+ All Categories
Home > Documents > Ctb Pentru TA

Ctb Pentru TA

Date post: 06-Jul-2018
Category:
Upload: kathryn-humphrey
View: 225 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 90

Transcript
  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    1/90

    Capitolul 1. Necesitatea, obiectul de studiu şi metoda contabilităţii

    1.1. Necesitatea şi evoluţia contabilităţii ca sistem informaţional

    Apariţia şi evoluţia contabilităţii ca  ştiinţă, domeniu al practicii, sistem de informare saulimbaj de comunicare în lumea afacerilor este strâns legată de dezvoltarea omenirii în general şi de

     progresul economico-social în special.Contabilitatea are o istorie multiculturală fiind considerată de marele poet oet!e " una din

    cele mai sublime creaţii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseascăîn gospodăria sa#.

    Contabilitatea oferă cu generozitate informaţii tuturor celor implicaţi în conducerea uneientităţi, constituind o$igenul necesar derulării cu succes a oricărei afaceri.

     Evoluţia contabilităţii a cunoscut o linie ascendentă trecând succesiv de la simplu lacomple$, de la forme rudimentare la forme superioare, dezvoltându-şi în permanenţă obiectul destudiu şi metoda de cercetare.

    Astăzi contabilitatea reprezintă teorie, practică şi nu în ultimul rând  ştiinţă aflate într-un proces de perfecţionare continuă.

    Aşa după cum arată %egea Contabilităţii nr. &'()**) republicată în '+)) "contabilitatea esteo activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute de persoanele juridice şi fizice caredesfăşoară activităţi producătoare de venituri.

    Contabilitatea trebuie să asigure1 − înregistrarea cronologică şi sistematică a evenimentelor şi tranzacţiilor 

    derulate de entităţi−  prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară

    şi performanţele financiare ale entităţii− alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată atât pentru cerinţele interne

    ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari ișcomerciali, clienţi, instituţiile publice şi alţi utilizatoriObiectivul principal  al contabilităţii este furnizarea de informaţii care să faciliteze procesul de

    management. /nformaţiile furnizate de contabilitate sunt considerate cele mai complete, precise, realeşi oportune informaţii economice.

    Obiectivul final  al contabilită ii financiare este acela de a elabora situa iile financiare anualeț ț '.Contabilitatea poate fi considerată artă, ştiinţă, te!nică de gestiune i limbaj de comunicareș

    în lumea afacerilor.Contabilitatea modernă poate fi considerată o ştiinţă socială şi aplicativă cu valenţe

    economice, determinând un sistem informaţional cu principii, reguli, norme, procedee şiinstrumente care constată 0înregistrează1, prelucrează, informează şi e$plică evoluţia unei entităţi ca

    urmare a utilizării resurselor disponibile în vederea obţinerii de beneficii economice.1.2. Abordări şi concepţii cu privire la obiectul contabilităţii

    1.2.1. Definiții și concepții privind obiectul contabilității

    )  Legea 82/11 2 actualizată în '+))' 3./neovan i A. 4omil,ș !ontabilitate financiară. !oncepte teoretice i aplica ii practiceș ț  , 5d. 6olness, 7imi oara,ș'+)), pg. *

    )

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    2/90

    A delimita obiectul de studiu al unei discipline ştiinţifice înseamnă − a stabili− a fi$a 89 sfera preocupărilor sale a utilităţii, a importanţei şi a locului pe care îl− a contura ocupă în proceul cunoaşterii umane.

    5voluţia contabilităţii ca artă, ştiinţă, te!nică de gestiune, limbaj de comunicare în afaceri a

    fost însoţită de numeroase controverse cu privire la utilitatea socială a acesteia în cadrul gestiunii,averii şi a rezultatelor financiare ale entităţilor.Astfel s-au desprins cel puţin două abordări semnificative

    a1 ca teorie ştiinţifică, adică un sistem de principii şi cunoştinţe care cercetează, delimitează siargumentează enunţuri conceptuale pe care se fundamentează metoda sa de cercetare

     b1 ca te"nică #e gestiune, prin care se realizează înregistrarea, prelucrarea, transmiterea, analizaşi stocarea informaţiilor privind evenimentele si tranzacţiile ce au avut loc la nivelul uneientităţi economice.

      4intre concepţiile reprezentative cu privire la obiectul contabilităţii, enumerăma1 Concepţia economică. Conform acesteia, obiectul de studiu al contabilităţii este reprezentat

    de circuitul capitalului sub două aspecte 0:rincipiul prevalenţei economice în faţa juridicului1−

    al e$istenţei concrete,  destinaţiei, utilizării şi al modului în care se alocă,întrebuinţează şi consumă capitalul 0cap. fizic1 − al provenienţei, sursei, originii, e$primând modul de procurare 0cap. financiar1.

      Capital fizic fi$ 0imobilizat sau necurent1 89 Active  circulant 0current1  Capital financiar propriu 0activ net contabil1 89 :asive sau datorii  împrumutat 0datorii pe termen lung1

     b1 Concepţia juridică. ;n baza acesteia constituie obiect al contabilităţii averea 0patrimoniu1entităţilor economice privite prin prisma drepturilor şi obligaţiilor în corelaţie cu bunurile şivalorile ce aparţin de drept unei persoane fizice sau juridice.

      Conform acestei concepţii, averea este privită sub două aspecte

    − economic 2 format din active 0bunuri1 tangibile, netangibile şi financiare ce pot fi evaluatemonetar şi aparţin unei persoane

    −  %uri#ic 2 cuprinzând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cone$e activelor, evaluabile monetar care apatin unei persoane.

    c1 Concepţia financiară.  :otrivit acesteia, obiectul contabilităţii este circumscris e$istenţei,mi cării şi transformării resurselor privite subș

    − aspectul utilizării ca durabile 0imobilizate1  ciclice 0circulante1

    − aspectul sursei, provenienţei sau originii ca pemanente 0termen lung1  temporare 0termen scurt1

    4acă avem în vedere aceste concepţii, putem considera că obiectul contabilităţii este reprezentat prin− e$istenţa &starea', mi careaș 0intrări, ieşiri1 şi transformarea elementelor #e avere(− evenimentele şi tranzacţiile generate de activităţile entităţilor economice 0aprovizionare,

     producţie, vânzare, încasare1 care pot fi de e$ploatare, de investire, de finanţare− rezultatele financiare ca o consecinţă a activităţii desfăşurate care determină

    • creşterea #e beneficii economice a#ică venituri &creanţe, )ncasări'

    '

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    3/90

    • re#uceri #e beneficii economice sub formă de c!eltuieli 0consumuri, plăţi,angajamente1

    −  situaţiile financiare anuale 0bilanţ, cont de profit şi pierdere, note e$plicative1 care cuprindinformaţii cu privire la poziţia şi performanţele financiare respective modificarea acestora, caurmare a activităţii desfăşurate de entităţi.

      1.2.2. Structuri componente ale obiectului contabilităţii

       Elementele generice denumite şi structuri specifice ale obiectului contabilităţii sunt considerate Activele 4atoriile 0e$terne1 Capitalurile proprii 0datorii interne1

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    4/90

    At8active totale, 4t8datorii totale, Cp8capital propriu şi Anet8activ netd1 %e"ultatele financiare 2 reflectă capacitatea entităţii de a genera flu$uri viitoare de numerar 

     prin utilizarea resurselor disponibile.  Btilizarea resurselor în vederea generării de flu$uri de numerar presupune ca entitatea săînregistreze c&eltuielile, iar intrările de numerar antrenează venituri.

    5lementele rezultatelor finaciare sunt

      #eniturile'  .ec ? A 89 Cp - creanţe  - 4 - stocuri

      - numerar şi ec!ivalente  - active

      - datoriiunde .ec8beneficii economice

    Deniturile sub aspect financiar  reprezintă sume de încasat sau încasate din livrări de bunuri, prestări de servicii, producţie realizată, dar stocată i alte avantaje.ș  *omentele )nregistrăriiveniturilor sunt+ facturarea, producţia, încasarea, decontarea asupra rezultatului.  C&eltuielile'  ec ? A 89 Cp - consumuri

    - 4 - angajamente

      - plăţi, deprecierile activelor, etc.  6ub apectul financiar , c!eltuielile reprezintă valori plătite sau de plătit, consumuri, deprecieri.

     *omentele )nregistrării c"eltuielilor sunt angajarea datoriei, consumul, plata, decontarea asuprarezultatului. 

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    5/90

    ;n esenţă  pati#a #ublă presupune+a1 reprezentarea utilizărilor şi surselor de finanţare pe structuri specifice aflate în ec!ilibru

    - active, după destinaţie, folosinţă, întrebuinţare- #atorii&pasive', după raporturile juridice ce e$primă provenienţa, originea, resursa

     b1 reflectarea evenimentelor şi tranzacţiilor ca  flu$uri ce indică intrări 0creşteri1 respectiv ieşiri0micşorări1 sub formă de egalitate valorică A+DtCp

    c1 #ubla #eterminare a rezultatului financiar  0D-C! şi Cp sf 2 Cpîmp1

      :artida dublă presupune utilizarea a trei principiiI !rincipiul dublei repre"entări a averii sau patrimoniului sub dublu aspect

    - utilizări sau active 0A1- surse de finan are sau datorii 0pasive1 2 4, Cpț

      5cua ia de ec!ilibru Active 8 6urse de finan are sau A 8 4 ? Cpț ț  5$primă ec!ilibrul static −9 reflectat prin bilanț .  I !rincipiul dublei înregistrări presupune ca orice mi care careșafectează un element patrimonial va fi înso ită de o mi care de aceea i valoare asupra unuia sau maiț ș ș

    multor elemente în condi iile egalităţii valorice A84?Cpț  I !rincipiul dublei determinari a performan elorț  are în vedere determinarea rezultatuluifinanciar sau performan ei în func ie de D, C!, Cp la sfârşitul şi începutul perioadei.ț ț

    .!rincipiile contabile *enerale

      Contabilitatea din

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    6/90

    '. Conform  principiul pemanen ei meto#elor ț    o entitate va aplica acelea i reguli şi norme, peș perioada mai multor e$erciţii succesive în ceea ce priveşte evaluarea înregistrarea în contabilitate prezentarea activelor, datoriilor, capitalurilor proprii şi a rezultatelor cu scopul de a avea informa iițcontabile comparabile de la un e$erci iu la altul. Astfel, dacă o entitate a folosit într-un e$erci iuț țmetoda 3/3L pentru evaluarea ieşirilor de materii prime, dar în următorul e$rci iu conducereațacesteia decide sc!imbarea metodei de evaluare 3/3L cu CG:, deoarece această metodă conduce la

    o informare mai bună,mai relevantă, asigurând o comparabilitate adecvată cu datele altor entită ițapar inând aceluia i segment de activitate, compara ia pozi iei financiare i a performan elor întreț ș ț ț ș țcele două e$erci ii este irelevantă. A adar, modificarea metodelor va fi posibilă, conformț șreferen ialului interna ional, doar dacă noua metodă conferă situa iilor financiare informa ii maiț ț ț țrelevante, iar acestă modificare trebuie precizată cu e$plica iile de rigoare în >otele e$plicative.ț

    . Conform principiului pru#en eiț   o entitate trebuie să aprecieze rezonabil faptele, astfel încât să seevite riscul de transfer asupra viitorului a unor posibile c!eltuieli sau pierderi generate de operaţiunidin perioada curentă. >u se admite atât subevaluarea datoriilor, capitalurilor proprii şi a veniturilor,cât i supraevaluarea activelor şi a c!eltuielilor. :utem afirma c!iar că suprevaluarea este maiș

     periculoasă pentru investitori decât subevaluarea. Astfel, dacă imobilizările corporale ale unei entită iț

    au fost supuse reevaluării pentru prima dată, iar în urma acesteia a rezultat un minus de valoare,acesta se va înregistra pe Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor.

