F_---.=::.=.|-::=--

ffiffi

lf,,UillnA, Eilmilt $| milmilAU lltGLtF"*ffi

ROMA]IIA IT SFERA IIE I]{TERE$ SOVIETIG,

GU 0REPT 0E G01{TR0r MTUTAn $| P0UTTG ?

ffi $lffi

ffiffiffi ffi ffiffi ffi' ffi, ffiCOffIU'tA A,ffi@

t

T1MBOIUIUI MONDIA!.

af !ft

,;

ATAC U SEIIAST{IPfiL

BEGEI.E $I MARESALUT PE FROTT

I

DEBARCAREA iN NTruCA DE l*Onts

ffi lffi* hrutxAffi$H

$ffiffiw$i$ #J$ $ ffi

hr.4x$si15%H#

&

ff ,ffi, ffi ffi ffimruffg&I

Pe atunci se cf,nta "Ftumos e$ti Bucure$ti"!2 Ce persanlitdti puteau fitnttlnite

gi unde anume ?Pai la tot pasul! Depindea incotro o

apucai. La Ateneul RomAn, concertauGeorge Enescu, George Qeorgescu,Mihail Jora, Cella Delavrancea, DinuLipatti. ln aula Fundatiilor Regale {ineauconferinte Nicolae lorga, Nae lonescu,Mircea VulcAnescu, Tudor Vianu, CamilPetrescu. ln preajma cafenelelor gi amarilor bodegi int6lneai scriitori, ziarigti gi

actori de marcd, aga cum erau Puiulancovescu, lon Minulescu, lonel 9iPdstorel Teodoreanu, Tudoricd Mugatescu,Nicu Carandino, Pamfil $eicaru, gerbanCioculescu, Micaela Catarigi, solii Scarlat

care a trdit din plin viata Capitaleiin aniiinceputului de deceniu cinci. Estedl.Manole Filitti, doctor ?n drept,pregedinte al Jockey-Clubului, totodatd.sportiv pasionat. l-am adresat patruintrebdri, ne-a rdspuns cu arnabilitate:

l. Era mai frumoasi Capitala lnanii '40 ?

Purtand ast2i povara a peste 80 deani, arn multe amintiri de imparta$it.Lesne de inteles cu ce ochi deindrigostit priveam Bucuregtii acelor ani,totul mi se pdrea frumos. Dar, obiectivvorbind, limpede pot sa afirm cd oragulnostru de atunci era mai arAtos decdt Celde acum. ln primul r&nd era mai restrdnsSi mult maiingrijit, avdnd in frunte primaridestoinici care beneficiau de fondurilehecesare unei bune gospodiriri. Sedechisese de curAnd zona lacurilor. larealizarea cireia au trudit cu gust Sifolosedili sau arti$ti, precum N.Caranfil,O.Doicescu, H.Creangdi, MaeConstantinescu. Ne-au lasat o mogtenirede pret gi ne bucurdm inci Si azi de ea.Chiar dacd au venit anii de rdzboi. curestrictii materiale, camuflaj $i at8teaaltele, Capitala rdmisese un ora$ cu carete puteai mdndri. in doud cuvinte. nudegeaba se cdnta pe atunci glagarul'Frumos egti Bucuregti'!

l\le imBdrtdseSte din'amintirile sale, un vechi'i' ',bucure.$tean;

drl'.Manole Filitti

Si Dida Calimachi. Sd nu uit gi atmosferadeosebitd care domnea la Jockey-ClubulRomAn; Arciisi dddeau intAlnire sarcasticulConstantin Argetoianu, aristocraticul BarbuCatargi, vArtejul care era generalulDombrovski, inteligenle sclipitoare calonicd Rosefti Baldnescu, Filip Lahovarysau Victor Slavescu, diplomati de valoareaunor Raoul Bossy, Alexandru Cretzianu,Fred Nanu sau Barbu gtirbey, iar dinlumea pictorilor, nelipsi{ierau Togo Catargi'$i Theodor Pallady. ln zilele de curse, pehipodromul Baneasa sernnau prezenlageneralii George Manu gi George Msruzi,colonelul G.CapSa, juristul Emil OttuiescuSi atdtia altii^ lata, am ?ngirat pAnd aici 41de nume $i cifr.a e departe de a cuprindetoAte personalit6tile ce-|i ie$eau aproapezilnie in cale.

S. Sespre sporf ce ne puiefispune?

Sportul era altfel dec&t cel din ziuace azi. O activitate entuziastd, nelucrativA,grupard oamenipe retatii de prietenie. Aga

era gi Tenis-Clubul RomAn, unde jucamrugby aldLturi de Chrissovelony, fralii A.Si$t. BalS, printre altii, ultimulfiind ast6zimembru de onoare al AcademieiRomAne, arhitect cu realizririremarcabile. Dar cdti nu erau? Clubulnostru mai avea sectii de natatie,gtrandul Bragadiru fiindu-ne vecin, apoisporturile de iarn6, schiulsi l'rocheiui, maiales, unde TCR-ul, cu BAzu Cantacuzinoin frunte, se lupta in eternele derbyuri cuTelefon-Club. $i bineinteles, sectia detenis, giorioasd, care ne dddea numele.Pe terenurile parcului din stradaStaicovici, aceleagi care poarta azinumele de Progresul, cu cdtiva ani mailnainte v6.zusem, adolescent fiind,demonstralia facutd de W, Tllden, marelecampion american. Jucdnd cu GicAPoulieff, l-a invirs u$or, 6-1 dacd nu mdin$el, dar campionul nostru dddusemulte mingi inapoi. La terminare, Tildenl-a felicitat: 'Bravo dje Poulieff, dar acummai joc cu d-ta un game de pldcere...'Au intrat ambii pe teren, Tilden a servitimparabil patru 'a$i' la rdnd. GhemcAgtigat la zerot

4, ...Dar despre frumoaselebucuregtence?

E.?ntrebarea cea mai gingag6.BucureEtence frumoase, care ficeaudeci Si oragul frumos. Rdspund cu sfialdgi cu rug&mintea de a fi iertat pentrueventuaie omisiuni. E vorba, a$adar,numai de c6teva frumoase din amintireamea: doamneie Marioara MiclescuPrEjescu, Elenuta Leonte, SandaDrAghici, Jeana Pereb, Mica Frumu$anu,Anigoara Leasca, Tutu Georgescu, gicAteva actri[e minunate ca Dina SiTantlCocea, Virginica Popescu, Lisette Verea9i 'on the top" Elvira Godeanu. Regretcil nu m-ali intrebat gi cie doamnelenumai degtepte..,

A consemnatRd.v.

Constantin Em., Pkiegtl Nu awrn 'preferinte'inrehtarea ev€flirnenteh prezentate. Dimpotriv4 nearnpropug Si p6$rem finia obiectiva a relddrilor. Muncanoa$re de redactare, in special selecl'ta datebr $fapteb la care rp referim, cAt $i corifou dh 2€ sil.lrse, se face cat'se poatede rigtros. Mderialul de prehrrat este enorm, astbl ca riscul urpr orn'rsi.rni demd micd irnportante ramdne inevitabil.

Sirnon Ad., Brew. Situ{ia eweikr din Ro'n6niain arii cetui de al doileardzboi nmdial, problerna care ve intereseazi in nrod special, este arnalufihtratalA ln lucrarea 'Emigrarea populaliei eweie$ti...' de dr. l. Calafeteanu, N.Dlnu $j T. Gheorghe, apenta recent t'r editura Sil€x-Bucure$ti.

Popa Sergiu, Brrcurcqti. Gabdel P6ri, hcare am fdcut referire in numdrultreqrt, a/(E varsta de S de ani c6nd a fost exeqrtd de nazigi, in 1941.Menbru al Rezi$enleifrarpeze, fusese de profusie ziarisi, de asenpnea dep' *atal Frcttuh.ri poe.dar, reprezeilend fractiunea cornmi$a

Nicrl€sl S€nds, Bucureqti. Numai lipsa de sp4iu nea f6o.4 s6 nu'ncfudern pe lt$a c64ilcr 4drute in 1941 g ronanirl .Un port h Resirit deRdu Tudoran. Un s.rcces editorial, urmat la scurte intervale de ahele, ea'Anotimpurl (19a3) Si fHcffi' (1945), care fzu a\,slsat pe autor fn prirna linie

a preferinlelor publ'cului cititor. Din pacate, o aumitiinterpretare a ferpmenrrlui pdhb, oQrimadin scrierilesale, l-a agezat utterior pe Radu Tudoran, pentruaprepe un deCeniu, printre scriForii 'htezgl. A reverit

in 1954, c6nd publix rsnanul pentru tineret Tode p*rzele wsl' dup6care ea turnat $i un serial de televiziwe, unanim apreciat. |.3 rnoartea sa, ?n1992, maFritatm cadilor tj Radu Ttrdoran firseserd reeditde sar.r in q.rrs deretiodrire.

Ga'nil€sqr 1., Brrcuregtl C6nd a debuat Georle Vrra? lmedid dup6absotvhea CorservatoruLri, ln 1919. A fos dehltul tmtral al marelui actor, caruiai-a urmal 9i unul chanaogrdc, in 198, cu filmul mut .Datorie

$i sacrificiu... Prinrul film sonor - Tels'riziune. Ce va fi rnaine? 1S1.

Pev|ovici D., la$i. Subscrbm h srgesth dv. ln acest rurnar, an largit pecat pcibil rubr'pa'Mernento'. Prornitern maj mutte rebriri la sport, in viitor.

BECTIFICAREln numed 3 al rev.istei noastre au apanj trei gregeli de cuecturdin pag.3:

la articdul 'Pdrnul ra*oi plaeta/, paragrafr.rl 2, rArrdul 7 treh.r're citit "1,7 miliarde'ln bc de'i,7 mil'txne', 'tar h rubrica 'Salarii', sajariul mitr@itibr ese de,40m bi, iar al prinului-minisiru de 62000 lei.

= ----- :-- l- i,. - --,--!*l

Amil IgA t plaa;C ffi purfra aintoriaafiaflor ln g,el de d II-Ia fizboi mondieil

i li', na din. cele mai importante schimbiri se produce ?n

,l I, razboiul naval dintre Germania si Anglia. ln timp ce din:'rt septembrie 1939 p&na la sf&r$itul anului 194'1submarinele germane scufundi I000 000 tone de vasebritanice, in cea mai mare batdie din 1%.2 flota englezd pierdenumai 80O0OO de tone. Reactia englezd devine mult mai activdgi mai metodicd, in timp ce vasele de escortA sunt din ce ince md mult dotate cu radar'centimetric', ceea ce permite odetectare mai rapid6 9i mai precisA a submarinelor inamice.ln octormbrie 1942, Reichul pierde 13 submarine, pe care nule mai poate lnlocui curAnd, in timp ce americanii au ajuns sdconstruiascA un distrugAtor pe zi. Aliatii isi pregdtesc osuperioritate naval6, (8 m000 tone), lnmasura sa devina o fortd hotiirAtoare(fansporfuri navale sigure de armament,echipament, oameni gi aprovizionare,din S.U.A,. in Europa), de sute $i chiarmii de vase pentru fronturile aliatilor, peoceane gi mdri. lndeosebi pentrudebarcdrile masive in Africa de Nord,Sicilia si, mai ales in Normandia.

.a,,, n Uniunea Sovieticd, Hitler a

circa 4 000 de tarnri si4 00 de avioane. Uniunea Son'elica posedalaincepuUl ataeului-surprizA hiUerist 2 6& 0m de oameni, '1 475tancurisi 1 540 avioane. Dupd succesele fulger6toare oin 1941giprima jumitate a lui 1942, de$iavea avertismentul nereu$iteidin fata Moscovei, comandamentul german 19i fixeazd caobiectiv fluviul Volga Si cucerirea oragului Stalingrad, impor-tant centru industrial $i de comunicatii. Pentru ambele tabere,Stalingradul apare ca un simbol. Sovieticii consideri reusitaluptei pentru mentinerea Stalingradului ca decisiva pentruinfringerea hitlerismului, iar lui Hitler denumirea acestui oraglegatd de numele lui Stalin ?i apare ca o sfidare. Armata a 6-a germand, comandati de maregalul von Paulus, ajunge inseptembrie la Stalingrad. Se angajeaza intr-o bitdlie lerocecu Armata rogie $i reugegte sa intre ln ora$ unde trupele salese angajeazdln lupte crAncene, la baionetd $i grenadi, penfufiecare stradd $i casi. Rugii contraataci masiv de la f'lord Si

de la Sud, ln noiembrie $i decembrie, pe ger (minus 25-30de grade) lncercuiesc 300 000 de militari ai Axei, inclusivrom6ni. De aicilncepe dezastrul germdni suferintele Si jertfele,

dar si lndoielile, valabile $i pentru Hitler, care le transformi lndementi paranoicd. Simte apdsarea marii cotituri care seapropie.

,.l:fti;. 4tdlia navalo'aerianl americane.japonezd de la Mid-:',llllway (mai-iunie 1942), cdgtigata net de americani, caEll o mare revan$a pentru atacul-pirat japonez de la Pearl

Harbour din decembrie 1941, devine marea turnantd arAzboiului din Pacific. Cu toat6 opozitia japonezi fanafica,ajunsd pAni la stadiul de 'kamikaze'(autosacrificiu pentru alovi direct Si sigur adversarii din minisubmarine sau dinavioane), nu pot fi oprite primele raiduri aeriene americanedeasupra lrsulei nipone gi a marilor orage japoneze, in fruntecu Tokyo. Japonezii lncep si ei sd se indoiasci de fodaarmatelor lor, insd fanatismul cs.i caracterizeazA este fdrilimitd, cdci in ciuda unor mari infrAngeri $i sacrificii ei vorrezistalnci aproape trei ani pdni c6nd sa se hotaiasca sa

rrrtalin cere cu insistentd britanicilor incA din iulie 1941

1.. deschiderea unui al doilea front in Europa de vest:''' pentru a ugura rezistenta sovieticd in fa[a nemtilor.

Roosevelt inclini sd satisfaci dorinla lui Stalin acceptdnd odebalgare rapidd pecesiele Fran[ei, in timp ce Churchill esteiavoiabil unui atac combinat in Norvegia gi Africa de Nord. lnacest timp, in Africa de Nord se dau lupte grele. 'Afrika Korps'

Si italienii condu$i de maregalul Rommel infrunti pe aliatii'comandati de generalul Montgomery. La El-Alameinconfruntarea este extrem de dur6. Aliatii pierd mai multi soldatt,insA deruta Axei este total6. Unitdtile acestora se retrag spre

vestul Africii. in noiembrie '!942 sedeschide cel de-al doilea front, dar inAfrica de l{ord, asa cum a dorit Churchill,propunere la care s-a aliat pAnA tn celedin urmd 9i Roosevelt,'De altfel,comandanful trupelor debarcate este ungeneral american: Drigftt Eisehhower. Osuta de mii de soldati, cei mai multiamericani, asigurd succesul aliatilor inAfi'ica de Nord, desi nemtii debarc6 $i eiin Tunisia, regiune care a fost omisi, dineroare, in planul strategic american.

,F,,,, upd marile pierderi suferite db armata romdn6 laI Il trecerea Nistrului $icucerirea Odessei, inceputul anului|lV 1542 pdrea cd va aduce o dezangajare a armateinoastre, rdrnAndnd pe frontul antisovietic numai54317 militari.lnsi la presiunea lui Hitler, comandamentul german obtine osubstantiald sporire a efectivelor romAne$ti?n vederea trimiteriiacestora la Stalingrad, in Crimeea si Caucaz.

Se intensificd protestele civile, Si chiar unele militare,?mpotriva continudrii rdzboiului alituri de Axa. Li se aEturapartide de toate orientdrile Si chiar unii generali romAni, dintrecare gi generalul llie $teflea, $eful Marblui Cartier General.Acesta adreseazi maregalului lon Antonescu gi generaluluiArthur Hauffe, $eful misiuniimilitare germane din Romdnia, unraport $i o scrisoare privind nerespectarea promisiunilor ger-

mane de angajare a fortelor romdne ?n conformitate cucapacitatea lor operativd, situatie care a dus la mari pierderi.

Mare$alul lon Antonescu iitrimite generalului llie $teflea o tele-gramdln careii scrie printe aftele: '.,.Rdspundereain fata istoriei

o port eu penfu ca nu am fdcut mai mult decAt am facd, pentru

a impiedica masacrarea armatelor, datorit6 ugurintei cu care aprocedat conducerea gerrnana, a lipsei de prevedere $i aimpasivitdtii cu care a primit semnalele noastre de alarma,'

,t,-:i are$alul Antonescu adreseazd feldmaresalului Erich von,ffii' Mannstein o scrisoare Tn termeni violenti (pe care o,l,ilti: publicdrn in pag. 20) protestAnd lmpotriva molestdriiofiterilor Si soldatilor romAni.

ln arhiva Ministerului Apdrdrrii Nationale, in dosarul ?110,fila 11, se raporteazi ci Tn timpul retragerii de la Stalingradsoldatii germani loveau cu baioneta peste mdini pe soldatiiromAni care cAutau sa urce ln camioanele germane. La 23noiembrie, mai multi militari romdni care se retrdgeau de pepozitie au fost impu$cati de nemti.'

Rdzboiulcu legile luidrepte gi nedrepte, cu reusite si erori,cu victorii Si infrAngeri, cu martiri Si supravietuitori, va con-tinua de la sfArSitul anului 1942, incd doi ani $i jumitate.

Dar, acum sd citim ce s-a in 19421

P.il.T, $i P.H.L. protesteazfiReluf,nd dialogul

epistolar din anulpre-cedent, luliu Maniu,pregedintele Pattidulu i

National Tdrdnesc SiDinu BriaU-anu pregedintele PartiduluiNational Liberal,reprezentAnd ln modpractic opozitia fat6de gwenrultctalitar aIvre.rnii, adreseazi un nou memoriu mare-galului Antonescu, prin care protesteazAimpotriva contirrtarii r6zboiului ciincolo deNisfu gi cere retragerea tupelor rornAne intard. Redim un ftagrnent din acest rrermriu:

'REzboiul actual nu poate fi populardacii este impins prea muhin afara hota'elorprii. Apoi, opinia publicd rorn6neasci nuadmite imensele sacrificii ce face RomAnia.decet daca ar fi asigurata cd ele duc la

Garnajul de la Bra$su'tn

dupA amiaza Anuiui Ndu, bragoveniide ta paalele T4mpei au fost martorii uneiveritabile tragedii umane. Un anume VasileCo-ctea, in v&rstd de 37 de ani, pensioner alclinicii de bali nervaase, izbulegte sd evadeze$i, sub imperiut unei puternice crize denebunie, se dezlAntuie cu a furie incredibitaasupra celor inldlniti in cale. $i cum l6ngdclinicl se afi6 un azil de bEtrdni; intre fn alrteaacestuia, inarmal cu o blanl de bmn, sitove$le fArA milA in dreapta gi ln st6nga,onorAnd patru bdtrAne gi, ranind alte trei.Printre victime se afld gi Varvara lon, careimplinise cu cAteva luni mai inainte vlrstavenerabid de 102 eni. $i poate carnajul ar ficontinuat dacd gardienii n-ar fi fdcut uz dearme. Doar zgomotele puptii l-au pututaduce pe nebun la realitate. A fast pusimediat in cema1a de fod\.

tuliu M'aniu

re?ntregirea tarii...Retrageli trupele dinRusia, pe careGerrnania le poateugor inlocui. Re-constituiti armata,reficAnd cadrele Siarmamenful,lndreptalisituatia econcmicd gi

fi nanciare a Edi... MrnaiTn acest mod o vom

utea reirfregii gi o vom ernarnipa de influentasfaina, ca astfel sA avem o larA liberd Sistap5r6 pe destinele ei. Atunci vorn putearezofua rda$ib nraste irEem4ionaje, a/erd invedere in yim.tl r6nd necesitdlile ndkrtale'.

Cu aceastd ocazie, conducatorii celordoud partide atrag aten$a asupra faptuluicd 'Ungaria nu se sfiegte s5 afirme cd valua de la RomAnia Si restul Ardealului giBanatui, iar Bulgaria gi Dobrogea'.

STO8IACUI, CAPITAI,EI

Ce nevoie de 1e€uue are popula-lia Bucuregtiului, ,ln jur de a-proape un milionrin anuL 1942 ?

Iat{ o statisiici prezenta iulreEa vrenii !

- 10 mj-lioane kg rogii- 25 milioane bueSli ardei gragi- 5 milioane legeturi rie le1ine- 90 milioa-ne verze a]"be

- 40 milioane verze rogii- 2O rnilioane legdtur! oorcovl

Din pi.cate , cantitAtile decartofi lj.psesc.

