+ All Categories
Home > Documents > cRucEA RASTTqN|REA ilsus {Rtsroscdn4.libris.ro/userdocspdf/786/Crucea si Rastignirea...care...

cRucEA RASTTqN|REA ilsus {Rtsroscdn4.libris.ro/userdocspdf/786/Crucea si Rastignirea...care...

Date post: 27-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 19 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
EMITIAN POPESCU cRucEA $ RASTTqN|REA mArururToRuLUI ilsus t {Rtsros iru cnE$TINIs,ttuL Tt,l,tPuRIU
Transcript

EMITIAN POPESCU

cRucEA $ RASTTqN|REA

mArururToRuLUI ilsus t {Rtsrosiru cnE$TINIs,ttuL Tt,l,tPuRIU

CUPRINS

cuvANT iNerNrrINTRODUCEREr. Primele simboluri cregtine gi aparilia lor in istoriez. Cea mai veche mirturie arheologici privind

cinstirea Ristignirii gi a Numelui MAntuitoruluidescoperiti in RomAnia

3. Descoperirea Lemnului Sfintei Cruci qi a SfAntuluiMormAnt. Pelerinajul impiritesei Elena la Ierusalim

3.t impdrdteasa Elena Ei descoperirea Sfintei Crucij.z Sfdnta Cruce dupd perioada constqntiniandj.j Crucea relicvar a impdratului Iustin aI ll-lea

Ei a Sofiei G6S-SZ8), supranumitd ,,Crux Vaticana"

STUDIII. PRIMELE SIMBOLURI CRE$TINE. APARITIA LORiN ISfOruE (Forme diferite ale Sfintei Cruci, asociericu ancora gi IX@YC)

ConcluziiLes premiers symboles chrdtiens.Leur apparition dans l'histoire (Resume)Plange

rr. GEMA nASrrcNrRrr DE rA CONSTANTA (TOMTS).

Evaluiri cronologice qi semnificalii teologiceLa gemme de la crucifixion d6couverte i Constanfa(Tomis). Evaluations chronologiques et significationsth6ologiques (R6sum6)

5

99

16

23

27

34

36

3756

6o63

71

t66

91

Crucea ;i Ristignirea MAntuitorului in cregtinismul timpuriu

Plange

III. DESCOPERIREA LEMNULUI SFINTEI CRUCI.PELERINAJUL IMPARATESEI ELENA LA IERUSALIM

r. Ticerea lui Eusebiuz. impiratul Constantin di mirturie scrisi qi oficiali

despre descoperirea Lemnului Sfintei Cruci3. Alte mirturii in sprijinul descoperirii Lemnului

Sfintei Cruci4. Izvoare istorice din perioada posterioari lui Eusebiu5. impiriteasa Elena gi descoperirea Lemnului Sfintei

CruciLa d6couverte du Bois de la Sainte Croix.

Le Pdlerinage de l'imp6ratrice H6ldneilerusalem (Resume)

t Le silence d'Eusdbe

96

97101

ro4

172174

r9

r33r34

z L'empereur Constantin rend tdmoignagepar 6crit de la ddcouverte du bois de lq Sainte Croix L35

j Autres tdmoignages d I'appui de lq ddcouvertedu bois de lq Sqinte Croix 137

4 Sources historiques de la periodeposterieure a Eusebe 87

5 L'impdratrice Hdldne et la ddcouyerte du Boisde la Sainte Croix l39

IV. SEANIA CRUCE DUPA PERIOADACONSTANTINTANA 47

La Sainte Croix apris la periode constantinienne(Resum6) r53

V. CRUCEA RELICVAR E IUPANETULUI IUSTINAL II-LEA $I A SOTIEI SALE, SOFIA (CRUXVATICANA) 755

La croix reliquaire de l'empereur Justin II et de son6pouse,Sophie (S6S-SZg),,,CruxVaticana"(R6sum6) t57Plange t59