    H. Conform  principiului in#epen#en ei e$erci iuluiț ț    o entitate trebuie să ia în considerare toateveniturile i c!eltuielile aferente e$eci iului financiar pentru care se face raportarea, fără a ine seamaș ț țde data încasării. Astfel, dacă o entitate vinde produse finite în valoare de ).+++ lei, la sfâr itul luniișdecembrie anul >, iar acestea conform contractului urmează a fi încasate în ianuarie anul >?), îndecembrie se înregistrează veniturile ob inute din vânzarea produselor finite. 6copul principiuluițautonomiei, cum mai este cunoscut principiul indepensen ei, fiind practicarea unei contabilită i deț țangajamente i oferirea unei imagini fidele.ș

    J. Conform principiului necompensării o entitate nu operează nicio compensare între posturile din bilanţ, între creanţe şi datorii, sau între c!eltuielile şi veniturile entită ii ca şi elemente de structurățale contului de profit sau pierdere. Astfel, o entitate de ine un drept de crean ă de ).+++ lei asupraț țunei alte entită i, pentru serviciile prestate pe parcursul lunii decembrie anul >. 4e asemenea, are i oț șdatorie fa ă de aceea i entitate pentru avansurile primite în data de + decembrie anul >. ;nț șconformitate cu acest principiu entitatea nu va compensa crean a i datoria în bilan ul înc!eiat la )ț ș țdecembrie anul >. 4eci, acest principiu permite men inerea rela iilor dintre flu$urile fizice i celeț ț șfinanciare pe parcursul e$erci iului financiar.ț

    E. Conform  principiului intangibilită ii bilanţului #e #esc"i#ereț    o entitate la desc!idereae$erciţiului preia informaţiile privind activele, datoriile şi capitalurile proprii în concordanţă deplină

    cu cele din bilanţul de înc!idere a e$erciţiului precedent. 6copul acestui principiu este evitarea pierderii de informa ii, asigurarea informa iilor coerente i armonizarea principiului continuită iiț ț ș țactivită ii cu principiul independen ei e$erci iului, cât i stoparea efectuării de noi înregistrări pentruț ț ț șe$erci iul financiar înc!eiat. Astfel, o entitate a constatat că a înregistrate venituri fictive dințactivitatea de e$ploatare. :entru a corecta această eroare entitatea va înregistra la desc!idereae$erci iului următor corectarea de erori semnificative pe seama rezultatului reportat. :rin corectareațacestei erori se face e$cep ie de la principiul intangibilită ii, acestă e$cep ie fiind permisă deoareceț ț țentitatea va retrata informa iile comparative.ț

    E

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    7/90

    K. Conform  principiului evaluării separate a elementelor #e active #e cele #e #atorii, fiecareelement component al activelor se evaluează separat, la fel şi elementele componente ale datoriilor.6e determină astfel separat valoarea aferentă fiecărui element individual. &. Conform principiului prevalen ei economicului asupra %uri#iculuiț   0sau prioritatea realită ii în fa aț țformei 1 opera iile i alte evenimente ale vie ii entită ii trebuie să fie înregistrate i prezentateț ș ț ț ș

    conform naturii lor i realită ii financiare, fără să se ină cont, în mod unic, de aparen a lor ș ț ț ț juridică:entru e$emplificarea acestui principiu cele mai potrivite situaţii sunt contractele de leasingfinanciar sau opera ional evaluarea drepturilor de crean ă ale unei entită i asupra clien ilor săi.ț ț ț țBltimul este un e$emplu de angajare sau nu a acestui principiu, deoarece din punct de vedere juridicvaloare datorată este cea nominală, iar din punct de vederea economic este valoarea de recuperat,inând cont de solvabilitatea creditorului.ț

    *. Conform principiului pragului #e semnifica ieț    0sau importan ei relative1 o entitate trebuie săț prezinte distinct în situa iile financiare orice element care are o valoare semnificativă şi care prințimportanţa lor afectează deciziile. 5lementele cu valori nesemnificative vor fi însumate, nefiindnecesară prezentarea lor separată. Astfel, o entitate va prezenta în situa iile financiare starea deț

    necontinuitate a activită ii doar dacă are o inciden ă semnificativă asupra bilan ului i a contului deț ț ț ș profit i pierdere. 6au pentru a determina costul de produc ie se va ine cont de costurileș ț țsubactivită ii doar dacă acestea au o importan ă relativă asupra bilan ului i a contului de profit iț ț ț ș ș

     pierdere.

    1.(.2. !rocedeele metodei contabilită iiț

      :rocedeul în general înseamnă un anumit mod de ac iune pentru ob inerea unui scop.ț ț  :rocedeele contabilită ii e$primă ac iunile întreprinse pentru sistematizarea i sintetizareaț ț șinforma iilor economice rezultate în baza unor politici si tratamente contabile specific.ț

      :rocedeele metodei contabilităţii pot fi grupate astfel- comune tuturor ştiinţelor' observarea, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza şi

     sinteza- comune tiin elor economice'ș ț  #ocumentarea, evaluarea, calculaţia şi inventarierea- specifice metodei contabilită ii'ț  bilantul, contul si balanta #e verificare.

     /A6 ) ":rezentarea situaţiilor financiare, !ttp((MMM.ifrs.org

    K

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    8/90

    Capitolul 2. -r*ani"area contabilită ii $n %omniaț

    Organizarea contabilită iiț    entită ilor presupune luarea în considerare a obiectivelor,țfunc iilor, a reglementărilor specifice în domeniu i a sistemelor de organizare a contabilită ii 0sursăț ș ț%. &'('+)) i .C. '+)) cap. '1.ș

      2.1. -biectivele contabilită iiț

    !ontabilitatea  reprezintă principala sursă de date a sistemului informa ional economic,ț constituit ca un sistem organizat de principii, metode, tratamente i procedee utilizate pentrușînregistrarea, procesarea, transmitere, stocarea i valorificarea informa iilor economice, în vedereaș țatingerii obiectivelor stabilite de conducerile entită ilor.ț

    Obiectivul principal   al contabilită ii ca tiin ă, domeniu al practicii i utilitate socială îlț ș ț ș

    reprezintă furnizarea #e informa iiț  cu privire la−  pozi ia financiară 0Active, 4atorii, Capitaluri proprii 89 ilan ul1ț ț−  performan ele financiare 0C!eltuieli, Denituri, ote e$plicative la situa iile financiare.țObiectivele opera ionale+ț 

    − )nregistrarea operativă 0curentă1 în eviden aț cronologică iș  sistemică  a evenimentelor iștranzac iilor ce s-au produs în decursul unei perioade contabileț

    −  procesarea contabilă a tuturor datelor din eviden a te!nic-operativă i gruparea pe structuriț ș

    specifice Active, 4atorii, Capitaluri proprii, Denituri, C!eltuieli,

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    9/90

    − func ia previzionalăț

    2.(. %e*lementarea contabilită ii $n %omniaț

      ;n

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    10/90

      5ntită ile care în e$erci iul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri netă i totalț ț șactive sub ec!ivalentul în lei a sumei de J.+++ de euro pot opta pentru un  sistem simplificat   decontabilitate aprobat prin LG3: ''*('+)). ;n esen ă acesta presupuneț

    − un set simplificat de reguli de bază privind evaluarea i înregistrarea în contabilitate așevenimentelor i tranzac iilorș ț

    − un plan de conturi simplificat− situa ii financiare formate din bilan i contul de profit i pierdereț ț ș ș

      ;ncadrarea în criteriile de mărime 0J+++ euro1 se face pe baza indica iilor i a cursului deț șsc!imb valutar comunicat de >< la înc!iderea e$erci iului financiar precedent.ț  ;n cazul entită ilor care au optat pentruț  sistemul simplificat  de contabilitate, aceasta poate fiorganizată i condusă pe bază deș contracte/conventii civile  înc!eiate potrivit Codului civil cupersoane fi"ice care au studii economice superioare, care răspund potrivit legii.  Celelalte cate*orii de entită iț  pot organiza i conduce contabilitatea astfelș

    − în compartimente #istincte conduse de directorul economic, contabilul ef sau o altăș persoană împuternicită să îndeplinească această func ie i care trebuie să aibă studiiț șeconomice superioare

    −  pe bază de contracte #e prestări servicii  în domeniul contabilită ii, înc!eiate cu persoanețfizice i juridice autorizate potrivit legii, membre ale C5CCA

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    11/90

    • număr mediu de salariaţi în cursul e$erciţiului financiar J+, întocmesc 6ituaţii financiareanuale care cuprind

    − ilanţ− Cont de profit şi pierdere− 6ituaţia modificărilor capitalului propriu

    − 6itua ia flu$urilorț de numerar−  >otele e$plicative la situaţiile financiare.

      5ntităţile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două criterii întocmesc situaţiifinanciare prescurtate formate din

    − ilanţ prescurtat− Cont de profit şi pierdere−  >ote e$plicative.

      6e trece la înlocuirea situa iilor financiare cu J componente dacă în două e$erciţii financiarețconsecutive se depăşesc limitele a două criterii.

