informative.

6. Eficientizarea paginii WEB.

7. Înzestrarea organizaţiilor sindicale cu mijloace electronice de comunicare şi pregătirea

cadrelor în acest domeniu.

8. Coordonarea dreptului de accesare a mijloacelor tehnice de informare şi comunicare a

instituţiei de către liderii sindicali de comun acord cu conducătorii IMSP.

11. Drepturi şi garanţii ale sindicatului – reprezentant al salariaţilor

Pe parcursul perioadei de referinţă, Sindicatul „Sănătatea”, cu suportul omologilor săi şi al

Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, au insistat către organele de resort asupra

consolidării cadrului legal ce vizează activitatea sindicatelor.

Mişcarea sindicală este un fenomen relativ tânăr, raportat la istoria omenirii, dar care a

devenit important, atât la nivel de ţară, cât şi la nivel global. Practic, nu există domeniu din sectorul

public sau privat care să nu fie sindicalizat.

Perioada de raport 2005-2009 a fost divizată printr-un eveniment marcant – unificarea

mişcării sindicale naţionale din 7 iulie 2007.

Anterior, Sindicatul „Sănătatea” a dat dovadă de unitate şi independenţă, coeziune şi

solidaritate cu liderii sindicali devotaţi intereselor salariaţilor şi sindicalismului. Şi după

consumarea acestui eveniment istoric, Sindicatul „Sănătatea” a demonstrat verticalitate,

corectitudine, pluralitate de opinii, unitate în acţiuni întru menţinerea liniştii şi stabilităţii în

colectivele de muncă; promovarea prestigiului lucrătorului medical în societate şi, nu în ultimul

rând, a protecţiei şi respectării intereselor pacientului, activităţii interdependente în munca cotidiană

a colectivelor din domeniu.

Drepturile şi garanţiile sindicatului reprezintă o valoare, un patrimoniu incontestabil al

mişcării sindicale. Fără cunoştinţe teoretice în domeniu şi mecanisme de aplicare în practică a

drepturilor ne vom situa pe poziţia între abstract şi practică. Cu alte cuvinte, între pretindere la

drepturi convenţionale sau virtuale.

Activitatea sindicală este concret reglementată de legislaţia naţională şi cea internaţională, cu

excepţia mecanismelor de sancţionare a factorilor care încalcă legislaţia sindicală.

Pe parcursul anilor, am constatat că în majoritatea unităţilor din ocrotirea sănătăţii se

realizează majoritatea drepturilor şi garanţiilor ale membrilor sindicatului (comitetelor sindicale).

Considerăm că un merit al liderilor şi altor activişti sindicali din unităţi, care dau dovadă de

profesionalism şi devotament, calităţi proprii pentru un adevărat lider sindical.

Totuşi, avem un minim de unităţi în care garanţiile legale ale angajaţilor nu sunt respectate.

Administraţia îngrădeşte participarea liderilor de sindicat la lucrările consiliului medical şi celui de

administrare; comisiilor permanente de atestare şi tarificare; comisiilor pentru utilizarea raţională a

investiţiilor în sănătate; comisiilor pentru soluţionarea litigiilor medicale, agenţiilor teritoriale de

asigurare în medicină. Unii lideri sindicali manifestă pasivitate, neglijând astfel drepturile şi

interesele colegilor, care i-au delegat prin votul lor pentru reprezentanţa în faţa administraţiei. Ei nu

controlează respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind timpul de muncă şi de

odihnă, salarizarea, protecţia muncii şi alte condiţii de muncă, precum şi executarea contractelor

colective de muncă şi a convenţiilor colective; nu vizitează şi nu inspectează subdiviziunile în care

activează membrii de sindicat, pentru a stabili corespunderea condiţiilor de muncă normelor de

protecţie reglementate, şi să prezinte propuneri executorii angajatorului, pentru soluţionarea

posibilă a problemelor de eliminare a neajunsurilor depistate; nu efectuează, în mod independent,

expertiza condiţiilor de muncă şi a asigurării securităţii la locurile de muncă etc.

Aşa dar, toate cele enunţate sunt drepturi ale liderilor de sindicat - reprezentanţi ai salariaţilor

membri de sindicat, dar şi obligaţii ale liderilor de sindicat faţă de membrii de sindicat care i-au

delegat în funcţie.

Este necesar ca liderii sindicali din unităţile în care nu se respectă în totalitate drepturile şi

garanţiile membrilor de sindicat, să acorde o atenţie sporită managementului sindical şi să utilizeze

cât mai raţional cele până la 4 ore de lucru pe săptămână pentru a-şi realiza drepturile şi a-şi

îndeplini obligaţiile sindicale, păstrându-li-se salariul mediu (art.33 din Legea sindicatelor).

Respectând această normă, liderul sindical nu va fi învinovăţit niciodată de membrii de sindicat de

pasivitate, indiferenţă, alianţă cu administraţia etc. Exercitându-şi drepturile garantate prin lege, ei

îşi onorează obligaţiile faţă de colegii care i-au delegat în funcţie, ca persoane diligente şi

responsabile, care pun mai presus interesele membrilor colectivului, decât cele personale.

Trecând realitatea din colectivele de muncă prin prisma normelor stipulate de Legea

sindicatelor, obligatorii de a fi respectate de către administraţia unităţilor, am constatat că din 218

organizaţii sindicale, doar 57, la finele perioadei de raport, dispun de încăperi separate (în 2006 –

38; în 2007 – 41; în 2008 – 56; în 2009 – 57), 81 au telefon (în 2007 – 37; în 2008 – 49; în 2009 –

81), 2 au transport permanent şi 56 la necesitate (în 2007 – 21; în 2008 – 56; ), 19 dispun de

calculatoare (15 în 2006; 19 în 2007; 19 în 2008) şi 54 de tehnica de multiplicare, 35 – dispun de

fax-uri.

Prin cadrul legal naţional şi internaţional au fost consfinţite un şir de drepturi pentru

activitatea sindicatelor. De aceia, liderii organizaţiilor sindicale trebuie să manifeste un interes

deosebit, poate chiar altruist, întru realizarea acestor drepturi, ca ele să nu rămână doar o încercare,

o umbră de exercitare a drepturilor sindicale.

Biroul Executiv împreună cu liderii sindicali trebuie să insiste către administraţia unităţii

pentru realizarea dispoziţiei legale prevăzute de art.35 alin.(5) din Legea sindicatelor, cu referinţă la

stabilirea surselor financiare în cuantumul respectiv în devizul de venituri şi cheltuieli al unităţii.

