Sufletul nostru este `nzestrat ontologic cu o sete nepotolit\ de aspira]ie spre Absolut. Acest adev\r poate fi probat nu doar ca rezultat al cercet\rilor `n domeniu teologic, sau experiat de „atle]ii“ lui Hristos, ci poate fi surprins chiar `n via]a obi[nuit\, ca aversiune fa]\ de tot ceea ce este circumscris categoriei r\ului. Dincolo de toate descoperirile [tiin]ei medicale, ce `ncearc\ s\ `mbun\t\]easc\ `n c=t de mic\ m\sur\ calitatea vie]ii umane, durerea fizic\ [i cea spiritual\ continu\ s\ r\mân\ constante ale existen]ei, fiind `n acela[i timp efecte ale unui r\u prezent, care scap\ `ncerc\rilor noastre de a-l p\trunde. † Ioachim B|C|UANUL Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului Dintru `nceput putem spune c\ r\ul este o cer- titudine. ~ns\ se na[te `ntrebarea: este el o a doua natur\ `ntru noi, o prezen]\ tolerat\, sau este un mister? Categorisirea r\ului este o chestiune foar- te vast\, care se reg\se[te `n latura tragic\, dure- roas\ a vie]ii, iar imixtiunea sa `n problematica u- manit\]ii a generat un complex de tematici exis- ten]ialiste. Acest lucru a f\cut ca omenirea s\-[i doreasc\ eludarea sa, con[tientizând faptul c\ este un defect survenit `n crea]ie. Gândirea cre[tin\ nu ofer\ un r\spuns gata f\cut pentru eradicarea r\u- lui din lume, din Cosmos, din noi. R\ul exist\ ca o problem\ insurmontabil\. Esen]ial\ este nu originea r\ului, ci cum r\spunzi acestuia ~n Evanghelie, Hristos nu vorbe[te niciodat\ de originea r\ului, esen]a sau sensurile lui. Hristos ne vorbe[te doar cum trebuie s\ tr\im `ntr-o lume unde domin\ r\ul. Cum s\ ni-l asu- m\m, a[a cum [i l-a asumat [i El. Prin aceasta, El ne arat\ c\ metafizica r\ului, adic\ teoria originii r\ului este secundar\ `n via]\. Esen]ial\ este nu originea r\ului, ci cum r\spunzi acestuia, cum po]i rezista atacurilor lui. Omul ar vrea ca Dumnezeul puteri- lor s\ suprime sau s\ extermine r\ul asemenea magicianului care face obi- ectele s\ dispar\ folosindu-se de o ba- ghet\. A[a cum am mai ar\tat [i cu alte prilejuri, `n eseurile noastre, Hristos Domnul nu suprim\ suferin]a, ci {i-o asum\, adic\ nu eradicheaz\ r\ul deo- dat\, anulându-l, pentru c\ nu este El cauza lui. El respect\ demnitatea [i li- bertatea noastr\, propunându-ne alt lu- cru de `mplinit. ~n calitatea noastr\ de f\ptur\ creat\, cu con[tiin]\ de sine, aflat\ sub imperiul r\ului, sun- tem invita]i s\ particip\m la lupta de suprimare a aces- tuia. Suntem singura fiin- ]\ care are calit\]ile prin care se poate `nrola, al\- turi de Dumnezeu, `n r\zboiul de aneantizare a r\ului. Care deci sunt a- ceste atribute sau calit\]i pe care le are omul, cu a- jutorul c\rora s\ se poat\ angaja la acest r\zboi? Binele se afl\ peste tot: `n fiin]a uman\, ca [i `n structurile materiei. Crea]ia lui Dumnezeu are o armonie [i o finalitate min- unate; r\ul - care nu este un principiu independ- ent - este pervertirea crea]iei bune, escamotarea [i schimonosirea ei. Dac\ un motor care d\ ra- teuri `nseamn\ c\ are un defect, a[a [i sufletul, care este motorul fiin]ei umane, dac\ este bân- tuit de p\cat, pierde ritmicitatea aspira]iei. Paradigma poate fi extins\ asupra societ\]ii, na- turii etc. R\ul instalat `nseamn\ un defect se- cundar, non-creativ, `n crea]ia lui Dumnezeu. Cauzele nu sunt fortuite, ci destul de profunde. Boala p\catului este `n noi Dar s\ l\s\m deoparte problema defectelor din natur\ [i s\ ne concentr\m asupra vie]ilor noastre, a fiin]elor psiho-somatice create de Dumnezeu. Ce observ\m? R\ul este propriu su- biectului uman. Astfel, psihiatrii sau psihana- li[tii, plecând de la considera]ii foarte diferite, au convenit c\ r\ul se manifest\ destul de timpuriu `n via]a omului. Comparând ac]iunile omului cu cele ale fiin]elor necuvânt\toare, s-a conclu- zionat c\ fiin]a uman\ este o fiin]\ anormal\, `n care echilibrul este distrus. Astfel se explic\ fap- tul c\ anumite persoane fac r\u f\r\ motiv seme- nilor lor. Uneori se calmeaz\ [i-[i `mbr\]i[eaz\ „victima“, ca [i cum nu s-a `ntâmplat nimic. Astfel de comportament paradoxal [i aberant poate fi considerat un defect sau o stric\ciune produs\ `n structura unui suflet omenesc. Se pune `ntrebarea: pentru ce omul, fiin]\ rezonabil\, cu con[tiin]\ de sine, liber\ `n tot Universul creat, se comport\ uneori `n manier\ irezonabil\ [i mai r\u decât un animal ira]ional? Savan]ii care s-au aplecat asupra acestei prob- leme au ajuns la concluzia ipotetic\ potrivit c\reia omul s-a reg\sit smuls din mijlocul na- turii, al Cosmosului creat, pe care i l-a dat Dum- nezeu s\-l transfigureze. ~n acel moment, au de- venit preoponderente `n el principiile specific umane, `ndep\rt=ndu-se de starea ini]ial\. Astfel a devenit „fiul risipitor“ al Crea]iei, `ndep\rtân- du-se de scopul pentru care a fost creat `n mij- locul naturii. Potrivit speciali[tilor `n psihologie, prin aceast\ separare sau `ndep\rtare de la piep- tul „mamei-natur\“, `n sufletul omului s-a pro- dus acea distonan]\ [i acel inconfort l\untric, pe care `l numim, `n teologie, boala p\catului. 3 anul II (X) nr. 7 EDITORIAL Sufletul nostru aspir\ spre Absolut
Transcript
Sufletul nostru este `nzestratontologic cu o sete nepotolit\ deaspira]ie spre Absolut. Acestadev\r poate fi probat nu doarca rezultat al cercet\rilor `ndomeniu teologic, sau experiatde „atle]ii“ lui Hristos, ci poatefi surprins chiar `n via]aobi[nuit\, ca aversiune fa]\ detot ceea ce este circumscriscategoriei r\ului. Dincolo detoate descoperirile [tiin]eimedicale, ce `ncearc\ s\`mbun\t\]easc\ `n c=t de mic\m\sur\ calitatea vie]ii umane,durerea fizic\ [i cea spiritual\continu\ s\ r\mân\ constanteale existen]ei, fiind `n acela[itimp efecte ale unui r\uprezent, care scap\ `ncerc\rilornoastre de a-l p\trunde.
Dintru `nceput putem spune c\ r\ul este o cer-titudine. ~ns\ se na[te `ntrebarea: este el o a douanatur\ `ntru noi, o prezen]\ tolerat\, sau este unmister? Categorisirea r\ului este o chestiune foar-te vast\, care se reg\se[te `n latura tragic\, dure-roas\ a vie]ii, iar imixtiunea sa `n problematica u-manit\]ii a generat un complex de tematici exis-ten]ialiste. Acest lucru a f\cut ca omenirea s\-[idoreasc\ eludarea sa, con[tientizând faptul c\ esteun defect survenit `n crea]ie. Gândirea cre[tin\ nuofer\ un r\spuns gata f\cut pentru eradicarea r\u-lui din lume, din Cosmos, din noi. R\ul exist\ cao problem\ insurmontabil\.
Esen]ial\ este nu originear\ului, ci cum r\spunzi acestuia
~n Evanghelie, Hristos nu vorbe[te niciodat\de originea r\ului, esen]a sau sensurile lui.Hristos ne vorbe[te doar cum trebuie s\ tr\im`ntr-o lume unde domin\ r\ul. Cum s\ ni-l asu-m\m, a[a cum [i l-a asumat [i El. Prin aceasta,
El ne arat\ c\ metafizica r\ului, adic\teoria originii r\ului este secundar\ `nvia]\. Esen]ial\ este nu originea r\ului,ci cum r\spunzi acestuia, cum po]irezista atacurilor lui.
Omul ar vrea ca Dumnezeul puteri-lor s\ suprime sau s\ extermine r\ulasemenea magicianului care face obi-ectele s\ dispar\ folosindu-se de o ba-ghet\. A[a cum am mai ar\tat [i cu alteprilejuri, `n eseurile noastre, HristosDomnul nu suprim\ suferin]a, ci {i-oasum\, adic\ nu eradicheaz\ r\ul deo-dat\, anulându-l, pentru c\ nu este Elcauza lui. El respect\ demnitatea [i li-bertatea noastr\, propunându-ne alt lu-cru de `mplinit. ~n calitatea noastr\ def\ptur\ creat\, cu con[tiin]\ de sine,aflat\ sub imperiul r\ului, sun-tem invita]i s\ particip\m lalupta de suprimare a aces-tuia. Suntem singura fiin-]\ care are calit\]ile princare se poate `nrola, al\-turi de Dumnezeu, `nr\zboiul de aneantizare ar\ului. Care deci sunt a-ceste atribute sau calit\]ipe care le are omul, cu a-jutorul c\rora s\ se poat\angaja la acest r\zboi?
Binele se afl\ pestetot: `n fiin]a uman\, ca [i`n structurile materiei. Crea]ia luiDumnezeu are o armonie [i o finalitate min-unate; r\ul - care nu este un principiu independ-ent - este pervertirea crea]iei bune, escamotarea[i schimonosirea ei. Dac\ un motor care d\ ra-teuri `nseamn\ c\ are un defect, a[a [i sufletul,care este motorul fiin]ei umane, dac\ este bân-tuit de p\cat, pierde ritmicitatea aspira]iei.Paradigma poate fi extins\ asupra societ\]ii, na-turii etc. R\ul instalat `nseamn\ un defect se-cundar, non-creativ, `n crea]ia lui Dumnezeu.Cauzele nu sunt fortuite, ci destul de profunde.
Boala p\catului este `n noiDar s\ l\s\m deoparte problema defectelor
din natur\ [i s\ ne concentr\m asupra vie]ilornoastre, a fiin]elor psiho-somatice create deDumnezeu. Ce observ\m? R\ul este propriu su-biectului uman. Astfel, psihiatrii sau psihana-li[tii, plecând de la considera]ii foarte diferite, auconvenit c\ r\ul se manifest\ destul de timpuriu`n via]a omului. Comparând ac]iunile omului cucele ale fiin]elor necuvânt\toare, s-a conclu-zionat c\ fiin]a uman\ este o fiin]\ anormal\, `n
care echilibrul este distrus. Astfel se explic\ fap-tul c\ anumite persoane fac r\u f\r\ motiv seme-nilor lor. Uneori se calmeaz\ [i-[i `mbr\]i[eaz\„victima“, ca [i cum nu s-a `ntâmplat nimic.Astfel de comportament paradoxal [i aberantpoate fi considerat un defect sau o stric\ciuneprodus\ `n structura unui suflet omenesc.
Se pune `ntrebarea: pentru ce omul, fiin]\rezonabil\, cu con[tiin]\ de sine, liber\ `n totUniversul creat, se comport\ uneori `n manier\irezonabil\ [i mai r\u decât un animal ira]ional?Savan]ii care s-au aplecat asupra acestei prob-leme au ajuns la concluzia ipotetic\ potrivitc\reia omul s-a reg\sit smuls din mijlocul na-turii, al Cosmosului creat, pe care i l-a dat Dum-nezeu s\-l transfigureze. ~n acel moment, au de-venit preoponderente `n el principiile specificumane, `ndep\rt=ndu-se de starea ini]ial\. Astfela devenit „fiul risipitor“ al Crea]iei, `ndep\rtân-du-se de scopul pentru care a fost creat `n mij-locul naturii. Potrivit speciali[tilor `n psihologie,prin aceast\ separare sau `ndep\rtare de la piep-tul „mamei-natur\“, `n sufletul omului s-a pro-dus acea distonan]\ [i acel inconfort l\untric, pecare `l numim, `n teologie, boala p\catului.
Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
P\catul, rezultatul liberei alegeri
Chiar dac\ acest ra]ionament este valid,totu[i r\spunsul la aceast\ problem\ este insufi-cient [i nesatisf\c\tor. C\ci dac\ r\ul este con-siderat doar ca o dezr\d\cinare a omului din mi-jlocul naturii, consecin]ele ar fi mai curând deordin fizic, material. Ori, condi]ia fizic\ a omu-lui contemporan, civilizat, citadin nu-i mai de-zastruoas\ dec=t cea a omului din trecut, care e-ra `n comuniune cu natura.
Nu, adev\rata problem\ a omului, din toatetimpurile, este definirea statutului s\u spiritual.Mesajul biblic `n aceast\ situa]ie este clar: la`nceput, omul ie[it din mâna Creatorului nu eraseparat de natura `n care fusese pus s\ o ges-tioneze. P\catul l-a f\cut s\ fie smuls din stareaparadisiac\, `ndep\rtându-se `n acela[i timp deizvorul vie]ii, care este de natur\ spiritual\, di-vin\. Lovit de boala p\catului, consecin]ele aufost spirituale, pentru c\ s-a `ndep\rtat de iubi-rea lui Dumnezeu. No]iunea de „p\cat str\-mo[esc“ sau „p\cat originar“ este rezultatul li-berei alegeri a protop\rin]ilor `n spa]iul paradi-siac, având drept consecin]\ per-vertirea firii umane care, `ntru lib-ertate fiind, nu mai face voia luiDumnezeu.
De la prima c\dere a omului,consecin]ele se r\sfrâng asupra`ntregului neam omenesc. Deaceea omul, având firea pervertit\prin p\cat, pentru c\ totu[i chipuloriginar nu s-a [ters, tot `ntru lib-ertate `ncearc\ s\ se restaurezefiin]ial. Faptul c\ suspin\ dup\paradisul pierdut `nseamn\ c\ nu[i-a pierdut total capacitatea de„reconvertio“, sau chiar starea derege al crea]iei, a[a cum a fostl\sat de Creator. Aceasta ne ducecu gândul c\ nu Dumnezeu asem\nat r\ul `n firea omului, cialtcineva, El l\sând atributele pecare i le s\dise dintru `nceput. O-mul a fost l\sat liber s\ uzeze, po-zitiv sau negativ, de facult\]ile tru-pului [i sufletului s\u. Rezultatul`ns\ a fost altul. Suntem departede planul originar al lui Dumne-zeu. Omul nu mai evolueaz\ `nplan biologic, `ns\ spiritual este`nc\ un australopitec. Ca oriceevolu]ie, [i cea spiritual\ este `n-delungat\ [i dureroas\. Sfin]ii, ca-re au realizat deja `n chipul lorasem\narea cu Dumnezeu, suntmarii eroi, c\li]i `n r\zboiul nev\-zut, care au devenit avangardaspiritual\ a umanit\]ii. Ei merg `-naintea noastr\ ca ni[te lumini.
Trebuie s\-i urm\m `n chip deliberat. Acest faptnu se face repede [i nu depinde de condi]ii ex-terioare.
P\catul `l desfigureaz\fiin]ial pe om
Ar fi interesant s\ gândim la faptul c\ omul,dac\ ar reveni la starea primordial\, principiulspiritual `n el s-ar libera de patimi [i de toate ex-cesele care-l st\pânesc. Istoria ne arat\ c\ omodificare a condi]iilor exterioare, chiar [i `nsensul cel mai favorabil, nu-l poate schimba cunimic pe om. Sfin]ii, spre exemplu, au ap\rut `ntoate perioadele istoriei. Nu putem zice desprecre[tinul din antichitate c\ este mai bun sau mair\u decât cel din epoca civilizat\; [i unul [i altulau tr\it `ntre crime, r\zboi, nedrept\]i etc., sau`n perioade de pace, lini[te, st\ri de har. Exist\deci o evolu]ie spiritual\. Ori, orice evolu]iepresupune o lupt\, o jertf\, un catharsis. Estevorba de lupta interioar\ din noi, din fiin]anoastr\ con[tient\, adic\ acea lupt\ pentru exis-ten]a spiritual\ sau pentru devenirea `ntru fiin]\.
Acest fapt este existen]ial [i devine factorul celmai important al vie]ii noastre.
Binele este reprezentat prin frumos, suav,creator; este `ns\[i via]a. R\ul este moartea, esteceea ce `mpiedic\ omul s\ se transfigureze, estep\catul care-l desfigureaz\ fiin]ial pe om. Nueste posibil s\ calific\m for]ele r\ului [i ale bi-nelui, s\ le m\sur\m dimensiunea sau comple-mentaritatea. O astfel de statistic\ nu poate e-xista, este incalculabil\. Puterea binelui [i a r\-ului formeaz\ un tot dinamic [i inefabil, a[a demi[c\tor c\ nimeni nu poate zice, spre exemplu,c\ ar fi `n el 25% bine [i restul, 75%, r\u. Chiardac\ cineva o afirm\, acest fapt este imprecis [ieronat. Nimeni nu poate s\ cuantifice asta.
Afectele nu sunt rele `n ele `nsele, doar trebuie `nduhovnicite
~ntre altele, este `ntru totul eronat s\ se con-sidere faptul c\ r\ul este principiul animalic,bestial din om, iar binele este principiul
rezonabil, ra]ional. Ar fi prea sim-plu. ~ntr-adev\r, ra]iunea este pro-prie doar omului. ~ns\ atunci cândvrem s\ bem ceva, cine sau ceprevaleaz\ `n om? Nu principiulbiologic, animalic! Ori, ce ester\u `n a bea, a mânca, a dormi?Nimic! Altfel spus, ceea ce exist\`n noi, ca dispozi]iune natural\,afect, poate fi sfânt, sacru [i fru-mos, cum, de altfel, poate fi uninstrument `n serviciul unui scopnobil [i edificator. Dac\ vre]i unexemplu mai concret: un motoroarecare, indiferent de cine esteprodus, este bun sau r\u? Amputea spune nici bun, nici r\u.Dac\ este pus s\ func]ioneze `ntr-un autobuz care transport\ copiila [coal\, atunci el este bun, pen-tru c\ func]ioneaz\ `ntr-un scopnobil. Dar dac\ este pus s\ func-]ioneze `ntr-o amfibie blindat\,care distruge oameni, atunci devi-ne r\u, d\un\tor. Cam acela[i lu-cru [i cu principiul animalic dinom (afectele). Pot fi bune sau re-le. P\rin]ii filocalici, de altfel, auprecizat faptul c\ afectele sau dis-pozi]iunile naturale ale omului nusunt rele `n sine, dar nu trebuie s\prevaleze `n fiin]a uman\, ele tre-buie `nduhovnicite. Deci nu-i p\-cat a mânca, a bea, a dormi etc., ciabuzând de acestea se poate a-luneca spre p\cat.
Omul are ra]iune s\ discearn\esen]ialul de non-esen]ial `n aven-
tura terestr\ la care este angajat. Orice con-struc]ie, pentru a fi puternic\ `mpotriva vân-turilor [i furtunilor care o amenin]\, trebuie s\aib\ o temelie bun\ [i structur\ bun\; cum oricecomunitate trebuie s\ aib\ un conduc\tor`n]elept [i eficace, tot a[a [i un om trebuie s\aib\ un cap chivernisitor [i s\n\tos. Acesta estera]iunea (inteligen]a) sufletului. Acestea trebuies\ prevaleze `n orice `ntreprindere uman\ `naceast\ lume. Adic\ chiar dac\ m\nânc trebuies\ o fac cu cump\tare [i ra]ional; chiar dac\beau vin trebuie s\ o fac cu discern\mânt [i-nconformitate cu vârsta [i for]ele fizice. Toate cudreapt\ socoteal\, cum ar spune p\rin]ii filo-calici.