    6ituaţiile finaciare trebuiesc însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conduceriientităţii pentru întocmirea acestora în conformitate cu 4irectiva a 2 /D 2 a a C55.  5ntităţile care în e$erciţiul financiar precedent au îndeplinit concomitent următoarele douăcriterii de mărime privite individual , respectiv cifra de afaceri netă şi toral active sub .J++ euroinclusiv, pot opta pentru sistemul simplificat #e contabilitate.

    ;n acest caz vor întocmi situaţii financiare simplificate formate dinH•  bilanţ simplificat• cont de profit şi pierdere simplificat 0cod '+1.Acestea vor fi însoţite de formularul "4ate informative 0cod +1 şi formularul "6ituaţiaactivelor imobilizate 0cod H+1.

      2.3.2.2. Defini ii, utilizatori, caracteristici i formatul bilanţului şi contului de profit şi ț ș pierderi 

      6ituaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar astfel încât să ofere o imagine reală, clarăşi fidelă a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.  ilanţul e$primă poziţia financiară a entităţii prin corelaţia dintre active 0resurse1, datorii0obligaţii1 şi capitaluri proprii 0dreptul acţionarilor în activele entită ii după deducerea datoriilor1.ț  eneficiile economice  e$primă potenţialul unui activ de a contribui în mod direct sauindirect la flu$ul de numerar către entitate. 

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    12/90

    /nforma iile financiare suntț relevante dacă au capacitatea de a genera diferen e în deciziilețluate de utilizatori, ceea ce semnifică că au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.

    Daloarea pre#ictivă semnifică că informa iile pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate dețutilizatori pentru a previziona rezultate viitoare, iar valoare de confirmare dacă oferă feedbacO 

     priviind evaluări anterioare. Cele două valori sunt în strânsă corela ie.ț;ntrucât informa iile financiare reprezintă fenomene economice în cuvinte i cifre, pentru a fiț ș

    utile pe lângă relevan ă trebuie să reprezinte e$act evenimentele i tranzac iile pe care î i propun să leț ș ț șreprezinte.

    :entru a fi o reprezentare e$actă perfectă o descriere trebuie să aibă trei caracteristici completă, neutră i fără erori.ș

    Având în vedere că perfec iunea este greu de atins, obiectivul raportării financiare convergețcătre ma$imizarea carcateristicilor calitative fundamentale, însă nicio reprezentare e$actă a unuifenomen relevant nu ajută decisiv utilizatorii în luarea de decizii eficiente.

    b' !aracteristicile calitative amplificatoare sunt + comparabilitatea, verificabilitatea,oportunitatea i inteligibilitatea.ș

    !omparabilitatea permite utilizatorilor să identifice i să în eleagă similitudinile i diferen eleș ț ș țdintre două sau mai multe elemente a ezându-le alăturat, în paralel i identificându-se abaterile.ș ș

    erificabilitatea presupune că diferi i observatori independen i i în cuno tin ă de cauză ar ț ț ș ș ț putea ajunge la un consens, dar nu neapărat la un acord total, că o anumită descriere este oreprezentare e$actă.

    Oportunitatea semnifică disponibilitatea informa iilor pentru factorii decizionali în timp utilț pentru a le influen a deciziile.ț

     nteligibilitatea presupune ca informa iile să fie prezentate în mod clar i concis astfel încât săț șfie u or în elese de utilizatori. ;n practica contabilă din

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    13/90

       6e#ucerile comerciale 0rabaturi, remize, risturnuri1 acordate ulterior facturării se deduc din costulde ac!izi ieț

    − la client prin contabilizare cu ajutorul contului E+* 0:asiv1 6e#uceri comerciale primite$$ 8 H+)H+) 8 F  E+*  HH'E

    − la furnizor cu ajutorul contului K+* 0Activ1 6e#uceri comerciale acor#ateH))) 8 K$$  +F 8 H)))  K+* 8 H)))  HH'K 8 H)))

     

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    14/90

      :entru elemente de natura #atoriilor, diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar iț șvaloarea contabilă se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor de datorii.  !apitalurile proprii sunt eviden iate la valorile din contabilitate.ț  5lementele nemonetare ac!izi ionate cu plata în valută i înregistrate la cost istoric 0imobilizări,ț șstocuri1 trebuie prezentate în situa iile financiare anuale utilizând cursul de sc!imb valutar de la datațefectuării tranzac iei.ț

      %a data ie irii #in entitateș sau la darea în consum, bunurile se evaluează i se scad din gestiune lașvaloarea de intrare sau la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate 0e$. valoarea reevaluatăsau valoarea justă1.  %a scoaterea din eviden ă a activelorț  se reiau la venituri, ajustările pentru deprecierea sau

     pierderea de valoare aferente acestora.  5valuarea stocurilor care nu sunt de obicei fungibile se face prin identificare specifică 0e$. cod de

     bare1.  ;n cazul stocurilor  fungibile  0care se pot confunda unele cu altele1 evaluarea la ie ire se faceșfolosind metodele.

    - 3/3L 2 primul intrat, primul ie itș- CG: 2 constul mediu ponderat

    - %/3L 2 ultimul intrat, primul ie it 0/A6 '. 6tocuri, nu mai recomandă această metodă1.ș:entru determinarea costului stocurilor, pot fi folosite de asemenea- metoda costului standard, pentru activitatea de produc ieț- metoda pre ului cu amănuntul, pentru comer ul en detail.ț ț

      La finele fiecărei luni, disponibilită ile, crean ele i datoriile în valută se evaluează la cursul deț ț șsc!imb al pie ei valutare, comunicat de >< din ultima zi bancară a lunii în cauză.ț  

    2.3.2.4. venimente ulterioare datei bilan ului ț 

    6unt considerate evenimente ulterioare8  datei bilan ului, acele evenimente favorabile sauțnefavorabile, care au loc între data bilan ului i data la care situa iile financiare sunt autorizate pentruț ș ț

    emintere, în sensul că sunt aprobate de consiliul director, administratori sau alte organe deconducere.

    Conform LG3: +JJ('++* pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilan uluiț

    - cele care fac dovada condi iilor care au e$istat la data bilan ului, i care conduc la ajustareaț ț șsitua iilor financiareț

    - cele care oferă indica ii despre condi ii apărute ulterior datei bilan ului, i care nu conduc laț ț ț șajustarea situa iilor financiare.ț

    5$emple de situa ii careț con#uc la a%ustarea situa iilor financiare.ț- solu ionarea unui litigiu ulterior datei bilan ului, care confirmă că entitatea are o obliga ieț ț ț

    curentă la data bilan uluiț

    - falimentul unui client apărut ulterior datei bilan ului, astfel entitatea fiind nevoită să ajustezețvaloarea crean eiț- descoperirea de fraude sau erori, ceea ce semnifică că situa iile financiare sunt incoerente.țBn e$emplu de eveniment care nu con#uce la a%ustarea situa iilor financiare este diminuareaț

    valorii de pia ă a valorilor mobiliare.ț

    & O* 3455/244, G. Lf. KEE bis('++*

    )H

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    15/90

    2.3.2.!. Corectarea erorilor contabile

     Erorile contabile sunt efectele gre elilor matematice, gre elilor de aplicare a politicilor contabile,ș șignorării sau interpretării gre ite a evenimentelor i fraudelor. Acestea se pot referi fie la e$erci iulș ș țfinanciar curent, fie la e$erci ii financiare precedente.ț

    !orectarea erorilor aferente e$erci iului financiar curent se efectuează pe seamaț contului #e

     profit i pier#eriș 0Cont )'). :rofit sau pierdere1, iar cele aferente e$erci iilor financiare precedenteț pe seama rezultatului raportat 0Cont ))K

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    16/90

    &. informa ii privind salaria ii i membrii organelor de conducere i supraveg!ereț ț ș ș*. e$emple de calcul i analiza a unor indicatori economico-financiariș)+. alte informa ii.ț

      2.3.2.". $lanul de conturi general 

      Cuprinde * clase. Conturile sintetice se pot dezvolta în conturi analitice în funcţie de necesităţi.Conturile pot avea funcţie contabilă de Activ, :asiv sau ifuncţional. :entru organizarea contabilităţiide gestiune nu este obligatorie clasa a *-a.  4in clasa & fac parte două grupe de conturi grupa &+ PConturi în afara bilanţuluiQ şi grupa &*PilanţQ.  !onturi noi intro#use #e O* 3455/244+  )+* 2 Acţiuni proprii 0A1 =− J+'r. )H )H) 2 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii :

     )H* 2 :ierderi legate de emiterea, răscumpărarea,vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sauanularea instrumentelor de capitaluri proprii 0:1

    r. '' - /mobilizări în curs de aprovizionare 0A1'' 2 /nstala ii te!nice în curs de aprovizionareț''H 2 Gobilier i alte active în curs de aprovizionareș

    r. ' 2 6tocuri în curs de aprovizionare 0A1') 2 Gaterii prime în curs de aprovizionare'' 2 Gateriale consumabile în curs de aprovizionare' 2 Gateriale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare'E 2 Animale în curs de aprovizionare'K 2 Gărfuri în curs de aprovizionare'& 2 Ambalaje în curs de aprovizionare

      H'H 2 :rime reprezentând participarea personalului la profit 0:1

      HHJ) 2 6ubvenţii guvernamentale 0A1HHJ' 2 ;mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii 0A1HHJ& 2 Alte sume primite cu caracter de subvenţii 0A1HKJ 2 6ubvenţii pentru investiţii 0:1HKJ) - 6ubvenţii guvernamentale pentru investiţii 0:1HKJ' - ;mprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investiţii 0:1HKJ - 4onaţii pentru investiţii 0:1HKJH - :lusuri de inventar de natura imobilizărilor 0:1HKJ& - Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii 0:1E+* 2

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    17/90

    &+K 2 Active contingente 2 active potenţiale ce depind de evenimente viitoare 0func ioneazățîn partidă simplă1

    &+& 2 4atorii contingente 2 obligaţie potenţială

    )K

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    18/90

    Capitolul (. Contabilitatea imobili"ărilor

    (.1. Definirea şi structura imobili"ărilor

    /mobilizările 0activele imobilizate1 sunt reprezentate prin bunurile şi valorile unei entităţi

    deţinute durabil 0 pe o perioadă 9) an1, care nu se consumă la prima utilizare, iar valoarea lor serecuperează eşalonat prin includerea în c!eltuielile mai multor perioade contabile în funcţie de  #urata#e viaţă utilă 0durata de utilizare economică1.

     ctivele reprezintă o resursă controlată de entităţi ca rezultat al unor evenimente trecute şi dela care se aşteaptă beneficii economice viitoare.

