ctb cls 6 & 7

8/7/2019 ctb cls 6 & 7

http://slidepdf.com/reader/full/ctb-cls-6-7 1/47

CAPITOLUL VII CONTABILITATEA FINANCIAR| ACHELTUIELILOR {I VENITURILOR11

MOD DE LUCRUCURPINS

1. Structuri în contabilitatea financiar\ privind cheltuielile [i veniturile2. Modelul de principiu privind contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor 3. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare -PCG4 Contabilitatea cheltuielilor financiare -PCG5. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare - PCG6. Contabilitatea cheltuielilor cu amortiz\rile [i provizioanele - PCG7. Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli complexe8.Contabilitatea veniturilor 9. Contabilitatea veniturilor financiare - PCG10. Contabilitatea veniturilor extraordinare - PCG11. Contabilitatea veniturilor din amortiz\ri [i provizioane -PCG12. Contabilitatea opera]iilor privind determinarea rezultatului lunar

REZUMATCUVINTE CHEIEBIBLIOGRAFIE SELECTIV|~NTREB|RI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

Cheltuieli privind consumurile stocate [i nestocateCheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de ter]iCheltuieli cu impozitele, taxele [i v\rs\mintele asimilateCheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu dobânzileCheltuieli privind sconturile acordateCheltuieli privind titlurile de plasament cedateCheltuieli privind diferen]ele de curs valutar Cheltuieli cu repara]iileCheltuieli cu transportul bunurilor cump\rate efectuate cu mijloace propriiCheltuieli de împrumut Cheltuieli de cercetare [i dezvoltareCredit\ri privind conturile de cheltuieliVânzarea produselor prin magazinele propriiVânzarea m\rfurilor prin crean]e purt\toare de dobânziContabilitatea veniturilor privind contractele de lung\ durat\

11 Exemplele referitoare la Standardele Interna]ionale de Contabilitate reprezint\ prelucrare dup\ „Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate” Partea I, autor Ministerul Finan]elor Publice, Editura Economic\, Bucure[ti [i„Ghid pentru `n]elegerea [i aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate”,autor Du]escu Adriana, Editat de Corpul Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i din România, Bucure[ti 2001.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


MOD DE LUCRU

Manual, noti]e 1.Parcurge]i cu aten]ie, con]inutul capitolului, alanexelor [i al informa]iilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs

(1)~nv\]are 2.Localiza]i ̀ n text, conceptele din rezumat [icuvintele - cheie

Rezumat [i cuvinte cheie 3.Parcurge]i bibliografia suplimenta\

(3)Conultare bibliografie suplimentar\ 4.R\spunde]i la `ntreb\rile recapitulative, subforma unor expuneri verbale, dar [i `n scris

(4)~ntreb\ri 5.Realiza]i testele de autoevaluare, f\r\ a apela la r\spunsuri. Evalua]i r\spunsurile [i relua]idocumentarea pe baza manualului [i a bibliografieisuplimentare

(5)Teste de autoevaluare 6.Rezolva]i studiile de caz [i exerci]iile,consemnându-le ̀ n caietul de lucr\ri pentruseminar

(6)Studii de caz, exerci]ii 7.Completa]i caietul de seminar cu exerci]iilerezolvate ̀ n cadrul seminarului, cu referatul`ntocmit de dumneavoastr\ [i cu concluziile dindezbateri sau din referate `ntocmite de ceilal]icolegi de grup\.

(7)Seminar

Caiet de seminar

Documenta]ie pentru examen

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


1. STRUCTURI ÎN CONTABILITATEA FINANCIAR|PRIVIND CHELTUIELILE {I VENITURILE

Contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor este organizat\ având la baz\ concep]ia dualist\. În consecin]\, ea are ca obiect evaluarea [i înregistrarea cheltuielilor [i veniturilor în func]ie denatura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destina]ia (func]ia) cheltuielilor.

Particularizând, în raport de cele dou\ structuri, contabilitatea financiar\ reflect\ cheltuielile într-o clasificare corespunz\toare naturii activit\]ilor pe care le desf\[oar\ întreprinderea (exploatare,financiar\ [i extraordinar\) [i naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortiz\ri etc.).

Pentru reprezentarea cheltuielilor [i veniturilor se porne[te de la caracterul de proces alactivit\]ilor consumatoare de resurse [i produc\toare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor [i crearea veniturilor se deruleaz\ în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesuluicheltuielilor se întâlnesc patru momente:angajarea, consumul, pl\]ile, imputarea.

Angajareaare loc în momentul în care se contracteaz\ obliga]ia b\neasc\ generatoare de pl\]isau consumatoare de resurse.Exemplu.În cazul unei aprovizion\ri cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obliga]ia b\neasc\ fa]\ de furnizori de a pl\ti stocurileprimite de la ace[tia.

Consumuleste specific utiliz\rii efective sau “sacrific\rii” resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, dup\ caz.Exemplu,utilizarea materialelor în procesul de produc]ie înscopul ob]inerii de produse, lucr\ri [i servicii.

Pl\]ile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul rela]iilor financiare.Exemplu:achitarea obliga]iei fa]\ de furnizori pentru materialele aprovizionate de la ace[tia reprezint\ oplat\ ca echivalent;în schimb, plata impozitului pe profit reprezint\ un transfer f\r\ echivalent.

Imputarea reprezint\ momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor ob]inute.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz\ patru momente:produc]ia; facturareasauvânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.

Produc]iaeste momentul cre\rii rezultatului ca produs al activit\]ii consumatoare de resurse.Exemplu: la o întreprindere produc\toare, aceast\ faz\ se identific\ cu produc]ia în curs de fabrica]ie [iproduc]ia finit\.

Facturareasauvânzarea pe creditconst\ în transferarea dreptului de proprietate de la vânz\tor la

client. Încasareareprezint\ etapa în care rezultatul vândut se transform\ în bani.Încorporareaeste o etap\ strict contabil\ prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a

absorbi cheltuielile corespondente.Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazion\rii cheltuielilor [i cre\rii veniturilor, se

reg\se[te [i în contabilitatea financiar\. Respectândprincipiul independen]ei exerci]iilor, toate opera]iilecare determin\ cheltuieli [i venituri sunt înregistrate în momentulgener\rii sau angaj\rii lor. În modcorespunz\tor se organizeaz\ o <<contabilitate de angajamente >> sau <<accrual accounting >>.Ea presupune individualizarea [i reflectarea cheltuielilor în faza deangajare[i consum, iar a veniturilor înmomentulob]inerii[i a realiz\riilor.

În concordan]\ cuprincipiul rezultatuluieste necesar s\ se delimiteze momentul în carecheltuielile se consider\ consumate[i veniturilerealizate, iar pe aceast\ baz\ imputarea costului ata[at învederea determin\rii rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoa[teriicheltuielilorconsumateîn momentul utiliz\rii resurselor, iar a veniturilor realizateîn momentul transfer\rii dreptuluide proprietate, deci al livr\rii sau factur\rii c\tre client. Dac\ veniturile nu sunt legate de vânz\ri (chirii,dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în momentul constat\rii lor. Pornind de la venitul realizat al

exerci]iului, în mod corespunz\tor se delimiteaz\ cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat veniturile.A[a cum se arat\ în contabilitatea anglo - saxon\, cheltuielile se afl\ într-o conexiune cu

veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de“matching”.Toate cheltuielile angajate încursul exerci]iului care nu se pot ata[a veniturilor realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active, fiind

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerci]ii. De asemenea, sunt “pasivizate” saurecunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerci]iilor viitoare.

Generalizând, se poate aprecia c\ în contabilitatea financiar\ cheltuielile se grupeaz\ în:cheltuieli curente; cheltuieli înregistrate în avans; cheltuieli de repartizat pe mai multe exerci]ii; cheltuielide plat\.

Prima categorie,cheltuielile curente,cuprinde cheltuielile angajate [i recunoscute de rezultatulexerci]iului curent sau în curs.

Cheltuielile înregistrate în avans[i cele de repartizat pe mai multe exerci]iisunt, dup\ caz,cheltuieli constatate sau angajate în exerci]iul “N”, dar recunoscute de rezultatul exerci]iului “N + 1” sauexerci]iul “N +α ”, (α = 1, …n).

În ceea ce prive[techeltuielile de plat\sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-auprimit pân\ la închiderea exerci]iului documentele de constatare (exemplu, drepturile cuvenite angaja]ilor la închiderea exerci]iului cu titlu de concedii de pl\tit, impozite [i taxe datorate, dobânzi datorate).

De asemenea, veniturile se împart în:venituri curente; venituri înregistrate în avans; venituri derealizat.

Veniturile curentesunt constatate, înregistrate [i încorporate în rezultatul exerci]iului curent.Veniturile înregistrate în avanssunt constatate în exerci]iul “N” dar încorporate în rezultatul

exerci]iului “N +1”.Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerci]iul “N” [i încorporate în rezultatul

aceluia[i exerci]iu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.Exemplu, vânz\ri de produsepentru care nu s-au întocmit facturi pân\ la închiderea exerci]iului.

Pentru delimitarea [i eviden]ierea cheltuielilor [i veniturilor se poate folosi [i criteriul <<contabilitate de trezorerie>> sau << cash - accounting >> . În acest caz, tranzac]iile sunt separate [i înregistrate în categoria cheltuielilor [i veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie. Respectiv,cheltuielile sunt reprezentate în momentul efectu\rii pl\]ilor, iar veniturile realizate în momentul încas\riirezultatului.

Structurile de cheltuieli [i de venituri delimitate în contabilitatea financiar\ potrivit naturii lor definesc con]intul claselor 6 “Conturi de cheltuieli”[i 7 “Conturi de venituri”.

CLASA 6CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE601 Cheltuieli cu materii prime601 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare6022 Cheltuieli privind combustibilul6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb6025 Cheltuieli privind semin]ele [i materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar604 Cheltuieli privind materialele nestocate605 Cheltuieli privind energia [i apa606 Cheltuieli privind animalele [i p\s\rile607 Cheltuieli privind m\rfurile608 Cheltuieli privind ambalajele

61 CHELTUIELI CU LUCR|RILE {I SERVICIILE EXECUTATE DE TER}I611 Cheltuieli de între]inere [i repara]ii612 Cheltuieli cu redeven]ele, loca]iile de gestiune [i chiriile613 Cheltuieli cu primele de asigurare614 Cheltuieli cu studiile [i cercet\rile

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TER}I621 Cheltuieli cu colaboratorii622 Cheltuieli privind comisioanele [i onorariile623 Cheltuieli de protocol, reclam\ [i publicitate624 Cheltuieli cu transportul de bunuri [i de personal625 Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri626 Cheltuieli po[tale [i taxe de telecomunica]ii627 Cheltuieli cu serviciile bancare [i asimilate628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter]I

63 CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE {I V|RS|MINTELE ASIMILATE635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL641 Cheltuieli cu salariile personalului645 Cheltuieli privind asigur\rile [i protec]ia social\

6451 Cheltuieli privind contribu]ia unit\]ii la asigur\ri sociale6452 Cheltuieli privind contribu]ia unit\]ii pentru ajutorul de [omaj6453 Contribu]ia angajatorului pentru asigur\rile sociale de s\n\tate6458 Alte cheltuieli privind asigur\rile [i protec]ia social\

65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE654 Pierderi din crean]e [i debitori diver[i658 Alte cheltuieli de exploatare

6581 Desp\gubiri, amenzi [i penalit\]i6582 Dona]ii [i subven]ii acordate6583 Cheltuieli privind activele cedate [i alte opera]ii de capital6588 Alte cheltuieli de exploatare

66 CHELTUIELI FINANCIARE663 Pierderi din crean]e legate de participa]ii664 Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate

6641 Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate6642 Pierderi privind investi]iile financiare pe termen scurt cedate

665 Cheltuieli din diferen]e de curs valutar666 Cheltuieli privind dobânzile667 Cheltuieli privind sconturile acordate668 Alte cheltuieli financiare

67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE671 Cheltuieli privind calamit\]ile [i alte evenimente extraordinare

68 CHELTUIELI CU AMORTIZ|RILE, PROVIZIOANELE {I AJUSTAREA LA INFLA}IE681 Cheltuieli de exploatare privind amortiz\rile [i provizioanele

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz\rilor 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri [i cheltuieli6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea

imobiliz\rilor 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea

activelor circulante686 Cheltuieli financiare privind amortiz\rile [i provizioanele

6863 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor financiare6864 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea activelor

circulante6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a

obliga]iunilor 688 Cheltuieli din ajustarea la infla]ie

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT {I ALTE IMPOZITE691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

6911 Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912 Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat

698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar `n elementele de mai susCLASA 7

CONTURI DE VENITURI

70 CIFRA DE AFACERI701 Venituri din vânzarea produselor finite702 Venituri din vânzarea semifabricatelor703 Venituri din vânzarea produselor reziduale704 Venituri din lucr\ri executate [i servicii prestate705 Venituri din studii [i cercet\ri706 Venituri din redeven]e, loca]ii de gestiune [i chirii707 Venituri din vânzarea m\rfurilor708 Venituri din activit\]i diverse

71 VARIA}IA STOCURILOR711 Varia]ia stocurilor

72 VENITURI DIN PRODUC}IA DE IMOBILIZ|RI721 Venituri din produc]ia de imobiliz\ri necorporale722 Venituri din produc]ia de imobiliz\ri corpo rale

74 VENITURI DIN SUBVEN}II DE EXPLOATARE741 Venituri din subven]ii de exploatare

7411 Venituri din subven]ii de exploatare aferente cifrei de afaceri7412 Venituri din subven]ii de exploatare pentru materii prime [i materiale

consumabile7413 Venituri din subven]ii de exploatare pentru alte cheltuieli din afar\ 7414 Venituri din subven]ii de exploatare pentru plata personalului7415 Venituri din subven]ii de exploatare pentru asigur\ri [i protec]ia social\ 7416 Venituri din subven]ii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare7418 Venituri din subven]ii de exploatare pentru dobânda datorat\

