CS Dispozitive Scurgere

CAIET de SARCINI pentru DISPOZITIVE de SCURGERE şi EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Pag.1 / 31

DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

CUPRINSCAP. I. GENERALITĂŢI

ART. l. Obiect şi domeniu de aplicareART.2. Prevederile generale

PARTEA I - NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITECAP.I. MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

ART.3. CimenturiART.4. AgregateART.5. ApaART.6. Oţel beton

CAP.II. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRA BRUTĂ ŞI BOLOVANIART. 7. Nisip pentru pereuri uscateART. 8. Piatră brută pentru pereuri şi zidăriiART. 9. Bolovani pentru pereuri şi zidării

CAP. III. MATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURIART. 10. Materiale pentru filtreART. 11. Tuburi pentru drenuriART. 12. Geotextil terasin

CAP.IV. MATERIALE PENTRU CANALIZĂRIART. 13. Tuburi prefabricate din beton simplu pentru canale, guri de scurgere şi cămine de vizitare

CAP. V. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI ŞI CASIURI

ART. 14. Borduri de trotuare şi de refugiiART. 15. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz

CAP.VI. CONTROLUL CALITAŢII MATERIALELORART. 16. Controlul calităţii materialelor

PARTEA II - MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILORCAP.VII. PICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR

ART. 17. Pichetarea lucrărilorART. 18. Execuţia săpăturilor

CAP.VIII. COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI A BETOANELORART. 19. Compoziţia şi utilizarea mortarelor .ART. 20. Prepararea mortarelor de cimentART. 21. Clasarea şi utilizarea betoanelor ART. 22. Compoziţia betoanelor

CAP.IX. COFRAJEART. 23. Cofraje

CAP.X. OŢEL DE ARMĂTURĂART. 24. Fasonarea şi montarea armăturii

CAP.XI. BETONART. 25. Prepararea betonuluiART. 26. Punerea în operă a betonuluiART. 27. încercarea şi controlul betonuluiART. 28. Toleranţe la lucrările executate din beton

CAP.XII. ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANIART. 29. Zidării din piatră brută sau bolovani


Pag.2 / 31

CAP.XIII. AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILORART.30. Prescripţii generale de amenajareART.31. Execuţia pereurilor uscateART.32. Execuţia pereurilor rostuite cu mortar de cimentART.33. Execuţia pereului în mortarART.34. Pereu din piatră brutăsau bolovani pe fundaţie din betonART.35. Pereu din beton turnat pe locART.36. Pereu din elemente prefabricate din beton

CAP.XIV. DRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTARE ŞI EVACUARE A APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

ART.37. Prescripţii generaleART.38. Realizarea drenurilor de acostamentART.39. Realizarea stratului drenat continuu ART.40. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigolă

CAP.XV. CANALIZAREAART.41. Deschiderea săpăturilorART.42. Executarea canalelor, gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare

CAP.XVI. BORDURI DE TROTUAR ŞI RIGOLE PREFABRICATEART.43. Montarea bordurilor

CAP.XV1I. ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALEART.44. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor

CAP.XVUI. RECEPŢIA LUCRĂRILORART.45. Recepţia pe fazeART.46. Recepţia preliminarăART.47. Recepţia finală

ANEXĂ - REFERINŢE NORMATIVE


Pag.3 / 31

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI

Art.l. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelorde scurgere şi evacuarea apelor de suprafaţă şi anume:

- şanţuri la marginea platformei;- şanţuri de gardă;- rigole la marginea platformei;- rigole la bordura trotuarului;- rigole de acostament;- casiuri;- lucrări de canalizare;- canale de evacuare;- puţuri absorbante;- drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului.

El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de execuţie.1.2. În prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

- podurile şi podeţele;- lucrările de amenajare şi corectare a torenţilor;- lucrările de canalizare pentru ape uzate şi de suprafaţă.

Art.2. PREVEDERI GENERALE2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor necesare ce se impun.

PARTEA INATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL II. MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

Art.3. CIMENTURI3.1. Cimenturile pentru mortare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare în România.3.2. La prepararea betoanelor şi a mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1- ciment Portland cu adaosPa 35 conform SR EN 197-1- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011.

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrările expuse la îngheţ-dezgheţ în stare saturată cu apă cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafaţă este arătat în tabelul 1 pentru betoane şi în tabelul 2 pentru mortare de ciment.


Pag.4 / 31

Tabel 1

Nr. crt.

CONDIŢIILE DE EXECUŢIE SAU CARACTERISTICILE ELEMENTELOR

CLASA BETONULUI

TIPUL DE BETON

TIPUL DE CIMENT

P40 Pa35 M30 Hz35

1Elemente sau construcţii cu gropi mai mici de 1,5 m

C 12/15 C 16/20 -C

25/30

oricare oricare

I U

R R

U I

II

2Elemente sau construcţii masive având grosimea egală sau mai mare de 1,5 m

C 12/15 C 16/20 - C

25/30

oricare oricare

IU

RU

U I

U R

3 Elemente sau construcţii din betoane superioareC 28/35

≥ C 32/40armat armat

UU

II

II

II

NOTĂ: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat în locul celui indicatI - ciment a cărui utilizare nu este recomandabilă din considerente tehnice sau

economiceTabel 2

Nr.

Tipul de mortar Tipul de cimentindicat a se

utilizautilizabil în lipsa celui

indicat1. Mortar de zidărie sau tencuială de marca 50 F 25 M 30

2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35

3.Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

Pa 35 M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie să satisfacă condiţiile arătate în tabelul 3.3.5. Pentru lucrări în contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a căror clasă minimală va fi precizată prin caietul de sarcini speciale în funcţie de lucrare.

Tabel 3

CARACTERISTICICONDIŢII DE ADMISIBILITATE

P40 Pa 35 M 30 Hz 35

Începutul prizei 1h 1h 1h 1h30'

Sfârşitul prizei <10h <10h <10h <10h30’

Constante de volume pe turte Să nu prezinte încovoieri sau crăpăturiRezistent la întindere din încovoiere

minim N/mm2

- la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

3,0-

5,0

---

---

-4,05,5

Constante de volum Le Chatelier Mărimea volumului < 10 mm

Rezistenţe la compresiune min. :N/mm2

- la 2 zile -la 7 zile - la 28 zile

17 -

40

10-

35

-15 30

-2035

3.6. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor respective.3.7. În timpul transportului de la fabrică la şantier (sau depozit intermediar), manipulării şi depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificări cu corpuri străine.3.8. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existentei certificatului de calitate.


