+ All Categories
Home > Documents > Cronica Romanului decembrie 2008

Cronica Romanului decembrie 2008

Date post: 26-Jan-2016
Category:
Upload: mioara-ignat
View: 254 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Cronica Romanului decembrie 2008
34
noiembrie-decembrie 2008 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei Romanului - Fondat în anul 1924 - Pre[edinte de Onoare: P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului Pre[edinte: P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL, Arhiereu Vicar Vicepre[edin]i: Pr. Ioan GHERASIMESCU Arhid. Ciprian Ioan IGNAT Director: Pr. Cornel PAIU Redactor-[ef: Mioara IGNAT Secretar general de redac]ie: Pr. Constantin GHERASIM Colectivul de redac]ie: Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU, Protoieria Roman Pr. Constantin TOMOZEI, Protoieria Bac\u Nord Pr. Vasile RADU, Protoieria Bac\u Sud Pr. Constantin ALUPEI, Protoieria One[ti Pr. Petrea MORARU, Protoieria Moine[ti Redac]ia: Pr. Dr. Constantin LEONTE Pr. Dr. Nicolae HURJUI Pr. Dr. S=nic\ PALADE Pr. Drd. Daniel ENEA Pr. Petru RONCEA Pr. Ciprian BURC| Corector: prof. dr. Elena B|LTOI Tehnoredactare: Lucian APOPEI Concept grafic: Pr. Constantin STURZU ADRESA REDAC}IEI: Str. Alexandru cel Bun, nr. 5, Roman, jud. Neam] Tel.: 0233.744.254; 0723.598.000 E-mail:cronica.romanului@epr.ro ISSN 1582-9030 2 CUPRINS Pastorala de Cr\ciun: Misterul din Casa pâinii se descoper\ lumii................................................................................................... 3 „Episcopia Romanului - 600 de ani de atestare documentar\“.................................................................................... 6 „Praxis [i Teosis“ - armonia unor f\râme de vie]uire........... 14 Un studiu profund al istoriei Catedralei episcopale din Roman........................................................................................... 15 O prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei Romanului....................................................................................... 16 Cartea anului, la Roman......................................................... 17 O lucrare cu virtu]i de efigie................................................ 18 Borze[ti, prilej de pr\znuire pictural\.................................... 19 PS Eftimie Luca a `mplinit 94 de ani..................................... 20 Spitalul „Precista Mare“ din Roman trece `n administrarea direct\ a Centrului eparhial............................................................ 20 150 de ani de la `nfiin]area Seminarului Teologic Ortodox din Roman.............................................................................................. 21 Teolog b\c\uan `n comisia na]ional\ de bacalaureat........... 21 „Dumnezeu s\ binecuvinteze aceast\ zi de 1 decembrie“..... 22 2009 - anul Sfântului Vasile cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni..................................................................................... 23 500 de ani de tipar românesc.................................................. 24 Un ctitor uitat - episcopul Lucian Triteanu........................... 25 Stavrofora Nazaria Ni]\ - o lumin\ pentru Varatic............... 26 Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (IV)................. 27 Sfântul Nicolae, `naintemerg\torul Cr\ciunului................... 29 Geneza colindelor [i a cântecelor de stea............................... 30 Biserica Sfintei Varvara.......................................................... 31 Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul pe lunile septembrie-noiembrie 2008............................................................. 32 Foto coperta I: Na[terea Domnului, fresc\ din Catedrala episcopal\ „Sf=nta Parascheva“ din Roman; Foto coperta IV: - Imagini din timpul Liturghiei arhiere[ti oficiate pe 12 octombrie 2008 la Catedrala episcopal\ din Roman, `n cadrul manifest\rilor prilejuite de aniversarea a 600 de ani de la atestarea documentar\ a Episcopiei Romanului.
Transcript
Page 1: Cronica Romanului decembrie 2008

noiembrie-decembrie 2008

CRONICA ROMANULUIBuletin oficial al Episcopiei Romanului- Fondat în anul 1924 -

Pre[edinte de Onoare:P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului

Pre[edinte:P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL, Arhiereu Vicar

Vicepre[edin]i:Pr. Ioan GHERASIMESCUArhid. Ciprian Ioan IGNAT

Director: Pr. Cornel PAIU

Redactor-[ef:Mioara IGNAT

Secretar general de redac]ie:Pr. Constantin GHERASIM

Colectivul de redac]ie:Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU,Protoieria RomanPr. Constantin TOMOZEI,Protoieria Bac\u NordPr. Vasile RADU,Protoieria Bac\u SudPr. Constantin ALUPEI,Protoieria One[tiPr. Petrea MORARU,Protoieria Moine[ti

Redac]ia:Pr. Dr. Constantin LEONTEPr. Dr. Nicolae HURJUIPr. Dr. S=nic\ PALADEPr. Drd. Daniel ENEAPr. Petru RONCEAPr. Ciprian BURC|

Corector:prof. dr. Elena B|LTOI

Tehnoredactare:Lucian APOPEI

Concept grafic:Pr. Constantin STURZU

ADRESA REDAC}IEI:Str. Alexandru cel Bun, nr. 5,Roman, jud. Neam]Tel.: 0233.744.254; 0723.598.000E-mail:[email protected]

ISSN 1582-9030

2

CUPRINS

Pastorala de Cr\ciun: Misterul din Casa pâinii se descoper\lumii................................................................................................... 3

„Episcopia Romanului - 600 de ani de atestaredocumentar\“.................................................................................... 6

„Praxis [i Teosis“ - armonia unor f\râme de vie]uire........... 14Un studiu profund al istoriei Catedralei episcopale din

Roman........................................................................................... 15O prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei

Romanului....................................................................................... 16Cartea anului, la Roman......................................................... 17O lucrare cu virtu]i de efigie................................................ 18Borze[ti, prilej de pr\znuire pictural\.................................... 19PS Eftimie Luca a `mplinit 94 de ani..................................... 20Spitalul „Precista Mare“ din Roman trece `n administrarea

direct\ a Centrului eparhial............................................................ 20150 de ani de la `nfiin]area Seminarului Teologic Ortodox din

Roman.............................................................................................. 21Teolog b\c\uan `n comisia na]ional\ de bacalaureat........... 21„Dumnezeu s\ binecuvinteze aceast\ zi de 1 decembrie“..... 222009 - anul Sfântului Vasile cel Mare [i al celorlal]i Sfin]i

Capadocieni..................................................................................... 23500 de ani de tipar românesc.................................................. 24Un ctitor uitat - episcopul Lucian Triteanu........................... 25Stavrofora Nazaria Ni]\ - o lumin\ pentru Varatic............... 26Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (IV)................. 27Sfântul Nicolae, `naintemerg\torul Cr\ciunului................... 29Geneza colindelor [i a cântecelor de stea............................... 30Biserica Sfintei Varvara.......................................................... 31Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul pe lunile

septembrie-noiembrie 2008............................................................. 32

Foto coperta I:

Na[terea Domnului, fresc\ din Catedrala episcopal\ „Sf=nta Parascheva“ din Roman;

Foto coperta IV:- Imagini din timpul Liturghiei arhiere[ti oficiate pe 12 octombrie 2008 la Catedrala episcopal\ din

Roman, `n cadrul manifest\rilor prilejuite de aniversarea a 600 de ani de la atestarea documentar\ aEpiscopiei Romanului.

Page 2: Cronica Romanului decembrie 2008

PPAASSTTOORRAALLAA

3anul I (VIIII) nr. 7-8

Iubitului nostru cler, cinului monahal

[i tuturor dreptm\ritorilor cre[tinidin aceast\ de Dumnezeu p\zit\

[i binecuvântat\ eparhie, har mil\ [i pace

de la Milostivul Dumnezeu,iar de la noi

arhiereasc\ binecuvântare!

Iubi]ii mei fii duhovnice[ti,

U na dintre cele mai frumoase nop]i dinanul bisericesc este cea a Cr\ciunului,`n care credincio[ii se roag\, privegheaz\

[i cânt\ „colindul cel sfânt [i bun“. Dar noapteaaceasta este [i una dintre cele mai lungi din anulastronomic. Prin urmare, ziua `ns\[i a prazni-cului devine una dintre cele mai scurte din an. A-cest fapt ne face s\ ̀ n]elegem c\ mersul natural altimpului are un rol anume `n descoperirea taineilui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. Cel Prea`nalts-a mic[orat pe Sine, „chip de rob luând“ (Fi-lipeni 2, 7), c\ci a intrat `n noaptea tenebroas\ aacestei lumi. Cuvântul lui Dumnezeu, Creatorulcerului [i al p\mântului, se prezint\ lumii `n pos-tura unui prunc inocent [i neputicios! Str\in\ mi-nune…! Mintea omului nu poate cuprinde acestmister `n profunzimea lui. De aceea, Biserica neinvit\, `n ziua cea sl\vit\ a na[terii Sale, s\ l\s\mmisterul s\ vorbeasc\ de el `nsu[i `n noi.

Lumea `[i orienteaz\ lucrareadup\ intrarea lui Dumnezeu `n timp

Sfânta Scriptur\ nu precizeaz\ anul când Dum-nezeu intr\ ca prunc `n istoria umanit\]ii. Doaraminte[te c\ acest fapt s-a petrecut la „plinireavremii“ (Gal. 4, 4). Abia mai târziu, un smeritc\lug\r daco-roman din Dobrogea noastr\, pe a-tunci Sci]ia Mic\, Dionisie Exiguul, canonizatanul acesta de Sfânta noastr\ Biseric\, a avut in-spira]ia de la Dumnezeu s\ socoteasc\ curgereatimpului mântuirii ̀ ncepând cu Na[terea lui Hris-tos. Fixarea erei cre[tine arat\ c\ lumea, voit saunevoit, `[i orienteaz\ lucrarea dup\ intrarea luiDumnezeu `n timpul pe care noi `l tr\im conven-]ional. La pogorârea Cuvântului vie]ii `n timp,`ntunericul cuprinseser\ `ntreaga lume. De ace-

ea, „plinirea vremii“ `nseamn\ [i timpul cândDumnezeu intervine mai concret ̀ n lumea pe ca-re o crease din iubire [i care, din cauza p\catu-lui, nu se mai putea restaura fiin]ial prin proprii-le puteri. Pentru a o mântui, Dumnezeu a alesacest minunat mister al kenozei, adic\ al smere-niei Sale [i a trimis pe Fiul S\u, anun]ându-L de-alungul veacurilor `n mai multe feluri, `ns\ princuvintele psalmistului a precizat c\: „Fiul Meue[ti Tu, Eu ast\zi Te-am n\scut“ (Ps. 2, 7).

Iubi]i credincio[i,

Evenimentul consemnat de istorie acumdou\ milenii aduce `n fiecare an o fascina]iemistic\ mai ales celor ce se entuziasmeaz\ dedimensiunea lui teologic\, liturgic\, tradi]io-nal\. Pentru copii este s\rb\toarea darurilor careredescoper\ comuniunea universal\ a iubiriiprotectoare, iar pentru adul]i este s\rb\toarealuminii care nu se stinge niciodat\ pentru c\~nsu[i Dumnezeu o `ntre]ine, alimentându-o cumirul energiei Sale necreate. De Cr\ciun, `n maitoate ]\rile lumii, cre[tinii s\rb\toresc aprinde-rea acestei lumini. Credincio[ii [i chiar necre-dincio[ii, indiferent de nivelul lor de cultur\ [i

civiliza]ie, `n aceast\ zi, `[i transmit cele maiprofunde gânduri de bine, de pace, de bucurie,de `mplinire.

Care este misterul acestui eveniment? De ceCr\ciunul aduce atâta entuziasm [i bucurie `nfiecare an?

Iat\ `ntreb\ri justificate [i pertinente la caretrebuie s\ r\spundem sau s\ reflect\m.

El este u[a [i lumina lumii~n ziua Cr\ciunului bisericile devin ne`nc\-

p\toare pentru mul]imea credincio[ilor caredoresc s\ se `mp\rt\[easc\ din bucuria s\rb\-torii. Ei vin, ca oarecând p\storii `n noapteaBetleemului, s\ retr\iasc\ sau s\ vad\ ceva. Ceanume? S\ vad\ pe Emanuel, cel prigonit deIrod (Mt. 1, 23); s\ vad\ c\ Dumnezeu este cunoi; s\ vad\ pe „Dumnezeu Care S-a de[ertat peSine, chip de rob luând, f\cându-Se asemeneanou\, afar\ de p\cat“ (Filipeni 2, 7); s\ vad\ peCel vechi de zile, n\scut din Tat\l mai `nainte deveci f\r\ de mam\, cum se na[te `n timp dinmam\-Fecioar\ f\r\ de tat\; s\ vad\ misterul dinCasa pâinii care se descoper\ lumii; s\ vad\ peHristos care S-a coborât la noi.

Dar pentru ce a venit Dumnezeu pe p\mânt?Ce s\ fac\ `n aceast\ lume tenebroas\, confuz\[i coruptibil\?