75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE754 Venituri din crean]e reactivate [i debitori diver[i758 Alte venituri din exploatare

7581 Venituri din desp\gubiri, amenzi [i penalit\]i7582 Venituri din dona]ii [i subven]ii primite7583 Venituri din vânzarea activelor [i alte opera]ii de capital7584 Venituri din subven]ii pentru investi]ii

76 VENITURI FINANCIARE761 Venituri din imobiliz\ri financiare

7611 Venituri din titluri de participare de]inute la filiale din cadrul grupului7612 Venituri din titluri de participare de]inute la societ\]i din afara grupului7613 Venituri din titluri de participare de]inute ̀ n `ntreprinderi asociate din cadrul

grupului7614 Venituri din titluri de participare de]inute `n `ntreprinderi asociate din afara

grupului7615 Venituri din titluri de participare strategice ̀ n cadrul grulului7616 Venituri din titluri de participare stratagice ̀ n afara grulului7617 Venituri din alte imobiliz\ri financiare

762 Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt763 Venituri din crean]e imobilizate764 Venituri din investi]ii financiare cedate

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


7641 Venituri din imobiliz\ri financiare cedate7642 Câ[tiguri din investi]ii financiare pe termen scurt cedate

765 Venituri din diferen]e de curs valutar766 Venituri din dobânzi767 Venituri din sconturi ob]inute768 Alte venituri financiare

77 VENITURI EXTRAORDINARE78 VENITURI DIN PROVIZIOANE {I AJUSTAREA LA INFLA}IE

781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare7812 Venituri din provizioane pentru riscuri [i cheltuieli7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante7815 Venituri din fondul comercial negativ

786 Venituri financiare din provizioane7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor financiare7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

788 Venituri din ajustarea la infla]ie79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT

791 Venituri din impozitul pe profit amânat

2. MODELUL DE PRINCIPIU PRIVIND CONTABILITATEAFINANCIAR| A CHELTUIELILOR {I VENITURILOR

Conturile de cheltuieliau func]ie contabil\ de activ. Sedebiteaz\cu cheltuielile efectuate încursul anului ca exerci]iu financiar [i secrediteaz\ la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Prin func]ia contabil\,conturile de veniturisunt asimilate conturilor de pasiv. Secrediteaz\cu veniturile realizate în cursul anului ca exerci]iu financiar, sedebiteaz\cu încorporarea veniturilor înrezultate.

Conturile de cheltuieli [i de venituri se închid, dup\ caz, lunar sau la sfâr[itul anului ca exerci]iufinanciar prin contul12 “Rezultatul exerci]iului”. Cheltuielile se repartizeaz\ asupra rezultatului, iar

veniturile se încorporeaz\ în rezultate. La rândul s\u contul12 “Rezultatul exerci]iului”este un cont debilan], fiind inclus în categoria conturilor de capitaluri proprii.Soldul creditoral contului eviden]iaz\ rezultatul sub form\ de profit, iar soldul debitor- rezultatul sub form\ de pierdere. În felul acesta contul12 “Rezultatul exerci]iului “realizeaz\ leg\tura dintre conturile de cheltuieli [i de venituri, pe de o parte,[i conturile de bilan], pe de alt\ parte. Astfel, soldul s\u creditor reprezint\ profitulcreat ca surs\ definan]are în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea, ca sold debitor exprim\ bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE - PCG

Activitatea de exploatare cuprinde toate opera]iile economice [i comerciale privindaprovizionarea, produc]ia [i desfacerea bunurilor, lucr\rilor [i serviciilor. De asemenea sunt incluse [iopera]iile privind investi]iile, prin care se realizeaz\ produc]ia [i construc]ia proprie de mijloace fixe.Structural contabilitatea opera]iilor privind constatarea cheltuielilor se diferen]iaz\ în func]ie de natura resurselor utilizate.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


3.1. Cheltuieli privind consumurile stocate [i nestocate

Prin aceast\ categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialeleconsumabile, energia [i apa, precum [i m\rfurile.

În toate cazurile când se folose[temetoda inventarului permanent,cheltuielile colectate încursul exerci]iului se înregistreaz\ prin articolul contabil:

60 = 3xxCheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de

execu]ieDac\ se utilizeaz\ metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se înregistreaz\

cump\r\rile de stocuri, iar consumurile stocate se determin\ pe baza rela]iei:

re inventarie la constatate finale Stocuri - initiale

Stocui furnizori la de cumparari prin Intrari consumate

Cumparari +=

Pentru m\rfuri se calculeaz\ cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind rela]ia:

inventar la constatate finale Stocuri - initiale Stocuri furnizori la de cumparari prin Intrari cumparate r marfurilo Costul +=

Tipurile de înregistr\ri care intervin în aceste condi]ii sunt:a) preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerci]iului, a stocurilor ini]iale de materii prime,

materiale [i m\rfuri:60 = 3xx

Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs deexecu]ie

b) înregistrarea cump\r\rilor de stocuri efectuate în cursul exerci]iului:60 = 40

Cheltuieli privind stocurile Furnizori [i conturi asimilate4426

TVA - deductibil\ c) preluarea ca stocuri, la închiderea exerci]iului, a stocurilor determinate [i evaluate pe baz\ de

inventar:3xx = 60

Conturi de stocuri [i produc]ie în curs deexecu]ie

Cheltuieli privind stocurile

Remarc\. La contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”se înregistreaz\ toatematerialele consumabile, nestocate de întreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).

3.2. Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile exec utate de ter]i

Cheltuielile ocazionate de lucr\rile [i serviciile executate de ter]i sunt grupate în dou\ categorii:a) cheltuieli privind lucr\rile [i serviciile ocazionate direct de desf\[urarea activit\]ii, în

ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucr\rile de între]inere [i repara]iile; redeven]ele; loca]iile de gestiune[i chiriile; primele de asigurare; studiile [i cercet\rile.

Toate aceste cheltuieli se înregistreaz\ în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu lucr\rile [iserviciile executate de ter]i”.

b) cheltuieli privind lucr\rile [i serviciile legate direct de activit\]ile de ansamblu, desf\[urate de întreprindere cum sunt: colabor\rile cu ter]ii; comisioanele [i onorariile; protocol, reclam\ [i publicitate;transportul de bunuri [i personal; deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri; po[t\ [i telecomunica]ii; alte serviciiexecutate de ter]i. Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alteservicii executate de ter]i”.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei genereaz\ înregistrarea:61 = 40

Cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate deter]i

Furnizori [i conturi asimilate

sau 62 51Cheltuieli cu alte servicii executate de ter]i Conturi la b\nci

53 Casa

În contabilitatea cheltuielilor privind lucr\rile [i serviciile furnizate de ter]i se poate ivi situa]ia în care se primesc facturi f\r\ a se executa în realitate lucr\rile [i presta serviciile. Este practica factur\rii în avans privind livr\ri de bunuri e[alonate în timp.Exemplu,o factur\ în valoare de 1.000.000 lei privind o repara]ie capital\.

Cump\r\torul va contabiliza factura la primirea ei: 1 000 000 lei 611 = 401 1 190 000 lei

Cheltuieli cu între]inerile [i

repara]iile

Furnizori

190 000 lei 4426 TVA - deductibil\

Ulterior, la închiderea exerci]iului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatului este anulat prin înregistrarea:

1 000 000 lei 471 = 611 1 000 000 lei Cheltuieli

înregistrate în avans

Cheltuieli cu între]inerile [i

repara]iile Înregistrarea este stornat\ la deschiderea exerci]iului urm\tor,:

1 000 000 lei 611 = 471 1 000 000 lei Cheltuieli cu între]inerile [i

repara]iile

Cheltuieli înregistrate în

avans

3.3. Cheltuieli cu impozitele, taxele [i v\rs\mintele asimilate

a) impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru dep\[irea fondului desalarii admisibil:

635 = 444Cheltuieli alte impozite, taxe [i v\rs\minte

asimilateImpozitul pe salarii

b) impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publicesub form\ de : prorata din TVA deductibil\ devenit\ nedeductibil\; TVA colectat\ aferent\ bunurilor [iserviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferent\ lipsurilor peste normelelegale, precum [i cea aferent\ bunurilor [i serviciilor acordate salaria]ilor sub forma avantajelor în natur\;diferen]ele de pre] la gaze [i ]i]ei ob]inute din produc]ia intern\; impozitul pe cl\diri, impozitul peterenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite [i taxe:

635 = 4426Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte

asimilate

TVA - deductibil\

4427 TVA - colectat\ 446

Alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


c) datorii [i v\rs\minte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, subform\ de contribu]ii la: fondul special pentru s\n\tate (excep]ie 4311 = 447); fondul special pentrudezvoltarea [i modernizarea drumurilor publice:

635 = 447Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte

asimilateFonduri speciale taxe [i v\rs\minte asimilate

3.4. Cheltuieli cu personalul

La aceast\ grup\ de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,cheltuielile privind contribu]ia întreprinderii la asigur\rile sociale [i contribu]ia întreprinderii la fondul de[omaj

Înregistrarea contabil\ este de forma:64 = 42

Cheltuieli cu personalul Personal [i conturi asimilate43Asigur\ri sociale, protec]ie social\ [i conturi

asimilate

3.5. Alte cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare”se înregistreaz\ cheltuielile ocazionate depierderile din crean]e suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor [i crean]elor,valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, sco[i din eviden]\, valoarea desp\gubirilor,amenzilor [i penalit\]ilor datorate sau pl\tite, valoarea dona]iilor [i subven]iilor [i sponsoriz\rile acordate.

Colectarea cheltuielilor genereaz\ `nregistrarea:65 = 267

Alte cheltuieli de exploatare Crean]e imobilizate4118Clien]i incer]i sau `n litigiu167

Alte `mprumuturi [i datorii asimilate3xx

Conturi de stocuri [i produc]ie `n curs deexecu]ie

448Alte datorii [i crean]e cu bugetul statuluii

451Decont\ri ̀ n cadrul grupului

461Debitori diver[i

512Conturi curente la b\nci

531

Casa Se mai includ `n categoria altor cheltuieli de exploatare, cheltuielile rezultate din opera]ii decapital, precum valoarea neamortizat\ a activelor amortizabile [i valoarea contabil\ de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din eviden]\, pierderile determinate de r\scump\rarea propriilor ac]iuni ect.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


~nregistrarea cheltuielilor se face prin formula:65 = 20

Alte cheltuieli de exploatare Imobiliz\ri necorporale21

Imobiliz\ri corporale26

Imobiliz\ri financiare502

Ac]iuni proprii505

Obliga]iuni emise [i r\scump\rate

4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE - PCG

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din crean]e legate de participa]ii, pierderile dinvânzarea titlurilor de plasament, diferen]ele de curs valutar din opera]iile curente [i disponibilit\]ile îndevize la închiderea exerci]iului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite [i altor datorii privind exerci]iul în curs; sconturile acordate clien]ilor; alte cheltuieli financiare.

Toate opera]iile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66“Cheltuieli financiare”.

Semnificative sunt urm\toarele înregistr\ri:

4.1. Cheltuieli cu dobânzile

666 = 168Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor [i datoriilor

asimilate451

Decont\ri în cadrul grupului4551Asocia]i conturi curente

511Valori de încasat

518Dobânzi

5198Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen

scurt M\rimea cheltuielilor este determinat\ de felul dobânzii (simpl\ sau compus\), m\rimea

creditului [i durata de rambursare.Dac\ se aplic\ dobânda simpl\, rela]ia de calcul a dobânzii (D) este:

100r t C

D××

=

în care:C - reprezint\ capitalul împrumutat t - timpul de rambursarer - rata dobânzii

În situa]ia în care intr\ în rol durata exprimat\ în luni, rela]ia devine:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


100

r 12t C

D××

=

În cazul în care durata este exprimat\ în zile, rela]ia este:

100

r 360

t C

D××

=

În situa]ia în care se aplic\ dobânda compus\, rela]ia de calcul a dobânzii (D) este:

D = C t C 0

în care:

C t - reprezint\ capitalul fructificat la termenul t C 0 - capitalul ini]ial

C t = C 0 (1 + r) t

Fa]\ de rezolvarea de mai sus, considerat\ de noi teoretic\, problematica cheltuielilor cudobânzile se nuan]eaz\ în condi]iile în care nu toate împrumuturile contractate sunt ob]inute începând cudata de 1.I. exerci]iul “N”. În cele mai multe cazuri, dac\ nu în totalitate, împrumuturile se primesc [i înregistreaz\ în cursul exerci]iului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa în mod e[alonat sauglobal la expirarea termenului de scaden]\. Ca urmare, contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile serealizeaz\ prin folosirea simultan\ a dou\ tehnici, cea a cheltuielilor de plat\ [i respectiv a cheltuielilor pl\tite în cursul exerci]iului.

Pentru a releva aspectele prezentate mai sus se presupune c\ o întreprindere contracteaz\ la 01.06.”N” un credit bancar pe termen lung în sum\ de 12.000.000 lei, rata dobânzii 20 % , durata de rambursare 2 ani, în dou\ rate anuale de 6.000.000 lei.

