Prcţul unui număr 3 Lei. AnulXVI. B l a j , la 1 Iulie 1934 Nr. 2 6

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl s e plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

Cu ce să ne lăudăm Mai de mult oamenii se lăudau cu

obârşia din care plecau. Lauda aceasta îşi avea rostul ei, ba într'o oarecare măsură şi-1 mai are şi azi. —

Ştiind că cele mai multe însuşiri bune, ca şi cele rele, se moştenesc din tată în fiu, desigur nu e lucru de pu­ţină însemnătate că te tragi dintr'un neam bun, adică dintr'unul în care au fost mai multe şi mai mari virtuţile, decât slăbiciunile şi păcatele . Aşa, nu numai singuraticii, ci şi popoare întregi se pob lăuda cu înaintaşii lor, cu nea­mul din care îşi au obârşia. —

Dar de oele mai multe ori lauda ou neamul din care te tragi, nu privea hărnicia şi cinstea sau deşteptăciunea strămoşului, ci averea lui. „Neamul bun" s'a confundat adeseori cu „neamul bo­gat*. Cei bogaţi nu se amestecau cu cei săraci prin cununii, fiindcă săracul era „neam slab". —

Nu-i vorbă, românul a ştiut şi mai de mult că „neamul", „obârşia" nu e totul, şi a scornit vorba: „tata crai şi de mine-i vail"

Insă câtă vreme lumea a fost îm­părţită după avere: în boeri şi săraci-lipiţi, căutarea „neamului" nu putea fi înconjurată. Omenirea a înaintat însă mereu către o nivelare a oamenilor, răsturnându-se zidurile dintre ei. Privi­legiile claselor de sus s'au dus pe apa sâmbetii, şi după ele s'au topit mereu Şi averile mari, moşiile mari, până s'a 8juns la o egalizare tot mai mare, cum 8'a ajuna la noi prin reforma agrară. Neamurile vechi boereşti s'au to t a-mestecat cu ceilalţi oameni, sărăcind, «Şa că azi puţini mai sunt, cari să se Poată lăudă numai cu spiţa din care se t r *g . Chiar şi pe satele noastre s'au răsturnat în anii din urmă atâtea „nea­muri bune", adică avute ; şi s'a ridioat *tâta neam de rând, adică'sărac, încât au început căsătoriile între ei şi acolo, p l e sute de ani cei cu avere nu se ^cusoreau cu cei săraci. — I . ^zi când totul e întrecere slobodă "'f «atntnl şi nu se mai cântăreşte «jeţul cuiva după ceeace i-au fost stră-nu ?n' 0 1 d u P * a c e e a ce cântăreşte el, v r j v o n * mai putea lăuda decât după

ha • n . 6 a s t r â - Cât suntem de deştepţi, armei, de pricepuţi să prindem un

De păr. canonic Ion Agârblceanu

lucru, de cinstiţi, de hotărâţi să biruim piedecile ce ni-se ridică în cale. —

Desigur că moştenirea virtuţilor bune dela părinţi e lucru de preţ. Dar ele nu-ţi mai dau îndreptăţirea să stai în frunte, să fii preţuit şi cinstit de altul, decât dacă lucrezi cu ele, dacă le pui în folosul tău şi al altora. —

Mai de mult un om de viaţă no­bilă, chiar dacă era un săpăcit şi un leneş, putea ţinea un loc de frunte în societate, în sat , în oraş, în ţară. Azi , spiţa nu trage decât puţin în cumpănă, ci omul tot atâta preţueţte, cât e munca lut, cât poate el cu priceperea, cu voinţa, cu cinstea şi munca lui. —-

Deci omul înţelept numai în acestea se va lăuda. Şi numai aceste bunătăţi Ie va preţui şi la altul. Azi oricare ce­tăţean poate ajunge ministru, ca pe vremea lui Napoleon orice soldat — g e ­neral. Cu o condiţie: nu să fie din-„spiţă mare", după moştenire, ci să fie din a-luat bun şi din oţel tare. —

încheierea cursurilor Ia şcolile de băieţi şi fele din Blaj

In oraşul nostru mic, dar cu multe şcoli, îa decursul lunii Iunie par'eă trăese numai elevii. Strlzile sunt împânzite de ei. Unul merge, altul vine, căci aceasta e luna exame­nelor. Unul e vsssl, altul trist, al treilea dă din mâini şi povesteşte eu glas tare unui grup I din mijlocul străzii că a ştiut la materia la eare au se aştepta, şi îa schimb a mers slab la aceea la care s'a pregătit mai mult.

Acum toate acestea s'au terminat. La sfârşitul săptămânii trecute s'a făcut încheierea Ia toate şcolile. Au mai rămas cei din ultima clasă a liceului cari în 25 au început exa­menul de bacalaureat şi studenţii Academiei de teologie cari după regulament şi după un vechiu obiceiu încheie cursurile la 29 Iunie (Sf. Petru şi Pavel).

Dintre şcoli Liceul de fete şi Şcoala co­mercială superioară de fete au încheiat cursu­rile Vineri în 22 1. e.

Liceul de fete a înscris la îneeputul anului şcolar 214 eleve dintre cari s'au pre­zentat la examene 202 şi au fost promovate 165. Dintre cele promovate următoarele au fost premiate'. Popa Catoneta, Motoc Victoria şi Rusu Letiţia dia el. VII; Palcu Elisabet a1

din ci. VI; Popa Melania dia ci. V; Blg^ian Ileana şi Mârza Măria dia c!. IV; Boeriu Mar-eslla din ci. III; Fa iaa Eieias, Sâibu Olivia şi Pădurean Masgareta din cl. II şi Hopâr tean Măria, Bfgăian Eugenia şi Crişan Silvia din din el. I.

La Şcoala Superioară Comercială de fete s'au înscris 45 ds eleve şi au fost p ro ­movate 37. Dintre promovate următoarele au fost premiate: Mureşaa Livia, Câlţia Veturia şi Ivan Lucia dia e l . IV; Moldovan Melania, Oros Lucreţia şi Ivan Melanra din el. III; Ba­laş Silvia din cl. II şi Ghermsa $vzm& din s i . I.

Sâmbătă în 23 I. c. s'a făcut îneheierca anului şcolar la Liceul de băieţi iar Duminecă în 24 la Şcoala Superioară Comercială de băieţi.

Liceul de băieţi a asistat în dimineaţa acelei zile la slujba dumnizeiască din ca te­drală unde s'a cântat un Tedeum pentru b ine­facerile primite In decursul anului. Au t recut apoi în Sala de gimnastică a liceului unde profesorii au făcut dările de seamă asupra mersului şcoalei în decursul anului. Din ace . stea reesă că situaţia liceului în d e e u r s u \ anului şcolar 1933—34, a fost u rmă toa rea :

S'au înscris 490 de elevi dintre cari s'au retras 10 rămânând 480. Dintre aceşt ia au fos promovaţi cu laudă 47, promovaţi simplu 246. Premiaţi au fost următorii : Zshaa Dumi t ru , Crişan Simion şi Raeoviţan Silviu din cl. VII-A Sueiu Petra VII B. Metea Gheorghe şi Rusu Gheorghe VI-A. Oltean Ioan Victor, Popa Au-gustia, Gligor Virgil, N. Biăjaa şi Grama Va-sile VI-B. Rusu Victor V-A. Banceu Iosn, Ilea Emanoil şi Sârbu Ioan V-B. Şurtea Ştefan, Metea Romul, Aldea Iancu şi Biăjaa Traian IV-A. Idu Iacob, Idu Vasile, Sueiu Teodor, Nyergeş Adrian şi Pascu Cornel IV-B. Rogojan Iosif, RusuMîrcea, Dăian Gheorghe, Buţ iu loan şi Pop Sovaroşi III-A. Căinat Panfii şi Popa Mihai III-B. Fodor Fiorin, Maior Iuliu, Pă­cală Ioan şi Pejan Ioan II-A. Cris teaNic. Isailă N. şi Căpâlnean Ioan II B. Popu Grigore , Moldovan Eugen, Şurtea Virgil şi Bârlea Ioan I-A. Şuteu Oot., Oros Ioan şi Smâdu Gh. I.-B.

Şcoala Comercială Sup. de băieţi a în­scris 60 de elevi dintre cari s'au retras 6. Dia ce 54 rămaşi, au fost promovaţi 34, d in t r e x

eari următorii premiaţi: Hegcdiiş Ioan din cl. II; Arimie Nicolae şi Hegedvif Alexandru cl. III şi Bogdan Octaviaa cl. IV.

La şcoalele normale de băieţi şi fete s'au ţinut în această sesiune examene de ca­pacitate. La sfârşitul examenului au fo i t de­claraţi reuşiţi următori i băieţi: Apolzan Au­rele, Oltean Mihai, Lupsa Emil, Găinar Aurel, Coroş Vaier, Bogdan Iuliu, Mărginean Dionisie, Stănilă Dumitru, Costca Roman, Crişan Teodor , Bădilă Petru, Biriş Victor, Brad Ioan, Fil ip Ioan, Chiorean Gheorghe, Mondoe loaehim,

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Roşeovel Ioan, Simonetti Tiberiu, Şofron Ro­man, Butaariu Ioan, Funariu Augustin, Boantă Iosif, Ssvestrean Gheorghe, Drăghiţă Ioan, Bala Viorel, Dăian Iosif, Daaeiu Vaier, Vulcu Silviu Herlea Iulian, Basarab Gheorghe, Oaiga Va-sile şi Timbuş Emil.

Dintre fete au fost declarate reuşite ur­mătoarele: Găvâneseu Aurelia, Mureşan Elena, Dobrescu Veronica, Dobrata Măria, Roman Măria, Şerban Rozalia, NeamţuLivia, Limpede Parasehiva, Moga Dorina, Bărbat Aurelia, Ni-dermaier Olga, Brăneseu Yaleria, Ruk Fran­cisca, Bucur Zoe, Mătieş Viorica, Todea Elena, Salcă Măria, Niaradi Elena, Moldovan Rea S., Popa St. Ana, Bulzan Elisabsta, Grama Ioana, PMurean A., Avram M, C. Pop Ana, Băloiu Măria, Bulbucau Marla, Teuţean A., Chiorean A., Folea S., Găinar E. şi Rijî« Eva.

