COMISIA EUROPEANADIRECTORATUL GENERAL JRC CENTRUL COMUN DE CERCETARE - ISPRA Institutul pentru Protectia si Securitatea Cetateanului Unitatea pentru Agricultura si Pescuit

JRC IPSC/G03/P/HKE/hke D(2006)(6388) file://S:\FMPArchive\P\6388.doc Ispra, 01 December 2006

ITT no. 2006/S 229-XXXXXX (01 December 2006) Draft v3 for comment by MS

Traducere : Caragea Veronica, Jian Diana Bogdan Nistoreanu Adaptare: Mihail Dragan, Raluca Vladulescu Data: 12/12/2006

Status : Document de Informaii v1.0 Circulaie : Direcia IACS

Link :

Specificatii Tehnice ComunePentru Campania din 2007 Controlul prin Teledetectie al suprafetelor de baza subventionate

1. INTRODUCERE...............................................................................................................................................2 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA.............................................................................................................32

PreambulAcest document descrie specificatiile tehnice commune pentru Campania 2007 a controlului prin teledetectie a suprafetelor agricole subventionate (cu referire la controlul prin teledetectie sau doar control). Documentul a fost pregatit de catre Comisia Europeana (JRC) in stransa colaborare cu DG AGRI si Administratia implicata in Statele Membre participante. Documentul urmareste sa descrie sarcinile pe care Administratia Statelor Membre doreste sa le incredinteze contractorilor. Pentru o mai buna completitudine, oricum, contextul tehnic al muncii

necesita unele descrieri ale rolului si responsabilitatilor atat ale Administratiei cat si ale Comisiei, pentru a explica motivul pentru care o anumita sarcina este asteptata de la contractor. O parte din detaliile tehnice pot parea exhaustive, dar sunt incluse in primul rand pentru a permite licitatorilor cea mai buna ocazie posibila, optiuni si alternative folosite in Statele Membre care utilizeaza controalele prin teledetectie. Acest document este completat de Adendumul National obligatoriu, care descrie varietatile, optiunile si alternativele aplicabile in Statele Membre respective. Informatiile oferite in Adendumul National trebuie sa fie luate in considerare in raspunsul acestui ITT. Acestea sunt in intregime cu mult mai necesare asa cum diferite scheme vor coexista in EU 25: SPS care va fi aplicata cu diferite modele si variante in 17 State Membre si SAPS care se va aplica in celelalte 8 noi State Membre. Deoarece aceste Specificatii Tehnice Comune nu tin seama de toate situatiile particulare in diferitele State Membre, derogarile de la regulile exacte indicate in acest document pot fi introduse in Adendumul National. Informatiile din acest document sunt in conformitate cu regulamentele EU existente care sunt aplicabile la momentul scrierii (Noiembrie 2006). Intra in responsabilitatea licitatorilor sa fie constienti de alte regulamente generale sau specifice in Statele Membre respective, care sunt aplicabile la momentul controlului. Licitatorii sunt informati ca Recomandarile Tehnice cu privire la diferitele etape ale activitatii sunt emise de catre Comisie in fiecare an in luna aprilie. Pentru informatii, Recomandarile din 2006 sunt disponibile pe site-ul (http://agrifish.jrc.it/marspac/CwRS/). Rolul Comisiei in procedura de achizitie pentru care este intocmit acest document se refera strict la suportul tehnic solicitat pentru a alcatui acest document si in conformitate cu publicatiile comunitare. Selectia, informarea si urmarirea oricarui contract de la deschiderea procedurii este responsabilitatea autoritatii desemnate in Statul Respectiv dupa cum este publicat in Jurnalul Oficial din 01/12/2006 2006/S 229-XXXXXX (http://ted.publications.eu.int/official/ . Desi Comisia a incercat sa asigure o acuratete cat mai buna a informatiile continute in specificatiile tehnice comune, nu garanteaza acuratetea informatiilor continute sau inglobate in acest document. Comisia nu garanteaza sau nu intervine in ceea ce priveste acuratetea informatiilor continute in Anexele Nationale produse de respectivele State Membre. Contractele acordate reprezinta singura responsabilitate a Administratiilor desemnate in respectivele State Membre.

1. Introducere1.1 Majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, in cooperare cu Comisia Europeana, vor utiliza teledetectia in 2007 pentru a controla cel putin o parte din suprafetele agricole subventionate din fonduri EAGF. Desi Specificatiile Tehnice prezente au fost pregatite impreuna de Statele Membre si Comisie, fiecare SM este responsabil de desfasurarea activitatii pe teritoriul sau. Urmatoarele State Membre participa la Licitatie: Cipru, Germania, Grecia, Irlanda, Romania si Suedia. Pe de alta parte, alte State Membre si noile State Membre care utilizeaza teledetectia vor urma aceste specificatii tehnice comune, dar intr-un program multi-anual care nu este prevazut de prezentul ITT. Austria, Finlanda si Luxemburg nu vor participa in programul pentru campania anului 2007. Volumul activitatilor si cerintele specifice fiecarui Stat Membru participant sunt descrise in Anexa 1 si in Adendumul National. 1.2 Posibilitati de utilizare a controlului prin teledetectie Teledetectia poate fi folosita pentru controlul suprafetelor incluse in schemele de plati pe suprafata prevazute in urmatoarele regulamente:

-

Regulamentul Consiliului (EC) No. 1782/2003 si Regulamentul Comisiei (EC) No. 795/2004 care stabilesc normele de aplicare pentru implementarea SPS. Regulamentul Comisiei (EC) No. 1973/2004 care stabileste normele de aplicare a Regulamentului Consiliului (EC) No. 1782/2003 privind schemele de sprijin prevazute, dupa cum urmeaza: Capitolul 2 Prima speciala de calitate pentru graul dur; Capitolul 3 Prime pentru culturi proteice; Capitolul 4 Ajutor special pentru orez; Capitolul 5 Ajutor pentru nuci; Capitolul 6 Ajutor pentru cartofi de amidon; Capitolul 8 Ajutor pentru culture energetice; Capitolul 10 Ajutor pentru seminte; Capitolul 11 Plati pentru culture arabile; Capitolul 14 SAPS; Capitolul 16 Folosirea terenului set-aside pentru producerea de materii prime; Capitolul 17 Ajutor pentru hamei. Capitolul 18 Plata specifica pentru bumbac. Capitolul 19 Ajutor pentru palcuri de maslini. Capitolul 20 Ajutor pentru tutun.

Regulamentul Comisiei (EC) No. 1257/1999 stabilind platile pe suprafata pentru metodele de productie agricola, de a proteja mediul si pentru a mentine spatiul rural, precum si a unor masuri legate de impadurire. Acest regulament este o baza pentru politicile de dezvoltare rurala ale EC si esste sustinuta prin aplicarea Regulamentului Comisiei 445/02 inlocuit de EC 817/2004 si prin Recomandarile DG AGRI (Doc. VI/10535/99 - Rev.7). Actul de Aderare stabileste posibilitatea ca unui nou Stat Membru de a plati fermierilor plati nationale directe complementare prin oricare scheme de sprijin CAP (dar sa fie facute pe suprafata), care pot fi finantate partial din afara bugetului de dezvoltare rurala in conformitate cu Regulamentul Consiliului 1257/1999.

1.3 Regulile de control in privinta platilor pe suprafata mai sus amintite sunt coordonate de IACS dupa cum este stabilit in:

Regulamentul Consiliului (EC) No. 1782/2003, Regulamentul Comisiei (EC) No. 796/2004 cu privire la reguli detaliate pentru aplicarea IACS.

1.4 In conformitate cu Art. 11 (1) al Regulamentului Comisiei No. 796/2004, un fermier care solicita ajutor in cadrul oricarei scheme de plata pe suprafata poate inainta o singura cerere de plata pe an. Cererea unica va contine detalii care permit identificarea tuturor parcelelor agricole din exploatatie, suprafetele acestora exprimate in ha cu doua zecimale, localizarea acestora si, unde este cazul, utilizarea lor si daca sunt irigate. Cu alte cuvinte, toate parcelele vor fi mentionate in declaratia solicitantului chiar daca acestea nu sunt subventionate.1.5

In conformitate cu Regulamentul Comisiei No. 796/2004, o parcela agricola este o suprafata continua de teren pe care este cultivat un singur grup de cultura de catre un singur fermier. Statele Membre pot sa solicite fermierilor, ca cerinta nationala, sa declare diferitele culturi/categorii de folosinta in cadrul acestor parcele cu un singur grup de cultura. Adendumul National va clarifica daca rezultatele controlului vor fi cerute la nivelul grupului de cultura al parcelei sau la parcela cu o singura cultura/categorie de folosinta.

1.6

Controalele pe teren in general acopera toate parcelele agricole pentru care se solicita sprijin in cadrul schemelor de sprijin indicate in Anexa 1 a Regulamentului No. 1782/2003. Suprafetele parcelelor agricole vor fi determinate prin orice mijloace corespunzatoare, definite de autoritatea competenta. Totusi, odata ce un fermier a fost selectat pentru controlul pe teren folosind teledetectia, cel putin 80% din suprafata solicitata pentru sprijin va fi supusa foto-interpretarii. O inspectie fizica pe teren trebuie efectuata pe toate parcelele agricole pentru care nu s-a facut posibila foto-interpretarea, pentru a verifica daca acuratetea declaratiei este satisfacatoare pentru autoritatea competenta. Controlalele Conformitatii Incrucisate vor acoperi intreaga ferma, adica toate parcelele agricole, daca pentru acestea s-a solicitat sprijin sau nu.

1.7

2. Prezentare2.1 Fermierii sunt solicitati sa transmita cererea anuala de subventionare in formular prestabilit si la data stabilita in conformitate cu Regulamentul No. 1782/2003. In conformitate cu Art. 23 paragraful 2 al aceluiasi regulament, controlul acestor cereri de sprijin poate, optional, sa se bazeze pe teledetectia satelitara sau aeriana si utilizarea contractorilor externi. 2.2 Teledetectia permite selectarea corecta a cererilor de sprijin astfel incat inspectia fizica pe teren (daca este necesar) sa poata fi dircetionata spre alte parcele cu probleme, si are ca rezultat o reducere a numarului inspectiilor fizice si a costurilor controlului. Daca nu se specifica altfel, contractorul va participa numai la etapele privind analiza reprezentarilor teledetectiei. Calcularea penalizarilor, sanctiunilor sau consecintelor financiare pentru fermier sunt responsabilitatea Administratiei.2.3

Contributia Comisiei la program este limitata la o coordonare tehnica a optiunilor metodologice si prevederii reprezentarilor satelitare pentru zonele de control definite de SM. Incepand cu 2007, procedura controlului de calitate care a fost efectuata de JRC de 10 ani, va deveni responsabilitatea SM.