Înregistr\rile privind cheltuielile cu dobânzile în situa]ia de mai sus se prezint\ astfel:

a) cheltuielile de plat\ privind dobânzile pe exerci]iul “N”, 12.000.000 × 20 % × 7/12 = 1.400.000 lei: 1 400 000 lei 666 = 1682 1 400 000 lei

Cheltuieli privind dobânzile

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung [i

mediu b) stornarea opera]iei de mai sus la deschiderea exerci]iului “N+1”:

1 400 000 lei 1682 = 666 1 400 000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung [i

mediu


c) cheltuielile privind dobânzile anuale pl\tite în exerci]iul “N+1”, la 31 mai, 12.000.000 lei × 20 % = 2.400.000 lei [i rambursarea ratei de 6.000.000 lei:

6 000 000 lei 162 = 512 8 400 000 lei

Credite bancare pe termen lung [i mediu Conturi curente la b\nci 2 400 000 lei 666


8/7/2019 ctb cls 6 & 7


d) cheltuielile de plat\ privind dobânzile pe exerci]iul “N+1”, 6.000.000 lei ×

20 %

×

7/12 = 700.000 lei: 700 000 lei 666 = 1682 700 000 lei


Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung [i

mediu e) situa]ia în contul 121 “Profit [I pierdere”la închiderea exerci]iului “N+1” se prezint\ astfel:

D 121 C ( c )2 400 000 ( b )1 400 000

( d )700 000 S.D. 1 700 000

unde: 12.000.000 × 20 % × 5/12 = 1.000.000 lei 6.000.000 × 20 % × 7/12 = 700.000 lei

TOTAL 1 700 000 lei

f) stornarea opera]iei ( d ) la deschiderea exerci]iului “N+2”: 700 000 lei 1682 = 666 700 000 lei Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung [i

mediu


g) cheltuieli privind dobânzile anuale pl\tite în exerci]iul “N+1” [i rambursarea ratei de 6.000.000 lei: 6.000.000 lei × 20 % = 1.200.000 lei

6 000 000 lei 162 = 512 7 200 000 lei Credite bancare pe

termen lung [i mediu

Conturi curente la b\nci

1 200 000 lei 666Cheltuieli privind

dobânzile La închiderea exerci]iului “N+2”, contul 121 “Profit [i pierdere” se prezint\ astfel:

D 121 C (g) 1 200 000 (f) 700 000 S.D. 500 000

unde: 6.000.000 × 20 % × 5/12 = 500.000 lei

4.2. Cheltuieli privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul rela]iilor de decontare cu clien]ii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea lor se face înainte de termen, secontabilizeaz\ prin rela]ia:

667 = 4111Cheltuieli privind sconturile acordate Clien]i

413Efecte de primit

461Debitori diver[i


8/7/2019 ctb cls 6 & 7


M\rimea scontului (S) este egal\ cu:

100

r 360

t Vn

S ××

=

în care :V n - reprezint\ valoarea nominal\ a crean]ei t - timpul în zile r - rata scontului

4.3. Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate

Cheltuielile privind titlurile de plasament cedate reprezint\ diferen]a nefavorabil\ între pre]ul decesiune (vânzarea) [i valoarea contabil\ de intrare (pre]ul de cump\rare) al valorilor mobiliare deplasament. Se contabilizeaz\ prin formula:

664 = 50Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate Investi]ii financiare pe termen scurt

4.4. Cheltuieli privind diferen]ele de curs valutar

Cheltuielile privind diferen]ele de curs valutar cuprind diferen]ele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichid\rii crean]elor [i datoriilor în devize ale întreprinderii. Cump\rarea sau vânzarea unui bun în moned\ str\in\ este înregistrat\ la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua accept\rii comenzii, cursul de la data transferului dreptului de proprietate,cursul de la data factur\rii sau cursul din ziua contabiliz\rii facturii. Diferen]a dintre cursul re]inut pentrucontabilizare [i cursul din ziua pl\]ii/încas\rii reprezint\ un câ[tig sau pierdere înscris\ în veniturile saucheltuielile financiare.

În cazul crean]elor cheltuielile privind diferen]ele nefavorabile de curs valutar apar în situa]ia în care valoarea de contabilizare din momentul derul\rii opera]iei este mai mare decât valoarea la cursulzilei din momentul încas\rii crean]ei. Pentru datorii, diferen]ele nefavorabile apar în situa]ia invers\.

În sfera cheltuielilor - veniturilor privind diferen]ele de curs valutar se includ [i pierderile -câ[tigurile realizate din evaluarea la cursul de la 31.XII.N a disponibilit\]ilor bancare în devize, a disponibilit\]ilor în devize existente în casierie [i a creditelor deschise în devize. Cheltuieli în situa]ia încare cursul la 31.XII.N este mai mic decât cel de la contabilizare, venituri în situa]ia invers\.

Exemplu.Dac\ o întreprindere are în casierie 1 USD procurat cu 30.000 lei, iar la închiderea exerci]iului cursul de schimb este de 29.000 lei, diferen]a de 1.000 lei reprezint\ o cheltuial\. Pentru datorii, situa]ia se interpreteaz\ în sens invers.

Cheltuielile se înregistreaz\ prin rela]ia:665 = 16

Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Împrumuturi [i datorii asimilate267

Crean]e imobilizate40

Furnizori [i conturi asimilate41

Clien]i [i conturi asimilate

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


665 = 45Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Grup [i asocia]i

461Debitori diver[i

462Creditori diver[i



531Casa 541

Acreditive542

Avansuri de trezorerie

4.5. Alte cheltuieli financiare

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturidin aceast\ grup\.Exemplu, minusvalorile create ca diferen]\ între valoarea contabil\ [i valoarea de pia]\ a titlurilor de plasament imediat negociabile (de exemplu bonuri de tezaur), evaluate la valoarea de pia]\.Înregistrarea care se face în aceste condi]ii este de forma:

668 = 50Alte cheltuieli financiare Investi]ii financiare pe termen scurt

5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE - PCG

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinar, cumsunt:calamit\]ile naturale [i exproprierile unor active. Se poate pune `n discu]ie dac\ o`ntreprindere carese afl\ `ntr-o zon\ supus\ frecvent calamit\]ilor naturale (de exemplu, lâ ng\ albia unui r â u cu risc deinunda]ii `n fiecare prim\var\) poate considera valoarea pierderilor de stocuri [i la produc]ia `n curs deexecu]ie `n categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim c\ `n activitatea extraordinar\ sunt cuprinseacele evenimente sau tranzac]ii distincte de activit\]ile curente ale `ntreprinderii care apar neregulat [i cufrecven]\ redus\.

Exemplu. ~n urma unor alunec\ri de teren, societatea comercial\ ALFA S.A. a constatat distrugerea unei planta]ii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluat\ la suma de 18.000.000 lei.~nregistrarea contabil\ este:

18 000 000 lei 671 = 2134 18 000 000 lei Cheltuieli privind calamit\]ile [i alte

evenimente extraordinare

Animale [i planta]ii

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CUAMORTIZ|RILE {I PROVIZIOANELE - PCG

Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau excep]ionale, ocazionate de deprecierea activelor amortizabile [i neamortizabile, precum [i cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri [icheltuieli [i a provizioanelor reglementate.

Delimitarea [i înregistrarea distinct\ a acestei categorii de cheltuieli de exploatare, financiare [iexcep]ionale se întemeiaz\ pe calitatea lor de component\ a capacit\]ii de autofinan]are. Sunt cheltuielicare nu genereaz\ pl\]i pentru activitatea de trezorerie. Ca o component\ a “cash - flow”- ului elereprezint\ o surs\ de autofinan]are de investi]ii. De aceea se mai numesc [i cheltuieli calculate.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin rela]ia:68 = 15

Cheltuieli cu amortiz\rile, provizioanele [iajustarea la infla]ie

Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli

28Amortiz\ri privind imobiliz\rile29

Provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor 39

Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i a produc]iei în curs de execu]ie

49Provizioane pentru deprecierea crean]elor

59Provizioane pentru deprecierea conturilor de

trezorerie

7. CAZURI PARTICULARE PRIVIND CONTABILIZAREAUNOR CHELTUIELI COMPLEXE

7.1.Cheltuieli cu transportul bunurilor cump\rateefectuate cu mijloace proprii

Potrivit solu]iei formulate prinP.C.G. aceste cheltuieli se înregistreaz\ direct în clasa 6“Conturi de cheltuieli”intrând în caruselul general al repartiz\rii cheltuielilor asupra contului de rezultat.Deci ele sunt încadrate în zona costurilor perioadei f\r\ a fi recunoscute ca active imobilizateachizi]ionate sau stocuri. Din punct de vedere fiscal avantajeaz\ societ\]ile comerciale.

O solu]ie care dep\[e[te limitele de mai sus este urm\toarea:a) `nregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea mijloacelor de transport

(combustibili, salarii, amortiz\ri etc.),:6xx = 3xx

Conturi de cheltuieli Conturi de stocuri [i produc]ie în curs deexecu]ie

4xxConturi de ter]i5xx

Conturi de trezorerieb) decontarea costului serviciului prestat:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


•

în cazul imobiliz\rilor achizi]ionate:21 = 722Imobiliz\ri corporale Venituri din produc]ia de imobiliz\ri corporale

• în cazul stocurilor cump\rate:3xx = 711

Conturi de stocuri [i produc]ie în curs deexecu]ie

Varia]ia stocurilor (718 “Venituri din alte elemente de produc]ie”

dac\ exist\ un asemenea cont)

7.2. Costurile `ndator\rii

A[a cum prevedeStandardul de Contabilitate Interna]ional nr. 23 princheltuielile de împrumutsunt delimitate: cheltuielile cu dobânzile suportate de o întreprindere în raport cu împrumutul de fonduri,amortismentul primelor de emisiune sau de rambursare al titlurilor de credit, amortismentul costurilor

accesorii generate de realizarea împrumuturilor [i diferen]ele de schimb valutar relative la fondurile împrumutate. Pentru contabilizarea acestor cheltuieli se pot folosi dou\ tratamente:a) Tratamentul contabil de baz\.Costurile îndator\rii trebuie înregistrate ca ocheltuial\ în

perioada în care au ap\rut.b) Tratamentul contabil alternativ.Costurile îndator\rii trebuie înregistrate ca o cheltuial\ în

perioada în care ele sunt suportate, cu excep]ia celor care sunt capitalizate.Costurile îndator\rii care sunt direct atribuibile achizi]iei, construc]iei sau producerii unui activ

pe termen lung trebuie capitalizate ca parte a costului acelui activ.IAS 29 „Raportarea financiar\ în economii hiperinfla]ioniste”,stabile[te c\ ,,impactul infla]iei

este, de obicei, recunoscut în costurile îndator\rii. Este inadecvat\ retratarea în cursul aceleia[i perioade a cheltuielilor de capital finan]ate prin împrumuturi [i capitalizarea p\r]ii din costurile îndator\rii carecompenseaz\ infla]ia în timpul aceleia[i perioade. Aceast\ parte a costurilor îndator\rii este recunoscut\ ca o cheltuial\ în perioada în care costurile au fost suportate.

IAS 29 „Raportarea financiar\ în economii hiperinfla]ioniste”,sugereaz\ c\, în cazul costurilor de îndatorare, acestea s\ fie separate în dou\ componente, una fiind infla]ia (care trebuie recunoscut\ ca ocheltuial\), iar cealalt\ reprezentând costurile reale de îndatorare (care trebuie capitalizate).

Capitalizarea costurilor îndator\rii.În cazul în care fondurile sunt împrumutate special în scopulob]inerii unui activ pe termen lung, suma costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate pentru acel activtrebuie determinat\ ca diferen]\ între costurile actuale ale îndator\rii generate de acele împrumuturi întimpul perioadei [i orice venit rezultat din investirea temporar\ a acelor fonduri împrumutate.

La determinarea valorii costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate de-a lungul unei perioade,orice venit realizat din investirea acestor fonduri este dedus din cheltuielile suportate cu împrumuturile.

Exemple privind tratamentul alternativ:O societate comercial\ a efectuat urm\toarele împrumuturi pentru finan]area construc]iei unui complex hotelier :

a) 250.000.000 lei în perioadele precedente cu o dobând\ diferen]iat\ astfel: 200.000.000 lei cu dobânda de 10 %; 50.000.000 lei cu dobânda de 12 %.

b) la data de 1 martie 2000 constructorii au început s\ lucreze la construc]ie [i din aceste împrumuturi r\m\seser\ neutiliza]i 80.000.000 lei.

c) la 1 octombrie 2000 se achit\ prima factur\ emis\ pentru construc]ie în valoare de 80.000.000 lei.

d) la 1 ianuarie 2001 se primesc 180.000.000 lei cu o dobând\ de 9 % pe an.Sumele neutilizate au fost consemnate într-un depozit cu o dobând\ de 5 % pe an.

e) la 1 aprilie 2001 se achit\ alt\ factur\ în valoare de 100.000.000 lei.f) la 1 septembrie 2001 se achit\ cea de a treia factur\ pentru construc]ie în valoare de 50.000.000 lei. Tot acum activitatea de construc]ie se suspend\ pân\ la data de 1 iulie 2002.

g) la data de 1 noiembrie 2002 construc]ia este finalizat\ [i se face plata final\ a celor 30.000.000 lei.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


h) construc]ia este pus\ în func]iune la data de 1 decembrie 2002.NOT|: Se consider\ c\ pe perioada pentru care s-au contractat împrumuturile rata dobânzii a

încorporat o component\ de 3 % reprezentând infla]ia.Rezolvarea are loc `n urm\toarele etape: ETAPA 1.DETERMINAREA COSTULUI MEDIU PONDERAT AL ÎMPRUMUTULUI CA

O MEDIE PONDERAT| A COSTURILOR ÎNDATOR|RII:

(200.000.000 lei × 10 % + 50.000.000 lei × 12 %)/(200.000.000 lei + 50.000.000 lei) = 10,4 %

ETAPA 2. SEPARAREA COSTURILOR DE ÎNDATORARE ÎN CELE DOU| COMPONENTE:

IAS 29 precizeaz\ c\ în cazul costurilor de îndatorare, acestea s\ fie separate în dou\ componente, una fiind infla]ie (care trebuie recunoscut\ ca o cheltuial\), iar cealalt\ reprezentând costurile reale de îndatorare ce trebuie capitalizate.

• 80.000.000 lei r\ma[i din cei 250.000.000 lei la o rat\ de 7,4 % = 10,4 % - 3%.•

180.000.000 lei împrumuta]i la 1 ianuarie 2001 la o rat\ de 6 % = 9 % - 3 %.ETAPA 3.ÎNCEPEREA CAPITALIZ|RII.

Conform IAS 23 Capitalizarea costurilor îndator\rii ca parte a costului unui activ pe termen lung trebuie s\ înceap\ când se realizeaz\ cheltuielile pentru acel activ……….. deci în acest caz la data primei pl\]i.