Aplicarea în practică a acestei prevederi nu este un moft al sindicaliştilor, ci o pârghie de conlucrare

pozitivă, bazată pe încrederea reciprocă a ambelor părţi ale parteneriatului social întru realizarea

intereselor şi drepturilor salariaţilor.

Întru apărarea drepturilor sindicale este necesar să fim uniţi şi solidari pentru a nu permite

nici unui factor terţ de orice natură, să pericliteze activitatea sindicatului nostru, care a rezistat

tuturor încercărilor generate de factori politici, sociali, financiari etc.

Sindicatul „Sănătatea” suntem toţi noi şi el este pentru fiecare lucrător din ocrotirea sănătăţii.

Întru neadmiterea ingerinţelor în activitatea sindicatului din partea terţilor, urmează a ne axa

pe următoarele:

1. Elaborarea şi promovarea unor politici de selecţionare şi pregătire a cadrelor sindicale

profesioniste, responsabile, capabile să-şi asume riscurile şi să conducă cu succes organizaţia

sindicală în condiţii noi.

2. Elaborarea şi aprobarea normativelor de înzestrare tehnico-materială a organelor sindicale,

aplicarea treptată a tehnologiilor informaţionale moderne.

3. Recrutarea noilor membri, crearea organizaţiilor sindicale în instituţiile nou-create şi în

sectorul privat.

4. Perfecţionarea sistemului de monitorizare a încălcărilor drepturilor sindicale şi informarea

pe marginea acestor fenomene.

5. Antrenarea tinerilor şi femeilor în activitatea sindicală şi promovarea lor în organele de

conducere.

12. Activitatea organizaţiei de femei

În perioada de referinţă, organizaţia de femei a Sindicatului „Sănătatea” a continuat crearea

consiliilor de femei în organizaţiile sindicale primare, cu instruirea, conştientizarea membrelor de

sindicat privind necesitatea activizării femeilor şi implicării lor în activităţi sindicale.

Efectivul femeilor sindicaliste din cadrul Sindicatului „Sănătatea”, în anul 2009, a scăzut cu

1750 de membri faţă de anul 2004 şi constituie 40613 sau 79,3% din numărul total de membri de

sindicat. Această tendinţă se relevă atât în organizaţiile sindicale raionale, cât şi în cele de talie

republicană.

În cele 218 organizaţii sindicale primare, femeile constituie 79,3% din numărul total de

salariaţi, iar membrele de sindicat – 97,7% din numărul total de femei salariate. În organele de

conducere ale organizaţiilor sindicale au fost alese 969 din 1363 de membri sau 71% de femei faţă

de 61% în 2004, ceea ce ne încurajează şi ne stimulează să continuăm activităţile întru susţinerea

egalităţii de şanse, să valorificăm completarea organelor sindicale cu persoane active si dornice să

activeze în sindicat, să onorăm deciziile Congresului IV al Sindicatul „Sănătatea” şi organismelor

sindicale internaţionale de a promova mai activ la conducerea sindicatelor femei şi tineri.

Numărul de femei – lideri de sindicat – a crescut de la 82 (41%) în anul 2004 până la 131

(60%) în anul 2009 . Femeile, în organizaţia sindicală a municipiului Chişinău, constituie 85,7% din

numărul total de membri de sindicat (în anul 2008 – 80%), şi în organele de conducere sindicale

sunt alese 82% din membrii comitetelor sindicale. Această proporţie se respectă în CMP, instituţiile

republicane şi de învăţământ. A crescut numărul de femei active în organizaţiile sindicale din mun.

Bălţi, fapt ce denotă tendinţa organizaţiilor sindicale primare spre implicarea mai substanţială a

femeilor în acţiunile sindicale şi promovarea lor în organele de conducere a organizaţiilor sindicale.

La fel, liderii sindicali din spitalele raionale şi CMF au acordat o atenţie susţinută accederii femeilor

la posturi de conducere, inclusiv sindicale. În Bălţi, din 71% femei, 71,6% activează în organele de

conducere ale organizaţiilor sindicale şi 9 din 12 preşedinţi ai comitetelor sindicale sunt femei .

La toate activităţile educaţionale de diferite niveluri – internaţional, naţional, de ramură,

local, se încadrează tot mai activ femeile care participă la mai multe proiecte educaţionale, cu

diverse tematici şi la diferit nivel. Informaţiile consistente, exerciţiile practice în cadrul seminarelor

educaţionale au înnobilat cunoştinţele femeilor liderilor de sindicat, le-au stimulat să-şi revadă

activităţile sindicale întru rezolvarea mai eficientă a problemelor comune pentru mişcarea

sindicalistă, cât şi ale celor specifice pentru femei.

Se confirmă că implicarea activă a femeilor în procesul educaţional, diferitele activităţi

sindicale le fac mai sigure şi hotărâte să se implice în multitudinea problemelor pur sindicaliste, să

pretindă la funcţii de responsabilitate la toate nivelurile, să participe la soluţionarea problemelor

specifice genului, să devină parte componentă a practicilor sindicale.

Se extinde, la fel, participarea femeilor la negocierea contractelor colective de muncă,

înaintându-se propuneri ce ţin de respectarea drepturilor femeilor şi protecţia lor socială,

economică, şi profesională; supravegherea respectării legislaţiei în vigoare privind protecţia juridică

şi socială a mamei şi copilului; majorarea şi achitarea la timp a indemnizaţiilor; acordarea

concediilor suplimentare pentru mame cu copii, cu prevederi asupra sistemului de reciclare

profesională, plasării în câmpul muncii, elaborării de priorităţi întru asigurarea cu locuri de muncă

remunerate decent etc.

Consiliile de femei colaborează de comun cu Asociaţiile republicane ale nurselor,

farmaciştilor, organizaţiile nonguvernamentale din domeniu. Sindicatul „Sănătatea” participă la

diferite acţiuni, acordă ajutor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de Ziua internaţională a

femeilor, Ziua internaţională a nurselor, Ziua internaţională a copiilor ş. a.

Pentru anul 2010 şi pe viitor, Consiliul de femei va depune eforturi întru realizarea

Programului Sindicatului „Sănătatea” adoptat de Congresul V, Convenţia colectivă (nivel de

ramură) pe anii 2010-2013, concentrându-şi atenţia asupra problemelor ce ţin de protecţia socială,

economică şi profesională a femeilor, promovarea egalităţii între genuri, în special, cu referire la

echitatea remunerării, promovarea femeilor la diferite posturi de conducere, aceste chestiuni

aflându-se pe agenda permanentă de lucru a Sindicatului „Sănătatea”.

