CUM TE POÞI RATA CA SCRIITOR

Câteva metode sigure ºi

250 de cãrþi proaste

ALEX ªTEFÃNESCU. Nãscut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj (unde pãrinþiisãi, amândoi din nordul Moldovei, s-au aflat temporar). ªcoala primarã ºiliceul – la Suceava, între 1954 ºi 1965. Licenþiat al Facultãþii de Limba ºiLiteratura Românã a Universitãþii din Bucureºti, în 1970. Între 1971 ºi1989 lucreazã succesiv în redacþiile publicaþiilor: Tomis, SLAST, Românialiberã, Magazin.Din 1990 – redactor la România literarã. În 1995 devine redactor-ºef al acesteireviste (ceea ce este ºi în prezent). Membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.La sfârºitul lui 1994 înfiinþeazã o editurã particularã, Maºina de scris, con-dusã de soþia sa, Domniþa ªtefãnescu. Membru al Consiliului de Administraþieal TVR în perioada 1998–2002.Cãrþi: Preludiu, Cartea Româneascã, 1977 (criticã literarã); Jurnal de critic,Cartea Româneascã, 1980; Tudor Arghezi interpretat de..., Eminescu, 1981(antologie); Între da ºi nu, Cartea Româneascã, 1982 (criticã literarã); Dialogîn bibliotecã, Eminescu, 1984 (teorie literarã); Introducere în opera lui NichitaStãnescu, Minerva, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori românicontemporani), Eminescu, 1987; Gheaþa din calorifere ºi gheaþa din whisky(jurnal politic, 1990–1995), Institutul European, 1996 (Premiul UniuniiScriitorilor); Întâmplãri, Institutul European, 2000 (prozã); Ceva care seamã-nã cu literatura, ªtiinþa, Chiºinãu, 2003 (criticã literarã; Premiul AsociaþieiScriitorilor din Bucureºti); Melania ºi ceilalþi, comedie romanticã în ºaptepãrþi, Editura Publicaþiilor pentru Strãinãtate, 2004; Jurnal secret, ilustraþiide Ion Barbu, Corint, 2005; Istoria literaturii române contemporane(1941–2000), concepþia graficã: Mihaela ªchiopu, fotografii de Ion Cucu,Maºina de scris, 2005. Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Pre-miul Academiei Române; Jurnal secret. Noi dezvãluiri, ilustraþii de Florinªtefãnescu (Linu), Corint, 2007.Autor a peste 5 000 de articole de criticã literarã, publicate în presã. Autoral piesei de teatru Melania ºi ceilalþi jucatã la Teatrul Fantasio din Constanþaîn 1992 (cu titlul Love story în lift), în regia lui Constantin Dinischiotu,ºi la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu. Autoral scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Cãsãtorie impo-sibilã (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizeazã pentruRealitatea TV, sãptãmânal, timp de doi ani, 2004–2005, emisiunea Un metrucub de culturã (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004). Realizeazãpentru TVR Cultural, sãptãmânal, începând din 2007, emisiunea Istorialiteraturii române contemporane povestitã de Alex ªtefãnescu.

Redactor: Lidia BodeaCoperta: Angela RotaruCorector: Iuliana PopTehnoredactor: Manuela MãxineanuDTP: Corina Roncea, Cornel Drãghia

Tipãrit la C.N.I. „Coresi“ S.A.

© HUMANITAS, 2009

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiªTEFÃNESCU, ALEX

Cum te poþi rata ca scriitor: câteva metode sigure ºi 250 de cãrþi proaste / Alex ªtefãnescu. – Bucureºti: Humanitas, 2009

IndexISBN 978-973-50-2470-3

821.135.1.09

EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro

Comenzi Carte prin poºtã: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. – CP 14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.libhumanitas.ro

5

DDeesspprree ccAAtteevvaa mmeettooddee ssiigguurree

ddee aa rraattaa ccaa ssccrriiiittoorr

În ultimii ani am citit mai mult de o mie de cãrþi proaste.Despre patru-cinci sute dintre ele am scris în diverse reviste ºiam vorbit la radio. Douã sute cincizeci din scurtele mele comen-tarii critice sunt reproduse în cartea de faþã.

