† Ioachim B|C|UANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului Postul Mare este conceput ca un timp al re`nnoirilor, al preg\tirilor pentru a primi de la Dumnezeu harul cel t\m\duitor al poc\in]ei, care produce acea schimbare substan]ial\ a mo- dului de a gândi [i f\ptui. Avem, câteodat\, con[tiin]a `nc\rcat\ [i su- fletul bolnav, trupul purtând pe umerii s\i piatra infirmit\]ilor, p\catelor, imperfec]iunilor. ~n ne- putin]a noastr\, `ncerc\m de multe ori s\ ne eli- ber\m, s\ ne restaur\m fiin]ial. ~ns\ p\catele [i f\r\delegile s-au ag\]at `n a[a m\sur\ de fiin]a noastr\, `ncât abia ne târâm, continuând, cu greutate, s\ tragem dup\ noi desaga mizerabil\, `nc\rcat\ cu tot felul de blestem\]ii, pe calea sinuoas\ [i plin\ de `ncerc\ri a golgotei fiec\ruia dintre noi. Dar Domnul Iisus ne a[teapt\ `ntru r\bdare, ar\tându-ne c\ El este „Calea, Adev\rul [i Via]a“ (Ioan 14, 6). Ar trebui, `n mod deliberat, s\ plec\m pe Calea aceasta, singura care schimb\ [i men]ine fiin]a noastr\ altoit\ pe vi]a- Hristos [i care este marcat\ cu semne ale dragostei Lui. Dar potrivnicul nostru vr\jma[, diavolul, ne `mpiedic\ [i ne [icaneaz\, a[ezân- du-ne `nainte tot felul de obstacole [i `ncercând s\ ne ademeneasc\ cu tot felul de ispite, ca s\ dezn\d\jduim [i s\ ne abatem de la calea pe care ne-a indicat-o Hristos a o parcurge. De aceea, Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii, este cea care, `ncorporându-ne `n trupul ei, ne indic\ perspectiva c\ii `ndumnezeirii noastre. Timpul marelui post este cel care ne ajut\ s\ preg\tim bucuria restaur\rii [i a `nvierii din moartea p\catelor. Timpul `n care se `nte]e[te r\zboiul nev\zut ~n timpul acestei perioade, noi trebuie s\ murim de dou\ ori. Mai `ntâi, cu Hristos, Cel Care a luat asupra Sa toate p\catele noastre, ]in- tuindu-le pe cruce [i apoi `ngropându-le `n tene- brele mormântului. Ca [i Nicodim din Evanghe- lie, ne putem `ntreba: Cum putem muri cu Hris- tos pentru a `nvia, apoi, `mpreun\ cu El? Având ca icoan\ jertfa hristic\, trebuie s\ purt\m cu demnitate cre[tin\ necazurile, sup\r\rile, bolile, ca pe o cruce pe care trebuie s\ ne r\stignim `n mod spiritual, a[a cum Hristos S-a r\stignit `n mod real. Dac\ reu[im aceast\ performan]\, `nseamn\ c\ murim `mpreun\ cu El [i El moare `mpreun\ cu noi. ~n al doilea rând, trebuie s\ murim p\catului. Altfel spus, trebuie s\ preg\tim con[tiin]a noastr\, sufletul nostru, via]a noastr\, `n a[a m\sur\ `ncât p\catul s\ devin\ pentru noi nu pl\cerea fiin]ei, ci du[manul ei. Acest lucru se realizeaz\ printr-o continu\ ascez\ [i d\ruire de sine. Adic\ germineaz\ `n noi momentul venirii `n sine, acea trezire a con[tiin]ei care este primul imbold al re`ntoarcerii `n spa]iul ecle- sial, unde ne a[teapt\ P\rintele luminilor. Dar acest moment al deturn\rii din calea p\catului declan[eaz\, `n acela[i timp, r\zboiul nev\zut, despre care vorbe[te Sfântul Nicodim Aghiori- tul, lupt\ duhovniceasc\ `n care r\ul `[i va ar\ta for]a sa. P\catul devine, astfel, du[manul nostru. ~n m\sura `n care nu-l mai accept\m, el ia chipul unei fiare turbate, `ncercând s\ mu[te, ca [i mai `nainte, din sufletul nostru. Hristos [i Sfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\ nu ced\m nici- cum, chiar dac\ ne reg\sim `n fa]a unui adversar superior for]elor noastre limitate [i sl\b\noage. 3 anul II (X) nr. 2 EDITORIAL Postul Mare, timpul reflec]iei, poc\in]ei [i purific\rii Anul acesta, Postul Mare `ncepe `n luna februarie, ziua a cincisprezecea. Majoritatea cre[tinilor ortodoc[i [tiu, sau cel pu]in intuiesc, c\ acest timp liturgic este cel mai complex din anul bisericesc. Este timpul `n care ei `ncearc\ s\-[i schimbe maniera de via]\ [i s\ fie mai `ndrepta]i `n fa]a con[tiin]elor lor. Vom `ncerca s\-i ajut\m `n aceste demersuri spirituale, prin `nv\]\turile care urmeaz\ a fi prezentate `n numerele din februarie [i martie ale revistei noastre.
Transcript
† Ioachim B|C|UANUL,
Episcop-vvicar alArhiepiscopiei Romanului
[i Bac\uluiPostul Mare este conceput ca un timp al
re`nnoirilor, al preg\tirilor pentru a primi de laDumnezeu harul cel t\m\duitor al poc\in]ei,care produce acea schimbare substan]ial\ a mo-dului de a gândi [i f\ptui.
Avem, câteodat\, con[tiin]a `nc\rcat\ [i su-fletul bolnav, trupul purtând pe umerii s\i piatrainfirmit\]ilor, p\catelor, imperfec]iunilor. ~n ne-putin]a noastr\, `ncerc\m de multe ori s\ ne eli-ber\m, s\ ne restaur\m fiin]ial. ~ns\ p\catele [if\r\delegile s-au ag\]at `n a[a m\sur\ de fiin]anoastr\, `ncât abia ne târâm, continuând, cugreutate, s\ tragem dup\ noi desaga mizerabil\,`nc\rcat\ cu tot felul de blestem\]ii, pe caleasinuoas\ [i plin\ de `ncerc\ri a golgotei fiec\ruiadintre noi.
Dar Domnul Iisus ne a[teapt\ `ntru r\bdare,ar\tându-ne c\ El este „Calea, Adev\rul [iVia]a“ (Ioan 14, 6). Ar trebui, `n mod deliberat,s\ plec\m pe Calea aceasta, singura careschimb\ [i men]ine fiin]a noastr\ altoit\ pe vi]a-Hristos [i care este marcat\ cu semne aledragostei Lui. Dar potrivnicul nostru vr\jma[,diavolul, ne `mpiedic\ [i ne [icaneaz\, a[ezân-du-ne `nainte tot felul de obstacole [i `ncercânds\ ne ademeneasc\ cu tot felul de ispite, ca s\dezn\d\jduim [i s\ ne abatem de la calea pe carene-a indicat-o Hristos a o parcurge. De aceea,Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii,este cea care, `ncorporându-ne `n trupul ei, neindic\ perspectiva c\ii `ndumnezeirii noastre.Timpul marelui post este cel care ne ajut\ s\preg\tim bucuria restaur\rii [i a `nvierii dinmoartea p\catelor.
Timpul `n care se `nte]e[ter\zboiul nev\zut
~n timpul acestei perioade, noi trebuie s\murim de dou\ ori. Mai `ntâi, cu Hristos, CelCare a luat asupra Sa toate p\catele noastre, ]in-tuindu-le pe cruce [i apoi `ngropându-le `n tene-brele mormântului. Ca [i Nicodim din Evanghe-lie, ne putem `ntreba: Cum putem muri cu Hris-
tos pentru a `nvia, apoi, `mpreun\ cu El? Avândca icoan\ jertfa hristic\, trebuie s\ purt\m cudemnitate cre[tin\ necazurile, sup\r\rile, bolile,ca pe o cruce pe care trebuie s\ ne r\stignim `nmod spiritual, a[a cum Hristos S-a r\stignit `nmod real. Dac\ reu[im aceast\ performan]\,`nseamn\ c\ murim `mpreun\ cu El [i El moare`mpreun\ cu noi.
~n al doilea rând, trebuie s\ murim p\catului.Altfel spus, trebuie s\ preg\tim con[tiin]anoastr\, sufletul nostru, via]a noastr\, `n a[am\sur\ `ncât p\catul s\ devin\ pentru noi nupl\cerea fiin]ei, ci du[manul ei. Acest lucru serealizeaz\ printr-o continu\ ascez\ [i d\ruire desine. Adic\ germineaz\ `n noi momentul venirii`n sine, acea trezire a con[tiin]ei care esteprimul imbold al re`ntoarcerii `n spa]iul ecle-sial, unde ne a[teapt\ P\rintele luminilor. Daracest moment al deturn\rii din calea p\catuluideclan[eaz\, `n acela[i timp, r\zboiul nev\zut,despre care vorbe[te Sfântul Nicodim Aghiori-tul, lupt\ duhovniceasc\ `n care r\ul `[i va ar\tafor]a sa. P\catul devine, astfel, du[manul nostru.~n m\sura `n care nu-l mai accept\m, el iachipul unei fiare turbate, `ncercând s\ mu[te, ca[i mai `nainte, din sufletul nostru. Hristos [iSfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\ nu ced\m nici-cum, chiar dac\ ne reg\sim `n fa]a unui adversarsuperior for]elor noastre limitate [i sl\b\noage.
3anul II (X) nr. 2
EEDDIITTOORRIIAALL
Postul Mare, timpul reflec]iei, poc\in]ei [i purific\rii
Anul acesta, Postul Mare`ncepe `n luna februarie,ziua a cincisprezecea.Majoritatea cre[tinilorortodoc[i [tiu, sau cel pu]inintuiesc, c\ acest timpliturgic este cel mai complexdin anul bisericesc. Estetimpul `n care ei `ncearc\s\-[i schimbe maniera devia]\ [i s\ fie mai`ndrepta]i `n fa]acon[tiin]elor lor. Vom`ncerca s\-i ajut\m `naceste demersuri spirituale,prin `nv\]\turile careurmeaz\ a fi prezentate `nnumerele din februarie [imartie ale revistei noastre.
S\ ne angaj\m la lupt\, c\ci neputin]ele noastrevor fi mic[orate prin harul lui Dumnezeu, fac-ult\]ile mentale ale fiin]ei vor fi `n]elep]ite pen-tru a g\si metode de `nvingere a du[manului. Deaceea, Postul Mare este asemuit cu plecarea`ntr-un pustiu, unde vom duce lupta cu for]elenev\zute ale r\ului.
Omul, `n]elept administrator al darurilor divine
Postul de 40 de zile, care precede SfintelePa[ti, este o tradi]ie `mpropiat\ `n via]a cre[tini-lor din zorii Bisericii primare. Nu putem afirmac\ primii cre[tini au stabilit tradi]ia postului. Ei
nu au f\cut altceva decât s\ dea conota]ie hristic\la ceea ce exista ca practic\ la multe popoarep\gâne. ~n Biserica primelor secole, postul eralegat de perioada de preg\tire a botezului. Maitârziu, dup\ ce Biserica s-a institu]ionalizat,cre[tinii i-au dat postului un alt sens, acela de actde cult. Ast\zi, Biserica recapituleaz\ experien]ade veacuri a cre[tinilor care au tr\it via]a `nHristos [i prin Hristos, Cel ce ~nsu[i a postit [ine-a ar\tat valoarea duhovniceasc\ a postului.
Pentru mul]i cre[tini, ast\zi, cuvântul post`nseamn\, `n primul rând, abstinen]\ de la anu-mite alimente. ~n realitate, postul adev\rat are [iun alt sens, mult mai profund. S\ insist\m pu]in.
Omul este o fiin]\ complex\. Prin natura sanu este nici carnivor, nici ierbivor, vegetarian;deci, nu a fost programat de Creator pentru untip anume de alimente. Poate s\ consume totfelul de hran\ comestibil\, adaptat\ metabolis-mului s\u. Totu[i, atunci când trece de la hranavegetal\ la cea animal\, el resimte o schimbare`n organism. Schimbarea alimenta]iei constituieun factor important de evolu]ie a naturii umane,chiar social-culturale, nu numai religios-morale. De-a lungul devenirii sale intelectuale[i spirituale, omul s-a `ntrebat dac\ a se hr\nidin carnea animalelor comestibile nu `nseamn\a fi contrar [i d\un\tor fiin]ei sale, c\ci el, cafiin]\ con[tient\, care are responsabilitatea`ntregii crea]ii, ar trebui s\ se ab]in\ de la a`ntrerupe via]a unor viet\]i pentru a se hr\ni.Mul]i gânditori cre[tini s-au `ntrebat de ceHristos, `n Evanghelie, nu a proclamat princip-iul indian „ahisma“, care `nseamn\ a nu omor`animalele. ~ntrebarea nu a avut pân\ `n prezentun r\spuns satisf\c\tor. ~n fapt, nu exist\ vreoporunc\ de niciun fel `n Scripturi `n acest sens.Ba din contra, dup\ `ncetarea potopului, cândcurcubeul pecetluie[te leg\mântul lui Dumne-zeu cu Noe, acesta prime[te porunca de a sehr\ni [i din carnea animalelor, a[a cum mai`nainte se hr\nise doar din vegetale: „Tot ce semi[c\ [i ce tr\ie[te s\ v\ fie de mâncare; toatevi le-am dat ca [i iarba verde“ (Facerea 9, 3).Aceast\ porunc\ referitoare la hrana omuluiprovenit\ din carnea animalelor trebuie evaluat\`n contextul unei alte porunci, dat\ proto-p\rin]ilor, iar prin ei [i nou\: „Cre[te]i [i v\`nmul]i]i [i umple]i p\mântul [i-l st\pâni]i“(Facerea 9,1), din care reiese faptul c\ omul tre-buie s\ fie un `n]elept administrator al darurilordivine din crea]ie [i nu un risipitor al lor. Omul,ca singura fiin]\ con[tient\ [i ra]ional\, nu tre-buie s\ fie doar consumator, ci [i mediator alproniei divine. Ba mai mult, i se impune datoriade a `ngriji bine vie]uitoarele: „Cel drept aremil\ de vite, iar inima celui r\u este f\r\`ndurare“ (Pilde 12,10). Scriptura VechiuluiTestament este plin\ de jertfe, iar cea a NouluiTestament este mai nuan]at\, dar nu paradoxal\.„N\frama lui Petru“ (Fapte 11, 5-9) r\mâne em-blematic\. ~n crea]ie nu exist\ viet\]i bune [i
vvaallooaarreeaa dduuhhoovvnniicceeaasscc\\ aa ppoossttuulluuii..
Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
Prima duminic\ premerg\toare Pos-tului Mare se nume[te Duminica vame-[ului [i fariseului, dup\ parabola din pe-ricopa evanghelic\ ce se cite[te la SfântaLiturghie (Luca 18, 10-14).
Hristos Domnul ne explic\ cum [i cuce con[tiin]\ trebuie s\ ne prezent\m `nfa]a Lui, dac\ ni s-au deschis u[ile poc\-in]ei, aceasta observându-se din manierade prezentare `n fa]a Domnului a dou\personaje.
Primul, fariseul, se prezint\ `n modorgolios, plin de vanitate, seme], plin deel `nsu[i, care `ntr-adev\r observ\ la liter\toate prescrip]iile legii, nefiind nici ban-dit, nici ho], nici uciga[, r\pitor etc [i `[iprezint\ ofranda sa Domnului: „Doamne,~]i mul]umesc c\ nu sunt ca ceilal]i oa-meni, r\pitori, nedrep]i, adulteri, sau caacest vame[; postesc de dou\ ori pes\pt\mân\, dau zeciuial\ din câte câ[tig.“etc (Luca 18, 11-12). Altfel spus: Doam-ne, `]i mul]umesc c\ sunt curat `naintea Ta,prin propriile mele puteri. ~n spatele lui, `nacela[i spa]iu sacru, tot `naintea Domnului, unvame[, adic\ un repudiat al societ\]ii, cu fa]aplecat\, `[i bate pieptul cu pumnul, re-cunoscându-[i nu faptele bune, pe care nu leare, ci nelegiuirile, zicând: „Dumnezeule, fiimilostiv mie, p\c\tosului!“. (Luca 18,13).