Cuft ar a'tetarazLlo asemeneastatistict ?

Afige semnificatiuefrr EseursSti eDal p0 zifilri, pe stllfl fi

in trmde afi$s Garo auertizearl:. tml ufl6l GsE tnE, cnc| Axt yA

SiPA TA EANE.. GtrE n6tPE$TE PnirEA $LABE$TE

nEmIEnIA FRfiITLUt nrEnil.. AGOTO UTITE SE AFTi BAIOilETASOTOATUTUI NOHfrH, ACOLO $UTTFR|flTAnU.E linil.

Anu Brefianu

3. In Crimeea, la Sevastopol,brigacia de vAn6tori de munte cornandaHde generalul Mihail Lasdr cuceregte, dLpAlupte crAncene, purctul strategic Capelh.Cornandantul romen este decorat de Rihrercu insernnele Crucii de cavaier a'Crucii deFE/.

6. Printro actiune decisivi, obrigadd romeneasca de cavalerie li-cfiideaza o grupare sovieilce debarcatala sud-vest de Feodosia in raiorul Sudak.

- De la lnceputul rAzboiului, avi4ia 9iartileria antiaerisrA ron6na at distrus 792avioane sryietbe, 345 dintre eestea incursul unor lupte aeriene directe.

17. Pe frontul de la So/astopol, forlelerorndne $i germane au respins conlra-atacurile sc"/ie,tice, pr'cinuind adversaruluip'rerderi greb.

19. Dr^pA lupte inver$unate , t!.upelegermane Si romane, aclionAnd sub co-rnande generalului Erich von Mannstein,f ecuceres oragulport Feodosia.

31. Osta$ii romani continue s6 duc6lupte grele in Crimeea (Sevastopol, Eu-patoria Si Feninsula Kerci), precum 9i lasud-est de Harkov, pentru lbhidarea brepifAcute de sovietici ln zona lzium gi res:pingerea lor la est de Donel.

1. De Anul lrlan, membrii gwernului 9i ai Corpului Oljtornaticacreditat la Bucuregti prezintA felicitAri regelui Mihai I 9i reginei-mamA Elena.

- Cu prilejul Noului An, Adolf Hiiler oferd cadou mare$aluluilon Antonescu un automobil Mercedes-Benz, ultramodern, cu olungime de 6 metri, o greutate de 4,3 tsre Si o viteza de 160 kn/orA. Ma$ina purta numArul 8-1942.

4 Depunerile la Ajutorul de iamd se ridicd p6nd lainceputul anului la surna de 210 milioane lei. Actirnea continud-

- La Teatrul de Azi' (sala'Bitolia-) contirud cu succes rs/ista'Eu Si Stalin', de lon Vasilescu. in rolurite prircipale: Sit[ Vasitiu siAl. Giugaru.

6 Un nou regim al pAinii in Capitald: S00 gr. pe zi depersoane, pe bazA de carteh DouA zile pe septemana Vatrebui se se corsune numai m6nr6lig6'.

8. Prima SedintA de lucru a Academid Rmrdne pe 1942.Fac importante cornun'cAri lon Sim'roresqr, pre$edintele tnaltului forum, Grigore Antipa, Alexandru Lapedatu, Dimitrie Pornpei 9i lanPetrcvici.

9. Federatia Nalionala a Presei din provincie omagiazamernoria gazetarilor c4zuti eroic pe c6mpul de lupta pompiliulonescu, Alexandru Pogonat 9i Nicolae Murdra$u.

14. Se inaugureazA linia feroviarA Odessa - Bugaz (72 lfi).21. Curtea MadidA dh B.rqrregi il csrdanrE la S ani mrncA

silnicd ps Atkn lanel Muregaru, directorul ziarului 'Arddul', perrtru.lnjuriila adresa Cardrcdorufui Staliiuf.

Zl. Gereralul de diMzie Cmstantin Patazi este nunrit minis-trul apArArii na{ionale, fi"n{ie giratA pana acLrn de cAtre maregalullon Antonescu.

F. 14 persoate, printre care g fostul mir$stru Eugen Titearu,sunt internali h lagAr pentru 'o viata de petreceri dezordanati gi

rAspdndirea de gtiri neserioase'.

23. Pe durata rdzboiului, chiriagii nu pot fi evacuali timp de 6luni pentru neplata chiriilor.

.. 29. Maregalul lm Ardonesw este decorat cu MareaCruce cu Spade a Ordinului 'Trandafirul Alb', decernata depreoedintele Frnlardei, Risto Ryti.

31. Valorificarea stutului din Delta DunArii, 'o problemi deinsenmatde alropeand ln discufia unor tratative eoononricerorndrn-germare de la Viena

I :

'tolutia finald" continudAceastd solutie, idee a lui Joseph

Goebbels, ministru nazist al propagandei,ca $i a lui Heinrich Himmler, $ef alGestapoului, a inceput md inainte de alua propor[iile din 1942-'1945. Exterminareaevreilor care se ascundea sub numele de'Solutia finald' incepuse din anul 1941cAnd au fost lichidati 136 421 evrei,bdrbati, femei Si copii. CAnd unii soldatigermani au reaclionat la asemenea orori,

neOesitatea exterminArii errreilor. Ura nazista,scriu ziarele franceze, igi atinge obiectiwlpropus: genocir.dul uruiirtreg popor', iar presaenglgzd apreciazd la 11 000 000 num6rulsrreilor in lume.

Auschwitz (3 000 000 victime),Treblinka (750000) 9i Maidanek (250000)sunt doar.trei crematorii din cele maivehiculate nume de adevdrate abatoareumane. $i cAte altele?

Prodaclia de rdzboicregte

r ln 1942 se incheie intre S.U.A. liU.R.S.S. acorduri pentru livrarea cetre sovietici

a urmetoarelor canfiteli de armament $imaleriale, in mod egalonat, pini la terminarea

rizboiului:

17 000 avioane; 16000 hncuri; I 000

tunuri; 50 000 motociclete; 500 000

camioane; 510000 magini de ter€n 'Jeep';

450000 tnne explozibil; 4 000 cargoboturi;1 000000 tone neferoase, $.a.

3 Produclia sovietici de armament cre$te

de la indicele 100 in luna mai 1941 la indicele

210 in construelia de avioane, la 520 pentru

lancuri, 633 la tunuri, in luna decembrie 1942.

De$i se afla in plin rizboi U"R.S.S. trans-

porta 1 500 de fabrici 9i uzine,9i 10 mifioane

de muncitori, la sute de kilcmetri in spatele

frontului.' r ln 1942, Germania l0losegte 2749652

muncilori adugi la munci fo4afi din toab Frileocupate, pentru tabricile$e armament. Din

ace$lia 417000 sunt prizonieri. ln 1943

numirul acestor muncii0ri va fi de 5093 000,

din care 1 462000 prizonieri.

o Tipurile de avioane se divenitici iarproduclia lor cregte:

- infia in acliune avionul anglo-american'Musiang', 635. km/h, 1 700 km raza de

acllune.- sovielicii lanseaze avionul de vanetoare

JAK-9,600 km/h,850 km razi de acliune.- - Germania fabrica bombardierul Heinkel-

,177, cu torpile radiocorfiandate, lolosit impo-triva convoaielor navale aliate.

- Anglia reugeglb perfeclionarca avioanelor'de lip'Mosquilo'care sub denumirea de NF-,ll

vor executa ln luna mai 1942 cruntul bom- -

bardament asupn ora$ului K0ln.

a$e$$N-

=EEsqss,o.-9*FgE

OdEFs€

Reinhard Heydrich, mAna dreapti a luiHimmler, a raspuns ce masura este dur5,dar dreaptd, pentru ci lichideazA 'sub-umanitatea evreiascd'. O conferintd tinutila Berlin s-a referit la cazul 'metigilor degradul l' care trebuie sterilizati.

Evreiivalizi din teritoriile estice ocupatetrebuie foloSiti pentru construc{ii: Celorlaltile va fi aplicatd'rjiiminarea pur $i simplu.O exceptie se face pentru evreii germani?n vArstil de peste 65 de ani. care in primulrazboi mondial au fost riniti sau au primitdecoratia'Crucea de fier'. Eivor ficondugila un cAmp de concentrare speciali

HlUer explicdla Radio zuditvilor germani

IbclaraliaFhliuni|arUnitr

26 de state, inclusiv U.R.S.S. Si China,semneaza la Washington in ziua de 1

ianuarie o Declaratie a Natiunilor Unite,Aliatii reiau principiile afirmate in CartaAtlanticului, in 1941. Se hotareste ca toateresursele Aliatilor si fie folosite impotrivaAxei. Nici pace cu conditii, nici armistiliuseparat. Americanii preferd loviturile dure,iar britanicii diversiunile periferice inpunctele slabe.

l. La Washington se constitule coalitia antihitlerist6 9i se

sernneaza'Declaratia Natiunilor Unite' de c,tre 26 de natiuni, lista

aderantilor ramanand deschisa.

2 in Germania mai sunt inca circa 130 O0O de s/rei.

3 Jean tr4oulin, qeful rezistentei frarceee, delegat al generalului

de Gzulle in Franla neoclrlHa, e$e para$Jtat ln Pro/ence.pentru a

rsrni mi$carib de rezisten[a silib ajtoritatea cornitetului de la Londra

4. Japonezii ocupA Manila, capitala Filipindor.

6. Pre$edintele F.D.Roosevelt cere C,oqresului american un

credit pentru construirea a 125@Q avisanei, 75000 de tancuri,

53000 de piese artilerie Si 8000000 tone nave.

?. Pregedintele Roosq/elt prezinta Congresului cel mai mare

buget al S.U.A. din toate timpurile: 558,92 miliarde dotari.

8. Contraofensiva armatei sovietice tn Crimeea.

9. Japonezii debarcdin insula Bomeo din arhipelagul mdrez.

It. Submarinele germane incep patrunderea lnspre largul

coastelor snericane din Oceanul Atlantic.14. La Washington se incheie conferinta 'Arcadia' care

definitiveaza planul debarcArii aliate in Africa de Nord.

15. 21 de tAri centrale $i sudamericane hotarasc intrarea ln

razboi alAturi de Aliati.

16. Jaraharlal Nehru devine pregedintele Congresului indian,

urmdnd marelui revolutionar Mahatma Gandhi.

17. Actrita americand Carole Lombard Si mama sa pier

intr-un accident de avion al companiei TWA, impreunl. cu afte 22

23. Metrqrl parizian a efectuat in anul 1941 o medie

de 3 500 000 €latori zilnic.

6. in lrlanda de l.lord sosegte primul corp expedi{ionar al

armatei americane, circa 7fi)0 de soldali qi ofiteri, pentru a se

alAtura fortelor engleze.

- Generdul Charles de Gaulle a plecd in S.U.A pentru

trdative.

28. UnitAti germar€ gi italiene reocupa portul libian Benghazi.

3O. Birmania este invadatd de armata japoneza.

GonvorbiriHitlenAntonescuin ptioada 11-15 febnwie narcsalul lon

Antutwu s-a aflat ffi-o nana vizitd ofrciald fut

Gennania av6nd convorbiri cu Adolf Hitler,Ilmnam Gwing Si lorchim vor Ribbenfop. Iau abardat prableme multiple: pafiiciparca Ia

campaniile militarc din 1942, consecinsele

diaanlui &IaYier" Marcacumaeial $i telnice& lupt| a armatei rvmdne, asp1.e ale'relatiilol-

Ia petri. Cffrdr;lr;itoruiui gatului rcrnin i-a fasremr'sii o naut denntie: oz.:dinul'Ir'ult;n'il Cfrr-

mwz de a,n", n Wdn de'Marea Cttcr".

Seau$e$o$ la Berlln ?in "Cuientul" din 10 februarie 1942 un

titlu: "D. Ceairqescu a sosit la Berlinq.Desigur nu era vorba de Nicolae Ceau$escu,

pe atunci in lag6r ta Tg. Jiu. Era, pur tisimplu, utt offronifiI al viitorului dictator al

Romdniei, si el in nomenclatura vremii, insldoar !'delegat al Ministerului RomAnizirii".

?

$i hmfil $eicaru gr€$e$b...La 11 februarie, Pamfl $*xru drcctord ziardui "Curenhl" pudig

in pagina 1 articdd irtiulat UniEFa.sfiri0.{uieuropean". El afirmn negrupe ab, ce'sprih.il zuropean este sirWa a t"d otlhd: tancez6, germand

si italhn5". in ontextrl po&ic al weml ambasadonil Spanird frarr*istela Brrcuregi se supdri dn cauza omisiurt'i cttturii spar{ole. in ziuaurmfuare, $ tc[ in pagina 1, ziarul "Curentrl' puHk]a scrisoarea deprote$ a'ambasadonJui, care socctege o nuitare involuntard a m6rgFicorsbdi a Sprid la formarea sprinid european". intr-o rpU irserddla sfArsiulscrborii, Pamfl $deru ?$ cere scuzele de rigpare, afirmAnd

ci-.nii micar nu s-a g6ndit se @rte6te conffiulia Spanid...". Firegb,nu i-a tecut atlnci prin mirte cd o bund parte din exl-gro va petecein Spanhl

Fhhrerul Qi mare$alul Antonescu studiaza b Berlin situalia frontuluiunde sant angajate 9i diviziile romene

armate romAnd pentru 'modul

strelucrl cum a condus' unitalile

de sub comanda sa ?n betalia

rz-ra. [n sectorur de. la Marea- de "{zov' in

^ Cr.imeea Si indeosebi peDonelului, trupele romAne, ;=*,_^^ ,^' ,^ *,impreund cu cere germane *i ina[irne" de la muntele capella

croate, au dus importante (Sevastopol)'

dctiuni ofensive, ca$tigand 21' ,Trupele romAne'

.teren, cu toata rezistenla impreune cu cele germane'

inderetnice a adversarului. resping atacurile sovietice la

n. Generalul Mihail Seyastopol 9i in peninsula Kerci,

Lascer este- cital pe intreaga pricinuindu-le mari pierderi.

5. Sunt decorati cu Ordinul 'Coroana Rorn6niei', in gradul de'Mare ofiter', profesorii universitari Ernst Gamillsctreg, directorulInstitrlului de Culturd German, 9i Bruno Manzone, directorul Institutului

de Culturd ltalian, qnbele institute activand la Bucuregti.

6 PrernierA la Teatrul National cu 'Castiliaria' de Lope deVega in rolurile principalq Elvira Godeanu, Kitty Gheorghiu, Al.

Critico, N. Brarrcornir. Regia: l. $ahigtrrian.& Adunare generala la Bucuregti a 'Asociatiei f6tilor luptatori

din GArzile Na{ionale Ardelene' (191&1919): Sunt ryocali generalul

Alexandru Vlad, prirnul comandant al gArzilor, 9i Emil Mure$anu,primul stegar al 'Asociatiei', decedati ln cursul anului 191.

9. Prof. P.N. Smochind, pregedintele Consiliului NationalTransnistrean, tine la Odessa o conferintd despre primele:a$ezeri

ronrAnesti din Transnistria

lO. Se acorde cndi de idertitate pentru .caEtodi gratuite pe

C.F.R. invalizilor 9i accident4ilor de r6zboi, urmasilor lor precum gi

ai celor dispar$ pe frmt.ll. Revi$a VrenBa'e$e s.Sendaf,e tenporar pentru Vna de

a fi omtranenit dispoltimilor Cerzurii'.

13.' La o adunare a sefitor armatei rornAne, prol M. Antonesor

declarA, intre altele, ca'neamul rsnforesc are dreptul sa-$i afirme

mAndru rostul sau, diepturile sale ve$nice in wd-estul Europei'. .

15. Marele Consiliu ai 'Ligii Navale Romdne' il alege capregedinte pe amiralul adi. Nicolae Pais.

- Al. Ottulescu, guvernatorul Bdncii Nationale RanAne, anuntA

ca aceasta dispr.rne de suficiente stocuri de aur, numai o micd parte

(24 970 kg) gasindu-se blocata in bancile S.U.A. Si Marii Britanii.

l_6. Sunt kimisi in lagAr, pe termene intre o luna Si un an, alti

16 cornercianti bucure$teni pentru depa$rea pre[urilor.

20. Sunt publicate listele noilor inaintdri in armata" Generalii

de divizie Constantin'SAnAtescu, Nicolae Macici gi Constantin D.

Constantinescu primesc gradul de general de corp de armata-

A. La Fmultatea de Drept din Bucure$ti are loc Sedinta de

constituire a Sectiei Rorn6ne a Comisiei Juridice Internalionale.Presedinte este ales prof. univ. Mihai furtonescu, iar vicepregedinli,prof. univ. l.N. Flntescu, Mircea Djwara si Al. Otetelisanu.

5. Mare$alul lon-Antor€scu cere ca toate locurile virane dininteriorul ora$elor $i satelor sa fie insarnartate ql legwne.

28. Teatrul Ndional din laSi, sulc conducerea prd. univ. Andrei

Otetea, plead intr-r.rn turnzu ln Basarabia

Asediat, $ingapore se preildLa 8 februarie, trupele

japoneze debarcii pe coa-sta de vest a insulei Sin-gapore. Refug.iati din Ma-

laezia, militarii britanici se

retrAseserd la Singapore,colonie a imperiului, slabapdratd. Ei se

'luptd cu

japonezii si pierd aproape10000 de soldati, morti $iriniti. Solutia cea mai rea-

lista este capitularea. Din

ordinul generalului Percival,

englezii se predau la '15 februarie intr-un numdr impresionant, circa 50000, in timp cejaponezii inregistreazA 9 824 modi Si rdniti. Invadatorii schimbA numele oragului dinSingapore in 'Shonun' (Lumina de Sud). La Tokyo se anunta cd in prezent le este

deschisa calea iuceririi Birmaniei, Chinei, lndiilor britanice 9i olandeze, Australiei Si

Noii Zeelande. Japonia continud loviturile. Ei invadeazA Sumatra $i Borneo. La 27

februarie se declan$eaza o mare bAtdlie in apele insulei Java. lnitiativa este de parteajaponezilor care lovesc crucis6toarele engleze. Pe unul din ele piere Si comandantulflotei, amiralul Doorman. Dar gijaponezilor le sunt scufundate trei distrugdtoare. Navele

aliate se strecoarS cu greu spre Oceanul Indian. Japonezii sunt invingdtori.

"llormandie" in tl dcdriPentru a fi ferit de atacurile germane,

la inapoierea din Statele Unite in Franta,dlrlormandie', cel mai mare, lrumos gi e-

legant pacfrebot din lume, a rdmas ancoratin portul New York, de la 28 august 1939.in timpul sederiiin portul american, vaporul

a fost translormat pentru a primi aproape10 000 cilitori. Cu acest prilej Fa fostschimbat gi numele in "La Fayette". La 9februarie s-a declarat un incendiu la bord

de la o lampa de sudat si pachebotul adevenit aproape o epav6.

O parte din prizonierii englezi

"Afard din lndia !"Odata cu Marea Britanie, a intrat si

India in rdzboiul impotriva Germaniei.AutoritAtile coloniale britanice s-ausprijinit rnult pe cei3000@ de soldatiindieni, folosiii pe fronturile din.Asia siEuropa. Numeroase divizii indiene auluptat in cadrul Armatei a &a britanice'pe liniie de confruntare din Africa deNord. Pierderile lor au fost de 17415modi, 452@ raniti Si 76 1@ prizonieri.

in acesti ani de rdzboi, indienii,n-au incetat lupta pentru independenlA,condusa de Mahatma Gandhi (1869-1948), liderul partidului nationalist alCongresului. Fird a renunta la principiilesale politice de non-violenta, Gandhitrece la actiune directA impotriva ocu-pantilor, in cursul anului 1942. Britaniciise vor vedea curAnd confruntati cu o' noua rezolutie a Congresrlui, care poartA

chiar din titlu cuvintele 'Afare din India!'.Riposta lor va fi drasticA. La 9 augustcrt., lntreaga conducere a PartiduluiNationalist Indian, tn frunte cu MahatmaGandhi, precum $i viitoiul ei lider, PanditNehru (18891964), va fi arestatA. '

l. Flota britanicA ataca bazele japoneze din insulele Marshall.- in Norvegia se instaleazA guvernul condus de V.Quisling

( 1887- 1 945), prohitlerist Si colabordionist, executat dupA Eliberare.

2 Trupele britanice din Malaezia se retrag spre Singaporedin fata ofensivei iaponeze.

4. Lordul Beaverbrook preia la Londra ministerul pentru

productia de rdzbci.