     6esursa reprezintă sursa de mijloace susceptibile de a a fi valorificate într-o împrejurare dată. Evenimentele trecute cuprind acele evenimente care în mod normal determină obţinerea de

    active prin cumpărare, producţie proprie sau alte surse ce preced o anumită dată. eneficiile economice viitoare  încorporate în active, reprezintă potenţialul de a contribui în

    mod direct sau indirect la flu$ul de numerar sau ec!ivalente ale numerarului către entitate. ctivele entităţii se clasifică în două mari categorii

    a' ctive imobilizate &imobilizări'. 6unt active generatoare de beneficii economice viitoaredeţinute pe o perioadă mai mare de ) an, destinate utilizării pe o bază continuă în producţia de

     bunuri, prestarea de servicii, pentru a fi înc!iriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuriadministrative.

    b' ctive curente circulante. 6e caracterizează prin următoarele1; se aşteaptă să fie realizate sau deţinute pentru vânzare sau consum, în cursul normal al

    ciclului de e$ploatare al entităţii2; sunt deţinute, în principal, în scopul comercilizării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi

    realizate în termen de un an de la data bilanţului(; reprezintă numerar sau ec!ivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată.

     mobilizările pot intra în entitate prin ac!iziţii de la terţi, producţie proprie, aport în natură,

    donaţii, etc. 4in punct de vedere financiar , sunt considerate alocări permanente  sau active cu olic"i#itate re#usă.

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    19/90

     mobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordateentitătilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entitătilor de care compania estelegată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.

    ;n structura imobilizărilor corporale se includ şi imobilizările )n curs #e aprovizionare.Acestea  reprezintă acele imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi

     beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare.

    ;n structura imobilizărilor corporale şi necorporale se includ şi imobilizările )n curs. Acesteaîmbracă forma lucrărilor de investiţii care la sfârşitul e$erciţiului nu au fost terminate, urmând cafinalizarea lor să se producă în e$erciţiile viitoare, când vor fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale sau a imobilizărilor necorporale, după caz.

    (.2. =valuarea şi recunoaşterea imobili"ărilor

    (.2.1. =valuarea imobili"ărilor

     Evaluarea imobilizărilor   este procesul prin care se determină valorile la care sunt

    recunoscute în bilanţ şi celelalte componente ale situaţiilor financiare imobilizările necorporale,corporale şi financiare.

     Evaluarea imobilizărilor  se face la următoarele valori mai reprezentative16

    a' aloarea #e intrare  0costul istoric1 se determină în funcţie de modalitatea de intrare şi poate fi costul de ac!iziţie, costul de producţie, valoarea de aport, valoarea de utilitate sau altevalori similare.

    b' aloarea contabilă  0denumită şi netă1 este valoarea la care imobilizările se prezintă însituaţiile financiare obţinându-se prin deducerea din valoarea de intrare a amortizărilor şi ajustărilor 

     pentru depreciere.c' aloarea #e inventar este valoarea actuală stabilită în funcţie de utilitatea activului, starea,

    amplasarea şi preţul pieţei.

    #' aloarea %ustă este reprezentată prin suma pentru care un activ ar putea fi sc!imbat de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinatobiectiv.;n practică este valoarea de piaţă determinată de profesionişti specializaţi în evaluare0evaluatori1. Daloarea justă cere estimarea preţului care este just pentru ambele părţi identificateluând în considerare avantajele sau dezavantajele pe care fiecare parte le va obţine din tranzacţie.11

    e'aloarea #e aport  este folosită în cazul bunurilor aduse ca aport în natură la societate cuocazia asocierii, fuziunii sau comasării. 5a se stabileşte de către e$perţi şi este acceptată de părţiconform statutului sau contractului de asociere. 12 

     f' aloarea #e utilitate este utilizată pentru evidenţierea bunurilor de natura imobilizărilor  primite prin donaţii, cu titlu gratuit. 5a reprezintă preţul propus a fi acceptat la plată de către uneventual cumpărător, ţinând seama de starea şi locul în care se află bunul respectiv, precum şi de

    efectul util pe care l-ar avea pentru entitate.Daloarea de utilitate mai este cunoscută şi sub denumirea de valoare actuală, valoare reală,

    valoare venală, valoare curentă, sau valoare justă.

    )+ 4.Gateş, 4. Gatiş, 4. Cotleţ , C. :ereş, A.4omil, A.4umitrescu, G.Rteţ, !ontabilitatea financiară aentităţilor economice, 5ditura Girton, 7imişoara, '++E, pag. ))J)) :tan#ar#ele nternaţionale #e evaluare 2441, ucureşti, '+)))' Garia Goraru, Garian Goraru, !ontabilitatea financiară a agenţilor economici , 5ditura Girton, 7imişoara, '++E, pag. K&

    )*

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    20/90

    5valuarea curentă are loc în timpul e$erciţiului financiar cu ocazia intrării şi ieşiriiimobilizărilor în şi din patrimoniul entităţii.

     ntrarea imobilizărilor )n patrimoniul şi gestiunea entităţii   poate fi din afară, adică de laalte entităţi sau persoane, sau din producţie proprie.

    Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.%a scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau

     pierdere de valoare aferente acestora. Evaluarea cu ocazia inventarierii  a elementelor de natura activelor, se face potrivit

    reglementărilor şi normelor emise în acest sens de Ginisterul 3inanţelor :ublice.19

    :entru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus întrevaloarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi deajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

    5valuarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii se face la valoareade inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. 3ac obiectulevaluării şi imobilizările în curs de e$ecuţie.

    Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii deinventar se efectuează în funcţie de tipul de depreciere e$istentă, fie prin înregistrarea unei amortizări

    suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sausuplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă aacestora.

     Evaluarea la #ata )ntocmirii situa iilor financiare+ț 5valuarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai pu inț

    amortizarea i ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoareaș justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare ulterioară cumulată şi orice pierderi dindepreciere ulterioare cumulate, denumită valoare contabilă sau netă.

    Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

    Ajustările de valoare pot fi ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi(sau

    ajustările provizorii, denumite în continuare a%ustări pentru #epreciere sau pier#ere #e valoare, înfuncţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.Ajustările pentru depreciere sunt operabile imobilizărilor corporale şi necorporale. :entru

    imobilizările financiare se pot constata pierderi de valoare pentru care trebuie făcute ajustări astfelîncât acestea să fie evaluate la valoarea cea mai mică atribuită acestora la data bilanţului.

    ) O* nr. 3455/244, privin# reglementările contabile conforme cu 9irectiva a -a a !EE , G.L. nr. KEE bis('++*)H 3. /neovan, !ontabilitate financiară, 5ditura Girton, 7imişoara, '++&, pag. )+K)J /dem H

    '+

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    21/90

    Ajustările de valoare indiferent dacă sunt permanente sau provizorii trebuie înregistrate încontul de profit sau pierdere şi prezentate distinct în notele e$plicative, dacă nu au fost prezentateseparate în contul de profit sau pierdere.

    5valuarea la valorile minime nu se mai continuă atunci când nu mai sunt evidente motivele pentru care au fost făcute ajustările respective.

    (.2.2. %ecunoa terea, reevaluarea, compensa ii i c&eltuieli ulterioare privind imobili"ărileș ț ș

     6ecunoaşterea este procesul încorporării în bilanţ sau contul de profit sau pierdere a unuielement care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în Cadrul general.

     6ecunoaşterea unui activ se bazează pe două criterii care trebuie îndeplinite cumulativa1 se e$ercită un control asupra activului fiind probabilă generarea de beneficii economice

    viitoare b1 are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.Bn activ reportat drept c!eltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul acelui

    activ.

    /mobilizările corporale pot fi supuse reevaluării, caz în care sunt prezentate )n bilanţ   lavaloarea reevaluată şi nu la costul istoric.

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    22/90

    - sume plătite de societăţile de asigurare pentru deprecerea sau pierderea unor imobilizăricorporale cauzate de dezastre, furt, etc.

    - indemnizaţii acordate de guvern în sc!imbul unor imobilizări corporale care au foste$propriate.

    C!eltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost dejarecunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că entitatea

    va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de performanţele iniţiale. 7oate celelaltec!eltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept c!eltuieli în perioada în care au fost suportate.1

     E$emple #e )mbunătăţiri care pot duce la creşterea beneficiilor economice viitoare sunt- modificarea unei imobilizări corporale pentru a-i e$tinde durata de viaţă utilă, incluzând

    sporirea capacităţii acesteia- modernizarea unor componente ale activelor imobilizate cu scopul de a obţine îmbunătăţiri

    substanţiale ale calităţii producţiei- adoptarea unui nou proces de producţie care permite reducerea substanţială a costurilor de

    e$ploatare estimate iniţial./mobilizările corporale trebuie  scoase #in evi#enţă  la ce#are &v

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    23/90

    (.(. Contabilitatea imobili"ărilor necorporale

    /mobilizările necorporale sunt definite de  : 38 =ctive necorporale>  ca activeidentificabile nemonetare, fără suport material şi deţinute pentru utilizare în procesul de producţiesau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi înc!iriate terţilor sau pentru scopuri administrative.

    O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul #e a fi i#entificabilă atunci când)*

    a1 este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferată, autorizată,înc!iriată sau sc!imbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un actividentificabil sau o datorie identificabilă sau

     b1 decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunttransferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.

    Bn activ necorporal trebuie recunoscut )n bilanţ  dacă se estimează că va genera  beneficiieconomice pentru entitate şi costul acestuia poate fi evaluat )n mo# cre#ibil./mobilizările necorporale cuprind

    - c!eltuielile de constituire- c!eltuielile de dezvoltare- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare- fondul comercial- alte imobilizări necorporale- imobilizări necorporale în curs de e$ecuţie, inclusiv avansurile pentru imobilizări

    necorporale.

    (.(.1. Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor drepturişi valori similare

    Concesiunea reprezintă convenţia prin care o parte numită conce#ent  cedează unei alte părţidenumite concesionar   pe o perioadă determinată dreptul de e$ploatare a unor bunuri sau dee$ercitare a unor activităţi. 6uma datorată periodic de către concesionar, concedentului în bazacontractului de concesiune se numeşte re#evenţă.

    Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul deconcesiune stabileşte o durată şi o valoare determinată.

    Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi activele similare reprezentând aport,ac!iziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale lavaloarea de aport sau costul de ac!iziţie după caz. Daloarea de aport în acest caz se asimilează valorii

     juste. mortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită

     potrivit contractului. ;n cazul în care contractul prevede plata unei c!irii şi nu o valoareaamortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea se reflectă c!eltuiala reprezentândc!iria fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.

     Locaţia #e gestiune constă în transferarea de către un subiect de drept altui subiect de drept a posesiei, folosinţei, e$ploatării unor bunuri. ;n cazul locaţiei de gestiune, relaţiile dintre locator 0celcare oferă1 şi locatar 0cel care primeşte1 sunt mai comple$e, e$istând de regulă, prestaţii şi angajărireciproce astfel încât fiecare să obţină eficienţa scontată.

    )*  #em 1; 

    '

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    24/90

     ?nc"irierea reprezintă cedarea folosinţei temporare a unui bun unei persoane fizice sau juridice în sc!imbul unei sume de bani numită c!irie. :ot face obiectul înc!irierii clădirile, utilajele,maşinile, terenurile, etc.

     revetul ca formă de manifestare a imobilizărilor necorporale este un titlu eliberat de oinstituţie de stat competentă prin care se confirmă caracterul de invenţie a unei cercetări şi oferăinventatorului o serie de drepturi, principalul drept fiind dreptul e$clusiv şi temporar de a utiliza

    invenţia. Licenţa ca modalitate de utilizare a rezultatului cercetării în producţie reprezintă un contract

     prin care posesorul unui brevet de invenţie cedează dreptul de utilizare a acestuia unei alte persoanefizice sau juridice în sc!imbul unei sume de bani.

     @noA-"oA-ul, reprezintă cunoştinţe te!nice şi procedee te!nologice care nu fac obiectul unui brevet de invenţie, dar care aparţin celor care le-au creat şi care pot fi comercializate.

     *ărcile #e fabricaţie, #e servicii sau #e comerţ  reprezintă semne distinctive folosite de cătreo entitate pentru a-şi deosebi produsele, lucrările, serviciile sale de altele cu caracteristiciasemănătoare.

     ranciza este dreptul asupra unui domeniu e$clusiv asupra utilizării e$clusive a unei formule,te!nici, design, etc.

    ;n categoria altor #repturi şi valori similare se încadrează dreptul de proprietate intelectuală,de autor, traducător, etc.

    /mobilizările necorporale de natura concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabricăaduse ca aport în cazul ac!iziţionării, sau realizate pe cont propriu se evidenţiază în contabilitate cuajutorul contului '+J "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valorisimilare.

    4upă  conţinutul economic+ este un cont de active imobilizate necorporale. 4upă  funcţiacontabilă+ este un cont de activ.

     E$emple2%+

    1; 5ntitatea "Astra6

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    25/90

    K') '.J++- înregistrarea amortizării

    An / E&)) 8 '&+J )J++An // E&)) 8 '&+J )J++An /// E&)) 8 '&+J )J++An /D E&)) 8 '&+J )J++

    An D E&)) 8 '&+J )J++- vânzarea

    HE) 8 F )+.+++KJ& &.+EH,J'HH'K ).*J,H&

    - descărcarea gestiunii

    F 8 '+J' K.J++EJ& ).J++'&+J E.+++

    - încasareaJ)') 8 HE) )+.+++

    Contabilitatea fondului comercial. Conform codului comercial, fondul comercial reprezintă, partea din fondul de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar carecontribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului activităţii entităţii.

    Acesta este reprezentat de clientela, vadul comercial, reputaţia, poziţia geografică şi altele.3ondul comercial, din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporală, care

    reprezintă orice e$ces al costului de ac!iziţie peste interesul celui ce ac!iziţionează în valoarea justă aactivelor şi datoriilor identificabile ac!iziţionate la data tranzacţiei de sc!imb.

    3ondul comercial negativ reprezintă orice e$ces de la data tranzacţiei de sc!imb, al interesului

    ac!izitorului în valorile juste ale activelor şi ale datoriilor identificabile, mai mare, peste costul deac!iziţie mai mic.

    3ondul comercial apare de regulă la consolidare şi se determină ca diferenţa între costul deac!iziţie, mai mare, şi valoarea justă, mai mică, la data tranzacţiei, a părţii de active netetranzacţionate de către o persoană juridică.

    ;n cazul în care fondul comercial este tratat ca şi un activ, ca urmare a ac!iziţiei de către osocietate a acţiunilor altei societăţi, se au în vedere următoarele 3ondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de ma$imum cinci ani

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    26/90

    Contabilitatea fondului comercial se conduce cu ajutorul contului 265 @/ond comercial,conform LG3: nr. +JJ('++* şi cu ajutorul conturilor 2651 @/ond comercial po"itiv  cont #eactiv şi 2659 @/ond comercial ne*ativ cont #e pasiv.

    ;n contabilitate, în legatură cu fondul comercial sunt posibile următoarele înregistrăricontabileTAc!iziţionarea unui magazin comercial, cu un anumit cost de ac!iziţie, din care fondul comercial

    reprezintă e$cesul peste interesul ac!izitorului, 7DA 'HF, se reflectăF

    ')' "Construcţii'+K "3ond comercialHH'E "7DA deductibilă

    8 H+H "3urnizori de imobilizari

    T4epunerea aportului în natură de către acţionari sub forma unei clădiri pentru care s-a determinatşi fond comercial, se înregistrează

    F')' "Construcţii'+K "3ond comercial

    8 HJE "4econtări cu asociaţii privindcapitalul

    T Contabilizarea amortizării fondului comercial, se reflectă prin înregistrareaE&)) "C!eltuieli de e$ploatare

     privind am. imob.8 '&+K "Amortizarea fondului

    comercial T6coaterea din evidenţă a fondului comercial, în cazul în care este complet amortizat, seînregistrează

    '&+K "Amortizarea fonduluicommercial

    8 '+K #3ond comercial

     T 6coaterea din evidenţă a fondului comercial, parţial amortizat se înregistrează  F

      '&+K "Amortizarea fonduluicomercial

    EJ& "C!. privind activelecedate şi alte operaţii de capital

    8 '+K #3ond comercial

    (.2. Contabilitatea altor imobili"ări necorporale

    ;n categoria alte imobilizări necorporale se regăsesc acele active de natura imobilizărilor necorporale ce nu au fost cuprinse în cadrul structurilor prezentate anterior.

    Alte imobilizări necorporale  cuprind  programele informatice create în cadrul entităţii sau

    ac!iziţionate de la terţi pentru necesităţi proprii, precum şi alte imobilizări necorporale evaluate lacostul #e pro#ucţie, respectiv la costul #e ac"iziţie.

    :rogramele informatice, precum i celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementulș"Alte imobilizări necorporale se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de cătreentitatea care le de ine. 0e$. programele informatice ani1ț ').

    ;n cazul programelor informatice ac!izi ionate împreună cu licen ele de utilizare, dacă seț ț poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate i amortizate separat.ș

    ')  Legea 5B1/2443 privin# !o#ul fiscal , actualizată

    'E

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    27/90

    Contabilitatea altor imobilizări necorporale se conduce cu ajutorul contului '+& "Alteimobilizări necorporale

    4upă conţinutul economic+ este un cont de imobilizări necorporale.4upă funcţia contabilă+ este un cont de activ.

     E$emple+)1. 6e obţine un program informatic din producţie proprie evaluat la K++ lei. 4upă ) an de

    utilizare se realizează îmbunătăţiri la programul informatic în valoare de J++ lei. 6e vinde imediat la preţul de ).J++ lei, inclusiv 7DA. 6e încasează contravaloarea programului informatic vândut princontul de la bancă.

    - obţinerea programului informatic din resurse proprii'+& 8 K') K++

    An /- înregistrare amortizare 0K++ 1

    E&)) 8 '&+& ',

    An //- se realizează îmbunătăţiri

    '+& 8 K') J++

    - vânzarea programului informaticHE) 8 F ).J++

    KJ& )'+*,E&HH'K '*+,'

    - descărcarea gestiuniiF 8 '+& ).'++'&+ ',EJ& *EE,EK

    - încasarea contravalorii programului informatic vândutJ)') 8 HE) ).J++

    (.>. Contabilitatea imobili"ărilor corporale

    (.>.1. Concepte specifice privind imobili"ările corporale

     mobilizările corporale  sunt acele active  tangibile 0materiale1 generatoare de beneficiieconomice viitoare care

    - sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri şi prestarea de servicii, pentru a fi înc!iriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative

    - sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an. 22

    Aspecte privind imobilizările corporale sunt prezentate de : 1; mobilizări corporale. 6unt considerate structuri ale imobilizărilor corporale+- terenurile(- construcţiile(

    '' O* nr. 3455/244 privin# reglementările contabile conforme cu 9irectiva a -a a !EE , G.L. nr. KEE bis('++*

    'K

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    28/90

    - instalaţiile te"nice, maşinile, utila%ele, animalele şi plantaţiile(- mobilierul, aparatura birotică, ec"ipamentele #e protecţie a valorilor umane şi materiale

     şi alte active corporale(- avansurile şi imobilizările corporale )n curs #e e$ecuţie,- imobilizările corporale )n curs #e aprovizionare.6unt de asemenea imobilizări corporale

    - investiţiile efectuate la imobilizările corporale care fac obiectul unor contracte de înc!iriere,concesiune, locaţie, etc

    - imobilizările puse în funcţiune pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare caimobilizări

    - investiţiile efectuate la imobilizările e$istente sub forma c!eltuielilor cu modernizarearealizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor te!nici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficiieconomice superioare. 2(

     Cu sunt considerate imobilizări corporale- componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia reparaţiilor care au ca scop

    restabilirea parametrilor te!nici iniţiali ale acestora- construcţiile şi instalaţiile provizorii

    - animalele tinere, animalele la îngrăşat, păsările şi coloniile de albine- pădurile- ec!ipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială şi accesoriile de pat indiferent

    de valoarea şi durata de utilizare- sculele, instrumentele şi dispozitivele folosite pentru fabricarea anumitor produse de serie

    sau pe baza unor comenzi.Conceptele specifice2>  imobilizărilor corporale sunt

     9urata #e viaţă utilă  reprezintă perioada pe parcursul căreia se estimează că entitatea vautiliza activul sau numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fiobţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv.