2.4 Conditiile prin care este acordat ajutorul vor fi verificate, oriunde este posibil, pe un esantion al cererilor utilizand reprezentarile de teledetectie ale anului curent. In practica aceasta inseamna ca suprafata si, intr-o anumita masura (vezi Adendumul National), categoria de folosinta a tuturor parcelelor solicitante din cadrul esantionului Controlului prin Teledetectie, trebuie sa fie controlate. Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pot fi de asemenea verificate pe toate parcelele declarate in cadrul unui esantion (acesta poate diferi de esantionul pentru CwRS), utilizand reprezentarile teledetectiei unde este este potrivit si in conformitate cu instructiunile Statului Membru. Fiecare parcela agricola va fi clasificata separat prin aplicarea tabelelor de hotarari si a tolerantelor tehnice stabilite de catre Administratii. 2.5 Foto-interpretarea parcelelor agricole va fi efectuata normal, utilizand cel putin o imagine din anul curent, de rezolutie inalta (VHR) (ortofotografii aeriene sau orto-imagini satelitare cu o dimensiune a pixelului < 1 m). Vor fi controlate suprafetele parcelelor agricole si (posibil) categoria lor de folosinta, precum si problemele de conformitate incrucisata.In conformitate cu imaginile VHR, imaginile cu rezolutie inalta (HR) multitemporale pot fi furnizate pe baza de justificari detaliate de catre administratie. 2.6 In cazul in care diagnosticarea poate sa nu fie completata numai prin proceduri computerizate ajutatoare interpretarii foto (CAPI), vizitele pe teren sau vizitele rapide pe teren (RFV) vor fi efectuate de catre contractor sau de catre Administratie (vezi Adendumul National) pentru controlul categoriei de folosinta si/sau alte cateva probleme. Aceste vizite pe teren pot fi efectuate pe toate parcelele solicitate, de exemplu in cazul in care este utilizata o singura imagine VHR, sau limitat la parcelele cu probleme, grupurile sensibile (ca cele set-aside sau grupurile care primesc plati considerabile) sau angajamente specifice.

2.7 Materialul grafic oferit fermierului va indica limitele si identificarea unica a parcelelor de referinta. Fermierul trebuie sa indice conform regulamentelor locatia fiecarei parcele agricole si materialul grafic primit, si sa transmita schita parcelei pe harta impreuna cu cererea de sprijin care va fi facuta in mod normal disponibila pentru contractor, de catre administratie.2.8

Procedura de lucru este similara in toate SM. Sarcinile vor fi efectuate partial de catre Administratia Nationala, contractor si Comisie. Principalele etape pot fi sintetizate dupa cum urmeaza : Descriere Preliminary work ( Error: Reference source not found) Selectarea zonelor de control, evaluarea cerintelor imaginii Publicarea Recomandarilor Tehnice 1 Anuntarea licitatiilor, selectarea contractorilor, semnarea contractelor Publicarea Recomandarilor Tehnice (2 to 5) Selectarea si procesarea administrativa a cererilor de sprijin depuse in zonele stabilite; transmiterea catre contractori a dosarelor si a bazei de date (declaratii, LPIS digital si LPIS orto-imagini) Colectarea datelor din cereri, vactorii LPIS si a schitelor fermierilor pe harta Pregatirea datelor ( Error: Reference source not found) Achizitia imaginilor satelitare (Comisia) si/sau a fotografiilor aeriene (Administratia/Contractorii), procesare, corectii geometrice etc. Foto-interpretarea si clasificarea cererilor de sprijin Foto-interpretarea parcelelor de controlat ( Error: Reference source not found, Error: Reference source not found) Clasificarea cererilor si returnarea rezultatelor (Error: Reference source not found) Actiuni Administrative Inspectii ulterioare pe teren (daca face parte din strategia de aplicare a teledetectiei) Raportul contractorilor catre Administratie si discutarea rezultatelor; returnarea datelor controlului de calitate, sinteze statistice si imagini (brute si rectificate) catre Comisie; Vizite JRC la contractori si Administratie in sprijinul SM. Perioada SeptembrieDecembrie Decembrie- Martie Aprilie-Mai Aprilie- Iunie

Responsabil Administratia si Comisia Administratie Commisie Administratie

Contractor Comisie/ Contractor Contractor Contractor Administratie Contractor

Martie- Iunie Septembrie - August

Mai- August Iunie- August Iulie- Octombrie OctombrieDecembrie Ianuarie - Septembrie

Comisie

3. Activitate preliminaraMajoritatea activitatilor preliminare sunt responsabilitatea Administratiei si sunt axate numai pentru informare.3.1

Selectarea zonelor de control

3.1.1

Numarul si localizarea zonelor pentru controlul prin teledetectie vor fi stabilite de catre SM. Numarul si zonele sunt dependente de rata de esantionare pentru teledetectie stabilita de fiecare SM si aplicatala numarul preconizat de cereri transmise in acele zone. Localizarea zonelor va ramane confidentiala si nu va fi indicata contractorului, pana ce un contract a fost aprobat. Criteriile de selectie pentru aceste zone vor fi in totalitate stabilite de Administratie si nu vor fi discutate cu contractorul. Zonele ce urmeaza a fi controlate vor fi selectate aleatoriu sau pe baza analizei de risc luand in considerare factorii de risc corespunzatori, determinati de catre Statele Membre (cf. art. 32 al Regulamentului Comisiei (EC) no. 796/2004). Pentru zonele ce urmeza a fi controlate cu imagini satelitare VHR vor fi acoperite de bugetul Comisiei, procedura ce va fi pentru a optimiza sansele de achizitie precum si costul/beneficiul acestor reprezentari: Suprafata totala a esantionului de cereri care vor fi controlate in cadrul imaginii VHR (adica zona de control) va trebui sa reprezinte cel putin 25% din imaginea VHR. Exceptiile vor fi discutate impreuna cu Comisia de la caz la caz. Comisia in colaborare cu Statul Membru va selecta un senzor VHR pentru fiecare zona de control denumita de asemenea senzor consacrat, avand in vedere forma (latimea) si marimea zonei si de asemenea studiul de fezabilitate a furnizorilor de imagini (vezi referinta 2553). Aceasta inseamna ca atunci cand Statele Membre definesc zonele de control, acestea trebuie de asemenea sa ia in considerare marimea optima a zonei corespunzator cu senzorul VHR (cf. Recomandari 1) precum si alti factori cum ar fi marimea parcelei (Cf. cu rezolutia senzorului VHR) si factorii de risc indicati in Art. 32 al Reg. 796/2004. La inceputul campaniei (adica toamna lui 2006 pentru campania din 2007) Comisia va aduna solicitarile Statelor Membre pentru reprezentarile VHR si HR. Aceste solicitari sunt aprobate in conformitate cu fezabilitatea tehnica si bugetul disponibil. Selectarea dosarelor Selectarea esantioanelor din cererile ce vor fi controlate pe teren (si in special esantionul pentru teledetectie) vor fi efectuate de catre Administratie in conformitate cu Art. 26,27 si 32 al Regulamentului Comisiei No/. 796/2004. Cifra aproximativa a numarului de dosare si a zonelor sunt oferite in Anexa 1. La cererea licitatorilor, marimea aproximativa a zonelor va trebui oferita de asemenea de catre Administratie. Aceste cifre, care vor trebui considerate provizorii, sunt oferite cu scopul de a ajuta licitatorii sa isi evalueze munca. Administratia va trebui sa indice numarul mediu de parcele pe cerere si pe zona, daca licitatorii solicita acest lucru, pentru a ajuta licitatorii sa determine un cost mediu pe cerere, astfel ca acest numar poate sa varieze semnificativ intre regiunile unui Stat Membru dat. Cererile de sprijin pentru suprafata pentru campania din 2007 vor fi depuse nu mai tarziu de 15 mai. Pot fi permise modificari la cererile de sprijin pana pe 15 iunie, in functie de Statul Membru. In conformitate cu modul in care cererile sunt selectate de catre Administratie, contractorii pot primi dosarele pentru a fi controlate imediat dupa incheierea contractului (ex. Sfarsitul lui mai inceputul lui iunie) si in general in format dactilografiat, sau mai tarziu in timpul campaniei (ex. iulie) si preferabil in format digital astfel ca acestea sa fie introduse si controlate de catre Administratie. Aceste doua alternative depind de strategia

3.1.2

3.1.3

3.1.4

3.23.2.1

3.2.2

3.2.3

adoptata de catre Administratie pentru selectarea esantionului de cereri de controlat: acest esantion poate fi controlat pe baza declaratiilor si a controalelor efectuate in anul (anii) anterior(i) caz in care esantionul va trebui sa fie determinat (aproximativ) devreme in campanie sau din lista cererilor de sprijin ale anului curent, odata introduse in baza de date. Administratia va trebui sa ofere licitatorilor un orar indicativ al distribuirii dosarelor precum si un termen limita pentru furnizarea rezultatelor, ca in cazul in care s-au constatat nereguli in timpul controlului prin teledetectie, unele parcele sa poata fi inspectate pe teren la timp permitand identificarea neclara a categoriei de folosinta si a granitelor parcelei. Ca regula generala, inspectia culturilor arabile trebuie sa fie efectuate inainte sau imediat dupa recoltare, in conformitate cu recomandarile DG AGRI cu privire la Controalele pe teren ale suprafetelor.3.2.4

Continutul dosarelor, metoda utilizata pentru descrierea si localizarea parcelelor, precum si anexele cererilor vor varia in mare masura intre Statele Membre si de la o regiune la alta. Ofertantul va trebui sa arate in oferta sa faptul ca a inclus toate regulamentele nationale si tipul cererilor pe care le va verifica, precum si informatiile continute de acestea. Informatiile relevante pot fi incluse in Adendumul National.

4. Primirea cererilor si introducerea datelorO zona de control poate fi acoperita cu trei configuratii de date posibile, cu scopul de a controla conditiile impuse pentru acordarea sprijinului (ex. Suprafata parcelei, cultura si GAEC-uri posibile): Reprezentari VHR (satelitare sau aeriene) ale anului curent, panchromatic, culoare si/sau multispectral (sau panmerged) furnizate de catre Comisie (sau de Statul Membru, in cazul reprezentarilor aeriene). O combinatie a reprezentarilor VHR (satelitare sau aeriene) cu reprezentari satelitare HR furnizate de catre Comisie (sau de catre Statul Membru): optic (multispectral) sau imagini radar (ca sprijin pentru complinirea sau inlocuirea imaginilor optice in lipsa); Ca regula generala, cel putin o imagine VHR (satelitara sau aeriana) a anului curent va trebui sa fie furnizata pentru fiecare zona de control (de catre Comisie, sau de catre Administratie). Alegerea reprezentarilor de utilizat vor fi efectuate in conformitate cu conditiile locale si in intelegere cu cerintele regulamentelor dupa cum este afisat in Articolul 30 din 796/2004 pe precizia masuratorilor suprafetelor. 4.1 Primirea cererilor de sprijin si introducerea datelor4.1.1

Ideal, cererile de verificat vor fi transmise contractorilor in format digital, dupa ce au fost supuse unor verificari ale continutului de catre Administratie. Formatul bazei de date oferit contractorului va fi descris de catre Administratie, i insoit daca este necesar, de o lista cu codurile utilizate. Pentru fiecare dosar, minimul de informatii furnizate (posibil sub o forma anonima) va fi: Un numar de identificare atribuit de catre Administratie, creand astfel o legatura intre dosare si baza de date ; comuna unde se afla biroul central al fermei; regiunea / regiunile agricole dupa cum sunt definite de Statul Membru in planul sau de regionalizare, daca este nevoie; schema de sprijin pe care sa facut cererea; pentru fiecare parcela declarata (chiar daca nu primeste subventie sau este situata in afara zonei de control): o referinta permitand localizarea parcelei in conformitate cu sistemul national LPIS/ GIS;

4.1.2

-

4.1.3

suprafata in ha cu doua zecimale; cod (-uri) pentru folosirea (succesiva) a pamantului pe parcursul anului in cauza; cod (-uri) pentru grupurile de culturi revendicate; daca este cazul, un cod care sa indice daca campul a fost sau nu irigat.

