+ All Categories
Home > Documents > CU mai 2012.qxd

CU mai 2012.qxd

Date post: 31-Jan-2017
Category:
Upload: trankien
View: 245 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
16
Serie nouå, nr. 215-216 / mai 2012 39 mai a fost aleasã ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apre ciindu-se cã punctul de pornire al construc- þiei Europei unite a fost declaraþia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de ex- ter ne al Franþei, a propus Germaniei, dar ºi altor state europene, sã punã bazele concrete ale unei federaþii europene indispensabile pen- tru menþinerea pãcii. Al Doilea Rãzboi Mondial a lãsat în urmã o Europã distrusã din punct de vedere material, frãmântatã de puternice crize po litice ºi divizatã, prin „cortina de fier“, în douã mari blocuri: Est ºi Vest. Apare, în acest con text, un puternic curent spre o politicã inter- naþionalã care sã fie capabilã sã opreas cã o a treia conflagraþie mondialã ºi sã con- solideze Europa din punct de vedere eco- nomic (în faþa SUA ºi a URSS). Sunt create, aºadar, dupã rãzboi o serie de organizaþii internaþionale având caracter politic, militar sau economic. Într-un moment complicat din primãvara anului 1950, ºi anume înce- pe rea rãzboiului rece, lui Robert Schu man, pe atunci ministrul afacerilor ex ter ne al Fran þei, îi este încredinþatã de cãtre omo- logii din Marea Britanie ºi Statele Unite ale Americii o misiune foarte importantã: crea- rea unui plan care sã ducã la reintegra rea Germaniei Federale în concertul european. La 18 aprilie 1951, ºase þãri (Belgia, Franþa, Germania, Italia, Luxemburg ºi Olan da) au semnat Tratatul de la Paris pri- vind prima dintre comunitãþile europene, Co munitatea Economicã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO). Ulterior, în 1957, prin Tratatul de la Roma, a fost înfiinþatã Co mu- nitatea Economicã Europeanã, pre cur soare a Uniunii Europene de astãzi. În 2003, ziua de 9 mai are o încãrcãturã simbolicã aparte, în contextul în care Uniunea Europeanã se pregãteºte pentru cea de-a cincea ºi cea mai amplã extindere din istoria sa, „Cei 15“ din pre - zent urmând sã devinã „Cei 25“ la 1 mai 2004 ºi „Cei 27“ în 2007, dupã ce ºi România, ºi Bul garia au aderat la Uniunea Europeanã. România este ºi va rãmâne un stat dedicat des tinului sãu european. Ca români ºi cetãþeni europeni avem datoria ºi potenþialul de a con- tribui la afirmarea identitãþii comune a Europei. Progresãm tot mai mult în demersul nostru de a face ca apartenenþa la Uniune sã aducã tot mai multe beneficii pentru România ºi români. „Celebrãm în România Ziua Europei în cel de-al ºaselea an de la aderare - a arãtat preºe- din tele României Traian Bãsescu - cu un bilanþ po zitiv: suntem parte la procesele decizionale de la Bruxelles, suntem beneficiarii acþiunii de solidaritate a celorlalte state membre ºi a insti- tuþiilor europene în plan financiar. A fi membru al Uniunii Europene înseamnã toate aceste drepturi, dar înseamnã ºi obligaþii. Uniunea Euro peanã constituie un cadru favorabil pentru conservarea ºi dezvoltarea identitãþii naþionale, construcþia europeanã fiind înainte de toate expresia unitãþii în diversitate. Specificul Uniunii Europene rezidã în con - vie þ uirea diferenþelor ºi identitãþii fiecãrei cul- turi, iar noi suntem datori sã ne pãstrãm fideli- tatea faþã de acest crez pe care îl vom transmite tinerilor. Avem nevoie de valori, de performan- þã în toate domeniile de activitate ºi, mai ales, în domeniul în care Europa a do ve dit conti- nuitatea unei tradiþii importan te: edu ca þia. O societate care investeºte în elite îºi asi gu- rã viitorul. Nu avem doar o datorie naþiona- lã, ci ºi o datorie europeanã, co mu nã, de a susþine ºi de a forma noile generaþii în spiri- tul performanþei ºi al competitivitãþii“. În Bucureºti, pentru a sãrbãtori împreunã Ziua Europei, Reprezentanþa Comisiei Europene în România împreunã cu Agenþia Naþionalã pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profe sio- nale (ANPCDEFP) ºi cu sprijinul De par- tamentului pentru Relaþii Interetnice (DRI) au organizat la 12 mai 2012, în Plaza Mall (b-dul Timiºoara, nr. 26 Z), o manifestare culturalã cu scopul de a informa publicul larg asupra istoricului, structurii, politicilor ºi importanþei Uniunii Europene în viaþa cetãþenilor sãi. În cadrul acestei manifestãri, s-au organizat diverse momen te artistice care au adus în prim-plan arta ºi cultura statelor membre ºi statelor candidate la UE. În ceea ce priveºte agenda zilei, organi- zatorii au amenajat spaþii în care partici- panþii au desfãºurat scurte spectacole de dans ºi muzicã, de asemenea, standuri cu obiec- te tradiþionale, cãrþi ºi publicaþii în diferite limbi, inclusiv în ucraineanã. Un program artistic a fost prezentat ºi de Ansamblul ucrainean „Zorea“, condus de Iaroslava Colotelo. Ion ROBCIUC Ziua Europei
Transcript
Page 1: CU mai 2012.qxd

Serie nouå, nr. 215-216 / mai 2012

39 mai a fost aleasã ca Zi a Europei deConsiliul European de la Milano, din 1985,apre ciindu-se cã punctul de pornire al construc -þiei Europei unite a fost declaraþia prin care, la9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de ex -ter ne al Franþei, a propus Germaniei, dar ºialtor state europene, sã punã bazele concreteale unei federaþii europene indispensabile pen-tru menþinerea pãcii. Al Doilea Rãzboi Mondiala lãsat în urmã o Europã distrusã din punct devedere material, frãmântatã de puternice crizepo litice ºi divizatã, prin „cortina de fier“, îndouã mari blocuri: Est ºi Vest. Apare, în acestcon text, un puternic curent spre o politicã inter - naþionalã care sã fie capabilã sã opreas cã oa treia conflagraþie mondialã ºi sã con-solideze Europa din punct de vedere eco-nomic (în faþa SUA ºi a URSS). Sunt create,aºadar, dupã rãzboi o serie de organizaþiiinternaþionale având caracter politic, militarsau economic. Într-un moment complicatdin primãvara anului 1950, ºi anume înce -pe rea rãzboiului rece, lui Robert Schu man,pe atunci ministrul afacerilor ex ter ne alFran þei, îi este încredinþatã de cãtre omo -logii din Marea Britanie ºi Statele Unite aleAmericii o misiune foarte importantã: crea -rea unui plan care sã ducã la reintegra reaGermaniei Federale în concertul european.

La 18 aprilie 1951, ºase þãri (Belgia,Franþa, Germania, Italia, Luxemburg ºiOlan da) au semnat Tratatul de la Paris pri -vind prima dintre comunitãþile europene,Co munitatea Economicã a Cãrbunelui ºiOþelului (CECO). Ulterior, în 1957, prinTratatul de la Roma, a fost înfiinþatã Co mu -nitatea Economicã Europeanã, pre cur soarea Uniunii Europene de astãzi. În 2003, ziuade 9 mai are o încãrcãturã simbolicã aparte,în contextul în care Uniunea Europeanã sepregãteºte pentru cea de-a cincea ºi cea maiamplã extindere din istoria sa, „Cei 15“ din pre -zent urmând sã devinã „Cei 25“ la 1 mai 2004ºi „Cei 27“ în 2007, dupã ce ºi România, ºiBul garia au aderat la Uniunea Europeanã.

România este ºi va rãmâne un stat dedicatdes tinului sãu european. Ca români ºi cetãþenieuropeni avem datoria ºi potenþialul de a con-

tribui la afirmarea identitãþii comune a Europei.Progresãm tot mai mult în demersul nostru de aface ca apartenenþa la Uniune sã aducã tot maimulte beneficii pentru România ºi români.

„Celebrãm în România Ziua Europei în celde-al ºaselea an de la aderare - a arãtat preºe -din tele României Traian Bãsescu - cu un bilanþpo zitiv: suntem parte la procesele decizionalede la Bruxelles, suntem beneficiarii acþiunii de

solidaritate a celorlalte state membre ºi a insti-tuþiilor europene în plan financiar. A fi membrual Uniunii Europene înseamnã toate acestedrepturi, dar înseamnã ºi obligaþii. UniuneaEuro peanã constituie un cadru favorabil pentruconservarea ºi dezvoltarea identitãþii naþionale,construcþia europeanã fiind înainte de toateexpresia unitãþii în diversitate.

Specificul Uniunii Europene rezidã în con -vie þuirea diferenþelor ºi identitãþii fiecãrei cul-turi, iar noi suntem datori sã ne pãstrãm fideli-tatea faþã de acest crez pe care îl vom transmitetinerilor. Avem nevoie de valori, de performan -þã în toate domeniile de activitate ºi, mai ales,

în domeniul în care Europa a do ve dit conti-nuitatea unei tradiþii importan te: edu ca þia.O societate care investeºte în elite îºi asi gu -rã viitorul. Nu avem doar o datorie naþiona -lã, ci ºi o datorie europeanã, co mu nã, de asusþine ºi de a forma noile generaþii în spiri -tul performanþei ºi al competitivitãþii“.

În Bucureºti, pentru a sãrbãtori împreunãZiua Europei, Reprezentanþa ComisieiEuropene în România împreunã cu AgenþiaNaþionalã pentru Programe Comunitare înDomeniul Educaþiei ºi Formãrii Profe sio -nale (ANPCDEFP) ºi cu sprijinul De par -tamentului pentru Relaþii Interetnice (DRI)au organizat la 12 mai 2012, în Plaza Mall(b-dul Timiºoara, nr. 26 Z), o manifestareculturalã cu scopul de a informa publicullarg asupra istoricului, structurii, politicilorºi importanþei Uniunii Europene în viaþacetãþenilor sãi. În cadrul acestei manifestãri,s-au organizat diverse momen te artisticecare au adus în prim-plan arta ºi culturastatelor membre ºi statelor candidate la UE.

În ceea ce priveºte agenda zilei, organi-zatorii au amenajat spaþii în care partici-panþii au desfãºurat scurte spectacole de

dans ºi muzicã, de asemenea, standuri cu obiec -te tradiþionale, cãrþi ºi publicaþii în diferitelimbi, inclusiv în ucraineanã.

Un program artistic a fost prezentat ºi deAnsamblul ucrainean „Zorea“, condus deIaroslava Colotelo.

Ion ROBCIUC

ZiuaEuropei

Page 2: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN2

Pentru mandatul de primar: IavorenciucDumitru — Cândeºti-Botoºani, Nimerschi Mi -hai Sorin — Mihãileni-Botoºani, MalearciucGheor ghe — Crãciuneºti-Maramureº, OnceaIoan — Poienile de sub Munte - Maramureº,Rus covan Ioan — Rona de Sus-Maramureº,Cio can Nicolai — Ulma-Suceava.

Pentru mandatul de consilier local:Miculaiciuc Gavrilã — Tîrnova-Arad, BeucaDu mi tru — Chier-Arad, Miculaiciuc Mihai —Dud-Arad, Petric Dumitru — Dud-Arad, Han -þig Gheorghe — Dud-Arad, Laver Gheorghe —Tîrnova-Arad, Hrezdac Ioan — Tîrnova-Arad,Buciuta Alexa — Dud-Arad, Buciuta Vasile —Tîrnova-Arad, Petric Gheorghe — Dud-Arad,Cra suc Ioan — Tîrnova-Arad, Bucurici Nicolae— Dud-Arad, Hrezdac ªtefan — Dud-Arad,Car pa Gheorghe — Dud-Arad, Priala Dumitru— Araneag-Arad, Pisten Ioan — Dud-Arad,Ve ciunca Temofi — Dud-Arad, Haºciar Vasile— Chier-Arad, Drozd Ioan — Chier-Arad; Ia -vo renciuc Dumitru — Cândeºti-Botoºani, Scu -tel nicu Elena — Cândeºti-Botoºani, Vata -maniuc Iuliana — Cândeºti-Botoºani, ªeucali-uc Vasile — Cândeºti-Botoºani, Andriuc Mar -cel — Cândeºti-Botoºani, Cozlac Nicolae —Cândeºti-Botoºani, Dutcovici Dumitru — Cân -deºti-Botoºani, Munteanu Clement — Cân -deºti-Botoºani, Tverdohlib Dumitru — Cân -deºti-Botoºani, Seniuc Gheorghi — Cândeºti-Bo to ºani, Semeniuc Ioan Cornel — Cândeºti-Bo toºani, Hanceriuc Vasile — Cândeºti-Boto -ºani, Marian Corneliu Ioan — Cândeºti-Botoºani, Cuþic Nicu Claudiu — Cândeºti-Bo -toºani, Chauciuc Andrei Marian — Cân deºti-Botoºani, Nimerschi Mihai-Sorin — Rogojeºti-Bo toºani, Giuraniuc Gheorghe — Rogojeºti-Botoºani, Semenciuc Neculai — Rogojeºti-Botoºani, Poliec Mihail — Rogojeºti-Botoºani,Moiseciuc Dorin Vasile — Pârâu-Negru-Boto -ºani, Ivaniciuc Constantin — Rogojeºti-Boto -ºani, Hrenciuc Claudia — Mihãileni-Botoºani,Aniþulese Mihai — Pârâu-Negru-Botoºani,Stru nilã Maria — Pârâu-Negru-Botoºani, La -zo rec Dumitru — Mihãileni-Botoºani, Dou -benciuc Dan — Rogojeºti-Botoºani, BoiciucIoan — Rogojeºti-Botoºani, Hreþculesei Va -leriu — Rogojeºti-Botoºani, Doubenciuc Vasile— Rogojeºti-Botoºani, Verºehora Vsevolod Ta -ras Zenovly — Anina-Caraº-Severin, PopoviciDumitru — Copãcele-Caraº-Severin, TiuchGheorghe — Caransebeº-Caraº-Severin, CutDa niel Mihai — Reºiþa-Caraº-Severin, Se me -niuc Ana — Valea Viºeului-Maramureº, Mo cer -nac Gheorghe — Crasna Viºeului-Ma ramureº,Iavoroschi Maria — Valea Viºeului-Mara mu -reº, Crasuc Viorica — Crasna Viºeului-Mara -mu reº, Spivaliuc Ledia — Valea Viºeului-Maramureº, Ardelean Mitruþ — Crasna Vi ºeu -lui-Maramureº, Semeniuc Petru — Valea Vi -ºeului-Maramureº, Boiciuc Gheorghe — Cras -na Viºeului-Maramureº, Hrin Mariana — ValeaVi ºeu lui-Maramureº, Gorgan Ion Florin —Cras na Viºeului-Maramureº, Firoiu NicolaeStelian — Valea Viºeului-Maramureº, RosuºIon Adrian — Crasna Viºeului-Maramureº, Co -pa Ana Maria — Valea Viºeului-Maramureº,Malearciuc Gheorghe — Crãciuneºti-Mara -mureº, Scerban Ioan Daniel — Crãciuneºti-Maramureº, Greceniuc Ioan — Bocicoiu Mare-Maramureº, Ciubica Maria — Lunca la Tisa-Maramureº, Malearciuc Silviu Vasile — Tisa-Maramureº, Cîmpan Orest Gheorghe — Crã -ciu neºti-Maramureº, Dzabeniuc Vasile —Lunca la Tisa-Maramureº, Lazarciuc Mihai —Tisa-Maramureº, Glodean Mircea — Bocicoiu-Mare-Maramureº, Regoº Ioan — Crãciuneºti-

Ma ramureº, Dobroþchi Ioan — Tisa-Ma ra mu -reº, Pauliuc Liliana — Crãciuneºti-Maramureº,Maruºciac Ana — Crãciuneºti-Maramureº,Rusnak Mihaela — Lunca la Tisa-Maramureº,Laver Adrian — Crãciuneºti-Maramureº, Sam -bor Anna — Lunca la Tisa-Maramureº, Novo -selenschi Gheorghe-Nicolae — Crãciuneºti-Maramureº, Oncea Ioan — Poienile de subMunte-Maramureº, Chifa ªtefan — Poienile desub Munte-Maramureº, Bilan Vasile —Poienile de sub Munte-Maramureº, Oncea Pa -vel — Poienile de sub Munte- Maramureº,Veciunca ªtefan — Poienile de sub Munte-Ma -ra mureº, Longa Gheorghe — Poienile de subMunte-Maramureº, Iacobciuc Ivan — Poienilede sub Munte-Maramureº, Bumbar Hafia —Poienile de sub Munte-Maramureº, VeciuncaMaria — Poienile de sub Munte-Maramureº,Se meniuc Vasile Miroslav — Poienile de subMunte-Maramureº, Tariuc Maria — Poienile desub Munte-Maramureº, Cucicea Ioan —Poienile de sub Munte-Maramureº, Bilan ªte -fan — Poienile de sub Munte-Maramureº, Bi -lici Ivan — Poienile de sub Munte-Maramureº,Kuth Mihai — Poienile de sub Munte-Maramureº, Maºniþa ªtefan — Poienile de subMunte-Maramureº, Bilici Ioana — Poienile desub Munte-Maramureº, Simoneac Gheorghe —Poienile de sub Munte-Maramureº, SmecskaºIon — Poienile de sub Munte-Maramureº, Chi -fa Gheorghe — Poienile de sub Munte-Mara -mureº, Benzar Gheorghe — Poienile de subMunte -Maramureº, Masniþa Dumitru — Poie -ni le de sub Munte-Maramureº, Pasenciuc Va -sile — Remeþi-Maramureº, Panas Ion — Re -meþi-Maramureº, Brânzaniuc Mihai Ruslan —Remeþi-Maramureº, Bilasceac Vasile Ghiþã —Remeþi-Maramureº, Dzeric Vasile — Re meþi-Ma ra mureº, Demianciuc Ioan — Remeþi-Ma -ramureº, ªofineþ Ioan — Remeþi-Maramureº,Macioca Mihai — Remeþi-Maramureº, Ne neº -tean Vasile — Remeþi-Maramureº, ªteþ IoanGheor ghe — Remeþi-Maramureº, GyologVasile — Remeþi-Maramureº, ªofineþi Mihai— Re meþi-Maramureº, Mulbauer Eva — TeceuMic-Maramureº, ªimoni Ana — Piatra-Ma ra -mu reº, Tcaci Mihai — Remeþi-Maramureº, Bi -la niuc Ioan — Remeþi-Maramureº, TaþiucMihai — Remeþi-Maramureº, Ruscovan Ioan— Rona de Sus-Maramureº, Opriºan Elek —Ro na de Sus-Maramureº, Prodaniuc Gheorghe— Rona de Sus-Maramureº, Bout Alexa Vla -dislau — Rona de Sus-Maramureº, Treista Iosif— Coºtiui-Maramureº, Herea Gheorghe — Ro -na de Sus-Maramureº, Opriºan Maria — Ronade Sus-Maramureº, Dan Ileana — Rona de Sus-Maramureº, Dzabeniuc Hafia — Rona de Sus-Maramureº, Lauruc Vasile — Rona de Sus-Maramureº, Boiciuc Gheorghe — Rona de Sus-Maramureº, Popadiuc Maria — Rona de Sus-Maramureº, Laviþa Miroslav Ioan — Rona deSus-Maramureº, Cerleniuc Hafia-Cristina —Coºtiui-Maramureº, Simon Monica — Coºtiui-Maramureº, Romaniuc Vasile-Paul — Rona deSus-Maramureº, Maghiar Ioan — Coºtiui-Ma -ra mureº, Mariciuc Pintea — Ruscova-Maramureº, Miculaiciuc Ana Mihaela — Rus -co va-Maramureº, Roman Ioan — Ruscova-Ma -ra mureº, Bumbar Ana — Ruscova-Maramureº,Pop Simion — Ruscova-Maramureº, CovaciAna — Ruscova-Maramureº, Bileac Petru —Rus cova-Maramureº, Covaci Vaselina — Rus -cova-Maramureº, Botiz Gheorghe — Ruscova-Mara mureº, Cucicea Ioana — Ruscova-Ma -ramureº, Logoº Petru — Ruscova-Maramureº,Sauca Ana Maria — Ruscova-Maramureº, Bo -tiz Ioan — Ruscova-Maramureº, Bumbar Petru