„Somnul ra]iunii na[te mon[tri“
~n cartea Facerea, `l vedem pe DumnezeuCare `l pune pe omul ra]ional `n mijlocul cre-a]iei pe care s\ o preg\teasc\ pentru transfigu-rare. Dup\ Sfântul Vasile, acest fapt `nseamn\c\ Dumnezeu a concentrat `n noi `ntreaga cre-a]ie (Adam a denumit dup\ felul s\u `ntreagacrea]ie). Deci to]i pe[tii m\rii, viet\]ile p\mân-tului, a[trii Universului tr\iesc `n noi, pentru c\noi, ca oameni, avem con[tiin]a tuturor f\p-turilor, c\ci nimic nu are con[tiin]\ de sine.
Sunt anumite persoane, unele f\când partechiar din Biseric\, ce pun sub semnul dilemeicapacitatea ra]iunii de a con[tientiza momentul`n care se comite un p\cat. Cred c\ acest lucrupresupune o ne`n]elegere a faptelor. Ra]iuneaeste un dat ontologic, ca oglindire a ra]ionali-t\]ii divine `n actul creator, având rolul de a ve-ghea, supraveghea [i autoguverna `ntregul com-plex de tr\iri [i manifest\ri ale fiin]ei umane.Prin urmare, p\catele, crimele etc. comise deoameni se `mplinesc atunci când ra]iunea esteadormit\. Goya, pictând un tablou care repre-zenta „apa-tare“, a scris pe frontispiciul aces-tuia: „Le someil de la raison engendre des mon-stres“ („Somnul ra]unii na[te mon[tri“). Cre-dem c\ are dreptate. Dac\ am analiza orice con-flagra]ie mondial\ sau local\ din istoria r\z-boaielor lumii, am putea oare concluziona c\aceastea sunt rezultatul unui triumf al ra]iunii?Nicidecum. Din contr\, au fost triumful ne-buniei, ira]ionalului, orbirii [i perfidiei.
Du[manul omului nu-i ra]iunea, ci p\catul,nebunia. Nu-i numaidecât biologicul din noi,principiul animalic de care am vorbit, ci `n-clinarea omului spre f\r\delege, voin]a omuluiorientat\ spre r\u. Spre ce tinde voin]a? Ea tre-buie s\ tind\ spre perfec]iune, spre sensul pro-fund al `mplinirii binelui pentru care am fostprograma]i. Sfântul Pavel a precizat c\ noi nu`mplinim binele pe care `l dorim s\-l `mplinim,ci r\ul pe care nu-l voim (cf. Romani 7,19). Noipurt\m to]i, `n str\fundurile noastre, o dorin]\dup\ Absolut, un ecou al iubirii absolute. A-
ceast\ sete mereu nesatisf\cut\ se datoreaz\faptului c\ avem `n noi imprimat\ pecetea chi-pului lui Dumnezeu, ca o chemare pe care tre-buie s\ o `mplinim `n efortul de a tinde spreasem\narea cu El. Chiar `n furia satisfacerii pa-timilor se vede aceast\ sete, `ns\ dac\ setea deabsolut este nesatisf\cut\ datorit\ limitei [i ne-putin]ei noastre, insa]ietatea izvorât\ din p\catse datoreaz\ schimb\rii paradigmei [i traiectori-ei pe care se `nscrie sufletul `n accederea sa, p\-catul [i r\ul neputându-se niciodat\ substitui ha-rului divin. Din p\cate, ecoul dragostei de mul-te ori este absent sau disipat `n fiin]\, mul]umin-du-ne, uneori, doar cu ni[te firimituri ale lui.
Lumina divin\ proiectat\ `n firea lucrurilor
~ncerc\m adesea s\ distingem frumuse]eaabsolut\, `ns\ nu reu[im s\ o vedem. Vrem totul- binele, adev\rul - `n manier\ absolut\. {i cândacestea nu ne sunt date devenim tri[ti, decep-]iona]i, sceptici. Tocmai `n aceast\ situa]ie nutrebuie s\ dezn\d\jduim, ci s\ `ncerc\m s\ ne ri-dic\m deasupra aparen]elor, c\ci scara pe careurc\m se `nal]\ pân\ la cer. ~n ciuda ispitelorcare ne deranjeaz\ urcu[ul, Dumnezeu ne a[-
teapt\ la cap\tul sc\rii, dar El este peste tot `nchip nev\zut, iar dragostea Sa se r\spânde[te `nfiecare fragment al lumii create, a[a cum suntp\rticelele de aur care sunt ascunse `n firicelelede nisip aurifer.
Dragostea, frumuse]ea, adev\rul, `n lumeacare ne `nconjoar\, sunt lumina divin\ proiec-tat\ sau ascuns\ `n firea lucrurilor, sunt o ra]io-nalitate ce se reveleaz\ prin f\pturi, ca o evan-ghelie permanent deschis\, ce ne vorbe[te de-spre Logosul „prin Care toate s-au f\cut“. A-tunci când omul duhovnicesc p\trunde `n inimaf\pturilor [i percepe misterul lui Dumnezeu dinacestea, el vede deodat\ punctul culminant, epi-centrul, locul de unde parvin razele (logismoi)care aduc frumuse]ea, bun\tatea, iubirea lu-crurilor, ca daruri ale lui Dumnezeu pentru noi.Toate acestea `i dau impulsul urcu[ului c\trecer, unde este Domnul tuturor f\pturilor. Acesturcu[ se g\se[te descris `n operele Sfin]ilor P\-rin]i ca o scar\ care are ca destina]ie cerul, toc-mai pentru a ar\ta faptul c\ desp\timirea [i`ndumnezeirea sunt daruri pe care omul leprime[te `n urma unui efort mistic teandric cepresupune o con[tientizare asumat\ a fiec\ruipas ascendent, fiecare treapt\ urcat\ dinami-zând efortul [i dând na[tere orizontului inefabil
EEDDIITTOORRIIAALL
iulie 2010
FFiieeccaarree mmii[[ccaarree aa vvooiinn]]eeii nnooaassttrree eessttee ooccoonnttrraarreezziisstteenn]]\\ llaa mmooaarrtteeaa ssppiirriittuuaall\\..
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
6
al unei noi trepte ce trebuie urcat\ [i nu ca o ac-cedere ce mistuie sufletul `ntr-o absorb]ie di-vin\ imediat\, nepresupunând efort uman.
Trebuie s\ fim `n contactpermanent cu Cerul
Aspira]ia omului c\tre Absolut este o mani-festare extraordinar\ a prezen]ei [i puterii luiDumnezeu `n el. ~n natur\, orice creatur\ este su-pus\ unei finalit\]i foarte precise: girafa, care n-are voce, nu dore[te s\ cânte; hipopotamul careeste programat s\ pasc\, nu [tie s\ fure etc. Totuleste la locul s\u, dup\ firea sa. Nimic nu este ha-otic. Singur omul are dorin]e pe care nu [i le poa-te realiza plenar `n aceast\ lume. De ce? Prezen]aunei astfel de dorin]e n-are nimic fortuit.
A[a cum observ\m `n experien]a duhovni-ceasc\ a misticilor, avem `n nucleul fiin]elornoastre - invizibil, `ns\ real - s\dit\ posibilitateade a urca la `n\l]imea duhovniceasc\ pe scaradevenirii spirituale, pentru a ne `nt\ri din CelPrea`nalt. De aceea, fiecare cre[tin, om duhov-nicesc, se g\se[te la antipodul lui Anteu. Amin-tim de miticul Anteu, cel care atingea deseorip\mântul-mam\, de la care `[i re`nnoia for]ele,iar atunci când se `ndep\rta de acesta for]ele-isl\beau. Cre[tinul trebuie s\ tr\iasc\ inversulacestei experien]e, sau dup\ principiul contrar.Potrivit revela]iei paradisiace, trupul omuluieste o pârg\ a p\mântului [i se `ntoarce `n p\-mânt, `ns\ ceea ce d\ sens [i perenitate este su-flarea dumnezeiasc\, care ofer\ privirii adamiceperspectiva `ndumnezeirii. De aceea noi trebuies\ fim `n contact permanent cu Cerul, ca s\ fimputernici. Dac\ pierdem comuniunea cu acestac\dem [i firea devine sl\b\noag\.
Se mai pune `nc\ o `ntrebare: sub ce former\ul exist\ `n lume? Mai `ntâi, `n mod elemen-tar, sub form\ de haos, dezintegrare, divizare a`ntregului, tot ceea ce este obstacol perfec]ion\-rii lumii [i vie]ii. ~ntr-un cuvânt: moartea. Po-trivit Sfintei Scripturi, moartea este un du[mance va fi nimicit (cf. I Cor. 15, 26). Dup\ aceea,la nivel uman, r\ul este dezordinea moral\, iar`n plan spiritual, r\ul este starea diabolic\. Subacest aspect, se produce atunci când omul intr\`n contact cu for]ele malefice, ascunse, aberanteale existen]ei sale; când el cade `n cursele in-festate de germenii Infernului. Atunci când o-mul este st\pânit de r\u, el devine personifica-rea lui. Vai! S\ nu fie!
S\ lupt\m `mpotriva r\uluitoat\ via]a
Trebuie oare s\ lupt\m `mpotriva r\uluitoat\ via]a? Da, c\ci Dumnezeu lupt\ perma-nent, `n noi [i cu noi, contra r\ului. Nu trebuies\ sl\bim nicicum luptând, `ntru libertatea noas-tr\, prin El, `mpotriva puterilor infernale din
lume [i din noi. Cum fiecare clip\ poate fi o po-ticnire, tot a[a fiecare clip\ trebuie s\ fie o lupt\.Fiecare clip\ a vie]ii e o lupt\ `mpotriva en-tropiei [i a mor]ii. Corpul nostru e o m\rturie `nacest sens. Fiecare b\taie a inimii este o rezis-ten]\ `mpotriva mor]ii biologice. Fiecare mi[ca-re a voin]ei noastre este o contrarezisten]\ lamoartea spiritual\. A-l priva pe om de aceast\contragreutate `nseamn\ a aneantiza partici-parea lui la crearea sau recrearea lumii. Omuleste chemat s\ fie activ, nu pasiv, `n aceast\lume. Trebuie s\ fie permanent `n mi[care.
~ntr-una dintre medita]iile Postului Mare,din Duminica Sfântului Ioan Sc\rarul, publicate`n aceast\ revist\, vorbeam de faptul c\ urcu[ulduhovnicesc trebuie s\ fie permanent. Nu poatefi asemuit cu urcu[ul fizic pe o simpl\ scar\.Dac\ `n urcu[ul duhovnicesc te-ai oprit o clip\,nu ai r\mas `n acela[i punct, ci ai c\zut `n `n-tuneric. A[adar, fiecare, dup\ posibilit\]ile sale,trebuie s\ fie `n mi[care ascendent\ c\tre asem\-narea cu Dumnezeu.
Dac\ am ar\tat pân\ acum câteva metode dea `nvinge r\ul, nu am f\cut decât s\ combatem
boala, nu cauza ei. Deci, care este originear\ului? Pornind de la aceast\ idee s-au dezvoltatmultiple teorii filosofice, teologice, logice etc.Numero[i gânditori au `ncercat s\ `n]eleag\ dece - `n profunzimile lumii necunoscute de noi -exist\ o orientare contrar\ voin]ei lui Dumne-zeu. Pentru a sesiza aceast\ voin]\ oarb\ [i tene-broas\ ar trebui s\-i g\sim sensul.
R\ul este lipsa binelui~n Cartea Iov, din Vechiul Testament, câ]iva
prieteni vin s\-l vad\ pe Iov `n suferin]a lui [i`ncearc\ s\-i explice câteva teorii ale influen]eir\ului. El le respinge. Deci Iov nu r\spunde laatacurile r\ului (cf. Iov 32,12). El `n]elege totul,dar nu poate sau nu trebuie s\-l explice pentruc\ i-ar da consisten]\ [i sens, i-ar da con]inut, l-ar defini. Ori, dup\ Sfântul Dionisie Pseudoa-reopagitul, r\ul nu exist\; el apare când pleac\binele [i iubirea. El este deci un mister.
A[adar, noi nu suntem capabili, cu teoriilenoastre, de-a sesiza acest mister. Dac\ am [tiprecis ce este r\ul, am deveni ca ni[te atle]i care
~n Cartea Iov, din Vechiul Testament, câ]iva prieteni vin s\-l vad\ pe Iov `n suferin]a lui [i `ncearc\ s\-i explice câteva teorii
ale influen]ei r\ului (miniatur\ dintr-o Psaltire kieviean\, 1397)
nu pierd niciodat\, plini de siguran]\. ~ns\ via]anoastr\ nu poate fi `n stare permanent\ de apa-tia, atâta vreme cât suntem pe p\mânt. ~n edito-rialul trecut am ar\tat c\ Dumnezeu nu `nl\tur\suferin]a, de[i ar putea. El {i-o asum\. A[a [iaici, Hristos ne cheam\ s\ `nfrunt\m necunos-cutul, s\-l suprim\m din via]a noastr\, s\ nu-ip\trundem abisurile insondabile. Numai a[avom fi oameni adev\ra]i.
Ca s\ fim mai concre]i `n a `n]elege acest as-pect, s\ explic\m, pe scurt, cel de-al treileaepisod al ispitirii Mântuitorului. Dup\ ceHristos a `nfruntat pe diavol `n primele dou\ispitiri, cea a trupului [i a duhului, r\ul, non-ex-isten]a a declan[at o lupt\ decisiv\. ~l duce peIisus pe un munte `nalt [i-I prezint\ toate`mp\r\]iile lumii [i slava lor. ~i zice: „Acesteatoate }i le voi da }ie, dac\ vei c\dea `nainteamea [i Te vei `nchina mie“. (Matei 4, 9). Satanaeste dispus s\ cad\ la `n]elegere cu Iisus, Carenu-i replic\ nimic la faptul c\-[i arog\ dreptulde creator. Hristos i-ar fi putut replica: „Tu,mincinosule, de ce crezi c\ lumea este crea]iata, nu tu ai f\cut lumea v\zut\ [i nev\zut\!“. Nu-ireplic\, pentru c\ Iisus [tia c\ din partea di-avolului putea veni r\spunsul: „Da, Tu ai creat-o! Da, Tu ai dat-o omului s\ o st\pâneasc\, `ns\l-am `n[elat pe om, iar acum eu o posed, o in-fluen]ez, o st\pânesc; lumea este a mea. Pentruc\ este `n posesia mea, iat\ c\ acum cred c\ Tue[ti Mesia, Care ai venit s\ restaurezi aceast\lume coruptibil\ prin mine. De ce ai venit s\ Teostene[ti pentru fiecare om `n parte, s\ convingipe to]i, care au libertatea de a face ce vor. E`ndoielnic faptul c\ cineva Te va asculta. Cât\trud\ Te a[teapt\! Eu ~]i ofer totul dintr-odat\“.Satana `i ofer\ lui Iisus suprema]ia lumii. El,non-existen]a, renun]\ formal la a mai fi con-duc\torul [i inspiratorul acestei lumi. Renun]\la a-l mai ispiti pe om, la a-l `nvr\jbi `mpotrivalui Dumnezeu [i a semenilor lui. Deci, `n loc delupt\, `nvoial\. Rezultatul, aparent, era acela[i:eliberarea firii umane pervertite de sub st\pâni-rea duhului satanic. Totu[i, pune o condi]ie: „s\mi te `nchini mie“. Altfel spus, „recunoa[te c\eu, satana, non-existen]a, non-crea]iunea, de-[ert\ciunea, non-sensul, stau la baza lumii, nuTu, Dumnezeu. ~ncredin]eaz\-mi libertatea Ta,sufletul T\u. De ce s\ suferi [i s\ convingi pefiecare s\ ias\ de sub st\pânirea mea. }i-i daupe to]i deodat\“.
Nu trebuie s\ definim r\ul, ci s\ lupt\m `mpotriva lui
~n niciun alt moment lupta dintre Bine [iR\u nu a fost mai crâncen\, mai `ncordat\, maif\]i[\ [i decisiv\ ca `n acel moment al istoriei.Satana [i-a demascat planul machiavelic, ar\-tând c\ urm\re[te s\ intre `n fiin]a lui Dumne-zeu. Dorea s\ subjuge [i duhul legii Harului; su-
punerea Celui ce a adus duhul restaur\rii fiin-]iale. Mântuitorul a respins ispita, spunând:„Piei, satano, c\ci scris este: „Domnului Dum-nezeului t\u s\ te `nchini [i Lui singur s\-I slu-je[ti“. (Matei 4, 10). Deci Dumnezeu esteCreatorul lumii [i Atotst\pânitorul ei. Lucrarear\ului este evident\, dar nu esen]ial\. Hristos nuS-a `nvoit s\ defineasc\ r\ul, s\ i se subordone-ze. Dac\ Iisus ar fi acceptat ispita aceasta, s\-lfi definit prin El, satana ar fi acaparat sufleteletuturor [i n-ar fi avut nevoie s\ ispiteasc\ pe ni-meni. To]i i-am fi apar]inut lui. Fiind respins deIisus, Satana trebuie s\ reia lupta de dobândirea omului cu fiecare `n parte, cum [i Hristos oface ca s\-l dobândeasc\ pe om pentru binelesuprem. Satana ofer\ mai departe bani, pozi]iesocial\, reu[it\ material\, `l ]ine pe om `n planorizontal, nu-l las\ s\ urce pe vertical\, c\treDumnezeu la Care aspir\.
A[adar, nu trebuie s\ definim r\ul, nici s\-iscrut\m originile, ci s\ lupt\m, ca [i Iisus, `m-potriva lui, `n toate zilele vie]ii noastre, pân\ ceHristos ne va primi `n ~mp\r\]ia Sa [i ne var\spl\ti cu bun\t\]ile cele ve[nice pentru c\ amfost capabili s\ lupt\m contra du[manuluiBinelui. Aceast\ lupt\ continu\ [i tensionat\ cutoate ipostazele r\ului coincide cu parcurgereadrumului spre nep\timire, mai `ntâi ca o co-borâre spre str\fundurile [i tenebrele fiin]einoastre, `ntru identificarea omului ascuns al ini-mii, pentru ca, de acolo, s\ urc\m spre „parteacea de-a dreapta a inimii“, unde locuie[te Dum-nezeu [i unde se afl\ harul Botezului, care s\ ne`mbrace `n haina ne`ntinat\ a ~mp\r\]iei. Numai`n felul acesta setea de Absolut ne va fi potolit\[i unirea noastr\ cu Dumnezeu va `nsemna ocontinu\ sorbire din Potirul nesecat al coasteir\nite a Mântuitorului `nviat.
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
8
~n zilele de 6-7 iulie 2010, laRe[edin]a patriarhal\, subpre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avutloc [edin]a de lucru a SfântuluiSinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. Prezent\m `n cele ceurmeaz\ c=teva dintre hot\r=-rile luate `n acest context dec\tre Sf=ntul Sinod al BOR.
La Catedrala patriarhal\, mar]i, 6 iulie, `na-intea `nceperii lucr\rilor Sfântului Sinod, s-aoficiat Sfânta Liturghie [i slujba de „Te Deum“.Sfânta Liturghie a fost s\vâr[it\ de c\tre Prea-sfin]itul Sofian Bra[oveanul, Episcop Vicar alArhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei,Austriei [i Luxemburgului, `nconjurat de un so-bor de preo]i [i diaconi. De asemenea, `n pre-zen]a Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel [i amembrilor Sfântului Sinod, Preasfin]itul P\-rinte Sofian Bra[oveanul a oficiat [i slujba „TeDeum“ - ului.
~n deschiderea lucr\rilor Sfântului Sinod,Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, a sus]inut o medita]ie duhov-niceasc\ intitulat\ „Demnitatea [i responsabili-tatea episcopal\ `n Biseric\“. Referindu-se lademnitatea slujirii episcopale, PF P\rinte Pa-triarh Daniel a spus: „Demnitatea slujirii episco-pale este sfânt\ [i mare, iar responsabilitatea [idificult\]ile ei sunt multiple. ~ntr-o lume carepierde rapid sim]ul sfin]eniei [i al comuniunii,multele dificult\]i ale slujirii episcopale ne `n-deamn\ s\ ne apropiem - prin rug\ciune, gândire[i lucrare - mai mult de Hristos, Capul Bisericii“.