Contractorul va verifica la sosire toate dosarele primite si va recunoaste primirea fiecarui set de dosare. Cele care sunt gasite ca fiind incomplete sau in mod evident incorecte in timpul acestei verificari vor fi returnate Administratiei cu rezultate sumare ale verificarilor preliminare, si se vor procesa doar daca sunt corectate in termen de 30 de zile. Daca datorita constringerilor temporale, datele alfanumerice ale anului curent nu pot fi livrate in forma digitala (vezi Adendumul National), contractorul va trebui sa introduca datele folosind cererile in format hartie. In asa un caz, se recomanda ca Administratia sa distribuie datele alfanumerice ale anului trecut in format digital, pentru a limita datele introudse de catre contractor la schimbari facute in cererea de anul acesta. Aceste date vor fi furnizate la o data hotarita intre Administratie si contractor, si daca este necesar vor fi livrate in seturi. In caz ca datele din cereri vor trebui sa fie introduse de contractor, in afara de datele alfanumerice ale anului trecut, se recomanda ca Administratia sa furnizeze modulul propriu de introducere a datelor operationale contractorului. Alternativ, lista de verificari ale consistentei ce trebuiesc facute pe datele introduse la fel ca si datele ancillary?? necesare ( de exemplu lista codurilor de identificare valide ale parceleleor) trebuie sa fie furnizate contractorului de catre Administratie. Licitantul (contractor) va propune un pret suplimentar pentru introducerea cererilor in sistem, calcualt pe dosar astfel incat Administratia sa poata delega lucrul de introducere a datelor catre contractor daca doreste asta.

4.1.4

4.1.5

4.2 Furnizarea datelor LPIS si a altor documente topografice4.2.1

Intrucat de la 1 Januarie 2005, Sistemul de Identificare a Parcelelor (LPIS) ar trebui sa fie complet digital (stocat ca un GIS) in toate Statele Membre conform cu Regulamentul Consiliului nr. 1782/2003. Partile relevante din acest LPIS, vectorii parcelelor de referinta, impreuna cu zonele de referinta si, daca este cazul, ortofotoplanurile asociate vor fi furnizate contractorului. Declaratiile alese pentru control trebuie sa contina documente cartografice potrivite care sa localizeze parcelele agricole pe imagini sau inauntrul parceleleor de referinta (Cf. art 12(3) din Regulamentul Comisiei 796/2004). Administratia le va furniza contractorului (in forma originala sau scante daca se poate). Furnizarea imaginilor satelitare Pentru fiecare zona ce va fi acoperita de o imagine VHR din satelit furnizata de catre Comisie, o fereastra de achizitie in mod obisnuit de 6 pina la 8 saptamni va fi definita de Statul Memebru. Pe durata acestei prime ferestre, eforturile de achizitionare vor fi restrinse la un senzor VHR dedicat care va fi hotarit de catre Comisie de acord cu Statul Membru. Acest senzor dedicat va fi fie Ikonos fie Quickbird pentru campania din 2007. Ca o regula generala, primele imagini care acopera zona si intalnesc cerinte de acoperire de nori vor fi livrate contractorului. Ca o regula generala, SPOT Pan Supermode, Orbview 3, Formosat 2 si EROS A nu sunt considerate ca avind rezolutie suficienta pentru a atinge precizia de masurare a suprafetei necesitata de Comisie. Ca o consecinta, aceste date vor fi furnizate, la cererea speciala a

4.2.2

4.3 4.3.1

4.3.2

Administratiilor Statelor Membre si in concordanta cu Comisia, numai in regiunile unde marimea parcelelor permite masurarile folosind aceasta rezolutie.4.3.3

Pentru zonele selectate hotarite de Statele Membre si de Comisie, un mecanism VHR de rezerva va fi pregatit. Ca o regula generala, Statele Membre ar trebui sa verifice daca rezolutia senzorului VHR (incluzand senzorul de rezerva) este compatibila cu marimile parcelelor zonei si cerintele preciziei de masurare specificate in art 30 al regulamentului 796/2004 al Comisiei Europene. Senzorul de rezerva si fereastra vor fi definite in concordanta cu Comisia si Statul Membru la inceputul campaniei. Pentru zonele alese, Statul Membru poate sa fi cerut, achizitionare HR multitemporala a imaginii din satelit, de exemplu toamna, primavara 1, primavara 2, vara si/ sau ferestre GAEC. Aceste prevederi se fac atunci cand au fost definite verificari speciale (GAEC, plati cuplate sau suplimentare pe cultura). Ca o regula generala, daca se obtine o imagine VHR in timpul unei ferestre HR si inainte ca imaginea HR sa fie obtinuta, cererea pentru imaginea HR in aceasta fereastra va fi anulata, oricand va fi posibil. In contrast cu ferestrele VHR, ferestrele HR sunt deschise tuturor senzorilor HR simultan (daca nu se specifica altfel de catre Statul Membru dupa obtinerea acordului Comisiei). Primele imagini HR acceptabile ce acopera zona vor fi achizitionate. Statul Membru poate justifica o preferinta pentru un anumit senzor (de exemplu SPOT XI, excluzand Landsat si DMC) cunoscand ca aceasta strategie poate scade sansele de a obtine orice imagine HR. Comisia va evalua justificarea pentru asa o preferinta si va incerca sa o satisfaca luand in calcul achizitiile deja facute, disponibilitatea imaginilor, si fezabilitatea programarilor. Comisia poate sa furnizeze de asemenea imagini radar (RADARSAT1) pentru a complementa sau a inlocui date optice la cererea Administratiei in regiunile (si / sau sezoanele) in care localizarile optice sunt mai dificile (in general peste 50 de grade nord sau iarna). Pentru pentru seriile de imagini radar facute pentru a discrimina(??) culturile de iarna (de exemplu in seriile din Mai, Iunie, Iulie), in cazul de obtinere a primei imagini optice din primavara, imaginile radar care nu au fost obtinute pana la aceasta data vor fi anulate. Pentru toate zonele care primesc mai mult de o imagine radar, contractorul va avea atributia de a procesa toate imaginile radar primite si sa returneze datele procesate la sfarsitul campaniei. Toti contractorii care cer date radar trebuie sa isi demonstreze abilitatea de a folosi asemenea imagini. Contractorul va trebui sa foloseasca efectiv toate imaginile puse la dispozitia lor, si sa ofere justificatii pentru folosirea selectiva in raportul final furnizat la sfarsitul contractului. Managementul obtinerii de imagini satelitare Pentru managementul obtinerii imaginii, contractorul este directionat catre recomandarile JRC 1 pentru imaginile HR si catre specificatiile JRC asupra Obtinerii Imagini VHR pentru imaginile VHR. Ambele documente sunt disponibile la http://agrifish.jrc.it/marspac/. Pentru o zona de control data, Comisia va comanda prima imagine HR obtinuta cu acoperire de nori sub un anumit prag predefinit si o va livra automat contractorului. Daca imagini fara nori nu sunt disponibile, evaluari ale acoperirii de nori a altor imagini vor fi trimise de Comisie contractorului prin aplicatia LIODOTNET WEB. Alternativ, contractorul poate consulta catalogul furnizorilor de imagini pentru a identifica imagini noroase, dar inca utilizabile, si sa le sugereze pe acestea comisiei pentru furnizare.

4.3.4

4.3.5

4.3.6

4.3.7

4.44.4.1

4.4.2

1

Produsul SAR tip furnizat este modulul cu raza fina din seria RADARSAT, care are o rezolutie de 10 m.

4.4.3

Contractorul ar trebui sa ia in consideratie folosirea de imagini VHR partial noroase, posibil impreuna cu imaginile de rezerva solicitate (de exemplu. EROS, SPOT Supermode, OrbView3, Formosat 2) Imaginile vor fi cumparate de Comisie si furnizate fara taxe contractorului, cel tarziu cu 10 zile dupa comanda sau dupa obtinerea imaginilor VHR prin satelit. Aceste date ramin proprietatea comisiei si vor fi inapoiate la sfarsitul perioadei de lucru. Regulile copyrightului (Cf. Recomandari Tehnice 1) pentru Comisie si furnizorii de Imagini va fi strict respectat. Aceste imagini vor fi furnizate contractorului preferabil pe CD, DVD si /sau FTP dupa intelegere intre contractor, Comisie, si furnizorul de imagini. Imaginile vor fi livrate la o singura adresa dupa specificatiile contractorului, cu toate costurile acoperite de Comisie, cu exceptia taxelor locale. Nivelurile de procesare ale imaginilor vor fi selectate de Statul Membru sau contractorul sau dintr eurmatoarele niveluri: 1A sau 1B pentru SPOT; raw (0) sau corectat din sistem (1G) pentru LANDSAT; corectat radiometric (RC) sau corectat din sistem (SC) in supra structuri(?) (SS) pentru IRS; L1R (corectat din sistem) sau L2T (ortocorectat) for DMC; Imagine cale (poteca, drum) sau complex dintr-o privire??? Single Look Complex (SLC) pentru imaginile Radarsat cu raze fine; Geo Ortho-kit pentru Ikonos; Standard Ortho-Ready pentru Quickbird; 1A raw plus fisierul de trecere (survolare?) pentru EROS; 1m Pan OrbView Geo Enhanced (ca date si metadata GPS Expres si post procesate pentru triangulare fotogrametrica ?? riguroasa) pentru OrbView3 1A sau 3 (ortocorectat) pentru Formosat 2; Costurile de preprocesare, cand nu sunt platite de Comisie si sunt explicit mentionate in ordin (caz posibil pentru DMC, si Formosat2 pentru care pot fi comandate produse ortorectificate), vor trebui sa fie acoperite de contractor. Contractorul beneficiaza de cinci zile dupa primirea imaginilor, daca nu specifica altfel, pentru a face comentarii asupra locatiei sau a calitatii imaginilor primate, comparativ cu caracteristicile anuntate in comanda. Daca contractorul nu reactioneaza in perioada mentionata, imaginile sunt considerate potrivite fara restrictii. Pretul platit pentru imaginile care nu au fost repinse si sunt considerate inutilizabile pot fi impuse contractorului.

4.4.4

4.4.5

4.4.6

4.4.7

4.5 Obtinerea imaginilor aeriene (daca se aplica)4.5.1

Licitatorii studiaza Ghidul de Bune Practici si Verificare a Calitatii Orto Imaginilor (Ortofotoplanuri?) pentru achizitia si orto-rectificarea imaginilor aeriene (inclusive imagini digitale din avion). Fotografiile aeriene (daca sunt analoage) trebuie, ca o regula generala sa fie scanate fotogrametric de precizie, permitand astfel corectie geometrica precisa, scalare si suprapunere, ca si costuri scazute de printare. Aceasta regula este obligatorie cand fotografiile aeriene sunt folosite pentru masurarea suprafetei. Devine recomandabila cand o fotografie aeriana este folosita in locul sau in sprijinul vizitelor rapide pe teren pentru verificarea folosirii terenului.

4.5.2

4.5.3

Daca licitantul are la dispozitia sa sau paote sa achizitioneze ortofotoplanuri de arhiva si intentioneaza sa le foloseasca, trebuie sa mentioneze in ce scop (de exemplu rezerva), si sa enumere clar in propunerea sa caracteristicile tehnice sursa si costul achizitiei. Cu exceptia cazurilor in care licitantul poate demonstra in oferta sa ca Administratia Nationala va organiza aceasta, el va fi responsabil pentru achizitia tuturor fotografiilor. El va cerceta toate fotografiile de arhiva dac va fi necesar, va negocia toate planurile de zbor si autorizatiile, va accepta toate riscurile tehnice si meteorologice si va organiza procesarea filmului. Daca licitantul planuieste sa achizitioneze fotografii aeriene, el trebuie sa precizeze mai ales: cum va obtine autorizatia de zbor si, dac este relevant, sa mentioneze numele subcontractorului; tipul avionului, tipul apratului foto, lentila, filmul folosit; planul de zbor, altitudinea, scara, data propusa, unghiul solar minim, sistemul de navigatie, methodologia GPS, suprapunerea laterala si frontala??, zonele meteo traversate???; tehnicile folosite: procesarea filmului, rezolutia asteptata a originalului, scara printarii si mariri daca sunt relevante; pretul detaliat pentru fiecare stagiu al lucrului; orarul propus, de la zbor la produsul final. Licitantul va specifica cum va folosi acoperirea aeriana obtinuta: proportia de fotografii folosite, marimea triangularii si limitele blocurilor fizice, straturi mozaic?, (mosaicking seams), arhivarea, etc.