De ce m-am angajat în aceastã acþiune neglorioasã, dez-aprobatã de unii cunoscuþi ai mei (care considerã cã o carteproastã trebuie trecutã sub tãcere)? Dintr-o plãcere perversãde a rãscoli în maldãrele de deºeuri ale literaturii? Din dorinþade a-mi afirma superioritatea, rãnind sensibilitatea unor autorilipsiþi de talent? Nici vorbã de aºa ceva. Am fãcut-o (ºtiu cãsunã demagogic – în România, în momentul de faþã, tot ce efrumos ºi cinstit sunã demagogic) dintr-un sentiment al datoriei.

Asist, de mai multã vreme, la o revãrsare de literaturã fãrãvaloare în spaþiul public, comparabilã cu o maree neagrã. Nueste vorba de excepþii nefericite, uºor de ignorat, ci de un ade-vãrat fenomen, care mãreºte rãul de care suferã oricum înprezent literatura românã: scãderea vertiginoasã a numãruluide cititori ai ei.

Prin firea mea, nu pot sã asist fãrã sã reacþionez în vreunfel la distrugerea a ceva important – în cazul acesta, la distru-gerea prestigiului de care se bucurã literatura, la noi, de aproapedouã sute de ani. Drept urmare, am hotãrât sã intervin, cu

‹

mijloacele modeste de care dispun, identificând ºi examinândatent fiecare carte proastã în parte (ºi nu perorând împotrivafenomenului în general, ceea ce nu ar folosi nimãnui, întrucâtfiecare autor de maculaturã ar crede cã mã refer la altcinevadecât la el).

Nu am nici o plãcere sã pun pe cineva la zid. ªi nici n-ofac. Îi stimez pe toþi aceia care scriu, fie ºi tâmpenii, pentrufaptul în sine cã scriu. Cã aspirã la ceva mai înalt decât viaþaprozaicã de fiecare zi. Campania pe care o duc nu este îndreptatãîmpotriva lor, ci împotriva cãrþilor lor. Mi-aº dori chiar ca eisã mi se asocieze, detaºându-se de ceea ce au scris ºi trecândde aceeaºi parte a baricadei ca mine, dintr-un devotament sincerfaþã de literaturã.

În sfârºit, mai existã un motiv care m-a fãcut sã pierd atâtatimp cu citirea unor scrieri ratate, un motiv care nu mai þinede simþul rãspunderii, ci de o plãcere a spectacolului. Cãrþilepe care le-am parcurs constituie un carnaval al prostiei omeneºti,al prostiei care stã ascunsã în fiecare om, prost sau inteligent,ºi aºteaptã sã se manifeste cu exuberanþã. Îmi place, recunosc,sã privesc acest spectacol, imprevizibil, pitoresc, ºi sã râdorgiastic. Toatã viaþa mi-a plãcut sã râd, nu de cineva, ci cucineva de ceva. Sã râd, de data aceasta, cu cititorii ºi, cu puþinnoroc, chiar cu autorii în cauzã, de tot felul de combinaþii decuvinte care seamãnã cu literatura, dar nu sunt literaturã.

Nu întâmplãtor am lãsat deoparte cãrþile doar mediocre,anoste, nerelevante ºi le-am preferat pe cele de o stupiditateexpresivã. Sunt ºi excepþii, consemnez uneori ºi ceea ce estedoar lipsit de relief ºi uºor de uitat, dar în prim-plan aduc decele mai multe ori prostia spectaculoasã.

Intuind aceasta, marele actor Ion Caramitru mi-a propussã facã, folosind citatele din cartea mea, un spectacol de poezieproastã. Va fi, sunt convins, un spectacol de un umor nebun.Gravitatea simulatã a lui Ion Caramitru plus acompaniamentulde muzician „transportat“ al extraordinarului Johnny Rãducanu

6

vor compune un cocteil Molotov aruncat în spaþiul falseiliteraturi.