~n aceea[i medita]ie, PF P\rinte Patriarh Daniela afirmat: „Vremurile de criz\ ne `ndeamn\ la po-c\in]\ pentru tot ceea ce a fost gre[eal\ sau lips\de aten]ie [i de lucrare dreapt\ `n via]a noastr\personal\, a familiei cre[tine `n general, a comu-nit\]ii de care apar]inem [i a societ\]ii ̀ n care tr\im.~n acela[i timp, orice situa]ie de criz\ ne `ndeam-n\ la un nou `nceput, la o `nnoire a gândirii [i f\p-tuirii, a modului de a reflecta [i de a ac]iona“.
~ntâist\t\torul Bisericii Ortodoxe Române aar\tat c\ ̀ nnoirea ̀ n Biserica Ortodox\ nu se poa-te face decât prin aprofundarea duhovniceasc\ aSfintei Scripturi [i a scrierilor [i vie]ilor Sfin]ilor:„~n Biserica Ortodox\, ̀ ns\, nicio ̀ nnoire nu poa-te fi autentic\ [i eficient\ pe termen lung, decât
dac\ `nnoirea modului de a reflecta [i de a lucrase bazeaz\ pe aprofundarea duhovniceasc\ aSfintei Scripturi [i a scrierilor [i vie]ilor Sfin-]ilor“, informeaz\ Radio Trinitas.
Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel a amintit[i despre cele dou\ abord\ri reg\site `n tradi]iaSfin]ilor P\rin]i privind slujirea arhiereasc\: „E-xist\ o leg\tur\ `ntre demnitatea [i responsabili-tatea episcopal\ prin `nsu[i faptul c\ slujirea e-piscopal\ sau arhiereasc\ este una sfânt\, deorigine dumnezeiasc\. Deci, demnitatea [i re-sponsabilitatea slujirii episcopale deriv\ dinsfin]enia slujirii acesteia. {i exist\, a[a cum s-aobservat `n Tradi]ia Sfin]ilor P\rin]i, dou\ a-bord\ri ale slujirii episcopale. Una a SfântuluiClement Romanul, Episcopul Romei, care puneaccentul mai `ntâi pe succesiunea apostolic\.Tat\l L-a trimis pe Fiul, Fiul i-a trimis peApostoli [i Apostolii i-au instituit ca p\stori `ncomunit\]i locale, `n Biserici locale, pe episcopi.{i aceast\ succesiune apostolic\ este temeliademnit\]ii episcopale, episcopii fiind urma[ii sausuccesorii Apostolilor. ~ns\, exist\ [i o alt\ abor-
dare a demnit\]ii [i responsabilit\]ii episcopale,pe care o accentueaz\ `n primul rând SfântulIgnatie al Antiohiei. El nu spune doar c\ epis-copul este succesor sau urma[ al Apostolilor. Elspune c\ episcopul este icoana vie a lucr\riiarhiere[ti a lui Hristos `n Biserica Sa, `ncâtHristos este s\vâr[itorul tuturor Tainelor, iarepiscopul doar vizualizeaz\ lucrarea lui Hristoscel nev\zut, dar real, prezent“.
Duminica, prima zi a s\pt\m=nii
{edin]a de lucru a Sf=ntului Sinod a continuatcu analizarea temelor de pe ordinea de zi,`ncheindu-se cu mai multe hot\râri dintre careprezent\m c=teva, pe scurt, `n cele ce urmeaz\.
Sf=ntul Sinod a decis proclamarea anului2011 ca Anul omagial al Sfântului Botez [i alSfintei Cununii `n Patriarhia Român\, cuscopul `nt\ririi [i promov\rii valorilor familieicre[tine. ~n cadrul discu]iilor finalizate cu apro-
Noi decizii la nivelul Patriarhiei Române
Necesitatea unui �~ndreptarpentru slujirea arhiereasc\ `n Biseric\“
Preafericirea Sa a subliniat, `n cuv=ntulde deschidere al [edin]ei Sf=ntului Sinod din6 iulie a.c., necesitatea edit\rii unui volum,scris de to]i membrii Sfântului Sinod, despreslujirea episcopal\: „Proiectul unei c\r]i, unuivolum dup\ modelul «~ndreptarul pentru pas-tora]ie `n m\n\stire [i `n parohie» `nseamn\c\ noi, meditând la slujirea arhiereasc\, pebaza Sfintei Scripturi [i a Sfintei Tradi]ii, me-
dit\m [i asupra modului cum a lucrat [i lu-creaz\ Dumnezeu `n opera sau `n lucrareanoastr\ pastoral\ ast\zi. De pild\, am dorit ca`n respectivul ~ndreptar, C\l\uz\ sau Ghidpentru slujirea arhiereasc\ `n Biseric\ s\aducem [i m\rturie din experien]a a 10, 20,30, 40 de ani de arhierie, nu `n `n]elesul delaud\, ci `n `n]elesul de `n]elepciune câ[tigat\prin rug\ciune [i osteneal\. ~n modul acestase poate ob]ine un «~ndreptar pentru slujireaarhiereasc\ `n Biseric\», scris de to]i membriiSfântului Sinod, dup\ un plan sistematic [icoerent, `n duh pastoral [i misionar.“, in-formeaz\ TRINITAS TV.
AA ffoosstt llaannssaatt ooffiicciiaall ssiittee-uull wwwwww..ccaatteeddrraallaanneeaammuulluuii..rroo,,
barea textului calendarului bisericesc pe anul2011, `ntre altele, s-a luat decizia de a `nscrie `ncalendarul bisericesc, ca prima zi a s\pt\m=nii,ziua de duminic\, precedat\ de o linie ro[ie, pen-tru a eviden]ia `nceputul s\pt\m=nii cu aceasta.
Se constituie fonduri pastorale eparhiale
~n cadrul aceleia[i [edin]e a fost aprobat Pro-gramul social [i pastoral `n vremuri de criz\ eco-nomic\ propus de Patriarhia Român\, cu scopulajutor\rii familiilor de vârstnici cu pensii mici, afamiliilor s\race cu mul]i copii, dar cu veniturimici [i a bolnavilor s\raci. Programul va fi deru-lat de fiecare eparhie la nivel de parohie, m\n\s-tire, protopopiat [i centru eparhial prin intensifi-carea programelor sociale desf\[urate [i prin or-ganizarea de noi cantine filantropice, colecte dealimente, `mbr\c\minte, alte produse de strict\necesitate [i bani cu scopul ajutor\rii categoriilorsociale defavorizate. Aprobarea unor m\suri desprijinire a familiilor preo]ilor din parohiile s\ra-ce prin constituirea de fonduri pastorale epar-hiale alimentate prin contribu]ii de solidaritate.
Fondul Central Misionar,singura surs\ de finan]are aactivit\]ii misionare a BOR
~n cadrul [edin]ei de lucru a Sf=ntului Sinodal BOR, din 6 iulie 2010, a fost comunicat [irezultatul colectei din Duminica Ortodoxiei deanul acesta. Lu=nd act c\, `n contextul crizei eco-
nomico-financiare din ]ar\, `n bugetul de stat nua fost prev\zut\ niciun fel de sum\ pentru spri-jinirea Patriarhiei Rom=ne `n vederea continu\riiactivit\]ii de asisten]\ religioas\ [i a sus]inerii ac-tivit\]ii misionare `n folosul unit\]ilor biserice[ti,membrii Sf=ntului Sinod au constat c\ singurasurs\ de finan]are a acestor activit\]i r\m=ne su-ma colectat\ la Fondul Central Misionar, care setransmite anual din eparhii, `n cot\ de 60%, laPatriarhia Rom=n\. Anul acesta, suma aflat\ ladispozi]ia Patriarhiei pentru sus]inerea activi-t\]ilor amintite este de 1.432.794 lei, din care56,68% vor constitui subven]ii pentru comple-tarea salariilor preo]ilor de la parohiile cu posibi-lit\]i reduse (din ]ar\ [i din afara grani]elor ]\rii)
[i alte cheltuieli misionare interne, iar 43,32%din suma amintit\ este dedicat\ desf\[ur\rii unorac]iuni misionare externe.
Apel la dialog fr\]esc adresatBisericii Greco-Catolice
De asemenea, Sfântul Sinod a hot\rât s\ a-dreseze un apel la dialog fr\]esc Bisericii Ro-mâne Unite cu Roma (Greco-Catolic\) pentru om\rturie cre[tin\ comun\ ̀ n societatea româneas-c\ contemporan\ din ce `n ce mai secularizat\, cusperan]a cre\rii unui climat de `ncredere [i res-pect reciproc `ntre cele dou\ Biserici române[ti.~n acest context, ierarhii Sfântului Sinod [i-audat acordul de principiu pentru o posibil\ invi-ta]ie a Sanctit\]ii Sale Papa Benedict al XVI-lea`n România. ~n acest sens, Patriarhia Român\ vaevalua timpul invita]iei `n consultare cu al]i fac-tori implica]i.
~n cadrul [edin]ei sinodale a fost prezentatstadiul demersurilor pentru construirea Catedra-lei Mântuirii Neamului. La finalul [edin]ei, ier-arhii Sfântului Sinod au participat la ceremoniade premiere a câ[tig\torilor concursului deproiectare pentru Catedrala Mântuirii Neamului,care a avut loc `n Aula Magna „Teoctist Patriar-hul“ din Palatul Patriarhiei. Societatea SC VA-NEL EXIM SRL din Bac\u a fost declarat\ câ[ti-g\toarea concursului de proiectare care va `n-cheia cu Patriarhia Român\ contractul complet.
Cu acest prilej, a fost lansat oficial [i site-ulwww.catedralaneamului.ro, dedicat CatedraleiMântuirii Neamului, realizat de Centrul de Pres\BASILICA `n colaborare cu Sectorul Monumen-te [i Construc]ii biserice[ti [i cu sprijinul Servi-ciului IT ale Patriarhiei Române.
Corurile biserice[ti de pecuprinsul Patriarhiei Rom=nevor fi supuse evalu\riispeciali[tilor
De asemenea, ca urmare a preciz\rilorf\cute de c\tre PF P\rinte Patriarh Daniel, `nplenul [edin]ei Sf=ntului Sinod, privindrolul misionar al corurilor biserice[ti ca mij-loc de propov\duire [i m\rturisire a drepteicredin]e, `n acest an `n care este omagiat lanivel na]ional Crezul Ortodox, la propu-nerea Comisiei teologice, liturgice [i didac-tice, precum [i a votului unanim exprimat,Sf=ntul Sinod a aprobat, `ntre altele, ca Sub-comisia de muzic\ psaltic\ [i liniar\, cu spri-jinul speciali[tilor, s\ evalueze repertoriul
corurilor biserice[ti de pe cuprinsul Patri-arhiei Rom=ne. Conform hot\r=rii nr. 977din 25 februarie 2009, Subcomisia de mu-zic\ psaltic\ [i liniar\ are menirea de a pune`n valoare muzica bisericeasc\ autentic\.Sf=ntul Sinod urm\re[te prin aceasta inten-sificarea valorific\rii artistice a muziciipsaltice [i a artei corale religioase exprimat\prin muzica liniar\, at=t prin contribu]iacoralelor existente, c=t [i prin `nfiin]area denoi ansambluri corale psaltice. Subcomisiade muzic\ psaltic\ [i liniar\ a fost `nfiin]at\cu scopul de stabire a unor norme pentrucombaterea [i descurajarea unor tendin]estr\ine de tradi]ia [i duhul muzicii psalticetradi]ionale rom=ne[ti, prezente din ce `n cemai mult `n peisajul liturgic [i interpretativdin ]ara noastr\.
Marile proiecte pot reu[i doardac\ sunt realizate `n echip\.Unul dintre acestea a fost cel alCatedralei M=ntuirii Neamu-lui. Iar c=nd din echipa c=[ti-g\toare fac parte [i b\c\uani,bucuria noastr\ este cu at=tmai mare, cu c=t proiectulCatedralei M=ntuirii Neamuluieste unul ce va r\m=ne `nistorie. Catedrala M=ntuiriiNeamului se va prezenta `nfa]a viitorului ca o construc]iece va rezista f\r\ probleme, celpu]in teoretic, aproape jum\-tate de mileniu. „Exist\ uncalcul al accelera]iei terenuluipentru o perioad\ de 475 deani“, a declarat ConstantinAm=iei, coordonatorul grupuluide arhitec]i care [i-a dat con-cursul, al\turi de al]i specia-li[ti, la realizarea acestui am-plu proiect.
Concursul pentru proiectarea Catedralei M=n-tuirii Neamului a fost c=[tigat de o echip\ de arhi-tec]i, ingineri, profesori universitari [i al]i specia-li[ti care, fiecare cu specializarea lui, au reu[it s\ pu-n\ `n practic\ tema de proiect propus\ de PF P\-rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne.
Coali]ie de profesioni[ti pentru realizarea unui vechi ideal al rom=nilor
Grupul de arhitec]i, coordona]i de arhitectConstantin Am=iei, [ase ingineri de structur\,coordona]i de prof. univ. Constantin Pavel,
cinci ingineri de instala]ii, coordona]i de prof.univ. {tefan St\nescu, la care se adaug\ [apteverificatori de proiect, cadre didactice univer-sitare pentru toate specializ\rile necesare, [ial]ii. „Societatea Vanel Exim SRL, `n colabora-re cu Altfel Construct SRL [i AIR Control Sys-tems SRL, ambele din Bucure[ti, au c=[tigat a-cest proiect arhitectural al Catedralei M=ntuiriiNeamului“, a explicat Constantin Am=iei, di-rectorul firmei Vanel Exim SRL. O coalizareimpresionat\ de profesioni[ti pentru realizareaunui vechi ideal al rom=nilor. „Oamenii au ne-voie de un asemenea l\ca[ de cult, noi fiind sin-gura Biseric\ Ortodox\ autocefal\ f\r\ o cate-dral\ reprezentativ\. Patriarhul Daniel este
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
10
„Catedrala Mântuirii va d\inui cât neamul românesc“
Un mijloc modern [i eficient decomunicare, `n sprijinulCatedralei Neamului
La finalul festivit\]ii de premiere a partic-ipan]ilor la concursul de proiecte pentru vi-itoarea Catedral\ patriarhal\, p\rintele con-silier Constantin Stoica, purt\torul de cuvântal Patriarhiei Române, a prezentat site-ulwww.catedralaneamului.ro, prin care Patriar-hia Român\ `ncearc\ s\ asigure o comunicareeficient\ cu to]i cei interesa]i de construireaCatedralei Mântuirii Neamului. Pagina rezer-vat\ Catedralei a fost realizat\ de Centru dePres\ Basilica, `mpreun\ cu Sectorul Monu-mente [i Construc]ii biserice[ti [i cu SectorulIT ale Patriarhiei Române.
„Este un site prin care Patriarhia Român\sper\ s\ asigure o comunicare eficient\ cu to]i
cei interesa]i de construirea viitoareiCatedrale Patriarhale [i `n mod special cu ceiafla]i `n str\in\tate, pentru c\ va fi un instru-ment extrem de facil de a intra `n leg\tur\ cutoate nout\]ile referitoare la construirea vi-itoarei Catedrale Patriarhale. Pentru a `n]elege
mai bine tema de proiectare [i semnifica]iaCatedralei Mântuirii Neamului avem o sec]iu-ne intitulat\ „Simbolism Teologic“ prin care,din perspectiv\ teologic\ [i liturgic\, este ex-plicat fiecare detaliu al viitoarei Catedrale.Exist\ o sec]iune numit\ „Arhiv\ Media“, `ncare sunt fie materiale filmate de TeleviziuneaTrinitas, fie articole ap\rute `n publica]iile„Lumina“, dar [i `n alte publica]ii centrale [ilocale. Avem o sec]iune consacrat\ opiniilor [isec]iunea „Contact“ pentru cei care doresc s\pun\ anumite `ntreb\ri. O sec]iune de anun-]uri, `n care toate anun]urile oficiale vor fi pre-zentate. Exist\, de asemenea, pe prima pagin\,o sec]iune consacrat\ comunicatelor de pres\[i a [tirilor ap\rute `n presa bisericeasc\, dar [i`n presa laic\“, a precizat pr. Constantin Stoi-ca, Consilier patriarhal [i purt\tor de cuvânt alPatriarhiei Române.
foarte hot\r=t s\ facem Catedrala, iar demersuleste, din punctul meu de vedere, unul necesar [ipozitiv“, a explicat arhitectul Am=iei.
~nc\ 6 luni pentru realizareaproiectului `n detaliu
Deja ini]iat `n asemenea gen de construc]ii,av=nd la activ [i proiectul Catedralei „~n\l]areDomnului“ din Bac\u, dl arhitect Am=iei esteconvins c\ [i ceea ce se dore[te la Bucure[ti vafi o reu[it\. „La Bac\u avem o colaborare extra-ordinar\, de mul]i ani, cu PS Episcop IoachimB\c\uanul, de la care am `nv\]at multe lucrurice ]in de construc]ia unei catedrale. Pot spunec\ Preasfin]ia Sa este p\rintele catedralei, a-l\turi de PS Ioachim Vasluianul, mutat la celeve[nice.“. Preasfin]ia Sa a apreciat proiectulCatedralei M=ntuirii ca fiind unul dintre celemai importante la nivel na]ional, av=nd `nvedere c\ putem spune „Catedrala M=ntuirii vad\inui c=t nemul rom=nesc“.
„Viitoarea Catedral\ patriarhal\ nu este ocatedral\ foarte mare, a[a cum s-ar crede. Esteuna la scara noastr\. Va fi diferit\ fa]\ de cate-drala din Bac\u, pentru c\, `n primul r=nd estedubl\ ca dimensiuni, av=nd o lungime de 120de metri [i o `n\l]ime tot de 120 metri. Printrealtele, va de]ine dou\ demisoluri, dou\ s\li po-livalente, un paraclis, necropola patriarhal\,precum [i anexe gospod\re[ti“, a mai spusConstantin Am=iei. Datorit\ complexit\]ii sale,Catedrala M=ntuirii Neamului va mai solicitaceva vreme profesionalismul arhitec]ilorb\c\uani. „Proiectul nu este finalizat `n totali-tate. A durat [ase luni [i nu este `nc\ gata. Maiavem nevoie de `nc\ [ase luni pentru a finalizatoate detaliile. ~ns\ [i ceea ce s-a realizat p=n\acum este meritul Patriarhului Daniel, care astabilit o modalitate de a face un astfel deproiect realizabil `n practic\. {i al profesoruluiNicolae Vl\descu“, a precizat Ctin Am=iei.
O demnitate istoric\Arhitectul b\c\uan a men]ionat c\, `n carac-
terul distinctiv al Catedralei, se vor reflecta toateelementele definitorii pentru arhitectura bizan-tin\ [i rom=neasc\. „Noi am g=ndit catedrala `n`ntregul ansamblu arhitectural, nu doar bisericapropriu-zis\. {i trebui spus c\ nu este o arhitec-tur\ novatoare, oamenii asociind credin]a orto-dox\ cu forma bizantin\. Catedrala M=ntuirii vafi realizat\ `ntr-o form\ sintetic\, care aduce am-inte [i de elemente caracteristice ale arhitecturiirom=ne[ti“, a mai zis arhitectul b\c\uan. Pel=ng\ sistemul special de infrastructur\, cu fun-da]ii pe baz\ de pere]i mula]i [i alte conform\ristructurale deosebite, Catedrala M=ntuirii Nea-mului se va prezenta `n fa]a viitorului ca o con-struc]ie ce va rezista f\r\ probleme, cel pu]inteoretic, aproape jum\tate de mileniu. „Exist\
un calcul al accelera]iei terenului pentru o pe-rioad\ de 475 de ani“, a men]ionat Ctin Am=iei.