Pag.5 / 31

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de către producător.3.10. Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat decât după verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la 2 (7) zile.Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător.Cimentul care se constata că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.3.11. Controlul calităţii cimentului de către Executant se face în conformitate cu prevederile tabelului 23.

Art.4. AGREGATE4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm

- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8- piatră spartă 8-25 sau 8-40 mm.

4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.4.3. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 4.4. Nisipul trebuie să fie aspru la pipăit.4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe bază de prescripţii speciale.4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 4.

Tabel 4

CARACTERISTICI CONDIŢIILE MINIME DE ADMISIBILITATE

OBSERVAŢII

Forma granulelor

b/ac/a

0,66 0,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o

încercare prealabilă a betonului.

4.7. Din punct de vedere al conţinutului de impurităţi agregatele trebuie să respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel 5

Denumirea impurităţiiCondiţii de admisibilitate

Nisip natural sau de concasaj

Pietriş sau piatră spartă

Corpuri străine - resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri Nu se admit Nu se admit

Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor

Nu se admit Nu se admit

Mică, % , max. 1% -Cărbune, %, max. 0,5 -Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenă galbenăArgilă în bucăţi, %, max. 1% 0,25Părţi levigabile, %, max. 2% 0,5Sulfaţi sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observaţii: în cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia în nisip şi pietriş verificându-se încadrarea în condiţiile tehnice din tabel.4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor să îndeplinească condiţiile de admisibilitate indicate în tabelul 6.

Tabel 6


Pag.6 / 31

Caracteristici fizico-mecanice Condiţii de admisibilitate

Densitate aparentă, kg/mc, min.Densitate în grămadă în stare afânată şi uscata kg/mc, min. Porozitate totală pentru piatra spartă %, max Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă maxVo!um de goluri în stare afânată pentru:- nisip, % max.- pietriş, % max.- piatră spartă, % max.

Rezistenţa la strivire %- în stare saturată, min.- în stare uscată, max.

Coeficientul de înmuiere după saturare, min.Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri în stare saturată N/mrnp, min.Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de masa iniţială, % max.

18001200

22

404555

60150.890

10

4.9. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească l ,5 d max.4.10. Granulozitatea nisipului este dată în tabelul 7.

Tabel 7

Sortul de nisip Treceri, in % prin sita sau ciurul de:0,2 0,5 1 2 3,15 7,0

0-2 min.max.

-1050

45 85

90 100

- -

0-3 min.max.

5 30

.35 75

-90

100-

0-7 min.max.

2 21

-20 70

-56 87

100 100

4.11. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 8.

Tabel 8Balastul pentru

betoane

Treceri, in % prin sita sau ciurul de:3.15 5 16 20 D max.

0-31 min.max.

2050

--

5585

--

80100

0-71 min.max.

1030

--

3565

--

80100

0-40 min.max.

--

3060

--

5585

80100

0-63 min.max.

--

2525

--

4580

80100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi şi păstrate în condiţii care să le ferească de impurificare.4.14. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se face în conformitate cu prevederile tabelului 19.


Pag.7 / 31

4.15. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

Art.5. APĂ5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică sau din alta sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în tabelul 9 conform STAS 790.Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de către un laborator de specialitate la începerea lucrărilor.

Tabel 9Caracteristici chimice si fizice Condiţii de admisibilitate

Conţinutul total de săruri gr/1 max. 4

Sulfaţi gr. S042 / litru max. 2

Substanţe organice gr/litru max. 0,5

Cloruri gr.CL/litru max. 0,5

Azotaţi gr. N03/dm3 max. 0,5

Magneziu gr. Mg2/dm3 max. 0,5

Materii în suspensie gr. max. 3

5.2. în timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Art.6. OŢEL BETON6.1. Armăturile pentru beton armat pe şantier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe şantier se vor realiza din oţel beton cu profil neted OL 37 sau din oţel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oţeluri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1.6.2. La livrare oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis de producător.6.3. Oţelurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii şi diametre.6.4. Suprafeţele de stocare trebuie să fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.6.5. Armăturile fasonate sau fasonate şi asamblate vor fi transportate în aşa fel încât nici un element să nu sufere deformaţii permanente în timpul transportului sau manipulării.6.6. Controlul calităţii oţelului beton se face pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL IIIMATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII DE PIATRĂ BRUTĂ ŞI BOLOVANI

Art.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie să aibă conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm de max. 12%.7.2. Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

Art.8. PIATRA BRUTĂ PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII8.1. Piatra brută folosită la pereuri şi zidării trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică, să aibă o structură compactă.8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespundă prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Rezistenţa la compresiune pe epruvete în stare uscată, N/mmp min.Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ:

80


Pag.8 / 31

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatră spartă % max. - coeficient de înmuiere pe epruvete % max.

0.325

8.3. Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 11.

Tabel 11

Caracteristici Condiţii de admisibilitateForma

Înălţimea, mmDimensiunile bazei, mm: - lungime

- lăţimePiatra necorespunzătoare dimensiunilor, % max.

neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau de o pană140...180

egală sau mai mare ca înălţimea80...150

15

8.4. Piatra brută pentru zidării va avea forma neregulată, aşa cum rezultă din carieră având dimensiunea minimă de cel puţin 100 mm şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.8.5. Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatră brută stratificată care are două feţe aproximativ paralele.8.6. Pentru zidăria de piatră brută opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul de mare; cu muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lungă să depăşească mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari.

Art.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDĂRII9.1. Bolovani de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structură şi compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:

- rezistenţele la sfărâmare prin compresiune min. 60%- rezistenţa la uzura cu maşina Deval min. 11.

9.3. Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabelul 12.

Tabel 12Dimensiuni Condiţii de admisibilitate

- lungime, lăţime a feţei, mm- Înălţime- piatră necorespunzătoare dimensiunilor % din masă max.

80 … 140120 … 160

15

9.4. Bolovanii folosiţi la zidării au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80...200 mm.


Pag.9 / 31

CAPITOLUL IVMATERIALE ŞI TUBURI PENTRU DRENURI

Art.10. MATERIAL PENTRU FILTRE10.1. Ca material drenant se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de nisip (EN) superior lui 40.10.2. Balastul trebuie să fie curat, sa nu conţină elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie să aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpina contaminarea lui de către terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.Trebuie să se supună regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D15>4d85 unde:

D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrantd 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor

10.3. Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662 aşezat în zona tubului perforat al drenului de adâncime. 10,4. Ca filtru invers se foloseşte-geotextil.Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobat de ÎCCPDC indicativ NP 075.

Art.11. TUBURI PENTRU DRENURI11.1. Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

- tuburi rigide de policlorură de vinii (P.V.C.) STAS 6675/2- tuburi de polietilenă (PE) STAS 10617/2- tuburi ondulate riflate perforate.