— Ruscova-Maramureº, Drozd Vasile — Rus -co va-Maramureº, Botiz Gheorghe — Ruscova-Ma ra mureº, Moroz Alexa — Ruscova-Ma -ramureº, Bumbar Ioan — Ruscova-Maramureº,Vecsunka Fedor — Ruscova-Maramureº,Buciuta Vasile — Micula-Satu Mare, RecaloVa sile — Micula-Satu Mare, Bumbar Ioan—Mi cula-Satu Mare, Oncea Slavca Maria —Micula-Satu Mare, Rosus Iacob — Micula-Satu Mare, Holdiº Vasile — Micula-Satu Mare,Hanþig Ioan — Micula-Satu Mare, BuciutaVeronica — Micula-Satu Mare, ªoiman Petruªte fan — Bãlcãuþi-Suceava, Chideºa AntonetaCornelia — Negostina-Suceava, Grigoraº Livia— Negostina-Suceava, Fraseniuc EmanuelaDia na — Negostina-Suceava, Ciocan Nicolai— Ulma-Suceava, Melen Adrian-Dorin — Ul -ma-Suceava, Hlodec Iaroslav — Ulma-Su cea -va, Cocerhan Vasile — Ulma-Suceava, NicoarãRodica — Ulma-Suceava, Motrescu Mircea —Ulma-Suceava, Jecalo Gheorghe — Ulma-Suceava, Cega Vasile — Ulma-Suceava, CostilVa sile — Ulma-Suceava, Tcaciuc Dumitru —Ulma-Suceava, Cubeniuc Adam — Ulma-Suceava, Ihnatiuc Vetuþa — Ulma-Suceava,Tri fan Mircea — Ulma-Suceava, Costil Petru— Ulma-Suceava, Popovici Vasile — Be ci che -recu Mic-Timiº, Condrei Vasile — Bethausen-Timiº, Longa Ioan — Pogãneºti-Timiº, Mel -niciuc Vasile — Pogãneºti-Timiº, Bilcec Mihai— Pogãneºti-Timiº, Priala Andrei — ªtiuca-Timiº, Cubaº Mariana — Petroasa Mare-Timiº,Cuth Stela — Petroasa Mare-Timiº, CozacMihai — Pãdureni-Timiº, Sme cicaº Mihai —Brãneºti-Timiº, Bodnar Ioan — Gottlob-Timiº,Zuzac-Portik Saºa — Variaº-Timiº, MatiaºciucVasile — Remetea Micã-Timiº, Rosuº Vasile— Maºloc-Timiº, Dariciuc Radu — Niþchidorf-Timiº, Rosoca Gheorghe — Criciova-Timiº,Vandenbergh ªtefan — Cri ciova-Timiº, PopMihai — Ficãtari-Timiº, Diaciuc Domiþian —Sînnicolau Mare-Timiº, Covaci Ioan — Lugoj-Timiº, Maleta Gheorghe — Lugoj-Timiº,Bumbuc Veronica Mihaela — Timiºoara-Timiº.

Pentru mandatul de consilier municipal:Apopei-Rusu Corneliu — Botoºani-Botoºani,Apopei-Guraliuc Claudiu Liviu — Botoºani,Roman Gheorghe — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Sedoriac Nicolae — SighetuMarmaþiei-Maramureº, Semenicu Marius —Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Lau ruc MihaiIoan — Sighetu Marmaþiei-Ma ra mureº,Petreþchi Petru — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Puiu Dorel — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Simedrea Maia Niculina — Si -ghetu Marmaþiei-Maramureº, Herbil Marian —Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Sambor Ale -xan dru — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Fra -sin Ioan — Sighetu Marmaþiei-Maramureº,Kvasciuc Nicolae — Sighetu Marmaþiei-Mara -mureº, Taficiuc ªtefan — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Cheºa Tamara Ana — SighetuMar maþiei-Maramureº, Rochnean Mihai — Si -ghetu Marmaþiei-Maramureº, Mascaliuc Du mi -tru — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, RusnacIulia — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, HoticoMaria — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, SasIrina — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, ªerbanD oca — Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Co so -van Nicoleta — Sighetu Marmaþiei-Mara mu -reº, Boiciuc Nicoleta Ileana — Sighetu Mar -maþiei-Maramureº, Semeniuc Mirela Ileana —Sighetu Marmaþiei-Maramureº, Puiu AlexandraLiuba — Sighetu Marmaþiei-Maramureº.

(Continuare în pagina urmãtoare)

CandidaÆii UUR la alegerile locale din 10 iunie 2012

Page 3: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN 3

(Urmare din pagina anterioarã)

Pentru mandatul de consilier judeþean:Bucãtaru Marius Daniel — Botoºani, VãtavuAdriana — Botoºani, Petreþ chi Nicolae M. —Rona de Sus-Maramureº, Buciu ta ªtefan —Baia Mare-Maramureº, Ma riciuc Pintea —Ruscova-Maramureº, Chifa ªtefan — Poienilede sub Munte-Maramureº, Spi valiuc Ledia —Valea Viºeului-Maramureº, Ciubica Maria —Lunca la Tisa-Maramureº, Greceniuc Ioan —Bocicoiu Mare-Maramureº, Mo cernacGheorghe — Crasna Viºeului-Maramureº,Ruscovan Ioan — Rona de Sus-Ma ramureº,Brânzaniuc Mihai Ruslan — Remeþi-Mara -mureº, Oncea Ioan — Poienile de sub Munte-

Maramureº, Scerban Ioan Daniel — Crã ciu -neºti-Maramureº, Sedoreac Nicolae — SighetuMarmaþiei-Maramureº, Sambor Anna — Luncala Tisa-Maramureº, Malearciuc Gheorghe —Crãciuneºti-Maramureº, Frasin Ioan — SighetuMarmaþiei-Maramureº, Micu lai ciuc Ana —Rus cova-Maramureº, Ma learciuc Silviu V. —Ti sa-Maramureº, Covaci Ilie — Viºeu de Sus-Ma ramureº, Treista Iosif — Coºtiui-Mara mu -reº, Iavoroschi Maria — Va lea Viºeului-Mara -mu reº, Covaci Vaselina — Ruscova-Ma ra -mureº, Dan Ileana — Rona de Sus-Maramureº,Lauruc Mihai Ioan — Sighetu Mar maþiei-Maramureº, Crasuc Viorica — Cras na Viºeului-Maramureº, Prodaniuc Gheor ghe — Rona deSus-Maramureº, Puiu Do rel — Sighetu Mar -

ma þiei-Maramureº, Glodean Mir cea — Boci co -iu Mare-Maramureº, Bilan Vasile — Poienilede sub Munte-Maramureº, Bumbar Ana —Rus cova-Maramureº, Bout Alexa Vladislau —Ro na de Sus-Maramureº, Seme niuc Ana — Va -lea Viºeului-Maramureº, Neneº tean Vasile —Remeþi-Maramureº, Ardelean Mitruþ — CrasnaVi ºeului-Maramureº, Herbil Marian — SighetuMar maþiei-Maramureº, On cea Pavel — Po ie -nil e de sub Munte-Ma ra mu reº, BrânzaniucMihai — Remeþi-Maramureº, Cîmpan OrestGh. — Crãciuneºti-Maramureº, Sambor Ale -xan dru — Sighetu Marmaþiei-Maramureº,Semeniuc V. Miroslav — Poienile de sub Mun -te-Maramureº, Mihoc Lucia — Suceava,Petraºuc Boreslav — Suceava.

La 20 mai a.c., filiala Maramureº a UniuniiUcrainenilor din România în parteneriat cuInspectoratul ªcolar Maramureº a organizat încomuna Rona de Sus ceade-a XIII-a ediþie a Con -cur sului de recitare a poe -zi ei ucrainene, etapa jude -þeanã.

La manifestare au par-ticipat peste 100 de elevide la ºcolile în care se stu-diazã limba ucraineanãdin Poienile de sub Mun -te, Repedea, Rus co va,Cras na Viºeului, Bistra,Valea Viºeului, Rona deSus, Crãciuneºti, Lunca laTisa, Remeþi. În deschi -derea concursului, preotulcomunei Rona de Sus,Gheorghe Albiciuc, a ofi-ciat o slujbã de binecu -vân tare a concursului, bachiar a recitat ºi o poezieîn limba ucraineanã pentru încurajarea micilorºi marilor concurenþi. Celor prezenþi li s-auadresat preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, deputatul în Parlamentul României,dl ªtefan Buciuta, preºedintele filialei Ma ra -mureº a UUR, dl Miroslav Petreþchi, consilierulMECTS, dna Elvira Codrea, inspector de limbaucraineanã, dna Simona Malearciuc.

Concurenþii îmbrãcaþi în portul ucraineanspecific localitãþilor ucrainene din Maramureºau recitat din poeziile marilor poeþi ucraineni,de asemenea, ei trebuiau sã citeascã ºi un text laprima vedere.

Pentru buna desfãºurare a concursului aufost formate 4 comisii: comisia pentru clasele

I-IV alcãtuitã din profesoriiCiubica Maria, Dan Ileana,Petrovai Liliana Dina, DobraAdriana Mirela; comisia pen-tru clasele V-XII formatã dinOpriºan Maria, MaciocaMihai, Cramar Motrea, Sam -bor Ana, Tanea Semeniuc;comisia de organizare: Lus -can Loredana, Geta Petreþchi,Dzeabeniuc Hafia, CosovanIonatan; comisia centralã:Petreþchi Miroslav, CodreaElvira, Malearciuc Simona,Puiu Alexandra, Marian Her -bil, care în urma dezbaterilori-au desemnat pe cei mai bunirecitatori.

În cele din urmã, au fost înmânate diplome ºipremii participanþilor ºi profesorilor care i-aupregãtit pe elevi de cãtre Miroslav Petreþchi

(preºedintele filialei maramu -re ºene a UUR), deputatul ªte-fan Buciuta (preºedinteleUUR) ºi Petreþchi NicolaeMiroslav (consilier economical UUR), dna Elvira Codrea(consilier MECTS), dna Si -mona Malearciuc (inspectorde limba ucraineanã). La fi na -lul concursului, a fost susþinutun program artistic, de ansam-blul „Huþulski barvy“ dinUcraina, localitatea Iase nea,raionul Rachiv.

Este îmbucurãtor faptul cã

din iniþiativa organizatorilor la aceastã ediþie auparticipat elevii claselor I-XII, sporindu-se gra -dul de implicare a elevilor ºi a celor care îipregãtesc.

În luna iunie 2012, tot în judeþul Maramureº,se va desfãºura etapa naþionalã a Concursuluide recitare a poeziei ucrainene, la care vor par-ticipa elevii care au obþinut locul I la Con -cursului de recitare a poeziei ucrainene, eta pajudeþeanã, din toate zonele unde se predã limbaucraineanã.

Nicolae Miroslav PeTReÞChI

La solicitarea a peste treizeci de ucrainenidin Municipiul Braºov a fost constituitãOrganizaþia localã a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

Adunarea generalã a organizaþiei locale aUUR a avut loc la data de 18 mai 2012, fiindprezenþi 25 de membri.

Prezidiul format din Gava Nicolai, DârjanLiviu, Abramiuc Florentin, Horvat Liuba ºiBuciuta ªtefan au condus ºedinþa de consti-tuire ºi alegere a biroului organizaþiei localedin Braºov a UUR. Procesul-verbal a fostredactat de dna Vasilescu Roxana.

În biroul organizaþiei au fost aleºi: GavaNicolai - preºedinte, Mezin Maria - vice pre -ºedinte, Abramiuc Florentin - secretar, Cor jucIvan - trezorier, Iaru Iuliana - membru, IurniucSavin - membru.

Felicitãri membrilor fondatori ai organiza-þiei locale a UUR în frunte cu dl Gava Nicolaiºi dorim succes în activitatea organizatoricãspre folosul comunitãþii noastre.

ªtefan BUCIUTA

Concursul de recitare a poezieiucrainene la Rona de Sus

Constituireaorganizaþiei

UUR la Braºov

Comisia pentru clasele I-IV

Page 4: CU mai 2012.qxd

4 Curierul UCRAINEAN

9.09.2011

Consiliul Raional Rachiv, regiu -nea Transcarpatia, care func -þioneazã în conformitate cu LegeaUcrainei privind autoadministrarealocalã, în persoana preºedinteluiacestuia, Berkela My kola Myko -laiovyci, pe de o parte, ºi UniuneaUcrainenilor din România carefunc þio neazã pe baza Statutului înpersoana preºedintelui UUR, ªtefanBuciuta, ºi a prim-vicepreºedinteluiUUR, preºedintele filialei Mara mu -reº a UUR, Miroslav Petreþchi, pe dealtã parte, nu mite în continuarePãrþi, au încheiat urmãtorul Acord:

I. Obiectul ºi scopul AcorduluiStabilirea unor relaþii economice,

sociale ºi culturale reciproc avanta-joase între Pãrþi.

Interesul reciproc în apofunda -rea, consolidarea ºi lãrgirea în con -tinua re a schimbului de expe rinþã îndo me niul de activitate al Pãrþilor,co la bo rarea culturalã, res pectândprin ci piile egalitãþii ºi avantajuluireciproc.

II. Obligaþii reciproce alePãrþilor

La baza activitãþii comune stau:- schimbul de informaþii;-contacte directe între reprezen-

tanþii organelor de autoadministrarelocalã, întreprinderi, instituþii, orga-nizaþii, unitãþi ºcolare ºi de culturãale Pãrþilor;

- participarea la lucrãrile sesiu-nilor Consiliului Raional;

- organizarea de conferinþe, meserotunde, seminarii ºi alte acþiunicomune;

- elaborarea ºi realizarea unorproiecte orientate spre obþinereaunui scop comun.

În vederea îndeplinirii sarcinilorprevãzute în Acord, Pãrþile pot numiexecutanþi care sã elaboreze progra -me mai detaliate de acþiune co mu nãîn anumite domenii.

III. Responsabilitatea PãrþilorToate dezacordurile legate de in -

ter pretarea sau aplicarea preve de ri -lor acestui Acord se so luþio nea zãprin negocieri ºi consultãri întrePãrþi.

IV. Termenul de valabilitate aAcordului

Acordul se încheie pe o duratãnedeterminatã ºi intrã în vigoare ladata semnãrii lui.

Modificãrile ºi completãrile lapre zentul Acord se introduc cu apro -ba rea ambelor Pãrþi, una dintrePãrþi urmând sã informeze în scrisacest lucru.

Valabilitatea Acordului înceteazãdupã o lunã de la data primirii decãtre o Parte a comunicãrii scrise aceleilalte Pãrþi despre intenþia aces-teia de a rezilia prezentul Acord.

Semnãturile Pãrþilor:

Preºedintele Consiliului Raional Rachiv, regiunea Transcarpatia (Ucrai na) M. BerkelaPreºedintele Uniunii Ucrai ne- nilor din România (România) ªtefan Buciuta,Prim-vicepreºedintele UUR,Preºedintele filialei Maramureº a UUR M. Petreþchi

30.03.2012

Tema: Continuarea cola bo rãrii în domeniul

culturii pe anul 2012Participã: Buciuta ªtefan -

pre ºedintele Uniunii Ucrai ne ni lordin România, Petreþchi Mi ro slav -prim-vicepreºedintele Uniu niiUcrainenilor din Româ nia,

Petreþchi Nicolae - consilier alpreºedintelui Uniunii Ucrai ne ni -lor din România,

Berkela Mykola - preºedinteleConsiliului Raional,

Andriuk Dmytro - ºeful Admi -nistraþiei de Stat Raionale

ªepeta Volodymyr - ºeful Sec -þiei de culturã ºi turism al Admi -nistraþiei de Stat Raionale

Ordinea de zi

Punerea de acord a graficuluide realizare a acþiunilor comuneîn sfera culturii pe teritoriul ra io -nului Rachiv ºi a judeþului Ma ra - mureº.

A fost audiat preºedinteleUUR, Buciuta ªtefan, care a pro-pus sã se elaboreze un acordanexã la acordul din 9.09.2011referitor la aprofundarea cola -borã rii în sfera culturalã ºi unplan-grafic detaliat de acþiuniculturale comune ce vor fi orga-nizate în localitãþile din raionulRachiv ºi în judeþul Maramureº.

El a propus, de asemenea, sãse efectueze un schimb perma-nent de presã localã din judeþul

Maramureº ºi din raionul Ra chiv,precum ºi de alte produse editori-ale care reflectã viaþa co mu -nitãþilor teritoriale ale raio nuluiRachiv ºi judeþului Maramureº.

Au luat cuvântul: Berkela M,Andriuk D. ºi ªepeta V. care s-auarãtat de acord cu propunereapreºedintelui UUR referitoare laaprofundarea colaborãrii ºi, larândul lor, se obligã sã asigureorganizarea acþiunilor culturalemenþionate.

Ei susþin propunerea luiBuciuta ª. privind realizareaschim bului permanent de presãcare apare în raionul Rachiv ºicea a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia precum ºi de alte pro-duse editoriale care reflectã via -þa comunitãþilor teritoriale aleraionului Rachiv ºi a ucraine-nilor din România.

Având în vedere cele menþio -na te mai sus, s-a hotãrât elabo-rarea unei anexe la Acordul decolaborare din 9.09.2011 ºi aPlanului de organizare a acþiu-nilor culturale în localitãþile dinraionul Rachiv ºi din judeþul Ma -ra mureº, România prin an -trenarea colectivelor artistice aleraionului Rachiv ºi ale jude þuluiMaramureº.

Buciuta ªtefanPetreþchi MiroslavPetreþchi NicolaeBerkela MykolaAndriuk Dmytroªepeta Volodymyr

Acord de colaborare între Consiliul Raional Rachiv,

regiunea Transcarpatia (Ucraina) ºi Uniunea

Ucrainenilor din România (România)

Protocolul consfãtuirii comune a conduceriiUniunii Ucrainenilor din România,

Consiliului Raional Rachiv ºi aAdministraþiei de Stat Raionale Rachiv

Materiale semnate de Ion ROBCIUC

Ziua Mondialã a Cãrþii ºi Dreptului de Autor comemoreazãmoartea, la 23 aprilie 1616, a trei mari scriitori ai lumii: WilliamShakespeare, scriitor britanic, Miguel de Cervantes, scriitor spa -niol ºi Inca Garcilalo de la Vega, scriitor peruan de origine spa -niolã. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naºtere a multor oamenicare au slujit pana, cum ar fi Maurice Druon, K. Laxness, VladimirNabokov, Josep Pla ºi Manuel Vallejo.

Consiliul General UNESCO a hotãrât decretarea, în 1995, aZilei Mondiale a Cãrþii ºi a Dreptului de Autor pentru a marca sim-bolic naºterea ºi moartea acestor scriitori ºi totodatã pentru a încu-raja lectura, un fenomen în scãdere dramaticã. Prima Zi Mondialãa Cãrþii ºi a Dreptului de Autor a fost marcatã la 23 aprilie 1996.Ideea marcãrii acestei zile a fost oferitã de Spania, unde la 23aprilie are loc Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care estesãrbãtorit Sf. Gheorghe ºi este comemorat Miguel de Cervantes,alãturi de William Shakespeare. În aceastã zi, în Spania, încã dinEvul Mediu, fetele ºi femeile primesc flori, iar bãrbaþii cãrþi.Obiceiul oferirii cãrþilor a fost practicat dupã 1616, anul în care aumurit Miguel Cervantes ºi William Shakespeare. La 23 aprilie, înaproape toate þãrile lumii, au loc manifestãri omagiale închinatecãrþii, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor ºi, implicit,cititorilor. În toatã lumea sunt organizate expoziþii de carte, lecturipublice ºi tot felul de alte activitãþi menite sã încurajeze ºi sã popu -larizeze lectura.