Prins de acum `ntr-o navet\ s\pt\m=nal\Bac\u-Bucure[ti, directorul firmei de arhitec-tur\ din Bac\u se poate considera fericit [i noro-cos din mai multe motive. „~n primul r=nd, c=ndne-am `nscris la acest concurs i-am promis
Preasfin]itului Episcop Ioachim B\c\uanul s\nu-l facem de ru[ine, fiind responsabili `n soli-dar cu Preasfin]ia Sa. Apoi, m\ consider un omnorocos pentru c\ am avut ocazia s\ particip la`nf\ptuirea unui asemenea proiect, ocazie unic\`n via]\ pentru orice arhitect“, a mai spus Con-stantin Am=iei. (Pr. Ctin GHERASIM)
Premierea participan]ilor la concursul de proiectare a Catedralei M=ntuirii Neamului
Reprezentan]ii societ\]ilor `nscrise la con-cursul de proiectare a Catedralei MântuiriiNeamului au fost premia]i miercuri, 7 iulie,`n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ de c\trePreafericitul P\rinte Patriarh Daniel. Socie-tatea SC Vanel Exim SRL din Bac\u a fostdeclarat\ câ[tig\toarea concursului de proiec-tare care va `ncheia cu Patriarhia Român\contractul complet.
Premiul al III-lea a fost acordat societ\]iiSC West Group Architecture SRL - Bucure[ti.Societatea SC Exprocons Gosav SRL - Ia[i aob]inut Men]iunea I, iar societatea SC CribaDesign SRL - Bucure[ti a ob]inut Men]iunea aII-a. Men]iunea a III-a a fost acordat\ so-ciet\]ii Biroul de Arhitectur\ „Drig Bogdan“ -Arad. Au mai fost acordate distinc]ii specialesociet\]ilor SC Mina-M-Com SRL - Bucure[ti[i SC Oldartpro SRL - Suceava.
~n prezen]a membrilor Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române, Preasfin]itulCiprian Câmpineanul, Episcop-vicar patri-arhal, a citit procesul-verbal `ncheiat cu prile-
jul `ntrunirii Comisiei de evaluare final\ din1 iulie, prezentând informa]ii legate de des-f\[urarea concursului [i componen]a Juriului,a Comisiei patriarhale de coordonare [i a ce-lor patru subcomisii de evaluare a proiectelordepuse.
Dup\ premierea proiectan]ilor, domniiing. Nicolae Noica [i arh. Nicolae Vl\descuau primit din partea Patriarhului RomânieiOrdinul „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Ele-na“, ca semn al pre]uirii pentru implicarea ac-tiv\ `n preg\tirea construirii Catedralei Mân-tuirii Neamului.
PF P\rinte Patriarh Daniel a subliniat c\machetele, documenta]ia scris\ [i desenat\vor fi depuse `ntr-o arhiv\ [i `ntr-un muzeu cevor fi amenajate `n turla principal\ a noii Ca-tedrale patriarhale. Preafericirea Sa a eviden-]iat faptul c\ „aceast\ nou\ catedral\ nu este oambi]ie, ci o obliga]ie moral\ fa]\ de `nainta-[ii care au `ncercat s\ realizeze o catedral\ su-ficient de mare, care s\ corespund\ nevoilorBisericii, dar [i pentru c\, din punct de vedereliturgic [i pastoral, catedrala veche nu maicorespunde, deoarece este o biseric\ vechem\n\stireasc\, declarat\, `n mod provizoriu,Catedral\ mitropolitan\ [i, tot provizoriu, de-clarat\ Catedral\ patriarhal\“.
Sute de credincio[i au participat, pe20 iulie, la slujba de sfin]ire aBisericii Schitului „Sfântul Ilie“ dinlocalitatea b\c\uan\ Berzun]i. ~nziua pomenirii Sf. M\rituluiProoroc Ilie Tesviteanul, Presfin]itulP\rinte Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, a oficiatslujba de sfin]ire a bisericiischitului de pe Muntele Savului,schit dependent de M\n\stirea „Sf.Sava“ din comuna Berzun]i, proto-popiatul One[ti, jude]ul Bac\u.
Situat\ la o altitudine de peste 900 de m, `npoiana cunoscut\ sub denumirea de „PoianaSchitului“, Biserica „Sf. Ilie“ a fost ridicat\ pelocul unde a sih\strit, `n secolul al XVIII-lea,vestitul pustnic [i duhovnic Sava [i unde la`nceputul secolului al XIX-lea s-a construit unschit, de c\tre ieromonahul Varnava, dup\ cumafl\m din `nsemn\rile ierodiaconului JustinianFlorea. Primul schit nu a rezistat din cauza vit-regiilor vremii, fiind mutat la poalele muntelui.Lucr\rile de reorganizare a schitului carefunc]ioneaz\ ast\zi, au demarat dup\ anul 1990,la ini]iativa PC Ieromonah Isaia Adrag\i, vie-]uitor al M\n\stirii „Sf. Sava“.
Prin osteneala p\rintelui egumen Isaia, au fostamenajate, mai `ntâi, câteva `nc\peri [i un para-
clis. V\zând dragostea [i ata[amentul credincio-[ilor fa]\ de acest loc, s-a luat hot\rârea ridic\riiunei biserici, slujba punerii pietrei de temeliefiind oficiat\ `n ziua de 20 iulie 2002.
Ridicat\ cu aportul direct al credincio[ilor
Cu sprijinul pelerinilor, cu ajutorul autori-t\]ilor locale [i, mai ales, al PC P\rinte ArsenieVoaide[, stare]ul M\nastirii „Sf. Sava“ s-au `n-cheiat lucr\rile de zidire [i de `mpodobire a bi-sericii schitului, construit\ ̀ n stilul moldovenesc-[tefanian, precum [i a ̀ ntregului complex eclesial.
„Biserica aceasta a fost zidit\ `ntr-un felaparte. P\rintele stare] de la M\n\stirea „SfântulSava“ rânduia fiec\rui pelerin care se ostenea s\urce pe munte s\ poarte pân\ sus câte o c\r\mid\.A[adar, acest sf=nt l\ca[ a fost ridicat prin directaimplicare a credincio[ilor care au urcat p=n\ aicic\r\mizile folosite pentru zidire, contribuind prinosteneala lor la ridicarea acestei Biserici“.
La slujba de sfin]ire oficiat\ de PS P\rinteIoachim B\c\uanul, episcop-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, precum [i la Sf. Li-turghie arhiereasc\, au participat PC Pr. Constan-tin Alupei, Protopop al Protoieriei One[ti, PC Pro-tosinghel Arsenie Voaide[, stare]ul M\n\stirii „Sf.Sava“, Berzun]i, stare]i [i stare]e din m\n\stirileeparhiei, dar [i din alte eparhii, un sobor numerosde preo]i, reprezentan]i ai autorit\]ilor locale.
~n ciuda vremii total nefavorabile [i a difi-cult\]ii cu care se urc\ la acest schit, un num\r
impresionant de credincio[i a vrut s\ dea slav\lui Dumnezeu [i cinste Sf. Ilie, participând laacest moment de s\rb\toare pelerini veni]i atâtdin localit\]ile vecine, cât [i din alte zone ale]\rii (Bucure[ti, Arge[, Covasna etc.).
„Muntele Carmel al eparhiei noastre“
~n cuvântul de `nv\]\tur\ rostit dup\oficierea Sfintei Liturghii, Preasfin]itul P\rinteIoachim a felicitat [i a mul]umit tuturor pele-rinilor [i temerarilor care au cutezat s\ urce pen-tru a se `mp\rt\[i de har pe „Muntele Carmel aleparhiei noastre“. (n.red. Sf. Ilie a f\cut dinMuntele Carmel din Israel bastionul monoteis-mului `n lupta `mpotriva profe]ilor zeului Baal.Carmel `nseamn\, `n limba ebraic\, „gradinasau via Domnului.) F\când analogia `ntre Mun-tele Savu [i Muntele Carmel, Preasfin]ia Sa asubliniat importan]a [i semnifica]ia urcu[uluiduhovnicesc, a evolu]iei din treapt\ `n treapt\,epectatic, spunând c\ „via]a noastr\ este un per-manent urcu[, nicidecum o coborâre“. La final aadresat `ndemnul ca fiecare s\ aib\ „con[tiin]aurcu[ului duhovnicesc“ c\ci acesta „trebuie s\ fiecontinuu cum [i via]a este continu\. A[a s\ fie `n-treaga voastr\ via]\!“. (Arhid. Adrian Ciobanu)
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
12
Masivul Berzun]iului a devenit„Muntele Carmel al eparhieiRomanului [i Bac\ului“
Sfin]irea noului l\ca[ de`nchinare din Corni
~n ziua de 18 iulie a fost s\rb\toare [i lao alt\ biseric\ din eparhia noastr\ `nchinat\Sf. Ilie. Altarul Bisericii „Sfântul Ilie“ dinlocalitatea Corni, jude]ul Bac\u a fost sfin]itde c\tre Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului. Cu acest prilej au fost puse `nfunc]iune [i clopotele sfântului l\ca[, donatede c\tre PS Episcop Ioachim.
Preasfin]itul P\rinte Ioachim a declaratc\ „`n Parohia T\t\r\[ti se va organiza [i oCantin\ social\, pentru persoanele defa-vorizate, pentru copii, pentru oamenii carenu au cele de trebuin]\ traiului cotidian,urm=nd ca, `n anii ce vor veni, odat\ cu ter-minarea construc]iei Bisericii, s\ se ridiceaici [i un A[ez\mânt social, care s\ r\spund\nevoilor specifice credincio[ilor din zon\“.
Lucr\rile la biserica din Corni au `nceput`n anul 2003, când, `n ziua de 3 iulie,Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul a pus piatrade temelie a l\ca[ului de cult. Acestea aufost supravegheate, `n permanen]\, de p\rin-tele paroh Darie Dumitru, ajutat `n demersuls\u de credincio[ii din comuna T\t\r\[ti, deprim\ria localit\]ii, precum [i de MinisterulCulturii [i Cultelor. (C.G.)
S=mb\t\, 17 iulie, `n ziua de pr\znuire a Sfintei MareMuceni]e Marina, IPS Arhiepiscop Adrian Hri]cu [iPreasfin]itul Episcop-vicar Ioachim B\c\uanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, au pus piatrade temelie pentru biserica cu hramurile „IzvorulT\m\duirii“ [i „Sf. Arhangheli Mihail [i Gavrii“ din satulB\cioi, comuna Corbasca, Protopopiatul Sascut.
Slujba de sfin]ire a locului viitoarei biserici din B\cioi a fost una de-osebit\, at=t datorit\ faptului c\ la eveniment au fost prezen]i doi ierarhiai Bisericii noastre, c=t [i pentru c\ la Sf=nta Liturghie au participat peste700 de credincio[i, lucru mai rar `nt=lnit aici.
Cu sprijinul IPS Adrian Hri]cu„~ntre cei implica]i pentru `n\l]area sf=ntului l\ca[, `ntre ctitori se afl\ [i
IPS P\rinte Adrian, care a donat 50.000 de euro pentru viitoarea biseric\.Aceasta va deservi comunitatea ortodox\ din zon\, format\ din aproape 500de familii, dintre care majoritatea sunt de etnie rrom\. Cu sprijinul oameni-lor politici din aceast\ zon\, pentru ridicarea bisericii din B\cioi s-a ob]inut [iun ajutor financiar din partea Secretariatului de Stat pentru Culte“, a precizatpreotul Ioan Negoi]\, protopop de Sascut. ~ntruc=t B\cioi este o zon\ cu po-sibilit\]i materiale reduse, de construc]ia bisericii se va ocupa p\rintele Arse-nie Voaide[, stare]ul m\n\stirii „Sf. Sava“ de la Berzun]i, cel care, cu binecu-v=ntarea PS Episcop Ioachim B\c\uanul, a fost `n permanen]\ al\turi de cre-dincio[ii ortodoc[i din aceast\ parte a jude]ului Bac\u. ~n B\cioi mai exist\o biseric\, `ns\ aceasta nu mai corespunde nevoilor spirituale ale acestei comu-nit\]i [i este situat\ ̀ ntr-o zon\ greu accesibil\ ̀ n condi]ii meteo nefavorabile.
Rromii, o comunitate cu nevoi specifice„O decizie al c\rei efect pozitiv este evident, a fost aceea a Preasfin]itu-
lui Episcop Ioachim B\c\uanul, care a hirotonit pentru comunitatea de rromiun preot din s=nul acesteia. P\rintele Ion Matache Parnica a fost hirotonit pe
1 septembrie 2001, pe seama parohiei B=[ca, iar acum a fost hirotesiticonom stavrofor, fiind numit onorific „protopop al rromilor“. Acest gest alPreasfin]itului Ioachim B\c\uanul a determinat o mobilizare la lucru a cred-incio[ilor din satul B\cioi, cu speran]a de a avea [i ei, c=t mai cur=nd, o bis-eric\“, a mai ad\ugat p\rintele protopop de Sascut, dup\ cum ne informeaz\Radio TRINITAS. P\rintele Ion Matache Parnica s-a al\turat p\rinteluiArsenie Voaide[ `n efortul de a asigura asisten]a religioas\ necesar\ [i de ar\spunde problemelor spirituale specifice comunit\]ii de etnie rrom\ dinaceast\ zon\ a eparhiei Romanului [i Bac\ului.
„Iat\ c\ lucrarea lui Dumnezeu a f\cut s\ ave]i [i preot, ̀ n persoana p\rin-telui Ioan de la Bâ[ca, [i biseric\ `n satul vostru. De acum `nainte v\ ve]i pu-tea boteza copiii, v\ ve]i cununa fiii [i v\ ve]i `nmormânta parin]ii `n bisericadin satul vostru. Sunte]i ̀ ntr-adev\r binecuvânta]i!“, le-a spus PS Ioachim B\-c\uanul rromilor prezen]i la slujba de sfintire a locului bisericii „Izvorul T\m\-duirii“ [i „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ din B\cioi. (pr. Ctin Gherasim)
13anul II (X) nr. 7
{{TTIIRRII
Cuvioasa Parascheva are biseric\ nou\ la Marvila
Biserica parohiei Mar-vila (foto) din comuna Cor-basca, Protopopiatul Sas-cut a fost sfin]it\ `n ziua de25 iulie, de Preasfin]itulP\rinte Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhie-piscopiei Romanului [i Ba-c\ului. Ridicarea unei noibiserici pentru credincio[ii din parohia Marvila a fost o necesi-tate, dat fiind faptul c\ biserica veche, ce dateaz\ din secolul alXIX-lea, a fost afectat\ puternic de intemperiile naturii, sufe-rind de-a lungul timpului mai multe interven]ii de restaurare [iconsolidare. ~n anul 1996 s-a realizat proiectul pentru o biseric\nou\. Lucr\rile au fost coordonate de p\rintele Simion Albu.
L\ca[ul `nchinat Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoa-rea Moldovei, a fost ridicat, `n special, prin contribu]ia eno-ria[ilor [i a autorit\]ilor locale, `ntre anii 1996-2010. (C.G.)
Resfin]ire debiseric\ la Clime[ti
Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului, a oficiat duminic\,11 iulie, slujba de resfin]ire a bisericiicu hramul „Sf. ~mp\ra]i Constantin [iElena“ din parohia Clime[ti, comunaF\urei, Protopopiatul Roman.
Zidit\ `n anul 1883, `n stil bizantin,cu elemente moldovene[ti, de Grigorie[i Eugenia (fost\ Ghika) Cozadini, bis-erica a necesitat de-a lungul timpuluilucr\ri de restaurare [i consolidare,`ntre care, unele mai ample `n 1999-2000, c`nd a fost resfin]it\ de PSIoachim B\c\uanul. Din nefericire, `nluna februarie 2009, un incendiu aprovocat distrugerea unei p\r]i din a-coperi[, a turnului, fiind de asemenea
topite [i cele trei clopote existente dinvremea ctitorilor. La ini]iativa PSEpiscop Ioachim B\c\uanul s-au de-marat ac]iuni de restaurare [i refacarea bisericii, sub coordonarea preotuluiparoh Vasile Luncanu. Astfel, au fostref\cute integral acoperi[ul, bolta, tur-nul clopotni]\. Totodat\, a fost schim-bat\ t=mpl\ria u[ilor [i ferestrelor. Deasemenea, au fost achizi]ionate clopo-te noi, iar p\r]ile din sf=ntul l\ca[ afec-tate de foc au fost repictate. ~n Sf=ntulAltar a fost ref\cut piciorul SfinteiMese [i s-au schimbat acoper\mintele.
Lucr\rile de restaurare [i refaceareau fost realizate cu sprijinul CentruluiEparhial Roman, al Secretariatului deStat pentru Culte, al Consiliului LocalF\urei, al enoria[ilor [i a unor spon-sori deosebi]i, `ntre care deputatulRaul-Victor Surdu-Soreanu. (pr. CtinGherasim)
Rromii din B\cioi vor avea biseric\ nou\
IPS Arhiepiscop Adrian Hri]cu [i PS Episcop-vicarIoachim B\c\uanul au fost `nt=mpina]i la B\cioiu cu
Sute de credincio[i s-au adunat pe 22 iulie laOne[ti, la hramul Bisericii „Sfânta Maria Mag-dalena“ din cartierul Buhoci. Slujba Sfintei Litur-ghii a fost s\vâr[it\ la l\ca[ul construit dup\ mo-delul Bisericii M\n\stirii Putna de un sobor depreo]i, sub protia pr. protopop Constantin Alupei.Al\turi de preo]i [i credincio[i s-a aflat [i ctitorul a-cestei biserici, primarul One[tiului, Emil Lemnaru.
Mai multe informa]ii a oferit, pentru RadioTrinitas, p\rintele Constantin Alupei, Protopopde One[ti: „To]i locuitorii din One[ti [tiu c\ exis-t\ aceast\ biseric\ [i mul]i vin aici `n ziua hra-mului. Biserica „Sf. Maria Magdalena“ din O-ne[ti are o arhitectur\ deosebit\, fiind replica lascar\ redus\ a bisericii de la M\n\stirea Putna [iurm=nd acum a fi `mbog\]it\ prin pictur\.“.
Sfânta Maria Magdalena este una dintrecele opt femei care, dup\ cum se relateaz\ `nSfintele Evanghelii, dup\ punerea `n morm=nta Domnului, au mers s\ ung\ trupul M=ntu-itorului cu mir, conform ritualurilor iudaice de`nmormântare. S-a numit „Magdalena“ dup\localitatea Magdala, din Galileea de Sus, undes-a n\scut sau a tr\it mai mult, ora[ situat la cir-ca 5 km nord de Marea Galileii. Dup\ Pogorâ-rea Sfântului Duh, Maria Magdalena a pro-pov\duit Evanghelia prin numeroase cet\]i [isate. Dup\ ce a predicat la Roma, Sfânta MariaMagdalena l-a ajutat `n activitatea sa, la Efes,pe Sfântul Ioan Evanghelistul, acesta fiind ora-[ul `n care ea a trecut la Domnul [i unde Sfân-tul Ioan a `nmormântat-o la intrarea pe[terii dinMuntele Ohlon, din apropiere.
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
14
A devenit un obicei la capela Sf=ntului Patelimon dela Spitalul de Urgen]\ din Moine[ti ca, `n fiecare an,cu ocazia hramului, s\ fie aduse moa[tele unor sfin]imartiri. Cu binecuvântarea Preasfin]itului Visarion,Episcopul Tulcii, [i cu acordul ~naltpreasfin]ituluiEftimie, Arhiepiscopul Romanului [i Bac\ului, [i aPreasfin]itului Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, anul acesta, `nperioada 24-27 iulie, moa[tele Sfin]ilor MuceniciEpictet [i Astion de la Halmyris au fost duse sprecinstire credincio[ilor din ora[ul Moine[ti, jud.Bac\u. Acestea au fost aduse la Moine[ti sâmb\t\,24 iulie, [i au fost depuse `n Biserica „SfântulMucenic Pantelimon“ din incinta SpitaluluiMunicipal de Urgen]\ din localitate.
Mar]i, 27 iulie, `n ziua c=nd este celebrat Sf=ntul Pantelimon, un nu-meros sobor de preo]i, sub protia PS Visarion, episcopul Tulcii, a oficiatslujba arhiereasc\, la care au participat [i edilul [ef al Moine[tiului, ViorelIlie, precum [i directorul spitalului moine[tean, medicul Adrian Cotârle].