    !ostul activului reprezintă suma plătită în numerar sau ec!ivalente de numerar, ori valoarea

     justă a altor contraprestaţii efectuate pentru ac!iziţionarea unui activ, la data ac!iziţiei sauconstrucţiei acestuia la data recepţiei.

     mortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa duratăde viaţă utilă.

    aloarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului în situaţiilefinanciare din care s-a scăzut valoarea reziduală.

    aloarea rezi#uală reprezintă valoarea netă pe care o entitate estimează că o va obţine pentruun activ la sfârşitul duratei de viaţă utile a acestuia după deducerea prealabilă a costurilor de cedareestimate.

    aloarea %ustă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi sc!imbat de bună voie întredouă părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

    aloarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanţ după scădereaamortizării cumulate până la acea dată precum şi a pierderilor cumulate din depreciere. ier#erile #in #epreciere  reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea

    recuperabilă.

    !rincipalele opera iuni privind imobili"ările corporale'ț

    '  Legea 5B1/2443 privin# co#ul fiscal actualizat 'H :tan#ar#ele nternaţionale #e !ontabilitate, '++E, /A6 )E

    '&

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    29/90

    CAI DE INTRARE CAI DE IESIRE

    -aport la capital:2XX = 456-achiziţie de la furnizori:

    % = 4042XX4426

    - obţinute din producţie proprie:2XX = 7224426 TV ded = 4427 TV col-pri!ite cu titlu "ratuit #au prin #ub$enţii precu! &i

    plu#uri de in$entar:2XX = 45X

    -in$e#tiţii care la #f'r&itul anului precedent au fo#tinre"i#trate ca i!obiliz(ri corporale )n cur#:

    2XX = 2*+- )ncorporarea unor acce#orii ,p(rţi co!ponente etc:

    2XX = *02-!a.orarea $alorii de intrare a con#trucţiilor ca ur!are a

    in$e#tiţiei efectuate la cele conce#ionate )nchiriate #au cedate )n locaţii de "e#tiune &ire#tituite proprietarului:

    2XX = 2/+-pri!ele )n re"i! de lea#in" financiar:

    2XX = +67-plu#ul de $aloare rezultat din ree$aluarea:

    2XX = +05

    -#coaterea din "e#tiune a 1 co!plet a!ortizate:2/+ = 2XXinco!plet a!ortizate:

    % = 2XX2/+65/*-$'ndute )n #tare nou( ,nea!ortizate:

    65/* = 2XX-retra#e de a#ociaţi :456 = 2XX-di#tru#e ca ur!are a unor cauze etraordinare ,cala!it(ţi:

    % = 2XX2/+67+-con#tatate lip#( cu ocazia in$entarierii:

    % = 2XX2/+65//- di!inuari de $aloare din ree$aluare:+05 = 2XX

    (.>.2. Contabilitatea construcţiilor, instalaţiilor te&nice, mijloacelor de transport, animalelor,plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice şi altor active corporale

    %a majoritatea entităţilor economice, ponderea imobilizărilor corporale este deţinută de

    construcţii, instalaţii te!nice, mijloace de transport, animale, plantaţii, mobilier şi alte active similare.Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor')' "Construcţii') "/nstalaţii te!nice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

    ')) "5c!ipamente te!nologice 0maşini, utilaje şi instalaţii de lucru1')' "Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare') "Gijloace de transport')H "Animale şi plantaţii.

    '*

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    30/90

    ')H "Gobilier, aparatură birotică, ec!ipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şialte active corporale

    4upă conţinutul economic sunt conturi de imobilizări corporale 0tangibile1.4upă  funcţia contabilă sunt conturi de activ, evidenţiind e$istenţa şi mişcarea construcţiilor,

    instalaţiilor te!nice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă, plantaţiilor,mobilierului, aparaturii birotice, ec!ipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor 

    active corporale.

    Notă BBBArt. )H) alin.0'1 lit.f din %egea nr. JK)('++ privind Codul 3iscal, cu modificările ulterioare,

     precizează "teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat pe care se pot e$ecutaconstrucţii, conform legislaţiei în vigoare.Art.)H) alin. 0'1 lit. f1 din %egea nr. JK)('++ 2 Codul 3iscal modificat cu L.B.. nr. )+E('++K"Brmătoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de ta$ăf1livrarea de către orice persoană a unei construcţii, a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care esteconstruită, precum şi oricărui alt teren. :rin e$cepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea uneiconstrucţii noi, a unei părţi a acesteia sau a unui teren construibil.

    ;ncepând cu +).+).'++& nu se mai aplică măsuri de simplificare în cazul tranzacţiilor privindclădirile, părţile de clădiri şi terenurile de orice fel, adică nu se face articolul contabil.

    (.9. Contabilitatea imobili"ărilor corporale $n curs de aprovi"ionare

     mobilizări corporale )n curs #e aprovizionare  reprezintă acele imobilizări corporalecumpărate, pentru care s-au transferat riscurile i beneficiile aferente, dar care sunt în curs deșaprovizionare.'J 

    /mobilizările corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile i beneficiile aferente,șdar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare se evidenţiază cu ajutorulurmătoarelor conturi

    '' N/nstala ii te!nice, mijloace de transport, animale i planta ii în curs de aprovizionareț ș ț''H NGobilier, aparatură birotică, ec!ipamente de protec ie a valorilor umane i materiale iț ș ș

    alte active corporale în curs de aprovizionare.4upă conţinutul economic+sunt conturi de active imobilizate corporale în curs de

    aprovizionare.4upă funcţia contabilă+ sunt conturi de activ.Soldul  conturilor este debitor şi reprezintă valoarea instala iilor te!nice, mijloacelor deț

    transport, animalelor i planta iilor cumpărate, respectiv mobilierului, aparaturii birotice,ș ț

    ec!ipamentelor de protectie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale pentru care s-autransferat riscurile i beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs deșaprovizionare.

     E$emplu+). 5ntitatea #ama 6

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    31/90

    4upă )J zile se înc!eie procesul de aprovizionare şi se înregistrează recepţia aparaturii birotice.: ac!iziţionare aparatură biroticăF 8 H+H '.H&+''H '.+++HH'E H&+: recepţia aparaturii birotice')H 8 ''H '.+++

    (.?. Contabilitatea imobili"ărilor $n curs şi a avansurilor pentru imobili"ări

    ;n activitatea entităţilor se pot întâlni situaţii când la sfârşitul perioadei contabile, unele activeimobilizate să fie nefinalizate.

    Acestea sunt considerate investiţii )n curs  sau neterminate. 6e încadrează în aceastăcategorie investiţiile neterminate e$ecutate în regie proprie sau efectuate de terţi, aduse sub formăde aport în natură de către asociaţi c!eltuieli de proiectare, montajul utilajelor, c!eltuieli privind

     probele te!nologice inclusiv avansurile acordate furnizorilor de imobilizări până la decontareaacestora./mobilizările în curs îmbracă în cea mai mare parte forma imobilizărilor corporale şi mai rar 

    cea a imobilizărilor necorporale.

    (.?.1. Contabilitatea imobili"ărilor necorporale $n curs de eecuţie şi a avansurilor pentruimobili"ări necorporale

     mobilizările necorporale )n curs #e e$ecuţie reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de ac!iziţie, după caz, la care se

    mai adaugă imobilizările necorporale facturate de furnizori, dar nesosite şi cele subscrise ca aport lacapitalul social, dar neaduse încă. 2?

    Costul de producţie al investiţiilor de natura imobilizărilor necorporale e$ecutate cu forţe proprii şi costul de ac!iziţie al celor ac!iziţionate sau e$ecutate de terţi care la sfârşitul e$erciţiului nusunt terminate se reflectă cu ajutorul contului ' "/mobilizări necorporale în curs.

    4upă conţinutul economic+ este un cont de active imobilizate necorporale în curs.4upă funcţia contabilă+ este un cont de activ.6oldul este debitor şi reprezintă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări

    necorporale nedecontate.

    (.?.2. Contabilitatea imobili"ărilor corporale $n curs de eecuţie şi a avansurilor pentruimobili"ări necorporale

     mobilizările corporale )n curs reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie propriesau în antrepriză la imobilizările tangibile. 6e evaluează la costul de ac!iziţie sau de producţie dupăcaz. 6e trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţie, punere în funcţiune sau darea înfolosinţă. Costul de producţie sau ac!iziţie al investiţiilor de natura imobilizărilor corporale aflate în

    'E O* nr. 3455/244 privin# reglementările contabile conforme cu 9irectiva a -a a !EE , G.L. nr. KEE bis('++*

    )

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    32/90

    curs de e$ecuţie se evidenţiază la sfărşitul perioadei contabile cu ajutorul contului ') "/mobilizăricorporale în curs de e$ecuţie.

    4upă conţinutul economic+ este un cont de active imobilizate corporale în curs de e$ecuţie.4upă funcţia contabilă+ este un cont de activ.6oldul este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs de e$ecuţie

    neterminate 0nerecepţionate1.

    Avansurile acordate pentru imobilizări corporale reprezintă avansurile acordate viitorilor furnizori de imobilizări corporale.

     vansurile acordate furnizorilor pentru imobilizări corporale se reflectă în contabilitate cuajutorul contului '' # Avansuri acordate pentru imobilizări corporale.

    4upă funcţia contabilă este cont de activ.6oldul este debitor şi e$primă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări

    corporale nedecontate.

     E$emple+). 5ntitatea AUA 6

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    33/90

    K') H)).'J+

    : inregistrarea 7DA-ului 8din punct de vedere fiscal, productia de imobilizari constituie olivrare a întreprinderii pentru sine si, în principiu, este pasibila de 7DA. 5$igibilitatea sideductibilitatea 7DA se înregistreaza cu ocazia primei utilizari a bunului 1

    HH'E 8 HH'K ))&.HH+

    (.. Contabilitatea amorti"ării imobili"ărilor

    (..1. Concepte specifice şi re*imuri de amorti"are

    Btilizarea în procesul de e$ploatare, acţiunea factorilor de mediu şi progresul te!nic conducinevitabil la pierderea treptată a valorii imobilizărilor. Avem de-a face cu o depreciere fizică şi moralănumită uzură. 5$presia valorică a uzurii care se include eşalonat în c!eltuielile de e$ploatare este

    numită amortizare.4eprecierea este definită în 6tandardele /nternaţionale de Contabilitate ca procesul prin carevaloarea contabilă a unui activ sca#e sub valoarea sa recuperabilă.