*Citind ani la rând ceea ce am citit, am sesizat principalele

„metode“ folosite în vremea noastrã de autori pentru a scriecãrþi proaste. Cred cã nu este lipsit de interes sã le enumãr.

Inadecvarea registrului stilistic. Poate fi identificatã ºi în poe-zie, ºi în critica literarã, dar dã rezultate mai ales în prozã ºi înteatru. Inadecvarea constã, în cele mai multe cazuri, în utilizareaunui limbaj solemn-oficial pentru descrierea unor scene de viaþãintimã sau imaginarea unor discuþii între îndrãgostiþi:

„— Din aceastã clipã eºti soþia mea! Sunt soþul tãu! Conformtradiþiei ºi pentru amintirea acestei clipe, dã-mi voie sã-þiintroduc aceastã verighetã pe degetul corespunzãtor de la mânastângã. Eu am introdus-o deja, observi? Oferirea buchetuluide flori din vazã este ultimul gest care-mi este permis sã-l maifac pentru tine!“ (Constantin Buligoanea)„Dragostea acestei nopþi se curse vijelios, parcã la întrecere cumuritul clipelor sub apoteoza timpului. Un somn greu tãiapeste fiinþele lor, ºi un respirat dur arãta chinul din interiorultrupurilor ostenite. Ea se trezi mai repede ºi plecã spre primeleproceduri.“ (Marin Beºcucã)„[Douã prietene discutând în liniºtea locuinþei, n.n.] — Cuatât mai mult, spuse Dana, cu cât la Voroneþ nu poþi sã nuadmiri geniul anonim; încadrarea acestei bijuterii artistice înpeisajul ce pare sã-l fi inspirat pe artistul neîntrecut aduceelemente de valoare fundamentalã ce se nasc din bogãþiapeisagisticã a þãrii...— Da, sunt nenumãrate comori artistice ale omenirii – spuseMioara; dacã n-ar exista teama cã într-o zi am putea dispãreaîmpreunã cu toate, cã nu ne-am vedea copiii aºezaþi în viaþã,din cauza acestor arme mereu aglomerate pe planetã, am puteaîn fine sã gustãm o viaþã bogatã ºi fericitã.“ (Georgeta BlendeaZamfir)

7

Metoda s-ar putea numi, mai plastic, „Tanþa ºi Costel“, capitoreºtile personaje ale lui Ion Bãieºu, care, din dorinþa de apãrea cultivate, combinã neinspirat registrele stilistice.

Enunþarea emfaticã a unor adevãruri banale. Funcþioneazãîn toate genurile literare, dar cu precãdere în aforisticã:

„Nimic nu se ia în mormânt! Goi-puºcã am venit ºi cam totaºa o sã plecãm!“„De ce oare, de dimineaþa pânã seara, ne-om fi zbuciumândatât?“„În orice împrejurare, fie ea cât de adversã, trebuie sã ne pãs-trãm voioºia.“ (Ionel Bandrabur) „Câtã amarã tristeþe / cuprinde ºi-ascunde / «jocul» acesta / de-aviaþa, de-a moartea!“„Unii sunt frumoºi, alþii bogaþi. / Existã ºi destui norocoºi, /ba mulþi chiar puternici. / Ici-colo câte unul / strãluceºte prinspirit.“ (Dorin Almãºan)„Sistemul legislativ determinã ambianþa într-o societate.“„Muzica, poezia, pictura etc. recepþionate de tineri îºi lasãamprenta asupra formãrii morale a tinerilor.“ (Valer Turcu-Iorga)„Din invidie se naºte ura. / Din urã se înmulþesc, / ca un bles-tem, / toate relele. // Mizeria sufletului / devine astfel / maiprimejdioasã / decât sãrãcia materialã.“ (Vasile Man)

Aceastã metodã de producere a literaturii fãrã valoare s-ar maiputea numi „Amorul e un lucru foarte mare“ – cugetare scrisãîntr-un album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guþã Popândãu.