Pentru anul 2000:• 80.000.000 lei × 7,4 % × 3/12 (oct, nov, dec) = 1 480 000 lei

1 480 000 lei 2311 = 1682 1 480 000 lei Amenaj\ri de terenuri [i

construc]ii Dob ânzi aferente

creditelor bancare pe termen lung

ETAPA 4. CONTABILIZAREA ÎMPRUMUTULUI DE LA 1 IANUARIE 2001 {I CONSTITUIREA DEPOZITULUI:

180 000 000 lei 512 = 162 180 000 000 lei

Conturi curente la b\nci Credite bancare pe termen lung

180 000 000 lei 2678 = 512 180 000 000 lei Alte crean]e imobilizate Conturi curente la

b\nci Se poate folosi [i varianta potrivit c\reia depozitul se creeaz\ `n 512 „Conturi curente la b\nci”

deoarece `mprumutul restric]ionat repreezint\ o investi]ie temporar\.

ETAPA 5.CAPITALIZAREA DOBÂNZII PENTRU ÎMPRUMUTUL R|MAS {I CEL NOU CONTRACTAT ÎN VALOARE DE 180 000 000 LEI PÂN| LA SUSPENDAREA ACTIVIT|}II (1 IAN 2001-1 SEPT 2001).

• împrumut r\mas:80.000.000 lei × 7,4 % × 8/12 (ian, feb, mart, apr, mai, iun, iul, aug) = 3.946.667 lei


construc]ii

Dob ânzi aferente


• împrumut nou:180.000.000 lei × 6 % × 8/12 (ian, feb, mart, apr, mai, iun, iul, aug) = 7.200.000 lei

8/7/2019 ctb cls 6 & 7





ETAPA 6. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZIT: Dobânda la depozitul de 180.000.000 lei constituit la 1 ianuarie 2001-1 aprilie 2001:

180.000.000 lei × 5 % × 3/12 (ian, feb, mart) = 2.250.000 lei: 2 250 000 lei 2679 = 766 2 250 000 lei

Dob ânzi aferente altor crean]e imobilizate

Sau 512Conturi curente la bnci

Venituri din dob ânzi

ETAPA 7. DIMINUAREA COSTURILOR ÎNDATOR|RII CU VALOAREAVENITURILOR DIN DOBÂNZI conform IAS 23: În cazul în care fondurile sunt împrumutate special în scopul ob]inerii unui activ pe termen lung, suma costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate pentru acel activ trebuie determinat\ ca diferen]\ între costurile actuale ale îndator\rii generate de acele împrumuturi

în timpul perioadei [i orice venit rezultat din investirea temporar\ a acelor fonduri împrumutate.2 250 000 lei 766 = 2311 2 250 000 lei Venituri din dob ânzi Amenaj\ri de terenuri

[i construc]ii ETAPA 8. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZITUL R|MAS {I DIMINUAREA

COSTURILOR ÎNDATOR|RII CU VALOAREA VENITURILOR DIN DOBÂNZI.Depozitul r\mas se ridic\ la 80.000.000 lei = 180.000.000 lei — 100.000.000 lei pentru perioada

1 aprilie — 1 septembrie: 80 000 000 lei × 5 % × 5/12 (apr, mai, iun, iul, aug) = 1.166.667 lei 1 166 667 lei 2679 = 766 1 166 667 lei

Dob ânzi aferente altor crean]e imobilizate

Sau 512Conturi curente la bnci


[i: 1 166 667 lei 766 = 2311 1 166 667 lei

Venituri din dob ânzi Amenaj\ri de terenuri

[i construc]ii ETAPA 9. ÎNTRERUPAREA CAPITALIZ|RII PE PERIOADA 1 SEPTEMBRIE 2001-1 IULIE 2002.

Conform IAS 23 capitalizarea costurilor îndator\rii trebuie întrerupt\ în cursul perioadelor prelungite în care nu se lucreaz\ pentru ob]inerea activului respectiv.

ETAPA 10.CAPITALIZAREA DOBÂNZII PENTRU ÎMPRUMUTUL R|MAS pe perioada 1 iulie 2002 — 1 noiembrie 2002. când are loc finalizarea [i pentru cel de 180 000 000 lei.

• împrumut r\mas: 80.000.000 lei × 7,4 % × 4/12 (iul, aug, sept, oct)=1.973.333 lei 1 973 333 lei 2311 = 1682 1 973 333 lei

Amenaj\ri de terenuri [i construc]ii

Dob ânzi aferente creditelor bancare pe

termen lung • împrumut de 180.000.000 lei: 180.000.000 lei × 6 % × 4/12 (iul, aug, sept, oct)= 3.600.000 lei


construc]ii

Dob ânzi aferente

creditelor bancare pe termen lung ETAPA 11. ÎNREGISTRAREA DOBÂNZII LA DEPOZITUL R|MAS {I DIMINUAREA

COSTURILOR ÎNDATOR|RII.Depozitul r\mas este de 30.000.000 lei = 80.000.000 lei — 50.000.000 lei.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


30 000 000 lei ×

5 % ×

4/12 (iul, aug, sept, oct)= 500.000 lei 500 000 lei 2679 = 766 500 000 lei Dob ânzi aferente altor

crean]e imobilizate Sau 512

Conturi curente la bnci


[i 500 000 lei 766 = 2311 500 000 lei

Venituri din dob ânzi Amenaj\ri de terenuri [i construc]ii

Exemplul 2.O societate comercial\ a efectuat urm\toarele împrumuturi pentru finan]area construc]iei unei cl\diri pe care o execut\ în regie proprie: împrumut pe termen scurt 500.000 lei cu o rat\ a dobânzii de 10 %, împrumut pe termen lung de 600.000 lei cu o rat\ a dobânzii de 8 %. Dobânda s-a pl\tit la 6 luni r\mânând neachitat\ la sfâr[itul anului dobânda corespunz\toare semestrului II.Cheltuielile cu activitatea în curs de realizare se ridic\ la 3.400.000 lei. La sfâr[itul anului r\mâne

neachitat\ suma de 500.000 lei.a) determinarea ratei de capitalizare pe baza mediei ponderate: (500.000 lei × 10 % + 600.000 lei × 8 %) / (500.000 lei + 600.000 lei) = 8,9 %

b) calculul dobânzii efectiv pl\tite pân\ la sfâr[itul anului: 500.000 lei × 10 % × 6/12 = 25.000 lei 600.000 lei × 8 % × 6/12 = 24.000 lei

Total: 25.000 lei + 24.000 lei = 49.000 lei

c) calculul valorii medii contabile a activului pe termen lung la nivelul cheltuielilor pl\tite: (3.400.000 lei — 500.000 lei)/2 = 1.450.000 lei

d) determinarea sumei maxime a dobânzii ce poate fi capitalizate: 1.450.000 lei × 8,9 % = 129.050 lei

Conform IAS 23 Valoarea costurilor îndator\rii ce pot fi capitalizate într-o perioad\ nu trebuie s\ dep\[easc\ valoarea costurilor îndator\rii suportate în cursul acelei perioade.

Prin urmare suma ce se va capitaliza în cazul de mai sus este 49.000 lei, adic\ valoarea costurilor îndator\rii suportate în cursul perioadei:

49 000 lei 2311 = 1682 24 000 lei Amenaj\ri de terenuri [i



5186 25 000 lei Dob ânzi de pl\tit

8 CONTABILITATEA VENITURILOR

8.1.Veniturile prin prisma IAS 18 „Venituri”

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activit\]ilor obi[nuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializeaz\ în cre[teri ale capitalului propriu, alteledecât cre[terile datorate contribu]iilor din partea participan]ilor la acest capital propriu.

Valoarea just\este suma ta care poate fi tranzac]ionat un activ sau la care poate fi decontat\ odatorie de bun\voie între p\r]i aflate în cuno[tin]\ de cauz\, în cadrul unei tranzac]ii în care pre]ul este

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


determinat obiectiv.Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de c\tre societate

în nume propriu.Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor ter]e p\r]i, cum ar fi taxele pentru

bunuri [i servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de c\tre întreprindere [i nu au ca rezu1tat cre[teri ale capitalului propriu.

Veniturile trebuie evaluatela valoarea just\ a mijlocului de .plat\ primit sau de primit Suma veniturilor dintr-o tranzac]ie este determinat\ de obicei printr-un acord între societate [i

cump\r\torul sau utilizatorul activului. Ea se evalueaz\ Ia valoarea just\ a mijlocului de plat\ primit saude primit, ]inând cont de suma oric\ror reduceri comerciale [i a oric\ror rabaturi cantitative acordate desocietate.

Mijlocul de plat\ este de regul\ numerarul sau echivalent de numerar, iar suma veniturilor estedat\ de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau de primit. În cazul în care intrarea denumerar sau echivalent de numerar este amânat\, valoarea just\ a mijlocului de plat\ poate fi mai mic\ decât suma nominal\ a numerarului primit sau de primit. În vederea elimin\rii acestui fapt, pe baz\ deacorduri între vânz\tor [i cump\r\tor (cu caracter de tranzac]ie financiar\), valoarea just\ a mijlocului deplat\ va fi determinat\ prin actualizarea. tuturor sumelor de primit în viitor, utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.

Diferen]a dintre valoarea just\ la data recunoa[terii venitului [i suma nominal\ a mijlocului deplat\ este recunoscut\ ca venit din dobânzi (venit financiar).

Recunoa[tere.Criteriile de recunoa[tere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentrufiecare tranzac]ie, pentru a putea reflecta realitatea economic\. De exemplu când pre]ul de vânzare al unuiprodus include o sum\ identificabil\ pentru servicii succesive, aceast\ sum\ este înregistrat\ în avans [irecunoscut\ ca venit pe parcursul perioadei în care s-a efectuat service-ul.

Veniturile din vânzarea bunurilortrebuie s\ fie recunoscute în momentul în care sunt satisf\cuteurm\toarele condi]ii:

a) întreprinderea a transferat cump\r\torului riscurile [i avantajele semnificative ce decurg dinproprietatea asupra bunurilor;

b) întreprinderea nu mai gestioneaz\ bunurile vândute la nivelul la care ar fi f\cut-o în modnormal în cazul de]inerii în proprietate a acestora [i nici nu mai de]ine controlul efectiv asupra lor;

c) m\rimea veniturilor poate fi evaluat\ în mod rezonabil;d) este probabil s\ fie generate c\tre întreprindere beneficii economice asociate tranzac]iei; [ie) costurile tranzac]iei pot fi evaluate în mod rezonabil.Veniturile din prestarea serviciilor.Atunci când rezultatul unei tranzac]ii ce implic\ prestarea de

servicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzac]iei trebuie s\ fie recunoscut în func]ie destadiul de execu]ie a contractului la data închiderii bilan]ului. Rezultatul unei tranzac]ii poate f~ estimat înmod rezonabil atunci când sunt satisf\cute urm\toarele condi]ii:

a) suma veniturilor poate fi estimat\ în mod rezonabil;b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzac]iei s\ fie generate c\tre societate;c) stadiul de execu]ie a contractului la data de închidere a bilan]ului poate fi evaluat în mod

rezonabil; [id) costurile ap\rute pe parcursul contractului [i costurile de finalizare a contractului pot fi

evaluate în mod rezonabil.Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzac]iilor respective nu pot

fi evaluate în mod rezonabil; în asemenea cazuri, orice mijloc de plat\ deja primit este recunoscut ca datorie.

Recunoa[terea veniturilor pe m\sura execu]iei contractului, este denumit\ în mod curent ,,metoda procentului de execu]ie. Potrivit acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadelecontabile în care sunt prestate serviciile.

Veniturile din dobânzitrebuie recunoscute periodic, în mod propor]ional pe baza randamentuluiefectiv val activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobânzii necesar\ pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intr\ri de numerar, a[teptate pe durata de via]\ a activului pentru a egala valoarea contabil\ ini]ial\ a acestuia.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


Redeven]eletrebuie recunoscute pe baza contabilit\]ii de angajamente, conform realit\]iieconomice a contractului.

Exemple privind IAS 18 „Venituri”.O societate ALFA efectueaz\ urm\toarele opera]ii.A) Vinde `n anul 2002 a unui produs finit, valoarea 36.000.000 lei, pe baza unui contract care

nu stipuleaz\ nici o rat\ de dob ând\. Ratele anuale de `ncasat sunt de 9.000.000 lei, timp de 4 ani. Rata dob ânzii pentru un instrument similar (credit) este de 20 %.

B) Schimb\ materia prim\ X al c\rui cost este de 8.000.000 lei cu marfa Y cu o valoare just\ de 15.000.000 lei pentru care pl\te[te 3.000.000 lei.

C) Are rela]ii comerciale cu o societate BETA care este client pentru produsele sale [i în acela[i timp prestator de servicii pentru ALFA. ALFA vinde produse finite lui BETA în valoare de 25.000.000 lei [i prime[te factura de la BETA privind repara]iile în valoare de 20.000.000 lei.

D) Încheie un contract pentru executarea unor presta]ii în valoare total\ de 1.000.000 , iar durata de realizare este de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare an sunt: 2002- 200.000 lei; 2003-300.000 lei; 2004-350.000 lei

E) Vinde în anul 2002 un program informatic pentru suma de 50.000.000 lei [i include în factur\ [i pre]ul activit\]ii de service dup\ instalare egal cu 4.000.000 lei. Activitatea de service se realizeaz\ în 2001.

F) Este mandatat\ s\ desf\[oare o tranzac]ie comercial\ ca intermediar între BETA având calitatea de cump\r\tor [i GAMA având calitatea de vânz\tor. ALFA factureaz\ cump\r\torului toat\ valoarea tranzac]iei în valoare de 12.000.000 lei [i transfer\ vânz\torului pre]ul propriet\]ii de 11.400.000 lei, mai pu]in valoarea comisionului de 5 %. (5 % din 12 000 000 lei = 600 000 lei)

A) CAZUL 1. DETERMINAREA VALORII JUSTE ÎN VARIANTA UTILIZ|RII UNEIRATE A DOBÂNZII PENTRU UN INSTRUMENT SIMILAR (se presupune c\ finan]area printr-un credit de 36 000 000 lei cu rambursare anual\ de 9 000 000 lei timp de 4 ani ar fi implicat o rat\ de dobând\ de 20 % pe an).