$ Annatele Frontului Kalinin reu$esc, dupA 25 de zile deofensivd, sa respinga pe inam'cii germani la 250 km., spre Mtebd<.

ll. Trei crucisdtoare gerrnar'le torleazl. f&d srcces, intrareainportul frarez Bre$.

14. La Boston, atletul american Cornetius Warmerdamstabile$te un nou record mondial la s6ritura cu praiina de b-arnbus:

4,77 m.- Alialii wacueazA Sumatra, pe care o ocupa iaponezii.t5. Singapore capituleaza in fa{a japonezilor.

16, Japonezii cuceresc insula Borneo, a 3-a ca marime dinlume (750 000 krnp), apadinand azi Indoneziei.

It. incepe in Franta procesul fogtilor prim-rninistrului EdouardDaladier, Paul Reynaud 9i Leon Blum, ca gi al generalului Gamelin,

pentru contribulie la infrAngerea.ln r6zboi a armatei frarrceze.2O. Submarin'e jaBoneze mitraliazi rafinAriile de petrol

americane la est de Santa Barbara, California.?1. Aviatia engleza de bmrbardament are un nou cornandard

in persoana lui Sir Arthur Harris.

ZL Presedintele american Roosevelt ordon6 generalului MacArthur sA paraseasca insulele Filipine 9i sA preia comanda tn Aus-tralia.

23. Scriitorul Stefan Zweig (1881-1942) gi sotia se sinucid?mprannA in Brazilia, probabil din cauza desnddejdii despre ceeace se petrece in tara lor, Austria.

- Se semneaz6 la Washington 'Conventia anglo-americanA'privitoare la colaborarea 9i ajutorul reciproc intre cele doua statecontra agresiunii.

4 Franz von Papen (18791969), fost aancelar al Reichuluiin 1932 9i vicecancelar ?n 1933-34, sustinator al nazismului,ambasador in Turcia (193$1944) reuse$te sa scape dintr-un atentaicornis impotriva lui la Ankara.

2?. Maregalul P6tain asigura Statele Unite cA flota lrcncezanu va cAdea in mAinile nemiilor.

28. Armata a 16-a japond.za debarce in Java, la Bataria (azi

Diakarta) capitala insulei, care este declaratA orag deschis.

'Gei cinci frati Borcescu"SLb acest tldu, ziarbt.* $ poetl D.lov pu-

b[c6 un arltod insogt Fr{fr Borcesan au $ecatcl bU pe front'la liptacareairfiqtt Mddolrald $bfan Voda Soarta a Ec|'ft-ca numdrd|or - adarlge aulord - si se mbsoreze cu und,dar prfa daruffi Fri e asa de abasi c-dirgeepopeeal

De fa$, cine sunt f{ii Borcesqr? C&ndulEnadp Borcescu, ofter inf-un stat maftx de

Prof.univ. Mihai Antonescu rostegte o important6 cuvAnta(e la marea adunaredestinatd organizirii Colegiului spiritual al clerului gi invitdmAntului din RomAnia.Subliniind ci iara noastre nu joaci 'pe toate tablourile interna$onale', ci numai "peonoarea Si dreptatea Europei de mAine", vicepregedintele guvernului condamnd regimulde teroare instituit ln teritoriile transilvane cedate prin Dictatul de la viena.

. "Ghiulangii" Gorigenti 'din oficiufn cursul unui singur "raid" lntreprins de profesori si politisti la cinematografitt

"Bizantin" din Bucuresti este descoperit un nrare grup de elevi de la mai mul.te

Iicee, unele de renunrc ("Gh. Lazdr", "Sp. Haret", "Ch. $incai"), care vizionau unfilm pu suqpans, "Spaima spionilor", In timpul orelor de curs. Chiulangii sunt pedepsigicu anflnarea luudrilor de tezd pentru septembrie. ASadar, corigenti din oficiu.

13-17. lnarn'aul atacacu forte puternbe,sprijinite de tancuri 9i avialie, poziliile ger-mane gi romdne din penins.:la Kerci. Atacurilesunt respinse, sovieticii avAnd - dupicomunicatele oficiale germane - pierderiexlrem de mari, prinlre care gi 1@ de tancuri.

19-28. Lupte grele de apirrare gi inbazinul Donetului. Trupele romdne re-cuceresc, prin lupte invergunate la baioneE,o lne[ime dominanta.

n. Fegimentul 23 infanterie este citatpe Annata Romena $i decorat cu Ordinul'Mihai-Viteazul', clasa a ll-a, pentru faptelede arme repurtate lh luptele din Crimeea.

mare unitate, bcotenentomandonJ GtleordeBorcescu, cipitanul Victor Borcescu,comandantul unui dvizion de arderie grea,"locoterenUl ArS{r Borcesor Sielend adutantDumifu Borcesor, ambi avbbri, cu o suEi demisiuni la inamic. 'Din cd cinci - indpb D.lov- und s-a dus (locdenerm.I Arghir Borescu -

n.n), dar aminlirea ld rimAne si comdetezenumdn-d'.

Efectele Bictatului de la Uiena

^ Fapt divers?lntr-o dimineala de iarnd, intr-o casd

miculdde pe str. Maior A.Var@jeanu suntdescoperite cadavrele fostului cdpitan deartilerie Rodrig Golliescu , al soliei , Profira,gi nepoatei sale, Maria Vilelaru. lnitial s-a .

crezfi ce este vorba de o crimd din geloziesau de o sinucidere colectivd. Ancheta vastabili, lnsd, ce toate cele trei persoanemuriserd ca urmare a asfixiei cu gazmetan.

intdmpldrii, in reatitate un "faptdivers", ise pun la dispozilie marispatii?nziare. Aceasta datoritd personalitdliic ont ove rsate a pr i n ci p al ei vi cti m e : R d i gGolliescu. Tdndr ofiter rom6.n, plecaseinainte de primul rdzboi mondial ln Franga,ca gi Henri Coandd, de care il legaupreocupdri similare ln domeniul tehniciiaviatice. lzbutise sdt pund la punct unavion cu aripiarticulate, imitdnd zborulpdsdrilor (rotalie elipticd). lnvenlie deres,net in epocd, a fost brevetatd destatul francez in 19a9, dar Golliescu nus-a bucurat de nici o recompense ma|e.-riald. Nemullumindu-se numai cu gloria,acesta a v*ndut inventia unei alte puteristrdine. Aftdnd cd este vorba de Ger-m ania, francezii bau reclamat guvernuluiromAn. lnventatorul romdn este aresfat,judecat gi condamnat pentru "spionaj" la25 de ani inchisoare. lntem nrtat b Ocnele-Mari va incerca sd evadeze, dar fdrdsucces. Dupd eliberareinainte de termen,Golliescu se stablegte in Bucuregti, secesetoregte cu o prietend din tinerele.Profira Golliescu, care ln ciuda vitregiilorsaartei, ii rdmdsese profund devotatd.Polilia a descoperitin loeuinld un studiu?n limba francezd, la care luerase gi.lninchisaare : . Descoperiri gtiinlifice esen-tiale urmate de aplicarea lor practicd,rezultate din metafizica pozitivd".

Soldati romeni In bazinul Donetului

l. S-a decis ca evreii ce se suskag de la curAlirea zapeziisA fie trimisi in Transnistria

2 la fiintA'Casa Cercurilor: Militare ale Ofi{erilor din Rom€nia',cu sediul in Bucure$ti.

3. Faqrltatea de Teologie din CernAu{i primegte un uftimavertisment, atrdgAndu-i-se atentia cd va fi desfiin{atA 'dacaprofesorii Si studentii nu vor lnlelege cd s-a terminat cu dezordiniletrecutului'.

- Academicianul Sextil PuScariu, pregedintele lnstitutuluiBornArpGerman, este decorat cu "Vulturul German'clasa L

8. Adunarea ziarigtilor profesionigti din RomAnia realege capresedinte pe lon Vinea. Noii vicepregedinli sunt: N. Carandino 9iTdpria Stancu.

lO. Se constituie "Asociatia reporterilor de rdzboi'. Presedinte:

$tefan Marinescu.ll. in Bucure$ti, pe S6rindari, ia fiin{A Societatea de Editurd

9i Arte Grafice'Dacia Traianff, cu capital integral de stat.12. Se organizeazd Institutul Na{ional din Bucure$ti, destinat

cercetArii istoriei tArii noastre.13. Un puternic incendiu la Palatul C.F.R., din preajma GArii

de Nord, aflat in constructie. Cauzele n-au putut fi stabilite. Peste o

16. .Gherg Meirovici Si Adolf Mihailovici sunt condarnnati lamoarte $i executali pentru ce{ trimigi pentru munca de folos obgtescin cornuna Fierbinti fiud. llfov), au lncercat 'sa csrstituie celulecornuniste printre sAteni'.

18. Se inaugureazA prima iinie telefonic4 directd Bucuresti-

Berlin, via Lemberg (Lvov).

4. Decret-lege pentru organizarea 'Creditului National Indus-

trial', cu m capital in ac{iuni de circa 800 de milioane lei.

23. Se.introduce in vdnzare un nou tip de pdine in cornpozitiacareia inira $ malai.

21. Aniversarea a 24 de ani de la unirea Basarabiei cu patria-

mamA. Curpscutul luptitor moldovean Toma Jalba, fost membru al

Sfatului JArii, aduce salutul romAnilor dintre Nistru gi Bug.

28. S-a stabilit o noua imp6rlire administrativa a tarii,exceptAndu-se Basarabia gi Bucovina, administrate separat.ModificArile au fost dictate md ales de cesiunile din 1940,

credndu-se iudeiul Cluj-Turda, cu regedinta la Turda, iar judeiului

Bihor i se stabileSte capitala la Beiug, cea mai mare parte a lui,

inclusiv Oradea, afldndu-se sub ocupa{ie ungara.

$. pr"trt cotidienelor bucuregtene sporeste de la 3 la 5 lei.

trncepe reuanga englezdpentru suterintele Londrei

Aproape o jumdtate de an, Anglia, indeosebi Londi.a a foStbombardatA cu fi:rie de aviatia de bombardament a iui Goering.Britanicii au suportat cu stoicism pioaia de bombe brizante giincendiare, dar s-au 9i pregAtit pentru revanSe. ln primul r&ndgi-au schimbat tactica. ln bc de atacuri cu tinte precise apeleazdla bombardamente grupate, masive, pe sectoare infegi. Apoi, estenurnit comandant al flotei de bombardament un faimos generalaviator, Arthur Harris, denumit'Bomber Harris'.

La 28 martie, 20O de bombardiere engleze sunt trimise la olintd germana importante, ora$ul L0beck, port la Marea BalticA.Avioanele au aruncat 100 de tone de bombe incendiare giexplozive care au distrus 1M4 de clddiri, fAcdnd 320 de morti Si78 de rdniti. Pentru a linisti populatia, Hitler comandA raiduri derepresalii impotriva oragelor istorice engleze. lns&, engleziipregatesc raidurile '1000 de bombardiere' care vor face ravagiiin marile ora$e germane, incepuful fiind ficut cu doud luni mait6rziu, cu ora ul K6ln.

Wsnher uCIn BrauilIng iner german, naturalizat

american in '1945, s-a ndscutin anul 1912 Si a decedat la65 de ani, dupd o vialigloriaas,i, chiar daci avem invedere doar taptul ci a condusiucririle pentru consiruirearachetei americane Saturndatoriti cireia primii astronauliau ajuns pe luni. Din 1930, vonBraun a lucrat impreund cuprecursorul aslronauticii,incinerul l-iermann 0berth{16S4-19S9) Cin Sibiu. in 1937este directorul csnlrului de cer-cetdri ai raehetelor germane.Preiuat in S.U.A., el realizeaziccnstruirea Frimului satelit ar-tificial american gi devineprinciBalul autor al programuluispalial al S.U.A.

finrico FermiFizicran italian (1901-

1954), Premiu! Nobel pentrullzica in 1938. Enrico Feimisestabileste Tn 1939 in StateleUnite. A adus mari contributiila dezvoltarea mecaniciicuantice si fizicii nucleare. El

a folosit neutronii ca particulepentru reaclii nucleare, arealizat prima reactie nucleariTn lant, controlati, hrin 1942a construit la Chicago primulreactor nuclear de cercehre,Tn fapt calea spre bombaatomice.

&esoaperiri $i inYentiiQ Primul raactor nuclear.

lntrd in functiune ta Chicago prinulreactor nuclear de cercetare,canstruit de fizicianul Enrico Fermi.

4 Rachetd experimentald Infuncliune. La Pennemdnde, inGermania, se construiegte de citreinginerul german W€rner vonBraun prima rachetl explozivA A4carc este lansa$ la 4 octombrie1942 ca armd an$aeriand. Aceastdracheti devine bambd auto-propulsati V!, apoi rsspectiv V2,

aare sunt /arsate asupra Londrei.Ferfectionatd, V2 devine rachetdteleghidata deplsind la cobordreviteza de 3 AA0 kn. ile lfi. TotLondra devine finta, darantirachetele britanice sunf gi e/e

cperative Si adeseori efieaee"

{ Primele transplantario$oase. e ttirurgu! americanAlberio Francis inclan (n.1916)ex€euft primele transplanturiosoasg c{J piese aonser,tate prin{rig.

+ Radiaundele sslare.Savanlii sovietici si australienidemanstreazi cA radiounrlelesclare care ajung pe p\meil prcviftdin eronosferd gi dln coroana so-lard, cele emise de fotosferi fiindabsorbite de pdturile superioare ale

atmosferei solare.a Superfortdrete zbu-

rdtoare. Cel mai mae gi mai rapidbombardier de rizboi eslecanstruit in 1942 gi devine opentivin luna septembrie. Viteza esteaprcpiaE de cea a avionului devdnEtoare Spitfire, 650 km.pe ordiar nza de actiune este transcon-tinentald, de peste 7 600 km.

Gigantul avion tansportl aproapeun vagon de bombe (9 100 kg.).Americanii au construit fi 1Ae deasemenea'Fortirete zburdto ;,: J",

iar an alt avion similar,lnsd cu 4motaaft, denumit

-Liberatof, va

numera 18 AAA de aparate.

L La Paris se deschide expozitia 'Bol$evismul impotrivaEuropei'.

2 Britanicii distrug centiul de radiolocatie german de laBruneval, lAngA Havre.

3. Peste 1m 000 cle japorezi, loq.ritori pe coasta de Vest aArner-'icii, sunt evacuati deoarece zona respe{tivA darirp'zonA militard.

4. La New York se desc{ride o expozilie a marilor artigtipiastici ai lumii fugiti din Europa de teana nazismului, galerieintituiatA'Arti$ti h exil', in care expuneau Chagall, Tanguy, Breton

$.a.

- Raidul britanic asupra zonelor industriale ale Parisului a.

facut 700 de victirne in rAndui'ile popuiatiei. Uzinele Renault au fostpa(ial distruse.

?. Japonezii debarca in Noua Guinee.8, in insuia Java, alia{ii capituleazd in fa[a japonezilor.

9. Printr-o ordc{'lanlA a ocupanlilor germani, cetAlenii belgienipot s6 fie chemati pentru a presta serviciul muncii obligatorii inpropria tara sau in Germania.

lO, Guvernu! britanic a cheltuit de ia inceputul razboiului p6nA

in acea$a lunA suma de 9,050 miliarde de lire sterline, mai multdecAt in intregul ralooi mondial.

ll. Un numAr de 17 0@ ostagi americani debarcdin NouaCaledonie.

12. La ordinul pregedintelui Roosevelt, generalul MacArthur

, parase$te comanda trupelor americane din Filipine pantru a prelua

'sefia.armatei aliate din Australia. La plecare el declar6: 'Jur cd voireveni'.

l?. Generalul englez Wavell preia comanda trupelor aliate inregiunea Oceanului Pacific.

25. Nazistii incep deportarea in lag6rele de extenninare dela Auschwitz, Polonia.

26. 200 de avioane britanice bornbardeaz6 arnplasarnentelegsfiTarp din valea Ruhrului.

2€. Artileria antiaeriand hitlerista face cu greu fa{Abo{.nbard arnentelor inamice.

29. in Franta se creeaza deta$amentele de franctirori gi

partizani.

3O. la fiin{A Consiliul de rizboi al Facificulu! cuprinzrindreorezenianti din S.u.A., tvlarea Br'rtanie, Australia, lltoua Zeelanda,Olanda Si China.

0dessa sG normalizeaziDahriE activitalii inhnse a aubritililor romine care incep si insbleze

o administratie ca !n timp de pace, viata in Odessa se normalizeazi pe zi

ce lrece. Ddrimdturile sud indeperHe, transportul cunoagte tnbunifi$ri,circuli o parte din tamvaie, portul intr:i parlhl in activihte. Funclioneaze

majoritatea inteprinderilor alimenbre, palru uzine textile, fabrici de sipun,ilgeri, geamuri, $.a. Initiativa particulari se manifesE destul de activ, se

infiinteazl ateliere de cele mai diverse profiluri. Din Rominia vin negustori,igi vor deschide pravilii cu mirfuri aduse din lard. incep spectacoleculturale, se redeschide Opera, neloviti de obuze. Populalia rusi se apropiemai lnciedtoare de soldalii romdni. Urmeaa aproape doi ani de viatinormali cu imporhnt aport administrativ rominesc, cu economie de piala.

5. Pe frontui de la Se-vastopol, puternice atacurisodetice asupra poz'(iilor ger-mano-romane. Toate au fostrespinse cu pierderi mari pentruadversar.

- fn apropiere de Tuzla(jud. Conslanla), o navA ro-maneasce scufundA, cu gr+nade de adAncirne, un sub-marin soviet'c.

11-12. Trupele rom6ne, incolSorare cu cele germane gi

italiene, rmping Gr sicces rioiatacuri sovietice dea lungulDo!"|elului.

18. 27 de drapele aleunor regimente aflate in lupte peFrontul de Est sunl decorate cuordinele 'Mihai Viteazul' 9i'Sieaua RomAn'ref:

iloi preturiTn lari prelurile produselor

alimentare se alle in continui cre$tere:crenvursti - 278 lei/kg, la lel kg deparizer; salamul italian 328 kg; gunca

afumati 506 kg; salam de porc 154 kg,

toba simpli 124 lei/kg. Cre$te salariulmediu lunar: de la 5000 lei (firi diplo-mi) Si 60fi0 lei (cu diplomi) in 1941,

urca in i942 la 60S gi, respectiv, 7000

lei.

ElogiuPresa bucuregteanA repro-

duce ecouri din ziarele italienedupa concertele de la Roma aledirijorului George Georgescu $ipianistului Dinu Lipatti: 'Dupd cearn ascultat simfonia i de Brahms,in interpretarea lui GeorgeGeorgescu, putem spune cAacesta este unul din cei mai maridiriiori ai epocii noastre, iarpianistul Dinu Lipatti o maresperante europeanff.

Takyo esfe hombardatpentra prima aare

0 grupare de bombardiere americane afhte sub comandalocotenent-colonelului James H. Doolitlle, un as al avialieiyankee, decoleazd in dimineala zilei de 18 aprilie de pe

porhviohul'Hornef care a avansat pini la 800 km de coastele japoneze.

Cele '16 ToErele zburitoare' bombardeazi capihh Tokyo, apoi Yokohama,0saka, Kob6.Si Nagrya prouccdnd maristriciciunigi un eftct demoralizator.

Pentru prima-oari Japonh era bombardate, ceea ce insemna cd

abcul de la Pearl Harbour n-a fost hbl, americanii au inci porhvioane,gi ca urmare 'lmperiul Soarelui' este vulnerabil h el acas6.

Pierre Lavalrenine Ia putere

Personajfoarb contwersat Pierre Laval, $efde guvem h Victty, dalihrt, apoiarcshl elibera[ra/ne h puhre chemat de maresalul P€bln, carc flimpuhrnicege si formeze un nou guvern. Lalaleste din nou prim-minbtu, asigudnd problemelepolikii interne gi o<hme, ca rninistu. El namdne

insi un fihgerman.

Eeneralal BiraadeYadeaze

Prizonier, capturat de o patrulfl gerrnani Tn

luna mai 1940, genenlul francez Henri Giraudeladeazi h 17 aprilie din fartireap Koenigstein, innnod spcfrrulos, dahrili unui cabiu imprwizd dela 50 m ini[ime, iil nofida vAnbi de 63 de ani gi

ina[imii de 1,85 rn. lnturht Hltler deckrd c{ Giraudlabreazi cdt 30 de divizil gi ordoni sd se cereebnt0! Hrbalii din Germanh care trec de 1,80 m! in1943, Giraud devine copre$edinte al Comitetuluifnncez de eliberare, pe nnga de Gaulle.Pierre Laval

l. in noul buget al Bom6niei, datoria publicd este estimatAla 4,779 milialde lei, fatA de \NO miliarde lei in aul precedent.