Ziua Mondialå a CårÆii çia Dreptului de Autor

La 30 aprilie a.c., USL ºi Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionaleau semnat un acord de colaborare. Dupã semnarea protocolului, premieruldesemnat Victor Ponta a menþionat cã acest acord conþine puncte „clare“care sunt în sprijinul funcþionãrii unui guvern bun pentru România ºi însprijinul respectãrii ºi protejãrii drepturilor minoritãþilor naþionale. „Estenevoie, pentru guvern, de o majoritate stabilã pentru a putea sã-ºi punã înaplicare proiectele, pentru a nu sta tot timpul la un vot sau douã diferenþãfaþã de cei din opoziþie“, a arãtat Victor Ponta, potrivit Mediafax. La rân-dul sãu, liderul Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, VarujanPambuccian, a precizat cã în protocol au fost menþionate chestiuni cu ca -rac ter general care þin de menþinerea unui echilibru corect între mãsurileeconomice ºi cele sociale care vor fi luate. El a spus cã în protocol este pre-vãzutã reîntregirea salarii lor, punct la care Grupul minoritãþilor a þinutfoarte mult. Varujan Pam buccian a afirmat cã, prin acord, s-a convenitasupra trecerii prin Parla mentul României a Legii cadru pentruminoritãþile naþionale, ultima lege organicã prevãzutã în Constituþie carenu existã în legislaþia româneascã. Potrivit deputatului, documentulconþine, printre altele, menþiuni referitoare la dezvoltarea învãþãmântuluipentru cetãþenii aparþinând minoritãþilor naþionale.

Miercuri, 2 mai a.c., a avut loc o întâlnire a lui Victor Ponta cu Grupulmi noritãþilor, în cadrul cãreia liderul PSD a primit de la deputaþii acestuigrup „un acord de principiu“ cã vor vota Guvernul USL.

Între timp noul guvern a fost învestit ºi cu susþinerea minoritãþilornaþionale.

USL a semnat un acord de colaborarecu minoritåÆile naÆionale

Page 5: CU mai 2012.qxd

5Curierul UCRAINEAN

În perioada 14 - 16 martie, ucrainenii dinRona de Sus au avut ocazia sã se întâlneascã cuo serie de vedete de televiziune, precum artistulGheorghe Turda (moroºan de-al nostru), soþiiOana ºi Viorel Lis, artistul Aurel Moldoveanuºi binecunoscuta prezentatoare Gina Pistol.

Scopul vizitei acestora pe meleagurile noas-tre era de a învãþa sã pregãteascã mâncãruri tra -diþionale ucrainene de Paºti de la familiile careau dorit sã le gãzduiascã.

Cu aceastã ocazie au fost formate trei echipea câte 3 persoane, în gospodãriile familiilorOpriºan Maria, Plaier Ileana ºi Semeniuc Ana(care au pregãtit 3 rânduri de mâncãruri).

La prima echipã formatã din doamnele prof.Opriºan Maria, Dubei Mihaela Violetaºi Bodnariuc Iuliana a poposit, douãzile, Gheorghe Turda, la a doua echipãalcãtuitã din doamnele Plaier Ileana,prof. Petrovai Liliana - Dina ºi domnulFrasin Ioan (pe care îl felicitãm pentruimplicare ºi mãiestrie) familia Lis, iarla a treia echipã, formatã din doamneleSemeniuc Ana, Prodaniuc Maria, Her -bil Ana, solistul Aurel Moldoveanu.

Viaþa vedetelor nu a fost preauºoarã, ei au trebuit sã mulgã vacile, sãspargã lemne, sã taie miei ºi iepuriceea ce nu este deloc uºor dacã nu aimai fãcut aºa ceva, sã adune ouã dincuibare, sã înveþe sã prepare mâncãruripascale specifice ucrainenilor, sã de -guste þuicã.

Gina Pistol împreunã cu vedetelenoastre a stabilit cu ce mâncãruri vorparticipa la concursul de departajare

În a treia zi, la sediul Uniunii Ucrainenilordin România, filiala Maramureº din municipiulSighetu Marmaþiei, cele trei echipe mixte (ro -mâno - ucrainene) s-au luat la întrecere.

Departajarea concurenþilor a fost fãcutã deun juriu format din 15 persoane, care a avut o

misiune nu tocmai uºoarã (dar plãcutã) de aalege echipa care va participa la finala, ce se vadesfãºura la Bucureºti. Vedetele noastre au avutun rol important pentru ca echipa din care aufãcut parte sã câºtige prin modul de prezentarea preparatelor (De exemplu, Aurel Moldoveanua învãþat denumirea în limba ucraineanã a pre -

pa ratelor sau chiar o parte a cântecului în limbaucraineanã „Oi ciorna ia sy ciorna“ (Sunt nea-grã ºi micuþã).

În timp ce se stabilea câºtigãtorul, artistulGheorghe Turda a susþinut un recital, care a în -cântat publicul. A urmat renumitul cor mixt dinRona de Sus „Roneanski holosy“ (Vocile Ro -

nei) ºi grupul de dansatori „Sokoly“ (ªoimii)ambele conduse de prof. Geta Petreþchi care auimpresionat echipele TV.

Dupã câteva repetiþii scurte, Aurel Mol do -veanu ºi preºedintele filialei Maramureº a UURprof. Petreþchi Miroslav au interpretat cântecul„Sunt neagrã ºi micuþã“ în limbile ucraineanã

ºi românã, acompaniaþi de formaþia„Cervona kalyna“ (Cãlina roºie).Aceastã formaþie a interpretat câte-va cântece ucrai nene, care l-au în -cântat ºi pe domnul GeorgheTurda.

Echipa domnului Aurel Mol do - vea nu a ieºit câºtigãtoare ºi vareprezenta etnia ucraineanã înfinala de la Bucureºti.

Participanþii la concurs ºi Eu -foria TV au fost premiaþi de dom-nul ªtefan Buciuta, preºedinteleUniu nii Ucrai nenilor din Ro mâ nia,deputat ºi de preºedintele fi lia leiMaramureº a UUR, PetreþchiMiroslav.

La buna desfãºurare a concursu-lui a contribuit preºedintele UURªtefan Buciuta, organizaþia localã

a UUR Rona de Sus condusã de neobositulprof. Opriºan Elek ºi preºedintele filia lei Ma ra -mureº a UUR, prof. Petreþchi Miroslav.

Miroslav PeTReÞChI,preºedintele filialei Maramureº a UUR

Vedete de televiziune laVedete de televiziune laRona de Sus - MaramureçRona de Sus - Maramureç

Acþiune umanitarã

Liceul Particular nr. 1 din Suceava,Uniunea Ucrainenilor din România - fi -liala Suceava, Societatea pentru CulturaRomâ neascã „Mihai Emi nescu” dinCernãuþi ºi publi caþia cernãu þeanã„Buko vynske vice” au organizat dumi ni -cã, la Hotelul „Bukovyna” din Cernãuþi,o acþiune umanitarã cu gene ricul„Primãvara spe ranþei”.

Cinci artiºti plastici români au donat39 de lucrãri, care au fost scoase la

licitaþie

Acþiunea, iniþiatã de la Suceava deprof. Roman Istrati ºi prof. Ioan Bodnar,a fost menitã sã colecteze fonduri pentru întraju-torarea fiicei ziaristului cernãuþean de origineromânã Dan Cevka, Taisa Elena Cevka - o ado-lescentã în vârstã de 16 ani, care suferã de ogravã boalã distroficã (anevrism cerebral) cenecesitã o intervenþie medicalã foarte costisi-toare.

În acest scop, câþiva artiºti plastici români(Ioan Bodnar, Aida ªuster Boþan, Iulian Dziu -binski, Vasile Anghel Simi niuc, Cecilia Leon te)au donat 39 de lucrãri care au fost scoase la lici -taþie.

2.800 de euro ºi 5.800 de hrivne

Delegaþia suceveanã, din care au fãcut parteprof. Dan Lohãnel, directorul Liceului Particular

nr. 1 din Suceava, prof. Roman Istrati, prof. IoanBodnar, preºedintele UUR - filiala Su ceava,artista plasticã Aida ªuster Boþan, economistaCarmen Ohmt ºi Liliana Aghiorgicesei, pre ºe -dinta Federaþiei Patro nale a IMM Suceava, carea expus la Cernãuþi lu crãrile donate de cei cinciartiºti plastici români, a avut satisfacþia acesteiprime licitaþii la care a înregistrat o colectare defonduri de 2.000 de euro (din vânzarea a 11tablouri), cãreia i s-a adãugat suma de 800 deeuro din donaþiile politicienilor, oamenilor deafaceri ºi reprezentanþilor administrativi suce -veni (Sanda-Maria Ardeleanu, Petru Luhan,Cãtãlin Nechifor, Ioan Bãlan, ªtefan AlexadruBãiºanu, Adrian Popoiu, Dan Chidoveþ, NeluTo direanu), precum ºi 5.800 de hrivne din va -lorificarea unor lucrãri/obiecte artizanale reali -

zate de artiºtii suceveni ºi elevii ªco liiGenerale din Bãlcãuþi.

Poetul ºi omul de culturãcernãuþean Arcadie Opaiþ a fost cel

mai generos contribuabil

Se cuvine sã semnalãm faptul cãNadia Boieciko, soþia consulului ge -ne ral al Ucrainei la Suceava, VasylBoie ciko, a oferit o icoanã-goblen demare valoare pentru a fi valorificatã laaceastã licitaþie.

O licitaþie la care poetul ºi omulde culturã cernãuþean Arcadie Opaiþ afost cel mai generos contribuabil,oferind 500 de dolari ºi achiziþionândun tablou cu 100 de euro.

Tot în cadrul acestei acþiuni de colectare defonduri (aºa cum am aflat de la organizatori,afecþiunea tinerei cernãuþence ar putea fi rezol-vatã la Moscova cu 16.000 de dolari sau la Vienacu 40.000 de euro), colegele de la clasa de baleta Taisei Elena Cevka au susþinut un spectacol dedans. Au fost oferite totodatã spre achiziþionare50 de exemplare din volumele scriitorului suce-vean Dumitru Brãdãþan („Câinele de cãrãmid㔺i „Cioban la stele”).

Aºa cum ne-au spus organizatorii acþiunii,lucrãrile de artã donate vor fi expuse la sediulredacþiei publicaþiei „Bukovynske vice”, pentrua putea fi achiziþionate la cea de-a doua etapã alicitaþiei, programatã pentru data de 1 iunie.

Tiberiu COSOVAN

„Primåvara speranÆei” la CernåuÆi

Colegele de la clasa de balet a Taisei

Page 6: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN6

Din cele mai vechi timpuri, muzica a avut unrol de seamã în viaþa omului ºi a colectivitãþilorumane, întodeauna puterea muzicii a fost denecontestat. Muzica are un mare cuvânt de spusîn privinþa sentimentelor omeneºti, în creareaemoþiilor, în influenþarea ºi educarea oamenilor.Acesta a fost adevãratul motiv pentru care muzi -ca, încã din antichitate, a fost folositã în edu-carea celor mai tineri membri ai societãþii.

Pentru a demonstra puterea muzicii asuprafiinþei umane, Jaques Chailley, în cartea sa„40.000 de ani de muzicã“, relevã douã cazuridestul de concludente, prin care diferite stãrisufleteºti pot fi generate de muzicã. Chailleyaratã douã exemple din „De consilis“ de Cicero,cum într-o zi, beþivi din Taormina, oraº maritimîn Sicilia, aþâþaþi de muzica bahicã, au pãtruns cuforþa în casa unei femei cinstite. Pitagora, caretrecea pe acolo, i-a calmat repede poruncindu-iauletului sacante sponde. Un alt exemplu sereferã la o curtezanã închisã într-o casã rivalãvroind sã-i dea foc casei. Pitagora trecând peacolo ºi aflând ce se întâmplã, bãnuieºte cãfemeia a fost scoasã din fire de sunetele uneimuzici în modul frigian. Întrucât dojenile priete-nilor rãmân fãrã efect, Pitagora trimite în maregrabã, dupã un muzicant, pe care îl pune sãcânte o melodie într-un alt mod, ceea ce a dus lapotolirea firii femeii.

„Muzica - dupã cum spune Chailley - eraprivitã nu ca o artã, ci ca un mijloc de acþiune peplan religios, moral ºi social“.

În ce priveºte muzica vocalã, trebuie sublini-at faptul cã ea se cultiva, în mod obiºnuit, înbise rici ºi ºcoli.

Rezultã, deci, cã muzica nu poate încetaniciodatã sã fie cea mai înaltã ºi cea mai elibera -toare dintre arte. Shakespeare susþine cã: „Omulcare nu are muzica într-însul/ ªi nu-i miº cat dearmonia sunetelor blânde/ E capabil de trãdare,perfidii ºi stricãciuni“.

Iatã câteva afirmaþii menite sã convingã deputerea muzicii, de valoarea ei socialã ºi moralã.

Existã mijloace permanente prin care sepoate realiza educaþia muzicalã atât în ºcoalã,cât ºi în afara ei. În cadrul ºcolii acest dezideratpoate fi realizat prin intermediul muzicii vocaleºi a celei instrumentale. De aceea în unele ºcoliau activat formaþii vocale sub formã de soliºtivocali, duete ºi coruri, la altele numai formaþiiinstrumentale, iar la alte ansambluri vocale cuacompaniament realizat de orchestre.

Sunt cunoscute nenumãrate exemple decoruri din cadrul ºcolilor gimnaziale sau licealecare, ani de-a rândul, s-au afirmat cu ocaziadiferitelor concursuri sau festivaluri de muzicãcoralã.

Unul dintre asemenea exemple era Festivalulcoral pentru copii ºi tineret „Timotei Popovici“care ºi-a început apariþia în anul 1982 în comu-na Marga din judeþul Caraº-Severin, sub con-ducerea inimoºilor iubitori ai culturii muzicale,soþii înv. Aurelia ºi dr. D. Jompan, profesor uni-versitar. La acest festival, care uneori þinea ºidouã zile, participau sute de copii din vestulRomâniei, din Capitalã, din Republica Moldova,din Austria, Lituania etc. De fiecare datã festi-valul era sub atenta observaþie a presei judeþeneºi naþionale, mereu în vizorul televiziunii ºiradioului. În acelaºi timp, festivalul era cãlãuzitde un juriu format din cei mai competenþi com-pozitori ºi muzicologi ai României: Gh. Firca,Miriam Marbee, Liviu Cornes, Mircea Kiriac ºialþii care îndeplineau rolul de soli ai acþiunilorcultural-educative.

Cu ocazia unor asemenea activitãþi s-aurmãrit nu numai latura educaþiei muzicale acopiilor ºi tineretului, ci ºi educaþia generalã,fapt observat cu alte ocazii în rândul tinerei ge -ne raþii.

Trebuie subliniat faptul cã formaþii corale auexistat nu numai în rândul copiilor ºi tineretului,ci ºi în rândul adulþilor. Iatã, bunãoarã, în cadrulora ºelor ºi satelor au activat zeci de coruri careîn fiecare an se pregãteau pentru diferite faze

ale concursurilor ºi festivalurilor corale. Cazulconcret din sud-vestul þãrii era corul „Zelenaliºcina“ din Copãcele care se prezenta la fiecareediþie. Dacã e sã numãrãm asemenea formaþiiam putea aminti: Corul uzinelor din Reºita,Corul bãrbãtesc din Slatina Nera, Corul mixt dinMarga, Corul mixt al CFR Caransebeº ºi multealtele din cadrul localitãþilor bãnãþene.

Imediat dupã evenimentele din Decembrie1989 aceste formaþii artistice au început sã dis-parã una câte una din viaþa publicã, iar, astãzi,ºansele de a reveni sunt foarte modeste. Estefoarte trist cã în paralel cu economia þãrii, se dis-truge ºi aceastã culturã tradiþionalã.

Aceste fenomene se petrec la noi în þarã întimp ce în alte þãri se continuã cu manifestãriculturale de amploare, cãutând mereu noi meto -de ºi mijloace de a transmite arta muzicalã înrândul maselor. Iatã, bunãoarã, în oraºul Aachendin Germania, se gãseºte Liceul „HEILIG-GEIST-GYMNA SIUM“, format din eleviiselecþionaþi din zonã. În cadrul liceului sepredau toate obiectele de culturã generalã pentrua le forma elevilor o bazã solidã pentru învã -þãmântul superior în cadrul specialitãþilor pecare ºi le vor alege. Este foarte important cã încadrul planului de învãþãmânt figureazã ºi obiec-tul muzica cu întreaga serie de material intuitivºi de cadre care predau aceastã specialitate.Liceul se compune din cca 1000 de elevi avândun corp profesoral corespunzãtor acestui imensnumãr. Este lesne de înþeles cã dacã liceul secompune din elevi selecþionaþi, ºi corpul profe-soral este format tot din cadre didacticeselecþionate.

În cadrul liceului activeazã formaþii artisticede o înaltã þinutã artisticã. Cea mai importantãformaþie este ansamblul de cântece ºi orchestrasimfonicã care, cu ocazia sãrbãtorilor Crã ciu -nului 2011-2012, a prezentat, în faþa pãrinþilor,un concert de colinde ºi alte creaþii ale compozi -torilor germani ºi universali: Mozart, Beetho -ven, Bach ºi alþii. Concertul a fost pregãtit într-un timp mai îndelungat de cãtre cinci profesoride muzicã, iar membrii corului ºi ai orchestreisimfonice sunt elevi ai acestui liceu.

Întrebarea care se pune este în ce mãsurã sepreocupã pãrinþii elevilor de educaþia lor muzi-calã dacã în cadrul liceului s-au gãsit foarte bunivioloniºti, clarinetiºti, trompetiºti, bateriºti ºialþi instrumentiºti din care este formatã orches-tra simfonicã ºi cu care dirijorul a putut redanuanþele cerute de compozitori. Întregul ansam-blu vocal-instrumental, prin interpretarea opere -lor, a reuºit sã emoþioneze pânã la lacrimi pu -blicul prezent la concert ºi pe cei ce au privit ºiau ascultat concertul înregistrat.

Întregul ansamblu format din corul mixt,soliºti vocali, orchestra simfonicã, orchestra ele -vi lor mici, prin concertul prezentat, aduce unplus la prestigiul liceului de care aparþine.

Trebuie scos în evidenþã ºi aportul conduceriiºcolii, prin asigurarea condiþiilor materiale nece-sare desfãºurãrii unui asemenea act de culturã.

Dacã în sud-vestul þãrii noastre, ani de-a rân-dul, au activat nenumãrate formaþii artistice, înspecial cele muzicale, care este motivul absenþeilor în prezent?

Þinând seama de numãrul mare al copiilor ºitinerilor din învãþãmântul gimnazial românescajungem la concluzia cã existã suficiente ele-

mente pentru a organiza asemenea formaþii înmulte localitãþi. Funcþioneazã nenumãrate ºcolide muzicã, existã multe cadre didactice care arputea organiza formaþii ºi conduce cu ocaziadiferitelor manifestãri.

În acest caz se pune întrebarea: care este la -bo ratorul profesorului de muzicã dacã pãrinþiielevilor nu au posibilitatea sã vadã roadele mun -cii propriilor copii în domeniul educaþiei esteti -ce? Rãspunsul poate fi numai negativ dacã luãmîn considerare faptul cã au dispãrut ne nu mã rateformaþii corale de copii, de tineret, de adulþi fãrãa mai lua în seamã ºi formaþiile instrumentalecare au activat pe întreg teritoriul þãrii.

Poate viitorul ne va rezerva posibilitatea de aînþelege cã muzica este un obiect care contribuiela educaþia esteticã ºi la realizarea unor sarcinipersonale, cãci în viaþa de fiecare zi omul nu semulþumeºte doar cu trebuinþele materiale, eldoreºte ca aceasta sã aibã un aspect plãcut ºi fru-mosul a devenit o necesitate.