Practicarea obscuritãþii. Textele care rezultã (poezie, prozã,eseisticã), lipsite pânã ºi de umor involuntar, nu vor fi descifrateniciodatã de nimeni, dar nici nu vor trezi dorinþa de a fi descifrate:

„inexistenþa bruscã a realului nici o culoare nici un tu de coni-venþã trãirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezulni se contractã o sã explodeze anonim nici unei vânzãri implozie simetricã licitaþiei arãtarea plitei scrise...“ (GeorgeAnca)„Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logical Noncontradicþiei / dintre Eu ºi Ego-ul dictator subtil, /

8

agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea noc-turnului intangibil e o metafizicã, / dezmeticindu-mã-n sens,desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moa-le, / identificat cu undele transcendente ale Fiinþei Vii / pentruexplorarea Abisului din EGO regenerându-l!“ (Ion Antoniu)„Tantal morf în setea semnului. / Claviculã vis ruptã patruantic / Pana cu B. / Pãþind canossa ºarpe latin. / Caudin-jugflãmând în Arpia.“ (Roxana Gabriela Braniºte)

Abuzul de neologisme din asemenea texte creeazã, uneori,ºi un efect de stil inadecvat. Iatã, ca exemplu, cum „aratã“ unautoportret:

„Eludând un sunet de pe / pajiºtea cuvintelor integrale, / diso-ciind larvele încinse de infuzii radiante, copleºit / de subsu-marea accentelor grave, / narcotizat de manechine celeste, /obosit de mesajele venusiene, / încerc abia acum, într-o / fra-zare ritualicã, sã-mi dirijez / anapestul“... (Mihai Munteanu)

Sau iatã cum „sunã“ un poem de dragoste:

„gâtul ei era prea lung / se abstrãgea pãtrunsul de scuze / revi-valismul marasmei pe scurt / edace iubirea serii / în coasteleinconturnabile ale durerii / îngheþatul periplu / sau dansul þipã-tului tãu în iglu / dedublarea psihoimpresiei iubitei / pleteleferestrei se subsumau / în ispite / admonestare fatidicã a nim-bului cifru / în coastele ilustrative te intru / împrãºtiere ierarhicãpentru înghiþitorul de pantã / cetatea de clipe devine o altã /imaginar rânduit în exorcismul ideii / expurgã tabuul deschi-derii cheii“. (Florin Þupu)

O formã de obscurizare o constituie recurgerea la pretinseadevãruri ezoterice, amestec dubios de limbaj ºtiinþific ºi limbajreligios:

„«Celula» cosmicã a celor trei manvatare (Fiul, Duhul, Tatãl)este etern creatoare, ºi în «trecut», ºi în «viitor». Din «trecut»,când erau, de pildã, în regnul mineral (oameni fizici), vin, au venit conºtienþele serafimilor aºa-zicând de azi, iar mâine(aºa-zicând din nou), anume într-o altã manvatara, a doua de

9

acum «înainte», conºtienþa noastrã, cea de azi, va fi ºi ea unade tip serafimic.“ (Ioan Buduca)

Sunt unii medici care scriu reþete ilizibile, pentru a crea im-presia cã deþin adevãruri inaccesibile altora ºi a-i intimida pepacienþi. O asemenea utilitate au ºi textele literare obscure.

Parada de ºtiinþã. Asigurã ratarea cãrþilor de criticã literarã. Iat-o pe Mariana Neþ comentând, într-un limbaj rebarba-tiv-savant, diafana poezie Afarã-i toamnã... de M. Eminescu:

„Strofa a doua se dovedeºte astfel a fi un macrohiperbat, careconþine tmeze ºi hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi ºi strofaa doua manifestã unitãþi textuale diferite. Enunþiatorul textuluiîºi afirmã «preferinþa» pentru «ordinea inversatã» din strofa adoua, care manifestã moduri verbale ale ipoteticului.“

Sau pe Petre Isachi descriindu-ºi propriul sãu studiu criticconsacrat romanului:

„Scriitura postuleazã o hologramã spiritualã interogativã, caresub visul unitãþii pluraliste ºi al refuzului exclusivismuluiîntreþine ºi gãzduieºte o negativitate infinitã ce-i asigurã unprezent pur ºi o salveazã de riscul dogmatizãrii.“