Suma de numerar actualiza\ = ( ) ( ) ( ) ( )4 3 2 1 % 20 1

000 000 9

% 20 1 000 000 9

% 20 1 000 000 9

% 20 1 000 000 9

++

++

++

+= 23 298 611 lei

Tabloul de calcul a ratelor actualizate se prezint\ dup\ cum urmeaz\:

Anul Rata anual\ Valoarea actualizat\ a încas\rilor anuale Dobânda anual\0 1 2 3 = 1 - 2

2002 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 4 = 4 340 278 4 659 722 2003 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 3 = 5 208 333 3 791 667 2004 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 2 = 6 250 000 2 750 000 2005 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+20 %) 1 = 7 500 000 1 500 000 Total 36 000 000 23 298 611 12 701 389

Valoarea actaulizat\ 23 298 611 lei Dob ânda total\ 12 701 389 lei

36 000 000 lei (a) livrarea produselor finite:

36 000 000 lei 4111 = 701 23 298 611 lei Clien]i Venituri din

v ânzarea

produselor finite 472 12 701 389 lei Venituri

`nregistrate `n avans

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


(b) `ncasarea anual\ a ratelor: anul 1:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei Conturi curente la

b\nci Clien]i

[i: 4 659 722 lei 472 = 766 4 659 722 lei

Venituri `nregistrate `n

avans


anul 2: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 3 791 667 lei 472 = 766 3 791 667 lei


avans


anul 3: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 2 750 000 lei 472 = 766 2 750 000 lei


avans


anul 4: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 1 500 000 lei 472 = 766 1 500 000 lei


avans


CAZUL 2.Relu ând exemplul de mai sus, se presupune situa]ia potrivit c\reia cump\r\torul ar fi cump\rat produsul cu plata imediat\ la costul de 30 484 902 lei.

30 484 902 lei = ( ) ( ) ( ) ( )4 3 2 1 x 1

000 000 9

x 1 000 000 9

x 1 000 000 9

x 1 000 000 9

++

++

++

+

de unde x = 7 %.Tabloul de calcul a dob ânzii anuale se prezint\ astfel:

Anul Rata anual\ Valoarea actualizat\ a încas\rilor anuale Dobânda anual\0 1 2 3 = 1 - 2

2002 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 4 = 6 866 057 2 133 943 2003 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 3 = 7 346 681 1 653 319 2004 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 2 = 7 860 949 1 139 051 2005 9 000 000 9 000 000 × 1/(1+7 %) 1 = 8 411 215 588 785 Total 36 000 000 30 484 902 5 515 098

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


Valoarea actaulizat\ 30 484 902 lei Dob ânda total\ 5 515 098 lei

36 000 000 lei (a) livrarea produselor finite:

36 000 000 lei 4111 = 701 30 484 902 lei Clien]i Venituri din

v ânzarea produselor finite

472 5 515 098 lei Venituri

`nregistrate `n avans

(b) `ncasarea anual\ a ratelor: anul 1:

9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei Conturi curente la

b\nci

Clien]i

[i: 2 133 943 lei 472 = 766 2 133 943 lei


avans


anul 2: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 1 653 319 lei 472 = 766 1 653 319 lei


avans


anul 3: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 1 139 051 lei 472 = 766 1 139 051 lei


avans


anul 4: 9 000 000 lei 512 = 4111 9 000 000 lei


Clien]i

[i: 588 785 lei 472 = 766 588 785 lei


avans


B)IAS 18 În momentul în care bunurile sunt vândute sau se presteaz\ servicii în schimbul unor bunuri sau servicii ce nu sunt similare schimbul este privit ca o tranzac]ie ce genereaz\ venit.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


15 000 000 lei 371/Y = 301/X 8 000 000 lei M\rfuri Materii prime

5121 3 000 000 lei Conturi curente la

b\nci 7583 4 000 000 lei

Venituri din v ânzarea activelor [i

alte opera]ii de capital

NOT|. Legisla]ia na]ional\ nu permite efectuarea schimbului de bunuri [i servicii f\r\ întocmirea documentelor corespunz\toare. Schimbul de bunuri este reflectat ca o vânzare [i o cump\rare simultan\. Exemplu C.

C.a) livrarea produselor finite: 25 000 000 lei 4111 = 701 25 000 000 lei

Clien]i Venituri din vânzarea produselor finite

b) înregistrarea lucr\rilor de repara]ii efectuate: 20 000 000 lei 611 = 401 20 000 000 lei

Cheltuieli cu între]inerea [i repara]iile

Furnizori

D. Conform IAS 18 Atunci când rezultatul unei tranzac]ii ce implic\ prestarea de servicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzac]iei trebuie s\ fie recunoscut în func]ie de stadiul deexecu]iea contractului la data încheierii bilan]ului.

Anul Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de execu]ie1 (200 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 235 294 lei 2 (300 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = 352 941 lei 3 (350 000 lei/850 000 lei) × 1 000 000 lei = =411 765 lei

~nregistr\rile contabile sunt: Anul 1:

235 294 lei 4111 = 704 235 294 lei Clien]i Venituri din lucr\ri

executate [i servicii prestate

Anul 2:352 941 lei 4111 = 704 352 941 lei

Clien]i Venituri din lucr\ri executate [i servicii

prestate Anul 3:



E) Conform IAS 18 Criteriile de recunoa[tere a veniturilor sunt aplicate de obicei separat pentru fiecare tranzac]ie, pentru a reflecta realitatea economic\. De exemplu, când pre]ul de vânzare al unui produs include o sum\ identificabil\ pentru servicii succesive, aceast\ sum\ este înregistrat\ în avans[i recunoscut\ ca venit pe parcursul perioadei în care este efectuat service-ul.

a) anul 2002:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


54 000 000 lei 461 = 7583 50 000 000 lei Debitori diver[i enituri din vânzarea activelor [i alte opera]ii de capital

472 4 000 000 lei Venituri înregistrate în avans

b) anul 2003: 4 000 000 lei 472 = 704 4 000 000 lei

Venituri înregistrate în avans enituri din lucr\ri executate [i servicii prestate

F ) Conform IAS 18 venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice primite sau de primit de c\tre societatea în nume propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate în numele unor ter]e p\r]i care nu sunt beneficii economice de primit de c\tre întreprindere [i nu au ca rezultat cre[teri de capital propriu.

a) înregistrarea venitului din comision:

12 000 000 lei 4111 = 704 600 000 lei Clien]i enituri din lucr\ri executate

[i servicii prestate 401 11 400 000 lei

Furnizori b) încasarea clientului:

12 000 000 lei 5121 = 4111 12 000 000 lei Conturi curente la b\nci Clien]i

c) plata furnizorului: 11 400 000 lei 401 = 5121 11 400 000 lei

Furnizori onturi curente la b\nci

8.2.. Contabilitatea veniturilor din exploatare - PCG

În modelul continental de contabilitate, implicit în cel din ]ara noastr\, criteriul de delimitare [i înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel începând cu ob]inerea produc]iei [i secontinu\ cu vânzarea aceleia[i produc]ii sau a m\rfurilor cump\rate. Totodat\, se consider\ veniturirealizate, în func]ie de care se determin\ rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adic\ din faza undeare loc transferarea dreptului de proprietate. Veniturile nelegate de vânz\ri, cum sunt cele financiare [i, înunele cazuri, cele excep]ionale, sunt considerate realizate în momentul constat\rii sau încas\rii, dup\ caz.

Tipurile de înregistr\ri care intervin sunt:a) veniturile din produc]ia stocat\, metoda inventarului permanent:

33 = 711Produc]ia în curs de execu]ie Varia]ia stocurilor

34Produse

36Animale

Înregistrarea se face la costurile de produc]ie, sau la pre]ul prestabilit, dup\ caz. Dac\ se face la pre]ul prestabilit conturilor de stocuri li se asociaz\ la intrarea pe debit conturile de diferen]e, în ro[u saunegru, dup\ caz. Dac\ s-a adoptat modalitatea înregistr\rii diferen]elor în negru, tipurile de înregistr\risunt:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


•

diferen]e nefavorabile, costul de produc]ie este mai mare decât pre]ul prestabilit:34 = 711Produse Varia]ia stocurilor

348Diferen]e de pre] la produse

36Animale

368Diferen]e de pre] la animale [I p\s\ri

• diferen]e de pre] favorabile, costul de produc]ie este mai mic decât pre]ul prestabilit:34 = 711

Produse Varia]ia stocurilor 36 348

Animale Diferen]e de pre] la produse368

Diferen]e de pre] la animale [I p\s\ri

Înregistr\rile de mai sus se men]in [i în condi]iile metodei inventarului intermitent, cudeosebirea c\ este eviden]iat numai stocul final constatat [i evaluat în cadrul inventarului la cost deproduc]ie. Deci, nu intr\ în rol conturile de diferen]e de pre]. Totodat\, la deschiderea exerci]iuluifinanciar, pentru stocurile ini]iale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea:

711 = 33Varia]ia stocurilor Produc]ia în curs de execu]ie

34Produse

36Animale

b) semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistreaz\ prin rela]iile:• ob]inerea semifabricatelor din produc]ie proprie:

341 = 711Semifabricate Varia]ia stocurilor

• transferarea semifabricatelor în gestiunea de materiale consumabile:302 = 341

Materiale consumabile Semifabricate• consumul acestora:602 = 302

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabileRemarc\.Ultimele dou\ înregistr\ri de mai sus pot fi înlocuite cu una de tipul:

711 = 341Varia]ia stocurilor Semifabricate

c) veniturile realizate cu ocazia vânz\rii produselor, lucr\rilor, prest\rilor de servicii [im\rfurilor:

4111 = 70Clien]i Cifra de afaceri

(la pre]ul de vânzare) 4427

TVA - colectat\ [i concomitent,în cazul metodei inventarului permanent:

• pentru costul de produc]ie sau pre]ul prestabilit privind produc]ia stocat\ vândut\:

711 = 34Varia]ia stocurilor Produse36

Animale

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


În cazul în care eviden]a se ]ine la pre] prestabilit, conturilor de stocuri li se asociaz\ cele careeviden]iaz\ diferen]ele între costul de produc]ie [i pre]ul prestabilit:

• pentru costul de cump\rare al m\rfurilor vândute:607 = 371

Cheltuieli privind m\rfurile M\rfuriDac\ eviden]a stocurilor se ]ine la pre] de vânzare, înregistrarea devine:

607 = 371Cheltuieli privind m\rfurile

(costul de cump\rare) M\rfuri

( pre]ul de vânzare) 378

Diferen]e de pre] la m\rfuri(rabatul aferent pre]ului de vânzare)

d) veniturile din produc]ia de imobiliz\ri, înregistrarea la costul de produc]ie:20 = 72

Imobiliz\ri necorporale Venituri din produc]ia de imobiliz\ri21 4427

Imobiliz\ri corporale TVA - colectat\ 23

Imobiliz\ri în curse) venituri din subven]ii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor

privind diferen]ele de pre] la produsele subven]ionate:445 = 741

Subven]ii Venituri din subven]ii de exploatare512

Conturi curente la b\ncif) veniturile din crean]ele reactivate privind clien]ii [i debitorii diver[i:

4111 = 754Clien]i Venituri din crean]e reactivate [i debitori

diver[i461

Debitori diver[ig) alte venituri din exploatare, neincluse în produc]ia exerci]iului [i deci în valoarea ad\ugat\,•

sumele datorate de salaria]i privind debitele, remunera]ii, sporuri sau adaosuri necuvenite [iavansuri nejustificate:428 = 758

Alte datorii [i crean]e în leg\tur\ cupersonalul

Alte venituri din exploatare

• sumele datorate de diver[i debitori, ca urmare a pagubelor produse de ace[tia:461 = 758

Debitori diver[i Alte venituri din exploatare• sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curent\, cum este contribu]ia p\rin]ilor

pentru cre[e [i gr\dini]e:512 = 758

Conturi curente la b\nci Alte venituri din exploatare531Casa

• valoarea pierderilor din calamit\]i, înregistrate ini]ial dup\ natura lor, iar apoi decontate asupra cheltuielilor excep]ionale, exemplu stocuri calamitate:

60 = 3xxCheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs deexecu]ie

[i:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


658 = 758Alte cheltuieli de exploatare Alte venituri din exploatare

8.3. Cazuri particulare

Fa]\ de metodologia general\ prezentat\ mai sus, în contabilitatea veniturilor pot interveni unelecazuri particulare. Se vor prezenta vânzarea de produse prin magazinele proprii de desfacere [i cazulcontabiliz\rii crean]elor comerciale purt\toare de dobând\.

8.3.1. Vânzarea produselor prin magazinele proprii

Veniturile generate de vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de prezentare [idesfacere se eviden]iaz\ astfel:

A. În condi]iile eviden]ierii m\rfurilor la pre] de vânzare cu am\nuntul:a) ob]inerea produselor finite, la costul de produc]ie:345 = 711

Produse finite Varia]ia stocurilor b) livrarea la magazinele proprii:

371 = 345M\rfuri Produse finite

c) `nc\rcarea contului de m\rfuri cu adaosul comercial [i TVA neexigibil\:371 = 378

M\rfuri Diferen]e de pre] la m\rfuri(analitic adaos comercial)

4428TVA - neexigibil\

d) vânzarea m\rfurilor:531 = 707Casa Venituri din vânzarea m\rfurilor

4427TVA - colectat\ e) desc\rcarea gestiunii de m\rfuri:

607 = 371Cheltuieli privind m\rfurile M\rfuri

378Diferen]e de pre] la m\rfuri(analitic adaos comercial)

4428TVA - neexigibil\

B. În condi]iile eviden]ierii m\rfurilor la cost de produc]ie, înregistr\rile sunt similare, f\r\ a finecesar\ înregistrarea în contabilitate a adaosului comercial [i a TVA neexigibil\.