13. Activitatea organizaţiei de tineret

Organizaţia de tineret din cadrul Sindicatului „Sănătatea” a fost fondată în anul 2002 conform

hotărârii Consiliului Republican al Sindicatului „Sănătatea”, nr. 02-05 din 30 mai 2002. Scopul

fondării a fost apărarea drepturilor şi intereselor sociale, economice ale tinerilor, cât şi organizarea

activităţilor culturale, sportive, de odihnă şi tratament. Organizaţia primară numără peste 8600 de

membri de sindicat din cadrul organizaţiilor sindicale ale Universităţii de Stat de Medicină şi

Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, colegiilor medicale din or. Chişinău, Cahul, Bălţi, Orhei şi

Ungheni, cât şi din instituţiile medico-sanitare publice.

Pe parcursul activităţii sale organizaţia de tineret a contribuit la următoarele:

Asigurarea tinerilor cu locuri de muncă.

Asigurarea tinerilor cu locuri de trai.

Asigurarea condiţiilor de activitate şi odihnă pentru tineret.

Organizarea odihnei de vară şi a timpului liber.

Desfăşurarea manifestărilor cultural-sportive.

Educaţia sindicală.

Protecţia socială, juridică şi materială a tineretului.

Pentru desfăşurarea acestor activităţi un suport enorm 1-a oferit Sindicatul „Sănătatea” din

Republica Moldova prin acordarea şi alocarea mijloacelor financiare pentru tineret, în special pentru

tinerii din familiile social-vulnerabile, inclusiv odihna, în cadrul căreia fiind organizate şi seminare

educaţionale. Numai în anul 2009, datorită sprijinului financiar în sumă de 189,4 mii lei acordat de

Sindicatul „Sănătatea”, circa 180 de membri tineri de sindicat s-au odihnit la baza de odihnă „Medic

2” din or. Sergheevca, Ucraina, 1/3 din costul foii de odihnă fiind compensat de sindicatul de

ramură, ceea ce a contribuit major şi la dezvoltarea infrastructurii bazei de odihnă, care aparţine

Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”.

Au fost organizate 4 seminare educaţionale cu implicarea organizaţiilor internaţionale PSI şi

SKTF (Suedia) la Vadul lui Vodă şi Institutul Muncii, la care au participat moderatori externi. 3

sindicalişti tineri au primit certificate de moderatori sindicali, astfel ulterior ei înşişi organizând

seminare educaţionale cu tinerii sindicalişti. Tematica seminarelor a fost diversă: drepturile tânărului

sindicalist; tineretul pentru o viaţă mai bună; negocierea Contractului colectiv de muncă; tineretul –

viitorul sindicatelor. De asemenea, tinerii sindicalişti au participat la un seminar cu genericul

„Motivaţia membrului de sindicat”, organizat de Federaţia Sindicatelor Independente din Federaţia

Rusă la Moscova, în colaborare cu Academia Muncii şi Relaţiilor Sociale din or. Moscova. Aici

tinerii sindicalişti au preluat experienţă şi practici utile de la organizaţiile sindicale de la tinerii

sindicalişti din ţările CSI, fiind aplicate pe parcurs şi în organizaţia de tineret a Sindicatului

„Sănătatea”. Un seminar interesant a fost organizat la Institutul Muncii în luna noiembrie 2009, în

cadrul căruia tinerii au îmbinat instruirea cu odihna, formatori ai acestei acţiuni fiind tinerii membri

de sindicat. In total, pentru seminarele pe probleme educaţionale iniţiate de Sindicatul „Sănătatea” s-

au cheltuit circa 28000 lei.

În anii 2005-2009, Sindicatul „Sănătatea” a acordat ajutor material la 231 studenţi ai

Universităţii şi Colegiilor medicale, în sumă de 94,0 mii lei.

Au fost organizate, cu suportul Sindicatului „Sănătatea” şi Confederaţiei Naţionale a

Sindicatelor din Moldova, activităţi cultural-cognitive ca TVC interuniversitar şi „Miss Universitate

2009”.

Apreciem pozitiv parteneriatul de ordin sportiv, cultural şi ştiinţific cu universităţile din

România, Rusia, SUA şi alte ţări, realizarea proiectelor comune în domeniul medical, instruirii.

Pentru anul 2010 obiectivele organizaţiei sunt:

Majorarea burselor şi indemnizaţiilor pentru tineretul studios până la minimul de existenţă.

Organizarea seminarelor educaţionale, inclusiv pe problemele integrării europene şi

mobilităţii tinerilor studioşi sindicalişti.

Acordarea suporturilor financiare pentru familiile de tineri cu starea materială grea, cât şi

pentru cei care vor activa în mediul rural.

Elaborarea propunerilor privind majorarea salariilor tinerilor specialişti, în special a celor

ce activează la sate.

Elaborarea propunerilor privind crearea condiţiilor de activitate de trai tinerilor membri de

sindicat şi familiilor lor.

Acordarea mijloacelor financiare pentru odihnă tinerilor sindicalişti, cu precădere celor cu

starea materială grea.

Acordarea suportului juridic şi social tinerilor membri de sindicat.

14. Colaborarea internaţională

Unul din obiectivele de bază ale Sindicatului „Sănătatea”, rămâne intensificarea colaborării

internaţionale ca factor important pentru modernizarea şi sporirea eficienţei activităţii sindicatului,

normelor statutare, promovării valorilor sindicalismului internaţional: justiţie socială, democraţie,

drepturi fundamentale, solidaritate, parteneriat, transparenţă.

Sindicatul „Sănătatea” şi-a consolidat poziţiile în cadrul organizaţiilor sindicale

internaţionale, cu afiliere în 1991 la Sindicatele Serviciilor Publice Internaţionale (PSI),şi

Confederaţia Internaţională a Sindicatelor Lucrătorilor Ocrotirii Sănătăţii. Sindicatul nostru a

participat activ şi a susţinut procesul de unificare a sindicatelor din serviciile publice la nivel

european. Fiind membru al CNSM, am susţinut politica de integrare a centrului sindical naţional în

circuitul sindical internaţional.

Sindicatul colaborează cu sindicatele din România, Olanda, Suedia, Marea Britanie, Bulgaria,

Ucraina, Rusia, Turcia şi din alte ţări.

Cu suportul PSI şi sursele proprii am fost încadraţi în proiectele comune educaţionale ale

Sindicatelor Serviciilor Publice Internaţionale, Uniunii Europene, Confederaţiei Naţionale a

Sindicatelor, Institutul Muncii.