Metoda ar putea fi numitã „culegerea florilor cu excavatorul“.Artistizarea forþatã a textului. Reprezintã o penibilã fando-

sealã a autorilor care cred în mod greºit cã trebuie sã recurgãla un un stil afectat ca sã facã literaturã:

„Încremenirea – surdã.Aleargã. Simultan, din toate direcþiile. Înlãuntru, din toatedirecþiile. Afara sorbindu-se cu cer cu tot. Cercuri largi. Vârtej.Cercuri. Vârtej.— Ce cauþi? Ce cauþi? Alergarea – crescând. Din toate direcþiile. Cercuri mici. Vârtej.Cercuri. Vârtej. Înlãuntru. Cu afara cu tot. Cu cer cu tot. Dru-murile nãscându-se din alergare.“ (Ion Avram)„[Despre Brâncuºi, n.n.] Când oarecine, fieunde, fiecând, înrobitunui aprig gând, purcede la drum tãinos fãrã de întors, apoi,

10

negreºit, cu orice preþ, îl vrea împlinit. Încãmite luându-ºi cusine fârtaþi de legãmânt, ne-nfricat, necruþãtor, el teamãt nuva sã aibã nicicât cã, într-o scãpãrãturã de zori, n-are sã ajungãla cãpãtâi de drum izbânditor, izbãvitor ºi izbãvit...!“ (LiviuCâmpean)

Metoda s-ar putea numi „Uitaþi-vã la mine, sunt scriitor!“.Ridicarea în slãvi, în termeni bombastici, a unui scriitor minor

(neapãrat în viaþã, ca sã-ºi poatã arãta eventual recunoºtinþa).Miron Blaga despre Nicolae Brânda:

„Un arheolog al sufletului... el face parte din Spiþa MarilorIniþiaþi... un exorcist care dã glas dezacordului sãu faþã de unanume univers... spirit de mare fineþe intelectualã...“

Doru Timofte despre Octavian Doclin:

„Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem,cu volumul în discuþie, drumul parcurs de poetul hermeneut,drum al interogaþiilor, al incertitudinilor centrate pe zonaabisalã a actului creator.“

Ion Roºioru despre Arthur Porumboiu (mai exact, despremomentul naºterii acestuia, pe care Ion Roºioru îl evocãemoþionat, ca ºi cum ar fi fost de faþã):

„...pruncul dolofan de patru kilograme ºi jumãtate n-a scosnici un þipãt, aºa cum o fac majoritatea copiilor la cel dintâicontact cu viaþa extrauterinã, ci s-a mulþumit sã-i învãluie pecei de faþã într-un surâs luminos, ca ºi ziua care-l primea înbraþele ei.“

Înfrumuseþarea realitãþii. Metodã utilizatã cu predilecþie deprozatori ºi poeþi. Nu este vorba, din pãcate, de o capacitatede a vedea frumuseþea acolo unde alþii nu o vãd, ci de o înfru-museþare exterioarã a existenþei anodine, care te face sã te gân-deºti la obiceiul fardãrii morþilor:

„Silvia ieºi în uliþã cu albia doldora cu rufe subsuoarã, cuscãunelul pentru lãut deasupra ºi îºi desfãtã câteva clipe sufletul

11

cu splendorile zilei ce purta veºmânt de azur, împodobit cufrunze de smarald ºi petale de mãtase, ale cãror culori, fie alb,roz, violet sau galben, strãluceau ca niºte briliante sub vãlulsclipitor al mãreþului astru.“ (Stela Brie)„Mã nasc sub curcubeul celor ºapte culori, / Care-mi puneîn palmã lumina purpurie, / Pe malul calm, albastru, întinsca o câmpie, / Al mãrii ce mã cheamã spre viaþa nouã-n zori./.../ Destinul mã leagãnã-n lanþuri de coral. / Mã-ndepãrtezpe valuri spre noul ideal.“ (Maria Marin)„Tulpina – o razã / retezatã cu ochii, / rãsãditã în inimã, /neîncetat izvorând. // Iar sus: / amprentele sufletelor care credîn veºnicie, / sigiliu / încoronând apoteotic / statuia unei sfinteiubiri.“ (Ioan Nistor)