Ivan lIBeR

Coruri çigrupurivocale

Coborât din munþii mei pentru câteva zile,ajunsesem iatã, din nou, la autogara oraºuluiCâmpulung Moldovenesc. Cum arãtam? Aºaca adunat de pe drumurile spre locurile vizitate,adicã cu mai multe bagaje lângã mine ºi puþinobosit. Doream sã mã vãd acasã cât mai repedepentru un pui de somn. Deci, în locul amintit,pe o bancã din exteriorul clãdirii, în ciudacafelei sorbite, care speram sã mã revigorezecâtuºi de puþin, picoteam. Atunci o voce dinapropierea mea, ce pãrea a fi a unui bãtrân aflatîntr-o situaþie criticã, îmi alungase toropealadevenind atent la vorbele lui. Zãrindu-l cum îºidesfãcea trãistuþa, acum, pe aceeaºi bancã cumine mi-am zis „O fi vreun cerºetor, cã ne-amcam sãturat de ei!“ Privindu-l însã mai atentîmi dãdusem seama cã greºesc. Omul destul devârstnic avea o suferinþã. L-am abordat direct:

- „Moºulicã, ai pãþit ceva, ce tot rãvãºeºtiprin trãistuþa matale?“

- „Fie-þi milã, domnule, îmi pari om calumea. Tot mã rog de unul ºi altul sã-micumpere douã conserve de peºte, în ulei. Uiteconservele, expirã în 2015. Nu mint“.

- „Dar de ce vrei sã le vinzi? - „Tocmai m-au externat din spital, marfa-i

bunã, mi-a adus hrana un bun prieten, leat de-al meu. Dar nu m-am atins de ea. Îmi trebuiebani.

- „ªi de aceea vrei sã-þi vinzi mâncarea?“- „Spun adevãrul. Vând conservele. Îmi tre-

buiesc niºte bani pentru medicamente ºi poateîmi mai rãmân ºi pentru biletul de autobuz. Cãdeºi nu mã aºteaptã nimeni, trebuie sã ajung înbordeiaºul meu.“

- „ªi cât ceri pe o conservã, s-ar putea sã þile plãtesc pe amândouã.“

- „Apãi, 7 lei pentru una. Însã dacã mai târ-guim las cu 4 lei cutia.“

I-am întins bancnotele ºi am preluat marfa.S-a bucurat. Bãtrânul îmi mai ceruse un leu.I-am dat mai multe monede. Cred cã, nevenin-du-i sã creadã le-a vârât repede în buzunarul dela paltonul decolorat ºi peticit. Mi-a mulþumitde câteva ori deoarece oamenii la care îincer-case sã vândã conservele nu-i dãduserã impor-tanþã. Mi-a întins palma rece ºi asprã pe care i-am strâns-o cu impresia cã i-o încãlzisem câtde cât. Depãrtându-se câþiva paºi, cu vorba-ibol nãvicioasã, mi-a precizat cã de DuminicaFlo riilor este „dezlegare la peºte“. „ªtiam“,i-am zâmbit moºului, gândindu-mã cã toatespu sele lui sunt reale. „Na, cã mi-a sãrit som-nul!“ Chiar aceasta îmi era starea meditânddesigur la situaþia bãtrânului...

Decebal Alexandru SeUl

Bãtrânul din autogarã

Page 7: CU mai 2012.qxd

7Curierul UCRAINEAN

Ziua de 9 mai a însemnat pentru noi, eleveleclasei a IX-a de la Colegiul Naþional „MihaiEminescu“ din Suceava, o experienþã ineditãmulþumitã invitaþiei doamnei noastre profesoa -re Mihoc Lucia la ceremonia de comemora re aeroilor ucraineni cãzuþi în cel de-al DoileaRãzboi Mondial.

La 9 mai 1945, Uniunea Sovieticã a semnatactul de capitulare cu Ger -mania nazistã. Actul consem-neazã în fapt sfârºitul celuide-al Doilea Rãzboi Mondialîn Europa. România a fostprimul stat care i-a asimilat peeroii strãini celor naþionali.

La aceeaºi datã, 67 de animai târziu, în jur de 30 de per-soane pãºesc tãcute pe aleeacimitirului „Pacea“. Da, acumeste pace într-adevãr ºi pentruaceastã pace noi am venit sãcomemorãm faptele pline deeroism ale bravilor soldaþiucrai neni ºi nu numai. Sun -tem înconjurate de personali -tãþi sucevene: domnul consu -lul general al Ucrainei la

Suceava, Vasyl Boieciko, cu distinsa doamnãNadia, domnul consul, Vasyl Nerovnyi cudoamna Nerovnyi, domnul viceconsul cu soþia,domnul viceprimar al Sucevei, Viorel Sere den -ciuc, domnul Emil Ursu, directorul MuzeuluiBucovinei, domnul colonel Ioan Burlui, ºefulInspectoratului pentru Situaþii de UrgenþãSuceava, generali de armatã, repre zentanþi ai

Poliþiei ºi Jandarmeriei ºi de oameni care nu auuitat.

Slujba de comemorare a fost oficiatã de unsobor de cinci preoþi români ºi ucraineni. Toþicei prezenþi au fost impresionaþi, dar mai alesnoi, cei care nu am mai asistat niciodatã la oasemenea ceremonie. Dupã slujbã, a urmat unmoment de reculegere ºi apoi alocuþiunile celorprezenþi. Mulþi dintre noi aveam lacrimi în ochipentru cã mesajul domnului consul general alUcrainei la Suceava era urmãtorul: „Deºi nu aupornit ei rãzboiul, au luptat pânã la capãt alãturide români“, iar doamna inspector Lucia Mihoc

a spus cã „Noi, cei de astãzi,trebuie sã ne rugãm pentru ei ºisã le mulþumim pentru jertfaadusã, iar astfel de rãzboaie sãnu mai existe nicãieri în lume“.

Noi nu putem decât sã mul -þumim cã ni s-a oferit un astfelde prilej ºi vã mãrturisim cãsuntem fericite cã am pututadu ce un omagiu vitejilor eroicãzuþi, cã le-am putut pune ofloare ºi o coroanã pe pietrelefunerare.

Ca liceeni avem nevoie demodele ºi considerãm cã aceºtioameni pot fi mai mult decâtmodele!

Mara PãDURARU

Ziua Eroilor våzutå cu ochi de licean

De curând, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia în colaborare cu Consulatul Generalal Ucrainei la Suceava au donat cãrþi în limbaucraineanã Bibliotecii ªcolii cu clasele I-VIIIdin satul Cãlineºti Enache, comuna Dãr mã -neºti, judeþul Suceava. În aceastã ºcoalã se stu-diazã limba ucraineanã ca limbã maternã.

Au participat din partea Consulatului Ge ne -ral al Ucrainei la Suceava Excelenþele Sale Va -syl Boieciko, consul general, ºi Vasyl Ne rov nyi,consul, dl Ioan Bodnar, preºe dintele UUR fi -liala Su ceava, dna inspector de limba ucrai nea -nã prof. Lucia Mihoc, iar din partea le -gis la ti vului co munal dl primar DanChi doveþ. De le gaþii au fost întâm -pinaþi de dl prof. Vasile Perpeliuc,direc tor coor donator.

Într-o salã de clasã aºteptau toþi ele-vii, însoþiþi de cadre didactice. Prof.Vasile Perpeliuc, director coordonator,a declarat cu acest prilej: „Suntemonoraþi de prezenþa Ex celenþelor SaleVasyl Boieciko ºi Va syl Nerovnyi dincadrul Con su latului General al Ucrai -nei la Suceava, a dlui Ioan Bodnar, adnei Lucia Mihoc ºi a dlui Dan Chi -doveþ. Este un eveniment deosebit înviaþa ºcolii noastre, unitate ºcolarã lacare în toate clasele se studiazã limba

ucraineanã de foarte multtimp“.

Excelenþa Sa VasylBoieciko, consul general:„Stimaþi profesori, azi amvenit la dumneavoastrã dinpartea statului ucrai neanpentru a vãdona cãrþipentru bi bli -o teca ºco lii.Sper caaceste cãrþisã aju te mi -n u n a þ i l o relevi la stu -die rea lim-bii ucrai - nene. Mãbu curã fap-tul cã vin

pentru a doua oarã la aceastãºcoa lã ºi am aflat cã elevii deaici au luat premii la limbaucrai neanã, cu prilejul diferi -telor concursuri. Vã mulþumesc

pentru primirea fru moasã. Succes la învãþã-turã!“

A urmat un scurt program artistic al elevilor,pregãtit de profesorii Ionuþ Plecan ºi PetruIlincãi. S-au interpretat cântecele: „Ichav ko zakza Dunai“, ºi „Oi sad, vynohrad“, iar eleva Si -mo na Zepciuk a recitat magistral poe zia„Mãriþeia“, scrisã de fostul profesor-poet, IuriRacocea.

Programul s-a încheiat cu cântecul „Ridnamova“, muzica prof. Petru Ilincãi, cântec care aluat un premiu de excelenþã la „Ziua limbiimaterne“.

Dna inspector Lucia Mihoc: „Felicit elevii

acestei ºcoli, cadrele didactice, con-ducerea ºcolii“. Dl Ioan Bodnar,preºedintele UUR - fi liala Suceava:„Fap tul cã la ultima olimpiadã de lim -ba ucraineanã, 11 din cei 12 elevi par-ticipanþi din judeþul Su ceava au luatpremii I, II ºi III, spune mult. Încheicu «Cine lasã limba mamei în uitare,acela în piept nu inimã, ci piatrã are»“.

Statul ucrainean doneazã fiecãruielev ucrainean din România o carte,iar statul român doneazã fiecãrui elevromân din Ucraina, tot câte o carte.

Aºadar reciprocitate deplinã.

Kolea KURelIUK

DonaÆie de cårÆi

Page 8: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN8

Conform Calendarului competiþiilor ºcolarenr. 27 538/ 30.01.2012, la început de aprilie,Timiºoara a fost gazda a patru olimpiadenaþionale organizate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului ºi Inspec -toratul ªcolar Judeþean Timiº, printre care ºiOlimpiada de limba ºi literatura ucraineanã.Olimpiada de anul acesta s-a aflat la a XX-aediþie, fapt ce confirmã importanþa ºi necesitatea,în acelaºi timp, a unui astfel de concurs, care pelângã faptul cã este o mare provocare, o com-petiþie care confirmã un nivel de pregãtire supe-rior, o recunoaºtere pe scara ierarhicã de valori,ne apropie de identitatea noastrã, identitate pãs-tratã prin cultivarea limbii materne, a culturiipoporului nostru, a tradiþiilor ºi obiceiurilor pre-luate de la strãbuni. Participarea ºi pregãtireapentru olimpiadã reprezintã un salt în progresulcontinuu, iar rezultatele, nu neapãrat exprimateîn premii, ci mai ales raportate la cele precedente(ºi aici mã refer la participanþii din judeþele încare studiul limbii materne nu are o tradiþie la felde îndelungatã ca în judeþele Maramureº sauSuceava), pot constitui un punct de referinþã înceea ce priveºte concretizarea muncii depuse.Ceea ce vreau sã subliniez este faptul cã toþi ele-vii participanþi la acest concurs sunt câºtigãtori,indiferent de premiile obþinute, deoarece motivulpar ticipãrii la acest concurs este sentimentulapar tenenþei la etnia ucraineanã ºi dragostea pen-tru limba, literatura ºi cultura poporului ucrai -nean. În acest context, vreau sã mulþumesc tutu -ror dascãlilor, elevilor ºi pãrin þilor acestora pen-tru pãstrarea, cultivarea ºi perpetuarea cuvântu-lui ucrainean ºi sper cã rezultatele obþinute suntpe mãsura muncii ºi a efortului depus de voi ºi dedascãlii voºtri.

În procesul amplu de modernizare a sistemu-lui de învãþãmât, Guvernul României sprijinã ºiîncurajeazã studiul limbilor materne, prinoferirea cadrului legislativ ºi financiar, favorabildezvoltãrii identitãþii fiecãrei etnii. În acest sens,din bugetul MECTS a fost alocatã suma totalã de10029,56 lei pentru Olimpiada de limba ºi lite -ratura ucraineanã, reprezentând cheltuieli deorganizare, masã ºi cazare pentru elevii partici-panþi ºi profesorii însoþitori ºi pentru acordareapremiilor I,II,III ºi Menþiuni, premii în valoaretotalã de 1900 lei. Transportul elevilor partici-panþi ºi a profesorilor însoþitori, precum ºi chel-tuielile de transport, cazare ºi masã pentru mem-bri din învãþãmântul preuniversitar, ai ComisieiCentrale, au fost suportate de inspectoratele ºco -lare de la care proveneau aceºtia. La aceastãsumã s-a adãugat ºi contribuþia UUR, partener alIªJ Timiº în organizarea acestui concurs, con-tribuþie concretizatã în premii în bani acordateelevilor premiaþi, tuturor elevilor participanþi,membrilor Comisiei Centrale ºi profesorilor careau pregãtit elevii premiaþi la olimpiadã. Prinurmare, îmi permit sã mulþumesc în numelecolegilor profesori dlui preºedinte UUR, ªtefanBuciuta, pentru acest stimulent acordat profeso-rilor cu rezultate deosebite în pregãtirea elevilor.Din partea UUR au fost alãturi de noi dl HlebaGheorghe, preºedintele UUR Timiº, care a rostitºi un cuvânt de bun venit participanþilor, încadrul ceremoniei de deschidere a olimpiadelorºcolare la Teatrul Naþional „Mihai Eminescu“din Timiºoara ºi dl Petreþchi Miroslav, preºedin-tele UUR Maramureº. De asemenea, toþi eleviiparticipanþi au primit premii în cãrþi din parteaAmbasadei Ucrainei în România, prin efortuldlui Vasyl Zabolotniuk, prezent ºi domnia sa lafestivitatea de premiere.

Se cuvine sã mulþumim organizatorilor locali,IªJ Timiº, reprezentat de inspectorul ºcolar ge -

ne ral, prof. Marin Popescu, inspectorul ºcolargeneral adjunct, prof. Francisc Halasz, care,având patru olimpiade naþionale în judeþ înaceeaºi perioadã, au reuºit sã fie prezenþi atât lafestivitatea de deschidere, cât ºi la festivitatea depremiere ºi, nu în ultimul rând, dlui inspector despecialitate, prof. Câmpeanu Ioan, ºi dnei direc-tor, prof. Burcea Iancu Carmen Rodica, de laªcoala cu clasele I-VIII nr. 25, ºcoalã în cares-au desfãºurat probele de concurs.

O înaltã apreciere o meritã ºi Comisia Cen -tralã pentru munca depusã ca acest concurs sã fieo competiþie reuºitã ºi mai ales corectã. Pre -ºedintele Comisiei Centrale a fost un membrumarcant al învãþãmântului academic timiºorean,prof. univ. dr. Decun Mihai, preºe dinte de onoarea fost dna prof. Ardelean Iulia, omul care a mar-cat multe destine de elevi, cãlãuzindu-le paºiispre profesia de dascãl, preºedinte executiv, con-form metodologiei cadru, consilierul MECTS,prof. Codrea Elvira, care a elaborat subiectelepentru probele de concurs în conformitate cuprograma ºcolarã în vigoare, secretarul comisiei,prof. Câmpeanu Ioan, ºi nu în ultimul rând, ceicare au corectat lucrãrile scrise ºi au acordatpunctajele, pe baza cãrora s-au notat lucrãrile:dna prof. Malearciuc Simona, inspector IªJMaramureº - a corectat la clasa a X-a; dna prof.Mihoc Lucia, inspector IªJ Suceava - a corectatla clasele a VII-a ºi a XI-a; dna Dubec Maria,prof. la ªcoala cu clasele I-VIII Rona de Sus,Maramureº - a corectat la clasele a VIII-a ºi aIX-a; dna Codrea Emilia, prof. la Liceul „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Maramureº - acorectat la clasele a VII-a ºi a XII-a; dnaªtubianu Anca, prof. la ªcoala cu clasele I-VIIIBãlcãuþi, Suceava - a corectat la clasele a X-a ºia XII-a; dna Chideºa Antoneta Cornelia, prof. laColegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava- a corectat la clasa a VIII-a; dl Bobic Mihai,prof. la ªcoala cu clasele I-VIII Cornuþel, Caraº-Severin - a corectat la clasele a IX-a ºi a XI-a.

Toþi profesorii din Comisia Centralã sunt de oînaltã probitate moralã ºi au completat decla raþiipe propria rãspundere cã nu au rude ºi afini pânãla gradul IV în competiþie ºi nici elevi la claselela care au evaluat lucrãrile, în consecinþã rezul-tatele sunt o reflectare corectã a evaluãrii.

Mulþumirile noastre se îndreaptã ºi cãtre pro-fesorii însoþitori care au vegheat la siguranþaelevilor, i-au însoþit pe drum, la spectacolele deteatru ºi film, la plimbãrile prin centrul Timi -ºoarei, la cãmin, la masã ºi au fost alãturi de eipe toatã durata concursului: prof. Spivaliuc Le -dia ºi prof. Tivodar Dorin (jud. Maramureº),prof. Lazarciuc Violeta (jud. Timiº), prof. PlecanNarcisa (jud. Suceava), prof. Vatamaniuc Iuliana(jud. Botoºani), prof. Bobic Mihai (jud. Caraº-Severin).

ªi dupã cum am menþionat mai sus, protago-niºtii acestui concurs sunt toþi câºtigãtori, dar secuvine sã-i evidenþiem pe cei care s-au remarcatprin rezultatele obþinute, dupã cum urmeazã.

Premiul I: Nichifuriuc Georgiana, clasa a VII-a, Bãlcãuþi, Suceava; Usatiuc Andrei Octavian,clasa a VIII-a, Bãlcãuþi, Suceava; Ho me niucRaluca Dana, clasa a IX-a, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“, Siret, Suceava; ªmighel schiSergiu, clasa a X-a, Seminarul Teologic Liceal„Sf. Mitropolit Dosoftei“, Su ceava; CiureaLiliana, clasa a XI-a, Liceul „Taras ªev cen ko“,Sighetu Marmaþiei, Mara mureº; Ursachi DianaAndreea, clasa a XI-a, Colegiul Na þional„Eudoxiu Hurmuzachi“, Rãdãuþi, Su ceava;Daneliuc Nicoleta, clasa a XII-a, Cole giulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava.

Premiul II: Marteniuc Geogiana, clasa a VII-

a, Bistra, Maramureº; Laviþa Oxana, clasa aVIII-a din Valea Viºeului, Maramureº; HaureºLarisa Marinela, clasa a IX-a, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret, Suceava; Slavita Oxana,clasa a X-a, Liceul „Taras ªevcenko“, SighetuMarmaþiei, Maramureº; Maidaniuc Ana MariaGeorgeta, clasa a XI-a, Colegiul Tehnic „LaþcuVodã“ din Siret, Suceava; Habur Maria, clasa aXII-a, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“,Suceava.

Premiul III: Lauruc Lavinia Maria, clasa aVII-a, Rona de Sus, Maramureº; Dumnici Lore -dana, clasa a VIII-a din Remeþi, Mara mureº;Traista Emanuela, clasa a IX-a, Liceul „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Mara mureº;Spivaliuc Diana Maria, clasa a X-a, Liceul„Taras ªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Mara -mureº; Godenciuc Camelia Maria, clasa a XII-a,Liceul „Taras ªevcenko“, Sighetu Marmaþiei,Maramureº;

Menþiune: Galamba Mariana Cristina, clasa aVII-a, Copãcele, Caraº-Severin; CherniciucDenisa, clasa a VIII-a, Bãlcãuþi, Suceava;Petreþchi Liliana, clasa a IX-a, Liceul „Tarasªevcenko“, Sighetu Marmaþiei, Maramureº;Haureº Narcisa Mãdãlina, clasa a X-a, ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“, Siret, Suceava; Corneº cianAlexandru, clasa a XI-a, Colegiul Naþional „IuliaHasdeu“ din Lugoj, Timiº; Cîntea MarianaDaniela, clasa a XII-a, Liceul „Taras ªevcenko“din Sighetu Marmaþiei, Maramureº.

Premii speciale: Dumbravã Ana Maria, clasaa VII-a, Mihãileni, Botoºani; Beuca Lorena,clasa a VIII-a din ªtiuca, Timiº; Curac Ale xan -dra, clasa a IX-a, Colegiul Naþional „IuliaHasdeu“ din Lugoj, Timiº; Turcin Daniela, clasaa X-a, Colegiul Naþional „Coriolan Brediceanu“din Lugoj, Timiº; Smecicaº Ioan, clasa a XII-a,Colegiul Naþional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj,Timiº

prof. elvira CODReA, consilier MeCTS

Olimpiada de limba çi literatura ucraineanå1-3 aprilie 2012, Timiçoara

Sub acest generic a fost încheiat acordul departeneriat pentru educaþie, între ªcoala cuclasele I-VIII „Petre Dulfu“ din Baia Mare,reprezentatã prin directorul prof. Orha Monica,în calitate de Aplicant ºi ªcoala cu claseleI-VIII din Rona de Sus, judeþul Maramureº,reprezentatã prin prof. Luºcan Loredana, în ca -li tate de Partener ºi prof. Faur Rodica, în cali-tate de Aplicant.