Sindicatul „Sănătatea” de comun cu alte sindicate din Republica Moldova afiliate la PSI, a

realizat cu succes proiectul PSI şi SKTF din Suedia de formare de formatori sindicali, instruire a

liderilor sindicali nou-aleşi şi membrilor organizaţiilor de tineret şi femei. Doisprezece noi lideri

sindicali, inclusiv trei tineri au primit certificate de formatori şi moderatori sindicali, astfel, pe

parcurs, ei înşişi au organizat seminare educaţionale.

Reprezentanţii Sindicatului „Sănătatea” au participat la Congresele PSI, a Confederaţiei

Internaţionale a Sindicatelor lucrătorilor din ocrotirea sănătăţii, la reuniunile Constituantei regionale

a PSI pentru Europa de Sud-Est ş.a.

Aceasta ne-a permis să realizăm, în comun cu partenerii din PSI, noi programe educaţionale

pentru o perioadă de patru ani, care contribuie la perfecţionarea activităţii sindicale şi realizarea

strategiilor sindicatului, cuprinzând probleme consacrate globalizării, migraţiei, rolului sindicatelor

în condiţiile de criză economică şi financiară, reformelor sistemului public de sănătate, privatizării,

sporirii veniturilor salariale, calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei, promovării dialogului

social etc.

Sindicatul a participat activ la realizarea proiectelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

consacrate problemelor „Infecţia HIV/SIDA în lumea muncii”, Programului de ţară privind munca

decentă.

Au fost organizate 5 întrevederi cu reprezentanţii FMI şi Băncii mondiale inclusiv de comun

cu Ministerul Sănătăţii şi CNSM, la care sindicatul şi-a expus poziţia faţă de politicile promovate de

aceste instituţii privind reformarea sistemului sănătăţii.

La rugămintea noastră şi a Ministerului Sănătăţii, problemele existente în sistemul de

sănătate din republică au fost abordate cu reprezentanţii acestor instituţii financiare, de conducerea

PSI şi a OMS.

Aceste activităţi au influenţat pozitiv schimbarea politicilor promovate mai ales după ultimele

întâlniri din decembrie-ianuarie curent.

- a fost stopată lichidarea instituţiilor sanitare şi disponibilizarea personalului medical;

- a fost susţinută implementarea asigurărilor obligatorii de stat de asistenţă medicală şi a unui

nou mecanism de salarizare şi stimulare a muncii eficiente, au fost soluţionate şi alte

probleme importante prin semnarea în decembrie 2009 a Convenţiei colective (nivel de

ramură) pentru anii 2010-2013.

- a crescut susţinerea financiară din partea Băncii Mondiale prin intermediul Fondului de

investiţii în sănătate;

- nu a fost revăzută vârsta de pensionare spre majorare;

Ne vedem obligaţi să realizăm măsuri practice pentru a orienta politicile şi activitatea

sindicatului spre realizarea principiilor sindicatelor din Uniunea Europeană, aderarea la care a

devenit un domeniu prioritar pentru Republica Moldova.

Colaborarea internaţională la diferit nivel, schimbul de experienţă cu colegii din alte ţări

inclusiv la nivel regional, solidarizarea şi acordarea de ultimă oră a ajutorului financiar sindicatelor

din Haiti, a contribuit atât la promovarea imaginii pozitive şi modernizării activităţii Sindicatului,

cât şi la activizarea mişcării sindicale din Moldova, în ansamblu. Desigur ne confruntăm şi cu multe

probleme serioase, ce ne impune să ne mobilizăm în căutarea soluţiilor de ameliorare a situaţiei

create.

15. Activitatea financiară

Întru realizarea prevederilor Programului de activitate şi Statutului Sindicatului „Sănătatea”

cu privire la acumularea şi utilizarea mijloacelor băneşti, au fost aprobate Planurile de acumulare a

cotizaţiilor sindicale şi devizele anuale de venituri şi cheltuieli pentru anii 2005-2009, îndeplinirea

cărora a fost examinată la şedinţele în plen ale Consiliului Republican şi trimestrial la şedinţele

Biroului Executiv al Sindicatului „Sănătatea”.

Conform rapoartelor financiare şi hotărârilor organelor elective ale Sindicatului „Sănătatea”,

se poate concluziona că majoritatea liderilor de sindicat au conştientizat necesitatea utilizării corecte

şi eficiente a surselor financiare întru soluţionarea problemelor prioritare pentru sindicat: realizarea

programelor educaţionale; lucrului informaţional; crearea condiţiilor de muncă ale organului

electiv; solidaritate sindicală; cheltuieli de ordin organizatoric; susţinerea materială a membrilor de

sindicat în cazuri de necesităţi vitale; activitatea culturală şi sportivă; stabilirea relaţiilor de

colaborare cu alte organizaţii sindicale din republică şi ţările de peste hotare.

Prin urmare, Bugetul sindical, în anii de referinţă, a fost utilizat transparent şi conform

necesităţilor membrilor de sindicat.

Organizaţiile sindicale de toate nivelurile, în baza prevederilor Statutului şi Legii

contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.1995, au asigurat evidenţa contabilă conform standardelor

naţionale de contabilitate şi politicii de contabilitate a sindicatelor din republică.

Cu contabilii (trezorierii) organizaţiilor sindicale, în anii de referinţă, au fost organizate la

nivel republican 8 seminare educaţionale. Practic, toţi contabilii (trezorierii) organizaţiilor sindicale

au pregătire specială în domeniul economico-financiar şi poartă răspundere pentru respectarea

principiilor metodologice de organizare a contabilităţii. Aceasta se confirmă prin controalele

efectuate de Comisia de cenzori a Sindicatului „Sănătatea”, prin evidenţele de conturi contabile

curente ale organizaţiilor sindicale, rapoartele financiare şi alte documente ce ţin de veniturile şi

cheltuielile surselor financiare şi circulaţia mijloacelor fixe.

Comisiile de cenzori ale Sindicatului „Sănătatea” şi organizaţiilor sindicale afiliate la

Sindicatul „Sănătatea” anual au efectuat revizii ale gestionării corecte a surselor financiare.

În anii de referinţă, organizaţiile sindicale membre ale Sindicatului „Sănătatea”, practic, au

respectat prevederile art. 76 al statutului. Planul de acumulare a cotizaţiilor sindicale a fost realizat

în cuantum de 99,6 la sută. Pe conturile curente ale organizaţiilor sindicale afiliate la Sindicatul

„Sănătatea” de către contabilităţile unităţilor medico-sanitare, farmaceutice şi de învăţământ au fost

transferate în anul 2005 – 6064,6 mii lei sau 99,3 la sută; în 2006 – 6234,4 sau 99,7 la sută; în 2007

– 6492,0 mii lei sau 99,5 la sută; în 2008 – 7571,7 mii lei sau 99,8 la sută; în 2009 – 8154,5 mii lei

sau 99,7 la sută (tabelul nr. 51).