11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul 13.Tabel 13

DIMENSIUNISTAS 6675/2- STAS 10617/2 TUB PVC

TUB P.V.C.rigid TUB P.E. rigid

Diametrul exterior mm 75 110,0 75 110,0 65,0 80,5

Grosimea nominală mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7

Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170

Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,972 2,080 0.220

0.325-Suprafaţa activă cmp/ml 24-45 neperforat 24:4

5neperforat 24:4

524:45

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate şi la drenuri forate tubate, învelite în geotextil.11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau PE. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:

- intrări şi ieşiri din căminele drenurilor- la cap de dren- la cap de aerisire- între chesoane pentru evacuarea apelor.

11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie să fie într-un număr care să realizeze o suprafaţă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu secţiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă D=200 mm şi lungime de 1,00 m conform STAS 816 tabel 15.


Pag.10 / 31

Art.12. GEOTEXTIL12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor "Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor" aprobate de JCCPDC indicativ NP 075.12.2. Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaţă. Zonele cu defecte se vor înlătura la punerea în operă.

CAPITOLUL VMATERIALE PENTRU CANALIZĂRI

Art.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liberă se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu secţiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de diverse diametre conform STAS 816 arătate în tabelele 14 şi 15.13.2. Folosirea tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufa, pentru îmbinări umede sau uscate, cu talpă sau fără talpă se va face în funcţie de prevederile proiectului de execuţie şi ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 şi 15).

Tabel 14Tuburi circulare fără talpă cu muta pentru îmbinări umede şi uscate

Tubun. circulare cu talpă cu mufă pentru îmbinări umede şi uscate

Diametru D Abatere la

perpendic. a

suprafeţei frontale

pe axe

LungimeaGrosime

apereţilor


perpendic. a

suprafeţei

frontale pe axe

LungimeaGrosimea

pereţilorNominal

Abatere limită

Nominal

Abatere limită

200 ±3 3 1000 26 .- - - - -

300 ±4 4 1250 36 300 ±4 4 1000 45

400 +4 4 1500 42 400 ±4 4 2500 50

500 ±5 5 2000 50 500 ±5 5 - 58

600 ±6 6 2500 58 - - - - -

Tabel 15Tuburi circulare fără talpă cu cep şi buză Tuburi circulare cu talpă cu cep şi buză


perpendic. a

suprafeţei frontale

pe axe

LungimeaGrosime

apereţilor


perpendic. a

suprafeţei

frontale pe axe

LungimeaGrosimea

pereţilorNominal

Abatere limită

Nominal

Abatere limită

200 ±3 3

1000

26 200 - 3

1000

26

300 ±4 4 36 300 ±4 4 36

400 +4 4 42 400 ±4 4 42

500 ±5 5 50 500 ±5 5 50

600 ±6 6 58

13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm şi 250 mm specificate în tabelul 16.

Tabel 16

SPECIFICAŢIA TUBULUI

DIAMETRUL INTERIOR

LUNGIMEA GROSIMEASTAS 816-80

Tubul interior la care se racordează canalul

500 1085 60 Fig-19

Tubul superior 500 700 900 1000 60 Fig.20

Tubul racord 200 - 26 Fig.21

Cot cu mufa 200 315 26 Fig. 12-14


Pag.11 / 31

Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.13.4. Pentru căminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate în tabelul 17.

Tabel 17SPECIFICAŢIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80

Tubul la partea superioară 1000 1000 140 Fig.22

Tubul de la partea superioară 1000 1000 120 Fig.23

Tubul racord 800 1000 500 120 Fig.24

Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.13.5. Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308, respectiv STAS 3272, conform precizărilor din caietul de sarcini speciale.13.6. Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaţa interioară cu aspect de beton nesclivisit. Suprafaţa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte.Pe suprafaţa exterioară se admit mici fisuri de contracţie, distribuite neegal, dacă nu au influenţă asupra calităţii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g să se obţină un sunet clar, nedogit.13.7. Tuburile trebuie să fie impermeabile îndeplinind condiţiile prevăzute în tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apă determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere de medii cu mai mult de 30%.

Tabel 18

DIAMETRUL NOMINALD MM

PIERDEREA DE APĂ LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)

CMC/M LUNGIME (LA TUBURI ÎNTREGI) MAX.

CMC/DM2 SUPRAFAŢA DE ÎNCERCARE

200300400500600

120160210270300

1.91,71,61,51,5

13.8. Absorbţia totală de apă determinată pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%.13.9. Rezistenţa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28 zile, încercate conform prevederilor STAS 816 trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 19.13.10. In cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 1667, iar betonul trebuie să aibă cel puţin clasa BC20.

Tabel 19DIAMETRE NOMINALE D MM ÎNCĂRCAREA MINIMĂ P, N/M

200300400500600

2700030000320003500038000

13.11. Manipularea şi depozitarea tuburilor se va face cu atenţie, ferindu-le de lovituri şi şocuri.13.12. Se interzice cu desăvârşire: descărcarea tuburilor prin cădere liberă, manipularea tuburilor agăţate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cârlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor între ele sau de alte obiecte.


Pag.12 / 31

13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufă (în cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.Depozitarea se face şi pe verticală, cu condiţia asigurării planeităţii terenului de depozitare.13.14. La transport tuburile se aşează pe suporţi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe rânduri, suporţii trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte dispozitive precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării.13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta şi în poziţia verticală.13.16. Fiecare lot de livrare va fi însoţit de documentul de certificare a calităţii, întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.13.17. Tuburile se vor transporta după 28 zile de la data când au fost fabricate, iar în ca/ul când au fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenţele betonului la 28 zile.

CAPITOLUL VIBORDURI DE TROTUARE

PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ŞANŢURI Şl CASIURI

Art 14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII14.1. Bordurile de refugii şi bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a căror dimensiuni trebuie să corespundă datelor din tabelul 20.

Tabel 20

TipulMărime

aLăţimea 6°+/-2

înălţimea4+/-S

Lungimea1+/-5

Observaţii

A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare

B B3 100 170 750;500Utilizate la drenările spaţiilor verzi încadramente laterale,

etc.

I I 300 300 600 Utilizate la intrări

P P 600 300 400 Carosabile

Notă: Toate dimensiunile sunt în mm.14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt arătate în tabelul 21.

Tabel 21CARACTERISTICI MECANICE CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

Rezistenţa la rupere medie la încovoiere pentru tipurile A şi B kgf/cmp 40

Rezistenţa la rupere la încovoiere a unei singure epruvete de probă pentru lungimile de 1000, 750 şi 500 mm Kgfcmp

30

Rezistenţa la uzura mm max. 1,3

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ la 20 cicluri îngheţ-dezgheţ fără sa apară fisuri sau ştirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate în tabelul 22.