Isuslplineşle legea „Căci sfârşitul legii este

Hristos, spre îndreptarea celui ce crede*. Din apostolul du­minecii V. după Rusalii (Ro­mani 10, 1 -10) .

fggflsus a cinstit Legea Veche, de aceea a spus: >Să nu gândiţi, că am venit să stric legea sau prorocii, n'am venit să o stric, ci să o plinese« (Matei 5, 17). Şi de fapt el a Împlinit întru toate cele 10 porunci, de aceea a şi putut spune cu fruntea ridicată: »Cine dintre voi mă va dovedi vi­novat de păcat ?« (Ioan 8, 46). De aceea a şi recomandat Isus tânărului bogat să

ţină poruncile, dacă vrea să între în viaţă (Matei 19, 17).

El a ţinut până şi legile de mai pu­ţină însemnătate. Indatăce este de 12 ani, pleacă, împreună cu părinţii, la Ierusalim, ea să se închine în biserică. El a plătit chiar şi darea bisericii, dupăcum vedem la Matei 17, 27. Iară la sf. Luca ni-se spune că >a intrat, după obiceiul său, în ziua sâmbetei, In sinagogă, şi s'a sculat să ce­tească* (Luca 4, 16).

Unde a fost lipsă a întregit Legea Veche. Astfel el în vorbirea de pe munte pretinde ca oamenii să-i ţină legea şi să nu o despreţuiască, de aceea zice: »Po­runcă nouă vă dau vouă, ca să vă iubiţi unul pe altul; precum v'am iubit eu pe voi, şi voi să vă iubiţi unul pe altul* (Ioan 13, 34).

i" Fariseii de pe vremuri ţineau numai litera legii, de conţinutul legii nici că Ie păsa. Tot ce făceau era numai ca să pară drepţi în faţa oamenilor. Legea lui Moise prescria anumite spălări, deoparte ca să-i dedea pe oameni la curăţenie, iară de alta, pentruca să le aducă aminte de cu­răţenia lăuntrică. Fariseii cunoşteau 26 de feliuri de spălări externe, de curăţenia lăuntrică a sufletului însă nici că le păsa. Legea sâmbetei a fost dată pentru mă­rirea lui Dumnezeu şi pentru binele oa­menilor, fariseii însă credeau, că împlinesc legea dacă nu fac sâmbăta mai mult de câteva sute de paşi afară de oraş. De a-ceea le-a şi zis Isus: > Vai vouă cărturarilor şi fariseilor făţarnici, că zeciuiţi izma şi mă­rarul şi ehiminul, şi aţi lăsat cele mai grele ale legii, milostenia şi credinţa» (Matei 23, 23).

Fariseilor le era destul dacă nu erau jefuitori, nedrepţi, preacurvari ori păcătoşi publici, pe când Isus cere mai mult, a-decă supunerea poftelor şi gândurilor noastre legii Domnului. De aceea zice:

>Tot pomul bun poame bune face pomul rău poame rele face. Nu pJJ1

pomul bun să facă poame rele, «ici PojJ rău să iaeă poame bune* (Matei 7 , 1 7 J J Î şi: >omul bun din visteria cea buna inimii sale scoate cele bune, şi omul ci rău din visteria cea rea a inimii sale scoat cele rele. Pentrucă din prisosinţa injJ grăieşte gura* (Luca 6, 45). 11

Isus înnobilitează ascultarea prin dra goste. El nu cere ea noi să ne supunenj legii din frică, ci din dragoste, aşa dupj. cum şi copiii cei buni din dragoste şi n i 3

din frică se supun părinţilor. El cere, tot pe baza dragostei: >Fiţi desăvârşiţi, precum şi Tatăl nostru cel din ceriuri desăvârşit este»

Iată aşadară cum au a se înţelege cuvintele apostolului de astăzi: »căcisfâr­şitul legii este Hristos«, că adecă el a în. deplinit şi perfecţionat Legea Veche, care

de fapt pentru el era adusă şi prin el s'a desăvârşit. Păr inte le lullu

Dela Reuniunea Mariană „Buna­vest ire" a studenţi lor rn Teologie din Blaj. Fiind aproape sfârşitul anului şcolar Reuniunea Mariană „Bunavestire", s'a întrunit în şedinţă administrativă în ziua de 16 Iunie, pentru a-şi alege noul comitet. După deschi­derea şedinţei, prin cântarea „împărate Ceresc", urmează cuvântarea Păr. Dr. Leon Sârbu, con­ducătorul Reuniunii, după care se procedează" la alegerea noului comitet. Preşedinte este ales clericul Aurel Aldea, an Iii; asistenţi clericul Dumitru Sălăgean, an III; asistent II clericul Dumitru Poptămaş, an Iii; secretar clericul Teodor Tripşa, an II; cassar clericul Balog Ştefan, an I; membrii în comisia scru­tătoare sunt aleşi clericii: Traian Mârza, an III; Simion Şarlea, an II şl Jldav Aurel, an I. Cei­lalţi membrii ai comitetului se vor alege la toamnă. La urmă fostul preşedinte Octavian Bârlea ţine o cuvântare de adio, Ia care îl răspunde noul preşedinte Aurel Aldea. Şedinţa se închide cu cântarea „Cuvine-se cu adevărat".

„Foiţa UNIRII POPORULUI"

Despărţire de şcoală*)

Sosită este clipa duioasei despărţiri Azi inimile 'noată în jalnice simţiri, Că şcoala se închide, plecarea e în prag, Noi părăsim azi Blajul, nouă atât de dragi

Azi muzele 'nţelepte catedra părăsesc S"i 'n fâlfâiri de aripi vacanţa o vestesc. Pustiu rămâne Blajul, pustiu şi dezolat, Azi şcolărimea toată e gata de plecai.

Adio deci acuma, iubitelor surori, Adio profesoare, adio profesori, Acuma noi ne ducem, acum ne despărţim, Lăsând aicea şcoala ce-atâta o iubim l

Dar şi în depărtare păstra-vom ne 'ncetat Frumoasele iluzii ce 'n Blaj am câştigat. Iar celea ce la toamnă ne vom întoarce iar, Noi nu vom pierde timpul aicea înzadar.

Adio ziduri sfinte, lăcaş încântător Adio Mică-Bomă, oraş nemuritor, Acum la despărţire, îţi zicem bun rămas; De sufletul tău mare eu nu pot să mă las.

Ne despărţim acuma, iubitelor surori, Adio profesoare, adio profesori, Adio scumpă şcoală, tu nu te întrista, Că nici în clipa morţii noi nu te vom uita,..!

*) La încheierea anului şcolar elevele dela Liceul de fete au obiceiul sa cânte, pe-o melodie proprie, foarte duioasa, versurile de mai sus, cari se păstrează, ca tra­diţie, din timpuri vechi. însemnăm că şcoala de fete din Blaj a fost întemeiată la 1B55 prin marele Mitropolit A-lexandru Şterca Şuluţiu.

La mormântul unui coleg*) Jalnică adunare, Iubite coleg Ioan!

Astăzi se împlinise 3 zile, de când am primit trista veste că iubitul coleg şi prieten Ion, nu se mai află printre cei vii.

Vestea aceasta ne-a cernit sufletul de du­rere, aşa că anul şcolar pe care ieri l-am în­cheiat, nu ne-a fost dat să-1 încheiem eu de­plină bucurie. Ştiam că unul dintre aoi lip­seşte şi că a trecut cu totul la cele veşnice. Dar nu sumai sărbătoarea de încheiere a anului n'am petreeut-o bine, ci toată primăvara, fiindcă ştiam că prietenul nostru e greu, greu, bolnav.

Nu era zi când să nu-1 întrebăm unul pe altul: ,Ce mai fass Anca? Gând vine la şcoală?" şi cu cât întrebam mai mult cu atât deveneam mai trişti, fiindcă par'că ne şoptea cineva că groaznica boală ce 1-a cuprins pe colegul no­stru o să-i pună sfârşit.

Aveam de ce să ne supărăm. Era bolnav prietenul nostru cel bun, ce astăzi cu totul ne-a părăsit.

*) In Gherla s'a stins, de curând, de o grea boală elevul Anca Ioan din cl. IV primară. Colegul său Petran Ioan d m a e e e a , clasă i - a ţ i n u t a c e s t ^ ţ ™ despărţn-e care a stors lacrimi din ochii tuturor celorce au luat parte la duioasa înmormântare. o r c e l o r c e

Am copilărit cu el şi am petrecut îm­preună timp de patru ani de şcoală, trăind esîe mai frumoase zile. încă de pe ci. I-a aci ajuns, să-1 cunoaştem bine.

Era primul care se anunţa să spună p vestea ce ne-o spunea dl învăţător. AşafâM» pe cl. II, pe cl. III şi pe cl. IV-a, aşa că nu« mirare de loc că această calitate 1-a făcut ea ii anul acesta să fie ales de noi un timp lu»g preşedintele şedinţei noastre de lectură, şi si fie numit de noi: „regele poveştilor*.

Poveştile ce ni-lt spunea erau plin» ^ farmec, — erau aşa de frumoase încât tot' Îs ascultam fără să ne mişeăm, şi îscât P toţi ne făcea ca la urmă să strigim înu J glas: „Mai spune-ne una! Mai spune-ns unal"

Şi atunci când era obosit fi nu putea să ne spună, interveneam pe lângă ¿1 învăţător să ne mai spună una. Astăzi ist*'1

sfârşit pe acest prietenul nostru, şi iată-ne Bă­niţi pe toţi, eă nu mai putem repeta «ceas" propoziţiune: „Mai spune-ne una".

Şi mai avea şi alte calităţi bune eol«'ul

nostru Ion: El era un copil care nu se MW cu nimeni, nu se certa cu nimeni, învăţa foart» bine, era foarte harnic, şi o dovadă în P1"' prin care-i putem mai bine documenta &'r' nicia toată iarna cât a fost de rece şi & &*' roasă, dupăce ieşia dela şcoală, mergea » ceva domn din oraş, ducând apă din ţ**e> făcând alte lucruri, prin ce singur îşi P1*"*' creioanele şi eactele.

Purtarea bună şi alte calităţi au fă»»1** singurul dintre toţi să nu fie judecat Ia ?' dinte noastre de judecată.