Tabelul nr. 51. Venituri şi cheltuieli ale bugetului Sindicatului „Sănătatea”

Denumirea articolelor

Ani Total 2005-

2009

2005

(mii

lei)

2006

(mii

lei)

2007

(mii

lei)

2008

(mii

lei)

2009 (mii

lei)

mii lei %

Soldul din anul precedent 56,0 849,4 966,5 870,3 929,3

Planul veniturilor de la

cotizaţiile sindicale 6107,4 6253,2 6524,6 7417,6 7987,9 34290,7 100,0

Real acumulate cotizaţii

sindicale 6064,6 6234,4 6492,0 7402,8 7963,9 34157,7 99,6

Procentul realizării 99,3 99,7 99,5 99,8 99,7 498,0

Alte venituri 0,0 0,0 0,0 168,9 190,6 359,5

Total venituri 6064,6 6234,4 6492,0 7571,7 8154,5 34517,2 100,6

Cheltuieli, total: 5271,2 6117,3 6588,2 7512,7 8233,9 33723,3 100,0

Realizarea programelor

educaţional-informaţionale,

total

847,8 645,7 646,4 809,7 1101,4 4051,0 12,01

inclusiv:

realizarea fondului „Educaţie

sindicală şi informare” 143,8 157,5 167,4 721,1 876,7 2066,5 6,13

procurarea tehnicii

informaţionale 44,0 123,1 25,7 18,2 90,7 301,7 0,89

Ajutor material, total 2912,8 3376,7 3542,5 3702,7 3958,0 17492,7 51,87

inclusiv:

Ajutor material membrilor

de sindicat din sursele

financiare ale Consiliului

Republican

408,8 542,2 592,2 647,2 807,8 2998,2 8,89

Ajutor din Fondul

republican „Ajutor reciproc

şi solidaritate”

112,0 137,5 240,8 527,4 836,0 1853,7 5,50

Acţiuni sportive în masă 135,8 178,8 192,2 214,7 230,0 951,5 2,82

Stimularea muncii 800,1 1149,6 1268,2 1388,6 1408,4 6014,9 17,84

Contribuţia în Fondul social 247,0 343,4 378,8 414,8 420,7 1804,7 5,35

Cotizaţii către forul superior 54,0 78,4 126,5 259,4 269,2 787,5 2,34

Cheltuieli de gospodărie 147,1 180,4 210,4 369,8 399,0 1306,7 3,87

Cheltuieli de deplasare 53,1 59,5 60,7 72,3 83,4 329,0 0,98

Pierderi şi casări bancare 73,5 104,8 162,5 280,7 363,8 985,3 2,92

Soldul 849,4 966,5 870,3 929,3 849,9

Cu toate acestea, mai există organizaţii sindicale, în care sursele financiare sunt utilizate în

mare parte pentru organizarea zilelor de sărbătoare, procurarea cadourilor etc., neavând suportul

administraţiei.

În conformitate cu prevederile art.77 din Statutul Sindicatului „Sănătatea”, organizaţiile

sindicale membre trebuie să transfere pe contul curent al Consiliului Republican al Sindicatului

„Sănătatea” 40% din suma totală a cotizaţiilor sindicale lunare, 5% - pentru realizarea Programului

„Educaţie sindicală şi informare” şi 5% pentru Fondul „Ajutor reciproc şi solidaritate”.

Tabelul nr. 52 Acordarea ajutorului material membrilor de sindicat din sursele financiare ale

Consiliului Republican (mii lei)

2005 2006 2007 2008 2009

Total

2005-2009

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Nr.

de

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Ajutor

material 817 408,8 775 542,2 846 592,2 925 647,2 1154 807,8 4517 2998,2

Tabelul nr. 52 Realizarea Fondului republican „Ajutor reciproc şi solidaritate” (mii lei)

Denumirea articolelor

2005 2006 2007 2008 2009 Total

Suma

(mii

lei)

Suma

(mii

lei)

Suma

(mii

lei)

Suma

(mii

lei)

Suma

(mii

lei)

Suma

(mii

lei)

Ajutor sinistraţilor, studenţilor orfani,

veteranilor, organizaţiilor sindicale primare 96,0 137,5 170,8 504,0 315,0 1223,3

Restituirea parţială a cost bilet de odihnă la

baza USMF 16,0 - 70,0 23,4 80,0 189,4

Restituirea parţială a cost biletelor de

tratament sanatorial - - - - 441,0 441,0

Total 112,0 137,5 240,8 527,4 836,0 1853,7

Tabelul nr. 53 Realizarea Fondului „Educaţie sindicală şi informaţie”

Denumirea articolelor 2005

(mii

lei)

2006

(mii

lei)

2007 (mii

lei)

2008 (mii

lei)

2009

(mii

lei)

Total (mii

lei)

Susţinerea tineretului în desfăşurarea

programului educaţional 5,0 2,0 5,0 1,0 2,0 15,0

Editarea ziarului „Curierul Sanitas” şi

Buletinelor informative, organizarea

seminarelor

338,8 55,47 162,4 720,1 874,7 1931,4

Total 343,8 57,5 167,4 721,1 876,7 1946,4

Tabelul nr. 54 Procurarea tehnicii informaţionale

Denumirea

articolelor

2005 2006 2007 2008 2009 Total

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

inst

ituţi

i

Sum

a

(mii

lei

)

Procurarea

tehnicii

informaţi-

onale

5 44,0 12 123,1 3 25,7 2 18,2 13 90,7 35 301,8

Atenţionăm liderii organizaţiilor sindicale ca este deosebit de important să direcţioneze

sursele financiare prioritar pentru educaţia sindicală, activităţile informaţionale, susţinerea

organizaţiilor de femei şi tineret, susţinerea materială a membrilor de sindicat.

În conformitate cu Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, prestaţiile pentru prevenirea

îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, în anii 2005-2008 şi primele 3 luni ale anului

2009, s-au acordat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu participarea sindicatelor şi

patronatului 5480 bilete de tratament sanatorial în sumă de 17228,6 mii lei şi 7392 bilete pentru

odihna copiilor în sumă de 5657,2 (tabelul nr. 55).