Pag.13 / 31

Tabel 22DENUMIREA DEFECTULUI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE

Săgeata feţelor văzute 0/00 max 3

Deformări pe feţele văzute mai mari de2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max. 3

Ştirbituri, mm max.

Nu se admit în muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din probă cu lungime de max. 3. mm şi adâncime de max. 2 mm.

Crăpături Nu se admit

Art.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, ŞANŢURILOR ŞI CASIURILOR DE TALUZ15.1. La amenajarea rigolelor, şanţurilor şi casiurilor de taluz din clemente prefabricate se vor folosi elementele prevăzute în proiectul de execuţie care pot fi cele indicate în STAS 10796/2 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor 11 realizate pe şantier din beton clasa BC 15 respectând întocmai elementele geometrice date în detaliile de execuţie şi condiţiile impuse în caietul de sarcini speciale.15.2. În lipsa unor detalii ale proiectului de execuţie, amenajarea şanţurilor poate 11 tăcută fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Beneficiar, fie din beton turnat pe loc a căror caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL VIICONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR

Art.16. CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.16.2. Încercările preliminare de informare sunt executate pe eşantioane de materiale provenind din fiecare balastieră, carieră sau uzină propusă de Antreprenor. Natura lor şi frecvenţa cu care sunt efectuate sunt arătate în tabelul 23 completat cu dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.Rezultatul acestor încercări va trebui să fie conform Specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.16.3. Consistenţa încercărilor de reţetă şi frecvenţa lor sunt stabilite pentru fiecare material în parte în tabelul 23 completat eventual de dispoziţiile din caietul de sarcini speciale.Nici o altă toleranţă decât cele care sunt precizate în prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisă.Materialele care nu vor corespunde condiţiilor impuse vor fi refuzate şi puse în depozit în afara şantierului prin grija Inginerului.


Pag.14 / 31

ÎNCERCĂRI PRELIMINARE ŞI ÎNAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELORTabel 23

Materialul Încercări sau caracteristici care se

verificaMetode

conform

Frecvenţa încercărilor

încercarea de informareîncercarea înainte

de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Constante de volum SR 196/3 O determinate la fiecare lot aprovizionat numai puţin de 100 t pe

o proba medie

-

Timpul de priza SR 196/3 -

Rezistenţe mecanice la 2(7) zile Rezistenţe mecanice la 28 zile

SREN 196-1O probă la 100 1 sau la fiecare siloz

la care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Starea de conservare numai daca s-a depăşit termenul de depozitare sau au întârziat factorii de alterare

SR EN 196/3 -Doua determinări pe siloz sus şi jos

Agregate


- La fiecare lot aprovizionat -

Parte levigabila SR 667 -O determinare pe

lot de 100 m3

Humus STAS 4606- La schimbarea sursei -

Corpuri strâine, argila în bucăţi, argila aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606 -O determinate pe

lot de 100 m3

Granulozitatea sorturilor SREN 93 3O proba la maxim SOC mc pentru

fiecare sort şi sursăO determinare pe

lot de 100 m3

Echivalentul de nisip STAS 730 O determinare pentru fiecare sursăO determinare pe

lot de 50 m3

Rezistenţa la uzura cu maşiua tip Los Angeles

STAS 730O determinare la maxim 500 mc

pentru fiecare sort si sursă-

Piatra bruta pentru pereuri şi zidarii de

piatra



Rezistenţa la compresiune a rocii pe epruvete în stare uscată

SREN 1926, -0 încercare pe lot

de 100 mc

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţST AS

6200/15-

0 încercare pe lot de 100 m3

Bolovani pentrupereuri şi zidarii

Examinarea abaterilor din certificatul de calitate


Rezistenţa la sfărâmare prin compresiune

STAS 730 -O încercare pe lot

de 100 mc

Rezistenţa la uzura cu maşina Deval STAS 730 -O încercare pe lot

de 100 m3

Apă Analiza chimică STAS 790

Pentru apa potabilă nu este cazul. Pentru apa care nu provine din

reţeaua publică de apa potabilă o analiză pentru fiecare sursă

Ori de câte ori se schimbă sursa sau când apar condiţii

de poluare

Oţel betonExaminarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare cantitate aprovizionată -

Material drenant



Echivalentul de nisip STAS 730 O determinare pentru fiecare sursăO determinare pe

lot de 100 m3

Granulometrie SR EN 933/1 O probă pentru fiecare sursăO determinare pe

lot de 100 m3

Tuburi PVC sau PE pentru drenuri



Suprafaţa activă -Trei determinări pe fiecare lot

aprovizionat-

Tuburi din beton pentru canalizare


- La fiecare lot aprovizionat

Dimensiuni (diametre şi grosimi) ecarturiSTAS 818

Determinări obligatorii daca cantitatea este mai mare de 1 00 ml şi pentru

fiecare sursă

O serie de deter-minări pe fiecare

lot de 100 mExaminarca vizuală a suprafeţelor interioare

STAS 818

- -

Borduri de beton

Examinarea datelor din certficatul de calitate


Dimensiuni STAS 1137încercări obligatorii dacă cantitatea

este rnai mare de 500 ml pentru fiecare sursa

O încercare pelot de 500 m3

Rezistenţa la încovoiere STAS 1137 Idem Idem


Pag.15 / 31

PARTEA II - MODUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

CAPITOLUL VIIIPICHETAREA ŞI EXECUŢIA SĂPĂTURILOR

Art.17. PICHETAREA LUCRĂRILOR17.1. Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.17.2. Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va respecta întocmai şi se aproba de către Inginer consemnându-sc în registrul de şantier.

Art.18. EXECUŢIA SĂPĂTURILOR18.1. Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate "Bun pentru execuţie". Ele vor fi duse până la cota stabilită de Inginer în timpul execuţiei lucrărilor.18.2. Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor) precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul şanţurilor de gardă.18.3. Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu: respectarea strictă a lăţimii tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.18.4. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea cad în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.18.5. Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de Beneficiar la o distanţă, care nu va putea depăşi 1 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripţii speciale.18.6. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului realizând susţineri joantive sau cu interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a elementelor de susţinere.18.7. Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte 15 centimetri.Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95% din densitatea optimă uscată, Proctor Normal.

CAPITOLUL IXCOMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR ŞI A BETOANELOR

Art.19. COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR19.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare:

- Mortar M 50 -Destinatzidăriilor şi pereurilor din piatră brută sau bolovani având un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip;

- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatră sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

Art.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT20.1. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.