U N I R E A P O P O R U L U I P a g . 3

Excursia Şeoalei Comerciale de băieţi din Blaj Ce au văzui elevii, conduşi de profesorii lor, ia Sinaia, Câmpina,

Bucureşti, Constanţa şi Craiova Io zilele de 14—21 Iunie,

Şcoala Comtreial i Saper ioa iă 30 elevi dela de băieţi dia

glaj gu făcut lub conducerea directorului Iuliu jfgior, a profesorilor Nireşteseu Emil şi Bârna 01.1, o foarte frumoasă excursie in ţară.

plecaţi în dimineaţa zilei de 14 Iunie, cu jiaecuvântarea I. P. S. Mitropolit Dr. Va sile Suciu, s'au oprit în oraşul de o rară frumu­seţi, Sinaia, unde M. S. Rt gele Carol al IMea iţi ars în fermecătoarea pădure Castelul Pelcş şi Pelişor şi unde M. S. Regele stă peste vară.

Drumul ce duce pană Ia acest Castel Regal e cu adevărat ea'n poveşti. La intrarea iaspre Castei apar tur le l t Mănăstirii Sinaia unde-şi doarme somnul de veci marele bărbat de stat Take Ionescu.

După câteva clipe de popas prin locurile acestea minunate şi măreţe, şcoala s'a în­dreptat spre marele centru comercial, nnde viaţa e într'o continuă mişcare, urde e un a-devărat furnicar de oameni. Iată i în orăşelul Câmpina din judeţul Prahova, unde am vizitat cea mai mare şi cea mai|modernă fabrică (ra­finărie) de petrol „Steaua Română", unde se curăţă păcura, petrolul scos din pământ, pentru a-1 putia întrebuinţa la luminat. Din această păcură brută, curăţată, rtfioată, se seot o mul­ţime de produse ea: benzina pentru motoare, b»zină pentrn avioane, uleiul pentru uns, parafina care se întrebuinţează la fabricarea lumânărilor şi alte produse de mare preţ. Tot în regiunea Câmpinei se află o mulţime de puţuri (fântâni), de unde se extrage petrolul, păcura neeurăţi t l .

In afară de această rafinărie mare în Câmpina se mai află o altă fabrică, care pro­duce anumite corpuri liehide, adecă, cari sunt curgătoare şi cari se întrebuinţează Ia cură­ţirea petrolului, păcurcr, eum e bunăoară vi­triolul.

In ziua de 15 Iunie, excursioniştii s'au îndreptat spre capitala ţării, aşezată pe a-mândouă malurile Dâmboviţei, râuleţ ce t rece prin Bucureşti . Capitala ţării noastre este de o frumseţă rară, mai ales că de pe zi pe alta

Acum iată anul şcolar sfârşit. Părinţii noştri se bucură de rezultatul

muncii noastre de peste an, iar părinţii prie­tenului nostru îşi scaldă ochii în lacrimi, pen-trueă fiul lor au mai există printre eei vii, şi că avizul şcolar de pe trimestrul ultim a rămas aecomplectat.

Iară noi copiii, colegii lui de şcoală, vă rugăm să nu mai plângeţi, căci bunul Dumnezeu Ma a voit. Trebue să credem în bunul Dum­nezeu, fiindcă ştie ce face. Apoi şi o parte dintr'o poezie învăţată ne spune aşa:

„Credinţa-'n silele de-apoi, „E singura tărie'n noi. „Că multe-s tari cum m&dem noi, nŞi mâine nu-s.

Şi-acum, iubite prfeUn loa, dă-mi voie c» din drumul veşniciei tale să te opresc * l c i un moment, pentru a ne lua dela tine «hmul adio. Peatru a-ţi promite că noi copiii. ° fgii tăi de şcoală, ne vom aduee cu drag

Tisrî" d * t i B e c e l c e a i f o s t «trălucitnl P°" s «tor al clasei şi harnicul şi cinstitul coleg.

Pefran loan elev cl. IV-a

se fac clădiri noui în locul căsuţelor mărun­ţele, cari se aflan pe toate străzile. In capi­tală, ixeursioniştii au vizitat locul de unde pleacă aeroplanele cari traniportă călători din ţară dela noi, în alte ţări, numit aerodromul Bănoasa, apoi s'a vizitat Muzeul Militar, adeeă locul unde se păstrează toate lucrurile scumpe şi de mare valoare, ca steagurile purtate în lupte de soldaţii români din cele mai veghi timpuri până-n zilele noastre, printre cari g*6im şi steagul dela Blaj, dela 3/15 Maiu 1848. Tot aci fflim armele diferitelor popoare, uniforme militare, documente istorice, avionul cu care M. S. Regele Carol Il-Iea s'a reîntors aeasă din pribegie, şi alte lucruri de foarte mare însemnătate. In apropierea acestui frumos muzeu, se sfii Parlamentul, Casa ţării, unde se fac legile, al i turia de care se sflă şi cate­drala Patriarhiei ortodoxe.

Un alt muzeu în care se află toate ani­malele din cele mai vechi timpuri, cari azi unele nu mai trăiesc, apoi tot felul de pietrii şi fiinţe pe cari le-a lăsat bunul Dumnezeu pe pământ, este muzeul numit zoologic.

Progresul (înaintarea) a fost răspândit în lume prin ajutorul tiparului, tiparniţelor cari tipăriau, seriau cărţi şi gazete. Azi aceste t i ­parniţe scriu mai iute ca pe vremea lui Gu-thenberg, inventatoruftiparului. Una dia aceste mari tiparniţe se ţflă la marele ziar românesc „Universul" unde s'a văzut eum se t ipăresc gazetele, ieşind împăturate gata din marea ti­parniţă numită rotativă.

Elevii şeoalei n'au scăpat ocazia să vadă şi cea mai mare fabrică de piele românească recunoscută de toată lumea prin produsele ei bune şi ieftine. Această fabrică de piele se numeşte „Mociorniţâ" după numele proprie­tarului ei, care provede armata cu boeanci şi alte lucruri necesare, fabricând ghete şi pentru piaţă.

Aici s'a văzut toate fazele prin eare trece pielea, dela animalul tăiat, până când sjuBge de se poate fabrica din ea boeanci, cisme, talpă şi altele.

Tot în Bueureşti şcoala a mai vizitat marea fabrică de bere tot românească numita „Bragadiru" unde s'a arătat elevilor fabricarea berei, care este de o calitate foarte bună.

Părăsind capitala ţării în ziua de 17 Iunie excursioniştii s 'au îndreptat spre Constanţa, oraş, port mare şi frumos, aşezat Ia Marea Neagră. Constanţa este cel mai important centru pentru desvoltarea vieţii noastre co­merciale şi industriale. E locul plin de fru­museţi , în care stând şi privind Ia apele mării, îţi pare că e un vis, o poveste. Din depărtări mari se zăresc vapoare cari intră sau cari ies dia port, încărcate cu toate bogăţiile lor. In această regiune se află locuri, unde vara se adună lume multă pentru a fawe baie şi a se vindeca, prin razele soarelui binefăcător, şi prin apa mării, bogată în tot felul i e sărur i , de boalele cari Ie zac în oasele muncite şi zdrobite. Un răsărit şi un apus de soare la mare e de o frumuseţă ce nu şi-o poate în­chipui nimeni cine n'a văzut marea.

Cu o părere de rău ia suflttn şcoala a părăsit aceste locuri de cari niciodată nu te-ai despărţi bucuros.

Timpul se deapănă uţor şi repede, iar excursioniştii s'au îndepărtat în a şaptea zi de de excursie spre oraşnl frumos al Olteniei, cu numele Craiova, unde «m »flat cea mai largă ospitalitate şi primire ce i m întâlait-o

în întreagă excursia. Nu pot să nu amintesc de simpaticul director al şeoalei comercia le de aeolo şi de inimosul profesor AI. T. Gri-gore, împreună cu soţia D-Sale, cari eu toată căldura sufletului lor ne-au primit şi ne-au a-rătat tot ce am putea vedea în oraşul /or frumos.

Aşa am vizitat şcoalele comerciale, fa br i ­cele de oglinzi şi apă gazoasă, bănea Comer­ţului şi Olteniei, pe lângă faimosul liceu, care are un palat de o bogăţie şi frumuseţă de sedescris, una din cele mai mari mori româ­neşti se află în Craiova, cu n u n e l e „ D r u g i " care macină la zi (în 24 ore) 12 vagoane de grâu.

In afară de aceste mori şi impunătoare instituţii de eultură şi de comerţ, Craiova mai are o Catedrală frumoasă „Sf. Dumitru" şi un număr de muzee bine îngrijite şi bogat a-ranjate.

Nieăiri nu se poate învăţa mai mult ca într'o excursie, unde omul îmbogăţeşte cuno­ştinţele şi unde leagă prietenie cu alţi oameni cari locuiesc pe pământul ţării noastre.

Cu drept cuvânt s'a zis, că cel ce a um­blat nouă ţări şi nouă mări, ştie mai mult de­cât aceia care a stat numai în s t tul lui şi n'a ieşit din el poate niciodată.

Cu nespus de mare bucurie în ziua a opta excursionişti s'au întors aeasă sănătoşi şi tari vizând Valea Oltului, cu frumuşeţele ei .

In felul acesta şcoala Comercială de bă­ieţi din Blaj, cu cei 30 absolvenţi a făcut a-ceastă excursie pentruca absolvenţii ei să-şi cunoască ţara, pe care mâine o vor sluji şi pentru a-şi îmbogăţii cunoştinţele lor, iar pe de altă parte a vedea în realitate tot eeeace ei au învăţat în şcoală din carte.

Astfel dascălii făcând această excurs ie cu absolvenţii lor, şi-au făcut o sfântă datorie, dind putinţă celor ce părăsesc băncile şeoalei să cunoască ţara, măcar în parte, văzând co­merţul şi industria mare a ţării.

Of. f. B.

„Agru" în Curtuiuşul-Mare In ziua de 10 Iunie a. c , s'a ţinut în c o ­

muna Curtuiuşul-Mare din jud. Satu-Mare, şe­dinţa ftstivă a „AgruMui dia acea comună. S'a desfăşurat ca acest prilej un bogat p r o ­gram, cu conferinţe, declamări şi dări de seamă a conducătorilor „AgruMui, din eare se vede munea statornică şi înfăptuirile frumoase ale acestei societăţi. Intre acestea amintim biblio­teca societăţii care e de curând înfiinţată şi numără cu toate acestea peste 200 de volume, şi mulţi cititori. Apoi cooperativa ş co l a r i „Agru", care se ocupă cu vinderea calendarelor, cărţilor de rugăciuni şi a tuturor cărţilor bune, răspândind astfel sămânţa binelui în ogorul sufletelor.