Apoi, Hristos concluzioneaz\, afirmândc\ acesta din urm\ „s-a `ntors mai `ndreptatla casa sa“ (Luca 18,14), adic\, cel ce era p\-c\tos, dar p\c\tos smerit, care-[i recunoa[tef\r\delegile [i nedrept\]ile, se afl\ maiaproape de Dumnezeu decât cel care esteconvins c\ este drept. A te justifica, autoa-precia, `nseamn\ a fi incapabil de progresspiritual. Autosuficien]a moral\ [i spiritual\este semnul c\ `ncerci s\ te define[ti f\r\Dumnezeu. Este ca [i cursul unui râu, carestagneaz\. {i [ti]i ce `nseamn\ ca o ap\ s\
stagneze? Devine fetid\, transformând loculunde este `ntr-o balt\ greu mirositoare,neprimitoare [i resping\toare. A[a este [i su-fletul care nu se mi[c\ `n lumina lui Hristosprin poc\in]\, ascez\, osteneal\. Nu este bines\ te declari tu, pe tine `nsu]i, c\ e[ti sfânt,pentru c\ n-ai comis crime, n-ai asuprit, n-aijudecat pe al]ii. Sfin]ii aveau aureol\, dar nu[i-au v\zut-o singuri niciodat\, pentru c\,atâta vreme cât tr\iau pe p\mânt, se consid-erau „cei dintâi p\c\to[i“ [i cereau de laDumnezeu, asemenea vame[ului, ca Acestas\ le fie milostiv. A cere mil\ de laDumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elilecomise [i a spera `n bun\voin]a luiDumnezeu, Care va face cum va voi El.
Doamne, fac\-se voia Ta `ntru noi, caresuntem gata ca Tu s\ vii `n s\la[ul sufletelornoastre [i noi s\ lucr\m prin Tine, nu voianoastr\, ci a Ta.
viet\]i rele, ci, dup\ sintagma patristic\, „toatesunt curate celui curat“.
Via]a ca act de cultPrin urmare, nu-i nicio porunc\ scripturis-
tic\ expres\ `n care s\ se arate c\ omul trebuies\ fie numai vegetarian. Dar `n anumite pe-rioade ale anului, a[a cum spune un teolog oc-cidental ortodox (episcopul Antoine Blaum)omul trebuie s\ se `nal]e deasupra instinctuluide a fi m\celar. Efectele acestei abstinen]e tre-buie s\ le simt\ nu numai `n trupul s\u, ci [i `nsuflet. Este demonstrat faptul c\ atunci cândtrupul `ncepe s\ renun]e la carne, devine mailejer [i chiar mai s\n\tos.
Sunt, deci, anumite schimb\ri `n maniera dehran\ [i de comportament, care favorizeaz\via]a spiritual\, duhovniceasc\. Alimenta]iaeste o participare sau o form\ de comuniune curoadele naturii. Pâinea, spre exemplu, estetrupul grâului; mânc\rurile din legume suntconstituite din trupurile plantelor. Noi, prinhrana de toate zilele cu care ne `ntre]inem exis-
ten]a biologic\, comunic\m cu natura `ncon-jur\toare. Prin alimente devenim „con-sangvini“ cu crea]ia lui Dumnezeu. Crea]iatr\ie[te prin noi, atâta vreme cât o consum\m `nmod con[tient. Evident c\ putem mânca [i dincarnea animalelor, dar acestea, atunci când suntsacrificate sufer\, au team\, sunt torturate [icând le consum\m carnea, consum\m toateaceste st\ri ale lor. ~ntr-adev\r [i plantele auvia]\, `ns\ nu au acela[i metabolism ca ani-malele. Ele se hr\nesc din lumin\ [i ap\ (foto-sinteza), iar atunci când le consum\m `n timpulpostului, `nso]i]i de rug\ciune, lumin\ [i duhintr\ `n fiin]a noastr\. ~n orice caz, abstinen]a,chiar temporar\ de la produse animale, este in-dubitabil un lucru minunat. Astfel, cre[tinulcare-[i asum\ experien]a celor patru posturi depeste an, de[i pierde ceva din punct de vederefizic, trupesc, câ[tig\ cu mult mai mult dinpunct de vedere sufletesc, c\ci orice abstinen]\este un efort al fiin]ei noastre interioare nu caexperien]\ `n sine, ci ca un mijloc de a ne facemai accesibili iubirii divine. De fiecare dat\când zicem nu afectelor, ne fortific\m, ne`nduhovnicim, adic\ `nduhovnicim sim]irile
trupurilor noastre. {i invers, atunci când l\s\m`n fiin]a noastr\ s\ prevaleze afectele, sim]uriletrupe[ti, se creeaz\ degringolad\ fiin]ial\ [isl\bim suflete[te. Astfel, omul se afl\ la r\spân-tia a dou\ c\i, prin cele cinci sim]uri ale sale,care sunt asemenea unor ferestre, putând s\„respire“ harul divin sau s\ r\mân\ victim\ atenebrelor infernului. Reversul c\ii harice as-cendente este calea glis\rii iremediabile petreptele p\catului. Dac\ Euharistia este „docto-ria nemuririi“, p\catul este o otrav\ care`mboln\ve[te fiin]a, a[a cum cânt\m `nParaclisul Maicii Domnului: „Pentru p\catelemele mi se `mboln\ve[te trupul, sl\be[te sufle-tul meu, N\sc\toare de Dumnezeu“.
Postul mai are [i un alt folos duhovnicesc,acela de a trezi con[tiin]a c\ suntem `n fa]a luiDumnezeu pururea, indiferent de ceea cefacem. Când avem con[tiin]a c\ faptele noastretrebuie s\ se desf\[oare sub ochiul providen]ial[i atoatev\z\tor al lui Dumnezeu, atunci [i via]anostr\ devine un act de cult. Atunci când absti-nen]a de la mâncare [i b\utur\ devine doar ocur\ de sl\bire, se pierde sensul religios al pos-
Duminica a doua din perioada de preg\tire pentru Postul Mare senume[te Duminica fiului risipitor, potrivit parabolei care se cite[te laSfânta Liturghie, luat\ din Evanghelia Sfântului Luca (15, 11-32).
Cei care au cultura pinacotecilor, poate au v\zut vreodat\ o copie sauchiar tabloul original al marelui renascentist Rembrandt, capodopera„~ntoarcerea fiului risipitor“. Este reproducerea `n culoare a prea-cunoscutei parabole despre acest fiu care a p\r\sit casa p\rintelui s\u,mânat fiind de orgoliul personal. ~ntoarcerea s-a produs dup\ „venirea`n sine“, ca o con[tientizare a `ndep\rt\rii, ruperii [i `nstr\in\rii demediul firesc al vie]uirii sale. Starea dramatic\ a fiului a provocat`ntoarcerea [i primirea `n bra]ele protectoare ale lui Dumnezeu.
Lumea, mai ales cea contemporan\, `[i g\se[te asem\narea `n acesttablou, `n aceast\ sublim\ scen\. Ast\zi, `n mod egoist, umanitatea`ncearc\, ca [i babilonienii de odinioar\, s\-[i construiasc\ viitorul prinea `ns\[i, „`n\l]ându-se“ spre un absolut, spre o deificare proprie, f\r\s\ mai conteze pe Dumnezeu, Care r\mâne, totu[i, r\bd\tor, `n fa]a u[ii[i a[teapt\ venirea lumii `n sine. A construi f\r\ Dumnezeu `nseamn\r\t\cire [i `ndep\rtare de scopul pentru care lumea a fost creat\. ~n acesttimp, Dumnezeu milostiv [i plin de iubire a[teapt\, a[teapt\ mereu.
Din Evanghelie, afl\m c\ fiul a revenit renun]ând la orgoliul pro-priu. Bine`n]eles c\ avea ru[ine s\ se `ntoarc\ ca un cer[etor, de vremece plecase ca un bog\ta[, dar s-a `ntors, s-a poc\it [i a fost reintegrat `niubirea lui Dumnezeu. De-ar face toat\ lumea la fel, s-ar instala via]aedenic\ `nc\ de pe p\mânt [i Dumnezeu ar fi totul `ntru toate [i toate arfiin]a prin El, `ntr-o continu\ comunicare [i primire a energiilor necre-ate ale iubirii dumnezeie[ti.
S\ lu\m aminte la fiul risipitor [i vom `n]elege care este adev\ratulsens al parcursului terestru al fiec\ruia dintre noi!
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
6
tului [i nu mai este o jertf\, o ascez\ ziditoare,nu mai este o liturghie. ~n astfel de situa]ie, tot
voalul sacru al vie]ii spirituale `[i pierde carac-terul de tain\: rug\ciunile [i lecturile spirituale
devin un pietism; participarea la sfintele slujbeo tradi]ie stereotip\.
Duminica s\pt\mânii a treia, preg\titoarepentru Postul Mare, se nume[te Duminica~nfrico[\toarei judec\]i sau a l\satului sec decarne. Din punct de vedere cronologic, ea co-incide cu vechea s\rb\toare p\gân\ a car-navalului care marca `ncetarea perioadei hi-bernale [i `nceputul prim\verii timpurii.Soarele `ncepe s\ fie prezent mai mult pebolta cereasc\, semn al apropierii S\rb\toriiluminilor de la Pa[ti. ~n Occident [i `n tradi]iaruseasc\, `n aceast\ zi de duminic\ [i-n toat\perioada s\pt\mânii urm\toare, hrana princi-pal\ este „blini“, un fel de cl\tite, care sim-bolizeaz\ soarele ce str\luce[te. Toate acestecutume vizeaz\ adorarea lui Dumnezeu, Carene-a dat via]a [i crea]ia, `n care s\ ne desf\t\mspre scopul cel bun.
Firea uman\, separat\ `n individualit\]i, este rezultatul p\catului
~n aceast\ duminic\, la Sfânta Liturghie, secite[te din Apocalipsa Mic\ a SfântuluiEvanghelist Matei, `n care se vorbe[te desprecriteriile Judec\]ii de Apoi, ca `mpliniri aleporuncii iubirii fa]\ de cel\lalt: „C\ci fl\mândam fost [i Mi-a]i dat s\ m\nânc; `nsetat amfost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i M-a]i primit; gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bol-nav am fost [i M-a]i cercetat; `n temni]\ amfost [i a]i venit la Mine“. (Matei 25, 35-36).Din aceste tulbur\toare cuvinte ale Supremu-lui Judec\tor, `n]elegem c\ drumul spre Dum-nezeu nu este prin noi `n[ine, ci prin cel\lalt [icu cel\lalt. Este taina naturii umane createdup\ chipul lui Dumnezeu [i care presupunecomuniune interpersonal\. Firea uman\, sepa-rat\ `n individualit\]i, este rezultatul p\catului[i de aceea, restaurarea ei se realizeaz\ prinnegarea iubirii egoiste [i `mproprierea iubiriifilantropice. Aceasta din urm\ are valoare so-teriologic\ doar ca rezultat al `mplinirii porun-cilor divine. Noi trebuie s\ slujim lui Dumne-zeu prin aproapele. Atâta vreme cât nu avemaceast\ con[tiin]\ a existen]ei aproapelui [itr\im `ntr-o lume individualist\, egoist\,meschin\ [i violent\, nu vom avea [ansa s\auzim blândul glas: „~ntrucât a]i f\cut unuiadintr-ace[ti fra]i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a]if\cut“ (Matei 25,40); „Intra]i `n bucuria Dom-nului vostru“ (Matei, 25,23). Chiar dac\
tendin]a actual\ a lumii noastre este de a urmaexemplul marilor puteri politice [i implicit alculturii lor, cu toate implica]iile ei, `ntr-ogoan\ globalizant\ [i secularizant\, rezultatulnemaifiind omul religios, ci omul civilizat,cuvintele Scripturii sunt [i vor r\mâne la felde veridice. De aceea, pentru omul modern,care se define[te mai mult ca produs al civi-liza]iei [i tehnicii [i mai pu]in ca om al cultu-lui [i culturii, cuvintele Judec\]ii din Urm\ vorp\rea cu atât mai contrariante.
Fie ca Domnul s\ Serecunoasc\ `n noi
A[adar, la Judecat\, Domnul Hristos nu neva `ntreba ce fel de cas\ am avut, sau câ]imetri p\tra]i a avut casa `n care am locuit, darne va `ntreba câte persoane am primit cudragoste `n casa noastr\ [i le-am osp\tat; nu neva `ntreba ce ma[in\ am condus, sau ce marc\a avut ma[ina noastr\, ne va `ntreba, `nschimb, pe câ]i dintre cei ce nu aveau un mi-jloc de transport i-am luat `n ma[ina noastr\ [ii-am dus s\-[i rezolve treburile lor, rupând dintimpul nostru; Hristos nu ne va `ntreba ce
haine am `mbr\cat, sau de la care creator demod\ ni le-am cump\rat, dar ne va `ntreba pecâ]i din cei goi i-am `mbr\cat din haineleprocurate de noi; Domnul nu ne va `ntreba câtde mare a fost cuantumul salariului nostru, cidac\ ne-am `njosit pentru a-l ob]ine, [i pe câ]is\raci i-am ajutat cu banii pe care i-amcâ[tigat cinstit; Iisus nu ne va `ntreba ce pro-fesie am avut `n aceast\ lume, dar ne va`ntreba dac\ am pus `n slujba profesiei noastretot ce am avut mai bun; Dreptul Judec\tor nune va `ntreba câ]i prieteni am avut `n via]ap\mânteasc\, ci pentru câ]i oameni am fostnoi prieten; Mântuitorul nu ne va `ntreba pecine am avut vecin `n satul sau `n imobilul `ncare am locuit, dar ne va `ntreba, totu[i, ce felde vecin am fost noi celorlal]i; Dumnezeu nune va `ntreba de câte ori am fost la Biseric\,sau de câte ori ne-am `mp\rt\[it cu SfinteleTaine, ci ne va `ntreba c=t de con[tien]i amfost de calitatea noastr\ de pietre vii aleTrupului S\u tainic [i de prezen]a Lui real\ [isubstan]ial\ `n Sfânta Euharistie; DomnulIisus nu ne va `ntreba din ce popor facemparte sau care este culoarea pielii noastre, darne va `ntreba dac\ am descoperit `n orice omchipul lui Dumnezeu, `n perespectiva asem\-n\rii cu El.
S\ dea Dumnezeu s\ putem r\spunde latoate aceste posibile `ntreb\ri, astfel `ncât Els\ Se recunoasc\ `n noi [i `n faptele pe care le-am f\cut spre slava Sa!
Potrivit rânduielilor statornicite de Sfin]iiP\rin]i, Postul Mare, `n Biserica Ortodox\, se`ncheie `n Sâmb\ta lui Laz\r, dup\ careurmeaz\ o s\pt\mân\ tot de post, pân\ la Pa[ti.Dar [i cele 40 de zile de post autentic au o pe-
rioad\ de preg\tire, prin c=teva s\pt\mâni spe-ciale din punct de vedere liturgic. ~n vremurilemai vechi, chiar societatea `[i schimba manierade lucru. Spre exemplu, `n prima s\pt\mân\ [i`n ultima, cea a Patimilor, orice loc de divertis-ment `[i `nchidea por]ile; oamenii se reuneau `njurul bisericilor sau creau alte forme de reuni-uni, `n care reflectau, se rugau, `[i etalau ideile
constructive, culturale [i spirituale; se spove-deau, se `mp\rt\[eau, amplificau `mplinireavirtu]ilor. De unde veneau aceste lucruri?
~n Biserica primar\, cei care cereau botezulse preg\teau cu grij\, cu mult timp `nainte, chiarcu un an sau doi. (Ast\zi se vine la Botez f\r\nicio preg\tire prealabil\, f\r\ nicio catehizare,nici a p\rin]ilor n\sc\tori, nici a na[ilor, nici a
Duminica dinaintea postului se nume[teDuminica l\satului sec de brânz\, sau aIzgonirii lui Adam din Rai, dar mai estecunoscut\ [i sub denumirea de Duminicaiert\rii. ~n acest\ zi, `n Biserica primar\, cate-humenii care se preg\teau pentru cel mai difi-cil examen - de a ierta pe to]i cei care `i ofen-saser\ sau le f\cuser\ vreun r\u oarecare - tre-buiau s\ `mplineasc\ porunca Domnului carezice: „C\ de ve]i ierta oamenilor gre[elile lor,ierta-va [i vou\ Tat\l vostru Cel ceresc“(Matei 6,14), a[a cum se va citi `n Evangheliade rând, la Sfânta Liturghie.
Nimic mai comprehensibil, mai simplu [imai logic decât acest ra]ionament divin! Nuputem, bine`n]eles, s\ mergem `naintea luiDumnezeu [i s\ spunem aproapelui iart\-m\,având piatra `n mân\ gata s\-l lovim. Deaceea, Biserica ne invit\ la iertare sincer\ [inecondi]ionat\. Cre[tinii nu pot tr\i unii cual]ii f\r\ iertare, f\r\ reconciliere, f\r\ pace.Suntem fiin]e ra]ionale, oameni con[tien]i [itrebuie s\ [tim s\ ne iert\m reciproc, c\ci dac\nu ajungem la acest stadiu, lumea se trans-form\ `n haos, plin\ de r\utate [i neorânduial\.
„Iart\-m\!“ - „Te iubesc!“~n Biserica primar\ exista `n fiecare comu-
nitate iertarea mutual\. Obiceiul se maip\streaz\ doar prin m\n\stiri. ~n Duminical\satului sec de brânz\, monahii se adun\ laslujba vecerniei. La sfâr[it, stare]ul sau celrânduit de acesta cite[te o rug\ciune de dezle-gare `naintea postului, dup\ care monahii `[ifac metanie adânc\ unii altora `n parte. Dac\sunt [i laici [i ace[tia fac la fel. Cred c\ ar fibine ca obiceiul acesta s\ se reintroduc\ [i `nparohii. S\ nu uit\m c\ atunci când spuiaproapelui t\u „iart\-m\“, aceasta se traduce,`n sens duhovnicesc, cu „te iubesc“.