Tabelul nr. 55. Repartizarea biletelor de tratament balneosanatorial şi odihna copiilor

Desti

naţia

2005 2006 2007 2008 2009 TOTAL

Per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

Per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

per

soan

e

Sum

a

(mii

lei

)

trat

amen

tul

sanat

ori

al

1152 2534,

4

114

7

3208,

6 1137

3893,

6 1541

5437,

6 503

2154,

4 5480

17228,

6

odih

na

copii

lor

1796 1124,

5

205

6

1425,

1 1996

1597,

5 802 782,0 742 728,1 7392 5657,2

Biletele de tratament balneosanatorial şi de odihnă pentru copii au fost repartizate Organelor

sindicale teritoriale şi organizaţiilor primare din unităţile sanitare conform formei 4BASS.

Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea” examinează trimestrial, în cadrul şedinţelor sale

în plen, problema ce ţine de respectarea Regulamentului privind tratamentul balneosanatorial,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 982 din 22.07.2002. De menţionat că în ultimii ani s-au redus

încălcările regulamentului nominalizat, cu toate că se mai comit cazuri de încălcare a prevederilor

regulamentului în cauză: doi ani consecutiv se repartizează bilete de tratament uneia şi aceleiaşi

persoane; se eliberează bilete de tratament fără completarea lor sau incompletă, fără indicarea

codului fiscal al instituţiei şi a codului personal al beneficiarului de bilet, care pun în dificultate

salariaţii la sosirea în staţiuni şi controlul folosirii biletelor conform destinaţiei; sunt destul de

frecvente cazurile nerespectării termenului de prezentare în staţiuni; se mai comit cazuri de utilizare

a biletelor de tratament destinate salariaţilor din ocrotirea sănătăţii pentru tratamentul persoanelor

străine sau celor neasigurate; se prezintă cu întârziere şi incomplet dările de seamă privind

repartizarea biletelor de tratament.

Întru stimularea muncii activului sindical al organizaţiilor membre ale Sindicatului

„Sănătatea”, Biroul Executiv a adoptat un nou sistem de remunerare a muncii şi acordare a

concediilor personalului de conducere şi specialiştilor organizaţiilor sindicale afiliate la Sindicatul

„Sănătatea”. Hotărârea în cauză stabileşte modalitatea de calculare a contribuţiei lunare la salariul

de bază, premiere, acordare a ajutorului material şi concediilor de odihnă liderilor şi contabililor

organizaţiilor sindicale. De menţionat că, conform prevederilor hotărârii nominalizate, liderii de

sindicat sunt responsabili de respectarea corectă a prevederilor hotărârii vizate.

Obiectivele programatice ale organizaţiilor sindicale de toate nivelurile pentru perioada

următoare sunt:

1. Respectarea strictă a prevederilor Statutului Sindicatului „Sănătatea” privind la încasarea

şi transferarea cotizaţiilor sindicale lunare pe conturile curente ale organizaţiilor sindicale

respective şi utilizarea raţională a acestora.

2. Conştientizarea responsabilităţii pentru organizarea evidenţei contabile şi folosirii

raţionale a mijloacelor financiare şi materiale de către liderii de sindicat şi contabilii

organizaţiilor sindicale.

3. Crearea condiţiilor necesare pentru organizarea şi efectuarea corectă a evidenţei contabile.

4. Întocmirea corectă şi prezentarea obiectivă a rapoartelor financiare.

5. Prezentarea informaţiilor necesare privind utilizarea mijloacelor financiare şi materiale.

6. Utilizarea transparentă, corectă şi eficientă a mijloacelor financiare.

7. Respectarea necondiţionată a prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.

982 din 22.07.2002, privind Regulamentul „Cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări

sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asigurărilor prin

tratament balneoclimateric”.

8. Încheierea acordurilor de muncă cu contabilii-responsabili de încasarea cotizaţiilor

sindicale lunare şi transferarea lor pe conturile curente respective conform modelului aprobat de

Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”.

16. Activitatea Comisiilor de Cenzori

În conformitate cu Statutul Sindicatului „Sănătatea”, aprobat de Congresul IV al sindicatului

din 26 mai 2005, controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor financiare şi materiale,

gestionării patrimoniului şi altor bunuri ale organizaţiilor sindicale, corectitudinii formării şi

realizării bugetului sindical le revine Comisiilor de cenzori ale organizaţiilor sindicale de diferit

nivel.

Comisiile de cenzori au activat conform Regulamentului de activitate aprobat de Biroul

Executiv al Sindicatului. În vederea perfecţionării activităţii lor, a fost elaborat modelul actului de

revizie şi control financiar şi organizat un seminar educaţional pentru însuşirea acestuia.

Pentru îndeplinirea sarcinilor statutare, Comisia de cenzori a Sindicatului s-a axat pe

controlul gestionării surselor financiare, contribuind la asigurarea veniturilor, cât şi la distribuirea

corectă a biletelor de tratament sanatorial şi odihna de vară a copiilor salariaţilor.

Comisia de cenzori a Sindicatului „Sănătatea”, în anii 2005- 2009 a efectuat un şir de

controale a activităţii organizaţiilor sindicale primare şi teritoriale privind respectarea cerinţelor

statutare şi ale instrucţiunilor de rigoare, pe direcţia economico-financiară, evidenţa şi păstrarea

bunurilor materiale. Ca rezultat au fost depistate un şir de neajunsuri ce ţin de: respectarea normelor

statutare de convocare a adunărilor; documentaţia sindicală nu corespunde nomenclatorului aprobat

de Biroul Executiv al Sindicatului.

Întru redresarea situaţiei, Comisia de cenzori a Sindicatului „Sănătatea” cu ajutorul Biroului

Executiv al sindicatului, în lunile mai-iunie 2006 a organizat instruirea membrilor Comisiilor de

cenzori ai organizaţiilor sindicale primare. Cu acest scop au fost organizate 3 seminare zonale: în

mun. Chişinău – pentru organizaţiile sindicale ale municipiului Chişinău, instituţiile republicane şi

organizaţiile sindicale raionale din zona de centru a republicii; în mun. Bălţi – pentru organizaţiile

sindicale din zona de nord şi în mun. Comrat – pentru organizaţiile sindicale din zona de sud a

republicii şi UTA „Gagauz Yery”.

La seminar a participat conducerea Sindicatului, au fost invitaţi specialişti de profil ai:

Comisiei de cenzori a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova, Direcţiei de

impozitare şi Secţiei persoane fizice a Inspectoratului fiscal de stat.

În cadrul seminarelor, participanţii au acumulat informaţii privind: activitatea la moment şi de

perspectivă a Sindicatului „Sănătatea”; modelele de executare a bugetelor sindicale, documentaţiei

organului sindical şi salarizare a activului sindical; activitatea practică a Comisiilor de cenzori;

implementarea şi completarea actului de control. Ca rezultat, activitatea Comisiilor de cenzori a

devenit mai organizată, mai concretă şi mai efectivă.