A venit s\ deschid\ o u[\ [i s\ aprind\ o lu-min\ `n lumea `ntunecat\ de p\cat: „Eu suntu[a, prin Mine de va intra cineva se va mântui“(Ioan 10, 9). Da, El este u[a [i lumina lumii. Darpentru a vedea lumina, trebuie s\ trecem pragulu[ii. Iisus este u[a, dar [i u[ierul.

La „plinirea vremii“, când S-a n\scut `npe[tera s\rac\ a Betleemului, Iisus a deschis u[ap\storilor. A[a era prev\zut `n planul divin!Dumnezeu a voit, mai `ntâi, s\ deschid\ u[aciobanilor, s\racilor, nec\ji]ilor, care, de fapt, audevenit primii martori ai `ntrup\rii lui Dumne-zeu. Apoi, de-a lungul vie]ii Sale, Iisus a des-chis u[a p\c\to[ilor, vame[ilor, tâlharilor, [chio-pilor, orbilor, tuturor celor marginaliza]i de so-cietatea uman\. Pe to]i `i cheam\ s\ intre pe u[ape care El o deschide spunându-le: „ve]i intra [ive]i ie[i [i p\[une ve]i afla“(In. 10, 9).

Chiar [i atunci când a murit, El n-a `nchisu[a, ci, prin moartea Sa, a deschis u[a raiului, peunde aveau s\ intre to]i cei ce, la rându-le, [i-audeschis pe[tera inimii [i l-au l\sat pe Iisus s\ se

Misterul din Casa pâinii se descoper\ lumii

Page 3: Cronica Romanului decembrie 2008

4 noiembrie-decembrie 2008

nasc\, s\ creasc\ [i s\-[i trag\ energia din trupulLui tainic d\t\tor de via]\.

Iubi]ii mei fii suflete[ti,

O, cât de frumoas\ [i sublim\ este aceast\fresc\ minunat\! Cei cura]i cu inima o percep [io tr\iesc `n toat\ splendoarea sa `n ziua Cr\-ciunului. Cei sceptici, ca Irod de odinioar\, vorputea replica: „Totul este o istorie frumoas\ ca-re s-a petrecut odinioar\.“. Au trecut de atuncipeste 2000 de ani! Suntem `n mileniul al treilea!Anul 2008 este deja pe sfâr[ite! Ce u[\ ne maideschide ast\zi acest Iisus!?

Da, Iisus ne deschide [i ast\zi acelea[i u[i!Sigur, nu u[i sofisticate, care se deschid auto-mat, ca prin miracol, când o celul\ fotoelectric\prime[te semnalul provocat prin simpla ap\sarepe o tast\ a unei telecomande, ca s\ intr\m culuxoasa noastr\ ma[in\, ci sunt u[ile poc\in]ei,ale reconcilierii, ale p\cii `ntre oameni, ale iu-birii Sale debordante; sunt u[ile speran]ei, alebucuriei, ale `mp\c\rii, ale r\bd\rii, ale smere-niei, ale raiului, etc.

De aceea, atunci când `ncerca]i s\ retr\i]i di-mensiunea sacr\ a s\rb\torii sau trece]i pragulu[ii bisericii `n ziua de Cr\ciun, `ncerca]i s\`nchide]i u[a egoismului, a indiferen]ei, a ne-credin]ei, a tuturor r\ut\]ilor [i atunci ve]i vedeape Hristos, pe Hristos - lumina lumii, care v\`ndeamn\ zicându-v\: ,,Eu sunt lumina lumii.Cel care M\ urmeaz\ nu va umbla `ntru `ntu-neric, ci va avea lumina vie]ii“ (Ioan 8, 12).

La „plinirea vremii“ Hristos a pronun]at a-ceste vorbe pentru c\ El vedea umanitatea subdou\ aspecte: unul tenebros, `ntunecos, adic\ pecei care tr\iesc dup\ propria voie, dup\ fantas-mele [i capriciile lor, care zac `n noroiul [i mi-zeria p\catelor [i `n umbra mor]ii; iar altul lu-minos, adic\ pe cei s\raci cu duhul, cei blânzi,cei smeri]i, plini de dragoste [i `nc\rca]i devirtu]i [i care au `n]eles c\ ,,Fiul lui Dumnezeueste lumina cea adev\rat\ care lumineaz\ pe totomul care vine `n lume“. (Ioan 1, 9).

Trebuie s\ [tim c\ atunci când avem con-[tiin]a prezen]ei lui Dumnezeu `n via]a noastr\[i `n lume, este u[or s\ descoperim `n Prunculn\scut `n pe[tera s\rac\ a Betleemului, pe Fiullui Dumnezeu, iar `n chipul fiec\rui om, un fra-te al nostru, adic\ un poten]ial fiu al lui Dumne-zeu. Dac\ nu ajungem la aceast\ performan]\,`n via]a noastr\ este un ve[nic `ntuneric.

„Vi s-a n\scut azi Mântuitor“Cei care nu au con[tiin]a valorilor spirituale

`n via]a lor, s\ nu zic\ prea repede: „N-am des-

coperit `nc\ pe Dumnezeu `n dimensiunea s\r-b\torii Cr\ciunului, indica]i-mi alt drum, alt\cale!“ Da, Hristos a deschis mai multe drumuricare duc c\tre `mp\r\]ia Sa.

P\storilor de odinioar\, un glas din ceruri le-a zis: „Iat\ v\ binevestesc vou\ bucurie mare,vi s-a n\scut azi Mântuitor, Care este HristosDomnul `n cetatea lui David. {i acesta va fisemnul: ve]i g\si un prunc `nf\[at, culcat `niesle“ (Luca 2, 11-12). Având acest indicativ,„p\storii gr\bindu-se, au plecat la Bethleemunde au aflat pe Maria, pe Iosif [i Pruncul cul-cat `n iesle. {i to]i v\zându-L, au vestit cuvân-tul gr\it lor despre acest Copil“ (Luca2, 16-17),recunoscând `ntr-~nsul pe Logosul `ntrupat `nistorie, pe Creatorul cerului [i al p\mântului .

Deci, dac\ acest drum indicat de `ngeri odi-nioar\ p\storilor nu v\ spune nimic, acela[iprunc, v\ indic\ un altul. Care?

Atunci când Iisus predica Evanghelia mân-tuirii, i-au adus ni[te copii pe care i-a binecu-vântat zicând: „L\sa]i copiii s\ vin\ la Mine,nu-i opri]i, c\ci `mp\r\]ia lui Dumnezeu este aunora ca ace[tia. Adev\rat gr\iesc vou\: Cinenu va primi `mp\r\]ia lui Dumnezeu ca uncopil, nu va intra `n ea“ (Marcu, 10, 14-15). Cecuvinte minunate! Extraordinar! Toat\ `mp\-r\]ia lui Dumnezeu este concentrat\ `n fiin]aunui copil. Altfel spus, orice copil este `mp\-r\]ia lui Dumnezeu `n miniatur\, c\ci `n fiin]alui este ascuns chipul lui Dumnezeu-iubire `nperspectiva asem\n\rii.

Privi]i [i primi]i orice copil, fie el un copil alstr\zii, un copil abandonat, un copil dintr-ofamilie defavorizat\, un copil cu handicap,oligofren, nec\jit, sau, pur [i simplu, orice copil

... [i ve]i descoperi `n el un Hristos `n devenire[i, `mprumutându-i cur\]ia sufletului, ve]i intra`n `mp\r\]ia lui Dumnezeu.

Iisus merge cu noi pe aceea[i cale

A[adar, de un singur lucru trebuie s\ fimcon[tien]i. Fie c\ vrem sau nu vrem, Iisus, `nchip nev\zut, merge cu noi pe aceea[i cale, ori-unde [i oricând. Depinde dac\-I consemn\mprezen]a, sau, pur [i simplu, dac\ vrem s\-Llu\m `n seam\.

Dup\ `nviere, Iisus mergea pe calea Emau-sului cu doi dintre ucenicii S\i, Luca [i Cleopa,dar, zice Evanghelia, „ochii lor erau ]inu]i s\nu-L cunoasc\“ (Luca 24, 16). L-au cunoscutdoar la frângerea pâinii. Dar, `n momentulacela, Iisus a disp\rut din privirile lor. Unde?!Evident, `n pâinea euharistic\. De atunci, vizi-bil, El este prezent, real [i substan]ial, `n Euha-ristie, cum [i `n alte semne ale dragostei Salepentru noi. Ochii no[tri n-au nevoie s\ vad\ peAcel Iisus biologic, care a tr\it autentic maibine de 30 de ani pe p\mânt, ci pe Iisus teolo-gic, care este prezent `ntru absen]\, mani-festându-se prin semne ale dragostei Sale. Totdrumul vie]ii noastre El `l marcheaz\ cu acestesemne. Depinde de noi dac\ le vedem sau nuvrem s\ le vedem.

Suntem o genera]ie privilegiat\Iubi]ii mei fii suflete[ti,

~n finalul acestui cuvânt pastoral v\ `ndemns\ d\m slav\ lui Dumnezeu pentru c\ ne-a ar\tat

PPAASSTTOORRAALLAA

TTrreebbuuiiee ss\\ [[ttiimm cc\\ aattuunnccii ccâânndd aavveemm ccoonn[[ttiiiinn]]aa pprreezzeenn]]eeii lluuiiDDuummnneezzeeuu `̀nn vviiaa]]aa nnooaassttrr\\ [[ii `̀nn lluummee,, eessttee uu[[oorr ss\\ ddeessccooppeerriimm

`̀nn PPrruunnccuull nn\\ssccuutt `̀nn ppee[[tteerraa ss\\rraacc\\ aa BBeettlleeeemmuulluuii,, ppee FFiiuull lluuii DDuummnneezzeeuu,, iiaarr `̀nn cchhiippuull ffiieecc\\rruuii oomm

uunn ffrraattee aall nnoossttrruu,, aaddiicc\\ uunn ppootteenn]]iiaall ffiiuu aall lluuii DDuummnneezzeeuu..

Page 4: Cronica Romanului decembrie 2008

FFiiee cc\\ vvrreemm ssaauu nnuu vvrreemm,, IIiissuuss,, `̀nn cchhiipp nneevv\\zzuutt,,mmeerrggee ccuu nnooii ppee aacceeeeaa[[ii ccaallee,, oorriiuunnddee [[ii oorriiccâânndd..

DDeeppiinnddee ddaacc\\-ii ccoonnsseemmnn\\mm pprreezzeenn]]aa,, ssaauu,, ppuurr [[ii ssiimmpplluu,, ddaacc\\ vvrreemm ss\\-LL lluu\\mm `̀nn sseeaamm\\..

5anul I (VIII) nr. 7-8

multe semne ale dragostei Sale `n anul care `[i`ncheie curgerea. Unul din acestea a fost [i ace-la c\ am fost ale[i, prin mila Sa, s\ comemor\m`mplinirea a 600 de ani de atestare documentar\a Episcopiei noastre. Dup\ cum se [tie, de-alungul `ntregului an, `n toat\ eparhia s-au orga-nizat multiple manifest\ri cultural-religioasecare au consemnat momentul aniversar. Eveni-mentele au culminat cu cel consumat `n ziua de12 octombrie la Centrul eparhial din Roman.Ierarhi ai Sfântului Sinod, `mpreun\ cu mul]ipreo]i [i diaconi au `nconjurat pe ~naltpreasfin-]itul Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovi-nei, la oficierea Sfintei Liturghii, `n cadrulc\reia am mul]umit lui Dumnezeu pentru c\ amajuns la acest popas aniversar. S-a f\cut pome-nire pentru ierarhii care au [ezut pe scaunul vl\-dicesc de la Roman de-a lungul veacurilor, pre-cum [i pentru cei care au f\urit istoria acestei,de Dumnezeu p\zite, eparhii. Cu acest sfântprilej, noi, genera]ia care a fost rânduit\ deDumnezeu s\ comemoreze la 600 de ani, pe ceidinaintea noastr\, ne-am angajat s\ p\str\mdreapta credin]\, pe care s\ o transmitem ge-nera]iilor viitoare prin cult [i cultur\ cre[tin\,prin evlavie [i vitejie, prin ap\rarea identit\]iina]ionale [i prin promovarea tradi]iilor [ipredaniilor ortodoxe care au stat la baza culturii

noastre române[ti. Ne-am mai angajat ca s\`mpletim Ortodoxia cu ortopraxia, h\rnicia cud\rnicia, sfin]enia cu slujirea [i ajutorarea se-menilor, ca s\ tr\im [i s\ r\spândim `n jurul nos-tru bucuria [i lumina lui Hristos.

De aceea, cu prilejul s\rb\torii Na[teriiDomnului de anul acesta, doresc s\ adresez, `nnumele colaboratorilor no[tri de la Centruleparhial [i `n numele meu personal, alese mul-]umiri preo]ilor, care se ostenesc [i slujesc `nparohiile eparhiei, c\lug\rilor [i c\lug\ri]elordin m\n\stiri, bunilor no[tri credincio[i [i tu-turor acelora care au binevoit s\ sprijine efor-turile noastre pentru realizarea manifest\rilorprilejuite de anul comemorativ, intitulat: Epis-copia Romanului - 600.