Au fost furate 2 0 de lăzi c u d ia­mante. Asta s'a întâmplat întt 'un oraş din îndepărtata China. Chinezii au strâns în de ­cursul vremii vreo 20 de lăzi cu diamante, a-decă pietrii foarte scumpe. Aceste pietrii erau ţinute la an muzea naţional. In timpul din armă pietrile an dispărut, ceeace a făcui să se pună în mişcare toată populaţia ţării. Au fost chemaţi cei mal mari detectivi ai Amerlcii şl Angliei ca să prindă hoţii. E de notat că e bănuit ca autor al furtului an fost ministru, care a fost şi director al muzeului unde se ţineau lăzile cu diamante. Se spâne că el Ie-a furat şi le-a vândut unor bancheri cari au ve­nit anume ca vaporul ca să ducă diamantele. Până acum hoţul încă na a fost prins.

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 26

Lupte primejdioase cu lupi turbaţi Sălbătăeiunile fao pagube mari în vitele

munteni lor din judeţu l Mureş — Plânsoare eătre guvernu l ţării

Corespondentul nostru din comuni Biibor jud. Mureş, ne serie următoarele:

In munţii „Călimani" la 1000 m. înălţime e situată comuna Biibor din jud. Mureş încon­jurată de păduri seculare de brazi, în cari se află foarte multe animale sălbatice.

Ia iarna trecută haitele de lupi au pus bieţii oameni pe gânduri. Noaptea nu mai pu­teau oamenii s l doarmă liniştiţi din cauza ur­letelor. Din cauza iernii geroase şi din lipsa animalelor eu cari să-şistâmpere fosmea, au fost nevoiţi să mănânce câini. Au mâncat vreo 150— 200 câini ciobăneşti chiar şi din curţile din mijlocul eom. Biibor.

Societatea de vânătoare din loc „Cerbul" a pus otravă şi cu concursul altor săteni a pustiit parte din lupi.

Din cei rămaşi trei au turbat şi luni îa 18 eurent au atacat două din multele ciurzi de vite constatatoare din câte 100—200 bucăţi, muşcând vreo 25 de vite cornute. Păstorii s'au opus şi îa lupta cu lupii au fost răniţi: Un păstor din Subcetate a fost muşcat de un lup la mâini, altuia tot de acolo i-a fost ruptă faţa şi seos un ochiu, 2 negustori au fost să cum­pere vite şi unuia i-au rupt lupii nasul şi la al doilea o mâni. Numele acestora ne scapă fiind din alte loealităţi.

Locuitorului Ghsorghs Stan I. Iacob din Biibor in lupta cu un lup i-a fost sfâşiată o mână, dupăce 1-a rănit pe lüp eu toporul s'a dus în pădure, iar minorul de 14 ani Stan Vaier, tot din Biibor, apărând vreo 25 viţei i-a fost ruptă o ureche In lupta ce a durat, pe viaţi şi moarte, vreo V2 ceas.

Câad s'a aflat această nefericire, jandarmii în frunte eu şeful postului Biibor, Gheorghe Cioca şi membrii din soeieiatea ds visătoare şi alţi săteni, au început urmărirea lupilor tur­baţi. Domnii Dr. Ion Suceava primpretor şi Sehauer medic veterinar, oameni foarte activi şi conştiinţioşi, au sosit imediat la faţa locu­lui însoţiţi de domnul şef de secţie de Jandarmi din Topliţa. Trimiţând pe răniţi la institutul aatirabis din Cluj şi luând severe măsuri dic­tate de împrejurări.

In aeecaş zi eel mai mare din lupi, de o mărime grozavi (cât un mânz), a atacat altă ciurdă şi din întâmplare trecu pe acolo să­teanul Stan Vasile-Goşman, om foarte chipeş, hotărât şi energie. Ei a sărit Ia lup cu un par şi dupi o luptă iute şi foarte aprigă de aproape un ceas lupul a fost omorât f i r i ca s l fie susnumitul eel puţin sglriat, datorită isteţimei ce o are şi sângelui rece, eari calitiţi i-au fost recu­noscute şi în armată, fiind avansat la gradul de sergent de grlnieeri.

Până în prezent se fase urmărirea care « foarte anevoioasă din cauza pldurilor ex­tinse şi dese.

Ar trebui s i se sesizeze d. Ministru de Domenii şi s i faci o înlesnire la permisele de armă, ea s i se poatl ţinea cel puţin o pusei în fiecare stâni pentru apărarea vitelor contra fiarelor sălbatice cari fac pagube mari locuitorilor în fiecare an, deoarece singura

ocupaţie a locuitorilor e creşterea vitelor. Cre­dem c i aceasta e o dorinţă justă, deoarece Mi­nisterul Domeniilor şi Agr. pentru combaterea muştsi columbine la ţară, apărarea cerealelor şi viţei de vie, jsrtfeşte chiar şi bani, dar pentru populaţia dsla munte să faci cel puţin atât, ca s l i-38 dea crescătorului de vits dela munte posibilitatea de a-şi apira vitele. Legea vâna­tului loveşte indirect în cresîitorii de vite dela munte şi se aud de multe ori oamenii săraci spunând „Ci-şi îngraşe domnii (— dia societăţile de vânătoare —) urşii şi lupii cu vitele noastre".

Binecuvântare de biserică în Gura-Râului Duminecă în 17 Iunie credincioşii uniţi

din Gurarfiuiui au avut o mare zi de bucurie şi înălţare sufleteasca. In aceasta zi s 'a făcut binecuvântarea biserieii de către P. On. Domn N. Togan, protopopul tractului Sibiu, asistat fiind de M. Oa. Domn I. Bscichgri viceproto-pop onorar, paroh al uratului şi de preotul local P. Tufescu. Cu acest prilej P. Oa. Domn protopop dă sfaturi temeinice de iubire de biserică şi neam, lăudând pe preotul local şi pe parohieni pentru lucrurile frumoase ce au înflptuit în parohie. Aduce mulţumiri D-nei Măria Tufescu din Blaj, care cu această ocazie doneazi un frumos potir de argint aurit, mulţumeşte credinciosului I. Florea care a suportat spesele" cu vopsirea iconos­tasului, şi tuturor credincioşilor cari au con­tribuit la înfrumseţarea biserieii. La aetul bi­necuvântării a participat şi eorul gr.-cat. din Orlat, sub conducerea învăţătorului Muntean.

Biserica a fost radical reparaţi şi pictaţi în iaterior. Stând s'o priveşti, simţi o mare bu­curie suficteasei. — Spesele au fost suportate de Reuniunea gr.-cat. de femei din loc. Această reuniune a luat filaţi deabia dup! venirea în parohie a tânărului preot P. Tufescu, în anul 1932; de atunci şi pâni acum a realizat lucruri într'adevăr vrednice de laudă, cumpărând, la îndemnul preotului, 2 prapori, a ridicat în toamna anului trecut o cruce în onoarea anului sfânt în imediata apropiere a bisericii, şi multe alte lucruri de care biserica avea lipsi.

La realizarea acestor lucrări, pe lângă preot, au dat tot concursul Dna Măria Dancea prezidenta de onoare şi dna Ana Tufescu pre-zidenta activi a Reuniunii.

Ţinem s l amintim cu acest prilej ci în aeeasti parohie se duce o viaţi sufletească frumoasă şi mult flglduitoare. S'a introdus cultul inimii lui Isus, s'a înfiinţat AGRU care, luând în considerare numirul credincioşilor, are ua număr destul de frumos de membrii. Cu ocazia binecuvântării, Păr. Protopop a îndemnat pe credincioşi si se înscrie eât mai mulţi îa aeeastă societate.

R. Gureanul

La înmormântarea unei mame vrednice

Ziua de 20 Iunie a. c. pentru fruntaşa to-muni Maieru, din apropierea vestitelor Băi Hsbe (Sângsor Bi i ) , a fost o zi de mare jale! In aceasta zi a fost petrecut! la locul de veş­nic! odihni — de locuitorii vrednicei susamin-titei comune, despre care s'a mai scris cuvinte de laudă îa mult preţuita gazet! „Unirea Po­porului" — Măria Partene născută Avram care în al 73-lea an al vieţii sale şi a l 51-leâ an al fericitei sale eăsitorii, s'a despărţit pentru totdeauna din mijloeul celorce au iubit-o atât de mult. Daci şi-a câştigat ea stima tuturor a fost ci şi-a îndeplinit cu atâta zel rolul de mamă

Si-a crescut adec! împreuna cu iubitul

siu soţ cei patru copii ai să», nu numai ÎR S P I >

rit religios ci şi în iubire de neam, de patrie

şi de biserici, având un fiu învăţător în aeseaşi comun! iar un fiu director al % ceului de băieţi „A, Odobescu" din Bistriţ»* Fiieele sunt, una preoteasa iar una Invăţito a r i' tot în comuni. Prohodul a fost ssrvit de U t t

sobor de 7 preoţi, în frumoasa biserică di» mijlocul satului, în apropierea căreia a şi fo s t

înmormântaţi, spre a servi ea o pildă mui t

grăitoare a datoriei împlinite, îatr'un mod atât de strălucit.

La prohod au participat pe lângă poporul întreg dia comuni şi prefectul şi subprefectul judeţului din Bistriţa, şi dnii profesori M. Linul, J. Silaşi, Gr. Toma, şi preoţii L. Greabu profe. sor protopop onorar. Iuliu Pop, un distins preot al bisericii noastre unite, bun predicator sj vestit cântlreţ în o predici documentată, a stors lacrimele tuturora, arătând marea jale de cin sunt suprime inimile tuturor parohieciior săi, eioi dânsa a fost o mami buni a tuturor si-racilor din comună şi o bun! credincioşii, aţi c i Reuniunea Femeilor, din care dânsa făcea parte, pierde pe o distinsă şi mult preţuiţi numeri.

Dumnezeu s l o odihneae! cu cei aleşi i\ sii, iar pe cei ce o deplâng, s i - i m&egiie ţi să-i întărească.