8.3.2. Contabilitatea veniturilor privind contractele de lung\ durat\ prin prisma IAS 11” Contractele de construc]ii”

IAS 11 „Contracte de construc]ii” define[te contractul de construc]ii dup\ cum urmeaz\: „un contract de construc]ie este un contract negociat `n mod particular pentru construirea unui activ sau a unui

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


complex de active (exemplu construirea unei autostr\zi, a unui stadion sau uzine de ap\) care se afl\ `ntr- o str âns\ intercorela]ie sau interdependen]\ `n ceea ce prive[te proiectarea, tehnologia [i func]ionarea sau utilitatea lor final\”.

Principala problem\ `n cazul contractelor de construc]ii o constituie alocarea veniturilor [icosturilor contractuale perioadelor contabile `n care se execut\ activitatea de construc]ie, dat fiind c\ acest gen de contracte, de regul\, se `ntind pe mai mul]i ani.

Veniturile contractuale cuprind urm\toarele elemente,`n m\sura `n care este probabil a fiob]inute [i pot fi evaluate rezonabil:

a) valoarea ini]ial\ a veniturilor convenite ̀ n contract b) contravaloarea modific\rilor lucr\rilor contractuale, revendic\rile [i pl\]ile stimulatorii

convenite.Costurile contractualetrebuie s\ cuprind\:a) costuri direct aferente contractului:

costul for]ei de munc\ de pe [antier inclusiv supravegherea de [antier;costurile materialelor folosite;amortizarea echipamentelor folosite;transportul echipamentelor [i materialelor;costul ̀ nchirierii echipamentelor;costul proiect\rii [i al asisten]ei tehnice direct atribuibile contractului

b) costurile atribuite activit\]ii de construc]ie `n general [i care pot fi alocate contractuluirespectiv:

asigur\rile;costurile proiect\rii [i al asisten]ei tehnice care nu sunt direct legate de contract;costurile indirecte (controlul calit\]ii, costul ̀ ndator\rii etc)

c) Alte costuri contractuale aflate `n sarcina beneficiarului conform prevederilor contractuluicuprind unele costuri generale de administra]ie [i de dezvoltare, cum sunt costurile cu studiul stabilit\]iiterenului pe care va avea loc construc]ia. Costurile generate de ob]inerea contractului pot fi incluse `ncosturile contractuale ̀ n m\sura ̀ n care nu au fost trecute pe cheltuieli ̀ ntr-o perioad\ anterioar\.

Dou\ tipuri de contracte de construc]ie clasific\ IAS 11 „Contractele de construc]ie” contract cupre] fix[i contract cost plus.De asemenea, se `nt â lnesc [i combin\ri ale celor dou\ tipuri de contracte.

Contractul cu pre] fixeste un contract `n care antreprenorul (executantul) este de acord cu unpre] contractual fix (pre] convenit la `nceputul contractului) sau cu o rat\ fix\ pe unitatea de produs finit,contract care, ̀ n unele cazuri cuprinde clauza de escaladare a pre]ului.

Rezultatul propriu contractului poate fi estimat credibil atunci câ nd toate condi]iile urm\toaresunt ̀ ndeplinite;

(a)veniturile contractuale totale pot fi evaluate credibil;(b)este probabil ca ̀ ntreprinderea va ̀ nregistra beneficii economice aferente contractului;(c ) at â t costurilor contractuale necesare pentru definitivarea contractului, câ t [i stadiul de

execu]ie la data bilan]ului pot fi evaluate credibil;(d) costurile contractuale atribuibile contractului pot fi clar identificate [i evaluate credibil,

astfel `ncâ t costurile contractuale `nregistrate efectiv de `ntreprindere pot fi comparate cu estim\rianterioare ale acestora.

Exemplu.Societatea Martina S.A. construie[te un stadion. Contractul are convenit un pre] fix de 50.000.000 lei. Durata de execu]ie a contractului este de 3 ani.

La sf âr[itul primului an, costurile `nregistrate `nsumeaz\ 7.000.000 lei. Costurile suplimentare anticipate a fi `nregistrate p ân\ la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va fi de 7.000.000 lei + 10.000.000 lei = 17.000.000 lei).

La sf âr[itul celui de al doilea an, costurile efectiv `nregistrate de `ntreprindere se ridic\ la

13.000.000 lei. Costurile anticipate a fi `nregistrate p ân\ la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei.(costul total anticipat va fi de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).

~n cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale `nregistrate sunt de 26.888.889 lei.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


La zi Recunoscute `n aniianteriori Recunoscute `n anul `ncursAnul 1Venituri (50 000 000 lei × 7/17)

20 588 235 0 20 588 235

Cheltuieli (17 000 000 × 7/17)

7 000 000 0 7 000 000

Profit 13 588 535 0 13 588 535

Anul 2Venituri (50 000 000 lei × 13/18)

36 111 111 20 588 235 15 522 876

Cheltuieli (18 000 000 × 13/18)

13 000 000 7 000 000 6 000 000

Profit 23 111 111 13 588 235 9 522 876

Anul 3Venituri 50 000 000 36 111 111 13 888 889 Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889 Profit 23 111 111 23 111 111 0

~n situa]ia `n care un drum va fi construit pentru o valoare zero primit\ la data finaliz\rii contractului, atunci subven]iile primite pentru acoperirea costurilor `nregistrate trebuie s\ fie acordate simultan cu `nregistrarea cheltuielilor `n contul de profit [i pierdere.

Contractul cost plus (cost plus un procent din profit)este un contract de construc]ie `n careantreprenorul recupereaz\ costurile permise sau altfel definite, la care se adaug\ un procent de profit dinaceste costuri sau un onorariu fix.

Rezultatul aferent contractului poate fi evaluat credibil atunci câ nd:(a)este probabil c\ ̀ ntreprinderea va ̀ nregistra beneficii economice aferente contractului; [i(b) costurile contractuale atribuibile contractului, fie c\ sunt sau nu rambursabile `n mod

explicit, pot fi clar identificate [i evaluate credibil.

Exemplu. Societatea Martina S.A. construie[te un stadion. Pre]ul convenit contractul este costul plus 30 %. Durata de execu]ie a contractului este de 3 ani.La sf âr[itul primului an, costurile `nregistrate `nsumeaz\ 7.000.000 lei. Costurile suplimentare

anticipate a fi `nregistrate p ân\ la finalizarea contractului sunt de 10.000.000 lei (costul total anticipat va fi de 7.000.000 lei + 10.000.000 lei = 17.000.000 lei).

La sf âr[itul celui de al doilea an, costurile efectiv `nregistrate de `ntreprindere se ridic\ la 13.000.000 lei. Costurile anticipate a fi `nregistrate p ân\ la finalizarea contractului sunt de 5.000.000 lei.(costul total anticipat va fi de 13.000.000 lei + 5.000.000 lei = 18.000.000 lei).

~n cel de al treilea an stadionul este terminat. Costurile totale `nregistrate sunt de 26.888.889 lei.

La zi Recunoscute `n aniianteriori

Recunoscute `n anul `ncurs

Anul 1Venituri (130/100 × 17× 7/17)

9 100 000 0 9 100 000

Cheltuieli (17 000 000 × 7/17)

7 000 000 0 7 000 000

Profit 2 100 000 0 2 100 000

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


La zi Recunoscute `n aniianteriori Recunoscute `n anul `ncursAnul 2Venituri (130/100 × 18 × 13/18)

16 900 000 9 100 000 7 800 000

Cheltuieli 13 000 000 7 000 000 6 000 000

Profit 3 900 000 2 100 000 1 800 000

Anul 3Venituri 26 888 889 +

26 888 889 × 30 % =34 955 556

16 900 000 = 9 100 000 + 7 800 000

18 055 556

Cheltuieli 26 888 889 13 000 000 13 888 889 Profit 8 066 667 3 900 000 4 166 667

Standardul se aplic\ `n mod normal, separat fiec\rui contract de construc]ii. Dac\ un contract serefer\ la mai multe active, fiecare dintre ele trebuie tratat ca un contract de construc]ii separat atunci câ nd:

(a)au fost depuse orefte separate pentru fiecare activ;(b) fiecare activ a fost subiectul unor negocieri distincte;(c )se pot identifica, pentru fiecare activ, costurile [i veniturile aferente.Exemplu.Societatea Martina S.A. c â[tig\ un contract de construc]ie a unei uzine de epurare a

aerului `n ore[ul ALFA cu scopul de a cre[te num\rul turi[tilor din ora[. Construirea acestei uzine implic\ dou\ proiecte distincte, pentru fiecare dintre ele ]in ându-se o licita]ie separat\. Martina S.A., a trebuit s\ depun\ la autoritatea municipal\ dou\ oferte distincte, iar aceasta a decis cine va primi contractul.

~n aceast\ situa]ie, contractele se vor contabiliza separat, dat fiind c\ fiecare dintre ele a fost câ[tigat independent de cel\lalt.

În anumite condi]ii, un grup de contracte trebuie tratate drept un singur contract de construc]ie:(a) grupul de contracte este negociat într-un pachet unic;(b) contractele sunt atât de strâns

legate între ele, încât sunt, de fapt, parte a unui singur proiect cu o marj\ unic\ de profit; [i(c)contractelese execut\ simultan sau secven]ial.

Exemplu.Societatea ALFA S.A. câ[tig\ un grup de contracte pentru construirea unei serii de drumuri legate între ele. Drumurile vor fi construite unul dup\ cel\lalt. O condi]ie pus\ anterior organiz\rii licita]iei a fost ca grupul de contracte s\ fie acordat unei singure firme.În acest caz, contractele trebuie tratate ca fiind un singur contract de construc]ie.

Pruden]\.Dac\ rezultatul aferent contractului nu poatefi evaluat credibil, veniturile se vor recunoa[te numai în limita costurilor recuperabile înregistrate. In cazul în care cheltuielile contractualetotale vor dep\[i probabil veniturile contractuale totale, pierderea anticipat\ se va recunoa[te imediat drept cheltuial\. Pierderea anticipat\ se va trece imediat, în totalitate, pe cheltuieli chiar dac\ se utilizeaz\ metoda procentului de definitivare a contractului.

De remarcat c\ în cele dou\ exemple de mai sus, Standardul nu permite alegerea tratamentuluicontabil. Dac\ sunt îndeplinite criteriile, respectivul contract va fi tratat fie separat, fie ca un grup decontracte.

Modificarea estim\rilor.ConformIAS 8 , poatefi necesar ca o estimare s\ fie revizuit\, dac\ auavut loc moditic\ri ale condi]iilor pe care s-a bazat estimarea, dac\ au ap\rut informa]ii noi sauevenimente ulterioare sau dac\ s-a acumulat mai mult\ experien]\. Prin natura sa, revizuirea estim\rii nuface ca ajustarea s\ se încadreze în defini]ia unui element extraordinar sau a unei erori fundamentale.

A[a cum se degaj\ dinIAS 11 „Contractele de construc]ii” , dou\ metode se pot folosi, dup\ caz,pentru recunoa[terea veniturilor [i cheltuielilor corespunz\toare ̀ n situa]iile financiare ale antreprenorului,metoda avansului procentual (procentul de definitivare a contractului)[i metoda execut\rii lucr\rilor.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


Metoda avansului procentualconst\ `n determinarea stadiului lucr\rilor la `nchiderea fiec\ruiexerci]iu. Stadiul de finalizare a unui contract se poate determina `n mai multe feluri, dar `ntreprinderea trebuie s\ utilizeze metoda care evalueaz\ cel mai bine activitatea prestat\.

Printre metodele utilizate se num\r\:raporturile dintre costurile contractuale la zi [i costurile contractuale totale anticipate;sondaje privind activitatea prestat\;definitivarea unei p\r]i fizice a obiectivului de construit.

~n cazul `n care stadiul de finalizare a contractului se determin\ pe baza costurilor contractuale`nregistrate pâ n\ `n acel moment, `n costurile la zi se includ numai acele costuri contractuale care reflect\ activitatea prestat\. Nu se vor include costuri cum ar fi cele cu materialele livrate la locul construc]iei, dar `nc\ nefolosite.

Metoda execut\rii lucr\rilorse aplic\ `n cazul `n care rezultatul unui contract de construc]ii nupoate fi evaluat `n mod credibil, recunoa[terea veniturilor [i a cheltuielilor aferente va avea loc la sf â r[itulcontractului. Ea limiteaz\ evaluarea lucr\rilor realizate la nivelul valorii cheltuielilor suportate [isusceptibile a fi recuperate de la beneficiar. At â ta timp câ t contractul nu este finalizat, nu va fi `nregistrat nici un profit. Acesta va ap\rea `n situa]iile financiare ale exerci]iului `n care se finalizeaz\ lucr\rile.