4.5.4

4.5.5

4.5.6

4.6 Procesarea imaginilor satelitare si a fotografiilor aeriene4.6.1

Fotografiile aeriene (daca sunt analoage) vor fi fotogrametrice scanate de precizie. Tehnicile de dezvoltare a fotografiilor trebuie sa fie descrise, laboratorul mentionat si echipamentul de scanare detaliat (de ezemplu tipul scannerului, precizia geometrica a scannerului, directia de scanare, rezolutia de scanare, marimea pixelilor scanati) in propunere. Pentru restul acestui document imagine se va referi si la imaginea din satelit si la fotografia aeriana. Contractorul care se ocupa de procesarea imaginii are nevoie de softwareul potrivit ( sau optiuni de subcontractare), si de know how pentru a procesa toate tipurile de imagini (de exemplu sa fie capabil sa orthocorecteze toate tipurile de imagini, Pan ascuta??? Calupurile de imagini VHR. Etc) si trebuie sa demonstreze aceasta in special pentru senzorii (citirile) VHR ce se vor face peste zonele lui de control (Ikonos, Quickbird, EROS, OrbView3). Pentru orto-rectificare a imaginilor prin satelit HR si VHR, contractorul trebuie sa consulte Gidul pentru Bune Practici si Verificarea de Calitate a Ortofotoplanurilor.

4.6.2

Imaginile vor fi corectate geometric folosind tehnicile care vor asigura o buna suprapunere imagine harta si imagine imagine, chiar si in conditiile unghiurilor de joasa elevatie ( unghiuri inalte de vedere). Calitatea corectiei geometrice va fi apreciata prin Erorilor de Radacina Patrata Medie (????) (RMSE) masurate pe puncte de verificare in directiile X si Y separate ( de exemplu RMSE-X si RMSE-Y). Valorile maxime 1-dimensionale RMSE premise pentru fiecare tip de date sunt prezentate mai jos: TIPUL DE DATE RMSE MAXIM fotografii aeriene, VHR PAN 1 m reprezentari satelitare 2.5 m EROS A 1.8m reprezentari satelitare scena unica?? 2.5 m EROS A 1.8m reprezentari satelitare scena vectoriala?? (> 27 km) 3.5 m SPOT 5 Pan Supermod 5m Formosat 2 5m4.6.3

4.6.4

SPOT 5 multispectral SPOT 2, 4 multispectral RADARSAT IRS P6 LISS III LANDSAT TM DMC

15 m 30 m 20 m 40 m 50 m 50 m

Pentru a indeplini aceste specificatii, contractorul trebuie sa anlizeze cuatentie datele introduse si in special modelul digital al terenului (DTM) lanificat pentru utilizare (daca este cazul), datele terestre de referinta (precizie a GCP si CP) si fiecare pas al procesului de corectie geometrica. Licitantul va detalia toti pasii procesului de corectare geometrica si va justifica metoda de corectie propusa (de exemplu orto-corectie sau polinomiala) pentru zonele lui de control (cu referire speciala la diferentele de altitudine in aceste zone). Pentru zonele si tipurile de imagine unde orto-rectificarea va fi considerate ca necesara, licitantul va indica dac va corecta imaginile in firma proprie sau va sub contracta corectarea. Daca se va face in firma proprie, pretul DTM si procesarea per scena (costuri fixe sau variabile) vor fi clar indicate. Daca acest process va fi sub-contractat, licitantul trebuie sa specifice contractorul propus, sa enumere toate specificatiile necesare si sa includa in declaratiile sale financiare costul suplimentar al corectiei. In caz de orto-rectificare, licitantul va indica cumparat, produs de licitant sau livrat de un pentru a produce DTM; dupa conturul hartii, hartii si sistemul cartographic, si intervalul (distanta dintre puncte). caracteristicile tehnice ale DTM, dac a fost subcontractor. El va indica metoda folosita perechi stereo?, sau alta. El va indica scara relevant al conturului, sau marimea grilei

4.6.5

4.6.6

4.6.7

Licitantul va indica alegerea sistemului cartografic (sferoid/ datum, proiectie) pentru imaginile procesate. Poate de asemenea sa opteze pentru obtinerea coordonatelor geodezice? ale punctelor de referinta de la Administratia competenta, sau sa obtina coordonatele acestor puncte folosind un Sistem de Pozitionare Globala (GPS). In orice caz el va da detalii asupra Punctelor de Control la Sol (GCP) si a punctelor de verificare folosite, sursa lor, numarul si distributia. Licitantul va indica si justifica toate celelate tehnici posibile: corectie radiometrica, extinderea contrastului, reesantionare, pansharpening, etc. Licitantul va indica experientele sale anterioare si capabilitatea prezenta referitor la procesarea imaginilor radar. In special, va discuta softwareul ce va fi folosit pentru preprocesare acestor date si va evidentia metodologia pentru verificari pe care intentioneaza sa le execute pe aceste imagini. Daca nu s-a decis deja de catre Administratie, el va propune un orar pentru achizitionarea imaginilor radar folosite la inlocuirea imaginilor optice.

4.6.8 4.6.9

4.7 Colectarea datelor la sol 4.7.1 Ca o pregatire pentru CAPI si /sau clasificare imaginilor prin satelit, contractorul va desfasura pe perioada cea mai potriviat apentru culturile de interes, o verificare pe teren pe un esantion de zone de control. Verificarea va acoperi cel putin 750 ha (sau 300 parcele) si trebuie sa asigure o buna reprezentare a culturilor de interes. Marimea esantionului de verificare poate fi redusa sau verificarea pe teren poate fi concentrate pe culturi de interes sau culturi rare, daca licitantul este capabil sa demonstreze, pentru satisfactia Administratiei, ca este capabil sa construiasca o baza de date de campuri (suprafete cultivate) de referinta pentru cele mai comune culture in alt fel. Parcelele aflate la marginea drumurilor publice pot fi folosite, in special daca parcelele private sunt inacesibile.

4.7.2

In cazul SPS, contractorul ar trebui sa fie atent la in special la culturile care sunt sau pot fi neeligibile (de exemplu cartofi, legume, fructe, livezi si culture permanente) si de asemenea la culturi care fac obiectul platilor aditionale (Cf. titlul IV din Regulamentul 1782/2003 si Adendumul National). Drept rezultat, colectarea datelor la nivelul solului poate fi concentrata pe culturi neeligibile si culture ce primesc ajutor additional pentru a pregati interpretatorii (sau clasificarea) pentru a gasi aceste culturei. Licitantul va indica metodologia pe care intentioneaza sa o foloseasca pentru lucrul pe teren (transects??, verificare a limitelor zonei, etc.), originea si caracteristicile documentelor facute pentru investtigatori, personalul dorit si calificarile lor, datele propuse, durata planificata, zona verificata, metoda propusa pentru a asigura un numar minim de parcele pentru cultura de interes pe zona verificata, etc.

4.7.3

5. Principiile controlului prin teledetectie si posibile strategii5.1 Scopul controlului prin teledetectie Scopul controaleleor pe teren si al Controlului prin teledetectie este de a verifica conditiile in care este acordat sprijinul pe un esantion dintre aplicatii. In practica, pentru fiecare parcela inscrisa pentru sprijin SPS sau SAPS, aceasta inseamna sa verificam cel putin: suprafata declarata; largimea sau marimea parcelei agricole unde este necesar (de exemplu cazul titluri e.g. case of set-aside claimed for activating set-aside entitlements in SPS); folosirea suprafetei declarate dupa cerintele regulamentelor (vezi Adendumul National pentru o descriere a grupurilor); numarul si /sau pozitia copacilor unde este necesar; eligibilitatea parcelei cu referire la perioada de referinta (vezi Adendumul National); respectarea cerintelor de verificare incrucisata si in special a Bunelor Conditii Agricole si de Mediu (GAECs). Contractele, certificatele pentru seminte si alte conditii (de exemplu in special GAECuri, sau THC continut in cinepa) care trebuiesc indeplinite dar nu pot fi verificate pe imagini (sau in teren) vor necesita prevederi specifice instituite de Administratie. Lista verificarilor care trebuiesc facute de contractor pentru fiecare tip de parcela, recolta, zona, probleme de respectare incrucisata ar trebui descrisa explicit in Adendumul National. 5.2 Principii ale Controlului classic prin Teledetectie5.2.1

Filozofia controaleleor clasice prin teledetectie este de a verifica parcelele, pentru care s-a depus cerere de sprijin, din birou cat de mult posibil. Imagini ce difera prin rezolutie sau momentul in care au fost facute vor fi furnizate, dac vremea permite, conform cu verificarile ce trebuiesc sa fie facute (Cf. Adendum National). Resultatul principal al acestor verificari este un diagnostic la nivel de parcela. Rezultatele pe parcela vor fi apoi agregate pentru a constitui un diagnostic la nivel de grup (de exemplu nivelul la care sunt calculate ajutoarele si penalizarile) si nivel de dosar. Obiectivul acestor diagnostice este sa separe grupurile/dosarele care vor necesita o actiune de continuare de acelea care sunt considerate a fi corecte si care nu vor necesita nici o actiune viitoare (pentru punctele ce pot fi verificate prin controlul prin teledetectie). Oricand imaginile nu permit verificarea unor puncte din Addendumul National (vezi ) intr-o maniera satisfacatoare, va trebui facuta o vizita pe teren. Aceasta vizita pe teren poate fi facuta in timpul muncii de teledetectie pentru a integra rezultatele acestor vizite in rezultatele teledetectiei sau dup ace rezultatele teledetectiei au fost livrate Administratiei. In acest caz care este des intalnit in teledetectia clasica, vizitele de teren vor fi facute de Administratie mai tarziu in desfasurarea campaniei.

5.2.2

5.2.3

Sortarea dosarelor ce trebuie urmata de o actiune de continuare(follow-up action???) este o caracterisitca a teledetectiei Ca o regula generala, in Controlul prin Teledetectie clasic anomliile gasite pe imagini trebuie sa fie urmate de o actiune administrativa, si unde este necesar de un control pe teren. Obiectivul principal al acestei sortari este concentrarea inspectiilor pe teren pe un numar redus de parcele problematice. Daca legislatia nationala nu impune control pe teren pentru anumite categorii de dosare (de exemplu dosare penalizate sau respinse), criteriile de decizie privind un control pe teren pot depinde de asemanea de considerente organizationale sau strategice.

5.3 Vizite rapide pe teren 5.3.1 Vizitele rapide pe teren (VRT) sunt gandite ca mijloace de a verifica folosirea terenului si posibil cateva probleme de vreificari administrative (cross compliance) (GAECuri) pe teren fara a contacta fermierul. Ca o regula generala, masuratorile de suprafata nu se fac in timpul vizitelor rapide pe teren. Totusi, daca este permis, pentru limitele de parcela neidentificabile clar pe imaginile VHR, unele distante sau pozitii pot fi luate pe teren pentru ca suprafata parcelei sa poata fi masurata pe ecran intr-un stagiu viitor. VRT poate fi sitematica adica facuta pe toate parcelele esantionului de Control prin Teledetectie sau directionat pe problema sau parcele in dubiu (Addendumul National).