„O `nt=lnire peste veacuri a sfin]ilor“Impresionat de num\rul mare de credincio[i sosi]i, dar [i de buna or-
ganizare a evenimentului, PS Episcop Visarion a ]inut s\ mul]umeasc\ tu-turor. „A fost o zi de mare bucurie [i de `n\l]are sufleteasc\ pentru cred-incio[ii ortodoc[i din Moine[ti, pentru c\ a fost ziua hramului bisericii din
incinta Spitalului Municipal. La frumuse]ea acestei s\rb\tori a Sf=ntuluiPantelimon s-a ad\ugat [i venirea de la Halmyris, din cetatea istoric\ depe malurile Dun\rii, a moa[telor Sfin]ilor Mucenici Epictet [i Astion, careau p\timit pentru Hristos `n anul 290. A fost o `nt=lnire peste veacuri asfin]ilor care unesc eparhiile [i `i insufl\ pe credincio[i s\ lucreze pentrum=ntuire“, a spus, printre altele, PS P\rinte Visarion. Prezent la eveni-ment, p\rintele Constantin Alupei, protopop de One[ti, l-a f\cut cunoscutsutelor de credincio[i din Moine[ti pe ierarhul de la Tulcea, fost vicar alMitropoliei Ardealului din anul 1997, iar `ncep=nd din 2008, numit deSf=ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe ca ierarh al Tulcii.
Aducerea de moa[te - o tradi]ie pe cale de a fi statornicit\
Gazd\ deosebit\ a acestor manifest\ri spirituale, dr. Adrian Cot=rle], di-rectorul Spitalului din Moine[ti, a ]inut s\ mul]umeasc\ PS Visarion pentruprezen]a `n mijlocul cadrelor medicale [i a credincio[ilor din Moine[ti. „~lrug\m pe Preasfin]itul Episcop Visarion s\ considere Moine[tiul un loc `ncare este asteptat cu iubire, oric=nd va dori s\ ne binecuvinteze cu prezen]a.Num\rul impresionat de credincio[i prezen]i la slujba dedicat\ Sf=ntuluiPantelimon ne face s\ credem c\ Moine[tiul este pe cale de a deveni un locde pelerinaj nu doar pentru t\m\duirea trupurilor, ci [i a sufletelor noastre“,a declarat Adrian Cot=rle], directorul Spitalului de Urgen]\ Moine[ti.
Din 2008, de c=nd a fost sfin]it\ capela spitalului moine[tean, preotulGheorghe Turcu [i conducerea institu]iei spitalice[ti obi[nuiesc s\ aduc\alinare bolnavilor [i bucurie credincio[ilor prin aducerea de sfinte moa[te.Astfel, dac\ acum doi ani, `n 2008, au poposit la Moine[ti, pentru c=tevazile moa[tele Sf=ntului Pantelimon precum [i ale Sf=ntului Simeon dinMuntele cel Minunat, anul trecut au ajuns moa[tele Sf=ntului Gheorghe,de la parohia Feredeni-H=rl\u, acestora ad\ug=ndu-li-se moa[teleSfin]ilor Epictet [i Astion. (pr. C. Gherasim)
A[ez\mântul spitalicesc din Moine[ti, pentru câteva zile, a devenit loc de pelerinaj
Sute de credincio[i la hramul bisericii Mariei Magdalena din One[ti
Mii de credincio[i au participat, `n ziua de18 iulie, la slujba Sfintei Liturghii de la M\-n\stirea Ciolpani din jude]ul Bac\u, care [i-aserbat hramul odat\ cu s\rb\toarea SfântuluiMucenic Emilian de la Durostorum, informeaz\„Ziarul Lumina“, Edi]ia de Moldova.
M\n\stirea amplasat\ la circa 5 kilometri deora[ul Buhu[i, `ntr-un cadru natural deosebit,este singurul l\ca[ de rug\ciune din ]ar\ cepoart\ hramul acestui martir, care a tr\it [i a mu-rit pentru credin]a `n Hristos `n secolul al IV-lea[i ale c\rui sfinte moa[te au fost `ngropate `ntr-olocalitate de lâng\ ora[ul bulg\resc Durostorum.
Anul acesta este cel de-al 13-lea an `n careaceast\ oaz\ de spiritualitate ortodox\, `n care`[i g\sesc alinare sufleteasc\ mii de credincio[i[i pelerini, `[i serbeaz\ patronul spiritual.
M\n\stirea Ciolpani este unul dintre locu-rile de pelerinaj consacrate din jude]ul Bac\u,aflat\ `n imediata apropiere a altei m\n\stiri,Runc. Primul schit de pe aceste locuri a fost cti-torit de suli]a[ul Ciolpan, c\lug\rit aici [i a dat[i numele schitului. ~n 1730, medelnicerul Teo-dor Cantacuzino a construit o bisericu]\ dinlemn de stejar, care exist\ [i azi `n cimitirulm\n\stirii, ca monument istoric. R\mas\ pustiede-a lungul vremii, m\n\stirea a fost redeschis\`n anul 1991, cu ob[te de maici. Cu ostenealamaicilor [i a arhimandritului Emilian Panait,stare]ul M\n\stirii Runc [i duhovnicul maicilor,s-au construit trei cl\diri pentru chilii, un para-
clis pentru pravila c\lug\reasc\ [i biserica mare.Sfin]irea bisericii mari cu hramul „Sfântul Mu-cenic Emilian“ s-a f\cut la 21 septembrie 1997,
iar de atunci, `n fiecare an, la 18 iulie, cre[tiniivin s\ se `nchine `n singura biseric\ din ]ar\ care`i poart\ hramul.
15anul II (X) nr. 7
BBIISSEERRIICCAA ~~NNSS||RRBB||TTOOAARREE
La biserica din curtea A[ez\m=n-tului social-filantropic de la H=rja aavut loc vineri, 2 iulie, o slujb\ reli-gioas\ special\ cu ocazia `mplinirii apatru ani de existen]\ [i a serb\rii pa-tronului spiritual al acestui l\ca[,Binecredinciosul Voievod {tefan celMare [i Sf=nt. Cu binecuv=ntarea PSIoachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\u-lui, ceremonia religioas\ de la A[ez\-m=ntul din H=rja va fi oficiat\ dep\rintele protopop Constantin Alu-pei, `mpreun\ cu un sobor de preo]idin cuprinsul protopopiatului One[ti.Ace[tia, al\turi de credincio[ii dinzon\ [i b\tr=nii de la c\min, `l vorserba pe sf=ntul voievod, n\scut laBorze[ti, localitatea situat\ l=ng\municipiul One[ti.
A[ez\m=ntul de la Hârja a fost construit `n 2004, de preotul Petric\Lea[cu, fiind sfin]it la 24 aprilie, de c\tre PS Episcop Ioachim B\c\ua-
nul. Deschiderea oficial\ a acesteiinstitu]ii deosebite a avut loc lafinele lunii mai 2006, c=nd s-a con-cretizat un ideal misionar [i social-filantropic al unei parohii cu buni [iinimo[i cre[tini. „Prin purtarea degrij\ a lui Dumnezeu, cu ajutorulunor oameni de suflet, din spon-soriz\ri [i dona]ii, acest a[ez\m=ntfunc]ioneaz\ de patru ani la para-metri normali, cu eforturi sus]inutepentru ca bolnavii [i neputincio[iide aici s\ beneficieze de asisten]\medical\ [i spiritual\ `n condi]iioptime. O parte dintre b\tr=ni suntparaliza]i la pat, al]ii sunt de-plasabili doar cu c\rucioare [i nu-mai [ase se pot deplasa singuri. A-ce[tia sunt cre[tinii a c\ror familieeste Biserica, fiind `ngriji]i `n A[e-z\m=ntul social-filantropic „Sf=n-
tul Voievod {tefan cel Mare“, din Hârja“, a explicat preotul Ilarion Mâ]\,actualul responsabil de acest a[ez\m=nt. (pr. Ctin GHERASIM)
Rug\ciuni pentru b\trânii de la C\minul din Hârja
Hramul M\n\stirii Ciolpani, `n al treisprezecelea an
La A[ez\m=ntul de la H=rja, aproape 30 de b\tr=ni sunt `ngriji]i [i asista]i spiritual `n fiecare zi
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
16
AACCTTUUAALLIITTAATTEE
Luna iulie a stat sub semnul rev\r-s\rii apelor. Pe `ntreg cuprinsulPatriarhiei Române s-au `nal]\rug\ciuni pentru oprirea ploilor.Patriarhia Român\, prin sectoarelesociale pe care le coordoneaz\, avenit `n sprijinul persoanelorafectate de inunda]ii, deschiz=ndconturi speciale pentru sinistra]i, `ncare pot fi depuse sumele donate.
{i Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului a des-chis trei conturi pentru dona]ii la agen]ia dinBac\u a B\ncii Italo Romena, `n vederea ajutor\riisinistra]ilor de pe Valea Siretului. Conturile `n carese pot face dona]ii sunt:
Banca Italo Romena a dorit s\ fie printre primiicare se al\tur\ ini]iativei demarate de ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului pentru a veni `n sprijinul ce-lor care au avut de suferit `n urma inunda]iilor, ofe-rind o dona]ie de 5.000 de euro.
„~n astfel de momente este important s\ fim uni]i[i s\ ne ar\t\m sprijinul fa]\ de victimele inun-da]iilor, indiferent de contextul economic. Am fostimpresionat s\ aflu c\ pensionari, de[i cu veniturimici, au contribuit la strângerea de fonduri pentrucei care au pierdut totul `n urma inunda]iilor. A[ doris\ fac un apel c\tre to]i românii [i c\tre colegii no[tride breasl\. Este momentul s\ fim al\turi de victimeleinunda]iilor [i s\ le ajut\m, pentru c\ fiecare contri-bu]ie, oricât de mic\, conteaz\“, a declarat FrancoAntiga, Pre[edinte al B\ncii Italo Romena, dup\cum ne informeaz\ Agen]ia Amos News.
Ca prim\ m\sur\, `n zonele afectate de inunda-]ii, Centrul Eparhial de la Roman a dispus ca toatecasele praznicale s\ fie puse la dispozi]ia persoa-nelor evacuate din calea apelor, asigurându-leacestora hrana [i ad\post. Imediat dup\ retragereaapelor, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului s-aimplicat, cu ajutorul dona]iilor primite, `n refac-erea locuin]elor distruse de inunda]ii.
Ajutoare pentru sinistra]igestionate prin Biseric\
La S\uce[ti, comun\ grav afectat\ de inunda]ii,din jude]ul Bac\u, s-au primit alimente [i alte pro-duse de strict\ necesitate din partea preo]ilor [i paro-hiilor din mai multe zone ale ]\rii. ~n cea mai mareparte, aceste bunuri au ajuns la Biserica din S\uce[ti,dup\ care au fost `mp\r]ite persoanelor care ausuferit pagube `n urma inunda]iilor.
Mai multe informa]ii a oferit pentru RadioTRINITAS, p\rintele Ioan V\dan\, parohul Biseri-
cii din S\uce[ti, jude]ul Bac\u: „Au venit ajutoaresub toate formele: alimente, haine, hran\ pentru an-imale [i tot ceea ce este necesar continu\rii vie]iicotidiene. Am primit din toate zonele ]\rii, de laparohii, preo]i, societ\]i comerciale. Noi gestion\mtoate ajutoarele care sunt trimise de parohii, darsunt [i preo]i care distribuie ajutoarele `n mod inde-pendent [i c\rora le mul]umim pe aceast\ cale“.
Amintim aici doar c=teva dintre parohiile careau adus ajutoare `n eparhia noastr\ `n zona gravafectat\ de inunda]iile de anul acesta.
Astfel, din Capital\ au fost organizate trans-porturi speciale c\tre S\uce[ti din Parohia „~n\l-]area Domnului“ din cartierul Drumul Taberei [ide la Parohia Parc Ghencea I, dup\ cum in-formeaz\ Agen]ia de [tiri Basilica.
Cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itul P\rinteArhiepiscop [i Mitropolit Nifon [i ArhiepiscopiaTârgovi[tei, prin Sectorul Social-Filantropic, aderulat un program de strângere de ajutoare pentrucei afecta]i inunda]ii, informeaz\ Biroul de pres\al Arhiepiscopiei Târgovi[tei. Se remarc\ Parohia„Sfântul Nifon“ din Târgovi[te, care `n ziua deluni, 12 iulie, prin efortul filantropic al preo]ilor [ial credincio[ilor s\i, a trimis `n localitatea S\u-ce[ti, din jude]ul Bac\u, dou\ tiruri cu ajutoare u-manitare, constând `n: alimente, ap\ mineral\, `m-br\c\minte, cereale [i materiale de construc]ie.
Arhiepiscopia Dun\rii de Jos `n sprijinul b\c\uanilor
Cu binecuvântarea ~naltpreasfin]itului P\rinte Ca-sian,Arhiepiscopul Dun\rii de Jos [i prin purtarea degrij\ a p\rintelui protoiereu Ionu] Gl\van, din Proto-ieria Covurlui [i a preo]ilor din parohiile Rediu, Su-hurlui [i Plevna, s-au strâns pentru sinistra]ii din lo-calitatea S\uce[ti, jude]ul Bac\u: 12 tone de cereale,1 ton\ de alimente neperisabile, 37 de pachete cu arti-cole de `mbr\c\minte [i 51 de p\turi, `n valoare to-tal\ de 12.639 lei, informeaz\ Biroul de Pres\ [i Comu-nicare al Arhiepiscopiei Dun\rii de Jos. Credincio[iidin Protoieria Covurlui au r\spuns, astfel, ̀ nc\ o dat\,cu promptitudine, nevoilor semenilor afla]i ̀ n necazuri[i suferin]e, venite ̀ n urma inunda]iilor din aceast\ var\.
De remarcat sunt [i credincio[ii din localitateaPlevna, jude]ul Gala]i, care au reu[it s\ se mobi-lizeze, `ntr-un timp foarte scurt, pentru colectareaacestor ajutoare, cu toate c\ `n aceast\ localitateBiserica este `n construc]ie.
Ajutoare pentru persoanele afectate de in-unda]ii din jude]ul Bac\u au fost oferite [i din par-tea Protopopiatului Tecuci. Tone de ajutoare colec-tate ̀ n Protopopiatul Tecuci din Arhiepiscopia Dun\riide Jos, au fost trimise familiilor sinistrate din nordulMoldovei. Mai multe informa]ii a oferit pentru RadioTrinitas p\rintele Gheorghe Joghiu, Protopop deTecuci: „Ne-am deplasat cu toate ajutoarele colec-tate c\tre zonele S\uce[ti, Dorohoi, Boto[ani [i Su-ceava. Deplasarea s-a f\cut `n mai multe etape, `m-br\c\mintea, alimentele neperisabile [i cerealele fi-ind depuse `ntre timp la depozitul protoieriei. Mul-]umim tuturor preo]ilor [i credincio[ilor care s-auimplicat `n aceast\ colect\, aleg=nd s\ fac\ acest actde solidaritate [i de sus]inere moral\“.
Protoieria Tecuci a fost prezent\ la S\uce[ti cu12 tone de ajutoare din zona Matca.
{i cre[tinii din str\in\tate au fost solidari cu si-nistra]ii din parohia S\uce[ti, Protopopiatul Bac\u,care au avut de suferit `n urma inunda]iilor provo-cate de ie[irea din matc\ a râului Siret, f\c=nddona]ii sau trimi]=nd ajutoare.
Biserica - factor de coeziune `n ajutorarea sinistra]ilor
Centrul eparhial Roman, `n numele ierar-hilor, clerului [i credincio[ilor din Arhiepisco-pia Romanului [i Bac\ului, mul]ume[te tu-turor cre[tinilor care s-au implicat `n aju-torarea celor afecta]i [i anul acesta de rev\r-sarea nemiloas\ a apelor. Fapta bun\ `n spriji-nul familiilor sinistrate reprezint\ un act desolidaritate, care poate sus]ine speran]a c\necazurile vor fi dep\[ite. Acolo unde fapteibune i se adaug\ rug\ciunea, Dumnezeu vines\ `nmul]easc\ roadele bune ale sufletuluinostru. Dumnezeu s\ binecuvinteze jertfa [i s\`nmul]easc\ darul donatorilor, miluitorilor [isprijinitorilor celor `n nevoi!
AANNIIVVEERRSS||RRII
17anul II (X) nr. 7
Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, a `mplinit pe 22 iulie a.c., 59 deani. La Catedrala patriarhal\, `n cadrul SfinteiLiturghii au fost `n\l]ate rug\ciuni de mul]umirec\tre Dumnezeu pentru binefacerile rev\rsateasupra Bisericii Ortodoxe Române, a poporuluiromân [i a Preafericitului P\rinte PatriarhDaniel, informeaz\ Ziarul Lumina.
Patriarhul Daniel s-a n\scut `n satul Dobre[ti, comuna Bara,jude]ul Timi[, ca al treilea copil `n familia `nv\]\torului Alexie [iStela Ciobotea. A studiat Teologia la Institutul Teologic UniversitarOrtodox din Sibiu, frecventând, `n perioada 1974-1976, cursurile dedoctorat la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucure[ti, sub`ndrumarea pr. prof. dr. Dumitru St\niloae. {i-a continuat studiile `nstr\in\tate: doi ani la Facultatea de Teologie a Universit\]ii de {tiin]eUmane din Strasbourg (Fran]a) [i doi ani la Universitatea „AlbertLudwig“ din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolic\(Germania). ~n 1987, a intrat `n via]a monahal\ la M\n\stireaSih\stria, cu numele Daniel, avându-l ca na[ de c\lug\rie pe arhi-mandritul Cleopa Ilie. La 4 martie 1990 a fost ales Episcop-vicar alArhiepiscopiei Timi[oarei, cu titlul de Lugojanul [i a fost hirotonitarhiereu. La pu]in timp (7 iunie 1990) a fost ales Arhiepiscop alIa[ilor [i Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei. A desf\[urat o bogat\activitate pastoral-misionar\, cultural\ [i social-filantropic\ `n peri-oada 1990-2008, `n demnitatea de Mitropolit al Moldovei [i Bu-covinei. La 12 septembrie 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales`n func]ia de Arhiepiscop al Bucure[tilor, Mitropolit al Munteniei [iDobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române [i Loc]iitor al Tro-nului Cezareei Capadociei.
~ntronizarea Preafericitului Patriarh Daniel a avut loc duminic\, 30septembrie 2007, la Catedrala patriarhal\ din Bucure[ti.
Sus]inut\ activitate cultural\Patriarhul nostru de]ine mai multe func]ii [i onoruri, `ntre care aceea
de membru titular al Academiei Interna]ionale de {tiin]e Religioase de laBruxelles, [i a ob]inut mai multe titluri [i distinc]ii. Este Doctor HonorisCausa al mai multor universit\]i din ]ara, precum [i al Universit\]iiCatolice „Sacred Heart“, Fairfield, Connecticut, SUA.
La 30 septembrie 2007, când a fost `ntronizat ca Patriarh al BisericiiOrtodoxe Române, a primit din partea pre[edintelui Traian B\sescu Or-dinul „Steaua României“ `n grad de Mare Cruce.
Patriarhul Bisericii noastre a fondat mai multe publica]ii [i a par-ticipat la peste 100 de simpozioane, congrese, conferin]e, colocvii [i`ntruniri na]ionale [i interna]ionale, fiind, de asemenea, autorul maimultor volume de scrieri. A publicat peste 1.000 de articole, studii,cuvânt\ri [i prefe]e, atât `n român\, cât [i `n limbile francez\, englez\[i german\.
A pus bazele primului Centru de Pres\ al BOR~n activitatea Sa de pân\ acum, Patriarhul Daniel s-a remarcat ca
fondator de institu]ii, publica]ii, organizator de simpozioane, colocvii,congrese [i expozi]ii, precum [i ini]iator, sprijinitor [i coordonator a nu-meroase programe sociale, culturale [i educative. A `nfiin]at [i sus]inut maimulte institu]ii de `nv\]\mânt teologic, asocia]ii social-filantropice [i cen-tre cultural-pastorale, atât `n Moldova, cât [i `n Arhiepiscopia Bucure[tilor.