~n slujba semenilorDar, dincolo de bucuriile s\rb\torilor [i satis-

fac]ia `mplinirilor noastre, `n anul care se `n-cheie, am avut parte [i de mari necazuri care s-auab\tut asupra unor ]inuturi ale eparhiei, provo-cate de rev\rsarea apelor `nvolburate ale Siretu-lui. Sute de familii au pierdut toat\ agoniseala deo via]\. Preo]ii [i credincio[ii no[tri au fost sensi-biliza]i de necazurile confra]ilor lor [i le-au venitgrabnic `n ajutor. Sectorul de misiune [i asisten]\

social\ al episcopiei a consemnat faptele lor decaritate [i de mil\ cre[tin\. Un exemplu conclu-dent a fost dat de preo]ii [i credincio[ii din paro-hia M\n\stirea Ca[in - One[ti, care `n câteva s\p-t\mâni au construit o cas\ unei familii din satulSiretu-Bac\u [i au dotat-o cu cele necesare. Deaceea, le mul]umim [i, ̀ n acela[i timp, mul]umim[i tuturor celor care au sus]inut programuleparhiei de `ntrajutorare a famililor sinistrate.Mul]umim, de asemenea, preo]ilor din parohiileafectate de inunda]ii pentru c\ au stat al\turi decredincio[ii lor, dând dovad\ de mult\ r\bdare [itact `n men]inearea echilibrului comunitar, coor-donând distribuirea echitabil\ a ajutoarelor.

Fie ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos,n\scut prunc la „plinirea vremii“ `n Casa pâinii(I Sam. 16, 17; Miheia 5, 1) s\ ne ajute tuturor,potrivit angajamentului fiec\ruia, de a sprijiniBiserica `n sfânta ei lucrare, iar Duhul Sfânt s\rodeasc\ `n sufletele noastre pacea, bucuria,`ndelunga r\bdare, bun\tatea, facerea de bine,blânde]ea, `nfrânarea, c\ci `mpotriva acestoranu opereaz\ nicio lege.

Anul Nou 2009 s\ v\ aduc\ mult\ s\n\tate,bucurii duhovnice[ti [i spor `n toate faptele celebune!

Al vostru de tot binele voitor [i purureafierbinte c\tre Domnul rug\tor,

† EFTIMIE,Episcopul Romanului

Dat\ `n re[edin]a Noastr\ din Roman, cu prilejul Sfintelor S\rb\tori

ale Na[terii Domnului, anul mântuirii 2008

Biserica Nativit\]ii este principala atrac]ie pentru ceicare merg la Bethleem [i careau ocazia de a se `nchina `n fa]a stelei care aminte[te de locul na[terii M=ntuitorului

Page 5: Cronica Romanului decembrie 2008

SS\\rrbb\\ttoorriillee pprriilleejjuuiittee ddee cceeii 660000 ddee aannii ddee aatteessttaarree ddooccuummeennttaarr\\ aa EEppiissccooppiieeii RRoommaannuulluuii ss-aauu `̀nncchheeiiaatt.. ~~nnss\\

ffrruummuussee]]eeaa mmoommeenntteelloorr ccaarree aauu ccoonnssttiittuuiitt aacceesstt ffeessttiinndduuhhoovvnniicceesscc [[ii ccuullttuurraall ddeeooppoottrriivv\\ vvaa rr\\mmâânnee `̀nnttiipp\\rriitt\\ `̀nn iinniimmaacceelloorr ccaarree,, `̀nnttrr-uunn ffeell ssaauu aallttuull,, aauu ppaarrttiicciippaatt llaa rreeaalliizzaarreeaa lloorr..

EEVVEENNIIMMEENNTT

6 noiembrie-decembrie 2008

Cultur\, spiritualitate [i folclor românesc la Casa de Cultur\ din Bac\u

Unul dintre cele mai importante momente ale s\rb\toririi celor [asevecuri de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului l-a constituit`nt=lnirea preo]ilor din cele cinci protopopiate, c=te alc\tuiesc Eparhia,la Casa de Cultur\ „Vasile Alecsandri“ din municipiul Bac\u. Al\turi deace[tia, la eveniment au fost prezen]i [i c=teva sute de credincio[i. ~nt=l-nirea a debutat cu prezentarea istoriei Episcopiei Romanului, f\cut\, peetape, de cinci preo]i, reprezentan]i ai fiec\rui protopopiat. Apoi au ur-mat istorici [i profesori universitari, care au provocat auditoriul la lec-tur\ prin recenziile f\cute c\r]ilor tip\rite special pentru acest eveni-ment. Au vorbit Constantin Adamovici despre „Episcopia Romanului“de Scarlat Porcescu, prof. dr. Ioan Mitrea despre „Episcopia Roma-nului - cercet\ri arheologice“ de Vasile Ursachi, A.M. Ciobanu desprealbumul „Praxis [i Teosis“ [i albumul „Catedrala Episcopal\ din Ro-man“. Totodat\, a fost prezentat filmul „Episcopia Romanului - 600 deani de istorie“, realizat special pentru acest moment aniversar. Mode-ratorul `nt=lnirii a fost pr. Ioan Gherasimescu, vicar administrativ alEpiscopiei Romanului. Seara s-a `ncheiat cu un recital de muzic\ popu-lar\ româneasc\ oferit de Ansamblul „Busuiocul“, care a cules ropotede aplauze de la to]i cei prezen]i `n sal\.

Muzic\ [i tradi]ii populareFinalul `nt=lnirii de la Casa de Cultur\ din Bac\u a apar]inut muzicii

populare române[ti. C=nd Cristian Polohaci a ap\rut pe scen\ `n straiepreo]e[ti [i a c=ntat prima priceasn\, toat\ lumea a amu]it. Iar c=nd, lafinalul ei, t=n\rul preot ardelean, a cobor=t de pe scen\ pentru a luabinecuv=ntare de la Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, care l-a `mbr\]i[atfr\]e[te [i l-a s\rutat, to]i au aplaudat. Nimeni nu se a[tepta la un astfelde moment. Prezen]a artistului recunoscut `n `ntreaga ]ar\ pentru voceasa [i d\ruirea cu care interpreteaz\ compozi]iile sacre au constituit ofrumoas\ [i nea[teptat\ surpriz\ pe care Petre Vlase, directorul An-samblului „Busuiocul“, a f\cut-o Episcopiei Romanului la cea de-a 600aniversare. {i nu a fost singura. Invita]i s\ delecteze cumva pe ceiprezen]i `n sala mare a Casei de Cultur\ „Vasile Alecsandri“ din Bac\u,unde mar]i, 30 septembrie, peste 400 de preo]i [i credincio[i din totjude]ul, dar [i din Roman, au venit pentru a lua parte la Conferin]apreo]easc\ prilejuit\ de sus-men]ionatul eveniment istoric, cei de la„Busuiocul“ n-au uitat s\ mai aduc\ `n scen\ un spectacol de balet, unrecital de flaut, pe „Barbu l\utarul“, interpretat magistral de AntonAchi]ei, dar [i alte momente artistice deosebite. Frumoasele momenteoferite de Ansamblul „Busuiocul“ l-au f\cut pe PS Arhiereu Dr.Ioachim B\c\uanul s\ fac\ arti[tilor urm\toarea urare: „Merge]i `n lume[i ar\ta]i una dintre c\r]ile noastre de identitate, folclorul popular româ-nesc, at=t de apropiat de spiritualitatea noastr\, pe care `l prezenta]i at=tde frumos!“

Lans\ri de carte, spectacole folclorice [i, nu `n ultimulr=nd, slujbe arhiere[ti au marcat `ntr-un mod cu totulspecial `mplinirea a peste jum\tate de mileniu deperenitate a vie]ii `n Hristos pe aceste meleaguri.Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 de ani deatestare documentar\ a Episcopiei Romanului audebutat duminic\, 28 septembrie, cu o expozi]ieg\zduit\ de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“.

Pr. Constantin GHERASIM

„Episcopia Romanului - 600 de ani de atestare documentar\“

S \rb\torile prilejuite de cei 600 de ani deatestare documentar\ a EpiscopieiRomanului s-au `ncheiat. ~ns\ frumuse-

]ea momentelor care au constituit acest festinduhovnicesc [i cultural deopotriv\ va r\m=ne`ntip\rit\ `n inima celor care, `ntr-un fel sau al-tul, au participat la realizarea lor.

Zile de rug\ciune, spiritualitate [i cultur\ cre[tin\

Credincio[ii Eparhiei Romanului au avut`n mijlocul lor, pentru prima oar\ `n istorie,

moa[tele Sf=ntului Nifon, patriarhul Constan-tinopolului, care au fost aduse la One[ti, Bor-ze[ti [i Roman. Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, amijlocit pe l=ng\ ~naltpreasfin]itul Irineu, Mi-tropolitul Olteniei, ca relicvele sacre, `naintede a poposi la Ia[i al\turi de moa[tele SfinteiCuvioase Parascheva, s\ r\m=n\ pentru treizile `n mijlocul cre[tinilor ortodoc[i din Epis-copia Romanului.

Au participat la slujba de sfin]ire a bisericiidin Borze[ti, dar [i la impresionanta Sf=nt\ Li-turghie de la Roman ierarhi ai Sf=ntului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Române, al\turi de mul]imede preo]i [i credincio[i din `ntreaga eparhie.

N-au lipsit nici zilele de rug\ciune [i me-dita]ie asupra `nsemn\t\]ii celor [ase veacuride existen]\ a Episcopiei Romanului [i, nu `nultimul r=nd, l-am avut `ntr-o sear\ superb\ deoctombrie [i pe maestrul naiului GheorgheZamfir, care a c=ntat [i `nc=ntat cu „Dansulp\durii“, „Dansul din Hudson“, „Cioc=rlia“ [ialte compozi]ii, `n compania Filarmonicii„Mihail Jora“ la sala „Ateneu“, ca o `ncu-nunare a seriei de manifest\ri derulate `n pe-rioada 28 septembrie-13 octombrie, sub

FO

TO

: LI

VIU

MA

FT

EI

Vineri, 10 octombrie, au fost aduse la One[ti, cu elicopterul, de la Craiova,moa[teleSf=ntului Nifon

Page 6: Cronica Romanului decembrie 2008

genericul „Episcopia Romanului - 600 de anide atestare documentar\“.

Spiritualitate [i credin]\ortodox\ la Bac\u

Manifest\rile prilejuite de serbarea a 600 deani de atestare documentar\ a Episcopiei Ro-manului au debutat duminic\, 28 septembrie, cuo expozi]ie g\zduit\ de Complexul Muzeal „Iu-lian Antonescu“. Pe l=ng\ „Cazania“ lui Var-laam din 1643, `ntre tip\riturile vechi prezen-tate `n sala de expozi]ii special amenjat\ pentrus\rb\toarea Eparhiei Romanului s-au mai aflat„Evanghelia `nv\]\toare“, de la Govora, din a-nul 1642, „Noul Testament de la B\lgrad“, din1648, „~ndreptarea legii“, scoas\ la T=rgovi[te`n anul 1652, [i multe altele. Acestora li s-aad\ugat o serie de fotografii care prezint\ l\ca-[urile de cult de lemn din jude]ul Bac\u, multedintre ele monumente istorice [i de arhitectur\.Prezentarea a fost f\cut\ de Silvia Iacobescu,directorul Complexului Muzeal „Iulian Anto-nescu“, [i de prof. dr. Dorinel Ichim. La ver-nisaj a fost prezent PS Arhiereu Ioachim B\c\-uanul, al\turi de care s-au aflat istorici, mu-zeografi, preo]i b\c\uani [i nu numai.

Expozi]ia, ce `nsumeaz\ prin con]inutul ei opagin\ de spiritualitate [i credin]\ ortodox\, afost posibil\ datorit\ Fondului Documentar [i dePatrimoniu al Bibliotecii Jude]ene „C. Sturdza“din Bac\u, Direc]iei Arhivelor Statului din Ba-c\u [i Complexului Muzeal „Iulian Antonescu“.

Imediat dup\ vernisaj a urmat Simpozionulcu tema „Episcopia Romanului - 600 de ani deistorie [i spiritualitate cre[tin-ortodox\“, la careau participat preo]i, profesori [i istorici dinBac\u, Ia[i [i Roman. ~n `ncheierea acestui gene-ros program al ultimei duminici din septembrieau fost lansate trei volume, editate cu ocaziaanivers\rii a 600 de ani de existen]\ a Episcopiei

Romanului: „Albumul m\n\stirilor din jude]ulBac\u - Praxis [i teosis“, care a fost prezentat dep\rintele Ioan Gherasimescu, vicar-administratival Episcopiei Romanului, „Episcopia Romanu-lui“ de Pr. Scarlat Porcescu, prezentat\ de profe-sorul Constantin Adamovici, „Episcopia Roma-nului - Cercet\ri arheologice“ de Vasile Ursachi,prezentat\ de prof. dr. Ioan Mitrea, „CatedralaEpiscopal\ Sf=nta Cuvioasa Parascheva dinRoman“, prezentat\ de preot protopop Florin}uscanu. Concluziile simpozionului au fostprezentate de Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,care a sintetizat importan]a Episcopiei Roma-

nului [i rolul ei cultural-istoric [i religios de-alungul celor [ase veacuri de existen]\.