4-E. Slujba Invierii "la Blserica Sfintei Patriarhii in prezenlaregelui Mihai | 9i reginei-mame Elena.

6-14. Inspect're de lucru a Conduc6torului Statului innumeroase localitAti din Transnistria, Basarabia, Bucovina $iDobrogea.

$lG Generalul llie $teflea, Seful Marelui Stat Major al ArmateiRornAne, se intane$te la Berlin cu Fuhrerul Adolf Hitler, maregalulWilhelm Keitel Si generalul-colopl Franz Halder.

lO. Se hot6rA$te infiinlarea de oficii 9i econornate pentrutoate categoriile de salaria[i publici 9i particulari.

- Se instituie medalia comemorativd "Cruciada impotrivaconrunismului'. Va fi acordatd participantilor pe Frmtul de Est.

15. Se cmstituie la Bucure5ti Grupul juridic italorornAn'.Pre$edinte: prof.univ. l.N. Fintescu.

17. Sunt anulate autorizaliile de editare a'rornanelor poli[iste,ddective, criminale etc. cu apari{ie periodicd.

lA. Debitde C.AM. vor fi corpesionate numai invdizilor derdtui.

19. Mare$alul lon Antonescu doneazA Uniunii ZiarigtilorProfesimisti din Rom6nia suma de un milion de lei.

2,. Se hotdrAste improprieta?irea osta$ilor care se distingin rdzboi, precum gi a urmagilor celor cdzu{i in luptA.lmproprietdririle urmeazd a se face in Basarabia Si Bucwina.

4. Premiile Societ&lii Scriitorilor Romdni pentru anul 19.0sLrnt acsdde, printre alfii, scriitorilor Pornpiliu Constantinescu, VirgiiGheorghiu, N.Ottescu 9i G.Lesnea.

A. La Bda de CriS 9i Brad sunt diskibuite gratuit motilor13 vagoane de porumb trimise de guvern.

Zr. Mafred lcr Killinger, ministrul plenipoten[iar al Germanieila Buqire$i, este declarat €etatear de onere al Rmr&rief.

l. Numdrul evreilar din Germania a scdzut de la 131 823in luna ianuarie, la 51 257 in acea$a luna.

5. Avi{ia japrrezA di*rugp oragrl Cdon'bo, capitala Ceylorului(azi Sri Lanka).

8. La Londra convorbiri ihtre aliati privind stabilirea loculuicelui deal doilea front impotriva Axei, pentru a linigti Moscova.Se preconizeaza o asernenea opera[ie pentru primavara anului1943, la Calais, qr 30 de divizii americane 18 britanice 9i 5S00avioane.

9..- in arhipelagul Filipine, in insula Bataan, alia[ii, subpresiunea laponeza, sunt invingi 9i pierd 36 000 de militari lua{iprizonieri.

tf . in Norvegia, 5 000 de eclesiastici dernisioneazA ln senrnde protest pentru prezer{a nazistului Vidkun Quisling in frunteagwemului. Acesta va fi executat in 1945, dup6 eliberarea lArii desub ocupalia germana.

2O. De la 6 decernbrie 1941, in ofensiva de iarni Si bataliapentru Moscwa, germanii au pierdut 30 de divizii 9i s-au retrasintre 1@ Si 400 de km.

Za Este pus la punct planul germarn-italian 'OperaliuneaC 3' pentru cueerirea insulei Malta.

25. Prinlesa Elisabeta a Marii Britanii (rqina de azi,Elisabetaa tl-a), in vArsta de 16 ani, se fnroleazd pentru a servi ln unitSlilemedicale ale armatei.

28. Pre$edintele Roosevelt ordona inghdarea pre{urilor iatoate categoriile de alimente Si obiecte strict necesare.

3O. Hitler 9i Mussolini au o noua intdlnire la Salzburg.

Avertismentul S.U.A.Gwernul romdn prime$te din partea Departamentului de Stat al

S.U.A un cornunicat, care anprinde un avertisment clar:'Dacd Rom6nia nu duce o polititca tenace de conseryare a fodelor

sale armate, insAgi existenta statului rorndn ar putea fi pusa in mareprimeldie, tn intervalul dintre sfArgitul rAzboiului 9i stabilirea definitivd aconditiilor de pacd. Statele Unite nu sunt dispuse s*qi ia nici un fel deangajament in ce prive$te granitele viitoare in Europa. Singura asigurarepozitivir pe care Statele Unite o pot face RornAniei in acest rnomenteste ca in chestiunea Transilvaniei se va gAsi o solutie dreapta'.

Inspectie din... auionProbabil, in premierS, mare$alul lon Antonescu face o inspeclie

din... avion in zona Bucure$ti - Urziceni - Pogoanele - DAlga -Bucuregti. Constatari pozitive, dar md ales negative:

'Curtile oamenilor, ?n special din comunele Caldaregti, Padina,Reviga, Principesa Elena, nelucrate: multA dezordine; cocenii, paieie,cdrutele, bilegarul raspAndite peste tot $i arnestecate.

Wertan \ Wn bombardiere"Urmare a bombarddriila 26 j;

martie a oragului german 'ELilbeck de cdtre aviatiaenglezd, la 30 mai sedeclangeazd operatiunea'1 000de bombardiere', sub comandalui "Bomber Harris'. cum estedenumit $eful operatiunilor, generalul Arthur Harris. Frima $nti esteoragul KOln. La 3O mai, ora 22.30,1 130 de avioane dirijate prinradar lanseazd numaiin 30 de minute 2000 tone de bombe asuoraora$ului, luminat ca ziua. Sunt disfuse 13 000 case $i avariate alte6000, Se inregistreazd 500 morti Si 5000 de rini$. Britanicii pierd49 aparate. Churchill i9i at'nge scopul. Efectul moral $i rnaterialasupra locuitorilor este dezastruos. Hitler, consternat, iladmonesteaz& pe Goering. Ace$ fel de bombardarnente va continua.

Un pact snglo-savieticMinistrul afacerilor e*erne sovietic, V. Molotov, se indreaptii

spre Washington, cu o escdA la Londra pentru convorbiri cu W.Churchill. Problema celui de ai doilea front european este la ordineazilei, o debarcare in Franla, care urrneaza sii se finalizeze, even-tual, la intAlnirea cu Floosevelt. Cu prilejul acestei vizite este semnatla Londra de cAtre cei doi oameni de stat un Tratat de aliantidintre Marea Brhanie gi Uniunea Sovietica', prin care, pe o perioaddde 20 de ani, se asigurii ajutorui 9i sprijinul reciproc, angajamentulde a nu incheia pace cu inamicul comun, Sunt cuprinse gi clauzecare prevdd obligatiile postbelice ale celor doud state. Deasemenea, luna urmitoare vor fi cunoscute gi unele prevederisecrete.

Eoana dupd petrolCarbunntul, una din pilncipalele 'amp'?n timp de 6doi, lips€$le din d€pozileie

frontului geman din U.R.S.S., aflate tot nni depafie de sursele europene. De acem,

un plan spechlalcornmdamentuluigernnn prevede uecuhrm unei lovlturiih Caucaz

cu scopul de a ocupa zona pelrolifeE Baku $i o alli intervenlie npide in direclia

Kursk penlru a izola zona petrolited din Sud de restul teritoriului sovietic.

Donet, Diviziile 2 qi 20 infanterieromAne. aflate sub ordineleCorpului 11 armata german, aduco contribulie impoftanta larespingerea trupeior sovietice.' &18. Prin jupte deosebit de 25-29. Gruparea de

crAnc€ne, inlr-un teren noroios, contralovhura a generalului vontrupele germane gi romAne Kleist din zona Harkov patrunde(Corpul de munte) recuceresc pe adAnc in dispozitivul sovietic.nh$la $ oraWFpqt Kerci. Trupele rom6ne participe adiv la

- 11-19. Q puiern'rca grupare lupte, .demonstrand o mareso/'etice execute o.conlralovtura eficienle, ceea ce determinepe direclia. Harkov - Cornandamentul Wehrmachlului sdDnepropetrovsk. Pe timpd bdtefiei, consemneze in cornunicalul sa'u:

Corpul 6 amatd rornan (Diviziile un corp de armata romAn, sub1 $i 4 infanterie) reuse$te, dupri ordineie generalului Corneliulupte inversunate, se opreasce Dragalina, a luptat aldturi de?naintarea fo(elor sovietice. trupele germane, cA$tigAnd o

n-?5. Luptend |a vest de noud glorie pentru drapelele lor.

1.- 'Ziua Muncii' s-a sdrbatorit prin muncA in toata tara3. Pentru a se .da o lectie "celor ce nu gtiu sA respecte

masura Si decenta ceasurilor de luptd pe care le tr6im', mare$alullon Antonescu ordonA ca'Sergiu Malagamba 9i tofi cei din jurulsAu sA fie intemaii in lagAf. Malagamba, apreciat instrumentist dejazz, l6ns6s" o modA cu pdrul lung gi pantalonii ingu$i.

{. Se inaugureazA'Sdptdm6na universitard', prilej de afirmarea colabordrii Si infrdtirii studentilor rorndni..

8. Se descfride la Bucure$ti, in prezen[a maregalului lonAntonescu, 'Expozi{ia antimasonica', pentru 'o cat rnai dreaptaluminare a publicului romdnesc in tainele francrnasoneriei'.

lO. Paradd militara si alte festivitAti consacrate zilei n4ionalea RomAniei.

- Se organizeazA 'Casa irrvalizilor si vAduvelor de rA,hoi'.13. Maria Cebotari, cornpatrioata noastra de h Opera din

Berlin, isi incepe turneul in RomAnia .

16. Consiliul Ecorpmic Superior decide rpi maiorAri de salariipentru muncitorii gi functionarii din lnkeprinderi.

n. Obstea sateasca din CiorogArla (jud.llfov) ca$igaprocesul cu ing. l.Gigurtu, care pe timpul cAt fusese ministru al

agriculturii, acaparase abuziv pamanturile a peste 150 de tArani.4. Apare o nouA lege de organizare a invAtamdntului.A. Prof. univ. Gh. ,l. Brdtianu este ales membru activ al

Academiei Hom6ne (secliunea istorica).- Prof. univ. George Pascu, lingvist 9i istoric literar din lasi,

este trirnis in lagdr pentru 'a fi adus insuite Aeademiei Romdne'.A. Regele Mihai I conferA generaiului Erich von Mannstein,

comandantul trupelor germano-iornane din Crimeea, Ordinul lltlihai

Viteazul', clasa L

l. La Moscova LV. Stalin declard ca nu are ambitii teritoriale

fa{A de nici o tarA strAind.

3. Hitler intare$te efectivele aflate in lugoslavia pentru acornbate in foda unititile locale de partizani.

6. 100m de anerbani Si filipinezi capituleazd in insiaCorregidor din Fdipine in urma victoriilor japoneze.

lO. Atacurile germano-italiene impotriva insulei Malta, careau durat cAteva s6ptdmani, srnt oprite de aliali'dupA 1'l 0@ misiuni

inamice.

12 Trupele sovietice incep o contraofensiva ln jurul oragului

Harko/ pentru al elibera.la La presiunea opozitiei, guvernul britanic arnana pentru

'1943 rationalizarea combustibilului de orice fel.

14. India este amenintatA de pericolul militar japonez.

18. Pentru prima oard marina americana primestein rAndurile

recrutilor tineri de culoare.ZL Germanii admit ca armata sovietica a strapuns apercrca

orasului Harkorv.

27. Stare de urgenta la Praga, in urma rdnirii grave intr-unatentat asupra guvernatorului nazist al Boemiei, ReinhardHeydrich.

28. lltexicul dedara rdzboi puterilor Axei.

29. Submarinele de buzunar japoneze au bombardat ora$ilaustralian SYdney, ea $i Diegp Suarez din Madagascar.

3{. U.R.S.S. infiinteaza un stat major al rezistentei pentru acoordona activitatea partizanilor.

Repetind gestul eroic dinrezboiul de relntreghe al grdni-cerului Constantin Mugat, care,degi rdmas cu o singure mene,salieitase sd fie din nou trimispe front, sergentulRusu Cretu,aflat in aceeaii situatie, adre-seazd ministrului Apdrdrii Na-

tionale o cerere similard, I seaprobd, fiind dat ca exemplupe intrega natiune, Si pleace Iao unitate din linia intdi, inUcraina. De remarcat, cd sotiagi cei patru copii ai sdi se aflauin teritoriul cedat Ungariei prinDiktatul de la Viena. 'Dinpacate, nu Stim deocamdatd cese va int6mpla cu el', citim lnpresa vremii.

Maria Ttrnaseprintre osta$i

' 'Maria Tdnase a dat cAteva

corrcerte pentru rdniti, militari Sipopulatie ln Basarabia. DupdChiSindu, lagi, Tighina Si Beti,inimoasa artistd a mai cAntatalte trei zile si in Transnistria.O zi la Odessa $i doue zile laTiraspol', lsi tncheie cores-pondenta unul din trimi$iiziarelor bucure$tene.

3-4. Mare$alul lon Anto-nescu inspecteaza trupele ro-m6ne de la s.rd de Harkov 9i dinCrimeea, elogiind faptele de armeale osta$ilor nogtri in luptele depe frontul Donelului 9i din penin-sula Kerci.

Z€0. Corpurile 3O 9i 42 dearmata germane Si .Corpul demunte roman, comandat degeneralul Gheorghe Avramesql,reiau ofensMa impotriva ora$ului-port'Swastopol.

8. Se constate existenla apeste 50 de deta$amente departizani sovietici in Transnistriaindeosebi in jurul Odessei, oadevarate'armata invizibild'.

12. Avioanele anglo-ame-ricane, q-l bazele in Egipt, born-bardeazd zona. petrolierA dinValea Prahovei. ln aceeasi zi,elemente antifasciste incendiazaarsenalul armatei din Targoviste.

23-27. Corpul 6 armatdromAn, incadrat in dispozitivelede luptd germdre, fodeaza Dcnelul, iar la srd-eS de Harkovtrupele germano-romAne duclLote cralcene.

Gest etoic Bilant tragic al pierderilor romene$tiTn pfimul an de rizboi {1941 -1W21

Un oomrnlcat al Gonslllulul ie illnistriZiarele publicd la sfArgitul lunii iunie 1942 citrele de mai jos:

Din comunicatul gwernului reiese ce ceb mai mari pierderi, 63% zu fast lnregistrate dupe trecersaNistrului. Se afirm6 ce aproape 70 la sute din pierderi sunt recuperabile, multe chiar pentru rolhloarcsrepe front. ln pofida acestor pierderi, specificd acest comunicat, potentialul de luptA al armatei romanerilhAne lntreg, av6nd ln vedere faptul cA noilor contingente li se mai adaugd Si militarii recuper4i.

sq*6bcstr

hEGst

.E

DE I.A NIS]RU LA BUG

9r cucERrREA ODESSEI

ittnRe eue sr NIPRU,LA MAREA AZOV

Total general: 157 572 morti, rinili Si dispiruli

2 Academia Romana acordd premiilepentru activitatea literar-artisticA qi StiintificA pe

anul 1941.

3. Premiul 'Mavrogheni' pe 1942 esteacordat tdnArului Mihai Burcea, lucrator laArsenalul Aeronautic din Bucure$ti.

- C.A.M. pune ln vAnzare {igareteie 'AdaKaleh" (1,80 lei bucata).

4. Regele Mihai orpreaza cu prezenta saspectacolul de galA cu filmul 'Finlanda in rdzboi'.

1O. Guvernul hotAragte ca absolventii degcoli si academii comerciale ce se implicanernijlocit in comed sA fie scutiti de impozite.

11. Ministrul plenipotenfiar al Finlandei la

Bucure$ti, Eduard Pallin, remite Begelui Mihai

colanul Ordinului Trandafirul Alb'.12. Avioane angl+americane bombardeazA

zona petrolifera de la Ploiegti.

13. Pentru o md bunA moralitate publicA

se hotaragte ca to{i cei care profereaza ?njuraturi

pe strada sA fie imediat arestali.

14. Este lnhumat cu inalte onoruri militaregeneralul ing.Dumitru Vasiliu, cazd pe front inCrimeea.

17. Prof.Mihai Antstmcu i se confera ordinul

finlandez Trandafirul Alb'.19. DupA un an de amdnare, reincepe, la

Bucure$ti, procesul intentat arhitectilor Si con-structorilor blocului 'Carlton", prabusit in cutremurul

din 1940.

- Adunarea generala anuala a 'Societatii

Rorndne de Cruce Ro$ie-.

2!L Se aniverseazA un an de la intrarea

RornAniei in rdzboiul oontra Uniunii Sovietice

26. Mare$alul Erwin Rommel este decoratde suveranul RomAniei cu Ordinul 'Mihai Viteazul'.

ca 'semn de recunogtinta pentru exceplionalelefapte de arme ale Corpului African German.'

'&nlrminwefredmtedinisffiiadiplomaticd a Earopei"

Itarea Britanie recanofite slere de interes alesodeticilorin care este inclusdgi f,onfrniaReproducem dupd cotidianul Curenful', din 28 iunie 1%2,

urmdtorul conentariu:Ziarul GOTEBORGS MORGEN publici amdnunte despre

un acord secret incheiat la Londra inte W, Churchill Si

V.M. lrrlolotov, cu prilejul uneivizite a ministului de externe alU.R.S.S. in Marea Britanie.

Acest acord cuprinde:1. Pr€tontlile Uniunii So.vietice la securitatea 9i granilele

strategace fati de Finlanda, Tirile Baltice si Romlnl6.2. Maioritatea fnuturilor care se atli h granita sovistice

sau ln apropiere de U.R.S.S., pdntle acsstea Finlanda,Cehoslovacia, Rominia, Bulgaria 9i lugoslavia, suntrecunoscute sfere de interes sovietic.

3. Drept protectie fati de viitoarele atacuri ale putedlorAxei, se recunoagte Uniunii Sovietice dreptul de a dobandibze militbre Si de a instala garnizoane pdn contracte delndririere.

+. lntr-o anexi la art. 3 al Pactuluiln care se prevedeci aliatii vor fi autoriz4i h sflrsltul rSzboiului sd ia misurispeciale de securitate contra unui nou atac, se recunoa$eUniunii Sovietiee, de comun aord cu Anglia, dreptd de acontrola militar 9i politic Finlanda, Germania, Ungaria,Romlnia 9i Bulgaria.

5. PSrtile contractante lgi iau angaiamentul seprocedeze la lnllfturarea definitivi a regimurilor na$onal-soclaliste gi fasciste, precum gi a sistemelor aseminltoaredin lntreega Europi...

***Presa din {drile vizate, Si chiar din alte Fri a condamnat

acest Pact, titrAnd articole cu titluri ca acela reprodus dearticolul nostru, apartinAnd ziarului 'Donau Zeitung' sl altele,ca de pildd: {ntreaga Europi vtndutd bol$evismului', 'Orecompensi generoasd ca sa nu mai fis nici o discutie lnmomentullrnpadirii prizilor', sau 'Anglia gi-a pldtit datoria,ca lntotdeauna pe spinarea altora'.

Midway - retanfa americanepefira Pearl-Harbaur

Dupd raidul avioanelor americaneasupra marilor orage japoneze (folsyo,Yokohdma, Nagoia, s.a), comandarr€nhrlnipon a constatat cd portavioanele

arnericane odsta lnca 9i se pct apropia de coastele Japoniei trimit&tdbornbardiere asupra lmperiului. Amiralul Nagurno fi'nMngAtorul de laPearl Harbour) formeazA o noua fbtA de 2@ de nave (inclusivportarioane) Si 700 de anioane,.care sa distrugd mua bazA S.U.A. dela Midway, tot ln zona insulei Harai. Dupa o diversiune iaponezn tninsulele Aleutine, Nagnrmo se irdreaptA spre obiectiv, dar, americaniidescifraserA codul marinei japcreze. Amiralul anerican Chester Nimitzse aflaln infer'roritrate runericA: 3 portavioane S.U,A, contra 8 japoneze,

8 crucigltoare contra 23, 233 arimne contra 4'10. B6tdlia.incepe la 4iunie. O escadra americana care urmaieste conwaiele inamice nupoate interveni din cauza cetii. Nagumo repereaza Si ataci flotaamericana de la Midway. Dimineala, la ora 10, pArea sA cdgtige primamanga insa 200 de avioane arnericane cu torpile, pregAtite de luptasurprind pe atacatori. in numai 30 de minute le produc japorezilor ogrealnfringere si pierderi imense: 4 porta/oane, 275 arioane si 5 @0de militari ucisiln scurta lupta de o jumdde de orA $iin timgrl rek4eriijaponeze. Americanii pierd porta/onul Yorktorvn', un distrugator $i150 de avioane.