Pag.16 / 31

20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă atunci, în mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară. Amestecarea continuă, până când mortarul devine perfect omogen.În toate cazurile mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna, să formeze un bulgare uşor umezit ce nu curge între degete. Pentru anumite folosinţe, ca mortare pentru protecţii, pentru matări, ş.a. delegatul clientului poate să accepte şi alte consistenţe.20.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul proaspăt.

Art.21. CLASIFICAREA ŞI UTILIZAREA BETOANELORClasificarea după rezistenţă a betoanelor este indicată în tabelul 24 în care sunt indicate rezistenţele pe care trebuie să le ateste aceste betoane precum şi consumurile minime de ciment.

Tabel 24CLASA

BETONULUIDESTINAŢIA BETONULUI

REZISTENTA CARACTERISTICA RbK N/ mm3

CANTITATEA MINIMA DE CIMENT m3

C 2,8/3,5 Beton de umplutură 3,5 115

C 4/5 Beton în fundaţii masive 5 150

C 6/7,5 Beton în fundaţii sau elevaţii 7,5 180

C 8/10Beton simplu în elevaţii şi beton slab armat

10,0 240

C 12/15 Beton armat 15,0 300

C 16/20 Beton armat prefabricat 20,0 350

Art.22.COMPOZIŢIA BETOANELOR22.1. Compoziţia betoanelor este definită de proporţia în volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat şi volumul apei. Dacă caietul de sarcini speciale prevede proporţiile agregatelor trebuie să fie determinate în greutate.Cantităţile necesare pe fiecare component al betonului vor fî determinate înainte de a începe prepararea acestuia de către Antreprenor:

- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;- fie prin comparaţii cu compoziţii deja folosite, cu materiale identice, dacă Inginerul

acceptă.În aceste două cazuri, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului pentru acceptare,

într-un termen de minimum 15 zile înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor de betonare, studiul compoziţiei şi justificările necesare.22.2. La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile "Codului de Practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN 012" luând în considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;- rezistenţele rninirne ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.


Pag.17 / 31

Tabel 25

Nr. crt.

TIPUL DE ELEMENTE DE BETONMIJLOC DE

TRANSPORT

LUCRABILITATE

NOTARITASARE

cm

1Fundaţii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

basculante L2 3+/-1

2. Idem sau fundaţii de beton armat, tălpi, grinzi pereţi autoagitator L3 8 +/-2

3.Elemente sau monolitizari cu aglomerări de armături sau dificultăţi de compactare cu secţiuni reduse

idem L 4 12+/-2

Tabel 26

Clasa betonuluiApa, l/m3 pentru lucrabilitate

L 2 L 3 L 4C 2.8 / 3.5 … C 6/7.5 160 170 -

C 8/10 … C 20/25 170 185 200

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt arătate în tabelul 27.

Tabel 27

Agregat Limite% Treceri în masă prin site sau ciurul de:

02 1 3 7 16 26 31 40 71

A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5

0-31max min

102

2518

4232

6050

8070

--

10095

--

--

0-40maxmin

102

2816

3828

5242

74 64--

9082

10095

--

0-70maxmin

81

186

3213

4522

16 387050

7757

8468

10095

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15

0-31maxmin

81

2214

3727

55 45

7666

--

10095

--

--

0-40maxmin

81

2012

3323

4737

6959

--

8880

10095

--

0-70maxmin

81

186

3213

4522

6138

7050

7757

8468

10095

C. Pentru betoane de clasa > C 16/206/20

0-31maxmin

71

1810

3222

5040

7262

--

10095

--

--

0-40maxmin

61

168

2818

4232

64b4

--

8678

10095

--

22.4. Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează:- pentru fiecare sort de agregat ''+/- 3%- pentru ansamblul de agregate +/- 2%- pentru ciment +/- 2%- pentru apa totală +/- 5%.

Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt efectuate de Inginer în momentul betonării.22.5. Rezistenţele minime la încercările preliminare trebuie să fie conform prevederilor din tabelul 28.


Pag.18 / 31

Tabel 28

VârstaRezistenţa la compresiune N/; mm'

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5

7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8

28 zile 18 23,5 29,6 32,0

CAPITQLUL XCOFRAJE

Art.23. COFRAJE23.1. Stabilirea soluţiei de cofrare .şi;întocmirea detaliilor de execuţie este sarcina Antreprenorului.23.2. Cofrajele proiectate trebuie să fie capabile să suporte sarcinile şi suprasarcinile Iară să se deformeze.23.3. Toate cofrajele trebuie să fie nivelate în toate punctele cu o toleranţă de +/- 1 cm.Lăţimile sau grosimile între cofraje ale diferitelor părţi ale lucrării nu trebuie să prezinte reduceri mai mari de 5 mm.23.4. Scândurile sau panourile cu care se realizează cofrajele trebuie să fie îmbinate la nivel şi alăturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximă admisă in planul unui parament intre două scânduri alăturate de 3 mm.

CAPITOLUL XIOŢEL DE ARMATURĂ

Art.24. FASONAREA ŞI MONTAREA ARMĂTURII24. l. Armăturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor($e execuţie şi apoi montate în cofraj.24.2. Fasonarea în cofraje nu este admisă, decât cu autorizaţia Inginerului şi aceasta pentru închiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.24'.3. Barele lăsate în aşteptare între două faze de betonarc vor fi protejate împotriva oricărei deformaţii accidentale, îndoirea şi îndreptarea barelor lăsate în aşteptare este interzisă.24.4. Verificarea montării corecte a armăturii trebuie să fie făcută de Inginer sau de delegatul acestuia înainte de betonarc. Inginerul poate ordona ţinând seama de importanţa lucrării ca betonarea să nu aibe loc decât după această verificare.

CAPITOLUL XIIBETON

Art.25. PREPARAREA BETONULUI25.1. Betonul va ii fabricat mecanic prin arîiesteteul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul betonierei.Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;- cimentul;- nisipul;- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;- apa.

25.2. Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi:- malaxor cu axa verticală 10 tururi- malaxor cu axa orizontală 20 tururi


Pag.19 / 31

- betonieră cu axa orizontală 20 tururi- betonieră cu axa înclinată 30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.25.4. Utilajele de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei în limitele toleranţelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.25.5. Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de execuţie.