{ase veacuri de istorie [i la Moine[ti

La Biblioteca municipal\ „{tefan Luchian“din Moine[ti a fost organizat, `n ziua de 7 oc-tombrie, simpozionul „Episcopia Romanului -600 de ani de istorie [i spiritualitate cre[tin-orto-dox\“. Evenimentul, organizat de Protoieria Moi-ne[ti, prin p\rintele protopop Petru Moraru,Biblioteca municipal\ „{tefan Luchian“ [iPrim\ria ora[ului, a cuprins pe l=ng\ alocu]iunilerostite de organizatori [i o serie de comunic\ri is-torico-religioase prezentate de prof. dr. IoanMitrea, prof. dr. Vasile Ursachi, preot Aurel Flo-rin }uscanu, preot Ioan Andrioaie. Totodat\, aufost lansate [i acolo volumele: „Episcopia Roma-nului“ de Scarlat Porcescu, „Praxis [i Teosis“;„Episcopia Romanului, cercetari arheologice“ deprof. dr.Vasile Ursachi [i „Catedrala Episcopal\Sf=nta Cuvioas\ Parascheva din Roman“.

S\rb\toare pe Valea Trotu[uluiTotul a `nceput la One[ti, vineri, 10 octom-

brie, la orele 15.30, c=nd, din cer, la propriu vor-bind, au aterizat, pe un teren special amenajat `nspatele Catedralei „Pogor=rea Sf=ntului Duh“,moa[tele Sf=ntului Nifon, aduse de la Craiova deo delega]ie a Mitropoliei Olteniei, condus\ de ~nalt-

MMaanniiffeesstt\\rriillee pprriilleejjuuiittee ddee sseerrbbaarreeaa aa 660000 ddeeaannii ddee aatteessttaarree ddooccuummeennttaarr\\ aa EEppiissccooppiieeii

RRoommaannuulluuii aauu ddeebbuuttaatt dduummiinniicc\\,, 2288 sseepptteemmbbrriiee,, ccuu oo eexxppoozzii]]iiee gg\\zzdduuiitt\\ ddeeCCoommpplleexxuull MMuuzzeeaall „„IIuulliiaann AAnnttoonneessccuu““..

7anul I (VIII) nr. 7-8

Pelerinii prezen]i la Catedrala Episcopal\din Roman, `n ziua de 12 octombrie, au avutparte [i de asisten]\ social\, asigurat\ deBiroul de specialitate din cadrul CentruluiEparhial Roman. „Au participat 50 de volun-tari de la ASCOR Bac\u [i Roman. S-au `m-p\r]it 9000 de pachete care au con]inut sar-male calde, cozonac, p=ine, salam, br=nz\, m\s-line, cascaval, ro[ii, p=rjoale, legume, mere,suc, ap\, ceai cald, cafea, vin.

Pachetele au fost preg\tite de c\trem\n\stirile din Episcopia Romanului [i dec\tre Protopopiatul Roman“, a declaratpreot Eugen Ciuche, consilier asisten]\ so-cial\ `n cadrul Centrului Eparhial Roman.Responsabili de buna desf\[urare a ac]iu-nii au fost pr. Eugen Ciuche, pr. IacobeanuMarius, inspector asisten]\ social\, pr.C\t\lin Cre]u, pr. Liviu Lupu [i CarlaPi[cu.

Ac]iuni social-filantropice laEpiscopia Romanului cu ocazia celor600 de ani de atestare documentar\

FO

TO

: LI

VIU

MA

FT

EI

S=mb\t\, 11 octombrie, 12 ierarhi ai BOR au oficiat slujba de resfin]ire a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, ctitoria [tefanian\ din Borze[ti

Page 7: Cronica Romanului decembrie 2008

8 noiembrie-decembrie 2008

RR\\mmâânnee aacceeaasstt\\ zzii ddee 1122 ooccttoommbbrriiee 22000088,,uunnaa mmeemmoorraabbiill\\ `̀nncchheeiinndd [[aassee sseeccoollee

ddee eexxiisstteenn]]\\ eeppiissccooppaall\\ [[ii pprreegg\\ttiinndd `̀nncceeppuuttuullcceelluuii ddee-aall [[aapptteelleeaa sseeccooll ddee iissttoorriiee ssffâânntt\\..

preasfin]itul Mitropolit Irineu Popa. IPS Mitro-polit Irineu a fost `nt=mpinat de PS ArhiereuIoachim B\c\uanul, al\turi de care s-au aflatp\rintele protopop Constantin Alupei [i un soborde preo]i. Seara acelei zile de brum\rel a fost unaalb\ pentru one[teni. Toat\ noaptea, pelerini de pe`ntreaga Vale a Trotu[ului, [i nu doar de acolo, auvenit pentru a se ruga [i `nchina la moa[tele

Sf=ntului Nifon, depuse `ntr-un baldachin specialamenajat `n fa]a catedralei din One[ti.

Stejarul de la Borze[ti, altar de rug\ciune

P=inea, sarea [i ospitalitatea moldoveneasc\n-au lipsit nici de la Borze[ti unde, `n diminea]a

zilei de 11 octombrie, soborul de 12 ierarhi,„`ntocmai ca Apostolii“, dup\ cum a remarcatPS Arhiereu Ioachim B\c\uanul, a luat parte laslujba de resfin]ire a bisericii „AdormireaMaicii Domnului“, ctitorie voievodal\ [tefani-an\, un monument al artei române[ti, pictat\ `n`ntregime de Grigorie Popescu. Curtea sf=ntuluil\ca[ s-a dovedit a fi ne`nc\p\toare pentrumul]imea credincio[ilor dornici s\ asiste la oslujb\ religioas\ deosebit\, oficiat\ de `naltefe]e biserice[ti. T=rnosirea altarului [i a[ezareasfintelor moa[te `n masa realizat\ din lemnul destejar crescut la Borze[ti, a fost f\cut\ de IPSMitropolit Irineu, `mpreun\ cu PS Episcop Ca-sian al Dun\rii de Jos, PS Timotei, EpiscopulAradului, Ienopolei [i H\lmagiului, PS Lucian,Episcopul Caransebe[ului, PS Damaschin, E-piscopul Sloboziei [i C\l\ra[ilor, PS Sebastian,Episcopul Slatinei, PS Macarie, Episcopul E-piscopiei Ortodoxe a Europei de Nord, PS An-drei F\g\r\[anul, Episcop vicar al Arhiepisco-piei Sibiului, PS Corneliu B=rl\deanu, Arhi-ereu-Vicar al Episcopiei Hu[ilor, [i bine`n]eles,gazda manifest\rilor prilejuite de marea s\rb\-toare a Episcopiei, PS Arhiereu Ioachim B\c\-uanul. La finalul ceremoniei religioase, PS Ar-hiereu Ioachim a oferit o serie de distinc]ii [imedalii celor care au sus]inut prin activitatealor bisericile din Episcopia Romanului.

Inima Ortodoxiei române[ti a fost pentru o zi la Roman

Mii de credincio[i ortodoc[i au fost prezen]ila celebrarea sfintei Liturghii oficiat\ la Cate-drala Episcopal\ din Roman duminic\, 12 oc-tombrie, cu ocazia serb\rii a 600 de ani de a-testare documentar\ a Episcopiei Romanului.Pe o scen\ special amenajat\ l=ng\ str\vecheactitorie mu[atin\, `n prezen]a moa[telor Sf=ntu-lui Nifon, un sobor de12 ierarhi ai Sf=ntuluiSinod al Bisericii Ortodoxe au slujit [i s-au ru-gat pentru cei care, de-a lungul timpului, au de-pus prinosul lor de jertf\ pe altarul Bisericii.Sf=nta Liturghie s-a desf\[urat sub protia ~nalt-preasfin]itului Teofan, Mitropolitul Moldovei [iBucovinei, care a slujit al\turi de: IPS Irineu,Mitropolitul Olteniei, IPS Teodosie, Ar-hiepiscopul Tomisului, IPS Adrian, Arhiepiscopemerit al rom=nilor ortodoc[i din Europa Occi-dental\ [i Meridional\; Preasfin]itul Calinic,Episcopul Arge[ului [i Muscelului; PS Timotei,Episcopul Aradului, Ienopolei [i H\lmagiului;PS Damaschin, Episcopul Sloboziei [i C\l\ra-[ilor; PS Sebastian, Episcopul Slatinei; PS Ma-carie, Episcopul rom=nilor din Europa de Nord;PS Andrei F\g\r\[anul, Episcop Vicar al Arhie-piscopiei Sibiului; PS Ioachim B\c\uanul, Ar-hiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, [i PSCorneliu B=rl\deanul, Arhiereu-Vicar al Epis-copiei Hu[ilor.

EEVVEENNIIMMEENNTT

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu s-au a-dunat la Catedrala Episcopiei Romanului so-bor de arhierei, mul]ime de preo]i [i monahi[i bogat\ ceat\ de credincio[i care au venit s\pr\znuiasc\ venerabila vârst\ a acestui Sfânta[ez\mânt.

Soborul de arhierei a `nceput slujba cu`nchinarea la Sfintele Moa[te ale SfântuluiNifon, Patriarhul Constantinopolului, adusede la Catedrala Mitropolitan\ a Craiovei.

S-au rostit rug\ciuni [i mul]umiri pentruanii `n care Dumnezeu a binecuvântat Epis-copia Romanului cu ierarhi vrednici care au]inut aprins\ lumina credin]ei dreptm\ritoare.

S-au `n\l]at rug\ciuni de pomenire a ie-rarhilor care au p\storit Episcopia Roma-nului, iar Mitropolitul Moldovei [i Bucovi-nei, ~naltpreasfin]itul Teofan, a evocat, `n cu-vântul s\u, vrednicia ierarhilor de la Roman,fiecare având o contribu]ie `nsemnat\ la via]aduhovniceasc\ [i sporirea patrimoniuluieparhial.

~naltpreasfin]itul Irineu, Mitropolitul Ol-teniei, delegat al Patriarhiei, a dat citire me-sajului ~ntâist\t\torului Bisericii OrtodoxeRomâne, Preafericitul Daniel, PatriarhulRomâniei, `n care s-a subliniat frumoasa [ibogata contribu]ie a acestei episcopii lam\nunchiul de realiz\ri ale Bisericii Orto-doxe Române de-a lungul istoriei sale.

Au urmat apoi mesaje ale pre[eden]iei Ro-mâniei, ale guvernului [i autorit\]ilor locale.

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhie-reu Vicar al Episcopiei Romanului, sufletulluminat [i neobosit al acestor manifest\ri, amul]umit tuturor [i apoi a dat citire actului is-toric al acestui jubileu.

Poporul credincios, care a umplut curteaEpiscopiei, a serbat cu bucurie [i evlavie

toat\ aceast\ sfânt\ manifestare, rug\ciuni,cânt\ri [i cuvânt\ri, având cu to]ii `mplinireainimii cu o comoar\ de `nv\]\turi [i daruriduhovnice[ti.

Bucuria S\rb\torii a fost `mp\rt\[it\ cudragoste p\rinteasc\ de Preasfin]itul Eftimieal Romanului, care, cu eptrahilul [i omoforulpe grumazul s\u, s-a rugat [i a privit dinchilie la rug\ciunea [i procesiunea s\rb\to-reasc\, apoi a primit pe to]i ierarhii `n comu-niune fr\]easc\, `mp\rt\[ind `ndeaproape tu-turor dragoste [i mul]umire.

R\mâne aceast\ zi de 12 octombrie 2008,una memorabil\, `ncheind [ase secole de e-xisten]\ episcopal\ [i preg\tind `nceputulcelui de-al [aptelea secol de istorie sfânt\.

Slav\ lui Dumnezeu pentru toat\ binecu-vântarea [i lumina anilor petrecu]i [i n\dejdede bucurie [i `mplinire pentru anii ce vin.

Drept aceea pecetluim cu semn\turilenoastre:

† Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

† Irineu, Mitropolitul Olteniei

† Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului

† Eftimie, Episcopul Romanului

† Calinic al Arge[ului [i Muscelului

† Timotei al Aradului

† Damaschin al Sloboziei [i C\l\ra[ilor

† Sebastian al Slatinei

† Macarie al Europei de Nord

† Corneliu Bârl\deanul

† Andrei F\g\r\[anul

† Ioachim B\c\uanul

„Preg\tind `nceputul celui de-al[aptelea secol de istorie sfânt\“

~nsemnare la 600 ani de la `ntemeierea Episcopiei Romanului f\cut\ de ierarhii participan]i

`n Cartea de Aur a Episcopiei Romanului

Page 8: Cronica Romanului decembrie 2008

anul I (VIII) nr. 7-8 9

„„AAccee[[ttii 660000 ddee aannii rreepprreezziinntt\\ `̀nn iissttoorriiaa EEppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii ccââtt ddee mmuulltt [[ii ccââtt ddee aaddâânncc aa ffoosstt HHrriissttoosspprreezzeenntt aaiiccii.. SSee pprreezziinntt\\ aasstt\\zzii 660000 ddee aannii ddee vviiaa]]\\[[ii mm\\rrttuurriissiirree `̀nn EEppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii,, ccaa oo pprreessccuurr\\

ffrruummooaass\\,, ccaa uunn SSffâânntt PPoottiirr pplliinn ddee vviiaa]]\\““..