5.3.2

5.3.3 5.3.4

VRT sistematice se fac de obicei pentru verificarea folosirii terenului si controlul administrativ cand exista doar o imagine VHR disponibila pentru o zona de control. In aceasta metoda sarccinile operatorilor CAPI este limitata in principiu la masurarea suprafetelor parcelelor pe ecran. Avantajele acestei metode sunt urmatoarele: vizitele pe teren sunt facute in momentul optim pentru identificarea culturii si evaluarea intinderi ei; culturile probabile sa fie greu de recunoscut pe imagini (de exemplu grau durum fata de grau usor sau barley) pot fi identificate si un esantion luat ca dovada daca se cere in Addendumul National; probleme de control administrativ (cross compliance) a caror verificare ar putea sa nu fie fezabila pe imagini, pot fi verificate in teren, oricand este posibil; in principiu nu mai este necesar un control de urmarire; actiunea de urmarire presupune de obicei chemarea celor ce au completat cereri la o intalnire. Controalele prin Teledetectie clasice pot planifica VRT pentru parcele problema cand imaginile disponibile nu permit o verificare satisfacatoare a folosirii terenului (tipic pentru parcele in dubiu sau culture de identificare dificila cum ar fi graul durum) sau probleme de verificare administrativa. Fotografii digitale ale parcelelor vizitate si in special ale parcelelor cu probleme pot fi facute in timpul vizitei si stocate intr-o baza de date cu locatia lor pentru a fi prezentate celui care a aplicat intr-o intalnire urmatoare, astfel reducand numarul de controale de urmare pe teren la un minim.

5.3.5

5.3.6

5.3.7

VRT pot fi intreprinse fie de operatorii CAPI sau de alti membri ai personalului pregatiti pentru identificarea recoltelor si verificari administrative. Dac este considerat relevant licitantul ar trebi sa indice urmatoarele: Numarul de VRT planificate, daca exista, si tipul de parcele de controlat; Materialele si organizarea temporala pentru aceste VRT; Personalul planificat pentru aceasta munca si calificarile lor.

Vizitele rapide pe teren pot fi facute de asemenea de serviciile locale ale Administratiei si rezultatele lor sunt trimise contractorului pentru completarea diagnozei la nivel de pracela (Addendumul National Cf.). 5.3.8 Documentele vizitelor pe teren cum ar fi harti pentru localizarea parceleleor si documentatie detaliata de locatie (de exemplu limitele parcelelor suprapuse pe o imagine VHR) vor trebui sa fie furnizate personalului ce se ocupa de VRT. Pot fi folosite sisteme alternative de navigatie, bazate pe GPS si sisteme ce permit vizionarea de imagini, vectori si date pe un computer mobil pe teren. Coduri predefinite trebuiesc folosite pentru a raporta asupra folosirii reale a ternului si orice anomalie gasita. 5.3.9 In Controlul prin Teledetectie clasic, VRT pot fi folosite pentru a evalua calitatea diagnozei derivate din imagini. Pentru aceasta diagnosticul stabilit inainte si dupa VRT trebuie sa fie inregistrat.

5.4

Grupuri de Culturi si diagnoza prin Controlul prin Teledetectie

5.4.1 Articolul 49 al regulamentului Comisiei (EC) N 796/04 defineste grupurile de culture pentru calcularea sprijinului, reducerilor si excluderilor. Aceasta insemana ca diagnosticul ce afecteaza platile catre fermier este facut la nivel de grup, unde compensatia dintre parcele (ale aceluiasi grup) este permisa. Addendumul National va da lista de grupuri de culture aplicabile intrun Stat Membru. Licitatorii se paot astepta sa gaseasca: Grupul SPS din cele 17 State Membre ce aplica SPS sau grupul SAPS in cele 8 State Membre ce aplica SAPS. Gupul SPS include toate culturile cu exceptia culturilor permanente (totusi pasunile permanente ca si maslini palntati inainte de 1 Mai 1998 sunt eligibile pentru SPS) in timp ce grupul SAPS include orice cultura (arabiel si permanente, gradini pentru uz propriu). Culturile ce primesc o rata diferita de sprijin ca de exemplu culturile ce primesc sprijin titlul IV in SPS sau Plati Nationale Complementare Directe (CNDP) in SAPS. Aceste sprijine sunt numite plati combinate (coupled payments) in acest document deoarece ele depind de cultura. Ca o regula generala, toate parcelele / recoltele ce primesc acelasi sprijin (aditional) pe ha apartin aceluiasi grup de culturi. Zonele diferite de furaj enumerate in articolul 49. Desi separat nu este un grup in SPS (cu exceptia cazurilor cand este declarat sub schema de sprijin de la titlul IV2 in Spania sau France), ar trebui sa primeasca un statut special in SPS. Aceasta deoarece orice lipsa in zona sparata (set-aside) referitoare la indreptatirile separate poate afecta plata grupului SPS. Suprafata totala separata trebuie sa fie determinata de contractor.5.4.2

Este important de observat ca o parcela / cultura data poate apratine mai multor grupe (de exemplu SPS si culturile energetice, sau SAPS si CNDP). Drept rezultat, diferite masuratori pot fi facute pentru un set dat de parcele invecinate (de exemplu o masuratoare pentru parcelele pe care se cere SAPS/SPS si una pentru parcelele pe care se cere sprijin suplimentar, daca acestea difera). Contractorul pentru Control prin Teledetectie va stabili un diagnostic (de acceptat sau respins) pentru fiecare din grupurile pentru care s-a aplicat si un diagnostic rezumat la nivel de dosar. Fiecare dosar trebuie in concluzie sa intre in una dintre urmatoarele trei categorii: Dosare (grupuri) acceptate de Teledetectie ce nu vor fi supuse unei actiuni de continuare privind punctele verificate prin Teledetectie (cu exceptia motivelor de Control al Calitatii pentru un esantion din aceste dosare). Aceste dosare pot fi totusi supuse controalelor

5.4.3

2

Cf. titlul IV al Regulamentului 1782/2003

complementare conform cu strategia Administratiei Nationale (de exemplu pentru verificarea certificatelor pentru seminte, recoltelor specifice cum ar fi graul durum, respectarea masurilor de agro-mediu, GAECuri ne verificabile prin teledetectie). Dosare (grupuri) respinse de Teledetectie ce nu vor fi supuse unei actiuni de continuare; alegerea actiunii (anuntarea simpla, intalnirea cu fermierul, inspectia pe teren...) ramine in responsabilitatea Administratieie. Dosare incomplete, de exemplu dosare pentru care s-a putut verifica mai putin de 80% din suprafata pe care s-a aplicat, ce vor fi completatepe teren (aceasta regula se aplica tuturor dosarelor ce apratin esantionului initial de control). Contractorul ar putea sa nu fie capabil sa calculeze diagnosticul final la nivel de grup pentru grupul SPS deoarece asa un diagnostic necesita accesul la baza de date de indreptatiri (normale si separate). Addendumul National trebuie sa descrie daca contractorul ar trebui sa ofere numai rezultate la nivel de parcela pentru grupul SPS sau de asemanea la nivel de grup, similar cu celelelate grupuri. Ca o regula generala, reducerile sau excluderile nu trebuiesc aplicate in urma controalelor prin teledetectie fara a informa aplicantul, adica fara a ii oferi posibilitatea de recurs sau reinspectie.

5.4.4

5.4.5

6. Verificari la nivelul parcelei 6.1 Amplasarea parcelelor declarate 6.1.1. Fiecare parcela declarata va fi amplasata pe ecran cu ajutorul parcelelor de referinta (LPIS) vectorizate si a schitei hartii fermierului, acolo unde este necesar. Limitele parcelei vor fi determinate de Computer-Aided Photo-Interpretation (CAPI), folosind reprezentarile disponibile, adica reprezentarile VHR ale anului current. Numai in circumstante exceptionale pot fi folosite arhivarile reprezentarilor in combinatie cu reprezentarile HR ale anului curent pentru pentru a determina limitele parcelei. 6.1.2 Suprafetele neeligibile asemeni suprafetelor impadurite, sau alte corpuri vor fi excluse din parcela exceptand situatia in care se specifica in Addendumul National(in unele State Membre, padurile mici pot fi considerate ca elemente de peisaj eligibile pentru SAPS). 6.1.3. Este importanta localizarea si delimitarea tuturor parcelelor declarate, incluzand pe acelea pentru care nu s-a solicitat sprijin, astfel incat sa se identifice posibile multideclarari si sa se poata verifica conformitatea incrucisata pretinsa in Adendumul National. Mai mult, parcelele nedeclarate pot contine culturi care pot fi eligibile pentru sprijin(ex. fructe si legume in SPS); deci digitizand aceste parcele pot atrage dupa sine interpretari (sau clasificari) in identificarea acestor culturi. 6.2 Verificarea suprafetei parcelei 6.2.1 Ca regula generala, suprafata pentru sprijinul fiecarei parcele agricole va fi verificata pe baza reprezentarii VHR a anului curent. Dealtfe, doar daca nu este cerut de Administratie, suprafata parcelelor agricole nesubventionate, in general, nu vor fi verificate. Rezultatul acestor digitizari va fotointerpretata suprafata, deasemeni va considera suprafata masurata, care va fi comparata cu suprafata declarata pentru fiecare parcela agricola. Rezultatul va fi exprimat in hectare rotunjit la doua zecimale. 6.2.2 Statul Membru va pretinde fermierilor sa declare diferite culture/categorii de folosinta fara a lua in considerare grupul de cultura(adica sa declare parcelele agricole traditionale, ex. pentru schemele de agro-mediu- cf. paragr 1.5). In cazul decalrarii parcelelor din aceeasi cerere este invecinata si apartine aceluiasi grup, contractorul poate masura aceste parcele declarate ca

parcele unice(in sensul art. 2(1bis) al Regulamentului Comisiei Nr 796/2004).Gruparea parcelelor din aceeasi grupa de cultura permite acceptarea parcelelor agricole invecinatetraditionalecare pot din alte puncte de vedere sa fie respinse, fiind sub marimea minima a parcelei definite de Statul Membru. Poate fi deasemenea usurata determinarea suprafetei parcelei agricole cand suprafata parcelelor grupate declarate este egala cu parcela de referinta. Acest caz poate fi tipic in cazul in care blocul fermierului sau blocul fizic apartine unui singur fermier. Daca una dintre parcelele invecinate declarate apartine,in acelasi timp, diferitelor grupe(ex. CNDP sau plati cuplate), aceasta parcela va fi masurata(digitizata) separate. In practica, aceasta inseamna ca vor fi necesare doua layere de vectorizare, unul pentru scheme decuplate (SPS sau SAPS) si unul pentru scheme cuplate. Modul in care contractorii vor masura parcelele invecinate declarate din acelasi grup va trebui specificat in Adendumul National. 6.2.3 Compararea dintre suprafata declarata si cea masurata va fi realizata in timpul fazei de clasificare. Pentru parcelele declarate grupate in timpul masuratorilor, suma suprafetelor declarate va fi comparata cu suprafata masurata. 6.2.4 Pentru parcelele observate la nivelul grupului, in concordanta cu grupul declarat,se va calcula toleranta tehnica per (masurare) parcela. Toleranta tehnica are rolul de a lua in considerare nesiguranta specifica oricarei tehnici de masurare. Adendumul National va specifica toleranta tehnica ce se va folosi in concordanta cu metoda de masurare(tipul reprezentarii). Principiul de aplicare a tolerantei tehnice pentru masurarea suprafetelor este detaliata in Documentul de Lucru 60363. (tolerantele tehnice vor fi folosite pentru pentru toate controalele pe teren, iar standardele sunt puse in functiune de precizia de masurare a instrumentelor folosite. In cazul controlului prin teledetectie, toleranta definita la nivelul parcelei va lua in considerare rezolutia spatiala a reprezentarilor VHR folosite si alti factori cum ar fi marimea si forma parcelelor. Toleranta tehnica nu va depasi 5%din suprafata parcelei agricole masurate sau 1,5m perimetrul tampon, cu un maximum de 1 ha in toate cazurile; daca diferenta pozitiva sau negativa dintre suprafata masurata sia cea declarata la nivelul parcelei este mai mica decat toleranta tehnica, atunci suprafata declarata este retinuta;daca diferenta este mai mare decat toleranta tehnica, suprafata masurata este retinuta .Supra sau subdeclararea sunt procesate in acelasi mod facand posibila compensarea in acelasi grup intre parcelele din afara tolerantei.). 6.2.5 Calcularea tolerantei tehnice 6.2.5.1 Toleranta tampon este calculata prin multiplicarea perimetrului exterior al parcelei cu o latime a zonei tampon pentru a obtine suprafata tampon. Latimile zonelor tampon propuse in Tabelul 2 de mai jos sunt maxime si enumerate pentru produsul imaginii acceptat pentru masurarea parcelei.Tabelul 2