BdtAlia de la Midway a constituit o mare cotiturA in' rdzboiulamericano-japonez. Unii expe(i o considerA drept cea dea doua marebAtdlie navald a lumii, dupd aceea de la" Trafalgar (1805, victoriedecisivd a amiralului englez Nelson asupra flotei franespaniole, langa'

GibraltaO.

Aliatii indificultate

inceputul anului 1942 nu a lost

hvorabil alialilor. Ei ajung la concluzia

cl lrebuie si se consulte. La 18 iunie,

Churchill se afla la Washinglon, dupice semnase la Londra un lratal de

alianle cu Marea Brilanie. Problema

principald o constituie deschiderea celui

de-al doilea front. DupI lndelungi

disculii se hotddsle ca locul debarcdrii

si fie Africa de Nord.

EpopeeaBir"lftakeim

Cei 5 500 militari ai forfelorfranceze din Libia, conduse degeneralul Marie-Pierre . Koenig(1898-1970), au primit misiunea siifferzie inaintarea unitililor germane

din Afrika Korps comandate degeneralul Rommel. ln inferioritate

.numerica, cu prelul abandonirii a

500 de rrnifi, francezii au ajuns lnlinile britanice. impreuna cu aliatii,ei au lnt6rziat 15 zile lnaintareane,mflor catre portul Tobruk, Egipt

si Canalul Suez. Fodele francezelibere au pierdut peste o treime dinefectiv, dar au dovedit cn sold4ii"gaulligti" gtiu si lupte 9i merite sa

intre in marca alianfa antihitleristL

RdzbanareaEestapoalui

Rizbunarea pentru moaneagauleiterului hillerist Heydrich, dupd

atentalul comis asupra acestuia depadizani cehi la Praga, a tost barbad.

Sunt executali 1 357 Mftali $i femei,

btrnuili a fi partizari. Gestapoul geman

a ns de pe suprahla pemntutui satul

Lidice, de ltngl Kladno, loc din care

se presupune cl sunt originarialentatorii. Acesl mlc sat compus din

95 de case a fost incendiat Si an plntr

la lemelii. 199 de locuitori de pesle 15

ani au fost execulali, 184 de temei au

lost trimise in lagdre, iar 88 de copiiin alt lagir.

4. Moare in urma ranilor provocate deatentatul de la Praga 'CAlaul Moraviei',gwematorul nazist Reinhard Heydrich (n. 1904).

6. Portavionul american 'YorKown' este

torpilat de japonezi in zona insulei lrrlidway.

7. A treia ofensivA sovieticA asupraSwastopolului, in Crimeea

8. Submarine japoneze atacA orasulSydney pe coAstele australiene.

lO. Distrugerea satului ceh Lidice de catre

hitleristi.

ll. Trupele germane izgonesc din BirHakeim pe sdd4ii Franlei Libere.

15. Pierre Laval, primul-ministru algwemutui de la Vichy, accepta ca francezii sA

plece la munca ln Germania in schimbul eliberArii

umr prizonieri.

18. Premierul Churchill sosegte la Washing

ton pentru noi convorlriri cu RoosEvelt.

21. La Tobruk, 25 000 soldati aliati se predau

armatei lui Rornmel.

ZL L-atftchy, Pierre Laval declarA cd doreste

Vctoria Germaniei!'

25. Orasul german Bremen este atacat ln

cadrul program,ului englez '1 000 de bornbardiere'

deasupra marilor ora$e ale inamicului.

25. Se inctpie a doua conferintA de la WasfF

ington intre Boosevelt Si Churchill, ln care se

stabileste deschiderea celui de.al doilea front in

Europa gi punerea la punct a bombei atornice.

27. in Uniunea SovieticA diviziile hitleriste

inainteazd si trarerseazA fluviul Don.

2& Anglia acorda Uniunii Sovietice un creditde 23 de milioane lire sterline.

29. Benito Mussolini zboarA spre Libia,

sper6nd ?ntr-o intrare triurnfala in Cairo.

3O. Ultimele Scoli s/reiesti din Germania sunt

inchise.

Trupele germano'romiileocupi Seuastopolul

Cucerirea oragului Sevastopol, la 4 iulie, de cAtetrupele germancromAne dupd 25O de zile de asalturiginumeroase jertfe, favorizeazd. viitoarele acliuni penbuocuparea intregii Crimei. Diviziile armatei a 11-a ger-mane gidivilile rom6negti 1O Si 19 infanterie, de cavalerie

gi de munte, au luptat zile Si nopti pentu acest obiectiv principal,port la Marea Neagrd, baza nr. 1 a flotei militare ruse. DupA osurs6 sovieticd, nemtii au pierdut in jur de 100 000 de soldag dincare 60 000 nrorti, iar armata romdn6 1 597 modi, 6 570rAniti Si 577 disparuti, din sursele publicate la noi. Dar, odiseeatrupel.gr germane {5 divizii) 9i ;'omAne (7 divizii) ramase dupiaceasti lungd bAtAlie, plus altele din diferite zone ale Crimeii, vadura pAnd in luna mai 1944.

Someanorarea regelui Ferdinandln ziua de 20 iutie a.c. S-au tmplinit 15 ani de la stingerea

din viatd a M.S. Regele FerdinanC I fntregitorul'. Au fostorganizate ln toatd lara manifestitri pioase gi comemorative.

M.S. Regele Mihai I gi Regina Mame Elena, tnsotiti dernaregalul lon Antonescu, Conducdtarul Statului, de membri aiguvernului gi aiCorpului Diplomatic, precum gi un numdr marede invitati au efectuat un pebrinaj la MdndstireaCurtea de ArgeS.

Inaugurarea'$trandului Giurel"A fost inaugurat, in cartierui muncitoresc 'Grant-Crdngagi'

'$trandul Ciurel', reamenajat $i mqdernizat'pe o po(iune in albiarAuiui DAmbovi[a', in zona'Ro$u-Moara Ciurel'.

Bazinul cu 'apd curgatoare' (in iungime de peste 1 km), plajacu nisip fin, cabinele, restaurantul, bufetele, inconjurate de o?ntinsd pddure de foioase, constituie'un adevdrat colt de rai', inaceasta zon6 a Capitalei.

4. Dupa 250 de zile deasediu conlinuu, trupelegermanororn6ne cuceresc inlntregime oragul-portSwastopol.. 5. Armata a 3-aroman6; comandate degeneralul Petre Dumitrescu,trece h ofensive irnpreunA cutrupde germane pe direcliaDon€talingrad.

6. Primele truperqnEne ating flwiul Don la sdde Ve$enskaia. Trece laobnsiva Si Armda 4 ron6ne,lnaintEnd in directia mareluiora$ Rostov pe Don.

12. Dr46 o sapta.I|tuade lnaintare, trupele Armatei 3rornane trec ln aperare. Corpul3 armate romAn inainteazdspre est 9i aiunge in zonaKalaci, pe cAile de acces spreStalingrad.

6. Corpul 6 armataroinin inainteaze la vest'decalea feratd Remontnaia-Stafingrad.

Gurca penfia bomba atomicd$tiri despre producerea unor bombe atomice de cdtre

germani Si aliatiincep sd se rASpAndeasce tot mai mult. Cine vacdstiga cursa? Mare$alul Goering tine o reuniune la Berlin cufizicienii atomigti care-l asigurA ci in urmAtorii 2-3 ani aceastabombd va fi operativd.

ln Statele Unite realizarea bombeise afl6 pe drumulcel bun.Productia ei este incredintatA unei echipe anglo-americane gi i

se atribuie denumirea de 'Proiectul Manhattan'. Lucrdrile sunttinute in cel mai mare secret, sub controlul serviciilor speciale.Cu prilejul vizitei sale in luna iulie la Washington, W. Churchilleste informat asupra stadiului lucriirilor, dupd care declard cA'sperd ca desfA$urarea operatiilor militare sA evolueze atdt debine incdt sd nu fie nevoie de folosirea acestei distrugdtoarebombe'.

Hitler tixeazd noi obiectfueCu toate cA situatria frontului in U.R.S.S. lncepe str se

clatine pentru germani, Hitler fixeazi comandan(ilor stri noiobiective:

t. Ocryarca laiingrafulai.2. Corpul de anstc B frpfuie si avmsr;zp ile Ia Don

la Yolga-3- Corpal & atmatt A are misiunea sn pffnrndn ft

Caacaz si sn ocqpe z@a ;p,aoIifefi Baka-

0ebutal bdtdliei de Ia EI-AlamEinDupi ce portul Tobruk a fost reocupat de Afrika Korps,

armata a 8-a englezd. se retrage tactic, Si rezista atacurilor laEl-Alamein, la 88 km, de Alexandria. ln ciuda propagandeihitleriste care anunta intrarea blindatelor lui Flommelin Cairo,alialii Brimesc intdriri pe uscat, in timp ce avialia lor dominacerul african. La 21 iulie aliatii pornesc o ofensivd generald,dar firi rezultate mari, blindatele lor oprindu-se in cAmpurilede mine. Lupta va continua pAnd in luna noiembrie.

2 in or4ul Bragov incep lucrArile deintroducere a gazului metan.

4, 'lnpnrnutul Rdntregirii', incfieiat la 31mai, se dovede$te un nctabil succes: pqste 18miliarde lei, depugi de cetiteni.

7. Organizarea 'muncii obligatorii' aevreilor trece ln sarcina Marelui Stat Major altumatOi.

9. Generalii Vasiliu Rdgcanu siC.BAldescu srlnt decorali cu 'Crucea de Fier',clasa l.

- Spitalele cu rdniti din Transnistria SiCrimeea sunt vizitate de Maria MaregalAntonescu, Veturia Qoga $i d-na Kitlinger.

ll. S-a constituit 'Academia defurio.rltura (47 nenbri).

13. Se urgenteazA lucrArile pentrualimentarea Capitalei cu gaze naturale(conducta MAneSti-Buc*rreSti).

le Se interzice ldierea ritual6'a pasdriloin macelAriile Evreie$ti.

18. Radio-Rom6nia inaugureAzl'Orarnilitard italoromAnd'.

8. Comernorarea-a 15 ani de la rnoarteaRegelui Ferdinard | - intregitorul.

Z}. Sfinlirea 'Troilei Eroilor" la Reg.6Dorobanli - Mihai Viteazul diri CapitalA, inmenpria ostagilor cazuti pe frqrt

29. Feldmaregalul von Mannstein $igeneralul rcn Kleist sunt decorali de regeleMihai I cu'Ordinul Mihai Viteazul'.

l. Erupe wlcanr.rl 'Etria' din Sicilia.2 Riscoalele nalionaliste din India iau

propodii, datoritA condi{iilor mizere de via{A.a Fo(ele grupdrii 'Weicks' patrund ln

oragul Voronei.8. Japonezii pericliteazA nariga{ia vaselor

americane in Pacifiqul de Nord (28 vasescufundde ln apele Spitzbergului).

9. $apte sulrmarine sodetice scufundateln Marea Baltica

t3. Se sspendd tranzitul .de mdrfuri prinCanalul de Suez.

14. Forteg franceze libere ian denrnkea de'ftanta csnbenta'.

15. in Cogresul national indian, Gandhicere rekagerea britanicilor din India fdrd conditii.

{8. Prc$edir*de Rocryelt ru este de acordru revend'rErile partidului Congresului indian.

19. Congresul S.U.A promulge legea princare confirmA starea de rdzboi cu RomAnia,Ungaria 9i Bulgaria.

ZL Churchill respinge propunerea S.U.A.de a deschide al dollea front inairte de sfArgitulanului 19f2.

26. Evreii din Palestina sunt inrolati lnunitatile militare engleze.

?7. Amiralitatea engleza anuda pierdereaport-avionului 'Hermes' scufundat in golful Ben-gal (286 victime).

28. Sorieticii e/aqraza ora$ul Rostov.

Proiectul Metrou lffiz$i acum 50 de ani, problema transportului in comun era

nesalisftudtmreln Bueuregti gi prwoca ne.nwltumiri, degi pqutaliaSi clddirile erau, numeric, jurndtate. Cine a vAzut pe bd. Elisabeta(qai 6 Marlie) pe acest traseu irrgust circuldnd In acelagi timp

. trdsuri, automobile, tramvaie, autabuze Sitroleibuze, se mai mirdSi astEzi. Ca urmare,lnca din l!)42 s-a simtit nevaia gi s-a vehr'culatidesa constratiei unor linii de metrw in Eucure1ti. Prsmatorul esteing. Nicolae Petculescu. La 18 august, intr-o conferinld, el i$idexoftd planulindicdnd gitraseele. Linia 1 (Nor&Sud): llipodram(Piata'Prcsei Libere' de astazi) - WWrtffia Romand-Piafu Mare (Uniriil bd. Regina Mafia (Cogbua} l"inia?Est-VeEtrGara Obor - bd.Ferdinand (apo! Dimitrov) - bd. Carol (apoiRepublicii) - bd.Regina Elisabeta - $ttrbey Voda. Linia 3: Gara deNord - bd.Duca - $os.Easarab - Piata Victoriei. Lungimea liniilor15 kn., termenul custructiei 5 ani, costtlin jur de 5 miliarde lei,cmstutt in intregine. de romAni gi cu mderiale indigene. Agravareardzboiuluigi consecinlete acestuia au amdnat cu decenii acestproiect.

"Grucea de fief''Crucea de fier', cea rnai inalti

dfforalie gernnntr de rdiloi decerndd de

Hitler pentru comporHri excelionale; nu

mte o di$inctie concquli de nazisti, ci ocratie a rqelui Prusiei, Fridrlch Wilhelm

lll, pentru reompensarea viteiiei gernane

in luptele antinapoleoniene. ln al doilea

ddoi mondial, Hitler a creat 4 clase ale

Ordinului..Pe Hng[ clasa | 9i a ll-a, el ainstituit $i '0rucea de cavaler' ca $i'Frunzele de $eiar'$i 'Frunale de steiar cu dianante'. Prinn penonalihte striinicare a primit Crucea de cavaler a 'Crucii de fier' a fo$ ma6alul lon Antonmcupenlru cucerirea Odessei.

.2. Forlele romane dinArmata 3 (diviziile 5, 6 Si 9cavalerie) sunt angajate incadrul ofensivei germane dinCaucaz. Acestea inainteazafulgerator ln peninsula Eisk.Dupd ocuparea oragului euacela$i nurne, lrupele rom€neisivor conlinua ofensiva de-aItngul lltoralqlui est'rc 4 Me?ii deAzov, spre Promorsko Ahta-rskaia gi Tanan.

Z" Armata 3 romanepreia ryerarea Donului m'rjlociu

ifire vest Bl[ Perekop 9i Bos-koreskaia, pe un front de circa1@ km, inbcuind trrfele ger-mane gi italiene ln zona. Mi-siunea celor 7 dwizii rom6neeste de a mentine fi'ontul gi dea interz'tce o errentualalfrcercaresovietice de contraofensiva,menita se imp'€dice asaltul tru-pelor german*rom6ne asupraStdlingradului.

8. Gorpul 6 arrftata rGman trece la sud de Don giinainteaza spre valea r4uluiAksai.

Shnfafrr$ *$!r#t# $a {/lieppeLa 1 august, amirals.,f englez h4cufitbaltrin organizeazi gi

executa o debarcare in zona *ieppe, ele pe tdirnnul francez alCanalului Mdnecii. O fort* de iir*a 6 00fl nriliiari aliati, dintre sare5 000 canadieni $i 1 000 engiezi, debar*d. pr* plaja de la Dieopepentru a testa forta diviziei a32-a cie infanterie germana. Tentativaegueaza. Nemlii sunt superiori" La ora I dimineda rArn6n pe plajir907 morti, 568 raniti 9i 1306 prizcniei, ca gi un important rnaterialde r6zboi. Aproape 2 000 de sclddti aliali reugesc sd se maiinapoieze in ambarcalii pe litoralul englez"

Enigmati c al spr'on TrepperLa 3'l august, reteaua de

spionaj sovieticA'Orchetra rosie'este desmperitA de serviciile se-crete germale 9i rnembrii ei suntarestati, impreun6 cu $eful lorLeoBold Trepper. InterogatoriiledureazF pAnA spre sfArgitul anului1943" ln noiembrie 1942 Trepperreusegie sa evadeze si sd, serefugieze Tn Franla. Membrii'Orchestrei' sunt executati. Ami-ralul Canaris, patrcnul informaliilornaziste declarA cd Trepper acostat viata a circa ffi S00 ciesclda{i germani. in schimb Staiinnu i-a crezut avertisrnentui in-vad6rii U.R.S.S. la 22 iunie 1941.

Leopold Trepper', evreu pcionez, +a nascut in Pdonia, langeZakopane, in 1904. LuCreaz6 caminer, devine mefiibru al partid'.:luicornunisi.. In 1932 pleacein Frantaunde se perfectioneauA ca spiu:.in 1936 se afl6 la Bnxellss. urde

organizeaz6 celebra retea despionaj 'Orc*estra rs$ie' care vaservi tu1os*ova 9i pe aliaii. inianuarie 1945, plercA la Mocccnra.Obsesia lui Steiin de a vedeatrdd&tori printre cei apropiali lui, fiaduce lui Trepper 1O ani deinchisoare. Este eliberat dupimffirtea'Tiranului Rogr:'. $ungein Polonia, devine pregedinteie.A$ciatiei evrellor poOnezi. ii tisteint*rzis'se pareseascA Polonia.

$iie prea multe. PleacA numaifamitia sa. O viat& plina deenig:'ne.

2 S-a deschis linia ferdd dubld Buz&r-Marasesti.

3. Pretectura Capitalei anuntd:interzicerea Tnjurdturilor' 9i a'expresiilorvulgare' in public; sanc[iunile sunteontraventionale, iar recidiva se pedepsegtechiar cu intemarea in lagar.

5. 17lei 6te mrl pret d pahiide S gr.

F0% stu $ S% oz).- Membrii corpului didrcl'o din regiunile

dezrobite wr primi o indermizatie de 30% pelffrgd salariu.

lO. Filmd italerorndn 'Odessa in flAciri',cu soprana Maria Cebotari Si Carlo Ninchi, seaflA in curs de finalizare.

ll. Se incorporeaza tinerii cu termenredus din contingentele 194.3 Oi 1944.

13. Evreii 9i strAinii veniti clandestin inBtnre$i zu S de zile pantru p&6sirea Capital€t.Cmtra rs fi trimisi al familiile in Transni$ria

l+ Este dat in func[iune depoul detrarvaie'Panduri' din Bucuregti.

18. Se dublmz6 pretul painii pentru ewei:30 lei o pAine de 5@ grame.

?1. Presa consernneaza: 3@ de ani dela ilparirea'Evarqheliei de la Govora".

2f. Se hoterage ca, de la 1 septembrie,sA disparA din Capitald comerciantii arnbulanti,gherdele 9i tarabele care dau un aspect orien-tal 'miqrlui nostru Paris'

E Se interzice @ns:umarga porunbuluifiert szu copt pe stradd, ln municipii sau ora$e.

l. Vaticanul ia pozitie fmpotrlvacomunisrnului, ca urmare a tratativelor anglo.sovietice Si a inf luentei crescAnde abol$ryisrnului.

4 UnitAti americane debarcd laGuadalcanal, in Insulele Solornon din OceanulPacific.

8. Congresulindian cere S.U.A., Chinei9i Rrsiei sa sis|ine independenta Indiei.

9. Gandhi, Nehru 9i altifruntaSi ai miscariinationaliste indiene sunt aresta{i.

12 Port-avionul- britanic'Eagle' estesofundat.

15. Turcia intezice trecerea flotei sovieticeprin strirntoarea Dardmele.

17. V. Mclotov este numit prim-vicepregedinte al Consiliului Comisariatuluipoporului.

2|l. Germanii trec Donul, ultimul obstacolspre Stalingjrad.