Art.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI26.1. Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare, conform prescripţiilor caietului de sarcini speciale.26.2. Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea în operă a betonului după fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în operă în intervalul stabilit sau la care se va dovedi că a început priza, va fi îndepărtat din şantier.26.3. Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în momentul punerii în operă. Dacă în timpul transportului nu a fost amestecat, el poate să fie amestecat manual la locul de folosire înainte de turnare.26.4. Dacă este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie să fie puse în operă prin vibrare şi modul cum trebuie să fie făcută această operaţiune.26.5. La reluarea betonării, suprafaţa betonului întărit este ciupită dacă este cazul şi bine curăţată. Suprafaţa este abundent udată astfel ca vechiul beton să fie saturat înainte de a fi pus în contact cu betonul proaspăt.26.6. Paramentele necofrate trebuie să prezinte formele şi poziţiile prevăzute în desenele de execuţie. Ele vor fi reglate şi finisate în timpul turnării fără aport de beton după începerea prizei şi fără aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obţine corecţia geometrică a suprafeţei va fi vibrat cu aceleaşi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacă acesta din urmă a fost pus în,operă prin vibrare.26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau în lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili ţinind seama de situaţia lucrărilor, de grosimea lor şi natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisă sau nu este autorizată decât sub rezerva folosirii mijloacelor şi procedeelor care previn degradările de îngheţ.

Aceste mijloace, fie că sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie că sunt convenite pe şantier cu acordul Inginerului, trebuie să menţină în toate punctele betonului o temperatură de cel puţin +16° timp de 72 de ore.

Când este posibil să se reia turnarea betonului întreruptă datorită frigului va trebui, în prealabil, să se demoleze betonul deteriorat şi apoi să se aplice măsurile arătate la pct. 20.5.26.8. Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura betonului în cursul primelor ore să nu depăşească 35°C.Un număr oarecare de precauţiuni elementare vor fi luate în acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie să depăşească 40°C;- utilizarea apei reci;- evitarea încălzirii agregatelor la soare prin acoperire;- protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.

Dacă aceste precauţiuni nu permit să se menţină temperatura betonului sub 35°, Beneficiarul va întrerupe betonarea.26.9. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă. Beneficiarul va stabili durata tratării pentru fiecare parte a lucrării în funcţie de calitatea betonului şi condiţiile climatice.


Pag.20 / 31

Art.27. ÎNCERCAREA ŞI CONTROLUL BETOANELOR27.1. în scopul de.a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment, să ordone încercări de control.27.2. Pentru controlul rezistenţelor la lucrările cu cantităţi importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea în execuţie, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercări:

la 7 zile la 28 zile- compresiune 3 3- întindere 3 3

27.3. Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârste Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calităţilor materialului sau a condiţiilor de fabricaţie (sau unele şi altele) şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare.

Rămâne la latitudinea Inginerului de a decide dacă, ţinând seama de rezultatele obţinute, de destinaţia lucrării şi de condiţiile sale ca şi de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executată poate să fie acceptată, trebuie să fie modificată sau consolidată. Hi poate subordona acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20%.27.4. Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea să ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiala Antreprenorului.27.5. Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul lui Abrams. Ea va trebui să se situeze între 0,8-1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător, în caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă. Încercarea va putea fi repetată ori de câte ori Inginerul o va considera necesar. Art.28. TOLERANŢE LA LUCRĂRILE EXECUTATE DIN BETON28.1. Toleranţa asupra oricărei dimensiuni măsurată între paramentele opuse sau între muchii sau între intersecţiile muchiilor este dată în funcţie de această dimensiune în tabelul 29.

Tabel 29Dimensiuni în m Toleranţe în cm

0.100.200.501.002.005.00

0.50.71223

28.2. Deviere maximă admisă a unui element cu direcţie apropiată de verticală este dată în funcţie de înălţimea şi natura acestui element de tabelul 30.

Tabel 30

Înălţimea în mToleranţe în cm :

a b c123510

1.52

2.22.63.3

1.82.32.73.24

2.32.93.345

Notă: toleranţe a pentru elemente portante verticaletoleranţe b pentru elemente portante cu fructtoleranţe c pentru elemente neportante


Pag.21 / 31

28.3. Toleranţa de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafeţe plane sau riglete fiind sau nu cofrată este caracterizată de săgeata maximă admisibilă pe întregul segment de lungime "l" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Această săgeată este egală cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300- un centimetru.

CAPITOLUL XIII

ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI

Art.29. ZIDĂRII DIN PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI29.1. în momentul folosirii, piatra brută trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile de piatră brută sunt în prealabil stropite cu apă, din abundenţă.29.2. înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe platformă de lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldură este interzis să fie înmuiat prin adăugiri de apă.29.3. Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mâna pe un strat abundent de mortar şi potrivite prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile. Rosturile şi spaţiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatră înfipte şi strânse astfel ca fiecare piatră brută sau bolovan, precum şi aşchiile înfipte, să fie acoperite în întregime cu mortar. Rosturile de pe faţa văzută a zidăriei de piatră brută sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aşchii de piatră şi se va căuta ca aceste rosturi să aibă o grosime redusă care nu trebuie să depăşească 3 cm în cazul pietrei brute.29.4. Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau 'bolovani bine aleşi şi bine aşezaţi.29.5. La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mică de 40 cm, se va căuta să se folosească pietre care să cuprindă întrega grosime a zidului, în număr de cel puţin două bucăţi pe metru pătrat.29.6. Paramentul văzut al zidăriei, dacă Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie rostuit.

Când paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grijă fără bavuri şi bine netezit cu mistria.29.7. Când paramentul unei zidării noi trebuie să fie rostuit se curăţa rosturile, înainte de a face priză mortarul, pe 3 cm adâncime, înainte de a proceda la rostuire se va uda suprafaţa cu o perie. Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa 1cm.29.8. Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidării vechi, curăţarea rosturilor se face pe o adâncime până la 5 cm şi curăţate cu apă multa. Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit sau prin procedee mecanice.29.9. Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapidă. Zidăriile trebuie apărate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului. 29.10. Dacă zidăriile de construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua măsuri de acoperire la partea superioară cu rogojini, pământ sau nisip de 10 cm grosime cel puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie avariată este demolată şi reconstruită.29.11. Când se aplică o zidărie nouă pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia vor fi curăţate, udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.

CAPITOLUL XIVAMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURI

Art.30. PRESCRIPŢII GENERALE DE AMENAJARE


Pag.22 / 31

30.1. Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate în proiectul de execuţie, stabilitate de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie respectate întocmai de către Antreprenor.30.2. Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.Panta longitudinală minimă va fi:

- 0,25% în teren natural- 0,1% în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.

30.3. Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte panta maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.30.4. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabelul 31.