Exhibarea mizeriei, fãrã o justificare esteticã. Poate fi identi-ficatã în cãrþile (proaste) de poezie, prozã ºi teatru, nu ºi încele de criticã literarã (deocamdatã). Este greu de stabilit dacãautorii în cauzã vor sã-i ºocheze pe cititori, pentru a se faceremarcaþi, sau dacã nu cumva simt nevoia, de fapt, sã se defulezedupã ce, multã vreme, au suportat cu greu interdicþia de a folosiîn public cuvinte licenþioase:

„ce-o sã-mi facã, o sã-mi beleascã pula“; „o sã închidã din nouuºa dupã ea, iar eu o sã mã cac pe mine, o sã mã piº pe mine“;„senzaþia tâmpitã cã ai atâta cãcat în tine, iar gãozul e atât demic“; „pizda mã-tii, de ce sã nu plângi“; „m-ai bãtut, futu-þimorþii mã-tii, mi-am adus iar aminte, m-ai bãtut“; „sã nuprimesc ºuturi în cur“; „unde pizda mã-tii eºti, mã doarecapul“; „adu-mi calmantele, sau mai bine fute-mi una în capcu satârul.“ (ªtefan Caraman)

Metoda, care a luat amploare prin constituirea unui fel decurent literar, „mizerabilismul“, ar putea fi numitã „inscripþiipe pereþii toaletelor publice“.

Cãutarea originalitãþii cu orice preþ, chiar ºi cu acela al devieriide la sensul originar al mesajului. Este ca ºi cum, la un concurs

12

de tir, cineva ar trage în afara þintei ca sã nu-i imite pe con-curenþii dinainte:

„Când sufletul va elibera / catene saturate de dragoste, / D – 24ºi D – 26 / atunci va fi nevoie / de un antidot cu catene / scurteºi nesaturate / D – 14 ºi D – 16.“ (Elena-Daniela Sgondea)„Iarna aleargã cu ochii goi. / Eu aud venind din urmã / frigul, /cu picioarele bandajate / în melancolie.“„În timp ce dimineaþa / ºi-a pus pe cap / basma de rouã, /soarele a fãcut ochi / ºi a alunecat / pe emisfera sufletelor.“„Recit uneori, cãrþilor, versuri. / Îmi place curiozitatea lor /Ieºitã din comun, / În momentul când fac ochii / Cât cepele!“(Beatrice-Silvia Sorescu)

Imitarea unor scriitori consacraþi. Ar fi productivã numai dacãimitaþia s-ar dovedi superioarã originalului. Aceasta nu s-aîntâmplat însã pânã acum niciodatã. În special în cãrþile depoezie ale unor amatori rãsunã straniu, ca la o ºedinþã de spi-ritism, vocile lirice ale unor mari poeþi de altãdatã:

Mihai Eminescu (într-o carte a lui Ioan P. Popa):

„Fãtãlãii, cuþitarii, turnãtorii ºi piraþii / Au ajuns primari,miniºtri ori câºtigã licitaþii, / Ne vorbesc din Parlament, nezâmbesc cu chipuri hâde, / Ne deschid în lume calea, suntbancheri, conduc partide! // Din recent trecut obscur vin maimulþi, gaºca nu-i micã, / Peste umerii mulþimii în picioare seridicã – / Cine ieri în miez de noapte spãrgea uºa cu toporul /Azi dã-n presã interviuri ºi-l aplaudã poporul.“

Tudor Arghezi (într-o carte a lui ªtefan Pârvu):

„Înspãimântat de propria-i luminã / se lasã obosit – dar nurãpus – pe-o rânã. / Dispreþuise, pânã ieri, ºederea, / odihnabunã, chiar ºi mierea.“

Nichita Stãnescu (într-o carte a lui Gabriel Otavã):

„Doamne cu piciorul ridicat, / Doamne cu pene albe ºi cu fulgipe tâmple / Fluturând, vã întreb unde este oare / Floarea dum-neavoastrelor, doamne, picioare?“