24. Discurs al lui Goebbels: 'lnainte desosirea iernii, puterea militara a Sovietelor nu vamai ameninla Europa'!

25. Ducele de Kent, fratele mai mic alregelui George al Vl-lea al Marii Britanii, moareintr-un accident de avion in zbor spre lslanda

28. Tqi evreii strAini intratiin Franta dupA1936 sunt trimisi in tabere de concentrare.

25. Aviatia britanicA ataca acceleratulParis-Bordeaux (25 .de morti qi peste 50 derdnili); energic protest francez.

Partidul F"iheral waatisneazdPierderile de vieti ale tinerilor csta$i romani pe frontui antisoviotic

inBresloneazi puternic cpinia publicA riin tara noastre. Principaieiepariide poliiice opuse dictaturii iau atitudine.

intr-o scrisoare adresata maresaluiui ion ,Antonescu la 24sepiernbrie, C.1.0. (Dinu) BrAiianu, $eful Fartidului Natianai Liberai,corrrlarnnA cu o vehemenlA nemaiintAinita Feiilica interni $i externadusd de C*nducdtorul Statului" Esie semnificativ in aceastd piivin[*urmiitr:rul fragment rJin scrisoare: 'suntem in preajnra iernii, cuam*nin1r.ir*a d* ioame gi Ce frig pentru popuiatia larii $ i,-u $ profundadezcrganizare a vielii econcmice... Armata rornind nu s.'rai oontearaea arrnata natenal* Bentru apararsa frsntiereicr Xarii. Ea e$ie incadratein armale gerrnanA ia peste 1 S00 de kilcrnetrii de Fra Si bngatAcorriir:r:u ?n primeie ilnii de lupii. Fentru ce ne impunetii continuuaeesie saerificii?.

€B pedeaps&

€KesnEpgar&

i,uciiln ilragcmirescu, fun-c!i*;l*r la primiria sect+*rlui IV-{veide) din Bucuregti, a icst prinsin "iiagli:lit deiici de lua.-e de ;:iili".Peri.ru a eonstiiui u* averiismenlcel*r teniaij sA *orniti astfel deintiaciiuri, imi;otriva acestui lun-cgonar incorcct s-au hrat rurn*loarelemfswi: "a iort tiout tirnp de cincizile lrt hoir:l primlriei cu cihrge la*i6ini, iar nopfile le-a dorinit inbeciul poliiiei, dupa care a lbsltrrmis in judecati pentru primireasarctitnii corespunz{ioare abateriisale".

Nu chiar ca pe timpul lui VIadTepe$, totu$i actualizarea unoras€menea idei, nu numai in materiede luare de mitA, n-ar strica!

:. Triipele rgnrAneaciicne*id in Cauceu, aiituri *etrtrpole geimane. Forlalesovietice ooun o dArzire:!sler{5.- .{. A'n +ra -l romAni,c*jreia ii sunl qrborConate Saoted'wizli, c*upa pozilii defenslve lasr:r1 de Stalingrad, inlrs Don $i'r'oiga.

20. intrevedgre intregeneralii Peiro Durniirescu,cornandantul Afinatei 3 rornAne,

Si Friedrich von Faulus,ccr,endantul Amatei 6 germa-ne. Sunt disculate problerneleslabei inzestrAri gi aproviziondriale lrupelor romdne.

Pierileri germane de yietiFresa occidentalil anunte ci in primele 15 luni, din iunie 1941

pAnila -l septembrie 1 942, Wehrmachtu| (armata germand) apierdutpeteritoriulUniunii Sovietice un numar de 3360@ ostaSi decedati,1 1 26 941 raniti, 75 9gO prizonieri Si disparut. Situatie, care dupA iuptapentru cucerirea Stalingradului, se va agrava catastrofal.

8 noepe s$edrrt $taf$*gra dul uiin pofida imestor pierderi considerabile, aflat iil zona frontului so,rietic,

la Vinnila, Hiller ordsni ccmandantilor marilor unitili invadatoare se ocupeStalingra$ul rreintiirziat gi cu oriee pret. Nemtii :lispun in acel moment dedoud armalc ale 'l-leeresgruppe", armata a 6-a a maregalului von.Paulus, 4divlzii blindatc, armatele romine a 3-a {8 divizii infanierie gi 2 cavalerie) 9i a

4-a {8+2 divizii). in general germanii dispun de 50 de divizii, iar sovieticii de130 de divizii. insi cu efe$tive scizute.

La 13 seplembrie incepe bitdlia, care va dura 143 de zile. Hitleristiireugesc si intre in orag 9i si ocupe chiar gara Stalingrad. Sovieticii pornesc

o contralovituri pentru a curi|i centrul oraguiui, cu mari lupte pe movila'Manni', ca gi in cartierele muncitore$ti, indeosebi in acela denumit'0ctombriero$u'. Pentru fiecare casi, pentru fiecare strade, infruntarile sunt de cele maimulte ori corp la cop. Acedi epocda bildie va dura pina la 2 februafie 1.9,1i1.

a

aq

,6

l. Pr.esa rornana estimeazd ca "Popula{ia globului va cre$tede la 2,2 miliarde oameni (in 1%2) ia 4,75 miliarde (in 20@).

- Ministerul Culturii Na{ionale a aprobat 1000 de burse pentruorfanii de rdzboi, in $colile secundare $i intemate.

2. S-a deschis la Bucuregti expozi{ia 'Razboiul in imagini'{menifestare rornArogermana de arme Si artd).

,|. Re/izuirea evreilor din 'categoria a ll-a' (care au participatpe frmt, in linia l, ?n mii 191G1918).

- Cornpozitorul Dimitrie Oclin oornptne'lnrn Regelui Mihai f.. tt. Din aceastd zi camuflaiul in Bucuregti incepe la ora 19.

13. Se suspendd trimiterea de mandate pogtale particularepentru osta$ii de pe frcnt, decarece 'nu au ce face cu banii'.

- Avialia englezi gi sovieticA bornbardeaze instalatiile petrollferede la Ploie$ti.

14. Se deschide ia Sala Dalles expozitia germano-rom6n5 deradio si televiziune.

t7. Presa anun{i deschiderea ?n Bucure$ti a unei expozilii cuproduse realizate de internalii poliiici ?n atelierele lagaru[ji de laTg. Jiu.

18. la fiinla agezAmantul 'Eforia Gta$easca pentru militari 9ilnvalizi' sub indrumarea Consiliului de Patronai.

23. No'rl prel al uleiului comestibil, 143 lei litrul.2tl. Presedintele Partidului National Liber,al, C.l.C. BrAtianu

protesteaza gi condamnA vehement politica maregalului lonAntonescu de a angaja armaia rornAnA in lupte pe toritorii sirAine,d?parte de Patrie.

29. Elevii din ultima clasa de liczu (a Vlll-a) sau gcoli similarepot beneficia de o singura amAnare de la lrcorporare, pentru studii.

l. Trupele germane ating flwiul Volga gi amenintA puternicStalingradul.

2 Walter Funk, ministrul economiei Gennaniei, sosege laBucure$ti pentru tratative.

3. Presa germane consemneazA: 'in.urma rnarilorvictorii germane, soarta Stalingradului poate fi consideratapecetluita'.

4. Prin lege, in Frafia'mdna de lucru'de la 21 la 35 de anieste trimisi in Germania, la muncd.

7. 'Uniunea generala a evreilor' din Franla este obligatAsa plateasce 6 milioane franci pentru a rnai putea functiona.

lO. Din cauza lipsurilor alimentare, Uniunea SovieticA importAgrAu din Canada.

- O tentativd aliata de debarcare la Tobruk e$ueaza.15. Trupele americane din insula Guadalcanal (lnsuiele

Solonrcn) resping trupele japoneze.

16. La Vmetia ruleazA filmul italerorndn'Odessa in flac6ri',premiat cu Cupa Bicnalei.

20. La Paris sunt executati 116 membri ai Rezistentei francezepentru atacuri impotriva militarilor germani.

Zi. in Nloua Guinee fcr[ele aliate americane 9i australiene,incep ofensiva impotriva trupelor japoneze.

38. Sediul Societ5tii Natiunilor de la Geneva este cmsideratde presa germana 'cavoul unei costisitoare 9i rdufacAtoare utopii'.

Zl, Puterile Axei sArbAtoresc qt fast rezuiiatele oblinute ?n

cei doi ani de la semnarea Pactuii.ri Tripartit.l

I

Un an de la eiderea Odesseil-a 16 octombrie se lrnpline$te un an de cdnd bravii no$tri ostagi

au eliberat pdrndntul stramo$esc al Basarabiei, Bucovinei Si tinutuluiHedei, au cucerit Odessa, puternic punct strategic pentru apfurareasovieticd.

in Piata Palatului Regal din CapitalA se adund ln aeeastd zi miide bucure$teni care aclama pe Rege. Apoi, ei se ?ndreapte sprePiata Victoriei, in fata Palatului Consiliutui de Minigtri, unde aplaud6indelung pe mare$alul lon Antonescu. aparut in balconul clddirii.

Parada militard cu defilarea pe sub "Arcul de Triumf' a osta$ilorcare au luptat in Basarabia Si Transnistria, va avea loc in prezentaregelui Mihai, a mare$alului lon Antonescu Si feldmaregalului Keitel.

"Real izlri in llansnistria"in Bucuregti, pe marele platou din'Piala BrAtianu' s-a inaugurat

lntr-un cadru solemn, expozilia'Realiz6ri in Transnistria'. Au participatmembri ai guvernului gi corpului diplomatic, demnitari civili si militari,numero$i invitati. Expozitia infatigeaza realizArile'o'btinute timp de unan ln administrarea Transnistriei.

Sporuri salariale "de soumpete"Prin'Hotarfrea Consiliului de Ministri'(din 28 octombrie a.c.) s-a

aprobat majorarea salarilor functionarilor publici, cu urmetoarelesporuri: salarile p6n6 la 3 000 lei lunar, vor primi 50%; intre 4 000 Si8 600, spor 40%; intre S 3o&14 7@, spor 37-30"/o; lntre 17 70G

- 25 000, spor 3S20%; intre 25 00S,t} 0@, spor 2S'10%; intre48 t.uulu--72 000, spor 1G6%.

$up ortrril angl a-ameri ean pesfrtrl;lllnianea $avietied

[n anul 1942, cotitura aproape dee'sivi in rA:&oiul germanoswietic sedd|q.€f.zil pe lArge reptrcairdqftA data nentikr de amaa sovieiica, $ sprilnrtrimderial acordal de Arglia 9i State{e Unhg, pe baza legii de impnrrrul Siinchirierc.Pe cdi maritime, ocolite, prin Ocear.J lnShelad de Nord, pe la Murmaxk, zusosit din S.U.A 1 300 de aricane, 2 000 de tancu{i u$oare, 75 0ej0 demitraliere, 20 00C de carnbene si Jeepuri, 1 500 000 de bocanci, iar dinArglla, qi putin ?nainte de irceperea bdtiliei de pe Volga pentru Stalhgraci,au sceit 2,100 de tancuri, 1800 de avkrarre,3000$0p6echifrEaltaininte.La 6 octombrie sa semnat ia Washington un ne.l protool de livrari pentruU.R.SS.,4,{C0m0 ime provizii (consumul de caine, sra bpte praf,'ogurnedesfi'dralde, sa).

Industria sovietica a pfocurat la rAndul ei pentru front in faza finalii130@O de tunuri, 3700O de tunuri antiaeriene, 165ffi iancuxi grele, circa30000 de avioane.

Ilrama Yasalul'Taconia"De$i englezii au luat mdsuri pentru a mic$ora eficacitatea submarinelor

germane, acestea sunt ince operative. Unul dintre ele, U-Boot '156,

scufundd vasul de transport britanic 'Laconia", iar altele Uimit pe fundulmdrii pacheboturile 'Oronsay', 'Orcades' Si 'Duchess of Atholl'. Dramacea mare aparlineinse vas.rlui de transport'Laconia'cu 3000 de persoanela bord, printre care 'l 800 de italieni, prizonieri de rdzboi. Comandantulsubmarinului german afle acest fapt de la un supravieluitor $i transmite unS.O.S. pentru salvarea pasagerilor de pe epav6 $i din ape. Sosesc caievanave.la acest apel, insd apare gi un avion american de venAtoare carebombardeazd submarinul german. Alte avioane caute submarine in golfulGascogne, unde-se petrece actiiinea, b ga'sesc, Si alte patru submarinehitleriste sunt lovite. Dupd acest episod, amiralul german Donitz interzicesubmarinelor orice acliune de salvare.

De pe vasul 'l-aconia'n-au putut fi sakali decat 10@ dln*cei 3CE0pasageri, inclusiv prizonieri.

Actiuni ale partizanilar. La 11 wtornbie, un nmando civil de 4 nanngieni, trimi$i de Londn,

sunt paraf,utali in Noffegia peilIru e)Ecutarea unar rcliuni de diversiune 9idistrugore la fubrtca de apd grea "Norsk Hidrol( cae se infieie cu succaf,.. La 24 octombrie, 3 echlpe da gAait Bopulare polonaze ucid 10 oflterigermani ,! renesc alli 24, in alenelele VarSavtei gi re4aatia unui ziu hfierist.c ln Ucraina de la Est de Nipru detqanente de paftizani intreprtndnurneroase raiduri in rindurtb foileldr germaie cdron le iroduc pierdert.

27. Trupele germane gi

rom6ne din Caucaz reiau cusucces inaintarea pe directiaNalcik-Alaghir. Acestora li se

la2E.Lupte localepeft?t{ . opune Gruparea de Nord dinDonului. Arrnata 3 romane -'incearce se impiedice,*",ir"r" ItTY',-tjiT:Tazian

(arrnatele

sovietice de a crea la sud de 7 37 ' M $i 5B)' Luptele dh zona

fluviu noi capete de pod si baze Nalcik vor dura p6nd la 12

de plecare la atac. noiembrie.

1. Sfintirea $i inaugurarea (dupd restaurare) a MAnAstririi

'Dintr-un lemn' din judelul Vdlcea2 Cmcert simfonic ornagial la Ateneul Hom6n (20 de ani

de la lnfiinlarea Fiiarnlonicii).

5. Nlorl pret al p6inii de 50 gr. este de 14 lei bucatra.

12 Noi preturi la bere ln localuri: 37 lei sticla (650 ml), 32 lei

halba (500 rnl) si 22 lei {apul (300 ml).

t4. Gala cinanatografic6 la Scala al premiera filmului german

'Frederic cel Mare' (vizionarul marelui Reich).

15. SArbitorirea urui an de la cdderea Odessei.16. Se inaugureazd 'Elrozitia Transnistriei'in Piata Brdtianu.

t9, Cunosda firm6 'Dragornir Niculesol' din BucureSti trimisA

in judecata pentru mArfuri dosite 9i speculd.

2O. Prefectura Capitalei dispune sanrcliuni grave pentru cei

care 'stationeaze pe strdzi Si acosteaza femeile'.- Se semreazA 'Decretul-lege pentru lnceperea lucrdiilor de

introducere a gazelor naturale'in Capitald.22 SoseSte la Bucuregti celebrul cdntAre{ italian Tlto Schipa.

23. Peste 140 de preoti olteni sunt kimisi in Transnistria peniru

ac{iuni de misionarisrn.- Sanctiuni severe pentru 'luarea de mit# (inchisoare $25 ani

gi 'rnoartea'-pentru cazurile foarte grave).- Noi preluri maximale: carnsa de porc fAra slAninA 190 lei kg.

25, Regele Mihai I implineste 21 de ani $i devine major.

29. i.P.S" Patriarhul Nicodim tndeamni preolimea sa dea totspriiinul actiunii de colectare de daruri pentru osta$i.

5. Un cuirasat american de tipul "Mississippi' (33 000 tone)

este scufundat de un subrnarin italian.

?. in S.U.A 'ziua de munca de I ore' se pielungeste inintreprinderile avia{iei, pentru a se acoperi nevoile rAzboiului.

8. l.V. $alin irviruiege dired tuglia pi S.U.A, cA'nu se fin de

cwdnf Tn ce privegte crearea cdui dsd dcilea frmt atigermar- Prizonieri germani surt ucisi fArA interogatoriu, de soldali si

csnisari sovidici, pe frantul de la Briansk.

9. Australia solicita sprijin urgent din partea S.U.A. si Angliei

Bentru a rezista dacurilor japoneze.

tO. in Siria, tentativa de asasinare a generalului Charles de

Gaulle; 45 de arabi nalionaligi sirieni suspecli sunt are$ali.ll. in Anglia, jrcariile de plumb se colecteaze pentru industria

de armament.

12 Cuba este'primul stat din Arnerica latinA care a reluat

rela{iile diplornatice cu U.R.S.S.

- Camera Reprezentanlilor din S.U.A. a votat participarea

negrilor la alegeri, lege primitA ostil de statele din sud.

13, Turcia protesteaza energic contra unor intentii nord-americane de a atribui Uniunii Sovietice, strdrntoarea Dardanele.

15. Turcia interzice trecerea flotei sovietice prin Dardanele.

{6. Japonezii reusesc sd se infiltreze la Guadalcanal.2O. ArnericAnii debarcd trupe ln Liberia.

Zl. ltalia serbeaza "20 de ani de rerolutie fascistA'.

30. Mexicr,rl reia rela{iile diplrnatice cu U.Fi.S.S.

15. lrcA in zari, puterniceforle soviet'ce treq h ofensiva peir{reg fiontul Druhli mqbciu. Ptuseara aperareaAnnatei 3 rqrrAneeste cornplel rupta. Blindateleso.riefrce patnjrd pesle 25 kn. lndispozitivul acesteia gi ajung ?n

zona Perelazorski.fu23. Alle for{e sovielice

re!&esc dupa h$e hver$.nde'se?ncerq,iiasca Annata 6 gennana $o pane din Armata 4 rornana

24. ln Cotul Donulri tupderomane continua se rezisteofensivei wbiice. Cea mai mareoarte a lor sunt scoase dins.ibordinea Armatei 3 rorn6ne sitrecute sub comanda Grupuluigemfi Hdfdt'.

4. Armata 3 romAna,av&rd pierderiin ebclive.de peste50%, @ntiaja sd rezi$e presiuniiir€rnice. GnfOul tsscaf, hprandqr Amnta 6 germanA, cornpletincercuite ln zona Stalingrad,incearce sa rest&ileccA legdturacu trupgle gerrenororn6ne dinCdrrl Dorutri.

*litler oere uniEtiilor romanes5 reziste pfini Ea ultimul sm

Marile unitrti rofrErle ircerwiteln Cotul Dorului prinresc din partea fui Hider urmdorul ordin: 'Divizile15, 13, 6, 5 rorntne Si restul dMlei 14 rcmine Bi rnor ner.rtine cu orice prst Si pana h captrpozfiiile lor actrale'. $eful llaretui $d Malor al amdei rorn6ne,-llie $eflea intuind qi aces:te dMzii, afrdesub cornanda generdului Mlhail Lascer, vor fi mnplet ihcercuite 9i nimicite,lrnearca sa ob$n6 aprobarearetagerii lor spre fuviui Donel CornandanBntul german, lgnorAnd aceasta solicibre, raspunde la ordirullui HiUer ci: 'Grupul Lascar va treh,ii sd reziste ptn6 la ultirrul qn. Rezistenta sa cordilioreaz-dop€ralil€ ulterioare'. Flea:ltat din cei 4O m0 de qsta$i aj grurului au soipd in jur de 3 500.

Ginstirea memoriei lui llicolae lorgaDrectorul cdidiarului Curentul', Pamfil $baru,

a irslituit un prerniu ln valoare de 10 Offi lei pentuzubrul celei mai rer.rsite lucrdri s.r wblectrl'Nkrdaslorga, istoric $ educato al poporului rorn€ln'.

Ini|idorul acetui conqrrs i-a propus d-lui.Gh.l. 8na-anu, suc@sor al prdesqului la catedrd

si la csducerea'lrsiitrtufui de istcrie universalAr,

sA prezideze comisia de examinare a lucrdrilorpropuse, iar pe cea prerriffi soifmerpze larredrlui.

Sumele rezultate din vAnzarea cirtii suntdestinde ridbediunei bisericute care sa perpetuezemernorla marelui cdrUrar rorntn.

Sd uobzi'llA"!Gheorghe Marinovhi, un tinighigiu

din Calafal, c$dloril $icu doicopii, a Spus

'NU' h plebiscilul organlat de nne$alullon Antonescu th 1941. Un comunicd al

lvlarclui Stat.ilbjor alirml ci, 'dlndu-Si

seama de gregala flcutd', Gheorghe

Mrylnovicia mrul sI fF fhis pe front. $i,bineinlela, a tual drumul Cdnnii.

'Ziua cumpeffiif'Conducdtorul Stalului hotiri$le ca

ziua de 22 tebruarie si tie declarati 'Zuacurlpitirii', adrestndu-.se poporului cu

urmitorul apel':'Romlni, spriiinilistrddania Aiulorului de iaml 9iconsiderali''Ziua cumptrllrii' dreptsemn al voinlei ron6nilor de a ne uni?nsulerinle $i de a ne spriiini in bucurii'.