Corespondent

Dela frajii din America — Sfinţire de preot român în oraşul Trenton -

In decursul lunii trecute, fr. ti dc-ai no­ştri plecaţi îa America, stabiliţi în oraşul Trenton N. J., au avut parte de o curată iu-eurie sufletească. Un tânăr din acel ora;, membru al unei familii româneşti, a fost hiro­tonit preot eclibe îa catedrala catoliei iii Cleveland Ohio. Şi la bueuria sa au ţinut ti se faci plrtaşi toţi patrioţii săi.

£ vorba despre tânărul George Băbuţiv, care a făcut frumoase studii timp de 13 aii, dintre cari 12 la Roma şi unul Ia Clevelaad Ohio. O vară întreagă a stat şi Ia noi, îa Blaj, ca s i studieze slujbele şi tipicul catedralei mi­tropolitane şi s ! cuaoascl trecutul glorios al biserieii române unite cu Roma.

După cum am spus mai sus, a fost hi­rotonit în catedrala din Cleveland Ohio. U hirotonirea sa au luat parte membrii familii' şi mulţi alţi tineri din Treton, prietini ai ti-«arului preot. Aceştia au străbătut un drum de peste 500 de mile, ca să fie de faţă la hi­rotonirea prietinului lor G. Bibuţiu, care !••» răsplătit oboseala prin faptul că i-a împăr­tăşit cu trupul şi sângele Mântuitorului, f»ci Ia prima sa liturghie.

Iators în oraşul unde locuieşte în Trento». Păr. G. Bibuţiu, a slujit în ziua de 3 Iunie, Ia biserica din acest oraş, o sfântă liturghie. A fost o mâagăiere pentru compatrioţii sii, vi­zând servind un preot ridicat din mijlocul lot' Biserica s'a dovedit neînclpitoare în ^ aceea, pentru mulţimea c ire a venit să-şiP' menească sufletul.

Noi, de-aici de acasă, ne facem P* r U' 1

bucuriei fraţilor din depirtare, mai ale» yj* zându-i strânşi pe toţi în jurul preotului, şi" dorim cât mai multe bucurii sufleteşti.

Atentatele s e ţin lanţ în Aust"** De vreo câteva săptămâni încoace, în Ani'' aproape zilnic se întâmplă câte an nou a tat. Exploadează bombele ca'n decursul r bolului, împrăştiind case, sau câte an P°a ^ fier, uneori chiar şi câte un ora. Se 6 P a 0

0 . atentatele sunt puse la cale de naţiona 1 ' cialişti.

Nr. 26 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

Louis Barthou Franfa ne vizitează prin ministrul său

de externe

In săptămâna trecută a petrecut două zile în ţara noastră d. Louis Barthou, mi­nistrul de externe al Franţei. Dsa a venit in numele ţării sale ca să întoarcă vizita pe care a făcut-o d. Titulescu Franţei, în primăvară.

Cu prilejul vizitei ministrului francez, ne-a fost dat să ne încredinţăm încă odată de trăinicia legăturilor de prietinie dintre ţara noastră şi sora dela soare-apune, Franţa. Cuvintele pe cari D. Sa le-a rostit încă de când a intrat în ţara noastră, sunt tot atâtea dovezi, că în ce ne priveşte pe noi, Franţa merge pe acelaş drum ca şi mai înainte. Căci drumul Franţei în trecut, nu odată s'a întâlnit cu drumul ţării noastre. Dacă ar fi să amintim numai zilele răsbo-iului mondial, când mulţi francezi de seamă şi-au lăsat osemintele pe meleagurile noa­stre, înfrăţindu-le cu acelea ale doroban­ţului român căzut în tranşeele răsboiului.

Ministrul de externe francez a intrat în ţara noastră miercuri tn săptămâna trecută. La toate gările prin cari a trecut, a fost întâmpinat cu o bucurie de ne-descris. I-s'au ţinut vorbiri de cari a rămas foarte mulţumit, i-s'au dat flori, a-tâtea flori încât am putea spune că drumul până la Bucureşti i-a fost presărat cu flori. Mai mulţumit a rămas în gările nnde a fost întâmpinat de ţărani. In mai multe locuri a coborît şi a intrat printre ci, strângându-le călduros mâinile.

Prima primire oficială i-s'a făcut Ia Cluj, unde i-a ieşit întru întâmpinare tot ce Clujul a avut mai ales. Din simţitele cuvinte pe cari le-a rostit aici d. Barthou, ţinem să subliniem următoarele: >Permi-teţi-mi ca primele cuvinte ale mele, mi­nistrul de externe al Franţei, să fie un salut adresat unităţii voastre naţionale de­finitiv cucerite*, a spus D. Sa. Adecă s'a gândit mai întâi la jertfa pe care neamul românesc a făcut-o pentru împlinirea vi­ului său mare. Acest salut e de mare importanţă pentru noi, mai ales acum când la Budapesta a început să se cânte din nou cântecul revizuirii,

In gara Braşov, solul Franţei a fost Primit de doamnele din oraş îmbrăcate în Costume naţionale, ceeace i-a plăcut foarte m u l t . S'a şi coborît printre ele, stând de * 0 r bă şi lăudându-le portul.

Când a ajuns In Bucureşti, o mulţime Q e oameni aşteptau sosirea distinsului ° a s Pe. întreg guvernul era de faţă, şi im­p u n ă cu el, dâ. Bene? si Jeftici, miniştrii

' fxterne ai Cehoslovaciei şi iugoslaviei, j?" t Q emai se nimeriseră să fie în Bucu-*ar- ? P r i l e J u l Conferinţei Micii Inţele-J Primirea a făcut-o d. Titulescu, care v e r n f f e n t a t a p o i d " l u i Barthou întreg gn-ţinea 0 o r d i n e n u s ' a m a i P u t u t

tilor , m u H i » e a a rupt cordoanele solda-r» înconjurând maşina solului Franţei.

Strigătele: »Trăiască Franţa», >Trăiască Barthou*, nu mai conteneau.

Seara s'a dat un dineu In cinstea mă­ritului oaspe, la care s'au ţinut mari şi multe discursuri. D. Barthou a spus între altele: >Sunt în mijlocul D-voastre solul ţării mele, al ţării mele întregi. Primiţi acest mesagiu colectiv al unui mare popor care vă cunoaşte mărirea*.

A fost apoi deadreptul măreaţă şe­dinţa pe care au ţinut-o Corpurile Legiui­toare în cinstea oaspelui, joi după masă. Au vorbit toţi şefii de partide, desvălnind sentimentele pe cari ţara noastră le poartă Franţei. Le-a răspuns sărbătoritul, spunând că de 45 de ani de când e parlamentar, n'a simţit ce simte in aceste momente în faţa reprezentanţilor poporului român.

A doua zi, distinsul oaspe a părăsit ţara plecând la Belgrad. D. Sa a fost însoţit de o mulţime de gazetari, aşa că toate gazetele din Europa au descris în amă­nunte primirea sărbătorească pe care ţara noastră a făcut-o reprezentantului Franţei.

După vizita dlui Barthou Vizita pe care Ministrul de externe

francez a făcut-o în ţara noastră, a su­părat rău pe vecinii noştri dinspre apus, pe Unguri. Oăoi cu acest prilej dsa a declarat cu toată tăria că ţara pe care o reprezintă e în contra revizuirii tra­tatelor de pace.

Faţă de această declaraţie, Ungaria s'a hotărît să pregătească o mare ma­nifestaţie revizionistă. In ziare, la în­truniri şi în parlament se vor ţinea vorbiri în care se va protesta împotriva declaraţiilor Ministrului de externe francez. Studenţii au făcut manifestaţii pa străzile Budapestei, împotriva dlui Barthou.

autorităţile albaneze, bazate pe pretinia dintre Italia şi Albania. Această decla­raţie a liniştit puţin pe toa tă lumea, căci s'a fost făcut mare vâ lvă în jurul acestui fapt.

Un eveniment grav în sudul Europei Mai mnlte vapoare ital iene au întrat într'un

port albanez

La începutul acestei săptămâni mai multe vapoare italiene au întrat în por­tul Durazzo din Albania, fără ca să anunţe autorităţile ori sâ ceară voe pentru aceasta. Pe vapoare se aflau o mie de marinari italieni.

Acest fapt a produs mare impresie nu numai în Albania dar si în străină­tate. Căci e lucru mare săîntri în ţara cuiva fără a-i cere voe şi fără a-I a-nunţa.

Soldaţii portului au primit ordine ca să se opună cu armele In cazul când marinarii ar încerca să se dea jos de pe vapoare pe uscat. De fapt marinarii nu s'au dat jos. Vapoarele după câtva timp au părăsit portul.

Guvernul albanez a cerut imediat explicaţii ministrului italian. Acesta a răspuns că e vorba numai de nişte ma­nevre ale armatei marinei, şi că vapoa­rele au întrat în port fără "să anunţe

Cum sunt sămănăturile In ultimele săptămâni în judeţul

nostru vremea a fost cum nu se poate mai frumoasă. Ploi, căldură şi iară ploi, ceeace a şi făcut să se îndrepte mult sămănăturile.

N'a fost însă în întreagă ţara aşa. In multe părţi ploaia n'a fost îndestu-litoare sau a venit prea târziu, aşa că n'a mai putut drege nimic, mai ales la grâu. Din acest motiv, spun rapoartele Ministrului de Agricultură că în anul acesta vom avea o recoltă slabă. D e -abea se vor face atâtea cereale de câte are lipsă ţara noastră. Nu vom putea însă exporta deloc, ceeace va fi o pa­gubă pentru ţara noastră. Căci bogăţ ia noastră cea mai mare, în anii buni o făceau cerealele pe cari făceam bani frumoşi în străinătate.

Mai mult au suferit din cauza se­cetei orzul şi ovăsul, cari nu vor da nici pe jumătate cât ar fi trebuit să dea.

Tot aşa de slab stau nutreţurile. In multe părţi ele au fost păscute cu vitele.

Porumbul s'a îndreptat în multe părţi. Cu toate acestea nici el nu v a produce ca în anii cei buni. De altfel pentru el depinde şi de felul cum va fi vremea de aici înainte.