ANEXEScrisoarea impiratului Constantin citre Macarie,episcopul Ierusalimului (text grec gi traducere) 16z

16z

INTROT}TJCERE

r. Primele simboluri cregtine gi aparilia lor in istorie

La inceputurile ei, religia cregtini a intAlnit in societatea de

atunci o mare ostilitate. Cei dintAi care nu i-au privit cu ochibuni pe cregtini au fost iudeii, care-L judecaseri gi condamna-serila moarte pe Domnul Iisus, gi incl moarte pe cruce, cel maiinfamant qi crud mod de a muri invremea aceea. Apoi adminis-trafia roman5, sub cArmuirea cireia se afla gi Palestina, loculnagterii qi al propoviduirii Evangheliei de citre Hristos. Ro-

manii vedeau in cre;tini dugmanii religiei lor stribune, intrucAtacegtia nu se inchinau idolilor lor gi nici nu le aduceau jertfe.

Prigonirile, chinurile gi chiar moartea le-au fost date de justiliaromani unor numerogi cre;tini. De aceea, pentru a evita acest

deznodlmAnt fatal al vielii lor, creqtinii qi-au manifestat credin-

!a prin simboluri: crucea sub diferite forme, ancora, peqtele,

inscripgia IXOYC, ramura de palmier etc. Crucea era insi cel

mai important simbol, pe care inamicii credinlei il cunogteau gi

de aceea el trebuia voalat in aparigiile ei. Ea se ascundea, de

pild5, sub infHligarea literei T(au) ori a ancorei. De fapt, ancorasemnifica, in general, siguranfa, stabilitatea ;i, in sens cregtin,speranfa in dobAndirea viefii de dincolo, adicl a fericirii vegni-ce, care nu se obline fHri credinla in Cruce gi in inviere. Se

cunosc cazuri cAnd tija lungi a ancorei era traversatl de una sau

Emilian Popescu

doui bare transversale, la distanfe aproximativ egale, formAndin felul acesta una sau doul cruci.

in comunitifile cre;tine timpurii s-a concretizat credinfa ciinstrumentul pe care S-a jertfit Dumnezeu-Omul avea dubl5semnificatie: pe de o parte, obiect de suferin!5 gi moarte, pe dealta, biruinli asupra morfii, deci, tnviere ;i viafd.

Sfhntul Apostol Pavel infelege aceastl realitate ;i le scriecorintenilor: ,,CuvAntul Crucii, pentru cei ce pier [iudei,pigAni], este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mAntuim, esteputerea lui Dumnezeu" (t Corinteni r, r8). Credinqa aceasta inCruce qi inviere a devenit mesajul misionarilor crestini din pri-mele veacuri gi urmarea a fost ci ea era cinstiti pe scari larg5,rapid ;i de timpuriu in familiile cre;tine, in locagurile de cult(biserici), in plturi largi ale societigii. Foarte devreme, cltreinceputul secolului al Il-lea, cinstirea Crucii a devenit nelipsitldin viafa oamenilor. De pild5, Sfhntul Apostol gi EvanghelistIoan o foloseqte la sfAr;itul viefii sale pimAnteqti, cAnd i;iinsemneazl intreg trupul cu crucea gi o ia in ceasul din urml caaplrltoare in drumul pe care avea s5-l faci spre Dumnezeu,zicAnd: ,,Doamne Iisuse Hristoase, fii cu mine". in mod asemi-nitor, a procedat qi Sfrntul Apostol ;i Evanghelist Matei.