'Yulttrul de male"in flac*i

Un prutendc incerdlu a izhrc-nit $i a distrus ln mare partemaoazirul univssal 1-a wlt nd demar-e cu peStebin ghiare', de pestada Carol nr.76, l6rpa pialaSf.Gheorghe. lnpbilul vechi, chiarperftu acea pedoada eraincdlzitcu sobe de lenn gi cirbune, dela care focul s-a propagat, curepeziciurre, la etaj, pod 9i aeperiis. DeSi pornpierii au irtervenitrapid, birwrile de la etaj au arscornplet, i.ar apa din furfururi audisfus o mare cantihte din marfa

Se hpline*e o jmftate dc secolde la tnfiinlarea "la margineaBucueqtiului" (azi Piata Unirii) aIn$iu$lui medico-legal de cIilrc dr.lfmaltfinovicl fmdacul Folii r6enedc nedicine bgah'f rncWmcth, caea s d$ nrmelc In*hnftt cunoscrtrpopuln drcp Morga ncnfinut si trtrEzE8tr

Morga Ia 50 de aniStaisicib vrrmii ard ci h esti

p€doadn dE 50 de mi s"an eftctr* lanqgt3l3% arftqdi ar fo{t aft$i13 ITI rnsti din calze nmnab' 3 235 mcti sftfoe, 3 091sinrcidqi, 7 412 arcfute g mond pin inpdeae, 376puncwidecl 2189 avqtri prcYsate 5i urmate Cc decqerlmlrtrelq'.

Dr. Mina Mir'ovb,i

l. Se emit Si se punin circulatie douA serii de timbre omagialecu terna'Un an de la eliberarea Basarabiei'.

2 Ministerul lucrArilor publice a instituit un concurs pentru

sisternatizarea gi modernizarea Pi4ii Victoriei din Bucure$ti.

& Prin lege este expropdat innbilul Teatni Uric' din Bucuregl

{propdetde particulara) pentru instalarea'Operei Randne'.- Se 'r*erzice in toata lua t'xuuea operelor scriitorilcn e/rei, csF

forn $stdor afpate in librarii.

;- Evrdi $ strdinii care se prelntA la'revizuire' ctl acte fabe, vor fisarct'r:nali: evreii trimi$i in Transnistria iar strAinii 'expulzatt'.

6. Regele Mihai viziteazA Odessa.

?. Sunt nnalorate pensiile publice cu NT'8. Prof. A.C. Cuza e sArbAtorit la implinirea vArstei de 85 de

ani.

9.- La Odessa se infiin{eazA primul institut bancar romAnesc

din Transnistria.

ll. Tinerii nascuti ln ar*rl 1920 vor activa ca prernilitari.

l2 Uria; incendiu la magazinul 'La wlturul de mare cu pe$tele

in ghiare' din Bucuregti; pagube de peste 60 rnilimne lei.

16 Doamna Maria mare$al Antmescu e decoratA de Firhrer

cu ordinul 'Ehrerzeichen fOr Deutsche Volkspflege', cu briliante

{Medalia de Onoare cu briliante pentru grija fata de popor').- Decret-lege priMnd:''suspendarea pedepselor unor infractori

din cadrele armatei $i trimiterea lor pe frmt la infanterie'.

17. Subscriptia nationalA pentru 'Palatul lrvalizilor' pAnA azi

este de 114 114 4it9 lei.

18. Evreii care au fost 'cerceta$i de razboi' (1916-1918)beneficiaza de prelungirea contractelor de ihchiriere.

19. Se infiin[eazA Comisariatul general al refugialilor dinTransilvania de nord, pe l6nga Ministerul Afacerilor Strdine.

2L Se acordd autorizalii speciale pentru 'scurtirea de munceobligatorie' $i 'de exercitarea protesiunii' urnr categorii de Errei.

Zl. Un an de la aderarea Romtorid la Pactul Tripartft.

L Csnernorarea a 90 de ani de la moartea mareiui luptAtor

9i patriot romAn Nicolae Bdlcesq.r.

3O. Gwematorul rornAn al Transnistriei (prof. Gh. Alexianu) abotezat 'primii copii rorn6ni nAscuti la Odessa.

-. _,--. _*i

AI doilea tront este deschis Legenda Eommel seDar nu in Europa cum a dorit Stalin,

chiar si Roosevelt, ci in Africa de Nordcum a propus gi a insistat Churchill

pregitind operatiunea'Torch' (Torta),debarcarea in Algeria 9i Maroc. Accepiatiin final Si de presedintele S.U.A., pusii subconducerea generalului american DwightEinsenhower, debarcarea pe continenfulafrican a inceput in dimineata zilei denoiembrie. 800 de vase de rizboi siiransoortoare debrarcd odni searaaproape 100 00O de soldati ai trupeloraliate. Ora$ul este relativ ugor de cucerit

dar la Port Lyautey unitdtile altui generalamerican, George Patton (1885-1945),care va deveni la fei de celebru ca gi, i'iffi;;primul, intdmpind rezistenta

,'' ' ,',j;i.#itrupelor franceze de la Vichy,' :"itffii care primiserd ordin sd atace pe

spulherdTrimis de Hitler in Airica sii re-

stabileasc6 situatia dificila a unitAtilor ger-mane, vestitul general Rommel dupd unelerezultate favorabile incepe s6. piardA teren"Alt general celebru, dar englez, BernardMontgomery (1887-1976), conrandd armataa 8-a britanicd gi pornegte ia 2 noiembrie cmare ofensiv6 impotriva nem{iior $i italieniior.Rommel cere lui Hitler sd se retragd,, ac*$tadin urm5 fl refuzE, apoi tl aFrobA. Ofensivabritanicd de la El Alamein face 30 000 deprrzonieri a! Axei. Montgornery contifiuiiofensiva gi cucere$te tol ce 'ocu$ase

'Afrika Korps" a lui Erwin Rommel.

&asada$eargaE'

aggF epspeeln insula de numai 7 00O kmp din

arhipelagul Solomon s-a desfA$urat o bataliejapono.americand rdmasi celebrA ln istoriacelui de-ai doilea rdzboi mondial.Guadalcanal, un loc de mare importanta $ra-tegica 9i tactici unde japonezii, debarcatiinaintea aliatiior din Pacific, construiau unaeroport ca baz& principald de invazie ?n

Noua Guinee pi in RegiuneAliatii, americani $i australieni, aduc pe

irsula -60000 de militari, iar japonezii36 000. De la 1.2 la 15 noiembrie s-adesfA$urat o crunta bitilie navald, aeriand

$i terestri, cu pierderi mari de ambeb paqi,

de oameni $i materiale, avioane, nave.tancuri. Bilantul este tragic de ambele parti.

Dupd aceastd sAngeroasi inclegtare cietorte, luptele continui pAn6in ianuarie 194.3

Si se lncheie cu un remarcabil succes stra*tegic al aliatilor. Ei pierd totusi 1979 de vieti,5000 de militari se imbolndvesc de malarie,iar japoneziiau 16000 de morti oi 16000 decontaminati de malarie. Sunt scufundate 24

de nave de 134839 de tone.

i'iii,,i':,..i,.' aliali. Prezent in Africa de Nord:,.ii'iii;iiin timpul debarcdrii, primul, ',

',r,i;., ministru ai lui P€tain, amiralul:lrl tpsngois Darlan (1881-1942)

',,,,'' ,!j,irealizeaza un acord de incetare1:i. 1',

+:,.'s focului cu aliatii, ?nsA peste o, ' , lun{ va fi asasinat ?n Alger,

:;1i,::r':: 'r' Reolica Axei a constat inordinul iui Hitier ca $i Franta liberA sd fieocupata. Militarii germanigi italieni trec printeritoriul francez Si se indreapt6 spreToulon unde se afld baza flcrtei franceze.Penfu a nu servi nem$lor marinarii'franceziiSi scufundd flota: 3 cuirasate, T

crucigdtoare, 14 torpiloare, 7 submarine,?n total eu navele mici, peste 230 000 detone. Aliniati la mal, ei prezinti onorul cuarma, navelor care se scufundd.

Agonia firci Ia Stalingrad (l)Dupa o pregdtire de artilerii de 3 500 guri de foc, timp de aproape doud ore

Frontul Stalingrad sorietic dezldntuie la 19 noiembrie o puternicA contraofensiva, sprijinitide alte doud mari fronturi de divizii de infanterie, tancuri si aviatie.

Action9nd puternic si suportdnd mai putin greu gerul de minus 25-30 de grade,soldatii acestof fronturi au f6cut jonctiunea gi au realizat lncercuirea a 22 de mari unititiadverse cuprinzAnd circa 300 000 de ostagi $i ofiteri apartindnd armatei a 6-a ger-mane (mare$alul Friedrich von Paulus) gi armatele a 3-a $i a 4-a ( generalii P. Dumitrescu

$i C.Constantinescu) care pierduserd mult din efectiv. lnregistr&ndu-se mari pierderi,situatia devenise catastrofald. Hitler incearce sa ascunda populatiei germane ingrozite,dimensiunea infAngerii, promitAndu-i noi arme distrugdtoare. El constituie un grup dearmate'Don' sub cornanda feldmaregalului Erich von Mannstein (1887-1973). Din ceiprezenli $i din noiintariri acesta reunegte sub comanda lui 30 de ilivizii, printre carese aflau Si osta$i romAni ai corpurilor 6 Si 7 romAne, rdma$iin afara incercuirii. De altfelarmata a Sa romA a awt initial 11 divizii, iar armata a 4-a romAnd 7 divizii. Cum amintescrapoartele $i menrorile acelei perioade, aceste mari unitdti romdne'erau cu efective in-

complete, cu moral scazut, fdrd echipament de iarni Si cu capacitate de lupti redusdf,

l. Guvernul britanic dispune suspendarea pelerinaielor la

Mecca din cauza riscurilor naviggiei. ,

2 Pregedintele Turciei, lsrnet lnonu se ptonunta din nou pentru

nantralitatea t6rii sale.

- Uzinele Ford din Detroit sunt profilate pe productie de

rdzboi, o parte a acesteia fiind livreta Uniunii Sovietice.

3 Groazric uragan in lndia: pe$e 11 0@ de oanreni modi.

- Victorie decislva b El Aiarnein a erBlezilor (gpneralul Mont-gtrnery impotriva generalului Rornnd).

5. So/ieticii folcesc gloante'dunrdum', engleze.

7. Ciclistul Fausto Coppi bate la Milano recordul orei (45,848

km).

11. Ziaristii americani din Vichy sunt supugi domiciliuluiobligdoriu.

12 Mare batale navalain apele portului Casdlanca cuirasatulfrancez .Jean Bart'in fldcari.

15. Se inaugureazA tunelul care leagd partea principalA a

Japoniei de inwla Kiusiu.

16. Trupe germane $i italiene debarcA in Tunisia.

17. Maregalul P6tain destituie de la $efia gwernului pe amiralul

Darlan $i il nume$te, din nq.r, pe Piere Laval.

19. Agentia Rador transmite: 'Bombardamentele aerienebritanice asupra ora$elor italiene sunt o ofensA la adresa culturiiuniversale'.

D. Sultanul Marocului cere generalului anrerican Patton si fie

respectate obiceiurile musulmanilor din regiune.22 Trupele generalului sovietic Jukov ircercuiesc armata a G

a germana la Stalingrad.Zl. Primul grup de voluntari francezi pleacA din Paris spre

frontul de rdsarit.

- Generdul Charles de Gzulle a plecd in S.U.A pentru

'trd€tive.29. Incendiu distrug6tor la un cabaret din S.U.A: peste 2160

= W.Churchill fl informeazA pe l.V. Stalin despre rc{iunile de mortl.

debarcare in Africa de lrlord, pe care le considera .al doilea froril. 3O. Trupele gsnnane oanpA portul lrancez Toulon $i o mare

13. Trupele italiene intra in Nisa. parte a flotei franceze se sabordeazA

lncidente germalto'loltlf, nePrstostrl maroOalshl Arlmsseu rfitsatlsldrmrs$ahhl gcnnaa von tannstsln

incerclnd si iuslilice infiSngerile din Colul Donului $i de la Stalingrad,

Conendenentul Sudrem Genmn aduce l0l nai des acuze t'upelor ron6ne, indeosebi

Connndarlilor lor, care n-ar fi menlind linh de apinre de pe Donul miilmiu. Gemanii

uihu itrsa de promb\unile ticute anbriorin.legituri cu intirirea dispozilivelor armatei

noaslre cu blindde Si arlilede grea.

Rlsnundnd aceslor acuze, mar$alul lon Antonscu ii adresad o virulenti

scrhoare hldnurqaluluiBich von trlhnnstein, cornandantulGrupuluide arnde'Don'.

Soicuim din measli scrboare:

'in calilate de condueitor al statului ron9n $i ds comandant al amialsi'

am, doci, drnptul de a lmpiedha orhe act care llni poat€ compromils pro$igiul

indisponsabilexarciit*iifuncliilor rnele $iam datoth sI su$ng din frla oridteimolstri ofilori Sisoldeli ronsni, supu$i unuitahment incompatibil Gu 0n0ar@

Si crdinlele Frii mele... Eu sunt dator sI vi previn cl, dac6 nu thcstoazl

aceas$ aliludins $i tr6t€ lapts, voi aYm de examinal situatia fodelsr nomfe

ln cadrul lrontului dumnsavoasfrl'.

Marqalul lon Anionescu avea in vedere numeroasele incidente ce avuseserA

lm in cotut Donului, e5rora le cizuserS vktinn numwro$i ofiteri gi soldati ron6ni.

Spre exemplu; la est de Donel, dela$anente de ped€psire gtrmane n-au ezilal sd

deschida fbcul innpo$iva unor uniHli gi subunitEii tomine, care sub presiunea

blindaielor sovielba incercau si se salveze spre vest.

Sl$am& dsrerosPotrivit comunicatelor

oficiale, armata rominl a

suferit ln perioada 1 iulie - 31

decembrie pierderi cifrate la172.441 militari (16.566 modi,57.183 riniti, si. 98.692dlspiruli), dintre care circa80% au fost lnregistrate lnbitiliile ofensive si defensivedin zona Stalingrad.

4. Divizia 2 munteromana, aflata in zona I'Jalcikla poalele rnuntilor Elbrus,incepe reiragerea spre Penin-sula Taman.

12-14.Ttuc ,le germme $i

rornlre din zona Stalingrad drclupte grele pentru iesirea dinirrcerq.rire. Eforturile lor esueazidator'ila lipsoi de cornbustbil $ifortekr sporite soviet'ce.

Agonia Axel Ia $talingrad (ll)La 12 decembrie nemlii trec la ofensivd Si reu$esc si

ajungd la 50 km. de gruparea incereuitd a diviziilor lui von

Paulus gi a celor romArre$ti. Dar, la Kotelnikovo, lAng6

Stalingrad, ru$ii inldturA pericolul ruperii frontului de citrenemti. Hitler aduce din Caucaz grupul de armate A, intr-o

?ncergare disperatd de a redresa situatia, insd cei incercuiti

ln Stalingrad, ca $i disfrus, se dau hca tupte de strade.

cauza lipsei de carburanli. Gerul paralizeqzl' 9i oameni $i

functionarea armamentului, iar paragutarea redusi4 dealimente este insuficientd.

La 30 decembrie Frontul Sud-Vest sovietic incepe sdpdtrundd in dispozitivul incercuirii,' strAngAnd ca intr-omenghinS'2500O0 de oameni gi rnateriale. Numai peste 24

de ore, acest froni al Armatei Rogii infrAnge 20 de diviziiinamice $i captureaza 60 00O de prizonieri, 368 avioane,

176 tancuri $i 1927 tunuri.

*sffiElrh4 xilr'.;aji?l4ll:r,',:,:,;*t

l. Mussolini i$i exprimA dorinta ca rdZboiul cu U.R'S.S. s6inceteze.' 2 Fizicianul atomist Enrico Fermi, american de origineitalianA, reugegte fuziunea atornului.

6. Papa Pius al Xll-lea dedara cA nu va pd'r6si Rmta chiardaca va fi bombardatA.

. - Violent raid american cu avioane'Uberator', la Napoli.

7. 'Zuatacerii in S.U.A.', formA de cornemorare a victirieloragresiunii iapmeze de la Pearl Harbour, la 7 decembrie 1941.

8. Din cauza bombardamentelor aliate, ln ltalia sunt evacu-

ate populatia v6rstnic6 si copiii din marile orage ln locuri mai

sigure.11. in lran britanicii aduc importante fode militare pentru a

protela conductele de Petrol.15. Etiopia dedara rSzboi Germaniei si ltaliei.

18. in prezent, circa 200 000 de francezi lucreaz6 inGermania Zilnic pleacd un tren de lucrdtori pentru efortul de razboigerman.

2O. Pre$edintele Roose,velt promite tot sprijinul Negusului,

imparatul Etiopiei.24. Amiralul Fr:angois Darlan (n. 188't) prirn-ministru la Vicfty

gi desennat succesor al mare$aiului P€tain, aflat in Africa de Nord

ln timpul debarcArii aliate, a.fost impugcat de un ttutAr (21 de ani)

din'Frontul tineretii algeriene'.?7. Pentru a u$Ura aprovizionarea populatiei din Paris, sute

de mii de locuitori, indeosebi bdtrAni, marne cu copii, sunt trimi$iin zmde mai.bogate in alirnente.

3O. Japmezii bombardeazd cu aviatia oragul Calcutta, caprimA opera[ie de interventie in India.

2. Prin decret-lege se oficializeaza introducerea zaharinei Si

a altor substante indulcitoare in consumul alimentar.

3. Generalul lon Ra$canu este numit primar general al

Capitalei.8. Sala de cinernatograf 'Scala' este mistuitFt in bunA parte

de un incendiu, stins abia dupA '12 orc.f. intreprinderile comerciale si industriale nu pot mAri salariile

angajalilor fArA aprobarea Comisariatului general al preturilor.

ll. Noul prei al zahArului tos - 134 lei kg., cubic - 140 lei.

13. Se inaugureazA'Casa Studentilor' din Calea Plevnei, carepoate adaposti 100 de bursieiri Si 1000 de studenfi la cantind, cusprijinul material al ziarului 'Universul' (director, Stelian Popescu).

14. Se interzice producerea, vdnzarea Si utilizarea pocnitorilor

cu prilejul sArlcdtorilor sf6r$itului de an.

15. Doamnele 9i domni$oarels care zu dat ingriiiri ranitilor de

rdzboi sunt decorate cu ordine si medalii.t9. Institutul medicolegal prof.dr. Minwici a implinit 50 de

ani.21. Numeroase formatii teatrale 9i muzicale pleaca pe front

pentru spectacole $i concerte date rdnitilor si soldaliilor in refacere.

22 in cartierul Vatra Lurninoasd se dzu ln folosint6 noi locuinleieftine.

8. De SArbatorile CrAciunului intreprinderile care lucreazdpentru armata nu vor avea liber in ziua a 9a, de Sf. $tefan.

6. i.P.S.S. Patriarhul Nicodim inmAneazA Fegelui Mihai siMaresalului lon Antonescu marea distinctie bisericeascA'CruceaBiruitoare'.

29. Prin decret-lege se va aplica pedeapsa ql moartea celorcare vor fura linii, instalatii $i sernnale folosite in telecomunicalii.

Uneofi, fn rdzfuoi, nrnzsle nu tac!N-a fost nevoie de bombele rdzbaiului

pentru a dArdma'Teatrul Liric' (Opera) dinPialaValta Milrtuireanq de EngA Ci€migiu.Cutremurul din 1940 a dislrus acest ldcagde c,Jft$e, asern*1et6 marilor sdli qraperc,de care-Si mai amintesc doar cei teculi de70 de ani. Un teatru irpresionant s-a vdzutgdzduit, la na/oie, de un teatru mic,'ReginaMaria', de W cheiul Ddmbovite[ pentru ceitineri fosta'Operetd' de p6nA la demolare.O sal6 rnicd, din fericire cu acusficesati$6cdture, din nefericire adesea tulburatftn timpul spectacolelar de zgomotultanvaieior ure aveau statie chiar ln dreBtulsd#i.

$i ia/€, chiar dacA a fost rdtuoi, muzele

de searg. Rdzboiul s-a indepeftat rapid lasute $i chiar aproape 2 0@ de kilonetri. DinBucuregii se imaginau cu greu dramelerdzboiului. Jurnalele cinematografice ardtaunumai strctese germane gi unele rorn&ne$Ii;ca si ziarele care supradimensianau victariilegermane Si e€ecurile aliatilor. Din plilcate unp@t de rdio in limha ramAne, ca 6i 'furqaliberE mai tSrziu, nu exista, astlel cd ceimutti rdma?i acasd cuno$teau prea pulin dintragediile frontului, cu exeptia lamiliils careprimeau scrisori de deces trimise deregimente.