Comisia de cenzori a Sindicatului a controlat anual activitatea financiară a Biroului Executiv.

S-a constatat că bugetele anuale sindicale şi devizele de venituri şi cheltuieli care au fost aprobate

de Consiliul Republican au fost executate fără încălcări semnificative. Biroul Executiv a raportat

sistematic Consiliului Republican starea executării bugetului sindical.

Rezultatele controalelor Comisiei de cenzori a Sindicatului „Sănătatea”, analiza actelor de

revizie ale Comisiilor de cenzori ale organizaţiilor primare atestă că majoritatea organizaţiilor

sindicale utilizează sursele financiare conform clauzelor statutare: organizarea întrunirilor sindicale,

activităţilor culturale, sportive şi, nu în ultimul rând, acordarea ajutorului material membrilor de

sindicat şi stimularea muncii activului sindical.

Totodată, s-au constatat şi unele lacune în activitatea organizaţiilor sindicale, la acest capitol.

Astfel, în unele organizaţii sindicale primare, pe parcursul anului, n-a fost organizată nici o

adunare sindicală, nu este perfectată documentaţia sindicală în corespundere cu nomenclatorul

aprobat de Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”. Sursele financiare, în majoritatea cazurilor,

se utilizează pentru activităţi culturale, ajutor material membrilor de sindicat, mai rar pentru

activităţi informaţionale, educaţionale şi sportive.

Anul 2009 a finalizat cu alegerea organelor sindicale în organizaţiile primare şi teritoriale,

inclusiv a Comisiilor de cenzori. Au venit o parte de oameni noi, dar obiectivele principale ale

Comisiilor de cenzori au rămas aceleaşi:

1. Controlul asupra gestionării corecte a resurselor financiare sindicale., respectarea

normelor statutare, definitivarea documentaţiei sindicale.

2. Păstrarea şi utilizarea raţională a bunurilor materiale din proprietatea organizaţiilor

sindicale.

3. Monitorizarea respectării normelor statutare organizaţionale şi perfectarea documentaţiei

sindicale.

4.Informarea organelor sindicale şi membrilor de sindicat despre neajunsurile depistate

pentru luarea de măsuri spre redresarea situaţiei.

Anexa nr. 2

la Hotărârea Congresului V al

Sindicatului „Sănătatea” din

Republica Moldova

nr. V-04 din 28.05.2010

Stimaţi delegaţi,

În conformitate cu Statutul Sindicatului „Sănătatea”, aprobat de Congresul IV al sindicatului

din 26 mai 2005, controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor financiare şi materiale,

gestionării patrimoniului şi altor bunuri ale organizaţiilor sindicale, corectitudinii formării şi

realizării bugetului sindical le revine Comisiilor de cenzori ale organizaţiilor sindicale de diferit

nivel.

După alegeri de către precedentul congres Comisia de Cenzori a Sindicatului a activat în

următoarea componenţă: V. Procopişin – preşedinte, V. Gusacinschi – vicepreşedinte şi membrii

Comisiei C. Gruşco, E. Ciumac şi N. Pîntea. Decesul prematur a prof. Procopişin a fost o mare

pierdere pentru întreaga societate medicală, pentru mişcarea sindicală, îndeosebi pentru Comisia de

Cenzori. Având o experienţă mare de viaţă, e activitate în sistemul sănătăţii inclusiv şi în muşcarea

sindicală regretatul prof. Procopişin a iniţiat activitatea Comisiei, a sugerat direcţiile principale de

activitate, formele şi metodele de lucru, a stabilit obiectivele pe termen mediu şi de perspectivă, de

care Comisia s-a condus până la expirarea mandatului.

Pentru îndeplinirea sarcinilor sale statutare, Comisia de Cenzori a Sindicatului şi-a concentrat

atenţia asupra controlului gestionării surselor financiare, contribuind şi la asigurarea veniturilor,

păstrării patrimoniului sindicatului, distribuirea corectă a biletelor de tratament sanatorial şi odihnă

de vară a copiilor salariaţilor, respectării normelor statutare în organizaţiile primare, completarea

documentaţiei sindicale, etc. Totodată Comisia şi-a stabilit ca obiectiv şi acordarea ajutorului

metodic comisiilor de cenzori din organizaţiilor primare ale Sindicatului.

Comisia de cenzori a Sindicatului „Sănătatea” în anii 2005- 2006 a efectuat un şir de

controale a activităţii organizaţiilor sindicale primare şi teritoriale privind respectarea cerinţelor

statutare şi a instrucţiunilor de rigoare, activitatea economico-financiară, evidenţa şi păstrarea

bunurilor materiale. În rezultat au fost depistate un şir de neajunsuri ce ţin şi de activitatea

comisiilor de cenzori ale organizaţiilor sindicale primare şi teritoriale, care n-au fost instruite şi

activitatea lor era neeficientă.

Cu scopul redresării situaţiei, Comisia de cenzori a Sindicatului „Sănătatea” cu ajutorul

Biroului Executiv al sindicatului, în lunile mai-iunie 2006 a organizat instruirea membrilor

comisiilor de cenzori ai organizaţiilor sindicale primare şi teritoriale din componenţa sindicatului.

Cu acest scop au fost organizate 3 seminare zonale: în mun. Chişinău pentru organizaţiile sindicale

al municipiului Chişinău, instituţiile republicane şi organizaţiile sindicale raionale din zona de

centru a republicii; în mun. Bălţi pentru organizaţiile sindicale din zona de nord şi în mun. Comrat

pentru organizaţiile sindicale din zona de sud a republicii şi UTA „Gagauz Yeri”.

La seminar a participat conducerea Sindicatului, au fost invitaţi specialişti din afara

sindicatului: Comisia de Cenzori a Confederaţiei Sindicatelor din Republica Moldova, Direcţia de

impozitare şi Secţia persoane fizice a Inspectoratului Fiscal de Stat.

În cadrul seminarelor participanţii au primit informaţii privitor la: activitatea la moment şi de

perspectivă a Sindicatului „Sănătatea”; modelele de executare a bugetelor sindicale, a documentaţiei

organului sindical şi salarizare a activului sindical; activitatea practică a comisiilor de cenzori;

implementarea şi completarea actului de control.Ca rezultat activitatea comisiilor de cenzori a

devenit mai organizată, mai concretă, mai efectivă.