~n ob[tile monahale din perioada primar\ acre[tinismului, `nainte de Postul Mare, dup\Vecernia de duminic\ seara, monahii se iertaureciproc [i plecau singuri `n pustie sausih\strie pentru a petrece timpul postului, os-
tenindu-se `n felul lor, cum frumos este re-latat\ aceast\ experien]\ [i `n „Via]a SfinteiMaria Egipteanca“, scris\ de patriarhulSofronie. Aceast\ iertare avea [i rolul separ\riipentru totdeauna, c\lug\rii [tiind primejdiilepustiului, unde puteau fi mânca]i de fiareles\lbatice sau uci[i de bandi]ii care cuno[teaucutuma monahal\.
S\ revenim la Bunul DumnezeuDuminica aceasta, a[a cum am spus, este
dedicat\ [i evenimentului din zorii umanit\]ii,tragedia izgonirii lui Adam din raiul desf\t\rii[i a pierderii implicite a comuniunii cu Dum-nezeu, consecin]e ale neascult\rii [i nerecu-no[tin]ei fa]\ de Acesta. Porunca primit\ de A-dam a fost o porunc\ a postului, a abstinen]ei,ca exerci]iu ascetic de maturizare a fiin]ei u-mane din care trebuia s\ rezulte un Adam ra-]ional, responsabil, asemenea Creatorului s\u.
Prin ascultarea pân\ la moarte, Iisus, Adamcel nou, va corecta neascultarea protop\rin]ilor[i va recâ[tiga demnitatea de fiu [i partener dedialog al omului cu Dumnezeu. Biserica vreas\ aminteasc\, prin aceasta, c\ to]i suntemp\c\to[i, c\ci Adam suntem noi. „To]i s-auab\tut, `mpreun\ netrebnici s-au f\cut. Nu estecel ce face bine, nu este pân\ la unul“, zicepsalmul (Psalmul 52, 4 ). Adic\ to]i am luat altdrum decât cel indicat de Hristos. To]i amc\zut `n p\catul neascult\rii, al mândriei, alegoismului, al avari]iei etc. Nu facem decâtvoia noastr\, f\r\ s\ ne mai corel\m cu voin]alui Dumnezeu pentru noi. ~ns\ to]i ne reg\sim`naintea milostivirii lui Dumnezeu. Hristos avenit s\ mântuiasc\ pe Adam, deci [i pe noi,cei ce ne `ntoarcem [i regret\m gre[elile pecare le-am f\cut. Postul Mare este deci un timpprielnic, care ne ofer\ cadrul firesc al ex-ercit\rii poc\in]ei [i al mântuirii.
Bunul Dumnezeu s\ ne `nso]easc\ `n acestdemers sfânt [i fiin]ial!
februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
8
credincio[ilor, care primesc `n mijlocul lor unnou m\dular al Trupului tainic al lui Hristos).Aceast\ perioad\ de preg\tire preceda Pa[tile.~n luminoasa zi a Pa[telui, mul]imile de catehu-meni erau botezate [i se `mp\rt\[eau cu Trupullui Hristos `n Liturghia pascal\. Aceast\ prac-tic\ baptismal\ s-a extins, cu timpul, [i `n cadrulaltor s\rb\tori: Cr\ciun [i Rusalii. Botezul seoficia `n Liturghie, practic\ la care ar trebui s\se revin\. ~nainte, catehumenii, `n perioada pos-tului, trebuiau s\ citeasc\ `ntreg Vechiul Testa-ment, cele patru Evanghelii [i s\ se preg\teasc\prin poc\in]\ [i ascez\. De aceea, mai târziu,pentru cre[tini, perioada Postului Mare, dup\modelul baptismal, a devenit o perioad\ depoc\in]\, fapte bune [i de lectur\ duhovni-ceasc\. Dac\ urm\rim slujbele din aceast\ pe-rioad\, observ\m c\ ele se constituie din nu-meroase lecturi din Vechiul Testament [i imnede poc\in]\, care subliniaz\ nevoia de re`nnoire,cur\]ire interioar\, sp\lare [i purificare.
Suntem mereu `n mi[care c\tre punctul ul-tim al vie]ii, pa[tile nostru, pe care conven]ional`l numim moarte, [i, din când `n când, mersul
vie]ii trebuie purificat. Via]a noastr\ poate fiasem\nat\ cu o ap\ curg\toare, care, `n trecereaei, se polueaz\ de negreala p\catelor. Asemeneaapei râului, care trece, uneori, prin sta]ii de epu-rare, unde este cur\]at\ de toat\ mizeria pe careo adun\ `n curgerea ei, tot a[a [i omul trebuie s\treac\ prin sta]ii de purificare (poc\in]\), pentrua i se cur\]a sufletul de f\r\delegile pe care le-af\cut dup\ botez. Iat\ de ce postul este un timpal reflec]iei, al poc\in]ei, al purific\rii, pentru a`ntâmpina ~nvierea `n haine luminate, ca celeprimite la botez.
Trepte care duc spre lumina Pa[telui
Marele Post are o structur\ liturgic\ [itradi]ional\ minunat\. Fiecare zi sau s\pt\mân\are un sens aparte, simbolic. Semnifica]iafiec\rui timp liturgic vine de la duminica ce`ncepe s\pt\mâna, iar s\pt\mânile devin treptecare duc spre lumina Pa[telui.
Cum am ar\tat mai sus, Postul Mare `ncepecu o perioad\ preg\titoare. Prima Duminic\ a
acestei perioade se nume[te Duminicavame[ului [i fariseului, iar specificitatea litur-gic\ este dat\ de imnul de poc\in]\: „U[ilepoc\in]ei deschide-mi mie, D\t\torule devia]\“. Prin urmare, trebuie s\ ne deschidem su-fletele `naintea lui Dumnezeu [i prin El s\`ncepem adev\rata via]\ pe P\mânt, `n perspec-tiva celei cere[ti. Dar ce `nseamn\ adev\ratavia]\? Este via]a tr\it\ `n dimensiunea dragosteilui Dumnezeu [i cea a oamenilor con[tien]i c\sunt sc\lda]i `n aceea[i dragoste. Este via]a `ncare ne debaras\m de ceea ce este non-esen]ialpentru ea. Atunci când ne deschidem `n fa]a luiDumnezeu, suntem `naintea unei Lumini carelumineaz\ fiin]a noastr\ `ntreag\ [i ne putemobserva neputin]ele, lipsurile [i nimicnicia. ~nlumina divin\ ne putem vedea `ntreaga incon-sisten]\, adic\ neputin]a de a-L iubi peDumnezeu [i nevrednicia noastr\.
Dar ce poate s\ fac\ omul `n acest moment?S\ r\mân\ inert, „ca un bu[tean“, a[teptând caaceast\ lumin\ s\ lucreze `n el? Oare acest faptnu anuleaz\ libertatea [i independen]a persoanei?
~ntoarcerea fiului risipitor, fresc\ din Catedrala „Sf. Cuvioas\ Parascheva“, Roman
{tim c\ Dumnezeu nu ne mântuie[te f\r\voia noastr\. Atunci când „lumina lui Hristoslumineaz\ tuturor“, cum se va spune `n fiecare
Liturghie `nainte sfin]it\, din aceast\ perioad\,trebuie s\ `nceap\ [i efortul personal pentrudebarasarea de p\cate. Atâta vreme cât
Dumnezeu ne deschide u[a poc\in]ei, suntemcon[tien]i c\ trebuie s\ intr\m pe aceast\ u[\,p\[ind pe drumul indicat de Hristos, cel al
Prima duminic\ din Marele Post este con-sacrat\ biruin]ei `nv\]\turii cre[tine `n lupta cuiconoclasmul, numit\ [i Duminica Ortodo-xiei. ~n ce const\ acest triumf?
Triumful dreptei credin]eAceast\ duminic\ a fost instituit\ [i legat\
de Sinodul al 7-lea ecumenic de la Niceea, din787, unde s-a restabilit cultul icoanelor. Pân\atunci, câ]iva `mp\ra]i – reprezentan]ii puteriipolitice bizantine – s-au opus cinstirii icoa-nelor [i au ordonat scoaterea lor din l\ca[urilede `nchinare [i institu]ii, perioad\ nefast\,cunoscut\ `n istorie ca perioada iconoclasmu-lui. Iconomahilor [i ac]iunii lor s-a opuspoporul cre[tin, reprezentat de teologi ren-umi]i, `ntre care Sfântul Ioan Damaschin [iPetru Studitul. Ace[tia n-au `nvins prin sabie,ci prin duh. Ierarhii [i teologii au triumfat prinhot\r=rile unui sinod, principiul sinodalit\]iifiind for]a Bisericii. Ortodoxia trebuie deci s\triumfe nu prin for]a politic\ exterioar\ ei, ciprin for]\ spiritual\. Când Biserica, alt\dat\,recurgea la puterea exterioar\, ea pierdeadreptul de a se mai numi Biserica lui Hristos.Vorbim, bine`n]eles, de Biserica `n calitatea eide adunare v\zut\ a credincio[ilor.
Prin urmare, triumful credin]ei nu rezid\`n magnificen]\ sau grandoare exterioar\,aceasta nefiind compatibil\ cu statutul ei deTrup al lui Hristos, ci `n cea interioar\, spiri-tual\, duhovniceasc\. E adev\rat c\ exist\ ostr\lucire exterioar\ [i `n Biseric\, dar aceastavrea s\ arate frumuse]ea, triumful credin]ei `nHristos Iisus, care devin cauza acestei forme.Podoaba exterioar\ a bisericii poate fi distrus\- [i avem atâtea exemple `n istorie -, darcredin]a cea adev\rat\ `n Dumnezeu, `nchinat`n Trei Persoane – Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt –,nu poate fi `nl\turat\, distrus\, aneantizat\.
Unde `l putem vedeape Hristos?
Nu `ntâmpl\tor se cite[te `n aceast\ du-minic\ pasajul din Evanghelia Sfântului Ioan(Ioan,1, 43-51) `n care Filip din Galileea nea-murilor, dup\ ce `ntâlne[te pe Iisus Hristos,spune prietenilor lui: „Am g\sit pe Mesia“,adic\ Eliberatorul, Izb\vitorul, Mântuitorul.
„Cum?, Unde?“, `l `ntreab\ viitorii ucenici ailui Hristos, [i Filip le r\spunde prin acele cu-vinte remarcabile: „Veni]i [i vede]i!“. Acestecuvinte, de la Hristos `ncoace, sunt cuvinteleBisericii pe care le repet\ [i prin care suntchemate popoarele s\ vin\ [i s\ vad\ undelocuie[te Hristos.
Numero[i sunt ast\zi cei care pun aceast\`ntrebare Bisericii, mai ales c\ aceast\ institu]iedivino-uman\ este considerat\ uneori `nvechi-t\, caduc\, f\r\ r\spuns la `ntreb\rile societ\]ii.Biserica r\spunde, ca [i apostolul de alt\dat\,prin „apostolii“ s\i de ast\zi: „Vino [i vezi!“.Dac\ tu vrei s\ vezi `n Biseric\ o institu]ie caoricare alta de pe p\mânt, nu vei g\si r\spuns laaceast\ c\utare. ~ns\ vino [i vezi adev\rul luiHristos, l\sat ca tezaur umanit\]ii. Vino [i vezipe Hristos, frumuse]ea Sa, mila Sa pentru oa-menii nec\ji]i [i `ntrista]i, iubirea Sa debor-dant\, crucea Sa, suferin]a Sa. Vino [i prime[tesfin]enia evanghelic\, for]a sa de ne`nvins, carea traversat secole, `n ciuda persecu]iilor.
Nu veni]i s\ vede]i aici p\c\to[ii care ocompun, suferinzii ei [i unii dintre slujitorii einedemni de a fi mini[tri [i administratori aitainelor lui Dumnezeu, adic\ func]ionarii, numisionarii ei, ci veni]i s\ v\ `ntâlni]i cu sfin]ii,casnicii [i prietenii lui Dumnezeu, din toate
timpurile [i locurile, care au manifestat prinvia]a lor personal\ idealul evanghelic, care`ncarneaz\ acest ideal `n via]a eclesial\, careau tr\it ceea ce le-a indicat Hristos: izgoniri,prigoniri, necazuri, exil, torturi pân\ la mar-tiriu [i care au m\rturisit [i ar\tat dragostea fa]\de orice neam, care au fost `n slujba [i slujireaoamenilor, `ntru r\bdare [i smerenie. ~ntâlnindpe ace[tia `n Biseric\, te `ntâlne[ti cu Hristos[i-L vezi cu ochii min]ii [i ai sufletului, iaraceasta este mult mai important decât a-Lvedea cu ochii biologici.
Valoarea sfin]ilor~n pericopa apostolului zilei, luat\ din
Epistola c\tre Evrei (cap 11, 24-26; 32-40) suntenumera]i drep]ii care s-au succedat `n VechiulTestament [i-n lumea harului, care au datm\rturie despre tr\irea lor `n Dumnezeu [i cuDumnezeu: „{i ce voi mai zice? C\ci timpulnu-mi va ajunge, ca s\ vorbesc de Ghedeon, deBarac, de Samson, de Ieftae, de David, deSamuel [i de prooroci, care prin credin]\, aubiruit `mp\r\]ii, au f\cut dreptate, au dobânditf\g\duin]ele, au astupat gurile leilor, au stinsputerea focului, au sc\pat de ascu]i[ul sabiei,s-au `mputernicit, din slabi ce erau s-au f\cuttari `n r\zboi, au `ntors taberele vr\jma[ilor pefug\;unele femei [i-au luat pe mor]ii lor ̀ nvia]i.Iar al]ii au fost chinui]i, neprimind izb\virea,ca s\ dobândeasc\ mai bun\ `nviere; al]ii ausuferit batjocur\ [i bici, ba chiar lan]uri [i`nchisoare; au fost uci[i cu pietre, au fost pu[ila cazne, au fost t\ia]i cu fier\str\ul, au murituci[i cu sabia, au pribegit `n piei de oaie [i `npiei de capr\, lipsi]i, strâmtora]i, r\u primi]i.Ei, de care lumea nu era vrednic\, au r\t\cit `npustii, [i `n mun]i, [i `n pe[teri, [i `n cr\p\turilep\mântului. {i to]i ace[tia, m\rturisi]i fiindprin credin]\, n-au primit f\g\duin]a, pentru c\Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun,ca ei s\ nu ia f\r\ noi des\vâr[irea. „ (Evrei11, 32-40). Iat\ c\ Sfântul Pavel ne cheam\ s\vedem pe to]i ace[tia `n Biserica lui Hristos depe p\mânt. V\zându-i pe ace[tia [i dând m\r-turie de via]a lor `n aceast\ lume f\r\ modelespirituale, ~l vedem pe Hristos [i prin El trium-f\m, sau ne ridic\m deasupra nimicniciilor a-cestei lumi, dând valoare primordial\ sfin]ilorOrtodoxiei din care facem parte.
DDuummiinniiccaa OOrrttooddooxxiieeii
Suntem chema]i s\ ne `ntâlnim cu Hristos
metanoei cre[tine. Nu mai suntem copii ne[tiu-tori, ci ascult\tori fa]\ de Hristos, Care nestrig\: „Scoal\-te, pentru ce dormi, sfâr[itul seapropie“. Acest apel ni se adreseaz\ imediatdup\ ce Hristos ne-a deschis u[a poc\in]ei, ca`n drumul pe care l-am `nceput s\ nu c\dem `nletargie, somnolen]\ sau akedie. Trebuie s\veghem mereu, având con[tiin]a treaz\ c\
Hristos este cu noi [i noi ne mi[c\m prin El,adic\ puterile Lui devin puterile noatre, via]anoastr\ se coreleaz\ cu a Lui, picioarele noas-tre sunt `nt\rite de energia Lui: „Nu maitr\iesc eu, ci Hristos tr\ie[te `n mine“ (Galteni2, 20). Tocmai de aceea, fraza rug\ciunii se`ncheie cu subiectul „U[ile poc\in]ei deschidemie, D\t\torule de via]\.“ Aceast\ metafor\,
„D\t\torul de via]\“, surprinde atributul dum-nezeiesc poate cel mai dinamic: Via]a – cared\ putere, energie facult\]ilor noastre fizice,intelectuale [i psihice, angajate pe caleapoc\in]ei.
S\ ne ajute Dumnezeu s\ plec\m pe acestdrum f\r\ [ov\ire [i s\ ne bucur\m de fiecareetap\ parcurs\ `n poc\in]\ spre ~nviere!
februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
10
A doua duminic\ din Postul Pa[telui estededicat\ memoriei Sfântului Grigorie Palama,marele mistic bizantin din secolul al XIV-lea.Este p\rintele isihasmului, cel care ne `nva]\c\ Dumnezeu poate fi foarte aproape de om,c\ ~l putem `ntâlni `n mod real pe Hristos `ninteriorul nostru. Contemplând mereu peHristos, se poate ajunge la extazul mistic, laacea pace, lini[te interioar\ `n care Dumnezeuvorbe[te sau comunic\ cu persoana uman\.