A ar\tat o grij\ deosebit\ pentru monahism, num\rul m\n\stirilor [ischiturilor crescând considerabil sub `ndrumarea sa. ~n timpul arhi-p\storirii sale, au fost canoniza]i mai mul]i sfin]i români, au fost `nfiin]atesau reactivate eparhii, iar mai multe episcopii istorice din ]ar\ au fost ridi-cate la rangul de arhiepiscopie.
~n calitate de Patriarh al BOR a efectuat o vizit\ irenic\ laConstantinopol, vizite pastorale `n Austria, Fran]a [i Spania, precum [ivizite canonice `n mai multe arhiepiscopii [i episcopii din ]ar\.
La Bucure[ti, Patriarhul Daniel a pus bazele primului Centru de Pres\al Bisericii Ortodoxe Române, Basilica, `n cadrul c\ruia func]ioneaz\Radio Trinitas, TV Trinitas, Ziarul Lumina, Agen]ia de [tiri Basilica [iBiroul de pres\ al Patriarhiei Române.
Cu purtarea de grij\ a Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-au f\-cut toate demersurile pentru demararea lucr\rilor de construire a Catedra-lei Mântuirii Neamului.
Biroul de pres\ al Patriarhiei Rom=ne precizeaz\ c\ zilele oficiale de ani-versare a Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel sunt: ziua de 30 septembrie,data `ntroniz\rii Preafericirii Sale `n demnitatea de Patriarh al Bisericii Or-todoxe Române, precum [i 17 [i 18 decembrie, zilele de pomenire a SfântuluiProoroc Daniel [i a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul. (sursa: basilica.ro)
Preafericitul Daniel, Patriarhul României,a `mplinit 59 de ani
Prezent anul trecut la Roman, cu prilejul ridic\rii eparhiei noastre la rangul de arhiepiscopie,
PF P\rinte Patriarh Daniel a fost `nt=mpinat cu toat\dragostea de c\tre ierarhii, preo]ii [i credincio[ii locului
Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
18
Pe data de 15 iulie, `n urm\ cu peste un secol [ijum\tate, ap\rea prima emisiune de m\rci po[tale dinsud-estul Europei, emis\ de c\tre principatul Mol-dovei. Astfel, aceast\ zi a devenit Ziua M\rcii Po[-tale Române[ti, marcat\ prin lansarea unor emisiunicu tematic\ divers\, de mare interes pentru filateli[ti.
~n `ntâmpinarea filateli[tilor cu o tem\ original\
~n acest an, România a s\rb\torit evenimentulprin introducerea `n circula]ie a emisiunii de m\rcipo[tale „125 de ani de la Recunoa[terea Autocefa-liei Bisericii Ortodoxe Române“, informeaz\ rom-filatelia.ro.
Venind `n `ntâmpinarea filateli[tilor cu o tem\original\, excep]ional\, Romfilatelia demonstrea-z\, `nc\ o dat\, faptul c\ timbrul este un mijloc ine-dit de cunoa[tere, de informare [i descoperire. Prinnoua `nf\]i[are elegant\ [i miniatural\, aceast\ rafi-nat\ capodoper\ a filateliei deschide, celui care [ties\ citeasc\, o fereastr\ spre cultur\ [i educa]ie.
~ncepând cu data de 15 iulie 2010, emisiuneafilatelic\ aniversar\ „125 de ani de la Recunoa[-terea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române“ vaputea fi achizi]ionat\ de la toate magazinele Rom-filatelia din Bucure[ti [i din ]ar\.
Circula]ie la nivel na]ional [i interna]ional
„Pe lâng\ marca po[tal\, emisiunea este alc\-tuit\ dintr-un plic „prima zi“ pe care este ilus-trat\ imaginea Tomosului de recunoa[tere aAutocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, sem-nat la data de 25 aprilie, anul 1885, la Con-stantinopol. De asemenea, emisiunea este alc\-tuit\ [i din dou\ c\r]i po[tale maxime care factrecerea istoric\ de la primul Patriarh al BisericiiOrtodoxe Române, Miron Cristea, c\tre actualul
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafe-ricitul P\rinte Daniel. Ca absolut toate emisiu-nile [i produsele filatelice, marcarea introducerii`n circula]ie a acestora se face prin aplicarea `nclar a [tampilei „prima zi“, care atest\ data deintroducere [i locul unde aceste produse au fostintroduse `n circuitul po[tal“, a declarat C\t\linaIonescu, Director Marketing - Romfilatelia, ci-tat\ de Agen]ia de [tiri Basilica.
Marca po[tal\ dedicat\ autocefaliei BOR are ovaloare nominal\ de 6 lei, iar tirajul este de apro-ximativ 50.000 de buc\]i: „Marca po[tal\ se folo-se[te `n mare parte, dar nu `n mod excep]ional, latransmiterile pe plan extern. Emisiunea va fi pro-movat\, astfel, [i la nivel na]ional, dar [i interna-]ional, iar din acest motiv, c\r]ile po[tale maximevor circula al\turi de plicul «prima zi» `n toate ofi-ciile po[tale“, a mai precizat C\t\lina Ionescu.
Colec]ii inedite `n Anul anivers\rii a 125 de anide la recunoa[terea autocefaliei BOR [i a 85 de ani de la `nfiin]area Patriarhiei RomâneCu ocazia zilei M\rcii Po[tale Române[ti, s\rb\torit\ `nfiecare an la 15 iulie, Romfilatelia a lansat emisiuneafilatelic\ aniversar\ „125 de ani de la Recunoa[tereaAutocefaliei Bisericii Ortodoxe Române“. Aceastacuprinde un timbru, un plic [i dou\ c\r]i po[tale. Deasemenea, `n acest an omagial [i BNR a pus `ncircula]ie, `n scop numismatic, o moned\ din aur [i 5 dinargint, dedicate anivers\rii sus amintite [i, respectiv,omagierii celor 5 patriarhi care au condus destineleBOR din 1925 p=n\ `n 2007.
Monede de colec]iededicate BOR
Banca Na]ional\ a României a pus `n circu-la]ie, `n scop numismatic, `ncepând cu data de 14iunie 2010, o moned\ din aur, dedicat\ anivers\riia 125 de ani de la recunoa[terea autocefaliei Bise-ricii Ortodoxe Române [i a 85 de ani de la `nfiin-]area Patriarhiei Române, `n tiraj de 1000 de bu-c\]i, cu putere circulatorie pe teritoriul României.
Aversul monedei prezint\ imaginea CatedraleiPatriarhale, valoarea nominal\ „200 LEI“, stemaRomâniei [i anul de emisiune „2010“; la exterior,`n stânga-sus, inscrip]ia `n arc de cerc „ROMA-NIA“. Reversul prezint\ un fragment din icoanaSfintei Treimi - sus, stema Patriarhiei Române -jos [i anii „1885“ - `n stânga [i „1925“ - `n dreapta;la exterior, inscrip]iile circulare „125 de ani de larecunoasterea Autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomane“ [i „85 de ani de la infiintarea PatriarhieiRomane“.
Pre]ul de vânzare, f\r\ TVA, este de 3150 lei.
Monede din argint dedicatePatriarhilor BOR
Pentru a marca anul omagial al Crezului orto-dox [i al Autocefaliei Bisericii noastre, Banca
Na]ional\ a României a pus `n circula]ie, `ncep=nddin luna iulie a.c., `n scop numismatic, un set decinci monede din argint, dedicate patriarhilorBisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, Nico-dim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu[i Teoctist Ar\pa[u, informeaz\ Basilica, Agen]iade [tiri a Patriarhiei Rom=ne. Tirajul este de 1 000de buc\]i din fiecare moned\, iar pre]ul este de 950Lei f\r\ TVA. Valoarea nominal\ a unei monedeeste de 10 lei.
„Monedele din argint din emisiunea numis-matic\ „Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române“au putere circulatorie pe teritoriul României: „Peaversul monedei este desenat Palatul Patriarhal cuinscrip]iile „Palatul Patriarhal“ [i „România“.Valoarea nominal\ a fiec\rei monede este de 10Lei. Pe reversul fiec\rei monede este portretulfiec\ruia dintre cei 5 patriarhi, al\turi de stemaPatriarhiei Rom=ne“, a mai spus domnul Mugur{te], purt\tor de cuv=nt al BNR.
Monedele - at=t cele de aur, c=t [i cele deargint - sunt `nso]ite de bro[uri de prezentare aemisiunii numismatice, care includ [i certificatulde autenticitate, pe care se g\sesc semn\turile gu-vernatorului B\ncii Na]ionale a României [icasierului central.
Punerea `n circula]ie a monedelor, `n scop nu-mismatic, se realizeaz\ prin sucursalele B\nciiNa]ionale a României din Bucure[ti, Cluj, Ia[i [iTimi[. (sursa: www.bnr.ro)
Programul „Alege {coala!“ se extindeDatorit\ succesului `nregistrat `n prima parte a derul\rii programului„Alege {coala!“, Patriarhia Rom=n\ a decis extinderea acestuia, in-formeaz\ Agen]ia de [tiri Basilica. ~ncep=nd cu luna august, `n paralel cu primul program „Alege{coala!“, se va desf\[ura [i proiectul „Alege {coala! II“. „Acesta con-tinu\ seria proiectului „Alege {coala! I“. A fost semnat de cur=ndparteneriatul cu Agen]ia de management pentru Resurse umane pentrufinan]area acestui proiect mult mai ambi]ios. El va avea o arie ge-ografic\ mult mai larg\ [i anume `ntreg Ardealul, Banatul, Oltenia,Sudul Moldovei [i Dobrogea. Aproximativ 2000 de parohii vor fi im-plicate `n acest proiect“, a declarat Pr. Constantin Naclad, InspectorPatriarhal [i coordonator al Proiectului. Proiectul a fost ini]iat de Patriarhia Rom=n\ `n 2008 [i este derulatmomentan `n parteneriat cu Funda]ia „World Vision“ `n 10 eparhii dinMitropolia Munteniei [i Dobrogei [i Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.
Congres „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ `n toamn\~n perioada 1-3 septembrie, `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei va avea loc cel de-al III-lea congres „Hristos ~mp\rt\[it Copiilor“, informeaz\ Basilica. Evenimentul estededicat anului omagial al Crezului Ortodox [i `n cadrul acestuia„va avea loc lansarea proiectului 'The Way', proiect care urm\re[teun nou tip de catehez\ pentru adul]i. Acest proiect, care a fost dezvoltat `n cadrul Institutului de studii cre[tin-ortodoxe dinCambridge, va fi descris mai pe larg la acest congres de c\tre domnul profesor David Frost, decanul Institutului de studii cre[tin-ortodoxe de la Cambridge, care va fi invitat special la acest congres“, a spus Pr. Insp. Constantin Naclad din cadrul SectoruluiTeologic-Educa]ional al Patriarhiei Rom=ne. Congresul Na]ional „Hristos ~mp\rt\[it Copiilor“ va reuni preo]i res-ponsabili [i sus]in\tori ai proiectului, din ]ar\, dar [i din str\in\tate.
Majoritatea Bisericilor europene se implic\ `nacordarea de sprijin confesional [i asistare direct\(asisten]\ medical\, psihologic\, consiliere etc) mi-gran]ilor. ~n prezent, România este atât ]ar\ de orig-ine, prin emigrarea unui num\r important decet\]eni români `n str\in\tate, cât [i ]ar\ de des-tina]ie pentru tot mai mul]i imigran]i. Potrivit sta-tisticilor ultimilor doi ani, migra]ia `n România este`n cre[tere, fenomen care reprezint\ o provocarepentru societatea româneasc\, inclusiv pentruBiserici. Biserica Ortodox\ Român\ acord\ prinprogramele de asisten]\ social\ o aten]ie special\problemelor migran]ilor [i colaboreaz\ cu alte cultecre[tine din România `n sprijinul acestora (Bucu-re[ti, Arad, Timi[oara).
„Bisericile din Europar\spunzând fenomenuluimigra]iei“
Seminarul „Fenomenul migra]iei, justi]ie so-cial\ [i coabitare“ a reunit 25 de participan]i din]ar\, reprezentan]i ai Bisericii Ortodoxe Române,Bisericii Romano-Catolice, Bisericilor Protestan-te, dar [i al]i exper]i `n problematica fenomenuluimigra]iei din partea unor ONG-uri.
Scopul seminarului a fost s\ evalueze activitateadesf\[urat\ pân\ `n prezent de Bisericile din Româ-
nia, subliniindu-se importan]a valorilor religioase co-mune [i respectarea tradi]iilor specifice `n procesulde integrare a imigran]ilor `n comunitate. Cu acestprilej, a fost lansat\ campania na]ional\ „Bine ai ve-nit, str\ine!“ care marcheaz\ `ncheierea anului „Bi-sericile din Europa r\spunzând fenomenului migra-]iei“, lansat de Comisia Bisericilor pentru Migran]i`n Europa [i Conferin]a Bisericilor Europene (CEC)la cea de a XIII-a Adunare General\ (Lyon, iulie 2009).
Cinci Biserici din Rom=niacolabor=nd `n domeniulfilantropiei [i asisten]ei sociale
ASOCIA}IA ECUMENIC| A BISERICI-LOR DIN ROMÂNIA - AIDRom este o organi-za]ie ecumenic\ fondat\ `n anul 1991 [i format\din cinci Biserici din România: Biserica Ortodox\Român\ (membru fondator), Biserica Reformat\(membru fondator), Biserica Evanghelica C.A.(membru fondator), Biserica Evanghelic\ Lutera-n\ [i Biserica Armean\.
AIDRom deruleaz\ o serie de programe `n do-meniul asisten]ei sociale, dezvolt\rii comunitare,educa]iei (preven]ia abandonului [colar, reintegrare[colar\), protec]iei mediului, prevenirii traficului defiin]e umane, a violen]ei domestice [i consumuluide droguri, integr\rii persoanelor `n situa]ii de riscetc. (Biroul de pres\ al Patriarhiei Rom=ne)
{tiri pe scurt
Seminar na]ional despre Fenomenul migra]iei~n ziua de 13 iulie 2010, `n sala Conventus din Palatul Patriarhiei,Asocia]ia Ecumenic\ a Bisericilor din România - AIDRom a orga-nizat seminarul na]ional „Fenomenul migra]iei, justi]ie social\ [icoabitare“, cu sprijinul Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) [ial Comisiei Bisericilor pentru Migran]i din Europa (CCME).Seminarul face parte din proiectul na]ional „Bisericile Cre[tine dinRomânia r\spunzând fenomenului migra]iei“.
CCoonnttrriibbuu]]iiaa ddeeoosseebbiitt\\ aa BBiisseerriicciilloorr `̀nn lluuppttaa ccoonnttrraass\\rr\\cciieeii [[ii aa eexxcclluuzziiuunniiii ssoocciiaallee aa ffoosstt ssaalluuttaatt\\ ddee ttoo]]iicceeii ttrreeii pprree[[eeddiinn]]ii aaii pprriinncciippaalleelloorr iinnssttiittuu]]iiii eeuurrooppeennee..
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
20
BBIISSEERRIICC|| {{II SSOOCCIIEETTAATTEE
Dou\zeci de `nal]i reprezen-tan]i ai principalelor religii alelumii s-au `ntâlnit pe 19 iulie,la Bruxelles, cu pre[edin]iiinstitu]iilor centrale europene,pentru a discuta modalit\]ileefective de combatere a s\r\-ciei [i a excluziunii sociale.Reuniunea a fost cea de-a[asea dintr-o serie de `ntâlnirianuale lansate de pre[edinteleComisiei Europene, Jose Ma-nuel Barroso, `n 2005. DinRomânia a participat ~nalt-preasfin]itul Mitropolit Iosif,reprezentantul Bisericii Orto-doxe Române pe lâng\ insti-tu]iile europene.
La invita]ia Comisiei europene [i cu binecu-vântarea Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel,~naltpreasfin]itul Mitropolit Iosif, ArhiepiscopulEuropei Occidentale [i Meridionale, a participat,`n calitate de Vicepre[edinte al Reprezentan]eiBisericii Ortodoxe Române pe lâng\ Institu]iileUniunii Europene, la `ntâlnirea anual\ a liderilorreligiilor monoteiste din Europa cu `nal]ireprezentan]i ai Institu]iilor europene.
2010, Anul European al Combaterii s\r\ciei [i excluziunii sociale
Pe 19 iulie, la sediul Comisiei europene dela Bruxelles, a avut loc cea de a [asea `ntâlnirede acest gen ini]iat\ de pre[edintele Barroso [iprima dup\ intrarea `n vigoare a Tratatului de laLisabona, care prin Art. 17, 3 institu]ionalizeaz\dialogul dintre Institu]iile europene [i Bisericiledin Europa, informeaz\ mitropolia.eu.
La discu]ii au mai participat reprezentan]i aiParlamentului european, iar din partea BisericiiOrtodoxe, au fost prezen]i: Preafericitul Iero-nim, Arhiepiscopul Atenei [i al `ntregii Grecii,~naltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Simeon,din partea Bisericii Ortodoxe Bulgare, ~nalt-preasfin]itul P\rinte Mitropolit Iosif, din parteaBisericii Ortodoxe Române [i Preasfin]itul P\-rinte Episcop Porfirie, din partea Bisericii Ci-prului, iar ~naltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit
Emanuel (Patriarhia Ecumenic\ de Constan-tinopol) a participat `n calitate de Pre[edinte alConferin]ei Bisericilor Europene (KEK).
Tema `ntâlnirii de anul acesta a fost: „Com-baterea s\r\ciei [i a excluziunii sociale: un im-perativ pentru guvernarea european\“. Partici-pan]ii au reflectat `mpreun\ la cauzele [i con-secin]ele excluziunii sociale, propunând `nacela[i timp m\suri eficace de combatere as\r\ciei [i de integrare a celor mai vulnerabili `nsocietate. Printre altele, a fost eviden]iat [i fap-tul c\ nu poate exista [i func]iona o economiesocial\ f\r\ recunoa[terea demnit\]ii s\raculuisau a celui exclus din punct de vedere social.De aceea, o abordare prea tehnicizat\ sau preaadministrativ\ a problemei s\r\ciei poate riscas\ considere pe s\raci ca fiind doar ni[te obiectece trebuie asistate, punând `ntre paranteze dem-nitatea persoanei umane. Pre[edintele Barroso asubliniat chiar faptul c\ economia european\,pentru a se cl\di pe baze s\n\toase, fidel\ man-datului p\rin]ilor fondatori ai Europei, [i pentrua deveni exemplu [i pentru alte economii de peglob, trebuie s\ pun\ omul `n centrul s\u.
Bisericile, parteneri viabili [i responsabili ai autorit\]ilorpolitice europene
Contribu]ia deosebit\ a Bisericilor `n luptacontra s\r\ciei [i a excluziunii sociale a fostsalutat\ cu aceast\ ocazie de to]i cei trei pre[e-din]i ai principalelor institu]ii europene, Biseri-cile [i comunit\]ile religioase din Europa fiindrecunoscute `n general ca parteneri viabili [i
responsabili ai autorit\]ilor politice europene `naceast\ chestiune. Având o experien]\ `ndelun-gat\ `n combaterea fenomenului s\r\ciei [i alexcluziunii sociale, Bisericile cunosc, de fapt,foarte bine nevoile cu care se confrunt\ pop-ula]ia [i au dezvoltat cu succes metode [i or-ganisme de lupt\ `mpotriva acestui fenomen.
~n acest sens, reprezentantul Bisericii Orto-doxe Române la `ntâlnire, ~naltpreasfin]itul P\-rinte Mitropolit Iosif, a accentuat preocupareaconstant\ a Bisericii pentru cei `n nevoi, sub-liniind `n general voca]ia [i responsabilitateaomului fa]\ de cel s\rac [i marginalizat. ~n ace-la[i timp, redescoperirea umanit\]ii omului pos-tuleaz\ dep\[irea unei mentalit\]i materialiste,centrat\ doar pe câ[tig, [i accentuarea aspectu-lui spiritual al nevoilor omului.