„600 de ani de via]\ [i m\rturisire `n Episcopia Romanului“

La finalul Sfintei Liturghii, ~naltpreasfin-]itul Mitropolit Teofan a ]inut un cuv=nt de `n-v\]\tur\ prin care a explicat semnifica]iile du-hovnice[ti ale evangheliei zilei, dup\ care a evi-den]iat `nsemn\tatea a [ase secole de unicitate [i

continuitate `n Episcopia Romanului. „Uit=ndu-m\ acum la dumneavostr\, v\d `n realitate isto-ria celor 600 de ani ai Episcopiei Romanului,istorie care a g\sit aici p\m=nt bun, istorie `nde-lungat\, bogat\ `n evenimente, din veacul XIII-XIV - c=nd `n aceast\ perioad\, `n aceast\ regiu-ne se luptau cre[tinii ortodoc[i pentru ap\rareadreptei credin]e - [i p=n\ ast\zi, c=nd `ncerc\mnoi, arhiereii, preo]ii [i dumneavoastr\ s\ facemfa]\ ispitelor care definesc acest veac“, a spus

Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, enume-r=nd apoi pe marii arhierei care s-au remarcat `nmod deosebit `n [irul celor 75 de episcopi cares-au perindat pe scaunul vl\dicesc de la Roman,p=n\ `n zilele noastre „`n timpul lui Eftimie celbun [i Ioachim cel harnic care `ncearc\ s\ sapead=nc `n p\m=ntul Romanului, s\ plantezes\m=n]a lui Dumnezeu, s\ g\seasc\ ap\ bun\,adic\ s\m=n]a lui Dumnezeu, din care dum-neavoastr\ s\ v\ ad\pa]i sufletul `nsetat de lu-min\, dreptate [i adev\r. ~ntr-o asemenea zi, ne`ntreb\m care este sensul [i esen]a celor 600 deani. Ace[ti 600 de ani reprezint\ `n istoria Epis-copiei Romanului c=t de mult [i c=t de ad=nc afost Hristos prezent aici. Se prezint\ ast\zi 600de ani de via]\ [i m\rturisire `n Episcopia Ro-manului, ca o prescur\ frumoas\, ca un sf=ntpotir plin de via]\“, a mai spus ~naltpreasfin]itulMitropolit Teofan.

A urmat mesajul transmis de c\tre Preaferi-citul P\rinte Patriarh Daniel, prin intermediulIPS Mitropolit Irineu, prin care P\rintele Patri-arh a sintetizat `ntreaga istorie a acestei eparhii.

Diplome [i medalii pentru participan]i

~n continuare, primarul municipiului Ro-man, Lauren]iu Dan Leoreanu, a transmis mesa-jul pre[edintelui Traian B\sescu. {i premierulC\lin Popescu-T\riceanu a salutat, prin inter-mediul consilierului Adrian Lemeni, aniversareacelor 600 de ani de atestare documentar\ aEpiscopiei Romanului, subliniind faptul c\ ora-[ul Roman s-a afirmat de-a lungul timpului din

Cu bucurie [i respect V\ exprim mul]u-mirea mea pentru amabila invita]ie de a m\ a-socia la marile s\rb\tori ale Episcopiei Ro-manului la cei 600 de ani de atestare istoric\[i de atâtea `mpliniri.

V\ felicit din inim\ la acest popas [is\rb\toare [i `ndrept spre Preasfin]ia Voastr\,spre onorabilul P\rinte Episcop Eftimie [i spretoat\ cinstita preo]ime [i mul]ime de credin-cio[i, gândul meu [i al nostru de `mp\rt\[ire`ntru bucurie [i dorin]ele mele [i ale confra]ilorde la Ia[i, Roman, Bac\u, Moine[ti [i din cele-

lalte comunit\]i din ]inutul Romanului, pentrua implora o generoas\ binecuvântare cereasc\de la Domnul istoriei [i de la PreasfântaMaria, ocrotitoarea tuturor cre[tinilor, precum[i alese `mpliniri pentru anii care vin [i seadaug\ la cei 600 deja `mplini]i. (...)

Gândurile [i dorin]ele mele din ziua mariicelebr\ri v\ rog s\ le primi]i prin delegatulnostru, P\rintele Protopop al Ia[ilor, Pr. IosifDorcu, care m\ va reprezenta la aceast\s\rb\toare, mai ales la celebrarea SfinteiLiturghii.

„V\ felicit din inim\ la acest popas [i s\rb\toare“

Fragmente din mesajul PS Petru Gherghel, Episcopromano-catolic de Ia[i, la `mplinirea a 600 de ani de

atestare documentar\ a Episcopiei Romanului

S=mb\t\, 11 octombrie, racla cu moa[tele Sf. Nifon a fost adus\ la Roman

FO

TO

: LI

VIU

MA

FT

EI

Page 9: Cronica Romanului decembrie 2008

PPSS AArrhhiieerreeuu IIooaacchhiimm aa ooffeerriitt PPrreeaaffeerriicciittuulluuii PP\\rriinntteePPaattrriiaarrhh DDaanniieell,, pprree[[eeddiinntteelluuii,, pprreemmiieerruulluuii [[ii

ttuuttuurroorr iieerraarrhhiilloorr [[ii iinnvviittaa]]iilloorr pprreezzeenn]]ii llaa mmaarreeaa ss\\rrbb\\ttooaarreeddee llaa RRoommaann ddiipplloommaa [[ii mmeeddaalliiaa ddee aauurr ccoommeemmoorraattiivv\\ [[ii

mmeettooppaa ccuu cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee ccttiittoorriiii ddiinn eeppaarrhhiiee..

punct de vedere economic, religios [i politic, iarprin p\storirea celor peste 70 de episcopi s-ap\strat unicitatea Episcopiei Romanului prina[ezarea unui scaun episcopal `n acest ora[.

La final, Preasfin]itul Arhiereu IoachimB\c\uanul a citit hrisovul care arat\ pe largvia]a pastoral-misionar\ [i canonic\ a Epis-copiei Romanului `n cei 600 de ani. „Atot-puternicul Dumnezeu ne-a ales pe noi ierarhii,clericii [i credincio[ii acestei eparhii s\s\rb\torim importantul eveniment care nu estedoar al nostru, ci al `ntregii Biserici OrtodoxeRom=ne, pentru c\ via]a pastoral-misionar\ a

episcopiei a fost permanent `ncadrat\ `n s=nulBisericii evlaviosului nostru popor. De aceea,v-am f\cut poftire tuturor s\ purcede]i `ncetatea voievodului Roman I Mu[at la aleas\pr\znuire, unde s\ ne unim `n cuget [i `nsim]ire cu to]i cei care au f\urit istoria acestorplaiuri binecuv=ntate de Dumnezeu“, a spusPS Arhiereu Ioachim. ~n semn de recuno[tin]\at=t din partea Preasfin]iei Sale, c=t [i a PSEpiscop Eftimie al Romanului, PS ArhiereuIoachim a oferit Preafericitului P\rinte Pa-triarh Daniel, pre[edintelui, premierului [i tu-turor ierarhilor [i invita]ilor prezen]i la mareas\rb\toare de la Roman diploma [i medalia de

aur comemorativ\ [i metopa cu cele mai im-portante ctitorii din eparhie.

Maestrul Gheorghe Zamfir a `ncheiat s\rb\toareaEpiscopiei Romanului

Ajunul s\rb\torii Cuvioasei Parascheva, osear\ superb\ de 13 brum\rel, l-a adus pe ma-estrul Gheorghe Zamfir pe scena „Ateneu“ a Fi-larmonicii „Mihail Jora“ din Bac\u, al\turi dedirijorul Ovidiu B\lan [i minunata orchestr\ b\-c\uan\. ~n fa]a unei s\li arhipline, rememor=nd,cu lacrimi `n ochi, momente ale exilului pari-zian, unde a avut binecuv=ntata ocazie de a-lcunoa[te pe actualul arhiereu de la Roman,Ioachim B\c\uanul, celebrul naist a c=ntat `ntrufericita `ncheiere a s\rb\torilor prilejuite de cei600 de ani de istorie ai Episcopiei Romanului.Concertul extraordinar, oferit de CentrulEparhial de la Roman tuturor colaboratorilor s\i,a fost savurat pe deplin de to]i cei prezen]i.Naiul fermecat al maestrului Zamfir, care a `n-c=ntat melomani din toate col]urile lumii, ast=rnit ropote de aplauze [i din partea celor pre-zen]i la Bac\u. La final, dup\ o `mbr\]i[arestr=ns\ cu duhovnicul s\u de la Paris, GheorgheZamfir a primit medalia jubiliar\ a EpiscopieiRomanului. La fel au primit dirijorul Ovidiu B\-lan, mereu t=n\r [i entuziast, lucru dovedit `nc\o dat\ la pupitrul orchestrei din Bac\u, [i Pavel Io-nescu, directorul Filarmonicii „Mihail Jora“.

EEVVEENNIIMMEENNTT

10 noiembrie-decembrie 2008

Salut\m cu bucurie deosebit\celebrarea a 600 de ani de ates-tare documentar\, continuitate [iunicitate a centrului eparhial alRomanului.

Episcopia Romanului se im-pune printr-o existen]\ pe cât de`ndelungat\, pe atât de bogat\ `nevenimente, contribuind la afir-marea ora[ului ca un importantcentru religios, economic [i poli-tic. De-a lungul celor [ase vea-curi de existen]\, pe scaunul epis-copal de la Roman au p\storitpeste 70 de episcopi, fiecare mar-când perioada episcopatului s\uprin importante lucr\ri adminis-trative, culturale, pastoral-mi-

sionare, dar [i prin sfin]enia vie]iilor.

Din cei 70 de episcopi aiRomanului, Biserica Ortodox\Român\ a canonizat patru: peDosoftei, versificatorul psalmi-lor, pe Teodosie de la Brazi, pePahomie de la Gledin [i pe Ioande la R=[ca [i Secu.

Episcopia Romanului de]ineuna dintre cele mai vechi [i maivaloroase biblioteci din ]ar\ [i nu-meroase crea]ii artistice care `m-bog\]esc [i confer\ originalitatepatrimoniului cultural na]ional.

Unicitatea [i continuitatea E-piscopiei Romanului are o parti-

cularitate interesant\, `n sensulc\ de 600 de ani are a[ezatscaunul episcopal `n mijloculora[ului Roman, ora[ voievodalde la Roman I Mu[at, f\r\schimbarea scaunului episcopalde-a lungul istoriei. ~n acest sensrezult\ contribu]ia episcopieiRomanului la unitatea [i stator-nicia românilor pe aceste me-leaguri.

Un lucru semnificativ `l con-stituie faptul c\ biserica episco-pal\ a Romanului este prima bi-seric\ din zid ridicat\ `n ora[ de`ntemeietorul s\u [i ea a fost`nchinat\ Cuvioasei Parascheva,explicându-se astfel cultul Sfintei

Parascheva, care s-a dezvoltat `nPrincipatele Române, `n general,[i `n Moldova, `n special, cu peste250 de ani `nainte ca moa[tele eis\ ajung\ la Ia[i.

Manifest\rile din aceste zilereprezint\ o dovad\ concret\ [ielocvent\ a patrimoniului spiri-tual [i cultural al Bisericii care secere valorificat [i promovat `ncontextul actual, atât pe planna]ional, cât [i european, [i `ngeneral interna]ional.

V\ doresc clerului [i credin-cio[ilor din Episcopia Romanuluimulte [i semnificative realiz\ri `nactivitatea pe care o desf\[ura]i.

Remarcabila continuitate a Episcopiei Romanului

Mesajul domnului C\lin Popescu T\riceanu, Primul Ministru al României, cu ocaziaanivers\rii a 600 de ani de la atestarea documentar\ a Episcopiei Romanului

~n `ncheierea s\rb\toririianivers\rii a 600 de ani de

la atestarea documentar\ aEpiscopiei Romanului a

fost invitat s\ concerteze`n Sala „Ateneu“ a

Filarmonicii din Bac\umaestrul Gheorghe Zamfir

FO

TO

: V

IOR

EL

CO

JAN

Page 10: Cronica Romanului decembrie 2008

11anul I (VIII) nr. 7-8

CCuunnoossccuutt\\ ppeennttrruu ccttiittoorriiiillee ssaallee vvooiieevvooddaallee [[ii ppeennttrruucc\\rrttuurraarriiii ss\\ii,, ppeennttrruu ll\\ccaa[[uurriillee ddee ccuulltt aa cc\\rroorr

pprreezzeenn]]\\ aarrhhiitteeccttuurraall\\ aatteesstt\\ ccoonnttrriibbuu]]iiaa ]]\\rriiii nnooaassttrree llaavvaalloorriillee ppaattrriimmoonniiuulluuii eeuurrooppeeaann,, EEppaarrhhiiaa RRoommaannuulluuii

eessttee aasstt\\zzii oo ddoovvaadd\\ aa ccoonnttiinnuuiitt\\]]iiii vviiee]]iiii ssppiirriittuuaallee..