Tot din prima jumitate a secolului al Il-lea avem mirturiilescriitorului bisericesc Barnaba, care vorbe;te de forma cea maiveche a Crucii, aceea in forma literei T. Acelagi lucru il face in adoua jumltate a secolului al Il-lea marele invifat ClementAlexandrinul. in jurul anului zoo, scriitorul Tertulian dinCartagina spune ;i el ci, in comunitifile creqtine din Africa deNord, Sffinta Cruce devenise ,,obicei" in viafa de toate zilele acregtinilor: ,,La orice iegire din casi si plecare, Ia orice inceputgi sfhrgit, la imbricare gi descilgare, inainte de a face baie, de amerge la masi, de a aprinde lumina, de a ne ageza in pat pentruodihnl ori de a ne aseza pe scaun, la orice treabi zilnici neinsemndm fruntea cu semnul Crucii". Cinstirea Crucii devenise

Crucea qi Rlstignirea MAntuitorului in cregtinismul timpuriu

atat de obignuit5, incAt cre$tinii se recunogteau intre ei dupiacest semn. Se poate spune cI cinstirea Sfintei Cruci in viafacasnicl era un obicei generalizat, inainte de anul zoo, aceasticinstire insemna facerea semnului Sfintei Cruci de citre fiecarepersoani pe corpul propriu, fapt inqeles ca o binecuvAntarepentru sine insugi, apoi inchinarea altor persoane, spre sfinfireagi protecfia lor, continuAnd cu inchinarea lucrurilor in folosinflpentru indepirtarea puterii ,,celui r5u" din ele. Mai mult decAt

atAt, pecetluirea cu semnul Crucii la Botez era consideratlexpresia mAntuirii gi a devenit chiar act liturgic pentru noiibotezafi, care erau insemnali pe frunte gi alte pirfi ale trupuluicu el, iar pAnI la sfhrgitul secolului al IV-lea s-a generalizat.

Aceasti realitate religioasi nu era specificl doar viefii dinAfrica de Nord, ci ea exista in tot Occidentul roman qi mai ales inRisiritul cregtin, exprimAndu-se ca formi de evlavie populari.

Despre toate acestea mirturisesc cu precidere informaliilescripturistice qi izvoarele literare. Ecoul lor ca probi materialS,

palpabil5, adici in descoperirile arheologice, in conturarea vie-

lii cregtine din primele doui secole, este mai slab reprezentat.Unii cercetitori au negat chiar aceastl realitate gi au afirmatcategoric ci arheologia qi epigrafia n-au scos la iveal5 vreunmonument cregtin care sI fie cu siguranlS mai vechi de anulzoo (A.M. Schneider, Wolfgang I(uhn;i algii). Ceva mai nuanfatse exprimi Erich Dinkler, care ia in considerare, mai cu seam5,

descoperirile de arti cregtin5. El scrie ci obiecte produse pentrusau despre creqtini, care sI dateze din secolele I-II, n-ar exista.

Abia citre anul zzo apare o picturi cregtini in catacombele dinRoma, iar in Rislrit curAnd dupi aceea, cltre anul 245, laDoura Europos. Doar cltre sfhr;itul secolului al IV-lea ar fi ap5-

rut obiecte clare de arti cre;tin5. El admite existenfa unorreprezentiri indirecte, exemplificAnd cu Ristignirea oriinvierea, prin imagini ca jertfa lui Isaac sau relatarea despre

Emilian Popescu

Iona, inghigit de chit, dar lipsea exprimarea directi qi tematicia Pitimirilor;i a actului invierii.

Evaluarea celor trei cercetitori germani gi a altora aseme-nea lor nu se dovede;te conformi cu realitatea istoricS.

Numerogi invlfa;i implicafi in aceasti cercetare au ajuns laconcluzia ci ,,cinstirea generali a Crucii a fost atAt de veche cagi cregtinismul insugi", infelegAnd prin aceasta, din punct devedere cronologic, gi primele doul veacuri. De aceea se puneintrebarea: oare cre;tinii acelei wemi n-au simfit nevoia siinsemneze concret (palpabil) cel pufin crucea ;i alte simboluricregtine pe obiectele casnice ori de podoab5, pentru a fi maivizibile qi mai apropiate lor in orice moment alviefii? Totodat5,cinstirea Crucii nu era numai o manifestare familialS (intimi),ci si una publicS, efectuatl la botezul copiilor gi al vArstnicilorin biserici (baptisterii); in plus, ea era mirturisitd in public decitre martiri, in momentul judecirii 1or, cAnd ei se inchinau giiqi afirmau, prin aceasta, credinfa nestrimutati in puterea ei.