Tabel 31DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PĂMÂNTURI PANTA MAXIMA ADMISA %Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5

Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:- nisipuri prăfoase şi argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prăfoase şi nisipoase

123

Pământuri necoezive grosiere: - pietriş (2-20 mm) - bolovăniş (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm)

345

Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină: - nisip făinos şi fin (0,05. ..0,25 mm)- nisip mijlociu mare (0,25. ..2, 00 mm) - nisip cu pietriş

0,512

30.5. Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabelul 32.Tabel 32

TIPUL PROTEJĂRII ŞANŢULUI RIGOLEI SAU CASIULUIPANTA MAXIMĂ

ADMISĂ %

Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5

- clasa BC 101012

Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton

15

Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din. piatră brută cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului

67

Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:

- la ramblee cu înălţimea 3...5,00 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate- la ramblee peste 5,00 m.

Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.30.7. Şanţurile de gardă se recomandă să fie pereate, indiferent de pantă.30.8. Amplasarea şanţurilor de gardă se va face la distanţa minimă, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar când este la piciorul rambleului la distanţa minimă de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului şi şanţul de gardă va avea pante de 2% spre şanţ.30.9. Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de execuţie. Acolo însă unde se constată pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere


Pag.23 / 31

situaţia va fi semnalată Inginerului lucrării care va decide o eventuală modificare a soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.

Art.31. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE31.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se aşează pietrele sau bolovanii. Grosimea iniţială a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implintă vertical în stratul de nisip afânat, unele lângă altele, bătându-se deasupra şi lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatră să fie bine strânsă de pietrele vecine. Pietrele se aşează cu rosturile ţesute.

Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedează la o primă batere cu mai u I pe uscat pentru aşezarea pietrelor.

Se aşterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru împănare care se udă şi se împinge cu periile în golurile dintre pietre până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până la refuz. 31.3. Suprafaţa pereului trebuie să fie regulată, neadmiţându-se abateri de peste 2 cm faţă de suprafaţa teoretică a taluzului, refacerea făcându-se prin scoaterea pietrei şi reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

Art.32. EXECUŢIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT32.î. Execuţia acestui tip de pereu este aceeaşi ca la art. 31 cu excepţia că după prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, M 100 după care se pilonează până la refuz înainte de a începe priza mortarului.32.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare timp de 3 zile. Art.33. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT33.1. Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm după pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 în care se implintă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţă prin toate rosturile.

Se continuă apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rămase între pietre şi nivelarea suprafeţei prin pilonare după care mortarul este nete/.it cu mistria.33.2. Suprafaţa pereului trebuie protejată contra uscării prin udare tirnp de 3 zile şi prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.33.3. Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct. 31.2.

Art.34. PEREU DE PIATRĂ BRUTĂ SAU BOLOVANI PE FUNDAŢIE DE BETON34.1. Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzută în proiectul de execuţie din beton de ciment C 6/7,5 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia pereului din piatră brută sau bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în condiţiile arătate la pct. 33.1.34.2. Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct. 31.3.

Art.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC35.1. Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 în grosimea prevăzută în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.35.2. Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când începe priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminată prin stropire cu apă, atât cât este nevoie, în funcţie de condiţiile atmosferice.


Pag.24 / 31

Art.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.36.2. Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de execuţie sau elementele similare propuse de Antreprenor şi acceptate de Inginerul lucrării.

CAPITOLUL 'XVDRENURI ŞI DISPOZITIVE DE COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

Art.37. PRESCRIPŢII GENERALE37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundaţiei se realizează în funcţie de posibilităţile de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament;- strat drenant continuu;- dren longitudinal sub acostament.

37.2. Drenurile transversale de acostament au o lăţime de 25...30 cm şi adâncime de 30...50 cm situate la o distanţă de 10...20 m în funcţie de panta longitudinală a drumului.

Panta longitudinală a acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60 grade în direcţia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului, el se recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaţie. 37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puţin 15 cm deasupra fundului şanţurilor sau în cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate în zonă.37.5. Nu se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate din pământuri necoezive sau permeabile.37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevăd în zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanţuri.

In acest caz stratul inferior de fundaţie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului va fi de minimum 0,3%.

Art.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT38.1. După executarea stratului de fundaţie şi completarea acostamentelor cu pământ la nivelul acesteia, înainte de cilindrare se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faţă de axe, panta prescrisă şi distanţa între ele arătate la punctul 37.2.Pământul va fi evacuat în afara amprizci şi în locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizându-se continuitatea materialului granular şi racordarea cu cota inferioară a fundaţiei.38.2. Odată terminate aceste operaţii se trece la cilindrarea fundaţiei cu acostamente şi drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanţului cu cei puţin 15 cm.

Art.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUUAcesta se realizează odată cu stratul inferior al fundaţiei conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Art.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLĂ40.1. Săpătura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.


Pag.25 / 31

Dacă se sapă manual lăţimea acestuia va fi în funcţie de adâncime şi anume:- pentru H = 1,00 - 1,50 lăţimea = 0,60 m- pentru H = 1,50 - 2,00 lăţimea = 0,80 m- pentru H = 2,00 - 4,00 lăţimea = 1,20 m.

În cazul drenului săpat mecanizat lăţimea va fi în funcţie de lăţimea cupei, dar min. 25 m.40.2. În cazul săpăturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurare permanentă a scurgerii apelor colectate.

Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puţin până la jumătatea adâncimii lui, cu corpul drenat.40.3. În cazul executării drenului prin săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea şi executarea corpului drenului astfel încât să nu se ţină săpătura deschisă.40.4. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:

- 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată;- 1,50 m în pământuri tari.

Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu taluze.40.5. Este interzis ă se menţină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută imediat ce săpătura a ajuns la cota prevăzută.40.6. Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul -săpăturii la o distanţă mai mare de 0,50 m.40.7. În funcţie de soluţia prevăzută în documentaţia de execuţie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevăzută în documentaţia de execuţie care poate avea o pantă longitudinală de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu poate avea o pantă mai mare decât şanţurile şi rigolele neprotejate.40.8. Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă din PVC având diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de execuţie.40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime şi pe măsură ce se execută acesta se demontează sprijinirile dacă acestea există.40.10. Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate, stabilitatea terenului sau a construcţiilor existente în vecinătatea lor.40.1.1. În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să nu rămână săpături deschise la sfârşitul /ilei de lucru.40.12. Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

CAPITOLUL XVICANALIZAREA

Art.41. DESCHIDEREA SĂPĂTURILOR41.1. Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta.41.2. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă este cazul, de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă Proctor normal.


Pag.26 / 31

41.3. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o cotă cu cel puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau balast.