Doresc s\ adresez salutul meu c\lduros tuturor participan]ilor laevenimentele dedicate celor 600 de ani de atestare documentar\ aEpiscopiei Romanului, `ntregii dumneavoastr\ comunit\]i, [i s\mul]umesc totodat\ Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\c\uanul,Arhiereu Vicar, pentru invita]ia de a s\rb\tori `mpreun\ aceast\ aniver-sare.

Cunoscut\ pentru ctitoriile sale voievodale [i pentru c\rturarii s\i,pentru loca[urile de cult ale c\ror prezen]\ arhitectural\ atest\ con-tribu]ia ]\rii noastre la valorile patrimoniului european, EparhiaRomanului este ast\zi o dovad\ a continuit\]ii vie]ii spirituale.

~n aceste zile de s\rb\toare, doresc s\ v\ transmit `ntreaga meaapreciere pentru manifest\rile culturale [i religioase care, sub gene-ricul „Episcopia Romanului - 600 de ani: continuitate [i unicitate“,marcheaz\ istoria unui spa]iu definit prin tradi]ie [i creativitate cul-tural\.

Fiind convins c\ evenimentele dedicate anivers\rii a 600 de ani deatestare documentar\ a Episcopiei Romanului vor fi un prilej de bu-curie pentru to]i credincio[ii ortodoc[i din Moldova [i din `ntreaga ]ar\,v\ rog s\ primi]i, Preasfin]ite P\rinte Ioachim, cele mai calde felicit\ri[i ur\ri de slujire rodnic\.

Eparhia Romanului - o dovad\ a continuit\]ii vie]ii spirituale

Mesajul Pre[edintelui României, Traian B\sescu, cu prilejul anivers\rii a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului

FOTO: DAN DIMITRIU

Page 11: Cronica Romanului decembrie 2008

12 noiembrie-decembrie 2008

TTiimmpp ddee [[aassee sseeccoollee,, vvaattrr\\ ddee lluummiinn\\,,cceettaattee mmiissiioonnaarr\\,, aarrccaadd\\ ppeessttee ttiimmpp,,

ppuunnttee `̀nnttrree ttrraaddii]]iiee [[ii aaccttuuaalliittaattee,,EEppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii rreeuu[[ee[[ttee ss\\ ffiieeaazzii oo eeppaarrhhiiee ddiinnaammiicc\\ [[ii mmiissiioonnaarr\\..

EEVVEENNIIMMEENNTT

Cu aleas\ bucurie [i `n\l]are sufleteasc\am primit `n[tiin]area Preasfin]iei Voastre pri-vind organizarea unui bogat [i semnificativprogram de manifest\ri cultural-religioasepentru aniversarea a 600 de ani de existen]\ aSfintei Episcopii a Romanului.

De la `nceputul secolului al XV-lea, dinvremea `ntemeierii sale de c\tre domnitorulAlexandru cel Bun [i mitropolitul cel dintâi alMoldovei, Iosif I Mu[at, Eparhia Romanului afost, pân\ ast\zi, `n cadrul vie]ii biserice[ti apoporului român, o prezen]\ pregnant\ [i per-manent\.

~ncepând cu cei dintâi episcopi atesta]idocumentar, Ioan, Samuil [i Calist, este cuadev\rat impresionant [irul ne`ntrerupt alcelor peste 70 de ierarhi care au p\storit `nscaunul vl\dicesc de la Roman. ~ntre ace[tiafigureaz\ numele unor mari cârmuitori spiri-tuali, devota]i slujitori [i str\luci]i c\rturaribiserice[ti, precum au fost Tarasie, Vasile [iTeoctist I `n vremea Sfântului Voievod {tefancel Mare, Anastasie Crimca, mare miniaturist[i ctitorul de voca]ie de la `nceputul secoluluial XVII-lea (1606-1608), Sfântul Dosoftei, ta-lentatul versificator al Psaltirii, lucrare s\vâr-[it\ chiar `n timpul episcopatului s\u la Ro-man, `ntre anii 1660-1661, Leon Gheuc\, tra-duc\torul erudit din secolul al XVIII-lea(1769-1786), marii ctitori [i f\uritori de cul-tur\, `nv\]a]ii Veniamin Costachi (1796-1803)

[i Melchisedec {tef\nescu (1879-1892). Apoi,`n secolul XX, `n [irul episcopilor Romanuluiau venit s\ se adauge Lucian Triteanu, cu o`ndelungat\ p\storire `ntre 1923 [i 1947, ur-mat de episcopii eparhio]i din timpul greu alepocii comuniste, Teofil Herineanu (1949-1957) [i Partenie Ciopron (1962-1978), iardin 23 aprilie 1978, Preasfin]itul P\rinte Epis-cop Eftimie, actualul `ntâist\t\tor al eparhiei,care, iat\, a `mplinit, chiar `n acest an, trei de-cenii de binecuvântat\ [i rodnic\ arhip\sto-rire, ajutat fiind `n ultimii ani de Preasfin]iaVoastr\, Preasfin]ite P\rinte Ioachim, la bunulmers [i la realiz\rile deosebite din via]a bi-sericeasc\ a acestei eparhii.

{ase sute de ani de realiz\riRememorând suita numeroas\ a episcopi-

lor Romanului remarc\m faptul c\ ei au pro-venit, `ndeob[te, dintre stare]ii [i duhovniciide seam\ din aceste p\r]i ale ]\rii, mul]i dintreei trecând, mai `nainte, prin scaunelearhiere[ti de la R\d\u]i [i Hu[i, pentru a ajun-ge, mai apoi, mitropoli]i ai Moldovei.

Iar pân\ acum patru dintre ace[tia au fost`nscri[i `n calendarul ortodox român ca sfin]i:Dosoftei [i Teodosie de la Brazi, Mitropoli]iai Moldovei [i Sucevei, Pahomie de la Gledin[i Ioan de la Râ[ca [i Secu, Episcopi aiRomanului.

Via]a bisericeasc\ a `nregistrat `n Epis-copia Romanului, timp de [ase sute de ani, re-aliz\ri de mare semnifica]ie. ~ntâist\t\toriieparhiei au avut, de-a lungul timpului, o pre-zen]\ cultural\ [i o activitate social\ intens\ `nvia]a Moldovei [i a României `ntregite.

Misiunea spiritual\ [i cultural\ s-a reali-zat, din vechime, atât prin slujirea liturgic\ [ipastoral\, cât [i prin contribu]ia episcopiei ladezvoltarea `nv\]\mântului [i a culturii `ngeneral.

Timp de [ase secole, vatr\ de lumin\,cetate misionar\, arcad\ peste timp, punte`ntre tradi]ie [i actualitate, Episcopia Ro-manului reu[e[te s\ fie azi o eparhie dinamic\[i misionar\, mai ales prin d\ruirea jertfelnic\a Preasfin]iei Voastre, a clerului, monahilor [icredincio[ilor ei harnici [i darnici.

Cu sentimente p\rinte[ti [i fr\]e[ti, mul]u-mim pentru invita]ia pe care ne-a]i adresat-ocu prilejul anivers\rii celor [ase secole de e-xisten]\ a eparhiei, felicit\m pe Preasfin]itulP\rinte Episcop Eftimie, pe Preasfin]iaVoastr\, pe to]i ierarhii prezen]i la aniversare,pe clerul [i credincio[ii Episcopiei Romanu-lui, rugând totodat\ pe Bunul Dumnezeu s\d\ruiasc\ tuturor pace [i s\n\tate, bucuriesfânt\ [i mult ajutor `n slujirea Bisericii luiHristos, spre slava Preasfintei Treimi [i mân-tuirea oamenilor.

Episcopia Romanului - punte `ntre tradi]ie [i actualitateMesajul Preafericitului P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

cu ocazia aniversarii a 600 de ani de atestare documentar\ a Episcopiei Romanului

~n cadrul manifest\rilor

prilejuite deaniversarea a

[ase secole de laatestarea

documentar\ a Episcopiei

Romanului au fostorganizate

conferin]e [ilans\ri de carte

menite s\ aduc\`n aten]ie bog\]ia

spiritual\ a acestei eparhii

Page 12: Cronica Romanului decembrie 2008

CCuu bbuuccuurriiee ssuunntteemm aaiiccii,, uunnii]]ii `̀nn rruugg\\cciiuunnee,,eexxpprreessiiaa cceeaa mmaaii ffrruummooaass\\ aa ccrreeddiinn]]eeii,,

ss\\rrbb\\ttoorriinndd [[aassee ssuuttee ddee aannii aaii aacceesstteeii iilluussttrreeEEppiissccooppiiii,, ppuunncctt ddee `̀nnttââllnniirree [[ii rruugg\\cciiuunnee

ppeennttrruu mmuullttee ggeenneerraa]]iiii ddee ccrreeddiinncciioo[[ii..

13anul I (VIII) nr. 7-8

La manifest\rile organizate `n perioada11-12 octombrie a.c., de c\tre EpiscopiaRomanului, cu prilejul anivers\rii a 600 deani de atestare documentar\, [i-a anun]atprezen]a [i un grup de pelerini din Brescia,Italia, format din 8 persoane (foto): Cava-liere Monsignor Mario Piccinelli - RettoreBasilica Santuario S. Maria delle Grazie,Don Carlo Gipponi, Don Amatore Guerini,Don Carlo Moro, Don Giuliano Florio, Sig.Franchini Giampietro, Sig. Taglietti Fran-cesco. V\ prezent\m `n cele ce urmeaz\cuv=ntul Mons. Mario Piccinelli, reprezen-tantul delega]iei italiene.

Sunt foarte onorat de a lua cuvântul `naceast\ adunare, aici `n România, p\mânt plinde tradi]ie [i credin]\, ]ar\ atât de frumoas\,unde bisericile [i m\n\stirile apar ca [i stelelepe cer, fiind bog\]ia acestui popor, pentrupream\rirea [i slava lui Dumnezeu.

Cuv=ntul meu, pe care cu amabilitate mi-a]i permis s\-l ]in, a[ vrea s\ fie ca o `mbr\-]i[are de prietenie [i simpatie, având aceea[icredin]\ `n Sfânta Treime, Sfânta Fecioar\Maria, Maica Domnului [i `n Domnul nostruIsus Cristos Fiul lui Dumezeu.

Am pl\cerea de a v\ transmite cu aceast\ocazie, salutul Episcopului nostru, MonsignorLuciano Monari, care, fiind `n[tiin]at deaceast\ `ntâlnire v\ asigur\ de toat\ stima [iprietenia, amintindu-v\ `n rug\ciunile sale.

Ora[ul de unde vin, Brescia, este unul din-tre ora[ele cele mai industrializate din Italia,dar `n acela[i timp, este un ora[ bogat `n operede art\ care sunt expresia credin]ei cre[tine.Este ora[ul natal al lui Giovanni Battista Mon-tini, devenit Pap\ `n anul 1963, cu numele dePaul al VI-lea. Lui i-a revenit sarcina, `ntr-operioad\ foarte dificil\, atât `n lume, cât [ipentru Biseric\, de a finaliza Conciliul II Vati-can, `nceput de predecesorul s\u. Catedralanoastr\, `n memoria acestuia, de]ine o presti-gioas\ oper\ de art\ `n care Papa Paul al VI-lea, vizibil marcat de enorma responsabilitatecare ap\sa pe umerii s\i fragili, deschide U[aSfânt\ a Anului Jubiliar celebrat de BisericaCatolic\ `n 1974-'75. Aceast\ oper\ eviden]ia-z\ anumite momente semnificative din via]aacestui Pap\. Printre acestea se remarc\ oscen\ reprezentând memorabila `ntâlnire din-tre Papa Paul al VI-lea [i Atenagora. „Acesteveniment istoric a `nsemnat un moment pas-toral extrem de semnificativ [i rezolutiv pen-tru pontificatul lui Papa Paul al VI-lea, totulfiind reprezentat [i eviden]iat `n acea `mbr\]i-[are `ntre cei doi protagoni[ti, cât [i de chipul

gânditor, aproape transfigurat, care rezult\ dinacea mi[care care pare c\-i une[te.“

M-am sim]it obligat s\ amintesc acestepisod, deoarece a marcat profund drumulBisericilor noastre. „Este mai mult ceea ce neune[te decât ceea ce ne desparte“, `i pl\cea s\repete Papa Paul al VI-lea, care cu stilul s\u are`nnoit calea ecumenic\.

Tocmai de aceea este frumoas\ [i semni-ficativ\ denumirea pe care a dat-o Bresciei,Preasfin]ia Sa Ioachim B\c\uanul, aceea de„Capital\ a Ecumenismului“, expresie folosit\cu ocazia discursului ]inut `n Biserica „Sf.Ioan Botez\torul“.