Exemplu.S.C.Martina S.A. s-a angajat prin contract s\ construiasc\ o fabric\ de oxigen `n condi]iile:

Pre] de v ânzare revizuibil 8.000 lei Costuri de produc]ie ini]iale estimate 5.900 lei La sf âr[itul primului an estimarea costului contractual a crescut la 6.000 lei ~n anul 2 beneficiarul este de acord cu o cre[tere a pre]ului contractual cu 4 00 lei [i o estimare

adi]ional\ a costurilor contractuale de 200 lei Avans `ncasat 3.570 lei, din care TVA 570 lei

Situa]ia privind recunoa[terea [i evaluarea veniturilor [i cheltuielilor se prezint\ astfel: Anul 1 Anul 2 Anul 3

1 Valoarea ini]ial\ a venitului convenit `n contract 8 000 8 000 8 000 2 Varia]ia estimat\ a venitului convenit ̀ n contract - 400 400 3 Venitul contractual total 8 000 8 400 8 400 4 Costuri efective contractuale cumulate la zi 2 400 4 030 6 200 5 Costrui estimate pentru definitivare (costuri

contractuale necesare `ncheierii prioectului) contractului

3 600 2 170 x

6 Total costuri contractuale evaluate 6 000 6 200 6 200 7 Profitul estimat

(rd. 3 — rd. 6) 2 000 2 200 2 200

8 Stadiul de estimare (procentul de definitivare) (rd. 4 : rd 6)

40 % 65 % 100 %

I. Metoda avansului procentual

(a) `ncasarea avansului la 1 iulie anul 1: 3 570 lei 512 = 419 3 000 lei

Conturi curente la b\nci Clien]i creditori 4427 570 lei

TVA colectat\

(b) cheltuieli `n anul 1, 2 [i 3: Anul 1:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


2 400 lei 6xx = 3xx 2 400 lei Conturi de cheltuieli pe

naturi Conturi de stocuri [i produc]ie `n curs de

execu]ie 4xx

Conturi de ter]i 5xx

Conturi de trezorerie Anul 2:



execu]ie

(4 030 - 2 400)

4xxConturi de ter]i

5xxConturi de trezorerie

Anul 3: 2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei

Conturi de cheltuieli pe naturi

Conturi de stocuri [i produc]ie `n curs de

execu]ie

(6 200 — 4 030)

4xxConturi de ter]i

5xxConturi de trezorerie

(c ) calculul veniturilor [i profitului ce pot fi recunoscute:

La zi Recunoscute `n aniianteriori

Recunoscute `n anul `ncurs

Anul 1Venituri (8 000 × 40 %)

3 200 - 3 200

Cheltuieli (6 000 × 40 %7)

2 400 - 2 400

Profit 800 - 800

Anul 2Venituri (8 400 × 65%)

5 460 3 200 2 260

Cheltuieli (6 200 × 65 %)

4 030 2 400 1 630

Profit 1 430 800 630

Anul 3Venituri (8 400 × 100 %)

8 400 5 460 2 940

Cheltuieli (6 200 × 100 %)

6 200 4 030 2 170

Profit 2 200 1 430 770

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


(c1) Anul 1: 3 808 lei 418 = 704 3 200 lei

Clien]i factrui de `ntocmit Venituri din lucr\ri executate [i servicii

prestate 4428 608 lei

TVA neexigibil\ (c2) Anul 2:

2 690 lei 418 = 704 2 260 lei Clien]i factrui de `ntocmit Venituri din lucr\ri


4428 430 lei TVA neexigibil\

(c3) Anul 3: 9 997 lei 4111 = 418 6 498 lei

Clien]i Clien]i factrui de `ntocmit

704 2 940 lei Venituri din lucr\ri executate [i servicii

prestate 4427 559 lei

TVA colectat\ [i:

1 038 lei 4428 = 4427 1 038 lei TVA neexigibil\ TVA colectat\

Remarc\.Dac\ pe parcurs se prevede realizarea unei pierderi — costurile devin mai mari decâ t veniturile contractuale — dintr-un contract pe termen lung, ea trebuie recunoscut\ imediat. Cre[terea costurilor nu poate fi transferat\ beneficiarului prin majorarea pre]ului de vâ nzare [i `n consecin]\ contractul se va `ncheia cu deficit.

~n momentul estim\rii pierderii se constituie un provizion pentru riscuri [i cheltuieli:6812 = 1518

Cheltuieli de exploatare privind provizioanelepentru riscuri [i cheltuieli

Alte provizioane pentru riscuri [i cheltuieli

II. Metoda execut\rii lucr\rilor

Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL Cheltuieli 2 400 1 630 2 170 6 200 Varia]ia stocurilor ( C )

2 400 1 630 2 170 6 200

Varia]ia stocurilor ( D )

0 0 6 200 6 200

Venituri 0 0 8 400 8 400 Profit 2 200 2 200

(a) `ncasarea avansului:

3 570 lei 512

= 419

3 000 lei Conturi curente la b\nci Clien]i creditori 4427 570 lei

TVA colectat\ (b) cheltuieli `n anul 1 [i produc]ia ob]inut\:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7




execu]ie 4xx


Conturi de trezorerie

2 400 lei 332 = 711 2 400 lei Lucr\ri [i servicii `n curs de

execu]ie Varia]ia stocurilor

(c ) cheltuieli `n anul 2 [i produc]ia ob]inut\: 1 630 lei 6xx = 3xx 1 630 lei



execu]ie 4xx



1 630 lei 332 = 711 1 630 lei Lucr\ri [i servicii `n curs de

execu]ie Varia]ia stocurilor

(d ) cheltuieli `n anul 3 [i produc]ia ob]inut\: 2 170 lei 6xx = 3xx 2 170 lei



execu]ie 4xx



6 200 lei 345 = 332 4 030 lei Produse finite Lucr\ri [i servicii `n

curs de execu]ie 711 2 170 lei

Varia]ia stocurilor (e ) facturarea produselor:



4427 1 596 lei TVA colectat\

(f)decontarea costului: 6 200 lei 711 = 345 6 200 lei

Varia]ia stocurilor Produse finite (g) stabilirea rezultatului:

2 170 lei 121 = 6xx 2 170 lei Profit [i pierdere Conturi de cheltuieli pe naturi

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


4 030 lei 121 = 711 4 030 lei Profit [i pierdere Varia]ia stocurilor

8 400 lei 704 = 121 8 400 lei Venituri din lucr\ri executate

[i servicii prestate Profit [i pierdere

9. CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE - PCG

În categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participa]ii, titluri de plasament,imobiliz\rile financiare cedate, crean]ele imobilizate, titlurile de plasament cedate, diferen]ele favorabilede curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile ob]inute [i alte venituri financiare.

Tipurile de înregistr\ri care intervin sunt:

a) dividendele de încasat sau încasate, dup\ caz, de întreprindere pentru participa]iile la capitalulaltor societ\]i:

451 = 761Decont\ri în cadrul grupului Venituri din imobiliz\ri financiare

461Debitori diver[i


b) dividende [i dobânzi de încasat sau încasate din titluri imobilizate ale activit\]ii de portofoliu[i alte titluri imobilizate:

461 = 768Debitori diver[i Alte venituri financiare


c) dobânzile de încasat sau încasate, dup\ caz, precum crean]ele imobilizate:2676 = 763Dobânda aferent\ crean]elor legate de interesele

de participareVenituri din crean]e imobilizate


531Casa

d) dividende aferente titlurilor de plasament:451 = 762

Decont\ri în cadrul grupului Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt 461

Debitori diver[i512


531Casa

e) venituri din titluri de plasament cedate, pentru diferen]e între pre]ul de cesiune [i cel decump\rare:

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


461 = 50Debitori diver[i Investi]ii financiare pe termen scurt

(pre]ul de cump\rare) 512 764

Conturi curente la b\nci531 Casa

Venituri din investi]ii financiare cedate(diferen]a între pre]ul de cesiune [i pre]ul de

cump\rare) 509

V\rs\minte de efectuat pentru investi]iifinanciare pe termen scurt

(dac\ nu au fost pl\tite) f) veniturile din diferen]ele favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichid\rii crean]elor [i

datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exerci]iului financiar:16 = 765

Împrumuturi [i datorii asimilate Venituri din diferen]e de curs valutar 267

Crean]e imobilizate40

Furnizori [i conturi asimilate41

Clien]i [i conturi asimilate45

Grup [i asocia]i46

Debitori [i creditori diver[i51

Conturi la b\nci53

Casa 54

Acreditiveg) dobânzi cuvenite pentru obliga]iuni [i alte titluri de plasament:

5088 = 762Dobânzi la obliga]iuni [i titluri de plasament Venituri din investi]ii financiare pe termen

scurt h) veniturile financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilit\]ile din conturile bancare [i

din creditele comerciale:451 = 766

Decont\ri în cadrul grupului Venituri din dobânzi461

Debitori diver[i472

Venituri înregistrate în avans518

Dobânzi

Remarc\.Problema semnalat\ în cazul cheltuielilor cu dobânzile privind varianta continental\ de contabilizare se men]ine [i în cazul veniturilor din dobânzi. Înregistr\rile de mai sus pentru dobânzileevaluate spre a fi încasate la sfâr[itul anului se storneaz\, iar la încasare, în exerci]iul urm\tor,sedebiteaz\conturile de trezorerie [ise crediteaz\conturile de venituri din dobânzi. Totodat\, apreciem c\ problema vizeaz\ [i veniturile din dividende.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


Un exempluilustreaz\ problema de principiu ridicat\ mai sus. O întreprindere a achizi]ionat obliga]iuni în luna iulie exerci]iul “N” în valoare de 1.000.000 lei, cuponul dobânzii de încasat figureaz\ cu data de 1 aprilie, acela[i exerci]iu, rata dobânzii 16 % .În exerci]iul “N+1” la 1 aprilie se încaseaz\ cuponul pentru perioada 01 aprilie N la 01 aprilie N+1.

dobânzile în curs cuvenite pentru exerci]iul încheiat “N”: 120 000 lei 5088 = 762 120 000 lei

Dobânzi la obliga]iuni [i titluri de plasament

Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt

Dobânda = 1.000.000 × 16 % × 9/12 = 120.000 lei

reluarea dobânzilor cuvenite la deschiderea exerci]iului “N+1”: 120 000 lei 762 = 5088 120 000 lei

Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt

Dobânzi la obliga]iuni [i titluri de plasament

încasarea în exerci]iul “N+1” printr-un cec a cuponului dobânzii:

160 000 lei 512 = 762 160 000 lei Conturi curente la b\nci Venituri din investi]ii financiare pe termen scurt

i) veniturile ob]inute din sconturile de decontare la furnizori [i al]i creditori:401 = 767

Furnizori Venituri din sconturi ob]inute404

Furnizori de imobiliz\ri462

Creditori diver[i512

Conturi curente la b\nci531Casa

10. CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE

Veniturile extraordinare pot ap\rea ca urmare a subven]iilor primite pentru eliminarea efectelor calcmit\]ilor, pentru reamplasarea activit\]ilor productive `n zone defavorizate sau pentrudescongestionarea zonelor urbane aglomerate dar [i din desp\gubirile care `nso]esc exproprierea unor active pentru cauz\ de utilitate public\.

Exemplu. Ca urmarea construc]iei unei c\i ferate de utilitate public\ o f â[ie din terenul societ\]ii Martina S.A. a fost expropriat, pentru care urmeaz\ s\ primeasc\ o desp\gubire de la stat `n sum\ de 800.000.000 lei. ~nregistrarea contabil\ este:

800 000 000 lei

512 = 771 800 000 000 lei

Conturi curente la b\nci Venituri din subven]ii pentru evenimente extraordinare [i altele

similare

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


11. CONTABILITATEA VENITURILOR DINAMORTIZ|RI {I PROVIZIOANE -PCG

Veniturile din amortiz\ri [i provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea prindiminuare a provizioanelor pentru deprecieri [i a celor reglementate.

Un venit din amortiz\ri poate interveni numai în mod excep]ional, printr-o schimbare de plan deamortizare, care ar necesita diminuarea amortiz\rii.

Toate veniturile din amortiz\ri [i provizioane se contabilizeaz\, de regul\, la închiderea exerci]iului financiar, în cazul ie[irii activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri [i în situa]ia anul\rii par]iale sau totale a unor provizioane r\mase f\r\ obiect.

Tipul de înregistrare privind veniturile din amortiz\ri [i provizioane este:15 = 78

Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli Venituri din provizioane [i ajustarea la infla]ie28

Amortiz\ri privind imobiliz\rile29Provizioane pentru deprecierea imobiliz\rilor

39Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i

produc]iei în curs de execu]ie49

Provizioane pentru deprecierea crean]elor 59

Provizioane pentru deprecierea conturilor detrezorerie

12. CONTABILITATEA OPERA}IILOR PRIVINDDETERMINAREA REZULTATULUI LUNAR

Potrivit articolului 14 dinLegea contabilit\]ii nr. 81/1994 , în contabilitate profitul sau pierderea se stabilesc [i eviden]iaz\ lunar. În acest scop se procedeaz\ lunar la închiderea conturilor de cheltuieli [ivenituri.

Determinarea lunar\ a rezultatului contabil [i impozitarea profitului ridic\ problema delimit\riilucr\rilor contabile specifice unei asemenea calcula]ii. Dup\ p\rerea noastr\, rezolvarea problemei sepersonalizeaz\ prin urm\toarele lucr\ri:

1. contabilizarea cheltuielilor angajate în cursul lunii [i a veniturilor generate ;2. calculul [i contabilizarea lunar\ a amortiz\rii imobiliz\rilor necorporale [i corporale; 3. calculul [i contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitare, cum sunt cele privind

garan]iile de bun\ execu]ie. A[a cum prev\d normele fiscale, se constituie lunar provizioane numai pentru bunurile livrate, lucr\rile executate [i serviciile prestate în cursul lunii respective ce au ca perioad\ de garan]ie perioada urm\toare ;

4. contabilizarea cheltuielilor de plat\ respectiv a cheltuielilor pentru care nu s-au întocmit documentele de angajare [i plat\ sau a c\ror perioad\ de decontare este mai mare de o lun\.În aceast\ categorie se includ: cheltuielile privind indemniza]iile de concediu, cheltuielile privind dobânzile [i alte cheltuieli.

În m\sura în care se adopt\ solu]ia contabiliz\rii elementelor de mai sus, se pot folosi dou\ variante: tratarea lor în categoria cheltuielilor de plat\, [i respectiv, folosirea mecanismului

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


provizioanelor. Deoarece nu toate provizioanele sunt deductibile fiscal în momentul constituirii esterecomandabil\ varianta trat\rii acestor cheltuieli previzionate sub forma cheltuielilor de plat\.

Op]iunea pentru varianta cheltuielilor de plat\ impune la deschiderea fiec\rei luni urm\toareopera]ia de stornare privind înregistrarea cheltuielilor de plat\ de închiderea lunii precedente.