Tânãra profesoarã la ciclul primar FaurRodica din structura Coºtiui, comuna Rona deSus nu este la primul parteneriat încheiat cusucces. Împreunã cu elevii claselor I-III, a reali -zat multe excursii în cadrul activitãþilor extra -ºcolare în care elevii au fãcut fotografii. Ceamai reuºitã fotografie a fost trimisã la concur-sul internaþional de fotografii sub titlul„Excursia ca metodã de instruire“, care s-a þinutla ªcoala cu clasele I-VIII „Petre Dulfu“ dinBaia Mare. Din ªcoala structura Coºtiui ºiªcoala cu clasele I-VIII din Rona de Sus au fostpremiate cu „Menþiune“. O Menþiune a obþinuteleva Rut ner Gesica din clasa profesoarei FaurRodica. Urmeazã o excursie cu elevii la BaiaMare, iar în anul ºcolar urmãtor realizarea unorfotografii cu care sã c⺠ti ge un premiu ºi maimare.

înv. Ileana DAN

„Excursia ca metodã de instruire“

Page 9: CU mai 2012.qxd

9Curierul UCRAINEAN

Cea de-a XX-a ediþie a Olimpiadei naþionalede limba ºi literatura ucraineanã s-a desfãºuratîn oraºul de pe Bega, la ªcoala cu clasele I-VIIInr.25 din Timiºoara, între 1- 4 aprilie 2012,conform calendarului MECTS.

Dupã un drum obositor de aproximativ 14ore, lotul olimpic din Suceava, format din 12elevi, însoþiþi de prof. Plecan Narcisa ºi de pro-fesoarele din Comisia Centralã de Evaluare -ªtiubianu Anca, Chideºa Antoneta ºi MihocLucia, a fost întâmpinat în garã de inspectorulCâmpeanu Ioan ºi condus la locurile de cazare.

Deschiderea oficialã a olimpiadelor pe carele-a organizat judeþul Timiº a avut loc în salaTeatrului „Mihai Eminescu“ din Timiºoara, osalã impresionantã în care participanþii auvizionat un spectacol emoþionant al ºcolii debalet timiºorene.

Elevii suceveni au fost încântaþi de fru-museþea clãdirii ºi a spectacolului. De aseme-nea, i-a surprins în mod plãcut ºi filmul3D, vizionat la Iulius Mall, precum ºioche larii speciali pe care i-au pãstrat caamin tire.

Cel mai important moment pentru ei afost proba scrisã, care s-a desfãºurat luni,2 aprilie 2012. Unii au ieºit fericiþi, alþiidezamãgiþi cã nu au avut timp suficientpentru proba scrisã, dar important estefaptul cã s-au strãduit sã rãspundã tuturorcerinþelor într-o limbã maternã ucraineanãcât mai îngrijitã.

Rezultatele au fost pe mãsura munciidepuse atât de elevi, cât ºi de profesoriicare i-au îndrumat la orele de la clasã, darmai ales în timpul orelor de pregãtiresuplimentarã. Astfel, din cei 12 elevi par-ticipanþi, 11 au fost premiaþi. Olimpiciisuceveni au obþinut 6 premii I din 6 posi-bile la clasele VII-XII, 3 premii II ºi 2 menþi uni.Aceºtia sunt: clasa a VII-a: Premiul I -Nichifuriuc Georgiana, ªcoala cu clasele I-VIIIdin Bãlcãuþi, profesor îndrumãtor ªtiubianuAnca; clasa a VIII-a: Premiul I - Usatiuc AndreiOctavian, ªcoala cu clasele I-VIII din Bãlcãuþi,

profesor îndrumãtor ªtiubianu Anca; Menþiune- Cherniciuc Denisa, ªcoala cu clasele I-VIIIdin Bãlcãuþi, profesor îndrumãtor ªtiubianuAnca; clasa a IX-a: Premiul I - Homeniuc Raluca Dana, ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, profesorîndrumãtor Chideºa Antoneta; Premiul II - Haureº Larisa Marinela, ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, profesorîndrumãtor Chideºa Antoneta; clasa a X-a: Premiul I - ªmighelschi Sergiu, SeminarulTeologic Liceal „Sf. Mitropolit Dosoftei“, pro-fesor îndrumãtor Mihoc Lucia; Menþiune -Haureº Narcisa Mãdãlina, Colegiul Tehnic„Laþ cu Vodã“ din Siret, profesor îndrumãtor

Chideºa Antoneta; clasa a XI-a: Premiul I -Ursachi Diana Andreea, C.N. „Eudoxiu Hur -muzachi“ din Rãdãuþi, profesor îndrumãtor ªte-fan Georgeta;Premiul II - Maidaniuc Ana Maria Georgeta,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, profe-

sor îndrumãtor Chideºa Antoneta; clasa a XII-a: Premiul I - Daneliuc Nicoleta, Colegiul Teh nic„Laþcu Vodã“ din Siret, profesor îndrumãtorChideºa Antoneta;Premiul II - Habur Maria, Colegiul Naþional„Mihai Eminescu“ din Suceava, profesor îndru -mãtor Mihoc Lucia.

Prin rezultatele obþinute Suceava a demon-strat cã munca ºi seriozitatea în activitatea cuelevii duce la performanþã.

Trebuie menþionat faptul cã subiectele dinanul acesta au fost structurate diferit atât laetapa judeþeanã, cât ºi la cea naþionalã, dar aurespectat programa pentru olimpiadã. Doamnaconsilier în MECTS, prof. Elvira Codrea, asolicitat propuneri de subiecte fiecãrui judeþ. ªipentru a elimina suspiciunile de orice fel estebine sã precizãm cã niciunul dintre subiectelepropuse de judeþul Suceava pentru etapa naþio -nalã nu s-a regãsit în cele de la proba scrisã, iar

membrii Comisiei Centrale au evaluat înmod obiectiv lucrãrile, conform baremu-lui stabilit.

Cu toate cã au fost nemulþumiri, nus-a depus nicio contestaþie.

În final, doresc sã-i felicit din suflet petoþi elevii ºi profesorii suceveni pentruminunatele rezultate, sã le urez sãnãtatepentru a putea lucra ºi pe mai departe cuaceeaºi dãruire ºi sã-ºi preþuiascã limbamaternã în orice împrejurare. Aºteptãmcu nerãbdare sã-i celebrãm în cadrul celeide a IV-a ediþii a galei olimpicilor suce -veni organizate de Inspectoratul ªco lar aljudeþului Suceava în colaborare cuConsiliul Judeþean Suceava.

Mulþumim organizatorilor pentru efor-tul depus, iar Uniunii Ucrainenilor dinRomânia pentru premiile acordate ele -

vilor ºi profesorilor. Dumnezeu sã le þinãnãravul!

prof. lucia MIhOC,inspector pentru limba ucraineanã,

IªJ Suceava

Olimpicii suceveni

Deºi biblioteca „unicul focar deculturã de la noi“ ºi-a mutat sediuldin clãdirea veche a CãminuluiCultural la Dispensarul uman devizavi, etajul 1, încã din aprilie2011, am reîntâlnit-o zilele trecuteaici, la datorie, pe dna bibliotecarãDorina Velecico pentru a fi „înpas“ cu noutãþile. ªi iatã ce amaflat. La ora actualã, în rafturi se

aflã 6800 de volume semnate deautori clasici români ºi ai litera-turii universale, cãrþi pentru copii,reviste-ziare.

- Care estenumãrul cititorilorcu fiºe ºi al celor cefrec ven teazã sala delec tura? - a fost pri -ma mea întrebare,fireascã.

- Sunt înregistraþi115 cu fiºe ºi 78 dincealaltã ca te gorie.

- De la ultimamea vizitã (fe brua - rie, 2011) aþi mai pri -mit cãrþi?

- De atunci amprimit o singurã do - naþie de 50 de vo - lume din partea Bi - bliotecii „I.G. SBIE -RA“ din Suceava.

- Spuneþi-miacum câte ceva dinalte activitãþi ale ins -tituþiei pe care o con-duceþi, evident, dacãau loc ºi în ce constãele?

- Colaborãm bine cu scoala dinsat, de fapt elevii ne sunt cititoriide bazã. Ac þiuni? Da. În decem-brie trecut, ne-au colindat ºi uratcu Plu gu ºorul.

Înainte de Sf. Paºti, aici, lasediu, elevii din clasele I-VIII audesfãºurat un concurs pe temepascale. A fost foarte interesant.

Cu prilejul Zilei Eroilor vomorganiza la troiþa lor de lângãprimãrie un recital de poezie.

- În ce perioadã a anului aveþiun numãr mai mare de cititori?

- Este de înþeles cã pe timpuliernii, când serile sunt lungi, etimp pentru lecturã, deoarece vara,ºi aºa scurtã la noi, atât elevii, câtºi adulþii sunt ocupaþi cu muncilegospodãriei (campania de recol -tare a fânului), copiii mai perindãpãdurile dupã fructe ºi ciuperci.

- Observ cã aveþi ºi un bi blio -net. Ce fel de activitãþi se între-prind la el?

- Lumea internetului este unmiraj pentru oamenii de aici, dincreierul munþilor. Aceastã tehnicãmodernã a pãtruns la noi abia laînceputul anului 2010. Suntemdotaþi de atunci cu 4 calculatoare

donate de firma IREX Bucureºti.Ele atrag copiii, dar ºi adulþiideopotrivã, ca un magnet. Avemun parteneriat cu APIA pentruidentificarea parcelelor de terenagricol pe hartã prin internet. Totla el prin Google diferiþi cititori ºinu numai, cautã adrese de per-soane, numere de telefoane, spi-talele de care au nevoie, mã rog,tot felul de informaþii. Pãrinþii princamere web se vãd cu fiii lor dinstrãinãtate, vorbesc la telefon etc.

- Ce-ºi propune doamna bi -bliotecarã Dorina Velecico pentruîmbunãtãþirea activitãþii instituþieide culturã în viitor?

- În primul rând, o colaborarefoarte bunã cu primãria ºi ºcoala,instituþii care ,,îmi coordoneazã,,cumva, munca pe plan local.

- Cum? - A reieºit ºi din dialogul nos-

tru sprijinul lor. Primãria prinacor darea spaþiului în care vãaflaþi pânã ce vom avea un CãminCultural nou sau o altã clãdireadec vatã activitãþii. ªcoala prinnumãrul mare de cititori ºi uneleacþiuni cu elevii ei.

- Mult succes, doamnã bibliote-carã, ºi vã mulþumesc pentru dia-log.

- ªi eu vã mulþumesc ºi vã invitsã reveniþi.

Decebal Alexandru SeUl

Activitatea culturalã... existã

Page 10: CU mai 2012.qxd

10 Curierul UCRAINEAN

La data de 27.04.2012, cuvreme excelentã, Iaºul, ºi-a primitoaspeþii (elevi, antrenori, coordo-natori ºi chiar pãrinþi), participanþila Campionatul Mondial de ªahªcolar, care s-a desfãºurat în peri -oada 28.04 - 07.05.2012, în SalaPolivalentã.

Cea mai mare competiþie spor -tivã organizatã la Iaºi în ultimii 40de ani a debutat cu prezentarea ofi-cialã desfãºuratã în Piaþa Unirii. LaCampionatul Mondial de ªah ªco-lar au participat peste 550 de elevidin 37 de þãri de pe 4 continente.Competiþia este inclusã în cadrulmanifestãrilor desfãºurate sub titu-latura „Iaºi, oraº european alsportului în 2012“, atribuitã ca pi -talei Moldovei de ParlamentulEuropean.

„Vor fi, în total, peste 900 devizitatori - jucãtori, antrenori,pãrinþi, însoþitori, veniþi din þãriprecum SUA, Mexic, Iran, Ucrai -na. Sunt foarte bucuros cã prin des-fãºurarea acestui campionat mon-dial de ºah Iaºul îºi onoreazã statu-tul de „oraº european al spor tului2012“. A fi „oraº european alsportului“ nu înseamnã doar per-formanþe, ci ºi determi na rea ºi im -pli carea cetãþenilor sã facã sport demasã, motiv pentru care vom sus -þine cât mai mult posibil practi-carea sportului în cartiere ºi extin-derea sporturilor de masã“, a de -cla rat primarul Gheor ghe Nichita.

Elisabeta Polihroniade, maremaestrã internaþionalã de ºah, asubliniat: „O parte dintre aºteptãris-au împlinit. Avem o participareabsolut impresionantã. Copii careau venit sã joace ºah aici din atâteaþãri. Existã un moment pe care eu îldoresc de foarte mulþi ani care esteºahul în ºcoalã ca materie, nu doaropþional ºi nu numai la noi în þarã,în toatã Europa. Este prima datãcând se exprimã aceastã dorinþã ºi,probabil, cã se va introduce“.

Constantin Dumitriu, preºedin-tele Federaþiei Române de ªah, aspus: „Eu am fost cel care a iniþiatacest proiect atunci când erameuroparlamentar, între anii 2007-2009, ºi trebuie sã recunosc cãdato ritã lui Gary Kasparov ºiDanai lov au fost fãcute toate efor-turile de lobby în ParlamentulEuro pean pentru trecerea aceleideclaraþii scrise care înseamnã unpas important pentru introducereaºahului în scoli, la nivel european.“

Campionatul Mondial de ªahªcolar este organizat la Iaºi de Fe -de raþia Mondialã de ªah (FIDE),Federaþia Românã de ªah, Inspec -toratul ªcolar Judeþean Iaºi, Direc -þia Judeþeanã de Sport ºi TineretIaºi, Asociaþia Judeþeanã de ªahIaºi, sub patronajul municipalitãþiiieºene.

La Campionatul Mondial deªah ªcolar din Iaºi au participattineri ºahiºti din Azerbaidjan,Bolivia, Bulgaria, Columbia, Emi -

ra tele Arabe Unite, Anglia,Finlanda, Ungaria, India, Indo -nezia, Iran, Irlanda, Israel, Jersey,Kazahstan, Kenya, Kârgâzstan,Lituania, Mexic, Moldova, Mon -golia, Norvegia, Pakistan, Peru,Polonia, România, Rusia, Singa -pore, Sri Lanka, Tunisia, Turcia,Ucraina, Uzbekistan, SUA, Vene -zuela, Scoþia, Zambia, Zimbabwe.

Preºedintele Consiliului Direc -tor al CSMS Iaºi, Leonida Antohi,a declarat cã aceasta este cea maimare competiþie sportivã care afost organizatã în ultimii 40 de anila Iaºi. „Au fost competiþii euro -pene, dar niciodatã de o asemeneaanvergurã mondialã. De aceea,consider cã trebuie sã lãsãm opãrere bunã la nivel european ºimondial“, a spus Leonida Antohi.

Competitorii vor concura peºase categorii de vârstã (sub 7 ani,9, 11, 13, 15 ºi 17 ani), din Iaºi în -scriindu-se în concurs 100 de elevi.

Filiala Iaºi, la solicitarea orga -nelor locale, s-a implicat în adu -cerea la acest campionat a unorechipe de ºahiºti din Ucraina, asi -gurând feedback-ul necesar întredirectorul de turneu, ing. Manole

Vasile, preºedinte al AsociaþieiJudeþene de ªah Iaºi, reprezentan -þii organelor locale ºi respectivAso ciaþiile de ºah din Ucrai na,doritoare sã participe la acest tur -neu, pri mirea delegaþiei ucrai nene,rezolvarea unor probleme organi-

zatorice privind caza rea ºimasa pe timpul ºederii înMunicipiul Iaºi. Spre finalulactivitãþilor, participanþii dinUcraina, la acest campionatau fost primiþi la sediul fi -lialei Iaºi a UUR, unde a avutloc o discuþie interesantã pediferite pro bleme de interesgeneral.

La finalul întâlnirii l-amrugat pe conducãtorul dele-gaþiei ucrainene, dl Ole -ksandr ªemiakin sã ne spunãcâteva cuvinte despre acestcamionat ºi despre elevii careau participat. Dom nul Olek -sandr ªemiakin ne-a spus:„Eu personal am mai fost decâteva ori în România la alteacþiuni de acest gen, dar înIaºi sunt pentru prima datã.Oraºul, din câte am pututvedea, este deosebit de inte -resant din punct de vedereistoric ºi arhitectonic. Dacã esã vorbim despre de le gaþianoastrã aº vrea sã subliniezfaptul cã toþi elevii sunt cam-pioni la nivel regional ºirepublican, iar printre ei avem ºi

un elev care este de 5 ori campional Ucrainei - Trepi þko Oleksandr ºicare a ocupat locul 3 la Cam -pionatul Euro pean de la Batumi(Georgia) ºi apoi Med vedyk Vo -lodymyr din Lvov, care a participatla mai multe campionate inter-

naþionale în Brazilia (locul 6),Bulgaria (locul 4) , Polonia (locul1). Despre acest campionat avemimpresii bune, deºi la o aºa partici-pare numeroasã nu se putea sã nufie ºi unele mici neajunsuri, o partedin ele fiind rezolvate pe parcurs,iar unele cu sprijinul filialei Iaºi aUUR. Pentru noi, acest campionata reprezentat o verificare a poten -þialului copiilor noºtri, un prilej sãle oferim ocazia de a se autoverifi-ca la un astfel de nivel, de a-iobiºnui cu acest tip de întreceri.“

În încheiere, l-am rugat pe dom-nul Oleksandr ªemiakin sã spunãcâteva cuvinte pentru membrii fi -lialei Iaºi a UUR ºi pentru cititoriiziarului „Curierul ucrainean“:„Membrilor filialei Iaºi ºi citito-rilor ziarului am dori sã le trans-mitem sã aveþi suflete curate ºiprimitoare, armonie, pace ºi liniºteîn familiile Dvs. Dorim din inimãca speranþa, bucuria ºi bunãtatea sãfie cu voi, sã vã dea forþã, energieºi dispoziþie pentru acþiuni bune ºifolositoare spre înflorirea organi-zaþiei Dvs.“ „Noi dorim sã revenimla Iaºi, oraºul este foarte frumos,iar noi am avut ocazia, ºi cu spri-jinul Dvs., sã vedem din frumu se -þile lui, aºa cã îi vom ruga pe pã -rinþii noºtri sã ne ofere o vacanþã înRomânia ºi în oraºul Dvs.“, ne-auspus la despãrþire copiii din Ucrai -na. Aºa cã nu ne-am luat rã masbun, ci doar am urat copiilor ºiconducãtorilor lotului la bunãrevedere în Iaºi. Trãim cu speranþe,iar speranþele copiilor se împlinescde cele mai multe ori. Poate ºisperanþa tinerilor ºahiºti. Cine ºtie?

Victor hRIhORCIUC,preºedintele filialei Iaºi

a UUR

Campionatul Mondial de Çah Çcolar la Iaçi

Trepi þko Oleksandr ºi Med vedyk Volodymyr (Ucraina)

Page 11: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN 11

Biblioteca Bucovinei „Ion G. Sbiera“ dinSuceava, în parteneriat cu Biblioteca ªtiinþificãUniversalã Regionalã „Mychailo Ivasiuk“ dinCernãuþi, Consiliul Judeþean Suceava ºi MuzeulBucovinei, au demarat, începând cu 7 mai 2011implementarea proiectului Bibliotecile - porþideschise spre cunoaºtere, ºi care se va desfã -ºura timp de un an. Proiectul urmãreºte întã -rirea cooperãrii româno-ucrainene, dezvoltareacelor douã þinuturi de graniþã - judeþul Suceavaºi regiunea Cernãuþi - în domeniul cultural ºieducaþional, intesificarea cooperãrii între insti -tu þiile publice, societãþi culturale, scriitori,biblio tecari, pentru o mai bunã cunoaºtere amoº tenirii culturale ºi spirituale din aceastãzonã transfrontalierã.