    ;n sens larg, termenul #e #epreciere  cuprinde atât #eprecierea #e valoare, ca urmare afactorilor interni şi e$terni care afectează activitatea entităţii, cât şi re#ucerea valorii activului )ntimp, ca urmare a utilizării lui. :utem considera astfel că amortizarea reprezintă o formă adeprecierii.

     : 1; =mobilizări corporale> defineşte amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valoriiamortizabile a unui activ pe )ntreaga sa #urată #e viaţă utilă, respectiv repartizarea costului istoricsau a valorii substituită costului, din care se deduce valoarea reziduală estimată, asupra perioadei încursul căreia se estimează că entitatea va utiliza activul supus amortizării sau asupra numărului

    unităţilor produse sau al unor unităţi similare estimate a fi obţinute prin folosirea activului respectiv.Atunci când se ac!iziţionează un activ imobilizat corporal se investeşte, de regulă, o sumăsemnificativă care reprezintă costul activului i care trebuie repartizat cât mai ec!itabil pe c!eltuielileșe$erciţiului în care se beneficiază de serviciile oferite de utilizarea activului respectiv. Acest

     procedeu este cunoscut sub denumirea de Damortizare, fiind un sistem prin care se urmăreştedistribuirea costului activului corporal imobilizat pe durata de viaţă estimată, în mod sistematic şiraţional. DAcesta este un proces de repartizare, nu de evaluare.'K

     ?n accepţiunea americană, amortizarea reprezintă Drepartizarea costului activului pe #urata sa #e utilizare estimată>.

     nclu#erea în c!eltuielile perioadei 0lunar1 a valorii amortizabile trebuie să reflecte modul încare beneficiile economice aduse de acel activ sunt consumate de către entitate. Astfel, entităţile care

    aplică /3

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    34/90

    a sumelor corespunzătoare deprecierilor suferite de imobilizări în funcţie de #urata #e viaţă utilă şivaloarea amortizabilă.

     mortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii amortizabile aimobilizărilor. 0A 8 Ca $ Da1.

    :unt supuse amortizării imobilizările necorporale şi corporale. erioa#a #e amortizare a unei imobilizări necorporale trebuie să corespundă celei mai bune

    estimări a duratei sale de viaţă utile. Amortizarea trebuie începută atunci când activul este pregătit pentru utilizare.

    ;n măsura în care nu sunt amortizate complet c"eltuielile #e constituire şi #ezvoltare  esteinterzisă orice distribuire a profiturilor dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a

     profiturilor reportate nu este cel puţin egală cu suma c!eltuielilor neamortizate cu e$cepţia situaţiei încare legislaţia nu prevede altfel.

    Bn element necorporal raportat drept c!eltuială nu poate fi recunoscut ulterior ca parte dincostul unui activ necorporal.  ?n bilanţ,  un activ necorporal trebuie prezentat la cost   mai puţinamortizarea şi ajustările din depreciere.

    !"eltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa,se înregistrează în conturile de c!eltuieli atunci când sunt efectuate. Aceste c!eltuieli vor majora

    costul activului necorporal atunci când este probabil că aceste c!eltuieli vor permite activului săgenereze beneficii economice viitoare  peste performanţa prevăzută iniţial şi să poată fi evaluatecre#ibil .

    Bn activ necorporal trebuie scos din evidenţă la ce#are sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa.

    !

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    35/90

    neamortizată, inclusiv c!eltuielile ocazionate de cedarea acestuia şi trebuie recunoscut ca venitrespectiv c!eltuiala în contul de profit şi pierder i23.

     mortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan #e amortizare începândcu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii amortizabile.

    :entru imobilizările corporale concesionate, )nc"iriate   sau )n locaţie #e gestiuneamortizarea se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către persoana juridică care le are în

     proprietate(6.   /nvestiţiile efectuate la imobilizările concesionate luate cu c!irie, locaţie, etc. seamortizează de cel care a efectuat investiţia pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.

     Cu se amortizează imobilizările financiare şi cele în curs.4e asemenea nu se supun amortizării(1  terenurile, lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt

    rezultatul unei investiţii tablourile şi operele de artă, bunurile din domeniul public, finanţate dinsurse bugetare, casele de odi!nă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, altele decât celeutilizate în scopul realizării de venituri orice altă imobilizare care nu îşi pierde valoarea în timpdatorită folosirii.

    :entru calcularea amortizării imobilizărilor trebuie avuţi în vedere următorii parametrii- valoarea amortizabilă- #urata #e viaţă utilă 0durata normală de utilizare1

    - regimul #e amortizare 0metoda de amortizare1.•  aloarea amortizabilă 0conform /A6)E1  reprezintă costul activului 0costul de ac!iziţie,

     preţul de producţie1 sau o altă valoare substituită în situaţiile financiare din care s-a scăzut valoareareziduală.

    Daloarea reziduală este deseori nesemnificativă caz în care poate fi ignorată la determinareavalorii amortizabile.

    •  9urata #e viaţă utilă urata normală #e utilizare'  corespunde,în principiu,cu durataeconomică de utilizare şi  e$primă perioada în care valoarea amortizabilă trebuie recuperată prinincluderea în c!eltuielile de e$ploatare ale entităţii. 4uratele normale de utilizare ale imobilizărilor corporale sunt stabilite centralizat prin Wotărâre de uvern fiind revizuite la un interval de J ani.6unt prevăzute în "Catalogul privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fi$e

     pe grupe, subgrupe, clase, subclase, familii, împreună cu codul de clasificare, în funcţie de care secalculează amortizarea fiscală a imobilizărilor.

    :entru unele categorii de imobilizări durata de utilizare este înlocuită cu volumul de activitate programat a se realiza prin utilizarea lor 0numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare1.

    %a determinarea duratei de viaţă utile a unui activ trebuie ţinut cont de uzura fizică şi moralăestimată, producţia fizică estimată sau capacitatea de producţie, limitele juridice privind posibilitateafolosirii activului 0e$. e$primarea contractelor1.

    ;n cazul imobilizărilor ac!iziţionate cu durată normală de utilizare neconsumată pentru carese cunosc datele de identificare 0data punerii în funcţiune, durata rămasă1 recuperarea valorii rămasese face pe durata rămasă.

     9acă #urata #e funcţionare este e$pirată sau nu se cunosc datele de identificare, duratelenormale de utilizare se stabilesc de către o comisie te!nică sau de către un e$pert te!nic independent.

    •  6egimul #e amortizare prezintă interes pentru calculul şi înregistrarea în contabilitate aamortizării, determinând semnificative implicaţii fiscale.

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    36/90

    - liniar - #egresiv- accelerat - amortizarea calculată pe unitate #e pro#us sau serviciu(2  atunci când natura imobilizării

     justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.Btilizarea regimului de amortizare se aprobă de Consiliul de Administraţie.

    a' 6egimul liniar  presupune repartizarea uniformă a valorii amortizabile imobilizărilor asuprac!eltuielilor de e$ploatare 0deductibile fiscal1 proporţional cu durata de viaţă utilă. ;n acest sens secalculeaza norma &cota' #e amortizare liniară 0procentual1

      )++)

    .

    .   $ 9

    nuv

    l a   =

    Daloarea amortizării se va obţine înmulţind valoarea amortizabilă 0valoarea de intrare1 cu norma deamortizare liniară  Da 8 Di $ nalîn care nal 2 norma de amotizare liniară  4vu 2 durata de viaţă utilă  Da 2 valoarea amotizării  Di 2 valoarea de intrare sau valoarea amortizabilă.

    b' 6egimul #egresiv constă în suplimentarea normelor 0cotelor1 de amortizare liniară cuanumiţi coeficienţi 0Y1 prevăzuţi de legislaţia în vigoare, ceea ce determină o amortizare maiaccentuată în primii ani de la punerea în funcţiune. >orma degresivă 0nd1 de amortizare secalculează  n d 8 n al $ Y  în care ndl  - norma de amortizare liniară  Y 2 coeficient de multiplicare, cu următoarele valori

    - ),J pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între ' -J ani- ' pentru o durată normală de utilizare cuprinsă între J -)+ ani- ',J pentru o durată normală de utilizare mai mare de )+ ani.

     6egimul #e amortizare #egresiv se aplică în două variante+- varianta fără influenţa uzurii morale 0A4)1(- varianta cu influenţa uzurii morale 0A4'1.b1 ' Amortizarea degresivă în varianta fără influenţa uzurii morale &91'Amortizarea se calculează astfel- pentru primul an de utilizare a imobilizării 2 aplicând cota de amortizare degresivă la

    valoarea amortizabilă a imobilizării.- pentru următorii ani 2 se aplică aceeaşi cotă de amortizare degresivă la valoarea rămasă de

    amortizat până în anul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât amortizareaanuală determinată prin împărţirea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămaşi. 4in acelmoment şi până la e$pirarea duratei de viaţă utile se trece la aplicarea metodei liniare. Amortizareaanuală se obţine prin împărţirea valorii rămase de amortizat la numărul de ani rămaşi.

     b'1 Amortizarea degresivă )n varianta cu influenţa uzurii morale &92' permite amortizareaimobilizărilor corporale într-o perioadă de timp mai mică decât durata de viaţă utilă, diferenţa de anireprezentând influenţa uzurii morale. ;n acest caz este necesară calcularea normei de amortizareinfluenţată de uzura morală. 6e aplică în cazul imobilizărilor cu o durată normală de utilizare maimare de J ani.

    ' O* nr. 3455/244 privin# reglementările contabile conforme cu 9irectiva a -a a !EE , G.L. nr. KEE bis('++*

    E

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    37/90

    Aceasta presupune- determinarea #uratei #e amortizare, recalculată în funcţie de norma 0cota1 medie anuală de

    amortizare degresivă aferentă regimului liniar

     a# n

     916  )++=

    - nad 2 norma 0cota1 de amortizare degresivă.- determinarea #uratei #e amortizare )n ca#rul căreia se realizează amortizarea integrală

    04A/1  4A/ 8 4DB   - 4B<

    - determinarea #uratei #e amortizare )n ca#rul căreia se aplică regimul #e amortizare#egresiv 04A41

      4A4 8 4A/ 2 4A0fiscal1

     :ântea /.:, odea !., !ontabilitatea financiară rom

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    38/90

    - mijloacele de transport ac!iziţionate după data de ) ianuarie '++H pot fi amortizate prinraportarea valorii contabile la numărul de Oilometri parcurşi sau numărul de ore de funcţionare

     prevăzut în cărţile te!nice rezultând astfel amortizare pe Om sau oră de funcţionare(9.