Tipurile de înregistr\ri de principiu specifice unei asemenea lucr\ri:înregistrarea cheltuielilor de plat\ în cursul lunii “N”:

Cheltuieli = Datoriianularea înregistr\rii la deschiderea lunii “N+1”

Datorii = Cheltuieli5. similar se rezolv\ problema contabiliz\rii veniturilor de realizat . În acest scop înregistr\rile

sunt:înregistrarea veniturilor de realizat în luna “N”:

Crean]e = Venituristornarea înregistr\rii la deschiderea lunii “N+1”:

Venituri = Crean]e6. delimitarea lunar\ a cheltuielilor [i veniturilor înregistrate în avans.Problema care se ridic\

este în ce m\sur\ în cursul exerci]iului de referin]\ se poate realiza etalarea lunar\ a cheltuielilor înregistrate în avans.Exempluîn luna iulie exerci]iul “N” se pl\tesc chirii în valoare de 180 000 lei pentru exerci]iul “N” [i 120 000 lei pentru exerci]iul “N+1”.

Pentru rezolvarea problemei se pot folosi dou\ solu]ii, dup\ cum urmeaz\: I. Solu]ia delimit\rii cheltuielilor numai între ex erci]iile financiare.a) plata cheltuielilor în luna iulie:

180 000 lei 612 = 512 180 000 lei Cheltuieli cu

redeven]ele,loca]ii le de gestiune [i

chiriile


b) delimitarea cheltuielilor între exerci]iile financiare, opera]ie contabil\ efectuat\ la închiderea lunii iulie:

120 000 lei 471 = 612 120 000 lei Cheltuieli

înregistrate în avans

Cheltuieli cu redeven]ele,loca]iile de

gestiune [i chiriile II.Solu]ia delimit\rii cheltuielilor în avans [I între lunile exerci]iului financiarSe men]in cele dou\ înregistr\ri de mai sus. Totodat\, în luna iulie se etaleaz\ cotele curente

fiec\rei luni a exerci]iului “N”, respectiv (600 000 lei : 6 luni) × 5 luni: 50 000 lei 471 = 612 50 000 lei

Cheltuieli înregistrate în

avans

Cheltuieli cu redeven]ele,loca]ii le de gestiune [i

chiriile Pentru a divulga integral informa]ia este indicat\ dezvoltarea contului471 “Cheltuieli

înregistrate în avans”pe dou\ analitice471.1 “Cheltuieli înregistrate în avans- etalate lunar”[i 471.2“Cheltuieli înregistrate în avans- etalate anual”.

Dintre cele dou\ solu]ii prezentate mai sus cea care se înscrie în cerin]a imaginii fidele este cea de a doua cu etalarea lunar\ a cheltuielilor.

Similar trebuie tratat\ [i rezolvat\ problema veniturilor înregistrate în avans.Delimitarea în timp a cheltuielilor [i veniturilor vizeaz\ [i activele - pasivele de regularizare

preluate din exerci]iul precedent. Tipurile de înregistr\ri efectuate cu aceast\ ocazie sunt:a) delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans:

6xx = 471Conturi de cheltuieli Cheltuieli înregistrate în avans

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


b) delimitarea veniturilor înregistrate în avans:472 = 7xx

Venituri înregistrate în avans Conturi de venituri{i în acest caz , se impune, dup\ p\rerea noastr\, solu]ia etal\rii lunare a cheltuielilor [i

veniturilor transferate din exerci]iul anterior pentru exerci]iul curent de referin]\.Un caz particular privind delimitarea în timp îl reprezint\ cheltuielile cu repara]iile efectuate în

regie. Tipurile de înregistr\ri ocazionate în acest sens sunt:a) delimitarea în timp a cheltuielilor cu repara]iile neprevizibile în luna “N”, când s-au efectuat:

471 = 758Cheltuieli înregistrate în avans Alte venituri din exploatare

b) în luna “N+1” când se efectueaz\ închiderea în vederea determin\rii rezultatului lunar:658 = 471

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli înregistrate în avansNu se ridic\ problema delimit\rii în timp a cheltuielilor cu repara]iile planificate pe mai multe

exerci]ii, deoarece în acest caz se apeleaz\ la solu]ia provizioanelor pentru riscuri [i cheltuieli.Odat\ rezolvate problemele de închidere a lunii se procedeaz\ la nivelarea lunar\ a conturilor

de cheltuieli [i de venituri. Tipurile de înregistr\ri care intervin cu aceast\ ocazie sunt:a) decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor al

conturilor:121 = 6xx

Profit [i pierdere Conturile de cheltuielib) încorporarea veniturilor în rezultatul exerci]iului, pentru soldul creditor al conturilor:

7xx = 121Conturile de venituri Profit [i pierdere

În urma celor dou\ categorii de opera]ii prezentate mai sus, soldul debitor sau creditor alcontului121 “Profit [i pierdere”reprezint\ rezultatul înainte de impozitare, diminuat cu impozitul peprofit. O asemenea situa]ie impune determinarea rezultatului contabil cumulat înainte de impozitare încondi]iile în care trebuie excluse cheltuielile cu impozitul pe profit calculat [i eviden]iat lunar, cumulat dela începutul anului fiscal. Rela]ia de calcul este de forma:

fiscal anului inceputul la de cumulate impoziul cu le Cheltuieli pierdere" si Profit " 121 contului al

debitor sau creitor Soldul impozitare de inainte contabil Rezultatul +=

Pentru a evita solu]ia de mai sus care contravine principiilor contabile, contul691 “Cheltuielicu impozitul pe profit”fiind închis consider\m c\ în cursul anului cheltuielile cu impozitul asupra profitului s\ fie înregistrate în baza tehnicii cheltuielilor de plat\. În acest scop la nivelul unei luni seefectueaz\ urm\toarele înregistr\ri:

a) la începutul lunii de referin]\, la deschiderea lucr\rilor contabile pentru impozitul pe profit cumulat din lunile precedente :

4411 = 6911Impozitul pe profit curent Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

b) la sfâr[itul lunii de referin]\ pentru impozitul pe profit cumulat calculat:6911 = 441

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Impozitul pe profit curent c) stabilirea soldului contului4411 “Impozitul pe profit curent”[i decontarea sa dup\ cum

urmeaz\:pentru soldul creditor, impozit de plat\:

4411 = 512

Impozitul pe profit curent Conturi curente la b\ncipentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se men]ine spre a fi re]inut în trimestrulurm\tor din impozitul datorat.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


REZUMAT

Contabilitatea financiar\ a cheltuielilor [i veniturilor este organizat\ având la baz\ concep]ia dualist\. În consecin]\, ea are ca obiect evaluarea [i înregistrarea cheltuielilor [i veniturilor în func]ie denatura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport de destina]ia (func]ia) cheltuielilor.

Particularizând, în raport de cele dou\ structuri, contabilitatea financiar\ reflect\ cheltuielile într-o clasificare corespunz\toare naturii activit\]ilor pe care le desf\[oar\ întreprinderea (exploatare,financiar\ [i excep]ional\) [i naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortiz\ri etc.). Aceast\ structur\ se reg\se[te astfel la nivelul grupelor de conturi principale:

I. CHELTUIELI DE EXPLOATAREII. CHELTUIELI FINANCIAREIII. CHELTUIELI EXTRAORDINAREIV. CHELTUIELI CU AMORTIZ|RILE {I PROVIZIOANELE sau CHELTUIELI

CALCULATEV. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFITI. VENITURI DIN EXPLOATAREII. VENITURI FINANCIAREIII. VENITURI EXTRAORDINAREIV. VENITURI DIN AMORTIZ|RI {I PROVIZIOANE

Pentru reprezentarea cheltuielilor [i veniturilor se porne[te de la caracterul de proces alactivit\]ilor consumatoare de resurse [i produc\toare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor [i crearea veniturilor se deruleaz\ în mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesuluicheltuielilor se întâlnesc patru momente:angajarea, consumul, pl\]ile, imputarea.

Angajareaare loc în momentul în care se contracteaz\ obliga]ia b\neasc\ generatoare de pl\]isau consumatoare de resurse.Exemplu.În cazul unei aprovizion\ri cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine în momentul în care s-a creat obliga]ia b\neasc\ fa]\ de furnizori de a pl\ti stocurileprimite de la ace[tia.

Consumuleste specific utiliz\rii efective sau “sacrific\rii” resurselor în scopul satisfacerii unor

nevoi productive sau neproductive, dup\ caz.Exemplu,utilizarea materialelor în procesul de produc]ie înscopul ob]inerii de produse, lucr\ri [i servicii.Pl\]ile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul rela]iilor financiare.

Exemplu:achitarea obliga]iei fa]\ de furnizori pentru materialele aprovizionate de la ace[tia reprezint\ oplat\ ca echivalent;în schimb, plata impozitului pe profit reprezint\ un transfer f\r\ echivalent.

Imputarea reprezint\ momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor ob]inute.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz\ patru momente:produc]ia; facturareasauvânzarea pe credit; încasarea; încorporarea.

Produc]iaeste momentul cre\rii rezultatului ca produs al activit\]ii consumatoare de resurse.Exemplu: la o întreprindere produc\toare, aceast\ faz\ se identific\ cu produc]ia în curs de fabrica]ie [iproduc]ia finit\.

Facturareasauvânzarea pe creditconst\ în transferarea dreptului de proprietate de la vânz\tor la client.

Încasareareprezint\ etapa în care rezultatul vândut se transform\ în bani.Încorporareaeste o etap\ strict contabil\ prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a

absorbi cheltuielile corespondente.Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazion\rii cheltuielilor [i cre\rii veniturilor, sereg\se[te [i în contabilitatea financiar\. Respectândprincipiul independen]ei exerci]iilor, toate opera]iilecare determin\ cheltuieli [i venituri sunt înregistrate în momentulgener\rii sau angaj\rii lor. În modcorespunz\tor se organizeaz\ o <<contabilitate de angajamente >> sau <<accrual accounting >>.Ea

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


presupune individualizarea [i reflectarea cheltuielilor în faza deangajare[i consum, iar a veniturilor înmomentulob]inerii[i a realiz\riilor.

În concordan]\ cuprincipiul rezultatuluieste necesar s\ se delimiteze momentul în carecheltuielile se consider\ consumate[i veniturilerealizate, iar pe aceast\ baz\ imputarea costului ata[at învederea determin\rii rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoa[teriicheltuielilorconsumateîn momentul utiliz\rii resurselor, iar a veniturilor realizateîn momentul transfer\rii dreptuluide proprietate, deci al livr\rii sau factur\rii c\tre client. Dac\ veniturile nu sunt legate de vânz\ri (chirii,dobânzi de încasat) sunt considerate realizate în momentul constat\rii lor. Pornind de la venitul realizat alexerci]iului, în mod corespunz\tor se delimiteaz\ cheltuielile în calitatea lor de efort care au generat veniturile.

A[a cum se arat\ în contabilitatea anglo - saxon\, cheltuielile se afl\ într-o conexiune cuveniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de“matching”.Toate cheltuielile angajate încursul exerci]iului care nu se pot ata[a veniturilor realizate sunt “activate” sau recunoscute ca active, fiindimobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exerci]ii. De asemenea, sunt “pasivizate” saurecunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite exerci]iilor viitoare.

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


CUVINTE CHEIE

angajarea consumulplata imputarea produc]ia facturarea `ncasarea `ncoroprarea cheltuieli curentecheltuieli înregistrate în avans

cheltuieli de repartizat pe mai multe exerci]iicheltuieli de plat\.venituri curentevenituri înregistrate în avansvenituri de realizat.valoarea just\ cheltuieli din exploatarecheltuieli financiarecheltuieli extraordinarevenituri din exploatarevenituri financiarevenituri extraordinare

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR|

1. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baz\ alecontabilit\]ii, Edi]ia a cincea, Editura Arc, 2000.

2.Du]escu A, Ghid pentru în]elegerea ş i aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,Editat de Corpul Exper]ilor Contabiliş i Contabililor Autoriza]i din România, Bucureş ti 2001.

3.Feleag\, N., Iona[cu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economic\, Bucure[ti, 1998 [ivol II, Editura Economic\, Bucure[ti, 1999.

4.IASC, Standardele Interna]ionale de Contabilitate, traducere din limba englez\, Editura Economic\, Bucureş ti 2001.

5.Ministerul Finan]elor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,Partea I, Editura Economic\, Bucureş ti 2001.

6.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna economic\, Bucureş ti,1997.

7.Ristea M, Contabilitatea între fiscalş i gestionar, Editura Tribuna Economic\, Bucureş ti 19988.Ristea M, Metodeş i politici contabile de întreprindere, Editura tribuna Economic\, Bucureş ti2000.9.Ristea M, Op]iuniş i metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna Economic\, Bucureş ti

2001.10.Ristea M, Contabilitatea `ntreprinderii, vol I reeditat, editura M\rg\ritar, Bucure[ti, 2001.11.Ristea M, Normalizarea contabilit\]ii — baz\ [i alternativ — Editura Tribuna Economic\,

Bucure[i 2002

8/7/2019 ctb cls 6 & 7


~NTREB|RI RECAPITULATIVE

1. Cum se evalueaz\ cheltuielile [i veniturile `n contabilitatea financiar\ ?2. Care sunt momentele `ntâlnite `n procesul cheltuielilor ?3. Ce reprezint\ imputarea ? Dar ̀ ncorporarea ?4. Ce este matchingul ?5. Ce reprezint\ cheltuielile curente ? dar cele de plat\ ?6. Ce reprezint\ veniturile curente ? Dar cele de realizat ?7. ~n ce cazuri se pot credita conturile de cheltuieli ?8. Care sunt metodele de contabilizare a cheltuielilor cu `mprumutul ?9. Care sunt metodele de contabilizare a veniturilor privind contractele de lung\ durat\ ?10. Care sunt lucr\rile de determinare lunar\ a rezultatului contabil ?11. Care sunt metodele de delimitare lunar\ a cheltuielilor [i veniturilor `nregistrate ̀ n avans.

Date post:	08-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	vxpcs
View:	225 times
Download:	0 times

ctb cls 6 & 7

Documents