Un alt detaliu, pe care a[ dori s\-l prezint,`l reprezint\ Sanctuarul Diocesan, dedicatMaicii Domnului, f\c\toare de minuni, undesunt Rector. Acesta are o semnifica]ie apartepentru locuitorii din Brescia, fiind locul unde,pe altarul a[ezat `n fa]a acestei icoane vechi re-prezentând-o pe Maica Domnului - o icoan\f\c\toare de minuni - tân\rul Giovanni Battis-ta Montini, devenit mai apoi Papa Paul al VI-lea, a vrut s\ celebreze prima sa slujb\ ca pre-ot. Aceast\ icoan\, [i ceea ce reprezint\, a[ vreas-o d\ruiesc tuturor prin persoana Preasfin]ieiSale, aici prezent, `mpreun\ cu invita]ia mea s\vizita]i ora[ul nostru, mai ales cu ocaziaS\pt\mânii de Rug\ciune Ecumenic\, ini]ia-tiv\ la care [tiu c\ ]ine]i la fel de mult ca [i noi.

Sanctuarul Diocesan a fost ales ca vice-re[edin]\ pentru canonizarea slujitorului lui

Dumnezeu, Papa Paul al VI-lea, pentru careEpiscopul nostru mi-a `ncredin]at directa res-ponsabilitate. Este pentru mine o mare onoare[i sarcin\, o profund\ dorin]\, aceea ca, princanonizarea slujitorului lui Dumnezeu, PapaPaul al VI-lea, s\ se arate tuturor eroicacredin]\ [i pasiunea tr\it\ de acesta pentrupropov\duirea Evangheliei `n lume. Gloria sa`n cer s\ fie pentru noi to]i de ajutor, `ncura-jare [i sus]inere pentru a parcurge aceast\ caleecumenic\. Ca o demonstra]ie c\ se continu\opera sa, cu bucurie suntem aici, uni]i `n rug\-ciune, expresia cea mai frumoas\ a credin]ei,s\rb\torind [ase sute de ani ai acestei ilustreEpiscopii, punct de `nt=lnire [i rug\ciune pen-tru multe genera]ii de credincio[i. Iar ast\zi,aici este rug\ciunea pe care `mpreun\ o`n\l]\m.

Maica Domnului, atât de frumos `nf\]i[at\`n icoanele dumneavoastr\, f\când prezentMisterul Divin, s\ ne `mbr\]i[eze pe to]i!

V\ doresc pace [i s\n\tate, v\ mul-]umesc din suflet [i v\ asigur c\ voi duce `n]ara mea, `mpreun\ cu ceilal]i p\rin]iprezen]i aici, o amintire pre]ioas\ a ospi-talit\]ii dumneavoastr\, a frumuse]ii Li-turghiei care apropie cerul cu p\mântul atâtde amabil al României, „poart\ a cre[tinis-mului, ap\rat\ de Dumnezeu“ (a[a cum aspus {tefan cel Mare, cel supranumit [iAtletul lui Hristos), ]ar\ atât de frumoas\ [ide mare credin]\.

„Cu bucurie suntem aici, uni]i `n rug\ciune“

FO

TO

: PR. C

OR

NE

LP

AIU

Page 13: Cronica Romanului decembrie 2008

14

DDee llaa oo ppaaggiinn\\ llaa aallttaa,, pprriinn ppooppaassuurrii aalleessee,,uummaannee,, CCeerreessccuull ssee `̀nnttââllnnee[[ttee ccuu TTeelluurriiccuull,, ttoottuull

ffiiiinndd pprriivviitt pprriinn „„lleennttiillaa““ ccoonntteemmppoorraann\\ aa aarrtteeiiffoottooggrraaffiiccee.. DDee oorriiuunnddee eemmaann\\ [[ii ccuummiinn]]eenniiaa

ttrr\\iirriiii,, ddaarr [[ii iinntteerriioorriizz\\rriiii ddee ssuufflleett..

RREECCEENNZZIIEE

noiembrie-decembrie 2008

de Gheorghe A.M. CIOBANU

F iin]a uman\, mai mult decât oricarevie]uitoare teluric\, realizeaz\ cea maiperfect\ armonie `ntre Tot [i parte,

`ntre Cer [i p\mânt, `ntre Dumnezeire [i ome-nesc. Datorit\ acesteia, n\zuin]a [i ritualul, princare „Precum `n cer“, s\ fie „a[a [i pe p\mânt“,reprezint\ altitudinea superlativ\ a Existen]ei.

Fireasc\ apartenen]\ BisericiiPrin fiin]a omeneasc\, se `mplinesc, de min-

une, cele dou\ componente autentice ale Lumii -protoplasma [i spiritualitatea, via]a [i moartea, in-finitul material [i cel divin, „mioritismul“ stânii [icontopirea cu acel „dincolo“ al unui „altceva“. {iundeva, „la mijlocul drumului“, trebuie s\ se `m-plineasc\ amândou\, s\ i se dea „Cezarului, ceeace `i este al lui, iar lui Dumnezeu, Perfec]iunea“.

La noi, aceast\ dualitate existen]ial\ se desf\-[oar\ complex. E o complexitate care, undeva, de-parte de individualismul uman, poate lipsi, g\sin-du-se un spa]iu teluric retras, echilibrat, perfect,unde cerescul se ̀ mplete[te firesc cu via]a de zi cuzi a credinciosului. {i aceste insule de puritate sa-cr\ le constituie m\n\stirile. Sunt comunit\]i reli-gioase, unde omenescul, care are „u[urin]a“ de adomina el mai mult, aici, este cu totul diminuat, prinCredin]\ [i printr-o fireasc\ apartenen]\ Bisericii.

Eparhia Romanului g\zduie[te aproapetreizeci de astfel de m\n\stiri, ad\postind `ntrezidurile lor cam o mie de c\lug\ri [i c\lug\ri]e.Configura]ia geografic\ a Episcopiei mu[atineofer\ o ambian]\ deosebit\ pentru astfel de a[ez\-minte sfinte. Pre]uirea lor a dus, de curând, cuprilejul pr\znuirii celor [ase secole de episcopat,[i la tip\rirea unui album artistic f\r\ pereche, cutrimitere la aceste l\ca[uri de har. O „triad\“ e-ditorial\ excep]ional\, cuprinzând `n ea dou\ Al-bume - unul Episcopal [i altul Monastiresc - `m-preun\ cu reeditarea, `n condi]ii la fel de „zilemari“, a „Chronicii“ lui Melchisedek, toate treifiind `nsufle]ite de binecuvântarea PS Eftimie, Episcopul Romanului [i de coordonarea PS Ioa-chim B\c\uanul, Arhiereul Vicar al EpiscopieiRomanului. Volumul melchisedekian a fost edi-tat, `n condi]ii superlative, de c\tre a[ez\mântullivresc al Editurii roma[cane „Mu[atinia“.

Zece popasuri realizate cu religiozitate [i omenesc

Albumul monahal, la care dorim s\z\bovim `n continuare, poart\ numele sacru de

„Praxis[i Teosis“, la realizarea deosebit\ a

lui contribuind [i Preotul Ioan Gherasimescu,`mpreun\ cu media-artistul Viorel Cojan, `n-so]i]i de mae[trii Tipografiei „Honterus“ dinSibiu, sub patronajul Editurii roma[cane „Fi-localia“. ~n mod excep]ional de semnalat tex-tele albumului, ca pe o suit\ literar\ de comen-tarii omiletice [i apartenente preotului NicolaeHurjui.

S\ r\sfoim acum, cu admira]ie [i pio[enie,paginile albumului „Praxis [i Teosis“. Suntpeste zece popasuri, realizate cu religiozitate [iomenesc. O prefa]\ subtil\ - „Monahismul, chip`ngeresc sau Taina Iubirii“ - semnat\ de Arhie-reul Vicar al Episcopiei Romanului, Prea-sfin]itul Ioachim B\c\uanul, deschide metaforicaceast\ tip\ritur\ de suflet, dar [i artistic\. De lao pagin\ la alta, prin popasuri alese, umane,Cerescul se `ntâlne[te cu Teluricul, totul fiindprivit prin „lentila“ contemporan\ a artei fo-tografice. De oriunde eman\ [i cumin]enia tr\i-rii, dar [i interioriz\rii de suflet. Chiar dac\ a-ceste retrageri nu apar]in urbanismului, totu[iviziunea tradi]ional\ a `nsingur\rii eman\ din eaplusul `n a fi p\mântean, cu toate `ntruchip\rileciviliza]iei contemporane. O armonie a totului,a unor f\râme de vie]uire p\mântene, aflate peo planet\ zbuciumat\ de confrunt\ri, doritoarede `mbog\]ire [i zguduit\ de r\zboaie super-tehnologice. O armonie, care a fost surprins\ catransmi]ându-se [i celor mul]i, veni]i din afar\,ca vizitatori.

Prin aceasta se confirm\ c\ atunci când eprezent\ Credin]a, nu mai ac]ioneaz\ rela]ia c\„ceea ce e caracteristic `ntregului, e valabil [i

p\r]ilor“, acum [i aici fiind vorba de un infinitsacru [i nu de o metropol\ a unui „undeva“.Catapetesme ca din aur [i candelabre ca dincristal `mpodobesc firesc aceste locuri natu-rale, cu fântâni d\t\toare de via]\ [i curug\ciuni `n armonie cu fiin]area. Albumulred\ de minune [i sfin]enia unor oameni, dar [icumin]enia unei tr\iri, prin care ace[tia coe-xist\ superior [i reciproc cu o natur\ cu care,altfel, `n mod cotidian, se duce o lupt\ con-tinu\. Aici s-a ajuns, de la „homo, homini lu-pus“, la „homo, homini... homo“. Un „homo“cu adev\rat devenit altfel prin „Credo“ [iajuns aici prin „Creo“.

O altfel de genez\Simultan cu succesiunile vie]ii mona-

hale de zi cu zi, autorii au redat, `n album,[i sanctuarele cre[tine destinate ritualului,la fiecare m\n\stire peliculele fotograficere]inând [i exterioarele, ca [i p\r]i de-osebite din interior, de la picturi murale, la

catapetesme [i de la stranele pentru rug\, laicoane. ~n felul acesta, `n paralel, dar [i firesc,meditând la fiecare imagine a volumului,urm\re[ti [i o succesiune a stilurilor de art\bisericeasc\ cre[tin\, atât de diverse `n sine,dar [i de omogene la marile lor `ntruchip\riperene. E o omogenitate care eman\ [i din cos-tuma]ia modest\ [i cernit\ a acestor semeni aiCerului [i ai P\mântului, fapt care `ndrum\ do-minant sensibilitatea senzorial\ a fiin]ei u-mane `nspre credin]\ [i rug\.

Astfel, aici [i o alt\ zicere zilnic\ [i-a schimbat`n]elesul: „Precum... philosophare, poi vivere“.

Adâncind [i mai mult tr\irea monahal\ [iz\bovind `n a r\mâne `ntre zidirile t\cute aleacestor „insule pure“, ajungi la o p\rere inedit\cu privire la „personalitatea“ acestor credin-cio[i, retra[i, oarecum, din lume. A[a singuraticica fiin]e de grup, ei posed\ `n realitate, toate a-tributele superioare [i istorice ale tuturor a[a nu-mitelor „clase sociale“: sensibilitatea credin]eireligioase, modestia ]\ranului, noble]ea feuda-lului, spiritul gospod\resc al capitalismului, vi-ziunea superioar\ a intelectualului, ca [i d\-ruirea sincer\ a fiin]ei, cu adev\rat, umane.Dând la o parte puzderia de tr\s\turi ale omului,oricare fiin]\ monahal\ este, pân\ la urm\ „unom“. Un Om al Crea]iei, d\ruit Creatorului [ideschis `nspre a Crea.

Sunt `nsu[iri necesare [i frumoase, sacre [iumane, pentru azi [i `nspre totdeauna, pe caresexacentenarul Sfintei Episcopii a Romanuluile-a generat.

O altfel de genez\, laic\ [i livresc\, `n\l]at\spre a sacraliza Geneza cea Sfânt\ a Lumii.

„Praxis [i Teosis“ - armonia unor f\râme de vie]uire

Page 14: Cronica Romanului decembrie 2008

15anul I (VIII) nr. 7-8

RREECCEENNZZIIEE

de prof. Petru FLENCHEA

I lustrul c\rturar al urbei noastre, distinsul cercet\tor dr. VasileUrsachi, cel care a fost un pionier al muzeisticii roma[cane, nesurprinde cu `nc\ o lucrare inedit\ având ca subiect Episcopia

Romanului. Lucrarea la care ne referim a ap\rut la Editura Filocalia, anulacesta, cu titlul „Episcopia Romanului - Cercet\ri arheologice“.