13

SSuummaarr

Despre câteva metode sigure de a rata ca scriitor . . . . . . . . . . . . . 5Notã asupra ediþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

A fi sau a nu fi original . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Ce este ºi ce nu este sub ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20O baie de banalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Galimatias . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Fraze obscure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Prozã versificatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Vulva prehensilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Naivitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Stilul afectat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Flecãreala ca filozofie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Filozofia ºi digestia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32O sanie agãþatã de un camion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Fantazãri sordide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Texte pentru romanþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Dacã bun-gust nu e… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Valeþii culturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Cultul personalitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Umor pueril . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41O Românie de vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Ce înseamnã SF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Ion Barbu second hand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45Cine este autorul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

363

Beauty saloon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Un cocoºat al vremii noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Buduca versus Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Cu verigheta pe degetul corespunzãtor... . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Amatorism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Despre sinucidere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55A face din alb negru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Norocul de-a avea interlocutori amabili... . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Din dorinþa de a fi la modã… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Un roman cacofonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Parodie dupã o parodie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62În afara timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Lexic exotic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Pãlãvrãgealã prin e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Un optzecist întârziat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Poezia ca defulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Mizantropie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Dezinvolturã de om greoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Striptease . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Dragoste ºi gramaticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Gângureli sibilinice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Ce garanteazã premiile literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Oralitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78În stil funcþionãresc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Elucubraþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Bijuterii ieftine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Cartea ca ºedinþã de spiritism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Întâmplãri cu un blond în blugi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Proza fãrã poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85O poezie plinã de majuscule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Patriotism funambulesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Despre cavitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Beþia de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Vrute ºi nevrute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Intenþii frumoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93O carte care îþi face sete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Probleme de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95We are but false prophets… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Filozoful certat de soþia lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

364

Chelner cu vestã antiglonþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Maºina de versificat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Versuri scrise la comandã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Glorificarea mineritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Versuri uºor de uitat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104ªerbetul buzelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Poncife . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Iubita ºi starea ei de hipotermie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Bãrbatul, femeia ºi tuberculul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Poezia de acþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111ªi microbii sunt oameni... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Tuturor le merge bine... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Bazar cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Înfricoºãtorul portret al iubitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Prozã lacrimogenã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Moda haiku-ului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Nici ºtiinþã, nici poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Ca în povestea cu Tanþa ºi Costel... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Sticlã ºi diamant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122Ce nu spune omul la nervi! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Lipsa de spirit critic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Poetul ºi conºtiinþa comunistã a maselor . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Stilul licenþios-sclifosit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127Despre necomunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129O problemã de selecþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130„Doamne, grea meserie e scrisul!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132O tristã justeþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Pluralitãþi deconectante ºi schimburi paramforiale . . . . . . . . . . 134Descoperiri tardive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Gastrita lui Emil Cioran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Îndrãgostiþii n-au nevoie de cuvinte... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Exagerare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Epigrame la care râde doar autorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142Reclamã mincinoasã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Fantezie de dragul fanteziei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .144Mania comparaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Ornamentare excesivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Poezie cu înlocuitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Poeþi ºi prefaþatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

365

Surplusul de personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Cuvintele care se caþãrã pe pereþi... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Mantia albã a lui Heliade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152Cuvinte frumoase... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Stilul preþios în poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Ricã Venturiano, filozof . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156De la epigramã la rondel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158Fantezie ieftinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159O pãrere extrem de proastã despre bãrbaþi... . . . . . . . . . . . . . . 160Poezia cu feromoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Un Vezuviu al poeziei româneºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Paradã de terminologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Cum se cucereºte o femeie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Roman versificat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Poezie ºi sarmale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169De neînþeles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Hãrþuirea poeticã a cititorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Toate poalele sus! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173Liftiera fatalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174O metodã de a-l plictisi pe spectator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Lucãcel merge mai departe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Frumuseþea obligatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Un discipol al lui Bodhidharma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Banalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Cum te poþi face auzit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Simularea emoþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Poezie horror . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Dulcegãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186O rimã la „iubire“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Scurt ºi necuprinzãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Revelaþiile târzii ale lui Corneliu Mãnescu . . . . . . . . . . . . . . . . 190Satisfacþii ºi insatisfacþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Sinceritatea unui român din Dublin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Limba de lemn a eseurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Ce bine e sã fii fluture! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Nota 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Corectitudinea esteticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Un critic cu umor (involuntar) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Solemnitate inadecvatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201