in realitate, aceasti viziune predominant negativl este exa-gerat5, cici existi documente palpabile gi pentru aceastivreme, dar mai pufine, fiindc5 ele provin de la oameni modegti,chiar sirmani, cu mijloace materiale pufine gi, mai mult decAtatAt, care aparfineau unei religii ilicite, persecutati in ImperiulRoman. Au existat insi ;i regiuni intens cre;tinate (Bithynia),cu comunitifi $i locaguri de cult, atAt la orage, cAt gi Ia sate.Aceste comunitili gi altele asemenea lor au putut lisa vestigiiarheologice gi epigrafice. Daci nu le cunoagtem acum, micar sile postulSm.

Dar eu incerc si atrag atenfia asupra unor descoperiri dinsecolul al Il-lea, in special din Roma, precum gi din alte pirfi.

Un exemplu in aceasti privinli il reprezinti lespedea fune-rari din marmuri pusi la mormAntul Liciniei Amias, o crestinidin Rlsirit ajunsl la Roma in secolul al ll-lea. Textul inscripfieicuprinde formula IXOYC (zcirwc,lv), care inseamn5: ,,Iisus

Crucea gi Ristignirea MAntuitorului in cregtinismul timpurru

Hristos Fiul lui Dumnezeu MAntuitor al celor vii"; apoi doipeqti, unul de-a dreapta, iar celSlalt de-a stAnga unei ancore;inpartea de sus este gravatl o coroani, iar sub ea, formula fune-rarl D M, (D [iis] M [anibus]), nelipsiti pe inscripfiile latine.Prezenfa ei pe o lespede funerari cre$tini indici o perioadiveche de trecere de la plgAnism Ia cregtinism. ,,Cei vii" suntcregtinii care au trecut prin apa botezului qi r5mAn ancorafi inHristos.

Alte mlrturii vechi despre Sfrnta Cruce ni le dau descop'e-

ririle arheologice, in special inscripfiile fhcute in cele mai vechicatacombe din Roma qi din jurul ei. Pe lespezile de piatrl oridin ceramic5, lespezi care inchideau gura mormAntului, scobitin piatri ori pimAnt tare, sunt desenate cu culoare rogie numeledecedagilor, birbafi ori femei: Afrodisis, Chiril, Dionisie,Felicitas, Esperos, Ilara, Rufina, lrina, Gqudentia, Urbica etc.Uneori crucea in formi de T este insolitl de ramura de palmier,ca semn al victoriei dobAndite de Cel care a suferit Crucea. S-a

presupus ci aceasta precede in timp faimoapp inscriplie In hocsigno victor eris ( ,,prin acest semn vei fi invingitor") apiruti pe

cerul Romei in octombrie 3rz, care prevestea victoria luiConstantin cel Mare impotriva rivalului siu Maxentius.

in afari de inscripgii, pe pietrele funerare se intAlnegte frec-vent cncora, ca simbol cregtin.

Descoperirile din catacombele romane selectate de noi se

dateazi, in general, in secolul al Il-lea, iar unele trec gi in primajumitate a secolului urmitor. Pe cele mai multe intAlnim cru-cea in formele sale cele mai vechi, adici in forma literei T ori cu

bragele egale (greaci), apoi ancora, pegtele gi acrostihul IX@YC,

care semnifici, aga cum am mai aritat: ,,Iisus Hristos Fiul luiDumnezeu MAntuitor". Prin simplitatea gi u;urinfa ei de a fimemorati, formula aceasta a devenit un mijloc de seami de

identificare a creqtinilor in raporturile lor cu algi oameni dinImperiul Roman. Pentru a se prezenta, ei desenau pe nisip ori

L3


Recommended