Latimea maxima a zonei tampon propusa pentru calcularea tolerantei suprafetei parceleiCodul L1 L2 Rezultatul imaginii folosit Buffer widths Orto-reprezentarea VHR a anului +/- 1.5 metri maximum current(fotografii aeriene sau reprezentari satelitareVHR) Orto-reprezentari VHR arhivate recent combinate +/- 3 metri maximum cu imagini satelitare recente(cum ar fi EROS,Spot Suprmode,Formosat2 si /sau HR)

6.2.5.2

Statul Membru poate opta pentru o zona tampon cu o latime mai mare decat 1,5 m de exemplu in cazul : i) parcele foarte mari; ii) orto-reprezentariVHR ale anului current sau iii) in cazul esecului in achizitionarea orto-reprezentarilor VHR anului current. Oricum, o extra-

testare va fi implementata pentru a verifica daca toleranta calculate(ex. 3m X perimetrul ) nu depaseste toleranta maxima din Articolul 30 al Regulamentului Comisiei Nr. 796/2004. 6.2.5.3. Tolerantele tehnice vor trebui aplicate numai parcelelor agricole si nu parcelelor cadastrale interne. In cazurile in care parcela agricola este alcatuita din mai multe parcele cadastrale, calcularea tolerantei la nivel de parcela cadastrala interna ar conduce la solicitarea unei tolerante tehnice excesive. 6.3.Latimea si suprafata minima 6.3.1. Marimea minima a parcelei agricole aplicabila in Statul Membru(Cf Art. 14(4) al Regulamentului Comisiei Nr. 796/2004)vor fi oferite in Adendumul National. Parcelele gasite sub aceasta suprafata minima nu sunt eligibile pentru sprijin si vor fi insemnate cu un cod adecvat. 6.3.2. Pentru parcelele set-aside se activeaza elementele set-aside, suprafata minima si latimea sunt definite de art. 54(2)al Regulamentului Consiliului 1782/2003. Aceste parcele vor trebui sa: Acopere o suprafata de cel putin 0,1 ha si o latime de 10 m. Sau sa acopere o singura suprafata de cel putin 0,05 ha si cel putin 5 m latime pentru motivatii de mediu justificate. 6.3.3 Pentru parcelele declarate pentru nuci, marimea minima a parcelei poate fi cel putin 0,1 ha si va fi mentionata in Adendumul National(cf. Art. 15(3)al Regulamentului Comisiei Nr.1973/2004).6.4

Controlul categoriei de folosinta a terenului

Categoria de folosinta a terenului poate fi verificata de clasificare aautomata(supravegheata sau nesupravegheata) sau de CAPI prin reprezentarile disponibile. Daca furnizorul foloseste clasificarea, el va justifica si ilustra alegerea sa si diferitele trepte ale verificarilor. El va oferi in detaliu criteriul pentru desemnarea categoriei de folosinta si explica cum sunt folosite rezultatele clasificarii parcelelor(ex. un layer de imagine auxiliara ajuta interpretorul sau o etichetare automata a parcelei). Oricare dintre metode ar fi aleasa (CAPI sau clasificarea ), furnizorul va descrie tehnicile de instruire si calitatea controlului pentru metoda propusa. Ca o regula generala, de atunci interpretorul are nevoie sa determine cultura/categoria de folosinta extinderea de catre CAPI pentru verificarea suprafetei, verificarea categoriei de folosinta in acelasi timp nu reprezinta o extra-activitate importanta. Pregatirea clasificarii automate poate fi oricum folositoare pentru detectarea culturilor neeligibile in SPS. 6.4.1. Scheme de plati decuplate si controlul categoriei de folosinta In SPS, numai cateva culturi nu sunt, sau nu pot fi eligibile pentru schemele de plati decuplate (cf. art. 51 al Regulamentului Consiliului Nr. 1782/2003). Acestea sunt culturi permanente (exceptand plantatiile de maslini si hamei care sunt eligibile). In SAPS, toate culturile inclusive gradinile de zarzavat si culturile permanente sunt eligibile. In practica, verificarea categoriei de folosinta pentru schemele de plati decuplate vor cuprinde in verificare daca parcela este cultivata (adica nu este abandonata) si nu este neeligibila sau potentiala cultura neeligibila pentru SPS. Deoarece, numai cateva culturi sunt (potential) neeligibile in SPS, interpretorii vor trebui instruiti sa depisteze aceste culturi. Poate fi deasemenea interesanta dezvoltarea clasificarii algoritmilor pentru depistarea acestor culturi. 6.4.2 Platile cuplate: culturile declarate pentru sprijinul din Titlul IV sau CNDP Adendumul National va oferi lista culturilor ce primesc plati cuplate(cf titlului IV al regulamentului Nr. 1782/2003 pentru SPS) aplicabil in statul Membru.

Pentru parcelele declarate pentru plati cuplate, cultura declarata va fi verificata folosind reprezentarile disponibile(VHR si HR). Cazurile dubioase vor fi vizitate in teren de contractori daca se cere in contract sau indicate pentru verificare de catre Adendumul National. In cazul catorva parcele care sunt implicate in schemele de plati cuplate, Adendumul National va indica daca aceste parcele vor trebui verificate de sistemul RFV sau mai intai de CAPI. De exemplu verificare aculturilor de vara direct de RFV va trebui sa permita vizitarea parecelelor 6.4.3. Cazul particular pentru nuci Controlul suprafetelor plantate cu nuci pentru schemele de plata (cf cap 4 al titlului IV al Regulamentului Consiliului Nr. 1782/2003) vor fii finalizate pe baza regulilor specificate in art. 15 si 16 (in cazul ajutoarelor ssuplimentare nationale) ale Reg. Comisiei Nr. 1973/2004. Pentru implementarea practica a acestor controale Statul Membru si contractorii fac referire la documentul de lucru Nr. 60363 care furnizeaza indrumari pentru controlul pe teren al suprafetei si a metodei de masurare a suprafetei. In adaugare la marimea minima a lotului, densitatea minima a pomilor care poate varia in accord cu tipul de plantatie(aluni, migdali, nuci, fistic) vor fi indicate in Adendumul National. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, LPIS GIS va contine informatii pe parcelele de nuci (tipul si numarul de pomi, pozitia lor si suprafata parcelei) in Statul Membru pentru care Suprafata Nationala Garantata va depasi 1500 ha(cf art. 6(3) din Regulamentul Comisiei Nr. 796/2004). 6.4.4. Cazul particular pentru maslini Numai maslinii plantati inainte de 1 Mai 1998 (sau 31 decemdrie 2001 pentru Malta si Cipru) si inregistrati in Olive GIS(cf. art. 20(2)al Reg. cons. Nr. 1782/2003) sunt eligibile pentru schemele decuplate (SPS)sau ajutoarele cuplate. Pentru fiecare maslin, fermierul va comunica numarul celor eligibili, localizarea acestora in parcela, pe materialul graphic furnizat de Administratie, la fel de bine ca si o suprafata a unui crang de maslini, clara in GIS ha si calculata ca pe anexa XXIV al Regulamentului Comisiei Nr. 1973/2004. Cererea fermierului va indica suprafata crangului de maslini, clar, in oliveGIS ha, si in cazul ajutorului cuplat SPS este declarat, numarul de pomi(maslini)si pozitionarea in parcela (Art. 22 al Reg. Cons.1782/2003.) Masurarea suprafetei plantatiilor de maslini va fi realizata pe baza regulilor stipulate in anexa XXIV a Reg.Comisiei Nr. 1783/2004. Pentru schemele de ajutor cuplat, atentia contractorilor este atrasa de faptul ca algoritmul OLIAREA va trebui aplicat numai plantelor de maslini eligibili. Oricum numarul total al maslinilor ca si numar eligibil va trebui raportat. Daca in Adendumul National se cere, contractorul va depista plantatiile tinere cu ajutorul clasificarii automate CAPI si va identifica partile neeligibile din crangul de maslini, folosind Olive GIS. Oricum, Administratia si Contractorii vor fi informati daca, pe masura ce propunerea Consiliului, de verificare a eligibilitatii (mai 1998) pentru maslini, poate fi scazuta pentru sprijinul decuplat pana in anul 2007. 6.5 Controale de eligibilitate din anul de referinta 6.5.1 Conform cu art. 54(2) si 108 al Reg. Consiliului 1782/2003 SM va controloa eligibilitatea terenurilor set-aside in 2003 si dreptul activarii terenurilor set-aside si culturile arabile partial cuplate in SPS(platile pot sa nu fie facute in accord cu pasunile permanente, culturi permanente sau pomi sau categorii de folosinta pentru scopuri neagricole la data prevazuta pentru cererile de sprijin in anul 2003). Pentru Malta si Slovenia, care vor adopta SPS in 2007, anul de referinta pentru terenurile set-aside activarea este 30 iunie 2003.