Pentru ce oare Biserica a ales ca acestp\rinte al lini[tii s\ fie pomenit `n mod special`ntr-o duminic\ a Postului Mare? Perioadapostului este cea care aduce pace [i lini[te `nsufletul omului. {i modelul, icoana psihosului– cel care a realizat, prin ascez\, pacea [ilini[tea – este Sfântul Grigorie Palama.
Via]a noastr\ se desf\[oar\, `ntr-adev\r, `naglomera]ie, agita]ie, tumult permanent.Medicina spune c\ acestea distrug sistemul ner-vos al omului, perturbând grav dimensiuneaspiritual\ a fiin]ei umane. Omul modern a pier-dut valorile lini[tii interioare, singurul loc undepo]i asculta vocea lui Dumnezeu. Dac\ inimavrea s\ asculte vocea divin\, trebuie s\ se sus-trag\ din zgomotul infernal al lumii. De aseme-nea, cel care vrea s\ cunoasc\ voia luiDumnezeu trebuie s\ caute lini[tea; sau cel carevrea s\-[i concentreze gândurile sau senti-mentele sale spre un scop superior vie]ii, trebuies\-[i asigure un loc lini[tit. C\ci dac\ tr\im `ntr-un zgomot permanent, gândurile ni se dis-perseaz\, se disip\ odat\ cu decibelii care umpluv\zduhul, persoana noastr\ dezagregându-se cuace[tia. Ori, via]a spiritual\ autentic\ cerereculegere [i izolare interioar\. Trebuie, câteo-dat\, s\ ne sustragem zgomotului lumii pentru ane concentra `n lini[tea profunzimilor noastre,unde putem asculta cuvântul creator al luiDumnezeu, Care ne cheam\ la odihn\ [i pace.Dac\ nu reu[im aceasta [i r\mânem `n zgomotulcotidian [i angaja]i `n cursa galopant\ a secolu-
lui vitezei, toat\ via]a va fi o suferin]\, o alergaref\r\ sens, `n care nu avem [ansa s\ vorbim cuDumnezeu. Sfântul Grigorie Palama a realizataceast\ lini[te interioar\ [i, din experien]a lui isi-hast\, ne-a vorbit [i nou\, ca [i noi, cel pu]in `nPostul Mare, s\ facem ceea ce a spus psalmistul:„Caut\ pacea [i o urmeaz\“ (Psalmul 33,13 ).
Comuniune [i rug\ciune~n aceast\ duminic\, se cite[te la Sfânta
Liturghie o pericop\ evanghelic\ luat\ dinEvanghelia dup\ Marcu (2,1-12), unde sevorbe[te despre vindecarea paraliticului dinCapernaum, purtat de patru oameni, care nuezit\ s\ strice acoperi[ul casei unde predicaHristos, ca s\ coboare bolnavul `naintea Luipentru a-l vindeca. Ace[tia dau un bun exem-plu, o lec]ie extraordinar\ pentru cre[tinul care]ine Postul Mare: nu se poate tr\i `n mod egoist`n aceast\ lume, decât `n comuniune [i comuni-care, ajutându-ne, `ntrebându-ne [i `ntinzândmâinile c\tre Dumnezeu Care, la rându-I, ~[i`ntinde mâinile c\tre noi. Omul egoist, orgo-lios, sfid\tor, nu va vedea niciodat\ aceste
mâini divine `ntinse c\tre el. C\ci Dumnezeu,Care ne elibereaz\ din pr\pastia p\catului, vreaca, la rându-ne, s\ ne ajut\m unii pe al]ii. Dac\nu putem oferi un ajutor material, ne putemsprijini unii pe al]ii prin rug\ciune. Rug\ciuneanoastr\ cotidian\, unul pentru cel\lalt, nu tre-buie s\ fie doar o enumerare a numelor lor (àpropos de pomelnicile pe care le rostim `nrug\ciunile particulare sau cele comunitare, `nBiseric\), ci o intrare `n comuniune cu durerea,cu suferin]a celuilalt, cu crucile aproapelui, pecare s\ le depunem, ca [i brancardierii dinEvanghelie, `n fa]a lui Hristos.
Evident c\ `n acest demers al nostru se vorridica [i obstacole, care ne vor `mpiedica s\ajungem la rug\ciunea curat\ [i eficace a inimii.Ne este foarte greu s\ ne rug\m pentru noi `n[i-ne, pentru aproapele [i mai greu. Când con[tien-tiz\m aceast\ dificultate, s\ ne amintim de oste-neala celor patru oameni din Evanghelie, careau adus cu targa pe cel bolnav, apoi au desf\cutacoperi[ul casei unde era Iisus, pentru a-l pune`naintea Lui. Cei care au f\cut acest efort au fostrecompensa]i. Iisus a v\zut credin]a lor. De ace-ea, dac\ va vedea [i credin]a noastr\, vom ob]iner\spuns la `ntreb\rile noastre [i rug\ciunile noa-tre vor fi primite. Dac\ r\mânem ancora]i `n gri-jile [i necazurile vie]ii, vom fi sustra[i [i din dis-pozi]ia de a ne ruga, via]a se va transforma `ntr-o existen]\ inutil\, tern\ [i mediocr\.
~n pacea Postului, Biserica, asemenea uneimame iubitoare de fii, ne cheam\ la un efortsuplimentar [i la rug\ciune mai intens\. Amânca [i a bea mai pu]in este un minuscul sac-rificiu pentru Iisus, dar este o jertf\, o oste-neal\. A te ruga mai mult sau a transformavia]a ta `n rug\ciune contemplativ\, dac\ sepoate, sau activ\, dac\ e[ti nevoit s\ lucrezi,este mult mai bine. Trebuie s\ ne rug\m pen-tru noi `n[ine, dar [i pentru ceilal]i, caDumnezeu s\-i aib\ `n paza Sa. Vom realizaastfel comuniunea interpersonal\ `n lumeaaceasta [i Dumnezeu ne va ajuta s\ intr\m `ncomuniunea sfin]ilor ce alc\tuiesc Bisericabiruitoare. Acesta este, de fapt, sensul vie]ii [iontologia ei.
~n perioada 9-11 februarie2010, la Re[edin]a patriarhal\,sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, auavut loc [edin]ele de lucru aleAdun\rii Na]ionale Biserice[ti(ANB) [i ale Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române. ~ncadrul acestora, au fost luate`n discu]ie diverse aspecte dinactivitatea cultural-misionar\,administrativ\, economic\ [ipastoral-filantropic\ a BOR.
~n ziua de 9 februarie 2010, `n Aula TeoctistPatriarhul din Palatul Patriarhiei, sub pre[e-din]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-adesf\[urat [edin]a anual\ de lucru a Adun\riiNa]ionale Biserice[ti a Bisericii OrtodoxeRomâne, organismul central deliberativ pentruproblemele administrative, sociale [i culturale,economice [i patrimoniale, format din membriiSfântului Sinod [i câte trei reprezentan]i - uncleric [i doi mireni - ai fiec\rei eparhii.
~n deschiderea lucr\rilor s-a aniversat`mplinirea a 85 de ani de la ridicarea BisericiiOrtodoxe Române la rangul de Patriarhie (4februarie 1925).
Momentul aniversar s-a `ncheiat cu lansarea„Enciclopediei Ortodoxiei Române[ti“, ap\rut\la Editura Institutului Biblic [i de Misiune.
~n cadrul [edin]ei de lucru a ANB a fost ex-aminat [i aprobat Raportul general anual al
Consiliului Na]ional Bisericesc asupra activit\]iiBisericii Ortodoxe Române `n anul 2009, `nceea ce prive[te lucrarea pastoral-misionar\, so-cial-filantropic\, organizatoric\, administrativ\,construirea de noi loca[uri de cult, via]\ mona-hal\, `nv\]\mânt teologic [i religios `n [colilepublice, patrimoniu cultural-bisericesc, activi-tatea cultural-misionar\ [i editorial-tipografic\,rela]iile cu alte culte, grija pentru comunit\]ileortodoxe române[ti din str\in\tate, rela]iile bis-erice[ti [i inter-religioase etc.
„Alege [coala!“, extins la nivel na]ional
~n zilele de 10-11 februarie 2010, la Re[e-din]a patriarhal\, sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avut loc [edin]a de lu-cru a Sfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. Pe ordinea de zi s-au aflat problemede actualitate ale vie]ii biserice[ti interne [i ex-terne. Dintre hot\rârile luate `n cadrul acesteiamen]ion\m publicarea la Editura InstitutuluiBiblic [i de Misiune `n cursul anului 2010,proclamat de c\tre Sfântul Sinod „Anul oma-gial al Crezului Ortodox [i al Autocefalieiromâne[ti“, a volumelor: „Autocefalie, libertate[i demnitate“, „Autocefalie [i responsabilitate“[i „Autocefalie [i comuniune. Biserica Orto-dox\ Român\ `n dialog [i cooperare extern\(1885-2010)“. ~n cadrul aceleia[i [edin]e s-a de-cis extinderea la nivel na]ional a programuluisocio-educa]ional de prevenire a abandonului[colar „Alege [coala!“, ini]iat de Patriarhia Ro-mân\ `n 2008 [i derulat, pân\ `n prezent, `nparteneriat cu funda]ia World Vision-România,`n 10 eparhii din Mitropolia Munteniei [i Do-brogei [i Mitropolia Moldovei [i Bucovinei. Deasemenea, Sfântul Sinod a apreciat rezultateleprogramului social-filantropic „Masa Bucuri-ei“, ini]iat `n urm\ cu un an de c\tre PatriarhiaRomân\ [i Societatea Selgros Cash&CarryS.R.L., hot\r=nd continuarea acestuia `n toateeparhiile [i cooptarea a noi parteneri.
~n [edin]a sa din februarie a.c., Sfântul Sinoda definitivat Scrisoarea pastoral\ c\tre clerul [icredincio[ii ortodoc[i `n leg\tur\ cu organizarea,`n toate bisericile [i m\n\stirile, `n DuminicaOrtodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pa[ti, 21februarie 2010) a colectei pentru Fondul CentralMisionar, destinat lucr\rii misionare, sociale [icaritative a Bisericii Ortodoxe Române. SfântulSinod a formulat, `n acela[i context, un „Apel launitate [i demnitate româneasc\“ adresat cleru-lui [i credincio[ilor din diaspora româneasc\, seprecizeaz\ `ntr-un comunicat al Biroului depres\ al Patriarhiei Române.
{edin]a de lucru a Sinodului MitropolieiMoldovei [i Bucovinei
Cu prilejul pr\znuirii ~nt=mpin\rii Domnu-lui, unul dintre hramurile Catedralei mitropoli-tane din Ia[i, ̀ n ziua de 2 februarie a.c., la Re[e-din]a mitropolitan\, s-a `ntrunit Sinodul Mitro-poliei Moldovei [i Bucovinei, sub pre[edin]ia~naltpreasfin]itului P\rinte Mitropolit Teofan,Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei[i Bucovinei. Al\turi de ~naltpreasfin]ia Sa, lalucr\ri au participat IPS Pimen, ArhiepiscopulSucevei [i R\d\u]ilor, PS Corneliu, EpiscopulHu[ilor, PS Calinic Boto[\neanul, Episcop-vi-
car al Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului. ~n cadrul [edin]ei sino-dale s-au discutat diverse probleme din via]aBisericii din Moldova, ce ]in de competen]a dedecizie a Sinodului mitropolitan. Cu aceast\ o-cazie au primit aviz favorabil slujbele Vecerni-ei, Utreniei [i Acatistului a nou\ sfin]i nem]eni:Simeon [i Amfilohie de la Pâng\ra]i, Chiriacde la Tazl\u, Iosif [i Chiriac de la Bisericani,Rafael [i Partenie de la Agapia Veche, Iosif dela V\ratic [i Ioan de la Râ[ca [i Secu, c\rora lis-au ad\ugat Sfin]ii Antipa de la Calapode[ti [iEmilian de la Durostorum. ~n aceea[i [edin]\,s-a acordat rangul de protosinghel unor iero-monahi din Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.
Lucr\ri sinodale la `nceput de an
FO
TO
: „Z
IAR
UL
LUM
INA“
Sinodul mitropolitan din 2 februarie 2010 a debutat cu oficierea SfinteiLiturghii arhiere[ti, sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
al\turi de un sobor de ierarhi, preo]i [i diaconi, din care a f\cut parte [i PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
ppeennttrruu ccuullttuurraa iinntteelleeccttuuaall\\ [[ii mmoorraall\\ aa ppooppoorruulluuiirroommâânn..“ ((EEppiissccoopp MMeellcchhiisseeddeecc {{tteeff\\nneessccuu))
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
12
~n cea de a doua jum\tate asecolului al XIX-lea (26 februarie1879 – 16 mai 1892), `n scaunulEpiscopal de la Roman a p\storitvrednicul de pomenire [i str\lucitul`ntre ierarhi Melchisedec {tef\nescu,considerat de IPS AntoniePl\m\deal\, Mitropolitul Ardealului,„cel mai `nv\]at Episcop alromânilor“ (IPS Antonie Pl\m\deal\,„Melchisedec {tef\nescu, ap\r\toral Ortodoxiei“, `n volumul „De laFilotei…“,1997, p.82).
Despre via]a [i opera Episcopului Melchise-dec {tef\nescu s-a scris mult [i credem c\ se vamai scrie, de aceea ne limit\m, acum, la un ci-tat din opera cunoscutului s\u biograf, Constan-tin Diculescu: „Sunt dou\ feluri de oamenimari: pe unii `i ridic\ favorurile, intrigile [icombina]iile – ace[tia sunt mari numai `n tim-pul vie]ii lor – (…) pe al]ii, pe adev\ra]ii oa-meni mari `i `nal]\ str\lucirea min]ii lor, bog\]iacuno[tin]elor, geniul, aptitudinile, modestia,bun\tatea inimii [i tezaurul virtu]ilor… Melchi-sedec r\mâne una din gloriile episcopatuluiromân [i o podoab\ a ]\rii sale.“ (Constantin C.Diculescu, „Episcopul Melchisedec“, Bucu-re[ti, 1908, p. 16)
Desfiin]at\ de autorit\]ilecomuniste
Activitatea marelui episcop poate fi ur-m\rit\ pe mai multe planuri. Membru al Sfân-tului Sinod, membru al Academiei Române, omde cultur\, dar [i un mare patriot, EpiscopulMelchisedec nu a uitat nici de misiunea social\pe care Biserica, prin reprezentan]ii ei, trebuies\ o desf\[oare.
~n testamentul pe care l-a scris cu aproapetrei ani `nainte de a trece la Domnul (4 octom-brie 1889), marele ierarh pune bazele unei fun-da]ii, prin intermediul c\reia, din dona]ia l\sat\de el, s-au construit `n anii urm\tori, dup\ do-rin]a sa, o gr\dini]\ de copii [i o [coal\ de cân-t\re]i biserice[ti, `n apropiere de Episcopie,[coal\ `n care se primeau doar copii orfani, cu`ntre]inere gratuit\.
Tot din paginile testamentului s\u afl\m [imotiva]iile care au stat la baza acestei ini]iative:
„Am dorit `n via]a mea dezvoltarea spre bine ainstitu]iunilor religioase din România (…) pen-tru cultura intelectual\ [i moral\ a poporuluiromân. Mi-a fost pre]ios progresul [i ridicareana]iunei din dec\derea ei secular\.
Am iubit poporul [i am dorit `mbun\t\]ireasoartei lui materialice[te [i moralice[te. Amprivit cu adânc\ durere la degradarea [i dis-trugerea institutelor religioase str\mo[e[ti,care fiind legate cu istoria ]\rei [i plantateadânc `n spiritul religios al poporului, ar fiputut deveni atâtea institu]iuni pentru culturaintelectual\, moral\, industrial\ a poporului [ide aziluri pentru neputincio[i [i pentru orfani.“(Testamentul P.S. Melchisedec)
Melchisedec a rânduit [i „epitropii execu-tori“, cei autoriza]i a veghea la `ndeplinirea dis-pozi]iilor testamentare ale episcopului, `n per-soanele arhimandritului Ieronim {tef\nescu [iVasile Mandinescu, ace[tia fiind ale[i „pentrufrumoasele lor calit\]i personale devotateBisericei [i binelui public.“ Funda]ia `nfiin]at\ adesf\[urat o bogat\ activitate social\ [i cul-tural\, de ajutorare [i luminare a popula]ieinevoia[e din Roman [i din `mprejurimi, contin-uându-[i activitatea pân\ `n anul 1948, când afost desfiin]at\ de autorit\]ile comuniste, patri-moniul ei fiind na]ionalizat [i trecut `n adminis-trarea Ministerului ~nv\]\m=ntului.
~n prezent, servicii socialeacreditate
Funda]ia „Episcop Melchisedec“ a fostre`nfiin]at\ `n anul 1994 de c\tre PS IoachimMare[, pe atunci Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului [i Hu[ilor, `n ideea continu\rii ac-tivit\]ii sociale [i culturale a vechii Funda]ii.
Ast\zi, ea este condus\ de Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, desf\[urând o acti-vitate intens\, atât `n domeniul social-filantro-pic, cât [i `n cel cultural.