Mai multe informa]ii a oferit, pentru RadioTrinitas, ~naltpreasfin]itul Mitropolit Iosif: „Con-cluzia celor trei pre[edin]i ai Parlamentului [iConsiliului European a fost unanim\, `n sensul c\au semnalat contribu]ia foarte important\ pe carecomunit\]ile religioase [i Biserica o au `n soci-etatea de ast\zi [i mai ales `n combaterea s\r\ciei,lucru pe care Biserica `l face de 2000 de ani“.
Pentru rezultate concrete `n lupta `mpotrivafenomenului s\r\ciei [i al excluziunii sociale tre-buie c\utate solu]ii pentru responsabilizarea tu-turor celor implica]i `n procesul european, partic-ipan]ii la `ntâlnirea de la Bruxelles exprimându-[iclar dorin]a de continuare a dialogului [i de in-stitu]ionalizare a cooper\rii `ntre factorii care potcontribui la rezolvarea, pe cât posibil, a acesteiprobleme grave care afecteaz\ ast\zi Europa u-nit\, informeaz\ Agen]ia de [tiri Basilica.
Uniunea European\ [i Bisericile din Europaunite `mpotriva s\r\ciei [i excluziunii sociale
Contribu]ia deosebit\ a Bisericilor `n lupta contra s\r\ciei [i a excluziunii sociale a fost salutat\ de cei trei pre[edin]i ai principalelor institu]ii europene
21anul II (X) nr. 7
IINN MMEEMMOORRIIAAMM
Am aflat cu triste]e despre plecarea din a-ceast\ lume, la 1 iulie 2010, a MitropolituluiIoan de Nicaea, fost Arhiepiscop pensionat alKareliei [i a Toat\ Finlanda.
Un distins expert [i `n]elept p\stor al turmeisale, Mitropolitul Ioan r\mâne `n amintirea [i `ninimile tuturor celor care l-au cunoscut ca undevotat slujitor al lui Hristos, „Arhiereulm\rturisirii noastre“ (Evrei 3,1), ca o persoan\
jovial\ [i, totu[i, ca un teolog profund [i specia-list `n dreptul canonic recunoscut pe plan inter-na]ional.
Mitropolitul Ioan, care a slujit ca ~ntâist\t\toral Bisericii Finlandeze Autocefale din 1987 pân\la retragerea sa din 2001, a fost un prieten foarteapropiat al Bisericii Ortodoxe Române [i al re-gretatului Patriarh Teoctist, fiind prezent la di-ferite evenimente care au marcat via]a Bisericii
noastre. P\str\m amintiri dragi de la ultima `n-tâlnire personal\ cu Mitropolitul Ioan, de acumexact 11 ani (iulie 1999), la un congres interna-]ional dedicat monahismului, desf\[urat la Cen-trul Sf. Daniil Sihastrul de la Dur\u, Moldova.
Transmitem, `n numele ierarhilor, clericilor[i credincio[ilor Bisericii Ortodoxe Române [ial nostru personal, sincera noastr\ compasiuneBisericii Ortodoxe Finlandeze `n aceste mo-mente de durere [i ne rug\m Atotputernicului [iMilostivului Dumnezeu - dup\ cum am f\cut [iieri, la Sfânta Liturghie de la CatedralaPatriarhal\ din Bucure[ti - s\ d\ruiasc\ pace su-fletului credinciosului s\u slujitor MitropolitulIoan [i s\-l odihneasc\ al\turi de cei drep]i, `n~mp\r\]ia Sa.
Ve[nica lui pomenire!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
La sf=r[itul lunii trecute, `n Bisericiledin eparhiile Patriarhiei Române s-auoficiat slujbe de pomenire pentru doidintre fo[tii patriarhi ai Rom=niei.Astfel, `n ziua de 30 iulie, s-au oficiatslujbe de pomenire pentru fericitul`ntru adormire p\rintele patriarhTeoctist Ar\pa[u, la trei ani de latrecerea sa la Domnul, informeaz\„Ziarul Lumina“. Patriarhul IustinMoisescu a fost pomenit la Catedralapatriarhal\, la 24 de ani de las\vâr[ire, `n ziua de 31 iulie a.c..
Slujba Parastasului la trei ani de la trecereala cele ve[nice a vrednicului de pomenire patri-arhul Teoctist a fost oficiat\, la Catedrala patri-arhal\, cu binecuvântarea Preafericitului P\rin-te Patriarh Daniel, de c\tre Preasfin]itul Varsa-nufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepis-copiei Bucure[tilor, `nconjurat de un sobor depreo]i [i diaconi. La slujb\ au participat [iPreasfin]itul Ciprian Câmpineanul, EpiscopVicar Patriarhal, preo]i, sute de credincio[i, dar[i rude ale p\rintelui patriarh Teoctist.
~n acest context a fost citit mesajul Preafe-ricitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Or-todoxe Române, cu ocazia comemor\rii a treiani de la trecerea la cele ve[nice a p\rintelui pa-triarh Teoctist Ar\pa[u, intitulat „PatriarhulTeoctist - o candel\ de `nviere“. Dup\ SlujbaParastasului a fost oficiat un Trisaghion la mor-
mântul fericitului `ntru adormire p\rintele patri-arh Teoctist aflat `n incinta Catedralei Patriar-hale din Bucure[ti.
{i clericii [i credincio[ii din Mitropolia Mol-dovei [i Bucovinei au `n\l]at rug\ciuni c\treDumnezeu pentru cel care a fost arhip\storul a-cestei eparhii `ntre anii 1977 [i 1986. Astfel, `nmai multe m\n\stiri, schituri [i biserici parohia-le de pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei [i Bu-covinei s-au oficiat slujbe de pomenire a patri-arhului Teoctist Ar\pa[u.
La Catedrala Patriarhal\ din Bucure[ti, pe31 iulie, a fost oficiat\ [i slujba de pomenire a
p\rintelui patriarh Iustin Moisescu, de la a c\ruitrecere la Domnul s-au `mplinit 24 de ani.Slujba Parastasului a fost oficiat\, cu binecu-vântarea Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel,de c\tre Preasfin]itul Varlaam Ploie[teanul,Episcop-vicar Patriarhal, `nconjurat de un soborde preo]i [i diaconi.
Preasfin]ia Sa a dat citire mesajului Preafe-ricitului P\rinte Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române, intitulat „Patriarhul Iustin -un stâlp neclintit de furtun\“. De asemenea, du-p\ Slujba Parastasului a fost oficiat un Trisa-ghion la mormântul patriarhului Iustin Moises-cu aflat `n incinta Catedralei Patriarhale.
„A fost un prieten foarte apropiatal Bisericii Ortodoxe Române“
Mesaj de condolean]e al Patriarhului României la trecereala Domnul a Mitropolitului Ioan de Nicaea, fost Arhiepiscop
al Kareliei [i a Toat\ Finlanda, adresat ~naltpreasfin]ituluiLeo, Arhiepiscop al Kareliei [i a Toat\ Finlanda
Trisaghion la morm=ntul patriarhului Teoctist
~n iulie, slujbe de pomenire pentru doi dintre patriarhii României
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
22
DDOOSSAARR
Credin]a cre[tin\ are la baz\Revela]ia divin\ sau Descope-rirea lui Dumnezeu. „Dup\ ceDumnezeu odinioar\, `n multerânduri [i `n multe chipuri, avorbit p\rin]ilor no[tri prinprooroci, `n zilele acestea maide pe urm\ ne-a gr\it nou\prin Fiul, pe Care L-a pusmo[tenitor a toate [i prin Carea f\cut [i veacurile“ (Evrei, 1-2),adic\ prin Domnul nostru IisusHristos, Fiul lui Dumnezeu`ntrupat. Aceast\ credin]\revelat\ a fost [i este p\strat\de Biseric\ prin ApostoliiDomnului [i urma[ii lor -episcopi [i preo]i - p=n\ ast\zi.
M\rturisirea credin]ei trebuia facut\ laBotez [i la Sfânta Liturghie, `nc\ din vremurileprimare, pentru a se ap\ra comunitatea Bisericii[i, implicit, a `nv\]\turii Domnului. Sfin]ii A-postoli au formulat defini]ii scurte de credin]\,etaloane pentru cre[tini, care vor constitui bazaviitoarelor „Crezuri“ sau Simboluri de credin]\.
Cum au ap\rut „Crezurile“sau Simbolurile de credin]\
~n esen]\, acestea sunt formul\ri rezumativedogmatice, cum reiese din textul: Cu adev\ratmare este taina dreptei credin]e: „{i cu adev\rat,mare este taina dreptei credin]e: Dumnezeu S-aar\tat `n trup, S-a `ndreptat `n Duhul, a fost v\-zut de `ngeri, S-a propov\duit `ntre neamuri, afost crezut `n lume, S-a `n\l]at `ntru slav\.“ (ITimotei 3, 16). Mai g\sim [i alte scurte defini]iide credin]\: „Harul Domnului nostru Iisus Hris-tos [i dragostea lui Dumnezeu [i `mp\rt\[ireaSfântului Duh s\ fie cu voi cu to]i!“ (IICorinteni 13, 13) [i „C\ci trei sunt care m\rturi-sesc `n cer: Tat\l, Cuvântul [i Sfântul Duh, [i A-ce[ti trei Una sunt.“ (I Ioan 5, 7). Trebuie s\ cu-noa[tem c\ aceste formul\ri rezumative au fostutilizate de Biseric\, de la `nceputurile ei, ca„reguli“ sau `ndreptare de credin]\, m\rturisirilede neofi]i la primirea Botezului. ~n Biserica pri-mar\ Botezul este administrat `n prima s\pt\-
mân\ dup\ S\rb\toarea ~nvierii (S\pt\mâna Lu-minat\). Aceste adev\rate Simboluri de credin-]\ s-au numit „regula fidei“ [i „kanon tis pisteos“.Despre ele aminte[te marele apologet Tertulian(secolul. 3) `n cartea sa intitulat\ „Despre pre-scrip]ia ereticilor“. ~n misiunea ei, Biserica afolosit aceste reguli ale credin]ei la Botez [i `ncult, ca [i `n lucrarea de transmitere a `nv\]\turiide credin]\: „Drept aceea, mergând, `nv\]a]i toateneamurile, botezându-le `n numele Tat\lui [i alFiului [i al Sfântului Duh“. (Matei 28, 19). Cutimpul, ele s-au dezvoltat [i s-au amplificat, trans-formându-se `ntr-o mic\ m\rturisire de credin]\.
Formularea Crezurilor la Sinoadele Ecumenice
Crezul, adic\ Simbolul de Credin]\, pe care-l rostim la Sfânta Liturghie, Botez [i alte slujbebiserice[ti ortodoxe, a fost formulat la Sinoa-dele I [i II Ecumenice, care s-au ]inut la Niceea,`n anul 325, [i Constantinopol, `n anul 381; de
aici [i denumirea de „Simbol de credin]\ niceo-constantinopolitan“.
Dar ce este Sinodul Ecumenic? ~n primulrând, sinoadele ecumenice au fost adun\ri deierarhi [i teologi ai Bisericii de pretutindeni, dinR\sarit [i Apus, adic\ din marile cet\]i cre[tineale vremii de atunci: Ierusalim, Antiohia, Ale-xandria, Constantinopol [i, bine`n]eles Roma,dar [i din cet\]i ale Imperiului Roman unde s-au`nfiin]at comunita]i cre[tine. De aceea, g\sim laaceste `ntâlniri [i reprezentan]i din provinciaSci]ia Minor, mai precis cetatea Tomisului. ~ndocumentele Sinodului I Ecumenic g\sim listacu episcopii participan]i din care n-a lipsit„Scitanul“. Lucr\rile Sinoadelor Ecumenice s-au desfa[urat sub asisten]a Sfântului Duh. Deaceea, hot\rârile lor exprim\ doctrina (`n-v\]\tura) Bisericii `n mod infailibil. TotalitateaBisericii (ierarhi, preo]i [i credincio[i) areplenitudinea acestei puteri de a nu gre[i, iar„glasul“ ei este auzit prin Sinoadele Bisericii depretutindeni. Plin\tatea bisericeasc\ este repre-
M\rturisirea credin]ei, prima datorie a cre[tinilor
zentat\ prin episcopii ei, care „dogmatizeaz\“,sub asisten]a [i conducerea Sfântului Duh. Deaici [i invocarea sau expresia: „P\rutu-s-a Du-hului Sfânt [i nou\“). ~ntr-adev\r, Sfântul Duh aprocedat `n a[a fel `ncât acel „consens alBisericii de pretutindeni“ s\ aib\ la baz\ con-sensul absolut al Sfin]ilor P\rin]i, participan]i laSinoade, cu Sf=nta Scriptur\ [i manifestat `nmod str\lucit `n simboluri, catehisme si, multmai t=rziu, `n acele „m\rturisiri de credin]a“.Vincen]iu de Lerin preciza c\ „`nva]\turaBisericii trebuie s\ cuprind\ ceea ce s-a crezuttotdeauna, pretutindeni [i de to]i“. ConsensulBisericii de pretutindeni este evident `n special`n scrierile dogmatice ale Sfin]ilor P\rin]i, pre-cum [i `n operele lor liturgice. Toate problemelevremii lor au fost cercetate [i explicate de Sfin]iiP\rin]i `n lumina Sfintei Scripturi [i a SfinteiTradi]ii, care tocmai se dezvolt\. ~n felul acesta,opera Sfin]ilor P\rin]i [i hot\rârile dogmatice [icanonice ale celor 7 Sinoade Ecumenice, pre-cum [i ale celor nou\ Sinoade locale, aprobatede Sinodul Trulan, fac din primele opt veacuricre[tine o epoc\ unic\ de mare `nsemn\tate. Eleau fost rezumate `n „Dogmatica“ Sf=ntului IoanDamaschin (†749).
Cum a fost generat Crezul?
Acele formul\ri rezumative folosite `n Bi-seric\ drept „reguli“ sau `ndreptare de credin]\m\rturisite de viitorii cre[tini la primireaSfântului Botez, sunt amintite de scriitorul bi-sericesc Tertulian, mare apologet din veacul al
III-lea. ~n acela[i timp, Biserica a apelat la acestemetode apostolice de a sintetiza punctele princi-pale de credin]\. Nu numai pentru m\rturisireacredin]ei ei adev\rate, la Botez, ci [i pentrum\rturisirea public\ a credincio[ilor la SfântaLiturghie. Astfel, vor fi dezvoltate con]inuturileacestor mici simboluri de credin]\ [i chiar„Crezuri“ mai cuprinz\toare, precum cele aleBisericii din Ierusalim, din Salamina, dinCezareea Palestinei, din Cipru etc. ~n acest con-text apare, `nainte de anul 200, SimbolulApostolic care se bazeaz\ pe Tradi]ia Apostolic\.El este folosit, de-a lungul vremii, de cre[tiniiapuseni. Se cunosc [i „crezuri“ formulate deSfin]ii Parin]i. Un asemenea simbol de credin]\foarte vechi `i apar]ine Sfântului GrigorieTaumaturgul (213-275). Acest „crez“ absoluttrinitar, deoarece se refer\ numai la persoaneleSfintei Treimi [i la rela]iile dintre ele; este perfectortodox. Autorul evit\ subordina]ianismul.
Un alt simbol, având o autoritate mai mic\decât cel apostolic [i cel niceo-constantinopoli-tan, este cel numit atanasian. El a fost atribuitSfântului Atanasie cel Mare (†373) deoarecepartea a doua a con]inutului s\u se refer\ la`ntruparea Logosului. Generarea acestor for-mul\ri mai extinse ale credin]ei a fost cauzat\de abaterile de la dreapta credin]\, `n special deerezia lui Arie din Alexandria. Acesta nega de-ofiin]imea [i egalitatea Fiului cu Tat\l. Deaceea, Biserica fiind „stâlp [i temelie a ade-varului“ (I Tim. 3, 15) a convocat, prin glasulSfântului Constantin cel Mare, la Niceea, `nprimul sinod ecumenic, pe episcopii din`ntreaga lume cre[tin\. Astfel, cu autoritatea ei,
Biserica lui Hristos trebuia s\ formuleze [i s\proclame `n mod solemn, prin glasul Sfin]ilorP\rin]i, `nv\]\tura dumnezeiasc\. ~n felul a-cesta, au fost formulate primele 7 articole dinCrezul ortodox.
Istoricul Crezului Niceean Problema pricipal\ dezb\tut\ la Sinodul I
Ecumenic de la Niceea din anul 325 (20 mai - 25august) a fost abaterea de la dreapta credin]\ a luiArie din Alexandria. Dintre Sfin]ii Parin]i partic-ipan]i la aceast\ mare `ntrunire s-a remarcatSfântul Atanasie cel Mare, care a ap\rat adev\ruldespre Persoana teandric\ a lui Hristos [i `nv\-]\turile apostolice. S-au p\strat pân\ ast\zi, dindocumentele Sinodului, „Simbolul de credin]\Niceean“, lista cu ierarhii participan]i, canoaneleSinodului [i epistola sinodal\ a episcopilor,redactat\ dup\ `nchiderea lucr\rilor Sinodului.
Pentru formularea Simbolului de credin]\,`n care s\ fie precizat sintetic adev\rul despreDumnezeirea Fiului [i egalitatea Sa cu Tat\l `ncadrul Sfintei Treimi, s-a propus s\ fie utiliza]inumai termeni din Sfânta Scriptur\, pentru a fiintele[i de to]i: episcopi, preo]i diaconi [i cred-incio[i. S-a recurs [i la alte formule dogmaticepentru a-i `mpiedica pe arieni sa r\st\lm\ceasc\hot\rârile sinoadelor. Epicopul Eusebiu deCezareea a prezentat Simbolul baptismal al co-munita]ii cre[tine din Cezareea Palestinei.Acesta era formulat, cu unele modific\ri, dup\Simbolul compus de Eusebiu. Au redactat unnou Simbol, `n care au precizat c\ Iisus Hristos,Fiul din Sfânta Treime, S-a n\scut ca Dumnezeudin Dumnezeu Tat\l, mai `nainte de to]i vecii, cao lumin\ din lumin\, fiind Dumnezeu adev\rat,n\scut nu f\cut (creat), deofiin]\ cu Tat\l (gr,omoousios to Patri) , prin Care toate s-au f\cut.
Consubstan]ialitatea Fiului cu Tat\l
Sfântul Constantin cel Mare, care convo-case Sinodul [i l-a deschis printr-o cuvântare `nlimba latin\, a insistat ca Simbolul s\ con]in\expres formula „deofiin]\ cu Tat\l“. „SfântulAtanasie a afirmat surprinz\tor c\ simbolul afost opera personal\ a epicopului Hosius dinCordoba. Dar este sigur c\ la redactarea lui n-acontribuit numai un Sfânt P\rinte, ci mai mul]i.Pe lâng\ Sf=ntul Atanasie, termenul „omoou-sius“ a fost sus]inut de Marcel al Ancirei,Eusta]iu al Antiohiei (pomenit `n calendarulortodox la 21 februarie) [i de episcopul occi-dental Hosius de Cordoba. Episcopul [i is-toricul Eusebiu de Cezareea a consemnat:„Când P\rin]ii redactar\ aceast\ formul\ decredin]\ c\ Fiul este din substan]a Tatalui [i este„deofiin]\ cu El“, noi n-am l\sat s\ treac\ a-ceasta f\r\ cercetare. S-au f\cut, deci, `ntreb\ri [ir\spunsuri, cu privire la sensul acestor termeni.