6.5.2 Pentru SM aplicarea SAPS verificarile in anul de referinta constau in verificari astfel orice parcela declarata a fost in bune conditii agricole si de mediu la 30 iunie 2003(conform definitiei acestei conditii in Adendumul National). Scopul acestor verificari in anul de referinta este evitarea sporirii oricaror neconcordante urmatoare implementarii SAPS. 6.5.3 Daca Sistemul national LPIS nu furnizeaza informatii ale parcelelor de referinta eligibile sau daca istoricul bazei de date IACS nu permite verificarea eligibilitatii in 2003(adica verificarea daca parcelele declarate pentru set-aside sau culturi arabile pentru plati cuplate in 2003), o extra foto interpretare a celor mai potrivite orto-reprezentari (ex. orto-reprezentari LPIS) pot fi cerute de la contractor cu scopul identificarii parcelelor neeligibile sau cazurilor dubioase unde pot fi cerute probe complementare de la fermier(cf. Adendumului National). Nu vor fi furnizate date satelitare de arhiva . 6.6. Controlul conformitatii incrucisate 6.6.1 Regulamentul (CE) nr.1782/2003 introduce controale suplimentare pe conformitatea incrucisata privitor la Managementul Cerintelor Statutare(SMR) aplicabile pentru SPS si GAECs aplicabil pentru ambele SPS si SAPS(cf anexei II si IV pentru SMR si respective GAECs). Adendumul National va descrie cerintele minime si criteriile de verificare a SMRsi GAEC. 6.6.2 Diferitele domenii (sau suprafete) ale conformitatii incrucisate definite de Reg. 1782/2003 sunt 1) sanatatea plantelor si animalelor 2) mediu, 3) bunastarea animalelor, si 4) GAEC. Respectarea conformitatii incrucisate in diferite domenii va fi verificata de autoritatea competenta. Cel putin 1% din totalul fermierilor care depun cerere de sprijin si respecta cerintele conformitatii incrucisate, vor fi controlati de corpul de controlEsantionul de control pentru conformitatea incrucisata va fi selectat pe baza analizei de risc pentru control. Sunt posibile doua optiuni pentru aceasta selectie: selectarea unui esantion al conformitatii incrucisate de 1% pe langa esantionul de 5% pentru controlul pe teren (de fapt partea esantionului de control pe teren care respecta cerintele conformitatii incrucisate ale responsabilitatii organismului de control) selectarea unui esantion al conformitatii incrucisate de 1% din toti fermierii care depun cereri de sprijin in cadrul schemelor de control stabilite in Titlul III, IV si IVa ale Reg. 1782/2003 si care trebuie sa respecte cerintele de conformitate incrucisata ale responsabilitatii organismului de control. 6.6.3 Ca o consecinta a strategiei de selectare, esantionul conformitatii incrucisate poate fi subesantionat din cel al controlului pe teren sau un alt esantion diferit. Poate contine cereri verificate prin teledetectie sau nu. Din nou in anul 2007 SM are posibilitatea de a folosi teledetectia ca support al controlului conformitatii incrucisate ca testare pilot, adica cu cerintele specifice de evaluare si raportarea rezultatelor (adica totalitatea cuprinsului tabelelor statistice), urmatoarelor conditii: - pentru o cerere de sprijin data, este probabil ca Teledetectia sa nu permita controlul tuturor cerintelor conditionarea incrucisate, dar poate fi folositoare verificarea anumitor aspecte privind categoriile de folosinta in ceea ce priveste conditionarea incrucisata, in special cerintele privind GAEC-urile. - in orice caz, inspectia pe teren/ferma trebuie in anumite cazuri sa controleze alte cerinte ale GAEC-urilor sau alte domenii de conditionare incrucisata. In comparatie cu teledetectia in care este suficient sa se verifice 80% din suprafata solicitata, toate parcelele trebuie verificate in ceea ce priveste cerintele conditionarii incrucisate. 6.6.4 Datele de Teledetectie pot fi folosite in doua moduri pentru controlul conditionarii incrucisate: - Utilizarea RS pentru un control partial al GAEC-urilor. - Utilizarea RS ca sprijin in selectarea esantionului de conditionare incrucisata (analiza de risc).6.6.5

CwRS ca un control partial al conditionarii incrucisate: Aceasta abordare poate sa fie prevazuta pentru GAEC care poate fi controlat pe reprezentarile satelitare sau fotografii

aeriene. Acesta este cazul de exemplu pentru mentinerea solului acoperit in timpul iernii, interzicerea arderii miristilor, mentinerea pasunilor si terenului set-aside (absenta tufisurilor), aratura pe panta peste un anumit prag (DTM necesar) etc... Conform definitiei GAEC-urilor, SM poate decide sa foloseasca teledetectia pentru a controla conditiile specifice (in special reprezentari de toamna/iarna). In practica, pe parcursul interpretarii foto a reprezentarilor satelitare, operatorul CAPI va semnaliza orice caz de posibila neconformitate (ex. Nesiguranta in ceea ce priveste categoria de folosinta) cu un cod corespunzator. De asemenea, cazurile de neconformitate in ceea ce priveste anumite GAEC-uri care pot fi observate pe parcursul unei vizite rapide pe teren, vor trebui raportate Administratiei.6.6.6

CwRS ca sprijin pentru selectarea esantionului de conditionare incrucisata: Pe esantionul CwRS OTSC sau pe intreaga suprafata acoperita de o imagine HR, o clasificare automata (prelucrata de CAPI) poate furniza o lista a parcelelor potential neconforme cu anumite GAEC-uri care pot fi verificate prin Teledetectie. Dosarele corespunzatoare pot deci fi parte a esantionului bazat pe risc pentru controalele conditionarii incrucisate a unui organism de control dat (esantionul de 1% per autoritatea competenta). Statele Membre vor trebui sa mentioneze in Adendumul National optiunile alese (neefectuarea controlului de conditionare incrucisata cu RS, utilizarea RS pentru controlul partial sau pentru controlul de risc) pentru fiecare zona de control. Daca este relevant, GAEC-urile de controlat si criteriile impuse vor trebui de asemenea sa fie descise, precum si reprezentarile specifice/ prelucrarea solicitata (ex. Reprezentarile SAR pentru iarna pentru detectarea solurilor fara vegetatie).

6.6.7

6.7 Alte scheme Parcelele beneficiare de alte scheme de subventionare incluse in masurile prevazute de Regulamentul Consiliului (RC) No. 1257/1999 de dezvoltare rurala (vezi paragraful 1.2), sau scheme nationale de protectie a mediului, incluse in esantion pot fi de asemenea controlate pe parcursul controlului, in functie de alegerea Statului Membru (Cf. Adendumului National). Exemple de astfel de scheme sunt plati compensatorii platite pentru suprafetele defavorizate (LFA) si pentru suprafetele cu restrictii de mediu, si masuri de sprijin pentru agro-mediu si impadurire. Pentru aceste scheme, rolul teledetectiei este in general restrans la masurarea suprafetei parcelei si identificarea categoriei de folosinta. Controlul necesita verificarea si a altor angajamente referitoare la aceste scheme (ex. Inspectiile fermelor) care vor trebui clarificate de catre Administratie. In practica, parcelele solicitate in aceste scheme pot fi administrate ca grupuri speciale (cf. Cu Adendumul National). 7. Diagnosticarea la nivel de parcela 7.1 Consideratii generale 7.1.1 La sfarsitul procesului de Teledetectie (adica dupa controlul pre-CAPI, CAPI sau RFV), fiecarei parcele solicitate va trebui sa i se atribuie cel putin un cod tehnic, o suprafata masurata (oriunde posibil) si o categorie de folosinta sau un grup observat.

7.1.2 Rolurile codurilor tehnice sunt urmatoarele: Urmaresc (insemneaza) munca specialistului care interpreteaza datele (interpreter) (ex. Cu scopul controlului de calitate); Permit calcularea suprafetei retinute pentru fiecare parcela solicitata; Descriu problema gasita administratiei (si inspectorului parcelelor ce trebuie vizitate pe teren);

Permit o analiza ulterioara si identificarea problemelor particulare (ex. Imprejurari importante ale unui cod atribuit intr-o regiune).

7.1.3 7.1.4

Suprafata retinuta va trebui comparata apoi cu suprafata oficiala a parcelei de referinta (adica suprafete LPIS), dupa cum este specificat in paragraful 7.5. Desi parcelele nesolicitate nu vor avea impact asupra diagnosticarii, controlul acestor parcele permit un control mai bun al parcelelor solicitate (in cazul in care parcelele nesolicitate impart o parcela de referinta cu parcelele solicitate) si exersarea specialistului care interpreteaza datele pe culturile specifice (ex. Culturi care pot sa nu fie eligibile pentru SPS). Pot fi utilizate mai multe coduri simultan daca este necesar. In situatia in care sunt atribuite mai multe coduri unei parcele, suprafata retinuta si categoria de folosinta vor trebui sa corespunda conditiilor favorabile minime. In orice caz, regulile vor trebui definite intotdeauna in conformitate cu Administratia Nationala. Unele coduri sunt probabil sa se schimbe dupa o vizita rapida pe teren (daca este aleasa aceasta optiune). In ultimul caz, va fi preferabila pastrarea unor inregistrari ale celor doua situatii succesive: adica pastrarea codurilor inainte si dupa vizita rapida pe teren.

7.1.5

7.1.6

7.2 Reguli de codificare si coduri standard 7.2.1 O serie de coduri standard au fost definite in ceea ce priveste conditiile specifice dupa cum este formulat in Tabelul 3 de mai jos: Codurile Tx sunt atribuite parcelelor necontrolate pentru unele motive tehnice independente de cel care efectueaza interpretarea (ex. Parcele din afara fotografiei). Atribuirea unui cod T implica oferirea prezumtiei de nevinovatie aplicantului, aceste coduri nu vor trebui atribuite parcelelor considerate cu probleme in timpul CAPI. Codurile Ax corespund anomaliilor, mai ales acelora legate de eligibilitate, si duc la respingerea unei parti sau in totalitate a parcelelor. Codurile Cx sunt stabilite pentru parcelele interpretate (adica parcelele controlate) dar pentru care suprafata declarata sau grupul nu sunt acceptate de catre specialistul care interpreteaza datele. Se aplica reguli diferite pentru calcularea suprafetei retinute. Daca este relevant, vor putea fi stabilite mai multe coduri pentru aceeasi parcela. Daca atat suprafata declarata cat si grupul declarat sunt aceptate, parcela controlata va fi codificata ca OK. 7.2.2 Administratia poate defini coduri suplimentare pentru a retine cazuri specifice care nu au fost descrise de codurile existente (ex. Limite LPIS de actualizat, sau coduri pentru alte scheme). Cu scopul evitarii confuziei, este de preferat : Sa nu se refoloseasca codurile deja existente (prin schimbarea definitiilor acestora); Sa se creeze coduri noi prin subimpartirea codurilor existente: de exemplu A31 (referinte cadastrale necunoscute), A32 (referinte cadastrale valabile, dar nu vectoriale). In plus, noile coduri vor trebui sa fie legate de o categorie existenta (T,A,C) pe cat de mult posibil.

7.2.3 Calcularea suprafetei retinute: Ultima coloana a Tabelului 3 indica suprafata care va trebui retinuta la nivel de parcela si deci transferata la nivel de grup.

Tabelul 1 Coduri standard legate de conditiile intampinate la nivel de parcela, si reguli propuse pentru calcularea suprafetei retinute

Observatii la nivel de parcela Parcele din afara imaginilor anului current Parcele din afara zonei de control (adica zona VHR) Parcele acoperite de nori Parcela declarata sau gasita ca mai mica decat marimea minima a parcelei stabilita de Administratie Parcela set-aside declarata sau gasita sub marimea minima pentru set-aside (Cf. cu Adendumul National) Latimea parcelei set-aside sub latimea minima Parcela (sau partea) solicitat mai mult de o singura data Parcela sau referinta negasita in LPIS Suprafata neeligibila (anul de referinta 2000 sau 2003) Parcela neeligibila pentru grupul decuplat (SPS sau SAPS) Parcela declarata in cadrul unui grup cuplat, dar gasita in altul Parcela declarata intr-un singur grup, dar gasita in mai multe grupuri Categorie de folosinta corecta, suprafata in afara tolerantei (supra-declarare adica declarat > masurat) Categorie de folosinta corecta, suprafata in afara tolerantei (sub-declarare) Interpretarea imposibila a categoriei de folosinta sau problema limitelor parcelei nerezolvata pe fotografie Eroare evidenta neacoperita de un alt cod Categorie de folosinta corecta, suprafata in limitele tolerantei 7.3 Comentarii cu privire la codurile standard7.3.1

Cod T2 T3 T4 A1 A1a A1b A2 A3 A4 C1d C1c C2 C3+ C3C4 E1 OK

Suprafete transferate grupului Utilizare suprafetei declarate si a categoriei de folosinta

Parcela va primi valoarea zero Partea neeligibila va primi valorea 0 Suprafata (partea din parcela in cauza) va primi valoarea 0 Suprafata va primi valoarea 0 Suprafata eligibila va primi valoarea 0, exceptie fac erorile evidente. Daca este posibil, se va indica categoria de folosinta gasita Impartirea parcelelor, apoi aplicarea regulilor anterioare Utilizarea suprafetei masurate si a categoriei de folosinta observate Suprafata va primi valoarea 0 Utilizarea suprafetei masurate Si a categoriei de folosinta observate Utilizarea suprafetei declarate si a categoriei de folosinta declarate