~n anul 2009, prin Funda]ia „Episcop Mel-chisedec {tef\nescu“, s-au `naintat dou\proiecte c\tre Agen]ia de Dezvoltare Regional\Nord-Est, Piatra Neam], care au ob]inut fi-nan]are prin Programul Opera]ional Regional,`n scopul amenaj\rii [i moderniz\rii a dou\ cen-tre sociale. Aici `[i vor desf\[ura activitatea unCentru de zi pentru copii din familii `n dificul-tate „Episcop Melchisedec“ [i un CentruSocial Multifunc]ional „Episcop Melchisedec“.Prin `nfiin]area acestor dou\ centre, funda]iadore[te s\ sprijine un num\r cât mai mare defamilii aflate `n dificultate, oferind o gam\variat\ de servicii sociale (cantin\ social\,ad\post temporar, consilierea persoanelor aflate`n dificultate, servicii medicale stomatologice,centru de zi pentru copii). Se `mpline[te astfel oalt\ dispozi]ie ce se reg\se[te `n testamentulepiscopului, aceea prin care `ndeamn\ pe viitoriiepitropi s\ aib\ ini]iativa de a desf\[ura [i alte ac-tivit\]i sociale: „fiindc\ Epitropia instituit\ demine, ca [i capitalul pus la disposi]iunea ei, aucaracterul perpetuit\]ei, apoi activitatea Epitro-pilor viitori nu se va margini numai la institu]iu-nile ar\tate de mine `n acest testament, ci r\-mâne [i lor dreptul de ini]iativ\, când cu trecereatimpului mijloacele vor permite, a face [i alte ̀ m-bun\t\]iri de interes public [i pentru `nflorireaculturei biserice[ti, [i alte binefaceri publice,motivate de sentimente cre[tine[ti.“ (Testament)
~n final, Episcopul Melchisedec `[i exprim\dorin]a, dar [i speran]a c\ viitorii epitropi aiFunda]iei „vor conduce cu con[tiin]iozitate [icu frica lui Dumnezeu institutele ce treptat sevor `nfiin]a“, fiind convins c\ „prin aceasta `[ivor atrage binecuvântarea lui Dumnezeu [i acre[tinilor, carii, v\zând faptele lor cele bune,vor prosl\vi pe P\rintele ceresc [i se vor`ndemna [i al]ii a face bine aproapelui.“, cumapare notat `n „Testamentul“ episcopului deRoman. (Arhid. Adrian CIOBANU)
„Am iubit poporul [i am dorit`mbun\t\]irea soartei lui“
EpiscopulMelchisedec
{tef\nescu
13anul II (X) nr. 2
AACCTTUUAALLIITTAATTEE
Anul acesta, edi]ia a XIV-a a „ZilelorMitropolit Visarion Puiu“ s-a desf\[urat `nperioada 26 - 28 februarie 2010. La mani-fest\ri au participat invita]i at=t din ]ar\ - dela Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Constan]a, Covas-na, Sf. Gheorghe, Topli]a -, c=t [i din str\i-n\tate - Republica Moldova, Italia, SUA,Polonia.
Activit\]ile au debutat cu organizareaunui tur al ora[ului Roman, pe urmeleMitropolitului Visarion Puiu. ~n continuare,`n prima zi a manifest\rilor, `n Sala de fes-tivit\]i a Protoieriei Roman, a avut locvernisajul expozi]iei fotodocumentareVisarion Puiu. Acesta a fost urmat de omas\ rotund\, `n cadrul c\reia Adunareageneral\ a membrilor asocia]iei MitropolitVisarion Puiu [i-a prezentat realiz\rile [iperspectivele pentru anul `n curs. ~n dup\-amiaza zilei de 26 februarie, la Muzeul deIstorie Roman, `n Sala Unirii, s-a desf\[urat
Sesiunea de comunic\ri [tiin]ifice: „Mitro-politul Visarion Puiu - 75 de ani de la `nsc\-unarea ca mitropolit al Bucovinei“, dup\ ca-re au urmat lansarea revistei „Valori Pere-ne“ [i lansarea a patru volume semnat deAdrian N. Petcu [i G. Enache.
Ziua a doua a manifest\rilor a debutat cuoficierea unei Slujbe de pomenire `n memo-ria ierarhului Visarion Puiu, la BisericaPrecista Mare din Roman. Invita]ii au parti-cipat apoi la un tur al ora[ului Pa[cani, peurmele Mitropolitului Visarion Puiu, o sluj-b\ de pomenire la Troi]a din Fântânele [i ovizit\ la M\n\stirea Micl\u[eni.
Edi]ia de anul acesta a Zilelor MitropolitVisarion Puiu s-a `ncheiat duminic\, 28 fe-bruarie, cu participarea la slujba arhiereasc\oficiat\ la Catedrala arhiepiscopal\ din Ro-man, de c\tre P S Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului.
Tinerii teologi, care doresc s\ primeasc\taina hirotoniei, sunt obliga]i, conform art. 3din Regulamentul pentru numirea [i transfer-area clerului, s\ dea examen de capacitatepreo]easc\. ~n Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, examenul va avea loc `n data de 22martie 2010, la Centrul eparhial Roman.Candida]ii care doresc s\ participe vordepune o cere de `nscriere, `nso]it\ de urm\-toarele acte: Diploma de absolvire a Facul-t\]ii de Teologie sau a Seminarului Teologic[i foile matricole din care s\ reias\ mediaanilor de studiu; Certificat de atestare a com-peten]elor profesionale - pentru absolven]iide seminar teologic; Copie xerox dup\ bule-tin sau carte de identitate; Curriculum Vitae;Recomandarea preotului paroh [i a duhov-nicului candidatului.
Examenul de capacitate preo]easc\ con-st\ `n sus]inerea a dou\ probe: scris [i oral.Lucrarea scris\ se sus]ine din: Teologie Dog-matic\, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,la care se adaug\ `ntocmirea unui plan depredic\. Examenul oral se va sus]ine la ur-m\toarele discipline: Exegeza Vechiului [iNoului Testament, Predic\ [i Catehez\,
Tematica pentru examen se poate procurade la Protoieriile din cuprinsul Arhiepis-copiei noastre sau de la Centrul Eparhial.
~ntâlnirea comisieide speciali[ti pentru Catedrala „~n\l]area Domnului“din Bac\u
La Catedrala „~n\l]area Domnului“ dinBac\u s-a `ntrunit joi, 18 februarie, comisia deevaluare a proiectului de construc]ie [i dotare aacestui sf=nt l\ca[. ~n cadrul acestei `nt=lniri afost analizat proiectul de acoperire, placare cupiatr\ [i `nchidere cu t=mpl\rie special\ dinlemn a ferestrelor. Comisia, al c\rei pre[edinteeste PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, estealc\tuit\ din arhitec]i [i speciali[ti din cadrulConsiliului Jude]ean Bac\u, finan]atorul prin-cipal al acestui l\ca[ de cult.
Catedrala „~n\l]area Domnului“ din Bac\uva fi acoperit\ cu tabl\ de cupru special\, reali-zat\ `n Germania, iar placarea exterioar\ a zidu-rilor se va face cu piatr\ de Ba[chioi. La finele`ntrunirii, Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\-uanul [i-a exprimat speran]a c\, p=n\ la fineleanului, aceast\ etap\ a construc]iei catedrelei,respectiv acoperirea cu tabl\, `nchiderea feres-trelor [i placarea cu piatr\ s\ fie finalizate.
Slujba de Florii: de la Roman, `n toat\ Moldova
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oferitduminic\, 14 februarie 2010, dup\ slujba SfinteiLiturghii de la Catedrala arhiepiscopal\ dinRoman, dou\ distinc]ii de onoare postului RadioIa[i, respectiv domnului Bogdan Neculau, real-izatorul emisiunilor de via]\ spiritual\ la RadioIa[i. Distinc]iile au fost acordate pentru buna co-laborare [i pentru promovarea valorilor cultural-spirituale din Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, pentru modul `n care s-au evocat, corect[i obiectiv, activit\]ile desf\[urate `n aceast\ zon\a Moldovei. Colaborarea `ntre cele dou\ institu]iiva continua, postul de radio Ia[i, urmând s\ trans-mit\ `n direct de la Catedrala Arhiepiscolap\ dinRoman [i slujba Sfintei Liturghii din ziua de 28martie, c=nd `n Biserica Ortodox\ se serbeaz\Intrarea Domnului `n Ierusalim, Floriile.
`̀nn zziiuuaa `̀nn ccaarree aacceessttaa aa ttrreeccuutt llaa cceellee vvee[[nniiccee..
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
14
Un sobor de preo]i roma[cani [i b\c\uani aparticipat joi, 4 februarie, la orele 9.30, laCatedrala arhiepiscopal\ „Sf. Cuv. Parascheva“din Roman, la slujba de Te Deum, oficiat\ dePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, cuocazia anivers\rii a 85 de ani de la ridicareaBisericii Ortodoxe Române la rangul dePatriarhie, prin Hot\rârea Sfântului Sinod din 4februarie 1925 [i confirmat\ prin Decretul regaldin 25 februarie 1925. Impresionanta cere-monie din aceast\ zi solemn\, desf\[urat\ con-form hot\rârii Sfântului Sinod al BOR, la careau asistat numero[i credincio[i, a urmat slujbeiSfintei Liturghii, `n cadrul c\reia au fostpomeni]i [i adormi]ii `ntru fericire patriarhi aiBisericii Ortodoxe Române trecu]i la Domnul:Miron Cristea, Nicodim Munteanu, JustinianMarina, Iustin Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u.
~n cuvântul rostit la slujba de Te Deum,Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul a vor-
bit celor prezen]i despre semnifica]ia eveni-mentului de acum opt decenii [i jum\tate, ce a`nscris o nou\ pagin\ `n istoria Bisericii noastreOrtodoxe. Totodat\, Presfin]itul P\rinte Ioa-chim B\c\uanul a amintit credincio[ilor pre-zen]i c\ anul acesta mai ad\ug\m ca s\rb\toareeclesiastic\ [i aniversarea a 125 de ani de la re-cunoa[terea oficial\ a autocefaliei Bisericii Or-todoxe Române (1885), moment istoric al c\rui„p\rinte“ poate fi considerat eruditul episcop alRomanului Melchisedec {tef\nescu, care va fiomagiat `n cadrul mai multor manifest\ri cul-tural-religioase, pe care Arhiepiscopia Roma-nului [i Bac\ului le va organiza `n acest an.
P\rintele autocefaliei, pomenit la CatedralaArhiepiscopal\ din Roman
~nceputul Postului Mare din acest an, 15februarie, a coincis cu `mplinirea a 187 de ani
de la na[terea Episcopului Melchisedec{fef\nescu, p\rintele Autocefaliei BisericiiOrtodoxe Române. ~n Catedrala arhiepisco-pal\ „Sfânta Cuvioasa Parascheva“ dinRoman, a avut loc o comemorare a ilustruluiierarh, c\rturar [i academician, `n cadrul uneislujbe de pomenire, denumit\ `n aceast\ pe-rioad\ Litia Mic\ pentru cei adormi]i.
Cu prilejul acestui moment cu profund\`nc\rc\tur\ spiritual\ [i rezonan]\ istoric\,Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului,a prezentat personalitatea ierarhului care ap\storit pe scaunul episcopal de la Roman`ntre anii 1879-1892. Apoi, PS EpiscopIoachim a f\cut cunoscut celor prezen]i c\ [ianul acesta se vor organiza „Zilele EpiscopMelchidesc {tef\nescu“. Edi]ia a X-a a„Zilelor Episcop Melchisedec“ se va desf\[ura`n perioadei 14 - 16 mai [i se va `ncheia cu unpelerinaj la morm=ntul ierarhului, `n ziua `ncare acesta a trecut la cele ve[nice. Totodat\,Preasfin]itul Episcop Ioachim a mai amintitfaptul c\ manifest\rile dedicate mareluilupt\tor pentru unirea Principatelor Române [ipentru recunoa[terea autocefaliei BOR dec\tre Patriarhia Ecumenic\ vor fi `ncadrate `nspectrul bogat de evenimente cultural-reli-gioase ce vor fi organizate pe cuprinsulPatriarhiei Române `n general [i `n EparhiaRomanului [i Bac\ului, `n special, cu ocazia`mplinirii a 125 de ani de la recunoa[terea ofi-cial\ a Autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomâne (1885).
Zile dedicate anivers\rii a 125 de ani de autocefalie a BOR
~n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, `n luna februarie,s-au oficiat dou\ slujbe de Te Deum prin care s-a adus
mul]umire lui Dumnezeu at=t la `mplinirea a 85 de ani dePatriarhat `n cadrul BOR, c=t [i la `mplinirea a 187 de ani dela na[terea Episcopului Melchisedec {fef\nescu, p\rintele
Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului a oficiat slujba de Te Deum `n Catedrala arhi-
episcopal\ din Roman, cu prilejul `mplinirii a 85 de ani de laridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie
Episcopul Melchisedec {tef\nescu, p\rintele autocefaliei BOR, ocup\ un loc aparte `n
istoria Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului. Muzeul de obiecte biserice[ti din incinta Centrului
eparhial de la Roman are un spa]iu amplu dedicat memoriei ilustrului episcop Melchisedec
15anul II (X) nr. 2
AASSIISSTTEENN}}||SSOOCCIIAALL||
PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oficiatslujba de sfin]ire a Centrului „Sf. Parascheva“.Dup\ slujba de sfin]ire, Preasfin]itul IoachimB\c\uanul a rostit un cuv=nt, `n care a amintitfaptul c\ revine pe meleagurile moine[tene cubucurie [i pl\cere, Moine[tiul fiind „...o poart\deschis\. La Moine[ti am g\sit poarta sufletelorlarg deschis\ [i, `mpreun\ cu cei de aici, amreu[it s\ `ncunun\m eforturile noastre ca `ntr-unbuchet de flori, rezultatul fiind cel a[teptat.Acest lucru poate fi considerat [i mult [i pu]in.Este mult, din punct de vedere al evalu\rii spir-ituale, dar este [i pu]in pentru c\, deocamdat\,nu putem s\ acoperim toate nevoile [i neajun-surile“. La final, dup\ alocu]iunile rostite deprimarul Moine[tiului - ing. Viorel Ilie, direc-torul {colii Nr. 4 - prof. Ioan V=rgolici, precum[i de consilierul Sectorului Misiune [i Filantro-pie din cadrul Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului - pr. Eugen Ciprian Ciuche, Preasfin]itulEpiscop-vicar Ioachim B\c\uanul a acordat dis-tinc]ii de vrednicie celor implica]i `n realizareaacestui proiect.
Asisten]\ social\ [i duhovniceasc\
Un rol important `n desf\[urarea proiectuluil-a avut PC Pr. Petrea Moraru, Protopop al Pro-topopiatului Moine[ti, care a focalizat `n acestprogram energia comunit\]ii din Moine[ti. El afost cel care, `n numai o lun\, a angrenat `nparteneriat oameni din sectoarele cele mai im-portante ale societ\]ii: Prim\ria - ca factor so-cial [i administrativ, {coala - ca factor de edu-ca]ie [i formare, Biserica, fiind cea care se ocu-p\ de spiritualitatea poporului.
Centrul de la Moine[ti este al treilea deacest gen de pe cuprinsul ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, dup\ cele de la Bac\u [iRoman, [i singurul care a beneficiat de sprijin [idin partea autorit\]ilor locale - 10 por]ii de m=n-care fiind pl\tite de c\tre Prim\ria Moine[ti, iarcelelalte 10 por]ii fiind pl\tite de c\tre Pro-topopiatul Moine[ti, din dona]ii f\cute de an-umi]i sponsori. Cei 20 de [colari de la clasele I-IV, `nscri[i `n acest program, beneficiaz\ deasisten]\ psiho-pedagogic\ [i de o mas\ cald\gratuit\, oferit\ de partenerii acestui proiect.Copiii se bucur\ de aten]ie [i `ngrijire din parteacadrelor didactice, care s-au oferit voluntar s\se ocupe de ei `n programul de dup\ [coal\. Mi-
cii cursan]i sunt d\sc\li]i cum s\-[i fac\ temelepentru a doua zi [i antrena]i `n tot felul de ac-tivit\]i educative. De asemenea, `n fiecare zi demar]i [i joi, elevii au `n mijlocul lor un preotcare le vorbe[te despre Dumnezeu [i despre im-portan]a credin]ei `n via]a omului.
O pic\tur\ de bineMasa, care este servit\ `n cadrul acestui
proiect copiilor, corespunde tuturor criteriilor [icontribuie la obi[nuirea elevilor cu un ritm devia]\ ordonat. Pentru mul]i dintre ei este primadat\ c=nd stau la mas\ regulat, la or\ fix\. Dinp\cate, de fiecare dat\ c=nd se `ntorc acas\, se`nt=lnesc din nou cu nesiguran]a [i s\r\cia, iz-bindu-se de acelea[i probleme pe care ne str\-duim s\ le combatem `n acest program. Eleviicare beneficiaz\ de acest program provin dinfamilii cu probleme diverse, cu situa]ie materi-al\ deficitar\, fiind copii care `n mod normal nuerau supraveghea]i dup\ ce plecau de la [coal\ [icare lesne puteau ajunge victime ale nep\s\rii.