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
24
DDOOSSAARR
P\rin]ii au m\rturisit `ntra-adev\rat c\„din substan]a Tat\lui `nseamn\ c\ Fiuleste din Tat\l, dar nu exist\ ca o parte aFiului ~nsusi. Ni s-a p\rut [i nou\ c\ ebine s\ accept\m acest sens, fiind o`nv\t\tur\ pioas\ c\ Fiul este din Tat\l.Nu `ns\ ca o parte a fiin]ei Sale. Deaceea [i noi am fost de acord cu acest`n]eles [i nu respingem nici chiar ter-menul „omoousios (deofiin]\), av=nd `nvedere pacea [i dorin]a de a nu ne`ndep\rta de gândirea cea dreapt\“
Sfântul Atanasie cel Mare a pre-cizat: „Pentru acelea[i motive, am ac-ceptat [i termenul: n\scut nu f\cut…“.De asemenea, a afirmat: „Aceast\ `n-v\]\tur\ fiind explicat\ astfel, ni s-ap\rut bine ca s\ o aprob\m [i noi, pen-tru c\ am g\sit [i unii vechi, `n]elep]i [irenumi]i episcopi [i scriitori, care s-ausevrit de termenul „omoousios“- de-ofiin]\, pentru a explica dumnezeireaTat\lui [i a Fiului.„
`n num\r de 318, au respins atât for-mulele lor gre[ite ale arienilor cât [iformula echivoc\ a episcopului Euse-biu de Cezareea, subordona]ianist mo-derat. Acesta, `n pofida erudi]iei sale is-torice, a c\utat s\ evite dificult\]ile deordin dogmatic, mai degrab\ spre a fipe placul `mp\ratului Constantin, ilus-trul s\u prieten [i admirator, decât pen-tru a-l sprijini pe Arie. Se [tie c\ SfântulConstantin dorea o formul\ de `mp\care. Aufost discu]ii foarte tari, din punct de vederedogmatic, chiar aprinse. Sf=ntul Ierarh Nicolae,ca [i Sfântul Ierarh Spiridon au intervenit, fie-care `n modul lor. Dar, la sfâr[it, marea majori-tate a P\rin]ilor sinodali a hot\rât ca `nv\]\turadreapt\ [i revelat\, bazat\ pe Sfânta Scriptur\,despre dumnezeirea Tat\lui [i despre egalitatea(consubstan]ialitatea) Sa cu Tat\l s\ fie pre-cizat\, sintetic, `ntr-un „Simbol de Credin]\“,spre a fi cunoscut\ [i `n]eleas\ de credincio[i.Acesta este Simbolul Niceean, care cuprinde[apte articole ale credin]ei. Iat\ con]inutul Sim-bolului de credin]\ formulat la Niceea, tradus `nlimba român\ dup\ textul original grecesc;„Credem ~ntr-Unul Dumnezeu, Tat\l Atotputer-nic, F\c\torul tuturor celor v\zute [i nev\zute.{i ~ntr-Unul Domn Iisus Hristos Fiul lui Dum-nezeu, Unul n\scut din Tat\l, adic\ din fiin]a(ousia) Tat\lui, Dumnezeu din Dumnezeu, lu-min\ din lumin\, Dumnezeu adev\rat dinDumnezeu adev\rat, n\scut nu facut, deofiin]\(omoousios) cu Tat\l, prin care toate s-au f\cutcele din cer [i cele de pe p\mânt. Credem `n CelCare pentru noi oamenii [i pentru a noastr\
mântuire S-a pogorât din ceruri [i S-a `ntrupat [iS-a f\cut om [i a suferit [i a `nviat a treia zi: S-a suit la cer [i va veni ca s\ judece pe cei ce tr\-iesc [i pe cei mor]i. Credem [i `n Duhul Sfânt.Iar pe cei care spun c\: a fost un timp când nuera, c\ a fost `nainte de a fi n\scut, precum c\ afost din cele ce nu exist\, sau c\ este dintr-unipostas, sau substan]\, sau zic c\ Fiul lui Dum-nezeu este schimb\tor [i nu mereu acelea[i,Sf\nta Biseric\ Soborniceasc\ [i Apostolic\ `iAnatematizeaz\“ (Cf. Scrisoarea episcopuluiEusebiu de Cezareea c\tre Biserica din Ceza-reea Palestinei, la Teodoret de Cyr, Istoria bi-sericeasc\, 1, 12). Simbolul de credin]\ niceean,fiind astfel formulat, trebuia s\ fie `nt\rit cusemn\turile episcopale ale ierarhilor prezen]iSfântul Constantin a decis ca to]i cei care nuvor subscrie acestui `nsemnat document, s\ fieexila]i, indiferent de treapta clerical\ pe care ode]ineau. To]i P\rin]ii Sinodului au semnatSimbolul, cu excep]ia lui Arie [i a episcopilorSecundus de Polemaida [i Theonas de Marma-rica. Pân\ la final, au semnat [i episcopii Euse-biu de Nicomidia, Teognis de Niceea [i Marisde Calcedon, care au `ncercat s\ se sustrag\,
semnând un alt text care definea rapor-tul dintre Fiul [i Tat\l prin termenul„asem\n\tor dup\ fiin]\“ (omiousios topatri). Arie [i cei doi episcopi egipteni,`mpreun\ cu al]i preo]i [i diaconi depu[ipentru arianism, au fost exila]i `nIliricul Occidental, `n apropiere deSingidunum [i Valens de Mursa (Osiec).
Primul document scris cu valoare de norm\ pentru cre[tini, dup\Scriptur\
Fiind combatut\ erezia lui Arie, Sino-dul a stabilit data pascal\ a luminateis\rbatori a ~nvierii Domnului, adic\`ntreaga cre[tin\tate s\ serbeze Pa[tele `nprima duminic\, dup\ luna plin\ ceurmeaz\ echinoc]iului de primavar\(dup\ Pa[tele evreilor). S-au discutat [ialte probleme: schisma lui Novat, a luiMeletie [i erezia lui Pavel de Samosata.Acesta din urm\, fiind antitrinitar di-namic, sus]inea gre[it c\ cele Trei per-soane ale Sfintei Treimii sunt doar ni[te„puteri impersonale ale unui singurDumnezeu. La finalul oficial al lucr\-rilor, Sfântul `mp\rat Constantin a con-firmat hot\rârile dogmatice [i canoniceale Sinodului I Ecumenic, dându-le val-oare civil\. Ele au fost respectate [i ac-ceptate de toti teologii, preo]ii [i credin-cio[ii Bisericilor din R\s\rit [i Apus. S-au luat m\suri severe `mpotriva luiArie [i adep]ilor lui. Scrierile ariene, `nspecial Thalia, au fost arse.
Revenind la Simbolul de credin]\ niceean,sintetiz\m c\ `n prima parte el m\rturise[tedumnezeirea Fiului [i egalitatea [i consub-stan]ialitatea lui cu Tat\l, iar `n partea a douaanatematizeaz\ ideile principale ale erezii luiArie. Conchidem c\ el constituie primul docu-ment scris care trebuia respectat [i crezut,dup\ Sfânta Scriptur\, pentru c\ el prezint\ [ired\ adev\rul revelat de Dumnezeu, `ntr-o for-mulare precis\.
S\ observ\m c\ Tradi]ia oral\ `ncepe s\devin\ tradi]ie scris\ prin expresii mai precisedespre adev\rul revelat `n Sfânta Scriptur\.Patriarhul ecumenic Timotei al Constan-tinopolului a poruncit ca la fiecare slujb\ s\ serosteasc\ Simbolul de Credin]\ de la Niceea,care mai `nainte se rostea numai o dat\ pe an, `nVinerea Patimilor, când catehumenii `l recitau`nainte de primirea Sfâtului Botez. Dar Crezulde la Niceea s-a completat cu cel Constantino-politan, devenind Crezul pe care `l m\rturisimast\zi. Contextul acestei transform\ri `l vomurm\ri `ntr-un num\r viitor al revistei noastre.(Pr. prof. Constantin Leonte)
Arderea c\r]ilor ariene de c\tre Sf. Constantin celMare [i Sfin]ii P\rin]i participan]i la Sinodul I
Ecumenic de la Niceea (ilustra]ie dintr-un compendiu de drept canonic din Nordul Italiei,
datat cu aproxima]ie la anul 825)
25anul II (X) nr. 7
SSFFIINN}}IIRROOMMÂÂNNII
Pe 2 iulie, `n fiecare an, cre-dincio[ii ortodoc[i români `lpomenesc pe Sfântul Voievod{tefan cel Mare. Ne`ntrecutctitor de Biserici, domnulMoldovei a fost [i fiul duhov-nicesc al Cuviosului DaniilSihastrul, pe care-l cerceta [i deale c\rui `ndemnuri asculta.Personalitate emblematic\ aistoriei ]\rii noastre, având unrol important [i `n istoriaeuropean\, binecredinciosulvoievod a devenit un simbol alap\r\rii ortodoxiei `n luptelecu turcii [i t\tarii. El a fostcanonizat `n anul 1992 deSfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, cu data depr\znuire 2 iulie, ziua treceriisale la cele ve[nice. Binecre-dinciosul domn al Moldoveieste `ngropat la M\n\stireaPutna, renumita sa ctitorie.
Dup\ ani de prigoan\ comunist\, `n anul1992, Biserica Ortodox\ Român\ a sim]it ne-voia s\ confirme [i s\ oficializeze cultul unoradintre sfin]ii români p\stra]i vii de evlavia popu-lar\, `ntre ace[tia aflându-se [i BinecredinciosulVoievod {tefan cel Mare [i Sfânt.
Din p\cate [i la acel moment, dar [i ast\zi apar`nc\ `ntreb\ri ca: „Cine este {tefan?“ sau „Ce af\cut s\ merite cinstirea acordat\ sfin]ilor?“. Dinfericire, `ns\, acestea nu sunt `ntreb\ri f\r\ r\s-puns, din contr\, personalitatea complex\ a aces-tui voievod a permis, atât contemporanilor, cât [iurma[ilor, scrierea a sute de pagini `n `ncercareade a surprinde cât mai clar chipul [i sufletul aces-tui om, a[a cum reies din faptele ce le-a s\vâr[it.
Ap\r\tor [i `mplinitor al Legii cre[tine[ti
Din perspectiv\ istoric\, cea mai ̀ ntins\ domniea evului mediu românesc (1457 - 1504) a `nsem-nat o epoc\ luminoas\, o epopee eroic\ cu intens\
tr\ire spiritual\ [i mari f\ptuiri culturale [i artisti-ce cre[tine. „Moldova lui {tefan cel Mare“ a avutgrani]ele cele mai `ntinse, dar [i stabile. ~n interi-orul acestor grani]e s-au dezvoltat agricultura, me[-te[ugurile [i comer]ul, la un nivel nemai`ntâlnitpân\ atunci. Este timpul ̀ n care faima [i prestigiulunui domnitor român ating apogeul, atât `n Apu-sul cre[tin european, cât [i ̀ n R\s\ritul mahomedan.
Din perspectiv\ religioas\, trebuie s\ facemprecizarea c\ prin actul solemn al canoniz\rii Bi-serica recunoa[te, declar\ [i a[az\ pe eroii drepteicredin]e ̀ n rândul sfin]ilor pe care ea ̀ i venereaz\.~n baza rânduielilor consacrate de doctrina, depractica [i de tradi]ia cre[tin ortodox\, SfântulSinod al unei Biserici Autocefale are competen]as\ procedeze la canonizarea sfin]ilor ei care `n-deplinesc anumite condi]ii de fond.
Prima condi]ie este „ortodoxia ne`ndoielnic\a credin]ei“. ~n acest sens sunt nenum\rate m\r-
turiile ce confirm\ c\ Voievodul {tefan era un a-p\r\tor [i `mplinitor al Legii cre[tine[ti. El estevoievodul simbol, `n care sunt `ntrupate cele mai`nalte `nsu[iri [i n\zuin]e ale neamului românesc,el este cre[tin ap\r\tor al Ortodoxiei, dar [i ro-mân ap\r\tor al limbii ̀ n care de dou\ milenii po-porul acesta s-a bucurat, a plâns [i s-a rugat.
Dup\ orice lupt\, „`ndat\ alerga la Altarullui Dumnezeu, `ngenunchea [i striga din adân-cul inimii: «Tu ai biruit, Doamne, a Ta este bi-ruin]a ... viteazul acesta este mai puternic curug\ciunea pe buzele sale»“1. Cuno[tea [i tr\iaprofund `nv\]\tura cre[tin\, con[tient fiind de`nsemn\tatea faptei cre[tine, ce vine ca o con-firmare a ortodoxiei credin]ei, pentru elcredin]a f\r\ fapte fiind ca „un trup f\r\ suflet“.Con[tient de puterea rug\ciunii, dup\ fiecarelupt\ ctitorea câte o biseric\, num\rul acestoraajungând la 44, la care ad\ug\m [i cele reparate,
„Viteazul acesta este mai puternic cu rug\ciunea pe buzele sale“
Elena Murariu: Binecredinciosul Voievod {tefan cel Mare [i Sf=nt
iulie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului
26
SSFFIINN}}IIRROOMMÂÂNNII
dar [i daniile menite s\ `ntre]in\ m\n\stiri din]ar\ [i de la Muntele Athos.
De asemenea, a avut `n Sfântul Constantincel Mare un model de conduc\tor cre[tin [i deaceea a vegheat ca Ortodoxia româneasc\ s\ fieferit\ de eresuri (un rol important `n acest sensavându-l [i duhovnicul voievodului, SfântulDaniil Sihastrul). Steagul s\u de lupt\ `l `nf\]i[ape Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purt\torul debiruin]\, doborând balaurul ce simboliza pe to]inecre[tinii [i cotropitorii neamului nostru.
„Athleta Christi“Cea de a doua condi]ie ce trebuie `ndeplinit\
`n vederea canoniz\rii este prosl\virea sf=ntuluide c\tre Dumnezeu, cel pu]in prin unul dintreurm\toarele daruri: puterea de a suferi moartemartiric\ pentru dreapta credin]\; puterea de a`nfrunta orice chinuri pentru m\rturisirea drepteicredin]e, pân\ la moarte; puterea de a-[i `nchinavia]a celei mai des\vâr[ite tr\iri morale [i reli-gioase; puterea de a s\vâr[i minuni `n via]\ saudup\ moarte; puterea de a ap\ra cu devotamenteroic credin]a [i Biserica Ortodox\. ~n acest sens,este unanim recunoscut\ str\dania SfântuluiVoievod {tefan de a r\mâne un ap\r\tor alOrtodoxiei române[t,i dar [i al `ntregului Apuscre[tin.
Dup\ str\lucita victorie de la Podul ~nalt,Papa Sixt IV `i ̀ nmâneaz\ binecredinciosului Vo-ievod {tefan al Moldovei „spada de ap\r\tor alcredin]ei“, numindu-l „Athleta Christi“, dar [imai elocvente cu privire la hot\rârea de a ap\racredin]a Ortodox\, chiar cu pre]ul vie]ii, sunt cu-vintele Voievodului Sfânt ce se reg\sesc `n scri-soarea adresat\ principilor cre[tini dup\ biruin]aasupra o[tii lui Mahomed II: „Noi, din parteanoastr\, f\g\duim, pe credin]a noastr\ cre[ti-neasc\ [i cu jur\mântul domniei noastre, c\ vomsta `n picioare [i ne vom lupta pân\ la moartepentru legea cre[tineasc\, noi, cu capul nostru“.
„Un sfânt cum nu mai poater\s\ri altul“
Cea de a treia condi]ie `n vederea canoniz\-rii se refer\ la r\spândirea miresmei de sfin]eniedup\ moartea lui [i confirmarea acesteia princultul spontan pe care i-l acord\ poporul credin-cios, num\rându-l `n rând cu sfin]ii.
~n acest sens, pornind de la cele consemnatede cronicarul Grigore Ureche: „... ce dup\ moar-tea lui, pân\ ast\zi `i zice sveti (sfântul) {tefanVod\, nu pentru sufletu, ce este `n mâna luiDumnezeu..., ci pentru lucrurile lui cele viteje[ti,carile nimenea din domni, nici mai `nainte, nicidup\ aceia l-au ajunsu“ [i continuând cu N. Iorgacare `l caracteriza pe {tefan cel Mare ca fiind „unom minunat, un sfânt cum nu mai poate r\s\ri al-tul, izvorul a toat\ vitejia, fântâna tuturor drep-
t\]ilor, marea bun\t\]ilor“, dovezi ale evlavieipopulare fa]\ de Binecredinciosul Voievod {te-fan cel Mare [i Sfânt sunt nenum\rate.
Atmosfera de perpetu\ venerare a voievodu-lui moldovean este dat\ [i de candela perma-nent aprins\ ce-i vegheaz\ mormântul aflat `nlini[tea M\n\stirii Putna [i care marcheaz\ loculde unde Inima Moldovei pulseaz\.
Fiul lui Bogdan Vod\ [i al Doamnei OlteaMaria, nepotul lui Alexandru cel Bun, Bine-credinciosul Voievod {tefan cel Mare [i Sfânt`nceteaz\ a mai fi mu[atin ori basarab. El esteConduc\torul prin excelen]\, este Ctitorul, esteRomânul [i, peste toate acestea, este prieten [icasnic al lui Dumnezeu.
Se cuvine s\ ̀ nchei cu ̀ ndemnul f\cut de unuldintre participan]ii la s\rb\torirea a 400 de ani dela trecerea le cele ve[nice a Marelui {tefan: „ar fide dorit ca tot românul, cel pu]in o dat\ `n via]asa, s\ mearg\ la M\n\stirea Putna spre a se`nchina la mormântul unde zac osemintele aces-tui mare erou“. (Pr. ic. Ioan DEACU)
note:1 Cuv=nt de `ngropare ce se zice grece[te Epitafion, ve-
chiului {tefan Voievod al V-lea, Domnul }\rii Moldovei, celce s-au numit Mare, pentru marile vrednicii [i vitejii ale sale,publicat de N. A. Ursu, `n „O bijuterie a literaturii noastrevechi: Cuv=nt de ̀ ngropare vechiului {tefan Voievod, Domnul}\rii Moldovei, cel ce s-au numit Mare“ din „MitropoliaMoldovei [i Bucovinei“, LXVI (1990), 4, p. 136-149.
S\rb\toare la PutnaSfântul Voievod {tefan cel Mare a fost s\r-
b\torit, pe 2 iulie, [i la M\n\stirea Putna, acolounde se afl\ mormântul fostului domnitor alMoldovei. La s\rb\toarea de aici au participatsute de credincio[i, informeaz\ Radio Trinitas.
Sfânta Liturghie a fost oficiat\ de ~nalt-preasfin]itul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisu-lui, `mpreun\ cu ~naltpreasfin]itul Pimen, Ar-hiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor, `nconjura]ide un sobor de aproape 70 de preo]i [i diaconi.
Au urmat depuneri de coroane de flori lamormântul Sfântului Voievod [i un programartistic, dup\ cum afl\m de la p\rintele arhi-mandrit Melchisedec Velnic, stare]ul M\n\s-tirii Putna [i exarh al Arhiepiscopiei Sucevei[i R\d\u]ilor: „Dup\ slujba Acatistului de
diminea]\, s\vâr[it\ de un impresionant soborde preo]i din `ntreaga ]ar\, am s\vâr[it SfântaLiturghie. Dup\ cuvântul de `nv\]\tur\ rostitdup\ Sfânta Evanghelie, de c\tre ~naltpreas-fin]itul P\rinte Arhiepiscop Teodosie, la mo-mentul Cuminec\rii cu Sfintele Taine, coru-rile de copii de aici din Putna [i din satele `n-vecinate au venit [i au adus un omagiu Sl\vi-tului Voievod {tefan. Apoi, Jandarmeria Ro-mân\ [i Poli]ia de Frontier\ au adus un oma-giu prin depunerea de coroane de flori lamormântul Sfântului Voievod [i prin intona-rea Imnului de Stat. S-au `ncheiat apoi mani-fest\rile cu câteva cuvinte [i câteva cântecepatriotice [i doine de jale cântate de c\tre ungrup de cre[tini veni]i tocmai din Transnis-tria, din Dub\sari, din Corjova veni]i specialpentru a aduce [i ei un omagiu Sfântului {te-fan cel Mare“.
Jandarmeria Român\ [i Poli]ia de Frontier\ au adus un omagiu prin depunerea de coroane de flori la mormântul
Sfântului Voievod [i prin intonarea Imnului de Stat
![LITERATUR| DE SPECIALITATE Specialized Literature.pdf · explic\rii rezultatelor acestora pe plan social [i istoric. Monografii sau c\r]i specializate pe teme restrânse de natur\](https://static.documente.net/doc/80x56/5e2a73bd1bd5ac56665ecacc/literatur-de-specialized-literaturepdf-explicrii-rezultatelor-acestora-pe-plan.jpg)