Codul T2: parcelelor aflate in afara reprezentarilor anului curent si care nu pot fi controlate de catre CAPI le este oferita prezumtia de nevinovatie cu codul T2 (suprafata declarata si categoria de folosinta sunt retinute). Oricum acest cod nu va fi folosit in cazul in care o problema posibila apare pe arhiva reprezentarilor orto VHR (ex. Ortofotografii LPIS). Un exemplu al acestei probleme ar putea fi: parcela apare ca facand parte dintr-un teren neeligibil (padure, suprafata urbana, apa); parcela pare ca include trasaturi neeligibile...In acest caz, un cod respins (ex. C1a pentru C1 pe reprezentarile arhivei) va trebui sa fie folosit

ca un dispozitiv de declansare a unor actiuni urmatoare. Aceste coduri vor trebui definite cu Administratia Nationala.7.3.2

Codul T3: acest cod va trebui atribuit parcelelor care se afla in afara zonei de control, adica reprezentarile curente VHR, dar numai in cazurile in care nu pot fi efectuate alte controale. De exemplu daca suprafata parcelei si categoria de folosinta pot fi controlate utilizand reprezentarile HR disponibile din anul curent si reprezentarile orto VHR, acest cod va trebui sa nu fie utilizat. Ca regula generala, inainte de aplicarea unui cod T (ex. T4 pentru CAPI din cauza norilor pe o imagine) specialistul care efectueaza interpretarea va trebui sa controleze daca CAPI nu este admisibil cu imaginile ramase disponibile. Codul A1: este atribuit parcelelor declarate sau gasite sub marimea minima a parcelei agricole definite de catre SM (acest minim nu poate depasi 0.3 ha conform articolului 14 (4) din Regulamentul Comisiei 796/2004). Ca rezultat al noii definitii a parcelei agricole (cf. Cu paragraful 1.5), parcelele care sunt gasite sub marimea minima dar care pot fi considerate ca fiind deasupra acestei marimi minime atunci cand sunt asociate cu o parcela vecina din acelasi grup de cultura si fermier ar putea fi indicate Administratiei (vezi Adendumul National). Pentru desemnarea codului A1, este propusa urmatoarea procedura: Daca suprafata masurata + toleranta tehnica este mai mica decat pragul A1, se stabileste suprafata retiuta la 0 deoarece intreaga parcela este neeligibila (marimea acesteia fiind mai mica decat minimul acceptat). In cazul in care suprafata declarata se afla deasupra pragului A1 si suprafata masurata se afla dedesubt, dar suprafata masurata + toleranta este deasupra pragului, parcela va fi considerata eligibila. Daca suprafata declarata este in limitele tolerantei, parcela este OK si suprafata declarata este retinuta, altfel parcela se afla in afara tolerantei fiind posibile doua optiuni: parcela poate fi considerata ca supradeclarata si se retine suprafata limita; sau parcela poate fi codificata A1 si suprafata retinuta este stabilita la 0 (optiune stricta). Adendumul National va trebui sa clarifice alternativa de a fi aplicata de catre contractor.

7.3.3

7.3.4

7.3.5

Codul A1a va fi atribuit parcelelor set-aside solicitate pentru activarea drepturilor de plata set-aside si gasite sub marimea minima (0.1 ha sau pragul stabilit pentru parcelele care intalnesc criteriul de mediu definit de catre SM, ex. Cand parcela se gaseste de-a lungul unui gard viu, padure, curs de apa). Codul A1b va fi atribuit parcelelor a caror latime este sub 10m sau pragul stabilit pentru parcelele care intalnesc criteriul de mediu al SM (Cf. Adendumului National). Pentru partile set-aside care sunt partial eligibile (ex. codificate A1b), partea eligibila va fi masurata si comparata cu marimea minima autorizata. Contractorii mentioneaza procedura definita de catre Administratie pentru inspectia clasica pe teren. Parcelele solicitate mai mult de o singura data, adica cu o suprapunere partiala sau total, vor trebui codificate A2. In cazul in care mai multi fermieri declara o parte a unei parcele de referinta (LPIS), codul A2 poate fi aplicat atunci cand suma suprafetelor declarate depsaseste suprafata de referinta oficiala (supradeclarare). Solicitarile multiple identificate de timpuriu (adica inainte de CAPI) pot fi returnate Administratiei pentru clarificarea cu fermierii in cauza.

7.3.6

Suprafata retinuta pentru cazurile codificate A2 nerezolvate inainte de CAPI este calculata prin scaderea suprafetei suprapuse (sau supradeclarate) din fiecare parcela implicata. In mod alternativ, este acceptata de asemenea nerecunoasterea (respingerea) intregii suprafete a acestor parcele.

7.3.7

Codul A3: In SM unde IACS functioneaza de mai multi ani, parcelele care nu au fost gasite vor constitui o exceptie fiind o problema administrativa mai degraba decat tehnica, adica o declaratie codificata anomaly A3 , cu o suprafata retinuta stabilita la 0. In noile SM codul A3 va fi foarte important pentru evaluarea calitatii cererilor de sprijin si a LPIS. Pot fi utilizate sub-codificari pentru a caracteriza mai bine diferitele tipuri de probleme identificate. In mod alternativ poate fi definit un cod A5 pentru parcelele declarate intr-o parcela LPIS existenta dar gresita. Codul A4: Comisia sugereaza efectuarea controlului eligibilitatii anului de referinta separat, adica dupa controlul culturii/suprafetei. Parcelele gasite neeligibile, partial sau in intregime, vor primi un cod A4 si partea neeligibila a parcelei va fi stabilita la zero. Deoarece o parcela data poate fi solicitata simultan pentru plati cuplate si decuplate, codul C1 a fost impartit in alte 2 noi coduri: C1d pentru cazurile in care o parcela solicitata pentru plati decuplate este neeligibila, si codul C1c pentru parcelele solicitate pentru plati cuplate si in care grupul observat difera de grupul declarat.

7.3.8

7.3.9

7.3.10 Codul C2 a fost destinat a fi un cod de tranzitie; pentru a explica hotararea luata pe baza parcelelor rezultate din impartire va fi adaugat un alt cod (ex. C3+, supradeclarare).7.3.11

Codul C4 regrupeaza cazurile de imposibila interpretare a categoriei de folosinta si problema granitelor parcelei nerezolvata pe imagine. In comparatie cu codurile T, codul C4 este rezultatul unor interpretari si o indicatie a unor posibile neintelegeri in legatura cu suprafata sau categoria de folosinta declarata. Aceasta va cere asadar unele actiuni urmatoare (ex. RFV). Codul E1: acest cod se aplica doar cazurilor care se supun regulilor definirii erorilor evidente oferite in documentul DOC AGR 49533/2002. In cadrul controlului Conformitatii Incrucisate, vor fi aplicate coduri specifice pentru a semnaliza parcelele pentru care se observa sau se banuieste o nerespectare a unui GAEC specific sau a conformitatii incrucisate pe parcursul a CAPI. Pentru dosarele care apartin esantionului GAEC, toate conditiile (cerinte) definite de SM vor trebui controlate. Administratia va indica contractorului CwRS lista conditiilor care vor trebui controlate cu sprijinul reprezentarilor si/sau GIS. Paragraful 7.4.5 indica procedura si codurile de aplicat pentru aceste cerinte. Prin urmare, Administratia poate cere contractorului sa raporteze orice anomalie posibila identificata pe o parcela din procentul de 5% al esantionului CwRS (ex. Eterogenitate ce poate fi legata de lipsa intretinerii, invadarea vegetatiei nedorite, eroziune). Paragraful 7.4.6 descrie procedura si codurile de utilizat pentru aceste controale GAEC suplimentare. Cu scopul potrivirii codurilor GAEC vis-a-vis de EU (ex. pentru compilatia datelor statistice de sinteza), este propusa codificarea oricaror cerinte definite de catre un SM dupa cum urmeaza: Gi, j, k unde - i este un numar de ordine de la 1 la 4 si indica aspectul prevazut de cerinte (1 pentru eroziunea solului, 2 pentru materia organica a solului, 3 pentru structura solului, 4 pentru nivelul minim de intretinere; cf. Anexei IV a Reg. 1782/2003); - j este un numar de ordine de la 1 la 5 si indica standardul implicat de cerinte (anexa IV a Reg. 1782/2003 afiseaza 11 standarde in 4 aspecte, cu un maxim de 5 pentru numarul de aspect 4; in cazul in care este definit un standard neafisat in anexa IV, j va fi stabilit la 0); - k este un numar secvential care indica cerintele (conditiile) nationale.

7.3.12

7.4 Noi coduri pentru Conformitatea Incrucisata7.4.1

7.4.2

7.4.3

7.4.4

NB: cerintele nationale adresand mai mult de un aspect/standard vor trebui identificate de codul aspectului principal cu scopul evitarii duplicatelor. In cazul in care Administratia decide sa controleze unele din Cerintele Manageriale Statutare (SMR) raportat la mediu, pe reprezentari in timpul fazei CAPI, este propusa o codificare similara: Si.j unde i este numarul SMR (de la 1 la 5 in conformitate cu Anexa 3 a Reg. 1782/2003) si j este un numar secvential care indica elementul de controlat. 7.4.5 Parcelele apartinand esantionului GAEC vor fi afisate de catre operator cu scopul detectarii pe reprezentarile disponibile a oricarei anomalii care poate indica o posibila nerespectare a unui GAEC. Pentru fiecare dintre cerintele de controlat, se va utiliza unul din urmatoarele coduri: Semnificatie Cerinte neaplicabile Cerinte necontrolate Neconformitate banuita Incalcare clara Parcela supusa cerintelor Reguli de urmat RFV obligatorii pentru controlul cerintelor RFV obligatorii pentru controlul cerintelor RFV de hotarat de catre Administratie RFV ar putea fi efectuate pe un esantion al parcelelor cu scopul QC

Tabelul 4: Coduri de aplicat pentru controlul GAEC Cod N/A NC S Pb OK-

In lipsa, toate GEAC-urile pentru parcelele din esantionul GAEC sunt considerate ca necontrolate (NC). - Codul N/A va fi stabilit sau manual sau automat de catre sistem. Acesta va reprezenta cazul parcelelor pentru care nu este aplicabil un GAEC dat, sau din cauza categoriei lor de folosinta observate (ex. GAEC specific pasunilor sau livezilor de maslini) sau din cauza caracteristicilor de mediu (panta, prezenta teraselor...). - Parcele in care este suspectata o posibila incalcare (ex. Lipsa acoperirii de iarna, invadarea vegetatiei nedorite) vor primi un cod S. Aceste situatii vor trebui clarificate in teren. - Codul Pb va fi rezervat parcelelor pentru care incalcarea este clara si usor de identificat pe reprezentare si ar putea constitui evidente nediscutabile. Scopul codului Pb este de a identifica cazurile pentru care ar putea fi evitata o vizita pe teren pe parcursul inspectiei daca fermierul accepta proba reprezentarilor. - Codul OK va fi desemnat doar daca interpretarea parcelelor permite confirmarea sau conformitatea deplina cu GAEc-ul considerat. - Codul NC va ramane stabilit pentru cerintele care nu au fost controlate pe reprezentare (ex. Din cauza norilor, parcela este in afara granitelor imaginii, date nepotrivite ale reprezentarilor). O vizita rapida pe teren va trebui sa fie efectuata pentru controlul acestor cerinte (conditii). Urmatorul tabel infatiseaza un exemplu de raport de control GAEC pentru o parcela data, amplasata intr-un SM, in care ar putea fi definite urmatoarele 5 cerinte: G1.1.1 corespunde obligatiei de acoperire minima a solului in iarna; G1.2.1 corespunde interzicerii anumitor culturi pe p