Valoarea acestui proiect se va dovedi `ntimp. Cu siguran]\ num\rul copiilor proveni]idin familii cu probleme este mult mai maredec=t posibilit\]ile acestui Centru, `ns\ opic\tur\ de bine poate `i va feri pe ace[ti micu]ide r\t\cire [i de criz\ material\ [i spiritual\. (pr.Ovidiu LECA, Asistent social al Protopopia-tului Moine[ti)
Deschiderea Centrului de zi„Sf. Cuv. Parascheva“ Moine[ti
~n ultima vreme, Biserica a cunoscut multe dintre neajunsurilecu care se confrunt\ fiii ei duhovnice[ti. De aceea s-au ini]iatdiverse ac]iuni prin care se `ncearc\ oferirea unui sprijin, at=tspiritual, c=t [i material. Vineri, 29 ianuarie 2010, la {coala Nr. 4 din cartierul Luc\ce[tial ora[ului Moine[ti, a fost inaugurat Centrul de zi „Sf.Parascheva“, `n cadrul c\ruia se va derula proiectul „{coal\dup\ [coal\“. La inaugurare au participat oficialit\]i locale,reprezentan]ii Primariei municipiului Moine[ti, un impresionantsobor de preo]i, elevi, precum [i numero[i credincio[i.
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
16
BBIISSEERRIICCAA {{II {{CCOOAALLAA
O sut\ de elevi din colegiile [i liceele b\c\-uane s-au „confruntat“ `ntr-o lupt\ a cuno[tin-]elor de religie la Liceul de art\ „George Apos-tu“ din municipiul Bac\u, cu ocazia celei de-aXII-a edi]ii a Concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ „Lumin\ din lumin\“.
Concuren]i ortodoc[i [i romano-catolici
Organizat de c\tre Inspectoratul {colar Ju-de]ean Bac\u, `n colaborare cu ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului [i Liceul de art\ „Geor-ge Apostu“, cu binecuvântarea PS EpiscopIoachim B\c\uanul, concursul s-a bucurat de uninteres deosebit din partea elevilor. „~n ultimiiani am ]inut cont c\ `n jude]ul Bac\u sunt elevi[i profesori romano-catolici care au dorit s\ par-ticipe la concurs, fapt pentru care `ntrecerea abeneficiat de prezen]a concuren]ilor din ambeleconfesiuni. De-a lungul anilor, ne-am bucurat desprijinul Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\-c\uanul, care a fost prezent de multe ori la con-curs, pentru a ne da binecuvântare. De aseme-nea, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului ne-asus]inut cu fonduri [i c\r]i de spiritualitate pen-tru a-i putea premia pe copii“, a declarat pr. prof.dr. Constantin Leonte, de la Seminarul TeologicLiceal Ortodox „Sf. Gheorghe“ din Roman.
Programul concursului a debutat cu o slujb\de Te Deum, oficiat\ de un sobor de preo]i pro-fesori, la finalul c\reia prof. Irina Leonte, in-spector [colar de specialitate al disciplineiReligie `n cadrul ISJ Bac\u, [i prof. Delia Pinti-lie, inspector general adjunct `n cadrul ISJ Ba-c\u, au ]inut câte o alocu]iune.
Competi]ia s-a desf\[urat pe trei sec]iuni:„Sfânt [i sfin]enie `n cre[tinismul românesc“(Premiul I - Irina Botezatu de la Liceul Teoretic„Spiru Haret“ din Moine[ti, Andrei Gorb\nescude la C.T. „D.Ghika“ Com\ne[ti, [i CostinaDobre de la Colegiul Na]ional „DimitrieCantemir din One[ti; Premiul al II-lea: IustinaChirliu de la Colegiul Na]ional „GrigoreMoisil“ din One[ti; Premiul al III-lea: IoanaDabija de la Liceul de Art\ „George Apostu“din Bac\u [i Simona Baciu de la ColegiulNa]ional „Vasile Alecsandri“ din Bac\u),„Sfântul Constantin cel Mare [i credin]a
cre[tin\“ (Premiul I: M\d\lina Scarlat de laColegiul Na]ional „Ferdinand I“ din Bac\u;Premiul al II-lea: Maria Suzana Habet de laColegiul Na]ional „Gheorghe Vrânceanu“ dinBac\u; Premiul al III-lea: L\cr\mioara Andreide la Colegiul Na]ional „Costache Negri“, Tg.Ocna, Bac\u) [i sec]iunea „Cunoa[terea luiDumnezeu“ (Premiul I: Iza Apostol de laColegiul Na]ional „Grigore Moisil“ din One[ti[i Florina N\stase de la Colegiul Na]ional„Vasile Alecsandri“ din Bac\u; Premiul al II-lea: Patricia Bocancea de la Colegiul Economic„Ion Ghica“ din Bac\u [i Liviu P\durescu de laColegiul Na]ional „Gheorghe Vrânceanu“ dinBac\u; Premiul al III-lea: Andreea Cristea de laColegiul Na]ional „Costache Negri“ Tg. Ocna[i Florentina Iancu de la Colegiul „HenriCoand\“ din Bac\u).
Concurs pe teme religioasepentru elevii de gimnaziu
Elevi din patru jude]e s-au `nt=lnit la `nce-putul lunii februarie a.c., la {coala cu clasele I -VIII „N. Iorga“ din Bac\u, pentru a participa lacea de-a treia edi]ie a concursului interjude]eande religie „Sfin]ii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie[i Ioan“. Desf\[urat sub patronajul Preasfin]itu-lui Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, concur-sul pe teme de spiritualitate a debutat cu o
slujb\ oficiat\ de un sobor de preo]i. A urmat uncuv=nt al directoarei Mariana Umbr\rescu,dup\ care tinerele echipaje din Bac\u, Suceava,Neam] [i Vaslui au f\cut dovada unei bune pre-g\tiri teologice, `n fa]a unui juriu alc\tuit din pr.Ghinea Adrian, pr. Chirica Gheorghe, pr. EliseiCornel, precum [i profesoarele Maria Popa,Petrescu Ionela [i Cotrihal\ Ioana. Concursulelevilor pasiona]i de cultur\ [i teologie a fosturmat de vernisarea unei expozi]ii de icoane re-alizate de copii. La finalul `ntrecerii, profesoriiorganizatori, Lica Mioara [i Coman Mirela, auoferit tuturor concuren]ilor premii [i diplome departicipare. (pr. Constantin GHERASIM)
Elevi participan]i la Concursul „Lumin\ din lumin\“
Concursul interjude]ean pe teme de spiritualitate desf\[urat la {coala „N.Iorga“ din Bac\u a debutat cu o slujb\
Tradi]ia concursurilor [colare, pe teme religioase, continu\ la Bac\u
Sâmb\t\, 13 februarie, la Bac\u a avut loc cea de-a XII-a edi]ie a concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ „Lumin\ din lumin\“ La acest concurs particip\ an de an elevi din clasele
a-IX-a - a XII-a La `nceputul lunii, s-a desf\[urat, la {coala cu clasele I -VIII „N. Iorga“ din Bac\u, un concurs interjude]ean pe teme religioase, adresat, de aceast\ dat\, elevilor de gimnaziu
GGHHIIDDUULLCCRREE{{TTIINNUULLUUII
17anul II (X) nr. 2
Parastasele - rug\ciunile pentrucei adormi]i, `mpreunate cumilostenia - constituie unadintre vechile tradi]ii aleBisericii noastre. De[i se treceprin moarte, via]a continu\dincolo de mormânt. Desp\r]ireasufletului de trup nu desfiin]eaz\leg\tura credinciosului cuBiserica, nu-l desparte decelelalte m\dulare `n Hristos,Cel r\stignit [i `nviat.Rug\ciunile acestea sunt, maipresus de toate, singurarecuno[tin]\ fa]\ de ceiadormi]i, ca m\rturie adragostei cre[tine.
Parastasele Bisericii se `ntemeiaz\ pem\rturii nestr\mutate ale Sfintei Scripturi [i aleSfintei Tradi]ii (Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii,Sfintele Liturghii, Vie]ile Sfin]ilor, M\rturisiride credin]\). Red\m numai un fragment din„M\rturisirea de credin]\“ a Sfântului IerarhPetru Movil\: „Dup\ moarte sufletul nu se poa-te poc\i [i nu poate face nici o fapt\ bun\ princare s\ se poat\ dezlega de leg\turile iadului.Numai Sfintele Liturghii, rug\ciunile [i milos-teniile care se fac pentru el de c\tre cei vii `l a-jut\ [i `l slobozesc de leg\turile iadului.“ A[a-dar, ajutorul cel mai mare [i mai important carese d\ celui ce a plecat din aceast\ via]\ este po-menirea numelui lui `n rug\ciunile Bisericii.
Mo[ii sunt `nainta[ii no[triVorbind despre cultul mor]ilor `n perioada
Postului Mare, `n primul rând trebuie s\ amintimSâmb\ta Mo[ilor de iarn\, zi care precedeDuminica l\satului sec de carne, denumit\ a ~n-frico[\toarei Judec\]i. L\murire despre aceasta ned\ Sinaxarul zilei: „Dumnezeie[tii P\rin]i auhot\rât pomenirea tuturor celor din veac adormi]i`n dreapta credin]\, `n n\dejdea `nvierii [i a vie]iive[nice“. {i aceasta se face `ntrucât a doua zi esteamintit\ judecata lumii la Cea de a Doua Venire aDomnului pentru a invoca milostivirea DreptuluiJudec\tor [i fa]\ de cei adormi]i. Termenul „mo[„folosit `n denumirea acestei sâmbete desemneaz\pe to]i `nainta[ii dintr-un neam.
Din Sâmb\ta Mo[ilor de iarn\ pân\ laSâmb\ta Sfântului Teodor sau a colivelor(prima sâmb\t\ din Postul Mare), nu se fac
parastase. Cum, de altfel, nu se fac nici `n zilelede luni, mar]i, miercuri, joi [i vineri din PostulMare, afar\ de cazul `n care cade vreun praznic,`n care se s\vâr[e[te Liturghia Sfântului IoanGur\ de Aur sau a Sfântului Vasile cel Mare.Totu[i, `n zilele aliturgice, exist\ tradi]ia, `n m\-n\stiri [i `n catedralele cu rânduial\ m\n\sti-reasc\, s\ se s\vâr[easc\ slujba Litiei mici pen-tru mor]i, care este de fapt un trisaghion cu micicomplet\ri. Aceasta are loc `n pridvorul bi-sericii, dup\ rânduiala ce se afl\ `nscris\ `nMolitfelnic sau Panihid\.
„Minunea colivelor“F\când referire la Sâmb\ta Sfântului Teodor
(Tiron), trebuie s\ spunem c\ aceast\ zi constituieuna dintre cele mai vechi s\rb\tori. Triodul come-moreaz\, mai precis, minunea colivelor, nara-]iune ce apar]ine patriarhului Nectarie al Con-stantinopolului (sec. IV). Marele prigonitor IulianApostatul, ca s\ `ntineze produsele vândute `npia]a cet\]ii imperiale `n prima s\pt\mân\ dinPostul Mare, a poruncit s\ fie stropite cu sângeleanimalelor sacrificate idolilor. Arhiepiscopulcet\]ii a primit `n vis `n[tiin]are despre aceast\fapt\ de la Mucenicul Teodor, primin d [i `ndem-nul de a distribui locuitorilor Constantinopolului„kolva“, adic\ grâu fiert, ca s\ nu mai consumeprodusele din pia]\. Bucuria acestei izbânde`mpotriva p\gânismului este comemorat\ an dean, la acest praznic. De asemenea, aceast\ bucu-rie este amplificat\ [i de pr\znuirea mucenicului,dar [i de `ncheierea primei perioade din post. A[ase explic\ faptul c\ slujba zilei nu are „Aliluia“pentru defunc]i, ca `n celelalte sâmbete, ci „Dum-nezeu este Domnul“ festiv, iar, dup\ obiceiul La-vrei Sfântului Sava cel Sfin]it, prima mas\ ofi-cial\ a Postului Mare are o dispens\ de vin [i unt-
delemn. Semnificativ\ este [i folosirea ulterioar\a boabelor de grâu pentru pomenirea mor]ilor, casimbol al ~nvierii. Bobul de grâu moare, se de-scompune `n p\mânt pentru a da rod, dup\ cumtrupul celui adormit se `ngroap\ `n mormânt, cadup\ aceea s\ `nvieze `ntru nestric\ciune.
Pomenirea mor]ilor `n Postul Pa[telui
Primele [ase sâmbete din Postul Pa[teluisunt rânduite pentru pomenirea ob[teasc\ amor]ilor, spre a nu r\mâne f\r\ mijlocirea Bise-ricii `n vremea de poc\in]\ a Postului Mare.Cre[tinii vin cu coliv\ la Sfânta Biseric\, `nfiecare dintre sâmbete, iar parastasul dinsâmb\ta a [asea, „Sâmb\ta lui Laz\r“, se ofi-ciaz\, `n general, [i la cimitir. Ie[irea la cimitirimit\ purtarea Mântuitorului Hristos, relatat\ `ntextul Sfintei Evanghelii, Care, `nainte de a in-tra `n Ierusalim, a mers la mormântul lui Laz\r,`nviindu-l pe acesta din mor]i.
Joi, `n S\pt\mâna Mare (s\pt\mâna dinaintede Sfintele Pa[ti), exist\ obiceiul, `nt=lnit maiales `n bisericile parohiale, de a face parastas,`ns\ acesta vine `n contradic]ie cu mai vechiler=nduieli tipiconale despre zilele `n care nu sefac parastase.
Rug\ciunile ce se fac pentru cei adormi]i auo mare importan]\ `n via]a duhovniceasc\ afiec\rui dreptm\ritor cre[tin, mai ales `n aceast\perioad\ a Postului Mare. Ne `nva]\ c\ suntemcet\]eni ai cerului, ne `nt\resc n\dejdea `n milalui Dumnezeu, ne aduc aminte de vremelnicialumii [i ne sporesc iubirea fa]\ de aproapele.(Protos. Ieronim GHEORGHI}|, Mareeclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale „Sf.Parasheva“ din Roman)
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
18
Secolul al IV-lea este f\r\`ndoial\, „secolul de aur alBisericii“ [i pentru faptul c\sinteza teologic\ a Sfin]ilorP\rin]i ai Bisericii1, sub toateaspectele sale – trinitar,hristologic, pnevmatologic,eclesiologic, mariologic [ieshatologic – n\scut\ prin`nrâurirea permanent\ aDuhului Sfânt, Duhuladev\rului, comuniunii [iunit\]ii, [i-a g\sit cea mai`nalt\ expresie `n hot\rârileprimelor dou\ sinoadeecumenice de la Niceea (325) [iConstantinopol (381), ce staula baza celor dou\sprezecearticole ale Simbolului2 sauM\rturisirii de credin]\.3
Chiar dac\ generalizarea Crezului niceo-constantinopolitan are loc abia `n secolul al VI-lea, gra]ie hot\rârii patriarhului Timotei alConstantinopolului (512-518), acesta constituieCrezul comun al `ntregii Biserici4, dumnezeies-cul simbol, semnul prin excelen]\ al identit\]ii,al comuniunii dragostei [i credin]ei cre[tinilorortodoc[i, „hotarul“ dogmatic, expresia sin-tetic\ a credin]ei adev\rate `n fa]a ereziilor ceau amenin]at integritatea Bisericii. Crezul estepecete a unit\]ii de credin]\, ca element funda-mental al unit\]ii Bisericii. De aici [i rostirea luisolemn\ `n cadrul Sfintei Liturghii, de cler [icredincio[i deopotriv\, precedat de imnultreimic [i urmat de rug\ciunea din cadrulanaforalei liturgice, de care este strâns legat,de[i nu con]ine o men]iune expres\ despreSfânta Jertf\, sau `n cadrul Sfintei Taine aBotezului5. Rezumând punctele esen]iale alecredin]ei ortodoxe cu privire la persoaneleSfintei Treimi [i rela]iile dintre ele, `n lucrarealor creatoare, proniatoare [i mântuitoare, MaicaDomnului, Sfintele Taine, Biseric\ [i via]ave[nic\, Crezul este arcul de bolt\ ce une[te celedou\ dogme fundamentale ale Ortodoxiei:Dumnezeu este Unul `n fiin]\ [i `ntreit `nPersoane6 [i `ntruparea Logosului, Dumnezeu-Omul. Prin `ntruparea Domnului nostru Iisus
Hristos, ni se reveleaz\ faptul c\ Dumnezeueste Treime de Persoane. De aceea, oricem\rturisire a Sfintei Treimi nu poate fidesp\r]it\ de iconomia Fiului. Acest adev\rdogmatic, ce pune `n lumin\ persoanele Treimii[i rela]iile dintre ele, este confirmat de funda-mentarea biblic\ a simbolului de credin]\.