Una dintre acþiunile mari ale acestui proiecteste organizarea unor activitãþi puse sub gene -ricul Interferenþe culturale. Astfel, nu de mult,s-a desfãºurat la sediul Bibliotecii regionale dinCernãuþi ºi la Centrul Internet activitatea Dia -loguri interculturale (în Ucraina) unde au fostpre zenþi 6 scriitori ucraineni din judeþulSuceava - Ion Cozmei, Vasile Þapoveþ, Vichen -tie Nicolaiciuc, Ioan Chideºciuc, GheorgheCega ºi Carmen Veronica Steiciuc - însoþiþi de 6reprezentanþi ai bibliotecii sucevene - dr.Gheor ghe Gabriel Cãrãbuº, managerul Biblio -te cii „I.G. Sbiera“, Mãlina Aniþoaei - BibliotecaRãdãuþi, dr. Alis Niculica, Lãcrãmioara Cocuz.Acestora, la Cernãuþi, li s-au alãturat reprezen-tanþii scriitorilor români ºi ucraineni - Ilie Ze -grea, Simion Gociu, Ilie Luceac, ªtefan Broas -cã, Vasile Tãrâþeanu, Doina Kolesnicov, precumºi Vasyl Vascan - preºedintele Filialei Cernãuþia Uniunii Naþionale a Scriitorilor din Ucraina,Tamara Severniuk, Vasyl Dovhyi, Vasyl Mel -nyk, Heorhi Sevcenko, Kuzma Smal, Volo dy -myr Vozniuk, Vitali Demnenko, politologii IhorBurkut, Serhi Hakman ºi Volodymyr Sta ryk ºialþii, bibliotecari de la Biblioteca Re gio na lã ºide la biblioteci raionale - Storojineþ, Hli bo ca,Herþa ºi Moldova-Suliþa (raioane cu po pu laþieromâneascã majoritarã), jurnaliºti ºi cititori.

Reuniunile de la Cernãuþi ºi de la Suceava aufost coordonate/moderate de doamna AntoninaIvanyþkaia - directoarea Bibliotecii Regionale,ºi de dl Gheorghe Gabriel Cãrãbuº - managerulBibliotecii „I.G. Sbiera“.

Reuniunile de la Cernãuþi ºi de la Suceavas-au desfãºurat dupã urmãtorul program:

prima zi, Conferinþã de presã (o orã); Scrii -torii ucraineni din Suceava ºi activitatea lor lit-erarã ºi respectiv Scriitorii români din Cer nãuþiºi activitatea lor literarã (masã ro tun dã),prezentãri de cãrþi, 2 ore; dupã masã Scrii toricernãuþeni ºi cãrþile lor ºi respectiv Scrii torisuceveni ºi cãrþile lor (masã rotundã) 3 ore;

a doua zi, vernisaj - expoziþie de carte ºi doc-umente „Suceava-Cernãuþi“ (1/2 orã); Pu -blicaþiile cultural-literare din Suceava ºi dinCernãuþi (masã rotundã, prezentãri) o orã ºijumãtate; dupã masã Societãþile Culturale dinSuceava ºi Cernãuþi (masã rotundã ºi prezen-tãri) o orã ºi jumãtate; Bibliotecã publicã ºi„slujitorii“ cãrþii (masã rotundã, prezentãri) oorã ºi jumãtate;

Trebuie adãugat cã la reuniunea de la Cer -nãu þi din a doua zi dupã masã s-a completat cuo activitate de interes naþional ucrainean:„Ucrai na ºi Uniunea Europeanã“, ºi „20 de anide independenþã a Ucrainei“ în care politologiiIhor Burkut, Serhi Hakman ºi Volodymyr Sta -ryk au prezentat semnificaþia aniversãrii a 20 deani de la proclamarea independenþei ºi su -veranitãþii Ucrainei, prezentând mari pre face ripolitice, economice, sociale ºi culturale ob þi -nute de Ucraina, cât ºi unele minusuri în nivelulde trai al ucrainenilor. S-au prezentat eforturile

pe care le face poporulucrai nean în apropierea ºiin te grarea Ucrai nei în Uni u -nea Euro pea nã, precum ºipro gramul de c ola borare în

ca drul RegiuniiTrans frontaliere„Prutul Supe -rior“.

Adãugãm onou tate excelen-tã a acestor întâlniri spirituale deosebit defolositoare ºi eficiente. Fiecare participant ofi-cial, de ambele pãrþi, trebuia sã prezinte câte ocomunicare, la ambele reuniuni, care sã aibã otematicã apropiatã proiectului. Comunicãrile ºicurriculum vitae trebuiau sã fie scrise în ambelelimbi, românã ºi ucraineanã, ºi prezentate înscris ºi înregistrate ºi pe CD-uri. De asemenea,fiecare participant oficial trebuia sã doneze bi -bliotecii - gazdã exemplare din cãrþi personalesau presã la care colaboreazã. Prin aceastãmãsurã, probabil, materialele prezentate se voraduna pentru a fi tipãrite într-un volum comunbilingv, iar cãrþile ºi presa donatã vor îm bogã þipatrimoniul bibliotecilor respective. Tot prinaceastã mãsurã, fiecare participant oficial, prindonaþii reciproce, a primit în dar un numãr decãrþi ºi de reviste chiar de la autorii lor.

Cele douã reuniuni s-au dovedit extrem defolositoare nu numai pentru participanþi, ci maiales pentru cele douã instituþii publice - pentru

biblioteci ºi bibliotecari, scriitori ºi jurnaliºti,pentru cititori. S-au spus lucruri pe nume, cudegetul pe ranã, cu obiect ºi subiect, în domeni-ul creaþiei literare, publicistice, culturale etc.,ducând toate la o mai bunã cunoaºtere reci-procã, cu bune ºi rele. S-au fãcut propuneri con-crete pentru activitatea viitoare, completându-se, la ambele reuniuni, unele chestionare.

S-a constatat un mare merit în acest sens alBibliotecii judeþene „I.G. Sbiera“ din Suceavaîn general ºi al directorului acesteia, GheorgheGabriel Cãrãbuº, în special, cã a întocmit unasemenea proiect, a urmãrit aprobarea lui ºiapoi realizarea întocmai a acestuia, atrãgând înjurul proiectului scriitori, publiciºti, bibliote-cari, cititori din ambele regiuni ale graniþei.Cum spunea însuºi directorul „prin aceste acti -vi tãþi se doreºte o comunicare mai bunã întrecomunitãþile din cele douã regiuni, având cascop menþinerea identitãþii etnice, culturale ºilingvistice, care sã faciliteze o mai bunã conlu-crare între scriitorii ºi bibliotecarii din acestspaþiu bucovinean, indiferent de naþionalitate“.Activitatea la ambele reuniuni a fost foartedensã. S-au acumulat multe informaþii pentruparticipanþi, dar ºi de suflet, deoarece arta cu -vân tului pãtrunde la suflet, legându-se prietenii,dar ºi schimburi de idei ºi de cãrþi.

La reuniunea de la Suceava, pe lângã parti -cipanþii oficiali amintiþi anterior, au luat parte ladezbateri ºi: Constantin Arcu preºedintele SSB,Doina Cernica, I.D. Clement, AlexandruOvidiu Vintilã, pr. Constantin Ciupu, NicolaeCârlan, Dumitru Cucu, Maria Elena Cuºnir,

Ro zalia Motrici, Emanoil Rei, ConstantinSeverin, Alexandru Toma, Isabel Vintilã, IonBeldeanu ºi alþii.

Scriitorii cernãuþeni de expresie românã,amintiþi mai sus, au prezentat cum au debutat în

literaturã, amintindu-le pe mentorii lor: VasileLeviþchi, Grigore Bostan, Mircea Lutic, Ar -cadie Suceveanu. S-au referit ºi la ziarul„Zorile Bucovinei“, care avea pagini literareunde au debutat aproape toþi scriitorii români deazi. Au relatat despre cum s-a înfiinþat la Cer -nãuþi Societatea Scriitorilor Români care esteafiliatã la Filiala Cernãuþi a Uniunii Naþionale aScriitorilor din Ucraina, cum a luat fiinþãrevista lor „Septentrion Literar“ ºi Almanahul„Septentrion Literar“, cum unii dintre ei audevenit ºi membri ai Uniunii Scriitorilor dinRepublica Moldova ºi din România, cum a spri-jinit DRRP din Bucureºti editarea publicaþiilor„Septentrion Literar“ ºi „Fãgurel“.

Fiecare dintre participanþi a citit ºi din crea -þia personalã. Ilie Tudor Zegrea, preºedinteleSSR din Cernãuþi, a distribuit doritorilor exem-plare din „Almanahul Septentrion Lite rar“, edi-tat în 2010 de oameni inimoºi din Alba Iulia.

Scriitorii suceveni de expresie ucraineanã aucitit din opera lor.Vasile Þapoveþ acitit în ucraineanãschiþa umoristicã„Kajut ºcio…“ („Sespune cã“) în care îisatirizeazã puternicpe oamenii politicide azi din România,schiþã apãrutã învolumul „Viaþa fãrãgrimã“. GheorgheCega a citit o partedin folclorul literarcules de la huþuliidin Nisipitu, Ulmaºi Brodina, prezen-tând pe larg temati-

ca lor ºi apoi a citit din creaþia liricã personalã,un fel de meditaþii despre scurgerea ireversibilãa timpului. Ivan Chideºciuc a prezentat pe largpãtrunderea operei lui Taras ªevcenko în limbaromânã, prezentând comparativ traducerile luiªevcenko de cãtre Mihail Sadoveanu, VictorTulbure ºi Ion Cozmei, apoi cum se omagiazãîn luna martie, în fiecare an, Taras ªevcenko lanoi în România, mai ales la Suceava ºi laNegostina, satul lui de baºtinã, unde esteamplasat ºi bustul lui Taras ªevcenko. A evocatnostalgic prezenþa poetului ucrainean IvanDraci - eroul Ucrainei, - la omagierea lui ªev-cenko din acest martie la Suceava, Negos tina ºiSiret, ocazie cu care l-a decorat pe Ion Cozmeipentru traducerile sale excelente din lirica luiªevcenko.

Ion Cozmei a citit traducerea personalã dinucraineanã în românã a poeziei, devenite cân-tec/romanþã „Sã-mi cânþi cobzar bãtrân, bãtrân“de Isydor Vorobkevyci (la Cernãuþi) ºi studiul„Cântecul despre ªtefan Voievod - cea maiveche creaþie popularã ucraineanã pãstratã înscris“, apãrut în revista „Lumea Carpaticã“, nr.8 pag. 50-61 (la Suceava).

Carmen Veronica Steiciuc a prezentatistoricul de 70 de ani de la înfiinþarea SocietãþiiScriitorilor Bucovineni, sub genericul „SSB-templu al spiritualitãþii bucovinene“ ºi istoriaapariþiei revistei „Bucovina literarã“.

(Continuare în numãrul urmãtor)

prof. Vichentie NICOlAICIUC

InterferenÆe culturale

la CernåuÆi çi la Suceava

Participanþi la acþiunea din Suceava

Page 12: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN12

Recent, am avut norocul sã descopãr o cartedeosebitã „Istoria oraºului Siret ºi antichitãþilesale“ a lui Victor Prelicz (Tipo Moldova, Iaºi,2011), traducere a lucrãrii „Geschichte der StadtSereth und ihre Alterthümer“ apãrute în limbagermanã, în 1886, ºi necunoscute pânã acum citi-torului român.

Cartea lui Victor Prelicz (1845-1911), care afãcut studii la Viena ºi a funcþionat ca profesor deistorie-geografie la Siret, apoi la Gimnaziul deStat din Cernãuþi, ne-a fost descoperitã nouã decercetãtorul Bogdan Petru Niculicã ca „o raritatebibliofilã“, ce meritã a fi cunoscutã faþã-n faþã cuoriginalul german ca unicã mãrturie în sintezãdespre Siret, vechea capitalã a Moldovei.

Chiar dacã Dimitrie Onciul minimalizeazãcontribuþia lui V. Prelicz, universitarul dinOxford, Sir Francis John Haverfield, într-o con-ferinþã a Institutului Regal (1890) aprecia pozitiv

studiul ca „o scriere necriticã, care susþine ocu-paþia romanã“ (vezi B.P. Niculicã, p. 8, cf.Ursulescu, 2010, p. 317). De asemenea, arheo-logul Bucovinei, Dionisie Olinescu, („Chartaarheologicã a Bucovinei“, 1894), lãuda pre-ocupãrile lui V. Prelicz, contemporan cu întâiulcolecþionar de piese arheologice din Siret, Iosefvon Gutter, fost primar al oraºului (1870-1872),fondator al Societãþii Muzeului Siret din carefãcea parte, probabil, ºi autorul lucrãrii (p. 11).

De istoria oraºului Siret s-au ocupat SimeonRelli („Oraºul Siret în vremuri de demult“, 1927),Nicodim Iþecuº („Din trecutul unui ve chi oraºmoldovenesc“, 1937), Ion Popescu-Si re teanu(„Oraºul Siret ºi împrejurimile sale“, 1999 ºi„Siret - vatrã de istorie ºi culturã româ neas cã“,1994 - volum colectiv), Franz Piesz czoch, N.Ursulescu, M. Andronic ºi Fl. Hãu etc.

Cronica lui V. Prelicz „Istoria oraºului Siret ºiantichitãþile sale“ cu doar 32 de pagini, privitã înretrospectivã, în comparaþie cu tot ce s-a scrisdespre Siret, se remarcã prin caracterul sãu puristoric, ca sintezã a unor cercetãri de duratã dinpartea autorului, încadratã, cum e normal, în timpistoric, naþional ºi internaþional, pornind de latezele contradictorii, care circulau multã vremedespre formarea poporului român, cu explicaþiiobiective privind apariþia vechii capitale moldavetocmai la Siret, cândva oraº medieval dezvoltatdin toate punctele de vedere (circa 60.000 delocuitori) cu ipoteze îndrãzneþe bazate pe des -coperiri arheologice privind protoistoria acestuiacu 1.600 de ani în urmã, despre popoarele migra-toare, cavalerii teutoni ºi impactul lor asupraSiretului, despre capitala Siret, viaþa politicã ºireligioasã a acesteia, cauzele decãderii Siretului,vestigii isto rice etc., toate bazate pe o bibliografierigu roasã, judecãþi personale motivate (uneorihazardate), relatãri ºi descrieri captivante, ceea cedemonstreazã cã V. Prelicz, un român din FunduMoldovei (Suceava), era ºi este un istoric demnde luat în seamã.

Alãturi de presupunerile bazate pe descopeririarheologice din epocile de piatrã, a bronzului ºi afierului cã Siretul ar fi fost locuit de prin sec. VII-VI î.H., cea mai interesantã e abordarea tezelorvremii din cultura germanã privind formareapoporului român: dacii în sec. IV î.H. au migratdin Balcani în Câmpia Dunãrii de Jos pe malulstâng al Dunãrii, ocupând þinuturile dintre Tisa ºiNistru, fiind numiþi de cãtre greci - geþii, iar întrePrut ºi Siret ar fi trãit bastarnii, probabil descen-denþi daci. Autorul are curajul sã contrazicã tezaformãrii poporului român prin contopirea dacilorcu romanii dupã victoria lui Traian împotriva luiDecebal (Rãzboaiele din 101-102 ºi 105-106d.H., p. 80), inclusiv în Transilvania, se sprijinãpe cercetãri care infirmã realitatea. Romanii subAurelian, dupã anul 270, s-au re tras pe malul

drept al Dunãrii, iar noi suntem, „urmaºii bessilordin munþii Balcani“, dupã Herodot (VII, III, ibi-dem) urmaºi ai triburilor greco-italice, iar capita-la bessilor era Plovdivul de azi. Unicul text latin„Torna, torna, fratre!“ (p. 87) este legat de o le -gendã din vremea împãratului Mauricius (587),când un cãlãreþ pierduse sacul cu provizii, iarcolegul din spate îl striga sã-l recupereze:„Toarnã, toarnã, frate!“ într-o limbã comunã dinacea vreme, aidoma celei de azi. Bessii ar fi fugitde acolo în Vala hia, Moldova ºi Basarabia dincauza im po zitelor romane împovãrãtoare, iarprezenþa lor e resimþitã în Halyci (Ucraina), undeau fost slavizaþi, în Carpaþii Mici (Slovacia) ºiVoloska Me zici (estul Cehiei). Ei s-au retras peteritoriul de azi al Basarabiei (Bessarabiei, p. 88),moºtenitoarea toponimului ºi etnonimului actual.

Pe fondul diverselor deplasãri ale popoarelormigratoare, interesante sunt aserþiunile privind

cumanii ºi ungurii în pãrþile noastre, care s-aurãzboit pânã nu i-au înfrânt ungurii ºi nu i-aucreºtinat pe cumani în 1228. Mai ºtim cã dupãîntemeierea Imperiului Bizantin, în Ungaria ºiTransilvania, au activat cavalerii teutoni ºi

iohaniþi. Se crede, zice V. Prelicz, cã de la teutonine-au rãmas cetãþile Neamþ, Suceava, Siret ºiCecin (Cernãuþi). În 1241, nãvãlesc mongolii înestul Carpaþilor, devasteazã totul, nimicesc creº-tinismul ºi bisericile dominicane, iar cavaleriiteutoni, dupã 1247, se retrag în Prusia, oferind lociohaniþilor.

În Moldova anilor 1345-46, se infiltreazãtãtarii care vor fi respinºi de unguri ºi polonezi,iar misionarii maghiari vor continua sã creº tinezerestul cumanilor care, s-ar fi amestecat, dez-naþionalizaþi fiind, cu românii ºi rutenii“ (p. 95).

Interesant este cã între anii 1353-1355, laSiret, ia fiinþã protopopiatul romano-catolic, omãnãstire dominicanã ºi una minoritã, dar în1302 se abat tãtarii, ce devasteazã Siretul.

Prin urmare, la întemeierea Moldovei (1359)de cãtre Muºatini vremurile n-au fost tocmaipotrivnice, iar reconstrucþia Siretului o vor faceSas Vodã ºi Laþcu Vodã ºi alþii, dar fiindcã dupã1367 Moldova acceptã suzeranitatea Ungariei,sub presiunea lui Ludovic se va încerca înlo cui reaortodoxiei cu catolicism. Astfel, începând cu1371, Siretul va avea Catedralã Episcopalã Domi -nicanã pânã în 1400, dar odatã cu mutarea capi-talei la Suceava (1388) începe decãderea oraºului.

În vremea lui Alexandru cel Bun cãsãtorit cu

prinþesa lituanianã Ringala, Siretul ºi Volovãþulconstituiau renta ei viagerã. Locuitorii se ocupauacum de agriculturã, iar oraºul devenise birouvamal pentru mãrfurile dinspre Halyci ºi Transil -vania spre Marea Neagrã.

Autorul cronicii evocã ºi epoca lui ªtefan celMare ºi bãtãlia de la Codrii Cosminului (1497),unde voievodul i-a pedepsit crunt pe polonezi casã nu mai atace Moldova.

În ce priveºte Siretul, cel mai mare dezastru seproduce în anul ciumei din 1770, când oraºulrãmâne cu 50 de locuitori, dar situaþia va fi sal-vatã de cãtre Maria Tereza, când austriecii voraduce coloniºti germani, vor aduce refugiaþi dinGaliþia ºi Transilvania, vor proteja populaþia evi -tând serviciul militar.

În vremea generalului Spleny, Siretul devinedistrict cu ispravnic, secretar, autoritate judecã-toreascã, ajungând dupã 1876 sã aibã primãrie,

justiþie ºi ºcoli, iar populaþia crescuse la peste8.000 de locuitori (8.186). În baza legii din 14mai 1869 s-a introdus obligativitatea ºcolii ge -nerale, iar în 1872 ia fiinþã ªcoala realã inferioarãcu predare în limba germanã.