Viile şi pomii s'au desvoltat bine. Recolta cea mai bună o vor da

judeţele din partea de răsărit, miaaă-noapte şi mijlocul Ardealului, mijlocul Basarabiei şi partea muntoasă a Buco­vinei, Moldovei şi Olteniei.

In Banat, partea de mijloc a Mol­dovei şi partea deluroasă a Munteniei, recolta va fi mijlocie. In celelalte părţi va fi slabă de tot.

Preţul cerealelor se va scumpi după cum spune raportul oficial. Chiar dacă ar scădea puţin imediat după recoltă, se va urca în timpul sămănăturilor. Deaceea să fim foarte băgători de seamă. Să cruţăm din greu. Să cruţăm acum la început, până e sacul plin, chiar dacă n'am avut norocul ca sacul să fie prea mare. Căci numai cruţând vom putea trece peste năcaz.

Ce se face din porumb Din colţul boabelor de porumb, ame­

ricanii fac uleiu de porumb, bun pentru pregătit cu el mâncările. Din borhotul ce rămâne după scoaterea uleiului se fac turte bune pentru hrana vitelor. Din porumb se mai face spirt, scrobeală, sirop, bom­boane şi altele.

Ciocalăii de porumb sunt buni de foc. Cenuşa lor e bună în hrana porcilor.

Din ciocalăi, americanii fac şi pipe, toarte bune şi dulci la fumat.

Din pănuşele de porumb se fac ro­gojini, guri de ham, pălării, coşuri, cutii, săculeţi, iar din coceni se fabrică hârtie do scris.

Americanii folosesc pornmbul în 134 de feliuri de mâncări. Fac din el turte, plăcinte, pâine, păsat, sirop, dulceţuri şi alte multe feliuri de mâncări.

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I i!£-26

Sfinţiri d e preoţi la Blaj. In Dumi­neca trecută L P. Sf. Sa Valeriu Iralan Fren-fiu a hirotonit întru preot pe trei absolvenţi ai Academiei de Teologie din Blaj: Rev. Vaier Mnreşan, Alexandru Muntean şi Victor Bălţat. A cântat cu acest prilej corul catedralei Blajului.

D. Louis Barthou cetăţean de o-noare al ţării noas tre . Ministrul de externe francez d. Louis Barthou care ne-a vizitat săptămâna trecută ţara, a fost declarat de cătră guvern cetăţean de onoare al ţârii noastre şl membru onorar al Academie române.

D. lullu Manlu ş i Gh. Tătărăscu decoraţi de guvernul francez. In săp­tămâna trecută, ţara noastră a fost vizitată — după cum am scris în altă parte — de d. Louis Barthou, ministrul de externe al Franţei. Cu acest prilej dsa a stat de vorbă cu dd. Iullu Maniu şi Gh. Tătărăscu primministru. Amândorora ie-a adus la cunoştinţă că guver­nul francez i-a decorat cu „Marea cruce a legiunii de onoare" şi totodată le-a înmânat această decoraţiune.

S e vor plăti gradaţ i i le preoţilor. In noul buget care a fost depus în săptămâna trecută la cameră, s'a trecut un spor de aproape 10 milioane Lei pe seama Ministerului Cultelor şi Artelor. Din această sumă, 1 milion şi ju­mătate va fi întrebuinţat pentru plata grada­ţiilor preoţilor, cari în timpul din urmă au rămas neplătite.

Afost descoperi t un popor nou. Prin Africa, Asia şl în alte părţi ale lumii, mulţi oameni trăiesc în triburi, adecă în cete mari cari \ au un şef şi trăiesc ca într'o familie mai mare. | Legi scrise nu au. Pedepsele se dau de cătră şeful tribului, după anumite obiceiuri cari se moştenesc din tată în fiu. Fiecare trib are obiceiurile sale pe cari le ţine cu sfinţenie şi j din cari nu lasă. Triburile trăesc de obicelu între ele, în lupte crâncene. Se cunosc multe triburi de oameni, dar nu se cunosc toate. Mai nou, doi misionari englezi au descoperit un nou trib în mijlocul Africei, în ţinutul că­rora încă nu a călcat nici un strein. Sunt în număr de vreo 200 de mii şi se ocupă cu agricultura.

Intr'un cufăr a fost d e s c o p e r i t c a ­davrul unei femei . In gara unui oraş din Anglia, a sosit un cufăr care a rămas neridi­cat timp de 10 zile. Funcţionarii gării văzând că nu se prezintă nimeni să ridice cufărul - au deschis să caute în el adresa trimiţăto-rului. Mare le-a fost mirarea când au dat însă peste cadavrul unei femei căreia îi lipsiau capul, braţele şi picioarele. S'au început ime­diat cercetări să se afle răufăcătorii, ei însă n'au putut fi prinşi.

Generalul Duml trescu dat în Ju­d e c a t ă . Mai mulţi ofiţeri şi civili au înaintat Ministerului de Interne un denunţ prin care •e aduceau acuzaţiuni grave dlui general C. Dumltrescu, fost comandant al jandarmeriei. Se spunea în acel denunţ, că numitul general îşi transporta obiecte de-ale sale pe cheltuiala jandarmeriei şi folosea soldaţii ţării la munca moşiei sale din Dobrogea. Ministerul a numit atunci o comisie de generali şi inspectori ad­

ministrativi, cari. să cerceteze dacă învinuirile sunt adevărate ori nu. Cercetările au început mai de mult şl acum au fost terminate. Co­misia a stabilit că toate învinuirile sunt ade­vărate şi a cerut Ministerului ca să dea pe generalul vinovat în judecată pentru neregulile săvârşite.

Un vestit profesor g e r m a n m o a r e pe munţii Himalaia. Mai multe persoane, între cari şi un vestit profesor german numit Alfred Dreshsel, au plecat din Germania ca să cerceteze munţii Himalaia, cei mal înalţi munţi din lume. Pe înălţimea munţilor e foarte frig, din care cauză foarte mulţi dintre acei cari cearcă să urce munţii se îmbolnăvesc şi mor. Profesorul german despre care pomeneam, s'a urcat până la o înălţime de 5800 de metri. Aici a murit şi a fost înmormântat de cei ce erau cu el.

Atentat contra iul Hitler. Cancelarul Germaniei era să fie răpus săptămâna trecută de gloanţe duşmane. Dsa a plecat din Berlin Ia un orăşel din provincie, ca să fie de faţă la înmormântarea soţiei unui ministru. Pe drum, pe când maşina mergea cu mai mare viteză, două gloanţe au străbătut prin maşină. N'a fost atins însă nici Hitler, nici însoţitorii săi. Maşina a oprit apoi la primul post de poliţie, de unde s'au luat imediat măsuri pen­tru prinderea atentatorilor. Cu toată stăruinţa poliţiei, ei n'au putut fi prinşi.

Secetă în Franţa. Ne-a hărăzit Dum­nezeu o vreme cum nu se poate mai frumoasă. Ploaia şi vremea bună urmează una după alta. Cetim însă în gazetele străine că nu e peste tot locul aşa. In Franţa de ex. bântue o secetă aşa de mare, încât un râu a secat împreună cu toţi afluenţii săi. Pe fundul râului au ră­mas morţi vreo 10 mll de peşti.

Waldemaras condamnat la 13 an i temniţă g r e a . într'o ţărişoară din apusul Rusiei numită Lituania, s'a întâmplat nu de mult o mică revoluţie. Un oarecare Walder-maras a vrut să la puterea ţării cu forţa, aşa cum a făcut Georglev în Bulgaria şi a înce-cat să facă la noi colonelul Precup. Nu 1-a reuşit însă nici Iui lovitura, căci a fost prins şi dat judecăţii care I-a condamnat la 13 ani, temniţă grea.

In Anglia nu va ploua până la toamnă . Aşa spun domnii dela institutul meteorologic, adecă acei cari se ocupă cu mersul vremii. Locuitorii au rămas îngrijoraţi auzind aceasta, iar autorităţile au hotărît să ia măsuri pentruca populaţ ia să nu sufere din cauza lipsei de apă. Astfel marile parcuri şi grădini publice nu vor mai fi stropite, iar dacă va trebui vor fi luate şl alte măsuri ca să se cheltuiască cât mai puţină apă.

A fost p r i n s a s a s i n u l ministrului d e interne polon. Am scris într'un număr trecut al gazetei noastre că ministrul de in­terne polon a fost omorît cu mai multe focuri de revolver de către un necunoscut care a dis­părut apoi. Cei cari l-au văzut i-au luat sem­nele, pe cari poliţia le-a trimis în toate ţările ca asasinul să poată fi prins. A şi fost ares­tat în Germania un student de 25 ani numit Akyba a cărui semnalmente sunt ca acelea de­scrise de poliţie. El neaga că ar fi ucigaşul ministrului polon. Cu toate acestea a fost are­stat şi dus cu un avion în Polonia ca să se continue cercetările.

S'au descoper i t nişte morminte de a c u m 4 0 0 0 de ani . La Cluj s'au făcut In timpul din urmă nişte săpături pentru în­

diguirea unui părău. Săpătorii au dat n e

oseminte de oameni şi peste nişte aşezări c

se vedeau că s u n t omeneşti. S'au oprit atu 3 ' ' săpăturile şi a fost anunţată Comisia MonC l

mentelor istorice din Cluj, care se ocupă lucrurile vechi. S'au început atunci din no" săpăturile şi s'a descoperit un cimitir despre care se spune că e de acum 4000 de ani .S ' a n

desgropat până acum 13 morminte cu ose-minte omeneşti. In unele morminte se află «i vase vechi, întregi sau rupte. Câteva morminte vor fi ridicate aşa cum sunt şl vor fi puse la Muzeul de anticităţi din Cluj.

Ex-Kaiserul s e va re întoarce în G e r m a n i a ? La sfârşitul marelui răsboln fostul împărat al Germaniei a fost silit să părăsească ţara şi să se stabilească într'o ţărişoară vecină. Mai nou scrie o mare gazetă din Anglia, că încă în decursul acestui an, fostul împărat se va reîntoarce în Germa­nia să-şi ocupe tronul pe care 1-a părăsit, Aceasta se datoreşte şi faptului că în timpul din urmă au început unele nemulţumiri contra Iui Hitler şi a partizanilor săi. Ba se spune că chiar şi dintre partizanii lui Hitler sunt unii cari doresc şi spr jinesc întoarcerea îm­păratului.