Art.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE ŞI CĂMINELOR DE VIZITARE42.1. Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee unele în prelungirea celorlalte, facilitând alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisă.42.2. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată respectând prevederile proiectului de execuţie, îmbucarea, când există este întotdeauna dirijată spre amonte.42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între tuburile circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minimă ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în loc.42.4. Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul Inginerului. Această umplere va fi executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, în straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o densitate uscată de 95% din Proctor normal.42.5. La execuţia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare se va respecta poziţia acestora indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare.42.6. La gura de scurgere betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat.42.7. Gurile de scurgere vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depăşi cu cel puţin 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere.42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grătar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50.42.9. La căminele de vizitare îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50.42.10. Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M 50 şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare.42.11. Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui, cu îngrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine îndesat.42.12. Pentru racordarea căminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5, Pe ultimii 20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuţie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se montează pe tub.

CAPITOLUL XVIIBORDURI ŞI RIGOLE PREFABRICATE

Art.43. MONTAREA BORDURILOR43.1. Lăţimea săpăturii va fi egală cu lâţimW elementului majorată cu 0,20 m.43.2. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă este nevoie, ca să atingă 95% din densitatea optimă Proctor normal.

În cazul unei săpături mai adânci faţă de cota prescrisă, Antreprenorul trebuie să compenseze diferenţa de cotă prin creşterea grosimii fundaţiei bordurii şi rigolei. Când lucrările sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.


Pag.27 / 31

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileşte condiţiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pământului rezultat din săpături.43.3. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaţie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime.Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuţie stabilesc natura şi dimensiunile fundaţiei, precum şi un eventual element de sprijinire a bordurii şi a dispozitivului destinat să asigure scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.43.4. Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cm grosime şi vor fi rostuite cu mortar M50.43.5. Bordurile şi rigolele prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi declivităţile stabilite prin detaliile de execuţie.43.6. Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de 5 mm faţă de cotele precizate în profilele transversale corespunzătoare şi în profilul în lung.

CAPITOLUL XVIIIÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE

Art.44. CONTROLUL DE CALITATE ŞI RECEFTIA LUCRĂRILORIndependent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţetă privind calitatea materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor şi fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:A. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE INFORMAREAceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.B. ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE CALITATEîncercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecvenţă specificate în tabelul 33 completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.C. ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE RECEPŢIEîncercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul 33, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.


Pag.28 / 31

Tabel 33

Denumirea lucrării Natura încercăriiCategoria de control Frecvenţa

A B C

Betoane > C 8/10- Studiul compoziţiei - Încercări la compresiune - Încercări la întindere

•••

•••

••

- Pentru betoane de clase > C

8/10 - Pe părţi de

lucrare

Betoane<C8/10- încercare la compresiune - încercare de plasticitate

••

- Pe părţi de lucrări la cererea

dirigintelui

Cofraje - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate •- înaintea

betonării fiecărai element

Armătură - Controlul poziţiei armăturilor •- înaintea

betonării fiecărui element

Lucrări executate din beton sau zidărie din

piatră brută sau bolovani

- Controlul dimensiunilor sii încadrării în toleranţe - Controlul corectării finisării a fetei văzute

••

- La fiecare lucrare

Lucrări de protejare a şanţurilor rigolelor şi

casiurilor

- Amplasamentul lucrărilor - Dimensiunile şi calitatea lucrărilor- Profilul longitudinal secţiunea şi grosimea protejării

•••

•••


Drenuri transversale de acostament

- Amplasamentul şi înclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere în şanţ

•••


Drenuri longitudinale

- Amplasament - Cotele radierului - Realizarea corectă a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul funcţionării

•••••

•

••


Canalizare

- Amplasament - Cotele radierului - Pozarea coreea a tuburilor şi realizarea îmbinărilor între ele .- Realizarea corectă a umpluturii - Aşezarea şi execuţia corectă a gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare - Racordarea între gurile de scurgere şi canalizare- Controlul funcţionării

•••

••

••

•

•


Borduri de trotuar- Amplasament - Realizarea corectă a fundaţiei - Respectarea cotelor

• •••

•

•


A: încercări preliminare de informare B: încercări de control de calitate C: încercări de control de recepţie


Pag.29 / 31

CAPITOLUL XIXRECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regulă unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi recepţionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fi supuse şi recepţiei pe fază de execuţie.

Art.45. RECEPŢIA PE FAZE45.1. În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.45.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.45.3. Recepţia pe fază se efectuează de către Inginerul lucrării şi Antreprenor, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.45.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:a. Pentru drenuri:

- trasarea şi amplasarea căminelor;- executarea săpăturii la cotă;- realizarea radierului şi pozarea tubului drenant;-- la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizări:- trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;- executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine;- pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea;- realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;

- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la cota finală.

c. Pentru lucrări din beton si zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere, ş.a.- trasarea;- execuţia săpăturilor la cote;- executarea cofrajului;- montarea armăturii.

d. Drenuri transversale de acostament- la realizarea acestora.

45.4. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi comisiei de recepţie preliminară, sau finală.

Art.46. RECEPŢIA PRELIMINARĂ46.1. La terminarea lucrănlor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se:

- concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuţie;

- daca verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;- dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora;- condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în

cursul execuţiei de către organele de control (Client, Inginer, etc.).În urma acestei recepţii se incheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care

se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi


Pag.30 / 31

recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art.47. RECEPŢIA FINALĂLa recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările,

dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

ANEXADOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVEOrdin comun MT/MI -nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat III. STANDARDESR 183-1 - Lucrări de drumuri, îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje fixe. Condiţii tehnice de calitate.SR 183-2 - Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje glisante. Condiţii tehnice de calitate.SR EN 196-1 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1 : Determinarea rezistenţelor mecanice.SR EN 196-2 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor.SREN 196-3 + SR EN 196-3/AC - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii.SR EN 196-6 - Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.SR EN 196-7 - Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare şi pregătire a probelor de ciment.SR 227-2 - Cimenturi, încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g.SR 388 - Ciment Portland.STAS 438/1 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la caid. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.SR EN 459-2 - Var pentru construcţii. Partea 2. Metode de încercare.STAS 539 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.S R 648 - Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.SR 667 - Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate.


Pag.31 / 31

STAS 790 - Apă pentru betoane şi mortare.SR EN 933-2 - încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1 – Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor.

Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval).

STAS 1275 - Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistentelor mecanice.STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 10796/1 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor. Prescripţii generale de proiectare.STAS 10796/2 - Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor, rigole, şanţuri şi casiuri. Prescripţii de proiectare şi execuţie.STAS 10796/3 - Construcţii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescripţii de proiectare şi amplasare.

Date post:	19-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	marcu-tina-maria
View:	59 times
Download:	7 times

CS Dispozitive Scurgere

Documents