    (..2. %eflectarea $n contabilitate a amorti"ării imobili"ărilor

    :entru reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor, prin :lanul de Conturi enerals-a creat grupa 28 Dmortizări privin# imobilizările>, care cuprinde conturile

    '&+ "Amortizări privind imobilizările necorporale'&) "Amortizări privind imobilizările corporaleAceste conturi se dezvoltă în conturi sintetice de gradul doi, conform structurilor de

    imobilizări necorporale respectiv corporale.4upă conţinutul economic+ sunt conturi rectificative ale valorii amortizabile a imobilizărilor.4upă funcţia contabilă+ sunt conturi de pasiv.

      6oldul conturilor este creditor şi reprezintă valoarea amortizării aferentă imobilizărilor necorporale 0ct.'&+1 respectiv corporale 0ct.'&)1 la un moment dat.

     >otă Amortizarea imobilizărilor trebuie privită ca

    - amortizare contabilă, reglementată prin %egea contabilităţii şi %egea nr. )J()**H privindamortizarea capitalului imobilizat, republicată cu modificările ulterioare

    - amortizarea fiscală, reglementată prin %egea nr. JK)('++ privind Codul fiscal cumodificările ulterioare.

     9in punct #e ve#ere contabil  amortizarea reprezintă atât un element rectificativ al valorii deintrare a imobilizărilor în funcţie de care se determină valoarea contabilă din bilanţ, cât şi o c!eltuialăde e$ploatare care afectează rezultatul e$erciţiului.

    6e înregistrează în contabilitate prin formula E&)) 8 '&U.Amortizarea fiscală nu se înregistrează în contabilitate prin intermediul conturilor contabile ci

    numai în 6egistrul #e evi#enţă fiscală al entităţii.

     E$emple+). 5ntitatea C #4BL 6

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    39/90

    An /// E&)) 8 '&) '.+++An /D E&)) 8 '&) '.+++An D E&)) 8 '&) '.+++- scoaterea din gestiune

    '&) 8 ')) )+.+++ 

    '1. 6e va amortiza în regim degresiv utilizând varianta amortizării degresive fără influenţauzurii morale un utilaj a cărui valoare de intrare este )+.+++ lei, iar durata de utilizare J ani.: calculul normei de amortizare degresive 0nad1

    nad 8 nal $ O 8 +,' $ ),J 8 +,Aad 8 Di $ nad 8 )+.+++ $ +, 8 .+++ lei

    Anul God de calcul Amortizareanuală 0Aa1

    Amortizarecumulată0Ac1

    Daloare rămasă0Dr1

     > )+.+++ $ +, .+++ .+++ K.+++ >?) K.+++ $ +, '.)++ J.)++ H.*++

     >?' H.*++ ( ).E, E.K, .'EE,EK >? ).E, &.EE,EE ).E, >?H ).E, )+.+++ +

    . 6e va amortiza în regim accelerat un utilaj a cărui valoare de intrare este )+.+++ lei, iar durata de utilizare J ani.

    ;n primul an de funcţionare se amortizează J+F din valoarea de intrare a utilajului. :entrue$erciţiile următoare amortizările anuale sunt calculate după sistemul liniar prin raportarea valoriirămase la numărul de ani de funcţionare rămaşi.Anul God de calcul Amortizare

    anuală 0Aa1Amortizarecumulată0Ac1

    Daloarerămasă 0Dr1

     > )+.+++ $ J+F J.+++ J.+++ J.+++ >?) J.+++ ( H ).'J+ E.'J+ .KJ+ >?' ).'J+ K.J++ '.J++ >? ).'J+ &.KJ+ ).'J+ >?H ).'J+ J.+++ +

    H. L entitate economică deţine un utilaj te!nologic cu o valoare contabilă de intrare de ).+++lei şi cu durata normată de utilizare de J ani.Z Calculul cotei medii de amortizare 0>a1

     >a 8 )++(J ani 8 '+FZ Calculul amortizării anuale

    Aa8 ).+++(J ani 8 '++ sau  Aa 8 ).+++ $ '+F 8 '++ lei(anGodelul amortizarii utilajului te!nologic pe parcursul celor J ani se reprezintă astfel

    Ani deutili"are

    #aloarea deintrare 8deamorti"at;

    lei

    Amorti"are anuala Amorti"arecumulată

    8lei;

    #aloarerămasă

    8netă; leiCota8;

    Suma8lei;

    *

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    40/90

     > ).+++ '+F '++ '++ &++ >?) ).+++ '+F '++ H++ E++ >?' ).+++ '+F '++ E++ H++ >? ).+++ '+F '++ &++ '++ >?H ).+++ '+F '++ ).+++ -

    TContabilizarea amortizării în fiecare an de utilizare a utilajului te!nologic, se va oglindi prinînregistrareaE&)) 8 '&) '++ 

     &tudiu de caz privind amortizarea degresiv'( varianta )D1;n luna decembrie a e$erciţiului financiar >-) se primeşte un mijloc de transport cu o valoare

    de intrare de E.J++ lei şi cu o durată de funcţionare de K ani, care se amortizează în regim degresiv, prima variantă

     >al 8 )++ K 8 )H.'&F >a4) 8 )H.'& $ '.++ 8 '&.JEF

    6ituaţia calculării amortizării şi înregistrării acesteia în primul şi ultimul an de utilizare se prezintă astfelAn )odelul de calcul Amorti"area anuala #aloarea ramasă

     > E.J++ $ '&,JEF )&JE,H HEH,E >?) HEH,E $ '&,JEF )'E,' )K,& >?' )K,& $ '&,JEF *HK,H 'E*,* >? 'E*,* $ '&,JEF EKE,& )E*,+ >?H )E* $ '&,JEF = )E*( JEH, ))'&,K >?J JEH, JEH, >?E JEH, -

    ?H mărimea amortizării calculate după metoda degresivă, varianta A4),este de H&,J lei, mai mică decât amortizarea determinată liniar pentru diferenţa de ani rămaşi pentruutilizarea imobilizării, care este JEH, lei. 4in acest an se trece la amortizarea mijlocului de transportîn regim liniar.

    T Contabilizarea amortizării degresive în primul an de funcţionare a mijlocului de transport, seînregistreazăE&)) 8 '&) *'&,JK

    TContabilizarea amortizării mijlocului de transport pentru ultimul an de amortizare în regim liniar,se înregistrează

    E&)) 8 '&) JEH,+ &tudiu de caz privind amortizarea degresiv'( varianta )D2

    :entru înţelegerea practică a paşilor ce se impun în implementarea variantei amortizăriidegresive doi 0A4'1, se va relua cazul e$emplificat pentru amortizarea degresivă, prin versiunea0A4)1 prezentată anteriori

    H+

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    41/90

    ).4eterminarea duratei de amortizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcţie de rata medieanuală de amortizare degresivă 04A?) HEH,E+( )JHK,&E +*J,K >?' HEH,E+( )JHK,&E +*J,K >? HEH,E+( )JHK,&E +*J,K >?H - - - >?J - - - >?E - - -  4AG 8 4n 2 4A/ 8 K ani 2 H ani 8 ani

    4eci, în condiţiile aplicării regimului de amortizare degresivă, varianta ', imobilizareacorporală se amortizează în regim degresiv ) an calendaristic, în regim liniar ani calendaristici,recuperându-se integral valoarea contabilă a imobilizării şi ramânând în e$ploatare imobilizarea încauză un numar de ani, când se foloseşte fără a se calcula amortizare.

    Amorti"are calculată pe unitate de produs sau serviciuAtunci când natura imobilizării justifică, se poate calcula şi înregistra amortizarea pe unitate

    de produs sau serviciu 0element de noutate adus de L.G.3.:. nr +**('++* la art. ))'1

     &tudii de caz privind contabilitatea imobiliz'rilor corporale

      &tudiu de caz nr. 16e ac!iziţionează un utilaj cu preţul de cumpărare de )+.+++ lei plus 7D A 'HF. C!eltuielile de

    transport facturate de cărăuş sunt de J++ lei plus 7DA 'HF. Ambele facturi se ac!ită ulterior cuordin de plată. 4urata de utilizare a utilajului este de )+ ani.

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    42/90

    ;nregistrarea facturii de cumpărare a utilajului  F'))HH'E

    8 H+H )'.H++)+.+++  '.H++

    ;nregistrarea facturii privind c!eltuielile de transport

      F'))HH'E

    8 H+H E'+J++)'+

      Ac!itarea datoriei către furnizorul de imobilizăriH+H 8 J)') )'.H+

    +Ac!itarea datoriei de către cărăuşH+H 8 J)') E'+ Amortizare lunară a utilajului 0 )+.J++ )+ ani )' luni1E&)) 8 '&) &K,J+

     Dânzarea utilajului.HE) 8 F

    KJ&HH'K

    H.*E+H.+++  *E+

    6coaterea din evidenţă a ultilajului vândut- valoarea contabilă )+.J++ lei-  valoarea amortizată &K,J $ & ani $ )' luni 8 &.H++ lei-  valoarea contabilă netă )+.J++ 2 &H++ 8 '.)++ lei

      F'&)EJ&

    8 ')) )+.J++  &.H++  '.)++

     ;ncasarea creanţeiJ)') 8 HE) H.*E+

    Capitolul >. Contabilitatea activelor circulante(?

    >.1. Definirea i structura activelor circulanteș

    E 7oate aspectele prezentate au în vedere reglementările în viguare în special LG3: +JJ('++*

    H'

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    43/90

    Activele circulante denumite i active curente sunt acele active care sunt ac!izi ionateș țsau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă a fi realizate întermen de )' luni de la data bilanţului

    - sunt reprezentate de creanţe aferente ciclului de e$ploatareK

    - sunt reprezentate de numerar sau ec!ivalente de numerar a căror utilizare nu esterestricţionată.

     ctivele circulante  pot fi clasificate ca stocuri, crean e, investi ii financiare pe termenț țscurt, disponibilită i băne ti. Activele circulante se utilizează o perioadă scurtă în activitateaț șentită ii şi, în general, participă la un singur circuit economic modificându-şi în permanenţă forma.ț

    6tocurile cuprind ansamblul #e bunuri şi servicii care intervin în ciclul de e$ploatare alentită ii şi suntț #estinate fie a fi consumate la prima lor utilizare, fie a fi prelucrate )n procesul #e pro#ucţie, ori a fi v

  • 8/17/2019 Ctb Pentru TA

    44


Recommended