Tulburări î n Franţa. In săptămâna trecută s'au produs sângeroase ciocniri între comunişti şi poliţia din Franţa. Au fost ares­tate 300 de persoane. In timpul ciocnirilor au murit trei inşi şl au fost grav răniţi 170. în­tr'o noapte 200 de inşi au vrut să pună foc închisorii unde stăteau cel 300 de tovarăşi de-ai lor arestaţi . Au dus în jurul închisorii vre-o 25 butoaie de petrol pe cari urma să le

O inova}ie interesantă la autocamioane

Până acum autocamioanele ca cari «e cară poveri mari şi mărfuri multe şi cari fac sgomot destul de mare când merg, nu pr e* auzeau flucrăturile şi sgomotul dlnapoia! lo f

astfel nu puteau face cale carelor şi autoca­mioanelor de lângă ele. De aceea în ţările a-pusene s'a Introdus la ele o inovaţie Intere­santă. Idărăt au un microfon, adecă un fel d * aparat care prinde sgomotele, Iară în faj» lângă conducător, au un alt aparat care rn*" măreşte aceste sgomote, şl astfel şoferal p°at e

face loc celor ce vin în urma Iul. Chipul no«-tru ne arată un astfel de aparat.

Nr.Jl U N I R E A P Q P Q R n r i T l Pag. 7

«riodă.iAa fost prinşi însă înainte de a-şi ane p la n a l î a a P I i c a r e Ş i a a fost arestaţi dnpă

J scurtă lnptă în care an fost mai mulţi răniţi.

păţania unei femei fumătoare. Iutr'o stradă din Bucureşti locuia feraea A„iCa Rădalescu o fumătoare pătimaşă. Intr'o seară vecinii săi au observat ieşind fnm din casa sa. Au întrat în carte şi au găsit uşile încuiate. Au spart atonei uşile şl Intrând în casă au văzut pe proprietăreasă în pat, şi tot ce era în jurul ei în flăcări. Cu mare greu an scos-o şi au dus-o la spital, deoarece avea arsuri pe tot trupul. Aici ea a declarat că s'a culcat cu ţigara în gară, a adormit şi din focul ţigării s'au aprins tot ce era în jarul ei-Acum zace la spital ca picioarele arse.

O serbare românească la Viena Am primit dela corespondentul nostru din

Viena o dare de ssamă despre felul cum s'a organizat şi a rea fit în capitala Austriecilor o serată romftneaseă. A fost pentru noi un nou prilej să constatăm, cât de preţuite sunt jocu­rile, cântecele şi portul românesc, despre cari de multe ori am scris în această gazată că cant o adevărată mândrie naţională şi că e păcat că astăzi au cam început să fie lapi­date şi înlocuite cu cârpituri dela oraş, cu jocuri şi cântece cari sunt străine sufletului românesc, şi eu cartoane scumpe şi slabe, cari puse lângă ţesăturile eu izvoade bătrâ­neşti din lăzile bunicilor, sunt o adevărată ruşine.

Cceace ne scrie corespondentul nostru, ne dovedeşte că fala noastră în ochii străinilor ai-o aduc jocurile, cântecele şi ţesăturile bă­trâneşti. Căci iată ee ne scrie.

In Viena se află un club (hotel) la eare se adună toţi studenţii străini, cari învaţă la şcolile din aecst oraş. Şi pentruca să-şi cu­noască mai bine, împrumutat, obiceiurile ţării lor, au hotărît să organizeze serate, adecă pe­treceri, cu obiceiuri dela ei de-aessă.

Săptămâna trecută a fost rândul româ­nilor. S'au adunat toţi românii, eari se aflau la Viena. Pfrea un colţ din ţara noastră, — de acela unde se păstrează însă viaţa eurată din trecut, unde n'a fost părăsită hora de dragul „valţurilor* domneşti — mutat departe între streini. Şi toţi în mândre porturi ţără­neşti. A fost de faţă şi Arhiducesa Ileana, îm­brăcată îa mândru port naţional, cu o fru­moasă salbă de galbeni ce-i acopereau pieptul. Cică priviau Austriecii la costumurile româ­neşti, priviau şi na se mai saturau. Cei ăt pe margini s'au urcat pe scaune ca să vadă mândreţe de port, cum n'au mai văzut altul.

Să fi auzit apoi când au început cântă­rile, doinele şi alte cântări, cari sunt o do­vadă de bogăţiile cu cari a fost înzestrat su­fletul românesc.

Mai încântată a fost însă lumea, când a văzut jocurile româneşti. însăşi Arhiducesa *'* prias dela început îa horă şi s rămas to­varăşă la toate celelalte jocuri până la sfârşit. Au eâatat lăutari duşi din ţara noastră, căei •turnai ei îşi ştiu struni cobzele după strigă-tura voinicului din jos.

Lumea a rămas aşa de încântată şi de muUumită — ne serie corespondentul nostru — încât serata românească a fost declarată c , a mai reuşită.

Să cultivăm deci, aici la noi acasă, joeu-' .» °ântecele şi purtai românesc. Căci s'o '"•Mi vreodată pe meleagurile noastre vreun ^u»triac, care a văzut la Viena serata româ-c!*J e*- Ş> la vreo petrecere cu .valţuri" şi i»u d o m i l « ' t ' » a d « c ă streine, ae pomenim, că

d a n d din cap: „S'a schimbat românul"...

| ^ _ ; - . » j

O plantă preţioasă — Hrişcă —

Hrişcă este o plantă adusă din Asia. La noi în ţară se găseşte multă prin păr­ţile de miază-noapte ale Moldovei şi Ba­sarabiei, prin Bucovina şi Maramureş. Să­tenii de pe aici macină seminţa de hrişcă şi pregătesc din ea pâine şi măraălgă.

Hrişcă e neam ca Macrişul şi cu | Troscoţelul. Creşte înaltă aproape de un metru. Tulpina e dreaptă şi adeseori roşie. Frunzele sunt în formă de inimă, iar flo­rile sunt roşietice sau albe şi aşezate în ciorchine, ca boabele strugurilor. In flori se găseşte multă dulceaţă, din cauza a-ceasta albinele le cercetează des. Fructele sunt negrii şi ascuţite cu trei muchi.

Hrişcă creşte bine în orice pământ. Mai bine îi place însă pământul uşor şi nisipos. Locurile gunoite proaspet nu-i plac. Mai bune sunt locurile cari au fost gunoite cu 2—3 ani înainte.

Pământul în care se samănă trebue să fie bine mărunţit şi curăţit de orice buruiană.

Se poate sămăna sau prin împrăştiere cu mâna sau cu maşina. Când se samănă cu mâna trebue cam 70—80 kgr. la hec­tar, iar când se samănă cu maşina trebue numai 40—60 kgr. la hectar. Sămânţa trebue să fie îngropată în pământ eam de 3—4 degete adâncime. Atunci răsare bine şi deopotrivă.

Hrişcă se poate cultiva bine după semănăturile de grâu şi de orz. Se sa­mănă până pe Ia sfârşitul lunei Iunie şi începutul lunei Iulie. Pentruca să se coacă îi trebue 12—14 săptămâni, aşa că Hrişcă sătnănată la sfârşitul lui Iunie se poate culege pe la sfârşitul lunei Septemvrie. Se culege când seminţele s'au copt. De pe un hectar se pot culege aproape 800— 1000 kgr. seminţe şi 2500 kgr. paie.

Seminţele sunt o bună hrană pentru pasări. Măcinate le mănâncă şi oamenii. Făina de hrişcă o mestecă cu făină de grâu sau cu făină de mălai şi fac pâine sau mămăligă. Din păsatul de hrişcă se pregăteşte o mâncare cu lapte foarte bună şi hrănitoare, care înlocueşte grisul de grâu. |

Paiele sunt băţoase şi se întrebuin­ţează pentrn aşternut la vite.

Fiindcă florile cuprind multă dulceaţă, stup arii încă samănă multă hrişcă în apro? pierea stupinelor. Se poate sămăna de primăvara şi până pe la mijlocul verii şi anume în straturi deosebite pentruca să fie flori proaspete în tot timpul verii. Al­binele cercetează florile de hrişcă de obi-ceiu numai demineaţa până pe la 9 ceasuri. Mai târziu dulceaţă nu este numai câte­odată când cerul este înorat şi vremea e liniştită. Mierea de hrişcă se întrebuin­ţează la fabricarea turtelor dulci.

Hrişcă s'a cultivat de ţăranii noştri încă înainte de ce s'a adus porumbul din America. In Franţa, în ţinutul Betragne se cultivă mult în loc de grâu, căci pe acolo grâul din cauza sărăciei pământului nu se prea face.

Hrişcă se poate cultiva în vremuri săcetoase. In anul acesta din cauza secetei din primăvară, multe sămănătnri au întâr­ziat, n'au reuşit. Ca pământul să nu ră­mână fără nici un folos, se poate sămăna cu Hrişcă. Camerele de Agricultură dau toate îndrumările privitoare la cumpărarea seminţei de hrişcă.

Ion Popu-Câmpeanu

0 mare insfifufie pentru agricultori şi industriaşi

In urma răsboiului cel mare pentru întregirea naţională a rămas numai jale, jale care s'a văzut în toate ramurile vieţii noastre economice. Comerţul, industria cât şi agricultura au suferit mult, căci totul a rămas distrus, când a început viaţa între graniţele României-Mari.

întocmai ca după o mare revărsare de apă, după un foc mare care n'a lăsat în urma lui decât numai praf şi cenuşă; aşa şi'n urma celni mai mare răsboi n'a rămas altceva decât numai prăpăd, urmele unei vieţi comerciale, industriale şi agri­cole distruse de mâna duşmanului.

După ce puhoiul liftelor barbare s'a retras de pe pământul românesc, Statul Român a căutat să repare, să refacă tot ceeace a fost distrus, pentruca astfel să se înceapă o nouă viaţă pentru poporal român.

începând cu toate ramurile vieţii noa­stre economice şi până la industriaşii şi agricultorii români, Statul le-a venit într'a-jutor, încurajftndu-i şi dându-le diferite ajutoare, pentruca astfel să poate reînvia comerţul şi agricultura, viaţa statului nostru.