Ce s-a ales din mãreþul Siret de altãdatã carepoartã relicve de vechime ºi mãreþie stau mãrturie„antichitãþile sale“ despre care V. Prelicz vorbeºtecu mândrie, cãci ele se aflau în vremea sa laMuzeul de atunci al Siretului, iar azi dezinteresul,sub pretextul crizei, a desfiinþat aceastã instituþiede culturã ca sã nu mai ºtim cine suntem. Deaceea reeditarea cronicii „Istoria oraºului Siret“ alui V. Prelicz a fost mai mult decât necesarã, fiindo restituire a adevãrului istoric despre fosta capi-talã a Moldovei ºi marii noºtri strãmoºi aici, înBucovina, unde urmaºii lor, contemporanii noºtri,au ajuns în sapã de lemn într-un oraº liniºtit, dardepopulat ºi sãrac cu împrejurimile sale cu tot.

prof. Ioan ChIDeªCIUC

O carte necesarã: „Istoria oraºului Siret“ a lui V. Prelicz

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIZATION SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Page 13: CU mai 2012.qxd

Ucrainenii din România,precum ºi ucrainenii de pre-tutindeni, organizeazã înfiecare an manifestãri cultu -rale pentru cinstirea me mo -riei marelui poet naþio nal ºipictor, Cobzarul popo ruluiucrainean, Taras Hryhorovyci ªevcenko.

Uniunea Ucrainenilor din România, filialaMaramureº, a organizat duminicã, 22 apriliea.c., o serie de evenimente cultural-artistice de -di cate împlinirii a 198 de ani de la naºterea luiTaras ªevcenko.

Evenimentele culturale s-au desfãºurat încomuna Ruscova, judeþul Maramureº. Mai

exact, la ora 10:00, la ªcoala cu clasele I-VIIIdin Ruscova, a avut loc un simpozion la care auparticipat profesori, poeþi, oameni de culturã,oficialitãþi ºi în cadrul cãruia au prezentat refer-ate ºi elevii ºcolii din loca litate.

Începând cu orele 12:00, la Cãminul Cul -tural din Ruscova, a avut loc un program artis-tic, la care au fost prezenþi preºedintele Uniunii

Ucrainenilor dinRo mâ nia, deputa tulBu ciuta ªtefan, pre -ºedintele filialei UURMaramureº, dl Miro -slav Petreþchi, doamnaColotelo Iaro slava,consilier în cadrul Mi -nis terului Culturii, pre -ºedinþii organizaþiilorlocale ale UUR, re pre -zentanþi ai auto ritãþilorpublice locale, poeþi,scriitori, jur naliºti.

Au participat laaceastã manifestaregrupuri artistice dinlocalitãþile Poienile de

sub Munte, Ruscova, Crasna Viºeului, Bistra,Rona de Sus, Crãciuneºti, Lunca la Tisa,Remeþi, care au recitat poezii ºi au interpretatcântece dedicate marelui geniu al culturiiucrainene, Taras ªevcenko.

Nicolae Miroslav PeTReÞChI

Curierul UCRAINEAN 13

Uniunea Ucrainenilor din România înparteneriat cu Primãria ºi Consiliul Local dinPoienile de sub Munte, a organizat, în acest an,de Sfântul Gheorghe pe stil vechi, la 6 mai2012, cinstirea veteranilor de rãzboi.

Din documentele scrise reiese faptul cã dincomuna Poienile de sub Munte au plecat pefront 284 de voluntari înrolaþi în Armata Roºie,în anul 1944, ºi s-au întors acasã doar 185, cei -lalþi dorm somnul de veci în pãmânturile altorþãri europene. Tocmai din cauza acestor jertfe ºia altora din celelalte localitãþi cu populaþieucraineanã ale judeþului Maramureº, membriiUUR ºi urmaºii celor cãzuþi, dorim ca flacãralor sã nu se stingã niciodatã în inimile noastreºi, de asemenea, sã transmitem tinerilor, ur ma -ºi lor noºtri, acest spirit de respect ºi recu noº tin -þã faþã de cei care au luptat în cel de-al DoileaRãzboi Mondial pentru libertatea noastrã.

Uniunea Ucrainenilor din România are înprogramul sãu de activitãþi manifestãri cultu -rale pentru cinstirea memoriei voluntarilorucraineni ºi a veteranilor de rãzboi, prin depu -nerea coroanelor de flori ºi organizarea mani-festãrilor specifice acestui eveniment laMonumentul Veteranilor de Rãzboi din comunaPoienile de sub Munte, judeþul Maramureº.Veteranii de rãzboi trebuie sã fie cinstiþi aºacum se cuvine pentru cã ei, prin lupta ºi jertfalor, au contribuit la întoarcea în Europa a demo -craþiei ºi la înfrângerea dictaturii fasciste.Alãturi de poporul român, populaþia denaþionalitate ucraineanã din judeþulMaramureº, în funcþie de împrejurãri, aluptat în timpul celui de-al DoileaRãzboi Mondial pe fronturile din est sauvest pentru eliberarea teritoriului þãriinoastre.

În cinstea voluntarilor ucraineni careau luptat alãturi de coaliþia antihitleristãla nimicirea agresorului fascist, s-a edi-ficat cu finanþarea statului român, lacererea voluntarilor de pe Valea Rus -covei (Poienile de sub Munte, Repe deaºi Ruscova), de cãtre cei care au scãpatcu viaþã din rãzboi, încã în anul 1956,un monument în comuna Poienile deSub Munte (Rus-Poleany). De-a lungul

anilor, acest monument a fost supus unor trans-formãri, culminând cu cel de astãzi care a cãpã-tat un aspect modern, impunãtor, situat în par-cul din centrul comunei. Renovarea monumen-tului se datoreazã ideii ºi voinþei iscusitului ºipriceputului gospodar al comunei, domnuluiprimar ªtefan Oncea, ºi a colaboratorilor sãi dincadrul pri mãriei ºi al consiliului local, care aucon tribuit cu fonduri proprii ale comunei larefacerea lui.

Duminicã, în cadrul acestei manifestãri aufost prezenþi doar trei veterani de rãzboi: BilanIoan, Dziþac Ioan din comuna Poienile de subMunte ºi Brodnei Ioan din comuna Repedea,cãrora le-au fost adresate felicitãri ºi înmânatediplome de cãtre deputatul Buciuta ªtefan, pre -ºedintele Uniunii Ucrainenilor din Româ nia.

Au mai fost adresate mulþumiri tuturor celor

prezenþi pentru participarea la aceastã zi dealeasã cinstire a veteranilor de rãzboi, prima -rilor: Ioan Turcin din comuna Ruscova, PavelÞudic din comuna Repedea ºi Oncea ªtefan dincomuna Poienile de sub Munte, una dintre celemai mari comune din judeþul Mara mureº, încare vieþuiesc peste 10.000 etnici ucraineni.Totodatã, au fost adre sate mulþumiri organelor

administraþiei locale, invitaþilor, or -ga nizatorilor, biroului organizaþieilo cale a UUR, în frunte cu preºedin -te le sãu, Chifa ªtefan, comi tetuluifilia lei Mara mu reº a Uniunii Ucrai -ne nilor din Româ nia ºi preºe dinteluisãu, Petreþ chi Miroslav, tutu ror gru -pu ri lor artistice care contri buie înfiecare an la reuºita acestei mani-festãri de suflet.

Glorie veºnicã celor care s-au jert-fit pentru eliberarea patriei ºi edifi-carea societãþii democratice înRomânia!

ªtefan BUCIUTA,deputat

Declaraþie politicãCinstireamemoriei

veteranilorde råzboi

Oficialitãþi prezente la cinstirea veteranilor de rãzboi

Taras Çevcenko sårbåtorit la Ruscova

Ansamblul „Vocile Ronei“

Page 14: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN14

(Urmare din numãrul 213/214)

La soarta copiilor lui Hryþko, probabil, segândise adesea ºi bunicul Ivan, poate încercases-o potoleascã pe mama vitregã, cãci dupã ovreme a alungat-o din casa fiului sãu, dar pânãsã se întâmple aceasta, orfanii au avut parte debãtãile ºi ocãrile ei. Nu o datã a fugit Taras deacasã la Zelena, la sora Kateryna, care ºi în aniibãtrâneþii ei îºi mai aducea aminte de acestevizite ale lui Taras. El o lua într-acolo pe cãifuriºate - peste dumbravã, prin râpe ºi grãdini,printre „movile“, adicã prin cimitirele satelor.Odatã, sosind astfel la sorã-sa, a cãzut „buº -tean“ pe laviþã ºi a adormit. Pãrul bãiatuluineîngrijit era plin de pãduchi. Intra în casã penesimþite - „uºa scârþ ºi intra încetiºor în casã,se aºeza pe laviþã ºi tãcea. Nu puteai scoate ni -mic de la el: dacã l-au alungat de acolo, dacãl-au bãtut, dacã nu i-au dat sã mãnânce“. Darprobabil cã se întâmplase ºi una, ºi alta, ºicealaltã.

Dar odatã i s-a întâmplat lui Taras sã suporteasupra sa o agresiune atât de sãlbaticã, încât eraimposibil sã nu se cutremure întreaga fiinþã aunui bãiat irascibil ºi sensibil ca el. În casafamiliei ªevcenko a poposit un muscal, adicãun soldat rus, ºi i s-au furat banii. I-a furat,dupã cum s-a dovedit ulterior, acel Stepankoprizãrit al mamei vitrege, pe care-l bãtea Tarasºi pentru care Taras o încasa adesea de la mamavitregã. Muscalul pretindea sã i se înapoiezebanii. Mama vitregã l-a acuzat pe Taras cã i-afurat. Taras a fugit ºi s-a ascuns undeva în grã -di nã, în desiºul tufelor de cãlin. Nu s-a întorsacasã patru zile. ªi-a fãcut acolo o colibã, acroit cãrãrui pe care le-a presãrat cu nisip,desenã pe copac o þintã ºi încerca s-o nime -reascã cu pocnitoarea de soc. Nimeni nu ºtiaunde se aflã, în afarã de sora lui Iaryna care-iaducea acolo pe furiº mâncare. Abia în a cinceazi l-au descoperit copiii mamei vitrege. Taras afost luat la întrebãri. Trei zile l-a torturat fãrãmilã pe bãiat unchiul Pavlo, care era „un marecãlãu“, dupã cum spunea sora poetului Iaryna.Pentru cã n-a mai putut sã suporte tortura, încele din urmã bãiatul a recunoscut (ºi astanumai la rugãmintea surorii) fapta pe care n-osãvârºise niciodatã. Când l-au dezlegat ºi l-auîntrebat unde a ascuns banii, n-a putut sã indicelocul, pentru cã el nu luase acei bani ºi, deci,nu-i ascunsese. „Torturile au reînceput, darn-au mai scos nimic de la el ºi l-au lãsat pebietul orfan aproape mort“. Aceasta fuseseprobabil cea mai sãlbaticã dintre agresiunile pecare a fost nevoit sã le îndure ªevcenko în toatã

viaþa lui. Între timp - nu ºtim când anume -,acel unchi - „cãlãu“ l-a luat pe Taras la el: l-aluat, dupã cum zicea, „sã facã om din acestorfan“. Pentru „casã ºi masã“, Taras urma „sãpascã vara turma de porci, iar iarna sã-l ajute pesluga unchiului în gospodãrie“. „Dar eu îmialesesem altã soartã“, - adaugã poetul la acesteamintiri ale sale, dar ºi-a ales-o nu dintr-odatã.Unchiul Pavlo locuia împreunã cu buniculIvan. Era mult mai înstãrit decât fusese fratelelui mai mare. Avea argaþi, ara cu opt boi. Petro,vãrul lui Taras, fiul acelui unchi Pavlo, astfelpovesteºte despre munca lui Taras la unchi-su.În timpul aratului, Taras, „dacã era în apelelui“, stãtea sã mâne boii, „iar dacã se supãra,oricât de puþin, lãsa totul baltã ºi pleca în buru -ieni, unde se apuca sã facã «arteziene» (þ⺠ni -tori din þeavã de soc, C. Ir.). Tatãl meu seapropia de el pe furiº ºi-l lua la bãtaie. Atunci,el lãsa totul ºi pleca pe dealul Pedynivka, înpãdurea Kulbaº... În pãdure, îºi fãcea o umbre-luþã din frunze de brusture ca sã nu-l ardãsoarele ºi ºedea pe deal sau lângã moara devânt, ba intra ºi-n peºtera care era pe acel deal“.Aceastã relatare ilustreazã perfect caracterulmicului Taras: nu suporta nici constrângerea,nici, cu atât mai puþin, agresiunea. Pe unchiulPavlo l-a urât sincer ºi, dupã cum am vãzut, aavut pentru ce. Era suficient, probabil, ca acelunchi urâcios sã strige ceva mai tare la bãiat, caacesta sã pãrãseascã munca ºi sã fugã. Fuga eraunica formã de protest pe care, pânã la un timp,s-a priceput bãiatul s-o foloseascã.

Munca la unchiul lui „pentru mâncare ºibãuturã“, probabil, cã n-a durat prea mult. Încapul lui Taras a încolþit un plan îndrãzneþ ºineobiºnuit pentru vârsta lui - sã înceapã o viaþãindependentã: s-a dus la cântãreþul bisericescBohorskyi ca învãþãcel-servitor. S-a întâmplatasta, desigur, încã în anul morþii tatãlui sãu ºi,probabil, nu mai târziu decât în toamna aceluian. Nimeni n-a putut zãdãrnici acest pas al luiTaras ºi nici sã-i reproºeze: ºi unchiului Pavlo,ºi mamei vitrege n-a putut decât sã le convinã -au scãpat de bãtaia de cap cu bãiatul „leneº“ ºi„neascultãtor“. Dascãlului, dimpotrivã, un ast-fel de ºcolar ºi bãiat de alergãturã îi convenea.Beþivãnind, dascãlul bisericesc nu ieºea dincârciumã câte douã-trei zile. El chiar l-adesemnat pe Taras „consul“. În sarcina „con-sulului“ cã dea ºi obligaþia de a-i croi pe colegicu nuia ua în fiecare sâmbãtã, ceea ce, seînþelege, nu-l scutea ºi pe el s-o încaseze de ladascãl. Iar dascãlul Bohorskyi era mult mai rãudecât Sovhyr. „Consulul“ în vârstã de dois-prezece ani, probabil, l-o fi scos de multe ori pedascãl din încurcãturã ºi în atribuþiile lui peda-gogice, verificând dacã elevii ºi-au însuþit ceeace avusese fiecare de învãþat. În afarã de asta,dupã cum a povestit poetul însuºi în autobio -grafia sa, „dascãlul, convingându-se de cali -tãþile elevului sãu ºi, în acelaºi timp, bãiat latoate, îl trimitea în locul sãu sã citeascã dinPsaltire pentru sufletele iobagilor rãposaþi,pentru ce îi ºi plãtea a zecea copeicã drept re -com pensã“. În povestirea Prinþesa, ªevcenko aistorisit mai pe larg cum câºtiga el acea „azecea copeicã“: „Eu ºtiam pe de rost aproapetoatã Psaltirea ºi citeam din ea, dupã cumspuneau ascultãtorii mei, «clar», adicã cu glastare. Datoritã acestei «priceperi» ale mele, însat n-a fost înmormântat niciun rãposat cãruia

eu sã nu-i fi citit din Psaltire. Pentru citireapsalmilor, primeam un colac ºi cincizeci decopeici, pe care i le dãdeam învãþãtorului cafiind venitul lui, iar de-acuma el, în mãrinimialui, îmi fãcea ºi mie parte cinci copeici pentrucovrigi. ªi asta era unica mea sursã de exis-tenþã“. Chiar dacã Taras mãtura în casã, fãceafocul în sobã, ducea gunoiul, îndeplinea obli -ga þiile de „consul“ ºcolar, el adesea rãbda defoame, ca de altfel ºi îngãlatul ºi beþivul dedascãl. „Încã bine cã în sat se întâmpla sã fiemorþi (Doamne, iartã-mã!), - îºi amintea ªev -cen ko, - ºi atunci noi, cum-necum, o maiduceam; iar dacã nu, flãmânzeam câteva zile larând: în câte o searã, eu luam traista, iar învãþã-torul lua în mâna dreaptã cârja, iar în cealaltã ooalã de pãmânt (nu ne era scârbã de o bãuturãcum ar fi cvasul de pere) ºi plecam sã cântãmpe la ferestre Cea aleasã de Dumnezeu.Uneori, aduceam ºi la ºcoalã câte ceva, iar alte-ori ne întorceam aºa, cu mâna goalã, doar cã numai eram flãmânzi“. Povestind despre viaþa luide „consul“, ªevcenko scria: „Ah, multe-multelucruri interesante ºi pline de învãþãturã aº maiputea povesti pe aceastã temã, dar e cam tristde povestit“. Dar despre ceea ce pentru el eratrist de povestit ne-au povestit alþii. Nu se ºtiecât de repede dupã ce Taras devenise la dascãlbãiat la toate, în orice caz, dupã un timp,dascãlul s-a înhãitat cu tânãra mamã vitregã alui ªevcenko ºi a început sã petreacã cu ea înbeþii, iar pe Taras îl bãtea, dând în el „ca într-unsac“. Când venea dascãlul la ºcoalã, Taras o luala fugã. Nu o datã, dascãlul îl chinuia cu foa -mea, poate aþâþat de mama vitregã. Îl salvapânã ºi Marusea cea oarbã: la masa de prânz,ea ascundea o bucãþicã de pâine ºi o ducea înlivadã în locul în care s-au înþeles. Taras sefuriºa în mica livadã ºi, luând pâinea, fugea laºcoalã, de fricã sã nu-l vadã scorpia de mamãvitregã. Fugind de pumnii dascãlului, se ascun-dea în tufele din grãdina sãteanului Jeleh. Înce-puse sã rãspundã obraznic ºi sã-l înfrunte pedascãl, iar când acesta se repezea la el, eranevoit sã fugã. κi fãcea din iarbã în acele tufede cãlin „ceva ce semãna a pat“, iar surorile îiaduceau acolo mâncare. Fugit de la ºcoalã ºiascuns în tufe, scria pe foi cusute psalmi de-ailui Skovoroda ºi colinde, fãcând ornamente de„cruciuliþe ºi flori“, aºa cum fãcuserã ºi învãþã-torii-cântãreþi la care vãzuse el tot felul deculegeri cu psalmi ºi chenare:

Se întâmpla demult. Încã la ºcoalã,ªterpeleam biniºor de la dascãlCâte-un pitac (cãci eram aproape gol -Atâta de sãrac) ºi-mi cumpãramO coalã de hârtie. Fãceam din eaO cãrticicã. Filele ei le-mpodobeamJur-împrejur cu cruciuliþe,Cu flori ºi cu ghirlande.ªi-l copiam acolo pe SkovorodaSau „Trei magi duc daruri“.ªi singur stau în buruieni -Nimeni sã nu mã audã, sã nu mã vadã -,Îngân cântãri ºi plâng.

(Trad. mea, C. Ir.)

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras Çevcenko

Pavlo ZaiþevVitrina literarã

Page 15: CU mai 2012.qxd

15Curierul UCRAINEAN

Pentru mulþi dintre noi, primãvara esteanotimpul preferat. Deºi mie îmi place mai multtoamna multicolorã, totuºi numeroase întâmplãriºi evenimente din viaþa mea sunt legate de pri -mã varã iar acum, bucurându-mã de ea, sunt nã -pã dit de amintiri. Una dintre acestea se referã lao întâmplare petrecutã cu mulþi ani în urmã, pevremea când îmi desfãºuram activitatea de ingi -ner la Intreprinderea Forestierã Gura Humoruluidin judeþul Suceava.

Ce voi relata în cele ce urmeazã poate pãrea opoveste vânãtoreascã, de unde ºi titlul de maisus, dar vã asigur cã este în întregime adevãratã.

Toatã lumea a auzit ºi ºtie despre aºa-ziseleisprãvi vânãtoreºti, povestite de vânãtori ºi depescari în familie dar, mai ales, într-un cerc deprieteni când, la un pahar de vorbã, încep sã selaude cu isprãvile lor. Deºi, câteodatã acestepovestiri au la bazã fapte reale, în majoritateacazurilor ele sunt adevãrate numai pe jumãtate,meritele povestitorilor sunt exagerate, iar unelesunt de-a dreptul inventate.

Dar, la drept vorbind, dacã nu ar fi aºa, aces-te povestiri nu ar mai avea niciun haz. Esenþialeste cã ascultãtorii le acceptã aºa cum sunt ºi seamuzã pe seama celor auzite.