Viziqarea q&a@lelor era o degajare,a temporarl uftare a ce€'a ce se petrece defapt ln incrlrrcenarea r1zboiutui. $i Operaera unul din locurile favorite. f,Ioua situalie aincorsetat o seame de mari artisti liriciram\ni a cdrei arie de exprimare s-amicsarat, cu tristetea de acas4 $i limitareamarilor turnee de peste hotare. Ir tot{r$imarea galerie a cintdretilar no€tri ategeatineretul neincorporabil Si pe cei tr*u[i de4&50 de ani |ldrsati la'vatrd'. SopraneleEmilia Gutianu, Lucia Bercescu, MariaMoreanu, Valentina Cretoiu, -llaria Snejina,Dara Massini, Margareta Metaxa, FeaPomponiu, cAt $i noi aparilii ca AnaTAlmdceanu, Arta Fbrexu gi Hena Cerneic4ntau gi interpretau roluri de neuitat pentrugeneraliile deceniilor 4 Si 5. Amatorii deapere de atunici nu pot uita pe MariaMoreanu ln 'Carmen', Emilia Gutianu in'tvfadha', Lucia Bercescu ln 'Turandat',Valentina Cretoiu in Traviata', Arta Horescuin'Lucia de Lamermoor', Dora Massini in'Boenal, $.a.

CAntdretii ramAni au inteeretat tntreagagamd a qerelu el*re. Tawrii reputali deaturci, Emil Marirw,t, Anu Bad*st, TanelSpdtaru, Mitai $tirbei, glaatrile gercroxe de

baritoni ca Petre $efen*cuGungd, MihaitAm6tiu, $erban lassian, impresionante voeide bas ale lui George Niculescu, poreelit'Basu', Nibolae Secdreanu, Alexandrufidlceanu Si alti cdntdreti au alinat inimiletuturot acelaa ce trdiau, fntr-un fel su altul,ql$tmrea at]?CIsferi a rdztuiului. Multi dincei veniti de pe front tn permisii sau u$orrdnili gdseau ln spectamlele artistilor unrdugiu recanfutart.

Doi oameni inimoSi din actualul activ alQperei Natianale ne-au alutat sA realizdmunele reproduceri de fotografii gi ne-audepenat unele amintiri. Ei sunt dl.lonBdddrniu, fost 30 de ani sdist concertist inorchesta Operei, artist qrcrit, Si dl. MihailRoma$cu, maistru de lumini; c*rora Iemuilumim.

nu au tdcut. Qoera a dat

Aprcciatul tenu Mil?ail Stirbey

?ntotdeauna $i citi'rorului rafinat. Acea directA relatie cu actualitatea,tenta sociaE $i umanA, motivele dramatice, indeosebi, au fost cAtevadintre atiurile prozei sale. Aceleagi care s-au transformat in cArtiperdante, la ceas de cumpana d istoriei, c6nd societatea noastraavea sa sqporte transformarile impuse de regimuri totalitare, strainespecificului romAnesc. Romanele sale devenisera oglinda unei lumidisparute. Cezar Petrescu n-a putut sa se adapteze noilor conditii,sau n-a vrut. S-a refugiat ln alte genuri literare, a scris menrorialisticA,eseuri, teatru, ohiar Si scenariu de film, gi-a continual o prodigioasiactMtate cje gazetar.

Pnnnierc aditodale

lltiml bstsellef al lui Omr FtwuLa cei 50 de anilmpliniti, Cezar Petrecu (1892-1961) ajunsese

la apoganl carierei sale scriitoricegti, Mai avea multe de spus princondeiul sAu, admea atllt de inspirat. Dar 'Ochii strigoiului', aparut inacel an '42, trebuia si fie ultimul roman de succes din prelunga serielrrceputa or 'intunei:are:, in 1927. O suitA remarcabilA, aprinzindceea e,e azi numim bestseller-uri, cu tillurile de referintA 'CaleaVictorief, 'La Paradis General', 'Cormara regelui Drunichet', lAurulnegru', 'Apostof, '1907', 'Simfonia fantasticd', 'Plecat fAr6 adresa','Duminica orbului', 'Baletul mecanic', insrni 'Ronranul lui Eminescu'.Adesea recurgdnd la fantastlqrl facil, urpori cobor*d pena la gus*uri

bulevardiere, rornanele lui Cezar PetresqJ au aviJt totu$i c€va de spus

Tu<lor ArgheziLucian Blaga

$erban CioculescuGh.CiprianLaurenfiu fulgaAl.GregprianGala GalcatlmEugen l-ryheecuAl.MarcuCezar Petrescv

'Una'(rorrwr)'@era drarnatica- (dotli vo-lume), Seligie si spirif, $tiintaSi creatie''Aspecte lirice conternporane''Cutia cu maimute''Straniul Paradis'

Jara demiurgului''in grAdinile STdntului Antoniei'Antologia ideologiei junimiste''Aspecte italiene''Ochii strigoiului'

Duiliu ZarnfirescuG.M.Zamfireecu

,.,4}\-ffi

Al.Fhilippidelon Pillat

Durnitru Popoviei

Neagu Rddulescu

Mihai Ralsa

Radu D.Rosettl

lon Marin Sadoveanu

Mihail Sadoveenu

Darnian St6noiu

Dimitrie StelaruTudor Vianu

'Floarea in prapastie'

'lmpliniri'"Studii literare' (vol.l)

'4 pe trimestrul 2, 'PAlaniile

scldatului NeatA'

'intelesuri'

'OdinioarA'

'Drarna gi teatrul religios in ewlmdiu''Oamenii Mdiiei-Sale' (vol.ill din

'Fratii Jderi')'O rnapte cu ghinion'

't{oaptea gmiului''lntroducere tn teoria valorilor',

TransformArile ideii de orn'?oezii alese'

'Miss'

* Stagiunea Teatrului Naiional din Bucuregti include trei piesede l.L.Caragiale: 'O scrisoare pierdutd, 'D-ale carnanalului', 'Nfuasta'.Din repertoriui strdin, drama 'Don Carlos' de Fr. Schiller are odistributie de zile mari, cu N.BAltAteanu, N.Brancomir, M.Gingulescu,Aglae Meta,ra Enescu, Marietta Anca, in regia lui l.$ahighian. .

* De pe afi$ul altor teatre, spicuim: Studiorjl Teatrului Nafional -'Fascinatie', 'Corsarul' (ln ambele, G.Vraca), 'Surorile Aman'; Comedia- 'Bobip (G.Timicd, Silvia Dumitrescu TjmicA, Gr.Vasiliu Birlic), 'Unom de treabd, 'Fiii marchizului'; Municipal - 'Procurorul Hallers'(G.Storin), 'Omul de zApada' (V.Maximilian), 'Margareta: 3'; Mic -'Omul, bestia 9i virtutea' (lon Fintesteanu, Mar.ietta Rareg), 'Cicerone'(l.lancovescu); I'dostru - 'Femeia dracului' (Tanti Cocea, G.Demetru,F.Etterl€).

* in turneu prin lara, 'Solul ideal' de Oscar Wilde, cu TonyBulandra Si Maria Mohor in rolurile principale.

* Cu succes se joaca comediile muicale 'Secretara tatii' (FloricaDemion, Virginica Popescu, Al Giugaru), la Teatrul 'Maria Filotti'dinstr.Sdrindar, gi 'Apartamentul 54" (Tanli CepaFna, Lulu Savu, ElenaBurmaz, N.Roman, V.Vasilache) la Teatrul Savoy.

* Tot la Savoy, singura revistA de succ,es ramasa pe scenelebucureglene, 'O'seard la T6nase', are in distribu{ie pe cosacra[iiC.Tanase, Mia Apostolescu, Tjti Botez, G.Trestian, dar $i tinerele actriteSilly Popescu 9i Zzi $erban.

* Opera Rorn6nA (mutata in sala fostului Teatru Regina Mariade pe cheiul Ddmhovitei), pe ldngd obignuitul repertoriu italian,'Rigoletto', Trubadurul', Traviata' de G.Verdi, Tosca','Boerna','M-me Butterflf de G.fuccini, 'Birbierul din Sevilia' de G.Rossini, 'Luciade lsmerrnoor'de G.Donizetti, precum gi 'Carmen'de G.Bizet, aduceprezen[e noi pe afig, operele germane 'Nunta lui Figaro' deW.A.Mozart, 'Martha' de Fr.von Flotory, 'Casa cu trei fde' de Schr.dtert-Bert6. O premierd autohtona, baletul 'Demoazela Mariuta' de MihailJora.

* Teatrul Alhambra cixrsacrat definitiv operetei, prezintd pe lonDacian in 'Contele de Luxemburg' de Lehar 9i

-VdnzAtorul de p6sari'de Zeller, alAturi de parteneri mai pulin versali ln interpretareapartiturilor muzicale, actorii de comedie N.Girdescu, M.Anghelescu,Maria Wauvrina.

Pe ecranele Bucurqtiului...

'Absenle nemotivate' (Alida Valli)'CAnd stelele strdlucesc' (La Jana, Rosita Serrano)

-'Clipe de retacire' (lsa Miranda, Rossano Brazzi)'ldcirea cea mare' (Zarah Leander, Hans Stiirrrr,e, rcgia R.Hansen)'lubirile lui Verdi' (Benjamino cigli, Maria Cebotari, Tito Gobbi)'Pilotul ghinionist' (Heinz R0hmann)

'Regeie spadoi' (Gino Cervi, Osvaldo VAlenti, Clara Caiamai)"Rembrandt'(Ewald Balzer, Herta Feiler, Gisela Uhlen)'Rigolotto' (Michel Simon)"Stnge vienez' (Willy Fritsch, Maria Holst, Hans Moser, regia

Willy Forst)Yenera oarbA' (Viviane Romance, Georges Flamant)'Mvere' (Tito Schipa)

...9i ale lumii

? fi szu a nu fi'(Caroie Lombard)"Aga s-a calit otglul' (r.Mark Donskoi)'Casablanca' (Humphrey Bqart, Ingrid Bergman, Conrad Veidt,

Claude Rains)'Casa din vale' {Walter Pidgeon, Maureen O'Hara, regia Jofrn

Ford)'Drumul spre Maroc'(Dorothy Lamour, Bing Crosby, Bob Hope)'Egti cea mai frumoasA' (Fred Astaire, Rita Hayworth)'Femeia zilei' {Katherine Hepburn, Spencer Tracy)'Hanul melodiilor' (Bing Crosby, Fred Astaire)'Nevaste-mea vrdjitoarea' (Veronica Lake, Fredric March, regia

Ren6 Clair)'Oragul de aur' (Cristina Sdderbaum, Eugen Kl6pfer, r. Veit

Harlan)'Pentru cine luptAm' (Celia Johnson, John Mills, t'loel Covyard,

regia David Leal)'Povestiri din Manhattan' (Charles Laughton, Henry Fonda,

Charles Boyer, Rita Hayrorth, Paul Robeson, r. Julien Duvivier)'Simfonia fantasticA' (Jean-Louis Barrault, Rende Saint-Cyr, r+

gia Christian-Jaque)'Splendoarea Aubersonilof (regia Orson Welles)Trubadurii diavolului' (Arletty, Alain Cuny, Marie D€a, regla

Marcel Carn6)

Prcmiu| GEAR'Prerniul Oscar' 1942 a fost cestigat de actorul american Jam*

Cagney pentru interpretarea din filmul 'Simfonia amgricane' (r.Mictael Curtiz).

,,,:,'t.,,:,i.:,|n,:,#rtii',i'g4g:::nU::: nt.:, ca traAitlmareb: :|] i::.ffi::jfiidiuna Oin seqtndt,,C&d eflffil .,rorbesc,

',muzefe fac,.i ''' ',. ,.',.' ' ' , '

,lt Pe scena Ateneului RomAn se face din nou remarcate prezenlamaestrului George Enescu, intr-o serie de recitaluri de vioar6, cuacompaniamentul fidel al lui lon Filionescu, la pian. .t Ne viziteazalara solisti germani, soprana Tiana Lemnitz, pianistii Wilhelrn Kempff9i Conrad Hansen, precum 9i pianista italiana Annetta Santoliquido. .iConcertele simfonice sunt dirijate in principal de George Georgescusi lonel Perlea

BorSportul cu mAnu$i este unul din pu{inele- care se remarcd prin

activitate, in acesti ani de r6zboi. Lucian Popescu, fost triplu campioneuropean, incearca s6-9i 1s.agtite centura la categoria panA,

lnfruntindu-l pe italianul Gino Bondavalli, acasa, la Reggio EmiliaEste invins la puncte.

FotbalilCupa Romdniei'este cAgtigatA de F.C.Rapid (7-1 in finala cu

'U'Clui).o Nu s-a acordat titlul de campioand nationalA. Se disputA un

tumeu redus'de rdzboi'.. Meciuri interna{ionale: Germania-RsnAnia }Ofl -0}; Rom6nia-

Croatia 2-2(1-2).

Teniso Nioi o modificare majori pe tabela campionatelor nationale. igi

pastreaza titlul Constantin Tdndsescu (a Aa oarA campion), MagdaRurac (4), A. Schmidt - C. Tanasescu (5). A aparut, insa, un cuptunou la dLblu mixt, so{ii Vinicius 9i Magda Rurac.

r Constantin Tenesescu este di$ins cu'Prerniul Natimd pentruSport'pe anul 1942.

a La Wimbledon, terenurile de tenis sunt transformate in depozitede armarnent pentru trupele britanice. Presa men{ioneazA cA 25 demilioane de mingi de tenis au fost aruncate in mare, ca flotoare pentruminele magnetice puse in calea submarinelor germane.

$ahC,ontinuA seiia turneelor interna{ionale organizate in Germania $i

teritoriile ocrpate, an participarea mai multor mari maegtri rugi refugiali,printre care Alehin, Bogoliubov, Keres. De patru ori consecutiv, laSalzburg, Miinchen, Cracovia 9i Praga, victoria revine campionululrnondial Aleksandr Alehin. Se remarca tdnArul $ahist german KlausJunge (locul 1-2 la Praga), ulterior cdzut pe.front, la vdrsta de 21 deani.

Dumitru Avachian (n.Cetatea Alba), critic muzical, emisiuni ra-

dio 9i televiziune.

Ana Blandiana (n.Tirnigoara), pseudonim literar al Otiliei Coman,scriitoare, poeta, preiniul Herder (1982), activitate politicd, pregedinte

Alianta Civica.

Florin Bogardo (n. Bucvregti), cornpozitor, activitate prodigioasd

in dorneniul muzicii usoare.

Gabriel Constantinescu (n Bucuregti), pictor, sculptor, stabilit inGemania.

lon Caramitru (n.Bucuregti), actor de teatru Si film, pregedinte al

U"N.I.T.E.R.

. Cassius Clay (alias Muhammad Ali), boxer american de cutoare,campion olimpic (Homa 1960), carnpion nrondial cat.grea (1964-1974).

Frangois L6otard, om politic francez, ministru de rd2boi (1992).

Michel Drucker, ziarist francez, comentator $i prezentator deteleviziune.

Barbra Streisand, actrita $i cantareaF arnericana.

Gheorghe Adamescu (n.Bucure9ti, 1869), istoric literar Sibibliograf, membru corespondent al Academiei RomAne (1921), apublicat'lstoria literaturii romAne'.

Alfonso Castaldi (n.1874), estetician 9i critic litarar, elev al luiTjtu Maiorescu, profesor universitar.

Nicolae Mofidnescu (n.Bucure9ti, 1914), militant politic comunist,tipograf cu activitate ilegalA, arestat 9i executat.

Constantin Garoflid (n. 1872), agronom 9i orn politic, de maimulte ori ministru.

Constantin Meissner (n.laSi. 1854),al Academiei.

Frederic Storck (n.Bucuregti 1872),la $coala de Arte Frumoase.

Octavian TislAuanu (n.1876), publicist 9i om politic, fruntag alPartidului National Romdn din Transilvania.

$tefan Zweig (n.1881), scriitor austriac.John Barryrnore (n.1882), actor de film arnerican.

0RIZ0NIAL: 1) Mpitd vr*melnic in unrn unui prct odios.2) Exemplare singulare - Poftin,nepoliticos. 3) Prietenii revisteinmstrc.4) Ecliptict - Pdr&iruinnasl a unor tuitorii. 5) Arta de aspune ade^v\rul. 6) Siria intrefrunturii - lntrpinderile Metalur-gkn And - Dumrwlui. 7) Tuns pe

iumlhte - Verbul Nn@$terii -...Cuu$escu nu nni e! 8)'Annoante christun'(afu.) - lmperiu u-r€ri/sionist are a prileiuitinpotri-viru unor viteji domnitori ron6nL9).Rqliai ale trupelor. 10) Tilntrulrege urcat pe tron tn vremurivitrege : Sute de metri pdtnti.

VERTICAL: 1) JuNhtM snatum. 2) Mrtmtoririre uarii uniri. 3) pdsdri *r#rP:';i#tt;i;:#.Y)o[W!';combinatie chimirl cu un anumit compus organic - CtnA. 5) De.arientali. 6) 1atorfdrtr margini - A rqrodtre. T) Pe apulmarimrului - TogdWe cl4;n$.8) Psardonimutpublicistului Alenndru lane:tcu (1862-1929) - Genml turc, participafit laindbusirnRevotuliei de la 1848 in [an Ronfineavl. 9) 19t42, de pildd - Produe metal dur. 1|.)Fnlii no$tri de peste munti, are au stferit sub ocupalia hortystd.

*ekviut GoruDEZLEGAREA CAREULUI DIN NUMARUL TRECIII: CfiOIViCI , PA, ANTONESCU,

R, TRUDI, TC, UE, MARINA, TESTARI, AR, O, CANI, J, A, NAUCI, VIOL, V, T, L, LS,REGINA MAMA, CANCICOV, C.

Rsvista 4.re at egidaSocistttii'BOtlP[TOOtltPE]f S.F.L.

(R.C.: .140-55641991)

Pre$edinh - redactor $ef: flnEl EffiUDirector executiv: gil. BnIfESgfSecmur genenl d'e redaclie: ttf,A lIGlGtRedactori: GlHtltll lln , Rlru YlIl, AIFRE0lXtEilnE$GUConsilier: dr. islorie R(nPA FnBIIEsl!Documenhre, fiSe, colalionare: Rl[fl,|A SlflLl.UilltEsflfDesigner: Blf, llil lffil.E$OuTehnoredachre computerizati: IIGA IlE0Hn* gUAf,Tipirit la tipografia tlmnfiA' - BucuregtiAdresa: Pbh Presei Libere nr. I , Oftciul poSbt 33, cisuta postali ig,

Bucure$ti

Teleton: 61 8.57.75 Ai 61 7.6A. rcnt4A

filolog, membru de onoare

sculptor 9i pictor, profesor

rARGT}IALII2 3 | 5 6 ? 0 3t0

g

10

Fl'

I'TI.T E,il E I.I I,' I,T,E.T I.E.E E T

r'T

lIIr - rlltltl-IErl-LUEI-I

^,, - . -i i,n legtum_eu dlfurarca rcyistEl'tRffiG[$EGUILUXf ii trreen urmemarcle Rrccizili: iI - luylsta'se giss$te nn venzars la Gsrtrds de difuzarc a II Upd n0$fff dn Gaplbtr.$..Un..pf0r1nciGr.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,:, ,,,,,,,:,,,,:,,,,,,,l,,iil

| : In nod ilEuselit,:in Sueugegti, revista,,so aflt,;:,in !l, XcmarctrF l-a dbpodtla'eltltorftor, EE inocpcre & h I1 nr. l;ls UBRIRIA'ilffiA|I SA0OUEIIU'dn bd. kghoru, ii $ ta stanlul de_rerlsto Si ddl de la coloane in piap ii notmna {Fima Ffinzaru} , iI Abenamentele pentru arul 1gS4 sE tac la factullpogtati fi Il,,.,:,.h.,q!Lr,iilFi:fuileloroiipo$tale; re{sta'ttgnCn.StAnUUt,:,,,..,:l

1,,,....#,,fi1$,,tlecrfie,,lir,catalogul ile atop1ryiln,|a.,pou .'..'...i

I neilUu luna februarls 1994, a[onamentretG se Dilmesc tI aunai$nainduade8{fsffiolg04. : t&rli r -t- -

r r r - ri:'- -

r - - - -

r I

E 0 I A F ft g l g

h I c 4 t ? ft{ n* F I I

!, E x t\ 0

v I r ff( fl ,

tt g fl { e { ft F4 It A;

g { T- F fr F ,,{ t * *

-""awffim

%