366

Dictatura rimei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202Fãrã spirit critic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Neologismele fac încã o victimã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Însemnãri fãrã însemnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206Vervã îndrãcitã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Femei care nu cedeazã uºor... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209Limba de lemn a poeziei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210Vesel ºi fãrã griji... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Poeme horror . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213O profesoarã în colosala dinamicã a Cosmosului . . . . . . . . . . . 214Stilul declamativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Este bine sã fie bine... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217A culege flori cu excavatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Ca la poliþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Sugestie ignoratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Limba de lemn a interviurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222Frumuseþe ºi înfrumuseþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224Proslãvirea scriitorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225Moment de neuitat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226ªi poeþii spun lucruri trãsnite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Cultura ca odaliscã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229O conºtiinþã poeticã virginalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Reflecþii naive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Preþiozitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Umor forþat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Identitate împrumutatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Avem ºi noi un Kant al nostru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Optimismul unei edituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239Un mach-ist surâzãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Sub influenþa lui Arghezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Minuþios ºi plicticos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Poetul ºi sfinþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245Discriminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Anca Pedvis despre Anca Pedvis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Situaþii imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248Întâlnire „destinalã“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Gabriel Pleºea loveºte din nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Teribilism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Tagore, Rilke ºi Popa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254

367

Ca în secolul XIX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255Simplu ºi simplist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Trecea fanfara militarã... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258Ca pe vremea lui Ion Heliade-Rãdulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . 259Prolixitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261Filozofie în versuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262Mult zgomot pentru (aproape) nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Sentimentul pârscovean al fiinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265Încercare de a atrage atenþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266Poeta care se pisiceºte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267Poezii fãrã poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268A complica inutil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270Originalitate cu orice preþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271Suferinþã în stare brutã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272Nimic, nimic, nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Mãrturisiri riscante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275Metafizicã de poºetã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276Literatura ºi transportul feroviar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278Holul primãriei din Cãlãraºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279Maºina de uniformizat scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280Zece secunde de fericire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282Un specialist în glorificãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283Cu mâna în ghips... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285Jocul de-a poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286Eminescu – personaj de roman poliþist . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287Un autor care face cu ochiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288Eminescu în truisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290Simularea naivitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291Texte care trebuie uitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292Ce face un poet cu talentul lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293Imagisticã hazardatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295Încã nu ºi totuºi da . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296Un fals monument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297Un amator despre alt amator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298Botul nu rumegã! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300Sentimentalism de romanþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301Superficialitate voioasã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302Colaborarea cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304Tot felul de întâmplãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

368

Asamblãri himerice inflamate… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306Rebus în loc de poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308Articole de ziar versificate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309Discursuri funebre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Probleme de producþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312Epigrame fãrã umor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313Scriitori ºi veleitari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314Defulãri turbulente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316Libarca pe valuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317Noroiul greu al prozei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Un Nichita Stãnescu de nerecunoscut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320Abuz de interpretare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321Aculin Tãnase ºi William Shakespeare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323Voinicicã ºi versurile lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324Scurt ºi necuprinzãtor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326Opera doclinianã ºi critica timoftianã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328Amorul e un lucru foarte mare... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329Colecþionarul de banalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330Samson Bodnãrescu sau Veronica Micle? . . . . . . . . . . . . . . . . . 331Agitaþie inutilã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333Critica duioasã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334Sub o grindinã de neologisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336Fraze abracadabrante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338Ion Creangã second hand . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339Iarba este verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340Inutilitatea parabolei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342Eminescu II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343Înghiþirea unui tub de cauciuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344Sancta simplicitas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346Cu degetul la tâmplã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347Indescifrabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348Cugetãri de album . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350Cuvinte mari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351Deontologie sexualã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352

Indice de nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355