Vânãtor poþi fi în sensul propriu al cuvântu-lui, dar poþi sã fii ºi „vânãtor“ de imagini cupeisaje ºi animale sãlbatice, în acest caz acþiuneaeste paºnicã, fãrã cruzime faþã de acestea. În cemã priveºte, eu am fost întotdeauna adeptul aces-tui din urmã fel de a „vâna“. De aceea, chiar ºiatunci când mergeam pe teren, luam cu mine ºiaparatul de fotografiat. Acest lucru îl ºtiaucolegii de serviciu ºi personalul silvic de teren.Legat de acest hobby al meu meritã sã amintescun fapt întâmplat la grãdiniþa unde mergea fiulnostru care, la întrebarea aducatoarei ce suntpãrinþii lui, a rãspuns fãrã a sta mult pe gânduricã mama este profesoarã, iar tata fotograf.

Aºadar, cu mulþi ani în urmã, într-o zi tot laînceput de primãvarã, se prezentã la mine unpãdurar ºi bucuros mã informã cã în cantonul sãua vãzut o ursoaicã cu pui.

Era convins cã vestea îmi va face plãcere ºi cãnu voi scãpa ocazia de a merge pânã acolo pen-tru a-i vedea. Într-adevãr, nu se înºela, aºa cãîmpreunã am stabilit ziua în care sã mergempânã acolo. Între timp l-am anunþat despre eveni-ment ºi pe ºeful meu care era ºi el amator de aºaceva, dar, ºi pe unchiul meu, fratele lui tata, me -dic veterinar tot în Gura Humorului care era ºi elun fotograf împãtimit ºi care, auzind despreposibilitatea de a-i vedea pe ursuleþi a aceptat peloc invitaþia de a veni cu noi.

În ziua respectivã, însoritã ºi frumoasã, amplecat cu toþii cu o maºinã de teren pânã la can-tonul unde deja ne aºtepta pãdurarul echipat ºiînarmat cu puºca de serviciu, conform regula-mentului silvic. Pãdurarul era un om vârstnic,aproape de pensionare ºi, fiind de modã veche,contrar atitudinii pãdurarilor din generaþiile maitinere, þinea mult ca totul sã fie „ca la carte“.

Dupã spusele sale, ursoaica cu puii se afladeparte în pãdure. Pentru a ajunge acolo trebuiasã urcãm ºi apoi sã coborâm un versant ceea cepentru noi nu constituia niciun impediment, fiindobiºnuiþi cu deplasãri pe teren accidentat. Pentruo mai bunã orientare pe teren aveam la noi ºi ohartã care, în realitate, nu ne prea era de foloscãci urma sã fim conduºi de pãdurar.

ªi am pornit toþi cinci, cãci ni se alãturase ºiºoferul maºinii dornic ºi el de o „aventurã“. Mer -geam în ºir indian, cu pãdurarul în frunte. Urcu -ºul se dovedea a fi destul de anevoios cãci, deºiera sfârºit de iarnã, în pãdure, pe unele porþiunide teren, existau încã straturi groase de zãpadãcare ne îngreunau deplasarea. Dar noi, animaþide dorinþa de a vedea cât mai curând ursuleþii, nu

acordam prea multã atenþie acestui fapt. Esteadevãrat cã ºi natura înconjurãtoare, peisajul cupãdurile de conifere ºi aerul ozonat, pârâiaºelerepezi prin care se scurgea la vale apa provenitãdin topirea zãpezii crea o ambianþã optimistã,favorabilã deplasãrii noastre.

Dupã un urcuº care a durat aproape o orã, ne-am oprit pe o creastã în mijlocul pãdurii. Deacolo se lãsa în vale o pantã destul de înclinatãde la baza cãreia începea un povârniº împãduritcu fagi tineri. Acolo se vedea însã ºi un trunchirupt pe jumãtate al unui fag foarte bãtrân, cu undiametru mare, acela fiind locul indicat de pãdu-rar unde urma sã vedem puii. Din locul în care neaflam încã nu puteam vedea nimic deoarece întrenoi ºi acel trunchi, pe versantul care cobora, seafla un nuieliº des care se întindea pe o lãþime deaproximativ 20-30 m. Ca sã putem vedea lo culunde se aflau puii, trebuia sã coborâm pantatrecând prin acel desiº care avea aproapeînãlþimea unui om.

Dupã o scurtã analizã a situaþiei de pe teren,am stabilit un plan de acþiune. Noi, cei patru,urma sã coborâm la vale, iar pãdurarul înarmaturma sã rãmânã sus pe creastã, de unde vedeabine toatã zona ºi de unde trebuia sã ne asiguresecu ritatea, cãci din partea animalelor sãlbatice,îndeosebi a urºilor, nu poþi ºti niciodatã la ce sur-prize sã te aºtepþi.

Deoarece eram „înarmaþi“ numai cu aparatelede fotografiat, iar el avea puºca, pãdurarul aprimit dispoziþia ca, în caz de forþã majorã, sã neapere trãgând focuri de armã. El a rãmas la post,iar noi, desfãºuraþi în linie de trãgãtori, am înce -put cã coborâm cu atenþie prin lãstãriº. Încer camsã mergem fãrã sã vorbim ºi sã facem gãlãgie,pentru a nu speria sãlbãticiunile. Cu toate cãpãdurarul ne asigurase cã, în acea parte a zilei,ursoaica sigur nu se afla lângã pui, ne neliniºteagândul cã nu ºtiam care este situaþia realã.

Parcurseserãm aproape o jumãtate din fâºiade lãstãriº când, pe neaºteptate, am avut surprizade a vedea în faþa noastrã ursoaica ridicatã pelabele din spate. I se vedea numai capul ºi o partedin corp. Mormãind, întorcea capul când sprestânga, când spre dreapta. Era o ursoaicã tânãrã,voinicã ºi frumoasã. Pentru noi apariþia ei a fostun ºoc teribil. Am rãmas nemiºcaþi, cu inimabãtând puternic. Mai târziu, ºoferul nostru a mãr-turisit cã în acele clipe a vãzut moartea cu ochii.Ursoaica a mai rãmas un timp ridicatã, dupã cares-a lãsat în jos, dispãrând din câmpul nostruvizual. Atunci pentru noi au început cu adevãratclipele cele mai tensionate, deoarece nu ºtiamcare va fi compotarea ursoaicei. Gândurile ni seînvãlmãºau în continuare în cap, de fugit înapoinu putea fi nici vorbã cãci ursoaica, în ciudavolumului sãu impresionant, ar fi fost mai agilãdecât oricare dintre noi. Sã ne apãrãm nu aveamcum, singura speranþã în salvarea noastrã rãmâ -nea intervenþia cu armã a pãdurarului.

În astfel de cazuri incertitudinea este cea maichinuitoare ºi recunosc, cã nici eu nu eramindiferent faþã de situaþia în care ne aflam cu atâtmai mult, cu cât la mijlocul formaþiei unde mãaflam eram chiar în faþa ursoaicei.

Clipele de aºteptare ºi de incertitudine care auurmat mi s-au pãrut foarte lungi, interminabile.Nu ºtiu ce gândeau ceilalþi în acele clipe, dar ºtiuce gândeam eu.

Aºa a trecut ceva timp ºi pânã la urmã situaþias-a rezolvat în mod neaºteptat în favoarea noas-trã cãci am vãzut, cu uºurare, cã ursoaica sedepãrta pe versantul opus, strecurându-se printrefagi. Dupã ce ne-am mai revenit din ºoc, amhotãrât cã mergem pânã la aºa-zisul bârlog alpuilor. Încã precauþi ºi ºovãielnici ne-am apropi-at de bârlogul aflat într-o mare scorburã de fag,înnegritã în interior de un foc fãcut de cineva.

Spaþiul din scorburã era adâncit prin scormonire,în jos spre rãdãcini aºa cã, deºi la prima vederepãrea destul de mic, în realitate era destul deîncãpãtor pentru a adãposti puii. Aceºtia, înnumãr de trei, toþi având gulere albe, stãteauînghesuiþi unul lângã altul ºi ne priveau poate cuteamã sau poate cu mirare.

Din cauza culorii închise a blãnii, dar ºi aîntu ne cimii din interiorul bârlogului, puii nuputeau fi vãzuþi prea bine. Dar ºi aºa se vedea cãsunt foarte drãgãlaºi. Ca sã nu-i speriem, amrãmas cam la un metru distanþã de bârlog ºi cugreu am rezistat ispitei de a nu ne apropia maimult sau de a încerca sã-i scoatem afarã la lumi -nã. Se spune cã dacã pui mâna pe ursuleþi ºi îimângâi ursoai ca simte mirosul de om ºi îi aban-doneazã. Noi nu vroiam sã riscãm.

Stãteam ºi îi admiram, dar tot cu frica-n sânfiindcã nu ºtiam la ce sã ne aºteptãm din parteaursoaicei. Totuºi, fiind tânãrã ºi fãrã experienþã,vãzându-ne cã suntem mulþi, ursoaica a preferat,speriatã, sã se depãrteze, dar se putea întoarce înorice moment pentru a-ºi apãra puii.

Aºa cã, dupã ce i-am mai admirat un timp ºii-am fotografiat, am fãcut cale întoarsã. Ajun -gând sus pe creastã, de unde am plecat, am maiavut parte de o surprizã. În locul unde îl lãsa se -rãm pe pãdurar cu consemnul sã ne apere la ne -voie nu era nimeni. Ne-am uitat în toate pãr þile,l-am strigat, dar degeaba, pãdurarul nu era ni cã -ieri, de parcã îl înghiþise pãmântul. Nu ne veneaa crede. Dupã încã câteva încercãri ne reuºite dea-l gãsi, ne-am hotãrât sã coborâm singuri.

Atunci am gãsit ºi rãspunsul la dilema noastrãcãci am vãzut în zãpadã urmele paºilor luiîndreptate în direcþia de întoarcere. Erau urmeleunei persoane care fugea în salturi, demne derecord sportiv. Ne-am dat atunci seama cã toc-mai el, cel în care aveam toatã încrederea cã neva apãra la nevoie, o luase la goanã cu tot cupuºcã!

Ne-am întors la maºinã ºi am plecat la GuraHumorului. Dupã o bucatã de drum, am vãzut ungrup de oameni, muncitori forestieri, în mijloculcãrora cineva se agita. Nu ne-a trebuit mult timpsã ne dumirim cã acel cineva era tocmai pãdu-rarul nostru care le povestea ceva gesticulând.Nu am aflat exact ce povestea acelor oameni dar,la apariþia noastrã, toþi au rãmas nemiºcaþi, iarpãdurarul a fãcut o minã de parcã ne-a vãzutînviaþi din morþi. Puteþi sã vã închipuiþi ºi ce aurmat... Esenþial este cã el a recunoscut cã a fugitde fricã în momentul în care a vãzut ursoaica lã -sân du-se în jos cãci „fuga-i ruºinoasã, dar e sãnã-toasã“, cã avea de gând sã cheme oameni sã nesalveze. Spãºit a recunoscut cã este vinovat pen-tru pãrãsirea postului ºi neîndeplininirea dispozi -þiilor primite de la noi ºi cã acceptã orice sancþiu -ne. Bineînþeles cã din partea noastrã s-a alesnumai cu o binemeritatã muºtruluialã, dar ºi curâsul ºi batjocura celor aflaþi de faþã. Dupã cumam aflat ulterior, aceastã pãþanie a fãcut obiectulmultor glume ºi anecdote în zonã. ªi asta era deajuns.

Noi însã l-am iertat, era aproape de pensio -nare, profesional avea rezultate meritorii ºi amþinut cont cã a greºi este omeneºte, mai ales cã„totul e bine, când se terminã cu bine“.

De atunci au trecut mulþi ani, unii dintre pro-tagoniºtii acelei întâmplãri, pãdurarul, dar ºiunchiul meu, demult nu mai sunt în viaþã, darîntâmplarea mi-a rãmas vie în memorie ºi meritaa fi adusã la cunoºtinþã spre amuzamentul ama-torilor de „poveºti vânãtoreºti“.

Eu, personal, m-am ales cu o experienþã „vâ -nãtoreascã“ în plus, cãci trebuie sã ºtiþi cã pânãatunci am mai avut parte ºi de altele, pe care,poate cândva, am sã vi le fac cunoscute. Nu dealta, dar se spune cã râsul înseamnã sãnãtate, iarsãnãtatea înseamnã viaþã lungã.

Ca ºi atunci, ºi acum ca pensionar susþin ideeacã este mult mai uman sã „vânezi“ cu aparatul defotografiat ºi cred cã îmi daþi dreptate.

Iarema ONeªCIUC

„Vânåtoreascå“... dar adevåratå

Page 16: CU mai 2012.qxd

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi colegi,

În perioada care a trecut din momentulanunþãrii cursului spre o modernizare pro-fundã a þãrii am realizat o serie de acþiuniimportante pe linia stabilizãrii economice ºia formãrii unui cadru legislativ nou, aridicãrii standardelor sociale.

Cu toate acestea, fiecare dintre cei de faþãeste conºtient de faptul cã cheia spre un pro-gres efectiv în economie se aflã în sectorulreal.

Numai o valoare nou-creatã, o producþiemodernã, o muncã productivã, un salariuechi tabil ºi locuri de muncã stabile vor puteaasigura eficienþã economiei noastre na -þionale.

ªtim cu toþii foarte bine cã poþi sã dis-tribui doar ceea ce produci ºi câºtigi. Nedemonstreazã acest lucru înþelepciunea po -pularã. Aceasta se referã la orice familie, darºi la orice industrie.

De aceea, noi înþelegem foarte bine cã labaza oricãrui succes va sta demnitatea mun -cii. Desigur, un rol important îl are ºi moti-vaþia muncii, care va fi creatã pentru gene -raþiile viitoare, pentru tineri. Un rol deosebitîl joacã ºi dinamismul liberei iniþiative.

Puterea trebuie sã promoveze o politicãcare sã rãspundã acestor realitãþi, respectiv,sã creeze aceste motivaþii. De aceea, existãºi o mare rezervã în condiþii de crizã econo -mi cã globalã când vedem cã nu sunt sufi -cien te investiþii, iar în lipsa lor este imposi-bilã modernizarea þãrii. Iar investiþiile vorveni atunci când se vor crea condiþiile adec-vate. Adicã toate acestea sunt strâns legateîntre ele. Investitorii evalueazã riscurile su -pli mentare ºi nu se grãbesc sã investeascã însectorul real al economiei.

Pasivitatea ramurilor de bazã ale eco no -miei în care se concentreazã un mare poten -þial tehnologic ºi profesional este ºi ea legatãde aceºti factori. De aceea, politica statuluide valorificare a tuturor resurselor existentetrebuie sã fie orientatã tocmai spre creareamotivaþiilor ºi a condiþiilor pentru dezvol ta -rea sectorului de apãrare (unde, dupã cumºtiþi, întreprindem acum paºi im por tanþi,adicã refacem sectorul industrial militar carese bazeazã pe tehnologii mo de rne din dome-niul construcþiilor de ma ºini), a ramurilorprecum aeronautica, con struc þiile de maºinipentru energeticã ºi, în sfârºit, a sectoruluide extracþie ºi prelucrare a metalelor existentîn þarã. Tuturor acestora trebuie sã le acor -dãm atenþia cuvenitã.

Alãturi de sectorul real al economiei seaflã ºtiinþa, deoarece acolo unde existã ino va -re, unde este progres, acolo sectorul real are

rezultate noi ºi noi tehnologii. Este ex trem deimportantã utilizarea experienþei in ter naþio -nale, existente în þãrile dezvoltate ale lumii.

Educaþia, învãþãmântul profesional tre-buie sã reacþioneze printr-o nouã calitate apregãtirii cadrelor.

În fine, businessul autohton în specialmari oameni de afaceri trebuie sã ia asupralor o parte a responsabilitãþii pentru dez-voltarea în continuare a unei producþii mo -derne, pentru creºterea inveºtiþiilor interne.Pentru aceasta, este nevoie de un dialogserios între putere ºi oameni de afaceri cuprivire la o politicã eficientã de înlocuire aimporturilor, la diversificarea pieþelor dedesfacere, la creºterea potenþialului ºi a posi-bilitãþilor pieþei interne. Numai cu criticã nufacem nimic. Avem nevoie de o abordareprofesionistã, de o discuþie profesionistã.Din nefericire, noi avem astãzi o mare partea producþiei cu valoare adãugatã scãzutã, cuun consum de resurse ridicat, cu mijloace debazã destul de uzate.

Ca urmare, depindem în mare mãsurã desituaþia de pe pieþele externe, de „afluxuri“financiare externe, iar competitivitateamajoritãþii produselor ucrainene în afaragraniþelor þãrii este slabã.

ªtim foarte bine cu toþii cã noi exportãmastãzi cu precãdere materii prime, iar pon-derea produselor cu valoare adãugatã marerãmâne scãzutã. Ea creºte, dar aceastã creº -tere trebuie sã fie mult mai rapidã.

Mediul concurenþial global se schimbã,de aceea economia ucraineanã va pierde ra -pid avantajele concurenþiale tradiþionale.Prin urmare, trebuie sã grãbim ºi noi pasul.

Sursele de creºtere bazate pe mãrirea ex -por turilor de micã tehnicitate ºi de materiiprime, pe seama forþei de muncã ieftine ºi aeconomiilor realizate în sfera socialã sunt, înmomentul de faþã, practic epuizate.

Se scumpesc resursele de materii prime ºicele energetice. Se scumpeºte ºi se va scum -pi în continuare forþa de muncã. Provo cã rileîn ceea ce priveºte concurenþa pe pie þelenoas tre tradiþionale devin tot mai puternice.Nu este niciun secret cã ºi prognozele pri -vind depresiunea economiei mondiale nusunt favorabile.

Manifestãrile crizei financiare ºi a crizeidatoriilor în þãrile din Europa ºi-au pus am -pren ta negativã asupra conjuncturii pieþeimondiale ºi pot duce la reducerea cererii depro duse de bazã pe care le exportã Ucrainaîn pofida faptului cã noi am cãutat ºi, evi-dent, vom cãuta pieþe noi de desfacere. Vomlu cra cu noi centre de creºtere a economiei ºine vom consolida activitatea în aceastãdirec þie.

Dupã cum am mai subliniat de multe ori,politica noastrã externã trebuie sã se bazezepe interesele noastre naþionale. Econo miza -rea politicii externe este ceea ce ne trebuieastãzi.

Sunt convins cã dezvoltarea în continuarea economiei Ucrainei se va caracteriza princapacitatea ei de a gãsi rãspunsul la provo cã -rile legate de modernizarea sectorului real.De aceea, sarcina-cheie pe care o ridic înfaþa puterii executive este aceea de a puneaccentul pe dezvoltarea sectorului real, pecrearea unei baze de producþie moderne ºipe noi locuri de muncã.

Suntem obligaþi sã transformãm poten -þialul nostru de resurse într-un avantaj con-curenþial pe piaþa mondialã. Numai în felulacesta vom putea asigura noi ritmuri de creº -tere economicã ºi o nouã calitate a vieþii ce -tã þenilor noºtri, vom putea apãra intereselelor sociale ºi economice.

Întreprinzãtorul onest ºi afacerea proprieapãratã, oul muncii ºi locul de muncã stabil,piaþa internã saturatã, salariul, pensia ºi aju-torul social echitabile - acestea trebuie sãdevinã o normã pentru economia naþionalãºi sã dea rãspuns la problemele societãþii ºiale cetãþenilor noºtri.

Concluzia ce se desprinde este clarã.Tre bu ie sã dãm economiei un impuls supli-mentar, sã cãutãm stimulente noi pentru dez -vol tarea economiei, pentru îmbunãtãþireaclimatului investiþional, în mod special pen-tru apãrarea dreptului la proprietate, pentrucrearea unui mecanism eficient de colabo-rare a statului cu mediul de afaceri.

Aici este vorba, dupã cum am spus, ºidespre fondurile de stat care trebuie sã vinãîn sprijinul economiei ºi pe care suntemobli gaþi sã le folosim cu chibzuinþã. Este, dease menea, vorba de atragerea de resurse in -ves tiþionale. Aceasta ºi alte probleme aº vreasã le discut astãzi la ºedinþa Comite tului dereforme economice.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci,la çedinÆa Comitetului de reforme economice


Recommended