Grevă mare Ba Kopenhaga Muncitorii din Kopenhaga,

capitala Daniei, au făcut, zi­lele trecute, grevă mare. Nu erau îudestullţi cu lefurile şi simbriile pe cari Ie primeau. Urmarea a fost că poliţia i-a început a urmări şi al împrăş­tia, iară pe cei ce făceau tur-burări a-i chiar aresta. Chipul nostru ne arată o scenă din această grevă. Doi poliţişti că­lări fac rânduială şl curăţă stră­zile de oamenii fără de oca-paţie. Mai vedem la mijlocul drumului şl o motocicletă a unai poliţist care s'a coborît să facă ordine.

Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I

Pentru ajutorarea industriei şi agri-culturei, Statul român a ereiat o mare instituţie care poartă numele de »Casa de împrumut pe gaj a agricultorilor şi industriaşilor*, care are marele rol, de a ajuta pe industriaşi şi agricultori.

Această instituţie acordă împrumuturi până la 6 luni tuturor agricultorilor şi in­dustriaşilor, cari vor garanta acele împru­muturi eu averea lor, instituţie ce func­ţionează în Bucureşti pe lângă Ministerul de Finanţe, în provincie pe lângă Admi­nistraţia financiară sau pe lângă Banca Naţională.

Să vedem că din ce poate consta averea, cu care va trebui să garantăm împrumu­turile pe cari le vom lua?

Iată că ce putem noi să depunem pentru garantarea lor: productele treerate puse în magazii, porumb pus In pătole, vin, ţuică, din valoarea cărora acordă numai 60%, iar din valoarea cerealelor semănate prinse de rădăcini, puse în clăi sau şure, recolta neculeasă a viilor, vite, maşini, unelte şi altele se acordă numai 50%.

Celce doreşte a obţinea un împrumut dela această instituţie, face o cerere, în care va arăta scopul pentru care cere împrumutul, precum şi averea cu care-1 garantează.

Cererea aceasta se înaintează Băncii Naţionale sau Administraţiei financiare din judeţul respeetiv, care cercetează temei­nicia ei şi a garanţiei eare se depune. Comitetul Casei de împrumut pe gaj esmite o comisie la faţa locului, pentru a constata existenţa valorii gajului, lucru ce se adevereşte printr'un proces-verbal, în baaa căruia se acordă împrumutul, întoc-mindu-se în urma lui un contract de îm­prumut pe gaj, care se va Intabula în registrul de întabulări, precum şi la tribu­nalul judeţului respectiv.

Dupăce am întrebuinţat împrumutul, şi după ce l-am achitat, se face ştergerea averii Intabulate, căci până atunci rămâne Intabulată, pentru cazul neplătirii lui din partea debitorului. Această instituţie se poată despăgubi prin vânzarea gajului de­pus pentru garantarea împrumutului.

Iată deci avantajul mare pe care-1 avem din partea acestei instituţii, de unde noi putem să ne procurăm — mai ales primăvara — capitalul necesar pentru a-gricultura noastră, sau industriaşii pentru industria lor.

In felul acesta având banii necesari, vom putea face o cultivare bună a pămân­tului, care la rândul lui ne va da belşug în produse. Produse agricole pe cari văzându-le vom achita datoria, iar restul va forma venitul muncii noastre. Venit care ne va îmbunătăţii starea noastră de agricultori, pentruca astfel să putem ajunge şi noi alăturea de marile po­poare din Europa, cari sunt mult îna­intea noastră.

Cu'h singur gând şi cu'n curaj vred­nic de urmat, să pornim la drum, pentru realizarea unui scop frumos.

Olimpiu I. Bârna

Fel de fel

Cetiţi şi răspândiţi UNIREA POPORULUI"

Stârpirea puricilor Cei mai supărători oaspeţi de vara

sunt puricii. Ei sunt aduşi de câni, pisici, pasări şi din praful drumurilor. Pentru stârpirea lor se folosesc mirosurile tari, cum e tutunul, mărarul, pelinul şi iarba amară. Ajută mult la stârpirea puricilor şi scuturatul în fiecare zi a aşternutului pa­tului şi maturatul cu îngrijire a camerei.

Alungarea vrăbiilor dela pomii roditori

Se ia o căpăţină de usturoiu, se cu­răţă căţeii de coajă şi fiecare căţel se taie în două. Jumătăţile de căţel de usturoiu se înşiră în aţă şi aţa se întinde printre crengile pomului. Vrăbiile nu se mai ating de poame, căci nu pot suferi mirosul de usturoiu. Din când în când usturoiul tre­bue schimbat cu altul proaspăt.

Un Iac de lapte Un învăţat american voind să ştie cât

lapte se mulge dela vaci în America în-tr'un an a ajuns la următoarea socoteală: Dacă s'ar lăsa să se scurgă tot laptele dintr'un ân, într'o vale, s'ar forma un lac de lapte htng de 2315 metri, larg de 1852 metri şi adânc de 1525 metri. Pe acest lac ar putea pluti toate corăbiile de răs-boi ale Americii şi încă ar mai avea loc şi alte corăbii din alte ţări.

Pomii roditori din România | In România sunt 82.000.000 pomi ro­

ditori. Dintre aceştia 54.000.000 sunt pruni, 10 000.000 meri, 8.000.000 vişini şi cireşi, 3.500.000 nuci, 2.000.000 caişi, 1.000.000 piersici şi 1.000.000 gutui. Pământul sădit cu pomi roditori din întreagă ţara este de 350.000 nectare.

Socotind preţul unui pom numai la 100 lei, aceasta avuţie trece peste 8 mi­liarde lei.

In ge priveşte roadă, dacă socotim în mijlociu numai 20 kgr. de copac, avem la an 165.000 vagoane de poame, cari socotite numai cu 2 Lei kilogramul, avem un venit de 3 miliarde 280 milioane lei.

Ouă cu coaja moale De multe ori se întâmplă că ouăle

j găinilor sunt cu coaja moale. Cauza este ' că găinile n'an destul var în hrana lor.

De aceea e bine să se sdrobească cretă şi să se pună în mâncare. Răul se va tă­mădui de bună seamă.

S c a d e n u m ă r u l cr iminal i lor în Australia. Până mai anii frecaţi, numărul criminalilor din depăr ta ta Australie era foarte mare. In fiecare zi se întâmplau nu anul ci mai multe omoruri. De vreo câţiva ani încoace numărul lor Insă scade simţitor. Şi iată din ce motiv. In 1931, s'a introdus în Australia o lege cam aspră. După această lege, toţi aceeia cari vor sta de vorbă cu vre-un fost criminal vor fl pedepsiţi la un an închisoare. Căci se ştie că tovărăşia rea, strică oriunde. Şf astfel prin această lege, oamenii cinstiţi sunt opriţi de a sta de vorbă cu cel răi scăpând de pildele rele ale acestora.

Tipografia Sminarului Teologic gr.-cat. Blaj

In toată vremea să ne îngrijim de mântuirea suilefeW

noasire, ceeace mai ales prin cifireg cărjilor creşiineşii putem ajunge.

Cili|i aşadară Cărţile Bunului Creştin", cari apar la B]a> scrise pe înţelesul tuturor de păr. prof. I. MAlOff,

Iată numerii apăruţi până acum: Nrii 1,2 şi 3 s'au epuizat (s'au vândut toţi) No. 4. Darul Iui Dumnezeu, ne arata

cum putem deveni fii şi moşteni ai împărăţiei cerurilor. Cărticica cuprinde 64 pagini şi S e

vinde cu 6 lei. No. 5. Adevărata fericire, ne arats

cum putem fi fericiţi aici pe pământ, şi mai ales în lumea ceealaltă. 64 pagini, preţul 6 lei.

No. 6. Taina Spovedaniei, ne dă toate îndrumările de lipsă pentru ca să putem face o spovedanie bună şi cum se cade, conţinând şi o oglindă sufletească, din care ne putem cu­noaşte păcatele. 116 pagini preţul 15 lei.

No. 7. Tâlcuirea apostolilor din Duminecile de peste an, este o broşură fără de care nu putem înţelege apostolii pe cari îi ceteşte cantorul. Broşura are 400 pagini şi se vinde cu 50 lei.

No. 8. Legea strămoşească, ne arata care este legea cu adevărat strămoşească a nea­mului românesc. Această broşură nu poate lipsi de pe masa nici unui român. Are 116 pagini şi se vinde cu 15 lei.

No. 9. Tâlcuirea Evangheliilor din toate sărbătorile de peste an, nici nu mai trebue recomandată. Trebuie să o aibă fiecare creştin care cercetează biserica. Cuprinde 212 pagini şi se vinde cu 25 lei.

No. 10. Tâlcuirea apostolilor din toate sărbătorilor de peste an, în care tot creştinul află explicaţi apostolii, cari sunt mai greu de înţeles. 171 pagini, preţul 20 lei.

No. 11. Taina tainelor: sfânta cu­minecătură, de care nu se poate lipsi nici un creştin care se cuminecă cel puţin odată la an, dupăcum nu se poate lipsi de No. 6, care este Taina Spovedaniei, celce vrea să se spove­dească. 96 pagini, preţul Lei 8.

No. 12. Sfânta Liturghie, jertfa Legii Noul, ne arată, cari sunt părţile sfintei liturghii, ce foloase ne aduce, pentru cine, când şi unde se poate sluji; biserica şi părţile ei, sfintele vase şi odăjdii, limba sf. liturght şi altele de folos pentru oricare creştin. 110 pa­gini cu 12 lei.

No. 13. Durerea, sora noastră ne­despărţită, este cea mai nouă broşură pe care cu siguranţă o va ceti fiecare creştin, pe*1" truca numai citind această cărticică se va putea mângâia în durerile şi necazurile vieţii. 152 p«" gini cu 12 lei.

CORPORAŢIA INDUSTRIALA — BLAJ,

No. 139—1934.

Concurs Corporaţia Industrială Blaj public*

concurs pentru oeuparea funcţiunii cto secretar al Corporaţiei cu salar lun*r

de Lei 600, şi ore de birou în zilele w Luni, Miercuri şi Vineri între 8 — I 2 *J

1 5 - 1 7 . Cererile se vor înainta preşedintei*11

corporaţiei Nicolae Mârza din Blaj, pa°* în ziua de 5 Iulie 1934 şi deodată ej cererea se va depune în numerar Ş1

garanţie de. Le i 2000. (213) 1-1 ComjjgJHi-*