Trei Persoane, care Una suntTat\l este Dumnezeu, dup\ cum ne descope-
r\ Dumnezeu Fiul (cf. Ioan 17, 3) [i o m\rturi-se[te apostolul: „Harul Domnului nostru IisusHristos [i dragostea lui Dumnezeu Tat\l [i `m-p\rt\[irea Sfântului Duh s\ fie cu voi cu to]i!“(II Cor.13,13). Monarhia lui Dumnezeu Tat\l,Care este [i Atot]iitorul, „din Care sunt toate“este sugerat\ de dumnezeiescul Pavel. (cf. ICor. 8, 6-8).
Persoana dumnezeiasc\ a Fiului (cf. Lc. 1,32) este Dumnezeu adev\rat din Dumnezeuadev\rat (cf. Ioan 10, 30), deofiin]\ cu Tat\l(cf. Ioan 17, 21-23), Unul-N\scut, nu f\cut (cf.Ps. 2, 7; Ioan 3, 16), prin Care toate au fostf\cute (cf. Ioan 1, 3; Coloseni 1), Care Sepogoar\ din Ceruri [i Se `ntrupeaz\ (cf. Ioan 1,14) pentru mântuirea neamului omenesc (cf.Lc. 2, 29-32), de la Duhul Sfânt [i din MariaFecioara (cf. Lc. 1, 35) [i Se r\stigne[te (cf.Ioan 19, 16, 18, 20; Lc. 23, 23; Marcu 15, 24,25; Mt. 26, 35). El moare pe cruce (cf. Ioan 19,
30), `nviaz\ (cf. Marcu 16, 6, 14; F.A. 26, 23),Se `nal]\ cu trupul la ceruri (cf. Lc. 24, 51) [i[ade de-a dreapta Tat\lui (cf. Marcu 19, 16)pân\ la Parusie (cf. Matei 24,30), când va venicu slav\ s\ judece viii [i mor]ii (cf. Ioan 5, 22,27, 30) [i a C\rui ~mp\r\]ie nu va avea sfâr[it(cf. Daniel 3, 33).
Persoana Sfântului Duh este Dumnezeuadev\rat (cf. F.A. 5, 3), deofiin]\ cu Tat\l [i cuFiul, purcede de la Tat\l (cf. Ioan 15, 26), fiindd\t\tor de via]\ (cf. Gen. 1, 2), vistierul bun\-t\]ilor (cf. Gal. 5, 22), gr\ie[te prin prooroci (cf.II Tim. 3, 16; II Pt.1, 21), preg\tind mântuireanoastr\. El este Duhul Adev\rului (cf. Ioan14,26; 16, 13; Ps. 50, 7).
P\rintele academician Dumitru St\niloaeprive[te `n profunzime m\rturisirea credin]ei camanifestare a sobornicit\]ii Bisericii `n luminaiubirii des\vâr[ite a lui Dumnezeu fa]\ de noi [ia iubirii noastre fa]\ de El [i `ntreolalt\: „Crezuleste dovada iubirii lui Dumnezeu fa]\ de noi [i,m\rturisirea lui de c\tre noi, este recunoa[tereaacestei dovezi a iubirii Lui. Iar m\rturisirea Lui`n comun este manifestarea iubirii noastre `ntre-olalt\, `ntemeiat\ pe iubirea Lui fa]\ de noi.“7
Sfântul Maxim M\rturisitorul accentueaz\valen]a soteriologic\ a cunoa[terii, `mp\rt\[irii[i m\rturisirii credin]ei adev\rate de c\tre adu-narea dreptm\ritorilor ce constituie un r\spunsliber la iubirea infinit\ a lui Dumnezeu pentrupersoana uman\: „Iar m\rturisirea dumnezeies-cului Simbol al credin]ei f\cut\ de c\tre to]i `n-seamn\ m\rturisirea tainic\ ce-o vom aduce `n
vecii vecilor prea`n]eleptei purt\ri de grij\ a luiDumnezeu, prin ra]iunile [i modurile uimitoareprin care ne-am mântuit. Prin aceasta, cei vred-nici, se `nf\]i[eaz\ pe ei plini de recuno[tin]\fa]\ de binefacerea dumnezeiasc\. C\ci, `n afar\de aceasta, nu au ce oferi `n schimb pentrunesfâr[itele bun\t\]i dumnezeie[ti fa]\ de ei.“8
Credin]a, ca acceptare a revela]iei dumneze-ie[ti drept adev\r mântuitor suprem, ce nutrebuie alterat prin `mpu]in\ri sau ad\ugiri (cums-a `ntâmplat `n cazul ereziilor) ce ar putea pune`n pericol mântuirea omului, este un principiufundamental al soteriologiei ortodoxe. Singuracare m\rturise[te [i p\streaz\ credin]a adev\rat\[i `ntreag\, prin puterea [i lucrarea DuhuluiSfânt, Duhul Adev\rului, este Biserica, trupultainic al lui Hristos, antecamera ~mp\r\]ieiCerurilor, cea Una sfânt\, dup\ cum Unul Sfânteste Dumnezeu Cel `n Treime pream\rit. Deaceea credin]a necesar\ mântuirii nu poate fialta decât credin]a Bisericii. Sfântul ierarh [imartir Ciprian de Cartagina (sec. III) a sinteti-zat magistral aceast\ realitate `n sentin]a ExtraEcclesiam nulla salus.
M\rturisirea credin]ei [i euharistia
Toate acestea se constituie `n argumente cesus]in importan]a [i locul Simbolului decredin]\ `n special `n cadrul Sfintei Liturghii,unde este rânduit chiar `nainte de s\vâr[ireaSfintei Jertfe Euharistice.
Cel care surprinde cel mai bine semnifica]ia[i necesitatea m\rtusirii dreptei credin]e `n ori-zontul rela]iei inter-personale con[tiente dintreDumnezeu [i om r\mâne, totu[i, Pr. D.St\niloae, teologul iubirii cre[tine. El consider\„`nt\rirea comunit\]ii locale `n dreapta credin]\[i prin aceasta tr\irea real\ `n raza SfinteiTreimi, ca o condi]ie pentru `mplinirea Taineiprefacerii pâinii [i vinului `n Trupul [i Sângelelui Hristos....“9 ~nsu[i Domnul spune: „Dac\ M\iubi]i, p\zi]i poruncile Mele.“(cf. Ioan 14,15)A[adar, pentru a p\zi poruncile, ele trebuie s\fie cunoscute, `n]elese [i asumate. Doar atunciHristos cel ascuns `n chip tainic `n poruncileEvangheliei Sale ne p\ze[te s\ nu c\dem dincredin]a cea adev\rat\ [i din iubirea Lui.
Se pot formula trei concluzii. ~n primulr=nd, m\rturisirea [i tr\irea conform `nv\]\turiicredin]ei adev\rate sunt esen]iale pentru mân-tuirea noastr\, deoarece unirea cu Hristos –Dumnezeu ~ntrupat, Ccare este Calea, Adev\rul[i Via]a (cf.Ioan 14,6) – implic\ unirea `n adev\-rul Lui. ~n al doilea r=nd, afirmarea drepteicredin]e comune este condi]ie sine-qua-non ap\str\rii unit\]ii Bisericii: „Este un singur trup[i un singur Duh, precum [i chema]i a]i fost `ntr-o singur\ n\dejde; este un Domn, o credin]\, unbotez“ (cf. Ef. 4, 4-5). ~n al treilea r=nd,Biserica Ortodox\ este trupul lui Hristos,Dumnezeul-Omul. De aceea voca]ia sa este s\
nasc\ sfin]i dup\ `ndemnul Sfintei Evanghelii(cf. Mt. 5, 48), vase alese ale Duhului Sfânt.F\r\ credin]a deplin\ [i adev\rat\, Biserica nu arputea rodi `n sânul popoarelor, de-a lungulgenera]iilor, aceste daruri nepre]uite aleDuhului Sfânt care sunt sfin]ii. Ei reprezint\ ex-presia vie a unit\]ii, apostolicit\]ii [i sobor-nicit\]ii Maicii noastre, Sfânta Biseric\, princare Dumnezeu, Cel `n Treime preasl\vit, re-vars\ necontenit de sus „toat\ darea cea bun\“asupra lumii. (Pr. drd. Ciprian BURC|)
Bibliografie 1. Biblia sau Sfânta Scriptur\, Bucure[ti, 1982.2. The Oxford Dictionary of the Christian
Church, edited by F.L. Cross and E.A. Livingstone,London, Oxford University Press, 1974.
2. Andreopoulos, PhD, Andreas, The Sign of theCross. The Gesture, The Mystery, The History. Para-clete Press, Brewster, Massachusetts, 2006, 152p.
3. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane,Comori ale Ortodoxiei, Loctiitor de Mitropolit alMoldovei si Bucovinei, Trinitas, Ia[i, 2007, 442 p.
4. Sfântul Vasile Cel Mare, ~nchinare la 1600 anide la s\vâr[irea sa. E.I.B.M.B.O.R., 1980.
5. St\niloae, Pr. Prof., Dumitru, Spiritualitate [iComuniune `n Liturghia Ortodox\, E.I.B.M.B.O.R.,Bucure[ti, 2004, 719 p.
6. Vintilescu, Pr. Prof., Petre, LiturghierulExplicat, E.I.B.M.B.O.R., Bucure[ti, 1998, 395 p.
Note1 cf. Preot Ioan G. Coman, Personalitatea Sf.
Vasile Cel Mare-Profil istoric [i spiritual, în SfântulVasile Cel Mare. ~nchinare la 1600 ani de las\vâr[irea sa. E.I.B.M.B.O.R., 1980, pp.25-50)
2 Teologic, simbolul exprim\ unitatea tainic\ în-tre aspectul spiritual [i cel material al realit\]ii. Celev\zute trimit la cele nev\zute. (cf. AndreasAndreopoulos, The Sign of the Cross. The Gesture,
The Mystery, The History. Paraclete Press, Brewster,Massachusetts, 2006, pp.43-45).
3 Pr. Prof. Petre Vintilescu, Liturghierul Explicat,E.I.B.M.B.O.R., Bucure[ti, 1998, p.226: „M\rtur-isirea de credin]\ nu g\sea utilizare liturgic\ decât decâteva ori pe an, [i anume la Pa[ti, la Cincizecime, [ila Epifanie sau Teofanie, adic\ la Na[terea [i BotezulDomnului, când catehumenii trebuiau s\ o rosteasc\cu ocazia botezului lor.“
4 Preot Profesor Dumitru St\niloae, Spiritualitate[i Comuniune în Liturghia Ortodox\, E.I.B.M.B.O.R.,Bucure[ti, 2004, pp.405.
5 Amprenta trinitar\ este sugerat\ [i de întreita ro-stire a crezului de catechumen sau de na[i, f\r\ decare nu se poate realiza unirea cu Hristos
6 Formula Sfântului Vasile cel Mare: „O singur\fiin]\ în trei ipostasuri“ sau „Trei ipostasuri într-ofiin]\“ a fost acceptat\ de Biseric\, fiind o defini]ieexact\ a credin]ei, ca o epitom\-rezumat a doctrineiortodoxe despre Sfânta Treime. În The OxfordDictionary of the Christian Church, edited by F.L.Cross and E.A. Livingstone, London, Oxford Uni-versity Press, 1974, p.685.
7 Preot Profesor Dumitru St\niloae, Spiritualitate[i Comuniune în Liturghia Ortodox\, E.I.B.M.B.O.R.,Bucure[ti, 2004, pp.407.
8 PG 91, col. 796, apud Preot Profesor DumitruSt\niloae, Spiritualitate [i Comuniune în LiturghiaOrtodox\, E.I.B.M.B.O.R., Bucure[ti, 2004, p.409.
9 Preot Profesor Dumitru St\niloae, Spiritualitate[i Comuniune în Liturghia Ortodox\, E.I.B.M.B.O.R.,Bucure[ti, 2004, pp. 653-655 passim: „De unde [timc\ în Euharistie este Trupul [i Sângele lui Hristosdac\ nu din înv\]\tura dreptei credin]e? De aceeaLiturghia nu începe cu Euharistia, ca s\ continue ([ila ce-ar mai continua?) cu m\rturisirea comun\ adreptei credin]e, ci înainte de a se produce înLiturghie prefacerea pâinii [i vinului în Trupul [iSângele Domnului [i împ\rt\[irea de ele, comuni-tatea se lumineaz\ în dreapta credin]\ [i se înt\re[teîn unitatea ei, sub îndrumarea preotului“.
Sf=nta Treime, fresc\ din Catedrala arhiepiscopal\ „Sf. Parascheva“ din Roman
februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
20
LLIITTUURRGGIICC||
Sf=ntul Vasile cel Mare spunec\ fiecare zi din via]a noastr\este o icoan\ a ve[niciei, iarSf=nta Biseric\, `n care slujim[i ne `nchin\m, este o icoan\ alumii `ntregi. A[adar, nu putemfi indiferen]i fa]\ de modulcum ne desf\[ur\m via]anoastr\ `n Hristos, peparcursul unei zile liturgice saual unui an bisericesc.
Credin]a `n Dumnezeu, cadogm\, st\ `n str=ns\ leg\tur\cu manifestarea noastr\religioas\ `n cult (public sauparticular), iar acest sentimentreligios are ca punct de sprijinvia]a primei comunit\]i cre[tinecare se `nchega `n cetateaIerusalimului. Aceast\ tr\ire adat na[tere Liturghiei Sf=ntuluiApostol Iacob.
Odat\ cu dezvoltarea vie]ii politice [i eco-nomice, centrul administrativ mut=ndu-se laConstantinopol, [i via]a religioas\ `n Biseric\ a`nceput s\ graviteze `n jurul acestei cet\]ieterne, ce va na[te din s=nul ei Liturghia Sf=ntu-lui Ioan Gur\ de Aur [i Liturghia Sf=ntuluiVasile Cel Mare. Con]inutul anaforalelor aces-tor sfinte liturghii scoate `n eviden]\ duhulsfin]eniei credincio[ilor de-a lungul veacurilor.
C=nd nu se oficiaz\ Sf=nta Liturghie
Primele comunit\]i cre[tine participau zilnicla s\v=r[irea Sfintei Liturghii. Cu timpul, `ns\,s-a ajuns la o singura zi pe s\pt\m=n\: dumini-ca; apoi num\rul zilelor liturgice a ajuns la do-u\: s=mb\ta [i duminica, apoi la patru: miercuri,vineri, s=mb\t\ [i duminic\. ~n mare parte, a-ceast\ r=nduial\ se p\streaz\ [i ast\zi.
Pentru momentele cu o `nc\rc\tur\ duhovni-ceasc\ deosebit\, `n anumite zile din cuprinsulanului bisericesc, nu se oficiaz\ Sf=nta Litur-ghie, ci o alt\ r=nduial\, care scoate `n eviden]\nu bucuria jertfei euharistice, ci smerenia tru-pului, `n fa]a postului [i a rug\ciunii.
Zilele c=nd nu se oficiaz\ Sf=nta Liturghiese numesc zile aliturgice. De-a lungul anului bi-sericesc, acestea sunt: miercurea [i vinereadinaintea postului Sfintelor Pa[ti, luni [i mar]idin prima s\pt\m=n\ a postului Sfintelor Pa[ti,vinerea Sfintelor Patimi [i vinerea dinainteaPraznicului Na[terii Domnului [i a Epifaniei, `ncazul `n care aceste s\rb\tori cad `ntr-o du-minic\ sau luni.
Dac\ Praznicul Na[terii Domnului [i al Bo-botezei se `nt=mpl\ s\ fie duminic\ sau luni, `nvinerea dinaintea lor nu se oficiaz\ Sf=nta Li-turghie pentru a scoate `n eviden]\ profunzimea[i `nc\rc\tura lor dogmatic\, moral\ [i liturgic\.
De asemenea, `n aceste zile postul este des\-v=r[it (post negru), iar con]inutul laudelor bise-rice[ti (Ceasurile [i Vecernia) este pe m\sura`n\l]imii acestor praznice `mp\r\te[ti.
Zile aliturgice `n preg\tireapentru Sfintele Pa[ti
~n s\pt\m=na dinaintea postului SfintelorPa[ti avem dezlegare s\ m=nc\m de dulce (f\r\carne), ca smerenie a trupului `n fa]a postului,dar [i ca preg\tire duhovniceasc\ pentru ceea ceurmeaz\. ~n miercurea [i vinerea din S\pt\mânabrânzei nu se oficiaz\ Sfânta [i dumnezeiascaLiturghie, pentru c\ `n aceste zile, premerg\toa-
re [i preg\titoare pentru Postul Mare, se ajunea-z\. Caracteristica slujbelor din aceste zile demiercuri [i vineri, zile `n care nu se s\vâr[e[teliturghie, este rostirea rug\ciunii SfântuluiEfrem Sirul: „Doamne [i St\pânul vie]iimele…“, care `ncepe `n aceast\ miercuri [i `n-ceteaz\ `n miercurea din S\pt\mâna Mare.
Luni [i mar]i din prima s\pt\m=n\ a PostuluiMare sunt, de asemenea, zile de ajunare deplin\[i, implicit, aliturgice. ~n aceste zile, `ntreagafiin]\ a credinciosului este implicat\ `n postprofund, trupul `nfr=n=ndu-se pentru ca sufletuls\ poat\ fi eliberat spre rug\ciune deplin\. Mul]icredincio[i, dup\ exemplul monahilor, postesccu ajunare deplin\ p=n\ miercuri, dup\ Sf=ntaLiturghie a Darurilor mai `nainte Sfin]ite, undese `mp\rt\[esc, fiind spovedi]i `n prealabil.