În continuare comisiile de cenzori au activat conform Regulamentului de activitate aprobat de

Biroul Executiv al Sindicatului.

În scopul perfecţionării activităţii lor a fost perfectat, mai apoi perfecţionat modelul actului de

revizie şi control financiar şi a fost organizat un seminar educaţional pentru implementarea lui

Comisia de Cenzori a Sindicatului anual a controlat activitatea financiară a Biroului Executiv,

s-a constatat că Bugetele anuale sindicale şi devizele de venituri şi cheltuieli, care au fost aprobat de

Consiliul Republican, au fost executate fără încălcări semnificative. Biroul Executiv a raportat

sistematic Consiliului Republican mersul executării Bugetului sindical. Menţionăm, că acumulările

în bugetul Sindicatului au decurs satisfăcător, dar nici într-un an n-a atins 100% faţă de planurile

aprobate anual: a.2005-99,3%, a.2006-99,7%, a.2007-99,5%, a.2008-99,8%, a.2009-99,7%. Bugetul

Consiliului Republican, administrat de Biroul Executiv a alcătuit 35,3% din Bugetul integrat al

Sindicatului, inclusiv şi sursele parvenite pentru Fondurile “Ajutorul reciproc şi solidaritate” şi

„Educaţie sindicală şi informaţie”. Nu s-a reuşit îndeplinirea cerinţelor statutare de acumulare în

Bugetul Consiliului Republican a 40% din sursele financiare ale Sindicatului, cu toate că

cheltuielile din fondurile sus-numite au alcătuit respectiv 5,4% şi 5,7% (norma statutară-5%).

Cheltuielile din Bugetul Consiliului Republican sau efectuat conform articolelor aprobate de

Consiliu. Menţionăm, că prin organizarea educaţiei sindicale, activităţilor culturale şi sportive,

organizarea tratamentului sanatorial, acordarea ajutorului material membrilor sindicatului în cazuri

grave, peste 49% din Bugetul Consiliului sursele financiare au fost direcţionate (practic întoarse)

organizaţiilor primare.

Rezultatele controalelor Comisiei de cenzori a Sindicatului „Sănătatea”, analiza actelor de

revizie ale comisiilor de cenzori ale organizaţiilor primare atestă că majoritatea organizaţiilor

sindicale utilizează sursele financiare conform clauzelor statutare: organizarea întrunirilor sindicale,

activităţilor informaţionale, culturale, sportive şi, nu în ultimul rând, acordarea ajutorului material

membrilor de sindicat şi stimularea muncii activului sindical.

Totodată, s-au constatat şi unele lacune în activitatea organizaţiilor sindicale, la acest capitol.

Astfel, în unele organizaţii sindicale primare, în timpul anului, n-a fost organizată nici o

adunare sindicală, nu este perfectată documentaţia sindicală în corespundere cu Nomenclatorul

aprobat de Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”. Sursele financiare, în majoritatea cazurilor,

se utilizează pentru activităţi culturale, ajutor material membrilor de sindicat, mai rar pentru

activităţi informaţionale, educaţionale şi sportive.

Anul 2009 a finisat cu realegerea organelor sindicale în organizaţiile primare şi teritoriale,

inclusiv şi a comisiilor de cenzori şi control financiar. Au venit o parte de oameni noi, dar

obiectivele principale a comisiilor de cenzori au rămas aceleaşi:

4. Controlul asupra gestionării corecte a resurselor financiare sindicale., respectarea

normelor statutare, definitivarea documentaţiei sindicale.

5. Păstrării şi utilizării raţionale a bunurilor materiale din proprietatea organizaţiilor

sindicale.

6. Monitorizarea respectării normelor statutare organizaţionale şi completarea

documentaţiei sindicale.

4.Informarea organelor sindicale şi membrilor de sindicat despre neajunsurile depistate

pentru luarea de măsuri spre redresarea situaţiei.

Anexa nr. 3

la Hotărârea Congresului V al

Sindicatului „Sănătatea” din

Republica Moldova

nr. V-04 din 28.05.2010

Componenţa

Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea”

1. Benu Victor - preşedintele al Sindicatului „Sănătatea”

2. Dutca Mihail - vicepreşedintele Sindicatului „Sănătatea”

3. Cărăruş Tudor - preşedintele Consiliului Municipal Chişinău

4. Popovici Aurel - preşedintele Consiliului Municipal Bălţi

5. Berliba Sergiu - preşedintele Comitetului de tineret

6. Melnic Tatiana - preşedintele Comitetului de femei

7. Safonov Nina - preşedintele Asociaţiei sindicale a farmaciştilor

8. Stempovschi Elena - preşedintele Asociaţiei de Nursing

9. Pascal Oleg - preşedintele comitetului sindical CMP Chişinău

10. Magulciac Alexandru - preşedintele comitetului sindical ICŞDOSMC

11. Sergiu Berliba - preşedintele comitetului sindical U.S.M.F. prof.

12. Pascal Vasile - preşedintele comitetului sindical ACSR

13. Popovici Raisa - preşedintele comitetului sindical SRBI „T. Ciorba”

14. Sali Vera - preşedintele comitetului sindical SCR

15. Arîcu Eugen - preşedintele comitetului sindical CMF Vulcăneşti

16. Popov Silvia - preşedintele comitetului sindical unificat Rezina

17. Coiţan Aurica - preşedintele comitetului sindical CMG Cantemir

18. Pogâlă Titu - preşedintele comitetului sindical SR Făleşti

19. Mamolat Parascovia - preşedintele comitetului sindical SR Dubăsari

20. Pelin Victor - preşedintele comitetului sindical SR Căuşeni

21. Galaţeanu Gheorghe - preşedintele comitetului sindical SR Cahul

Anexa nr. 4

la Hotărârea Congresului V al

Sindicatului „Sănătatea” din

Republica Moldova

nr. V-04 din 28.05.2010

Componenţa

Comisiei de cenzori ai Sindicatului „Sănătatea”

1. Ţîbîrneac Maia - vicepreşedintele comitetului sindical al Spitalului Clinic al M.S.

2. Ciumac Ecaterina - contabilul comitetului sindical al Spitalului Raional Orhei

3. Grişco Claudia - trezorierul comitetului sindical al Institutului Oncologic

4. Pîntea Nina - vicepreşedintele comitetului sindical al AMT „Râşcani”

5. Pavlov Nina - trezorierul comitetului sindical AMT „Râşcani”

6. Muntean Raisa - trezorierul comitetului sindical al Centrului de Medicină Legală

7. Iovdii Elena - contabil al Consiliului Municipal Bălţi al Sindicatului „Sănătatea”