~n Vinerea Sfintelor Patimi nu se face Litur-ghie, `ntruc=t `n acest moment M=ntuitorul nos-tru Iisus Hristos-Dumnezeu Se jertfe[te pe cru-ce, ca Om. Sfânta Liturghie este o tain\ pasca-l\, o zi de bucurie, o zi `n care credincio[ii suntchema]i la pr\znuire [i din acest motiv s\vâr[i-rea ei este nepotrivit\ cu zilele de plâns [i depost. Vinerea Mare se nume[te `n popor [i Vine-rea Seac\ sau Vinerea Scump\. ~n aceast\ zipostul este deplin, trupe[te [i suflete[te, `nc\r-c=ndu-se cu slujba deniei Prohodului Domnu-lui. (Pr. {tefan CHELARU, Catedrala „~n\l-]area Domnului“ Bac\u)
Zilele aliturgice, zile de `ntristare profund\
21anul II (X) nr. 2
OOMMIILLEETTIICC||
Mântuirea Domnului Dumnezeului nostru afost v\zut\ de c\tre b\trânul, dreptul [i fericitulSimeon, atunci când a devenit teofor, purt\torde Dumnezeu, adic\ atunci când a fost `nvred-nicit s\ ~l ia `n bra]e pe ~nsu[i Dumnezeu `ntru-pat, pe Pruncul Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu, Mântuitorul lumii, [i s\ rosteasc\acele memorabile cuvinte: „Acum sloboze[tepe robul T\u St\pâne, dup\ Cuvântul T\u `npace, c\ v\zur\ ochii mei mântuirea Ta, pe careai g\tit-o `naintea fe]ii tuturor popoarelor,Lumin\ spre descoperirea neamurilor, [i slav\poporului T\u Israel“. (Luca 2, 29-32)
B\tr=nul Simeon, m\rturisitorullui Hristos
B\trânul Simeon, ]inându-L `n bra]e pe CelCare ]ine toate cu mâna, pe Cel ne`nc\putnic\ieri [i necuprins, pe Creatorul Cerului [i alp\mântului, al celor v\zute [i nev\zute, neaduce nou\ tuturor o m\rturie clar\ despre tru-pul omenesc real [i `ndumnezeit al Domnului [iDumnezeului [i Mântuitorului nostru IisusHristos, Care a venit `n lume s\ mântuiasc\ pecei p\c\to[i, s\ scoat\ firea omeneasc\ cea c\-zut\ `n robia p\catului [i a mor]ii [i s\ o ridicela starea cea dintâi, la `n\l]imea cerului, s\ o`ndumnezeiasc\.
M\rturia Fericitului [i Dreptului Simeoneste asem\n\toare cu a Sfântului ApostolToma, numit Geam\nul, care, pip\ind cu mânasa coasta [i mâinile r\nite ale Mântuitoruluinostru Iisus Hristos, a gr\it acele credibile [iminunate cuvinte: „Domnul meu [i Dum-nezeul meu!“ (Ioan 20, 28). Astfel, a dovedit`nc\ o dat\ c\ Iisus Hristos a luat trup omenescreal din Fecioara Maria, cu care a [i `nviat,`n\l]ând mai apoi la cer trupul omenesc `n-dumnezeit, pentru ca noi, urmând lui Hristos,dup\ cum El ~nsu[i a poruncit (Luca 18, 22), s\tindem spre asem\nare cu Dumnezeu, spre de-s\vâr[ire, spre `ndumnezeire: „Fi]i dar voi de-s\vâr[i]i, precum [i Tat\l vostru cel Ceresc de-s\vâr[it este.“ (Mt. 5, 48)
Un model de des\-vâr[ire autentic\ este [iAna prooroci]a, fiica luiFanuel, din semin]ia luiA[er, ajuns\ la adâncib\trâne]i [i care tr\ise cub\rbatul ei [apte ani dela fecioria sa. Ea erav\duv\, `n vârst\ de 84de ani, [i nu se dep\rtade templu, slujind noap-tea [i ziua, `n post [i `nrug\ciuni. {i venind ea,când Pruncul Iisus Hris-tos a fost adus `n templupentru a fi `nchinat,„l\uda pe Dumnezeu [ivorbea despre Prunc tu-turor celor ce a[teptaumântuire `n Ierusalim.“ (cf.Luca 2, 36-38)
C=nd `l mai `nt=lnim pe Hristos?
A[adar, `ntâmpinarea Domnului, `ntalnireanoastr\ cu Dumnezeu sau `ndumnezeirea omu-lui nu se poate face oricum, ci cu o preg\tirespecial\ care const\ `n post, rug\ciuni, purifi-care de patimi [i p\cate prin Sfânta Tain\ aSpovedaniei, prin petrecerea cât mai mult `nCasa Domnului sau Corabia lui Hristos careeste Biserica, prin participarea cu trup [i suflet[i cât mai des la Sfânta [i DumnezeiascaLiturghie [i primirea cu vrednicie a ~mp\rt\-[aniei, care este ~nsu[i Trupul [i Sângele Dom-nului nostru Iisus Hristos. ~n acest sens avemdatoria de a asculta de sfatul Sfântului ApostolPavel care ne `nva]\, zicând: „Astfel, oricine vamânca pâinea aceasta sau va bea paharulDomnului cu nevrednicie va fi vinovat fa]\ deTrupul [i de Sângele Domnului. S\ se cercetezeomul pe sine [i a[a s\ m\nânce din pâine [i s\bea din pahar. C\ci cel ce manânc\ [i bea cunevrednicie osând\ `[i m\nânc\ [i bea, neso-cotind Trupul Domnului.“ (I Cor. 11, 27-29)
~n cuv=ntul rostit anul acesta la S\rb\toarea~nt=mpin\rii Domnului, Preafericitul P\rinteDaniel, Patriarhul Bisericiii Ortodoxe Rom=nepreciza: „~n toat\ via]a noastr\ suntem chema]i,ca [i Dreptul Simeon, s\ primim, s\ `ntâmpin\mpe Hristos `n sufletul nostru, `n casa noastr\;aceast\ `ntâmpinare se face mai ales când as-cult\m cuvântul Evangheliei, când ne `mp\rt\-[im cu Sfintele Taine, când primim `n cas\ preo-tul care binecuvinteaz\ locuin]a. Toate acesteasunt `ntâmpin\ri ale lui Hristos de c\tre noi. Iarcând ne `mp\rt\[im noi cu El, din Sfânta [iDumnezeiasca Euharistie, ne `ntâmpin\ Hristos`n ~mp\r\]ia Cerurilor“.
Dumnezeu, Creatorul [i Proniatorul nostrusau Purt\torul de grij\ al nostru, dore[te s\ fiecu noi `n toate zilele pân\ la sfâr[itul veacurilor(Mt. 28, 20), s\ ne mântuiasc\, s\ ne fac\ferici]i, dar pentru aceasta va trebui ca [i noi s\ne d\m silin]a de a fi pl\cu]i Lui, de a deveniprin credin]\, n\dejde, r\bdare, purificare de pa-timi [i st\ruin]\ `n s\vâr[irea faptelor bune,temple sau biserici ale Dumnezeului Celui viu,precum Dumnezeu a zis c\: „Voi locui `n ei [ivoi umbla [i voi fi Dumnezeul lor [i ei vor fipoporul Meu“ (II Cor. 6, 16). (Preot MarianNICULAE, Parohia Bahna, Neam])
Luna februarie debuteaz\ cu o s\rb\toare plin\de semnifica]ii: „~nt=mpinarea Domnului“, unadintre cele mai vechi s\rb\tori religioasecre[tine, care s-a generalizat, `ns\, abia `nsecolul al VI-lea. E ziua `n care Pruncul Iisus,Fiul lui Dumnezeu, Se `nt=lne[te cu Drep]iiSimeon [i Ana, simbol al Legii Vechi a c\rei`mplinire se afl\ `n Hristos.
~ntâmpinarea Domnului - `ndumnezeirea omului
N\scut pe data de 10 iulie 1926,`ntr-o familie de ca[ineni gospodari,Soroiu Gheorghe [i Maria, a fost `nfiatapoi [i crescut de la vârsta de 2 ani deGheorghe Cristea Marinel [i so]iaMarina. Urmeaz\ cursurile primare I-IV la {coala din Ca[in, sub `ndrumarea`nv\]\torilor Ion Oprea [i VasileCimpoia, continuând gimnaziul la{coala de b\ie]i din Tg. Ocna. ~n anul1941, intr\ la Seminarul din Roman,avându-i ca directori pe P\rintele IoanBulea [i pe pr. Nicolae Vornicelu, la{coala de c=nt\re]i biserice[ti.
C\lit `n prigoana comunist\~n anul 1948, pe data de 15 mai,
când autoritatea comunist\ de atunci adeclan[at marea prigoan\ [i nume-roasele arest\ri `n rândul studen-]ilor [i elevilor na]ionali[ti, `m-preun\ cu `nc\ 24 de colegi dinseminar, printre care `l amintim [ipe p\rintele Iustin Pârvu, stare]ulM\n\stirii Petru Vod\ de ast\zi,este arestat [i elevul din clasa a-VIII-a Ioan Marinel. Anchetat [ib\tut `n mod bestial `n beciurilesecurit\]ii din Roman, de ancheta-torii S\r\cu]u [i Davidovici, apoidus la `nchisoarea din Suceava,elevul Marinel este condamnat la 5ani de temni]\ grea, din care exe-cut\ numai 2 ani [i jum\tate.P=n\ `n ultima clip\ a vie]ii sale s-au putut vedea degetele lui strâm-bate de torturile aplicate de c\tretor]ionari.
Dup\ eliberare, continu\ cur-surile seminarului la Cluj, absol-vind sub binecuvântarea IPS NicolaeColan. Se c\s\tore[te `n anul 1951 cuAna Cimpoia Belu din Ca[in, absolv-ent\ a [colii Pedagogice din Bac\u.Este hirotonit ca preot pe data de 14septembrie 1951 [i de aici `ncepe lun-gul [ir de parohii `n care p\rintele Ioana slujit Marelui Arhiereu Domnul nos-tru Iisus Hristos. Doamna Ana `l ur-meaz\ pe p\rintele Ioan tocmai `nArdeal, unde autoritatea comunist\ l-aexpulzat „ca preot misionar“ `n comu-
nit\]ile de greco-catolici de la Margi-nea Bihorului. Aici li se nasc [i celedou\ flori ale vie]ii, Gicu [i Nadia, careau fost crescu]i `n dragoste fa]\ deDumnezeu [i aproapele.
Familia pr. Ioan a fost mutat\ mereudin localitate `n localitate prin comuneleTur] (S\laj), Ocna {ugatag (Maramu-re[), peste tot construind [i `nt\rind bis-ericile s\te[ti [i comunit\]ile ortodoxe.Revine `n 1959 `n Moldova, `n comunaDag`]a (sat M\n\stirea), unde `nt\re[tebiserica, sub p\storirea PS PartenieCiopron. ~n 1963 este trimis `n comunanatal\, Ca[in, unde ctitore[te bisericadin satul Lupe[ti. Este apoi deta[at laparohia Blaga, `n 1966 [i de aici con-tinu\ [irul deta[\rilor, fiind mutat laparohia Bor[ani.
~n urma cutremurului din 1977,care a afectat numeroase localit\]i [ifoarte multe biserici, `n 1983 i se `ncre-din]eaz\ de c\tre PS Eftimie Luca lu-crarea de repara]ie a bisericii monu-ment din comuna M\n\stirea Ca[in,sub atenta supraveghere a ilustruluiarhitect [ef al României, prof. Ci[-migiu. S-au `nt\rit, `n acea perioad\,turnul clopotni]\, absida altarului [ipere]ii laterali ai bisericii, din 1988 lu-crarea fiind preluat\ [i des\vâr[it\ `n
forma actual\ de pr. Pa[cu Nicolae [ipr. Tofalvi Mihail. Din 1987 [i pân\ `n1989, pr. Ioan Marinel a slujit la Dele-nii de Vaslui.
Evenimentele din 1989 - 1990 `lg\sesc pe b\dia Marinel `n parohiaHelegiu, din protoieria Tg. Ocna, ca a-poi, `n anul 1995, s\ fie transferat `nlocalitatea natal\ Ca[in, la parohiaCa[in II, de unde iese la pensie `n anul2001, fiind urmat de pr. Iordan Daniel.
O profund\ con[tiin]\preo]easc\
Demn\ de men]ionat la pr. Marinela fost atitudinea de bun gospodar `nlucr\rile de pe ogorul Domnului. DinArdeal [i pâna la Ca[in, `n Moldova,sub p\storirea p\rintelui, s-au ridicat7 biserici [i 14 s-au reparat. ~nzestratcu o voce de tenor inconfundabil\, sedistingea printre ceilal]i preo]i la slu-jbele de sobor; slujea cucernic [i im-presiona prin tr\irea rug\ciunilor
rostite. Cu flerul s\u [i cu abordareasa unicat, a [tiut s\ deschid\ u[ilea numero[i sponsori, de unde ob-]inea materiale [i sume de bani,pe care s\ le utilizeze la `nt\rireabisericilor, dar [i a sufletelor decre[tini afecta]i de urgiile veacu-lui acestuia.
A fost, `n abordare, un preot di-rect, care zicea lucrurilor penume. Persifla discret pe cei afla]i`n stare de p\cat, pe mul]i reu[inds\-i `ntoarc\ la credin]\. Cu oprofund\ con[tiin]\ preo]easc\,m\rturisea c\-i pare r\u pentrucei pe care nu i-a putut l\murisau pentru cei care nu l-au `n]eles[i, `n cerbicia lor, au r\mas `n um-bra p\catului. {tia c\ va da r\s-puns pentru ei `n fa]a ArhiereuluiCel Ve[nic.
Nou\ tuturor, preo]i [i enoria[i,ne-a lasat un gol sufletesc, pe care
doar multele amintiri vor `ncerca s\-lumple. A fost condus pe ultimul drumdin Biserica „Adormirea Maicii Dom-nului“ din Ca[in, spre mormânt. Slujbaa fost oficiat\ de un sobor de preo]i,condus de PC Pr. Protoiereu Constan-tin Alupei , `n prezen]a a sute de cre-dincio[i veni]i nu numai din Ca[in, cide peste tot unde p\rintele le-a slujitcu dragoste [i respect.
Dumnezeu s\-i dea odihna cea ve[-nic\! (Pr. Marius Cojocaru-CCa[ineanul)
Cu o profund\ con[tiin]\ preo]easc\, Pr. IoanMarinel m\rturisea c\-ii pare r\u pentru cei pe care
nu i-aa putut l\muri sau pentru cei care nu l-aau `n]eles[i, `n cerbicia lor, au r\mas `n umbra p\catului.
februarie 2010
IINN MMEEMMOORRIIAAMM
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
22
~n ziua de 20 ianuarie 2010, dup\ o noapte cu un ger n\praznic, inima venerabiluiluiPreot Ioan Marinel a `ncetat s\ mai bat\ pentru noi. La glasul de tr=mbi]\ aArhanghelului Mihail a plecat dintre noi t\cut [i smerit, ne[tiut de nimeni. A fost g\sitc\zut `n z\pad\ diminea]\, cu fa]a spre cer [i cu mâinile pe piept, ca `ntr-o ultim\rug\ciune pe care a f\cut-o `naintea Marelui Arhiereu, Domnul nostru Iisus Hristos, peCare L-a slujit cu devo]iune vreme de mai bine de 58 de ani.
![Page 1: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/1.jpg)
![Page 2: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/2.jpg)
![Page 3: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/3.jpg)
![Page 4: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/4.jpg)
![Page 5: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/5.jpg)
![Page 6: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/6.jpg)
![Page 7: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/7.jpg)
![Page 8: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/8.jpg)
![Page 9: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/9.jpg)
![Page 10: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/10.jpg)
![Page 11: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/11.jpg)
![Page 12: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/12.jpg)
![Page 13: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/13.jpg)
![Page 14: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/14.jpg)
![Page 15: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/15.jpg)
![Page 16: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/16.jpg)
![Page 17: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/17.jpg)
![Page 18: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/18.jpg)
![Page 19: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/19.jpg)
![Page 20: Cronica Romanului Mioara · s\ le fie milostiv. A cere mil\ de la Dumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elile comise [i a spera `n bun\voin]a lui Dumnezeu, Care va face cum va voi](https://reader042.documente.net/reader042/viewer/2022022808/5e3e6172160f0711142f090c/html5/page/20.jpg)
![COPIII RROMI - Oportunitati egale › pdf_files › Copiii rromi.pdflocuin]elor constituie una dintre principalele probleme ale locuirii \n aceste comunit`]i. „ceea ce \nseamn` case](https://static.documente.net/doc/80x56/60ca42b45498b13d65082414/copiii-rromi-oportunitati-a-pdffiles-a-copiii-rromipdf-locuinelor-constituie.jpg)