Primele investiga]ii arheologice, dup\ 1980Procesul emancip\rii politice din a doua jum\tate a secolului al XIV-

lea, care a culminat cu `mplinirea grani]elor de la munte pân\ la mare, afost `nso]it [i de o organizare religioas\ prin apari]ia Mitropoliei Moldovei(1386 - Petru I) [i a primelor episcopii de la Roman [i R\d\u]i. Odat\ cudezvoltarea ora[elor [i a târgurilor moldovene[ti de la Carpa]ii Orientali [ipân\ la Nistru, vor ap\rea monumente de arhitectur\ religioas\. Ceea cene surprinde la distinsul cercet\tor, dr. Vasile Ursachi, este faptul c\reu[e[te (utilizând comparativ cercet\rile arheologice f\cute atât demuzeografii locali roma[cani, cu cele ale altor cercet\ri din Moldova atâtpân\ la Prut cât [i pân\ la Nistru) s\ scoat\ `n eviden]\ caracterul aparte aledificiului episcopal de la Roman.

~n cei 50 de ani, cât s-a aflat la conducerea Muzeuluide istorie din urbea noastr\, domnul cercet\tor dr.Vasile Ursachi a fost un colaborator apropiat alEpiscopiei Romanului, a PS Episcop Eftimie Luca ca [ial PS Arhiereu Vicar Ioachim B\c\uanul. Lucrarea de fa]\scoate `n eviden]\ preocuparea permanent\ a ierarhilorlocului de consolidare [i conservare a monumentului arhi-tectural, preocupare care a constat `n investirea de fonduriimportante pentru restaurarea sa. Lucrarea ne reliefeaz\`nceputul primelor investiga]ii arheologice dup\ 1980 laini]iativa PS Episcop Eftimie Luca, când s-a sp\lat [i s-aref\cut pictura interioar\ a Catedralei. ~n perioada 1997-2000,a `nceput un bogat program de restaurare `n cadrul EparhieiRomanului, fiind restaurate Casa „Veniamin Costachi“ [iCatedrala episcopal\. Domnul Vasile Ursachi scoate `n eviden]\preocuparea PS Episcop Eftimie Luca, care a fost primul dintreierarhii acestei Episcopii care a apelat la serviciile cercet\rilorarheologice, `n descifrarea unor necunoscute ale istoriei acestorlocuri. Autorul reu[e[te `n lucrarea sa, ca urmare a cercet\rilorf\cute `n urma s\p\turilor arheologice din incinta Episcopiei, s\r\spund\ unor `ntreb\ri pe care [i le puneau mul]i cercet\tori: undea fost cl\dit\ vechea biseric\ ridicat\ de Roman Mu[at [i Alexandrucel Bun (vechea catedral\ a Episcopiei Romanului c\reia {tefan celMare i-a d\ruit dou\ clopote), unde a fost cl\dit\ actuala biseric\ dec\tre Petru Rare[, materialele din care a fost confec]ionat\, pictura etc.

Invita]ie la cercetarea trecutuluiLucrarea se bazeaz\ `n principal pe s\p\turile efectuate `n spa]iul

celor dou\ edificii: biserica episcopal\ [i Casa Veniamin Costachi.Autorul se axeaz\ `n lucrare [i pe cercet\rile ulterioare din anii 2003-2004, când, cu sprijinul Prim\riei Romanului, s-a ob]inut o sum\ im-

portant\ pentru continuarea cercet\rilor. S\p\turile efectuate `n jurulcatedralei au scos `n eviden]\ temelia veche [i leg\tura cu cea nou\,diferen]a ca m\rime `ntre cele dou\ ziduri de temelie, precum [i exis-ten]a unei temelii de peste 2 metri adâncime format\ din blocuri de pi-atr\ nisipoas\ zidite cu mortar din var si nisip. Citind lucrarea ne d\mseama de caracterul [tiin]ific al cercet\rilor f\cute `n urma s\p\turilorarheologice. Imaginile care `nso]esc lucrarea cercet\torului principal,dr. Vasile Ursachi, ne ilustreaz\ pe etape (respectiv, 8 etape) lucr\rileefectuate de arheologii roma[cani, bucure[teni sau ie[eni. Autorul scoate`n eviden]\ particularit\]ile bisericii episcopale din Roman, construit\de domnitorul Petru Rare[, identice cu cele de la C\priana (RepublicaMoldova) [i de la Vorone], unde pe lâng\ cele trei elemente ale biseri-cilor tradi]ional-ortodoxe (pronaos, naos [i altar) apare o a patra `nc\pe-re, exonartexul (pridvorul).

Domnul dr. Vasile Ursachi, `n lucrarea sa de o `nalt\ ]inut\ aca-demic\, reu[e[te s\ eviden]ieze [i aportul altor personalit\]i ale culturiiroma[cane `n studierea, cercetarea [i documentarea privind EpiscopiaRomanului. Autorul scoate `n eviden]\ aportul marelui episcopMelchisedec {tef\nescu, al distinsului istoric [i teolog ScarlatPorcescu, al academicianului HaralambMih\escu ca [i a fiului acestuiaDoru Mih\escu.

Lucrarea ne in-vit\ la o studiereprofund\ a trecu-tului istoric alCatedralei epis-copale din Ro-man.

Un studiu profund al istoriei Catedralei episcopale din Roman

Page 15: Cronica Romanului decembrie 2008

16 noiembrie-decembrie 2008

RREECCEENNZZIIEE

prof. Constantin ADAMOVICI

„E piscopia Romanului“, acum la edi]ia a II-a, scris\ de p\rinteleScarlat Porcescu, ilustru istoric al Bisericii Ortodoxe Române,`ntrune[te virtu]ile monografiei judicios `ntocmite. Sprijinul docu-

mentar bogat conduce hot\rât orice capitol al c\r]ii `nspre argument, fiind pe-remptoriu. Materialul urmeaz\ cursul gradual dup\ tipicul monografiei tradi]io-nale, primind r\sfir de capitole cu titluri bine alese [i sugestive: Târgul Roma-nului, Biserica Sf. Vineri, ~ntemeierea Episcopiei, Teritoriul de jurisdic]ie, Cti-toria lui Petru Rare[, Bresle, ~nv\]\mântul, Episcopii Romanului (pe secole) etc.

Lucrarea p\rintelui Scarlat Porcescu se vrea [i reu[e[te s\ fie o prezentare com-plet\ [i documentat\ a Episcopiei Romanului, ̀ n istoria ei bogat\ [i plin\ de zbucium.

O documentare vast\Spuneam c\ sprijinul documentar este bogat: autorul al\tur\ analizei com-

parative elemente ale tradi]iei locale cu cele având acoperire documentar\cert\; izvoare vechi (religioase, etnografice, istorice, geografice) stau al\turiultimelor descoperiri (`n special arheologice [i intereparhiale). Aceste toate e-lemente se `ntrunesc `n sintez\ [i sunt folosite cu mare precizie la momentulanalitic, ori argumentativ potrivit. De aici consonan]a [i simetrizarea capi-tolelor [i, `n final, logica hot\rât\ a c\r]ii. Studiul atent al variet\]ii docu-mentelor r\zbate uneori solu]ii absolut nea[teptate [i originale care arat\ ochiul

scrut\tor al istoricului de chemare real\ care a fostp\rintele Scarlat Porcescu.

Nu se uit\ sublinierea `ntâiet\]ii, importan]a aparte [i a cinstirii alese de cares-a bucurat Episcopia Romanului `n lunga sa via]\. Vârst\ biblic\ - 600 de ani!

~n marea ei parte, `ntocmit\ `n stil sobru, obiectiv, pentru a nu cl\tinalimpezimea argumentului [tiin]ific, pe alocuri, cartea p\rintelui ScarlatPorcescu arat\ [i frumoase alc\tuiri imaginative: lucrarea poetic\ a „Psaltirii `nversuri“, s\vâr[it\ ̀ n miez de noapte, a mitropolitului Dosoftei, vremea de zbu-cium tr\it\ de episcopul Macarie, cronicarul la ridicarea catedralei poruncit\de Petru Rare[. Sentimentul p\trunde aici r\ceala documentului. Subliniem c\aceste pagini de zvâcnet sentimental, probând har artistic, sting cenu[iul ivit(ce-i drept, foarte arareori) `n arborescen]a explicativ\ a preotului.

Roman, t\râm binecuvântatFirul ro[u, `ngem\nând - la modul subtil, `nalt - sentimental cu t\ria

min]ii exegetului `l afl\m `nc\ din primul capitol: t\râmul Romanului et\râm binecuvântat. Nuan]area aleas\, crescut\ din amestecul elementuluigeografic (târgul nostru e a[ezat parc\ `n centrul lumii) cu cel istoric(Romanul e a[ezare veche hr\nind legenda) [i religios (aici s-au aflat urmede via]\ cre[tin\ `nc\ `n sec. IV-V) `ndrept\]e[te astfel `ntemeierea primeiepiscopii a }\rii Moldovei, anume aici, la Roman, târg care, la 1408 num\radeja câteva bune decenii de existen]\. ~n paginile unde se arat\ leg\turaCetate-Episcopie, `n mai toate laturile vie]ii (organizarea breslelor, a`nv\]\mântului, a bolni]elor pentru „calici“ etc.), lucrarea abund\ `n lux deam\nunte, ce toate converg `nspre sublinierea rolului major `ndeplinit del\ca[ul sfânt atât pentru via]a Romanului cât [i pentru via]a ]\rii [i chiar alumii ([irag de `nal]i ierarhi str\ini viziteaz\ Episcopia Romanului, unde ausfat de tain\ cu ierarhul de aici pentru citirea semnelor vremii, mai ales `nlatura ap\r\rii credin]ei ortodoxe).

Analiz\ competent\ a fiec\rei laturi a vie]ii episcopale

Atunci când se trece la prezentarea galeriei episcopilor `n lungulvremii, autorul subliniaz\ faptul c\ mul]i, chiar foarte mul]i dintre ei, aveau

metania la M\n\stirea Neam] ori M\n\stirea Secu, l\ca[uri cu totul osebite `nrâvna [i puternicia credin]ei. Nu mir\ faptul c\ mult\ vreme din scaunul

Episcopal de Roman se urca `n cel metropolitan, semn limpede de cinstire aierarului de Roman.

C\rturari de marc\, buni chivernisitori, mari rug\tori [i sfin]i, f\c\tori depace, diploma]i abili, poe]i ori savan]i, ctitori de l\ca[uri sfinte au fost episcopiiRomanului. Fiecare p\stor e prins `n virtutea lui caracterizatoare [i, `n func]iede m\re]ia ei, `[i are lungimea de loc `n carte. Se insist\ asupra rolului pozitiv`ndeplinit de episcopii Romanului `n Revolu]ia de la 1848 [i `n Unirea Princi-patelor Române de la 1859, `n primul [i `n cel de-al doilea r\zboi mondial etc.

Un capitol `ntreg prezint\ bog\]ia odoarelor (daniilor voievodale prinvreme): Felonul Sf. Ioan Gur\ de Aur, cârja cu pateri]\, Icoana Maicii Dom-nului cu Pruncul (sec. al XVI-lea) etc., [i a c\r]ilor rare: Cazania lui Varlaam,Biblia de la Bucure[ti (1688), manuscrise vechi (slavone, grece[ti, române[ti).

Absolut orice latur\ a vie]ii episcopale e analizat\ `n carte la modul celmai atent [i competent, `n am\nuntul cel mai mic, de aceea gestul retip\ririiacestei c\r]i `n 2008, e un gest `ntru tot l\udabil [i necesar.

{i prima (1984) [i cea de-a doua edi]ie au ap\rut cu binecuvântarea [iCuvântul `nainte al PS Eftimie Luca, Episcopul Romanului. Adaosul deArgument `ntocmit de PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu Vicar al EpiscopieiRomanului, la cea de-a II-a edi]ie (2008), subliniaz\ inspirat necesitatea ab-solut\ a retip\ririi acestei formidabile c\r]i a preotului c\rturar ScarlatPorcescu, mai ales acum, la ceas aniversar.

AAbbssoolluutt oorriiccee llaattuurr\\ aa vviiee]]iiii eeppiissccooppaallee ee aannaalliizzaatt\\ `̀nnccaarrttee llaa mmoodduull cceell mmaaii aatteenntt [[ii ccoommppeetteenntt,, `̀nn aamm\\nnuunnttuull

cceell mmaaii mmiicc,, ddee aacceeeeaa ggeessttuull rreettiipp\\rriirriiii aacceesstteeii cc\\rr]]ii `̀nn 22000088,, ee uunn ggeesstt `̀nnttrruu ttoott ll\\uuddaabbiill [[ii nneecceessaarr..

O prezentare complet\ [i documentat\ a Episcopiei Romanului

Page 16: Cronica Romanului decembrie 2008

RREECCEENNZZIIEE

17anul I (VIII) nr. 7-8

de Gheorghe A.M.CIOBANU

D ac\ pentru fiin]a spiritual\ a Ro-manului, anul 2008 a `nsemnat cel alEpiscopiei sale sexacentenare, `n

acela[i an se poate vorbi [i de cartea mu-[atin\ a aceluia[i an, care a fost reeditareacrea]iei princeps a Episcopului Melchisedek- „Chronica Romanului [i a Episcopiei deRoman“. Dou\ popasuri de altitudine sacr\,prin ele, a[ez\mântul episcopal fiind „Al-tarul nepereche“ al cre[tinismului nostrudanubian.

O scriere profund\Volumul, concordat cu universul de idei e-

levate ale sfântului nostru Crez, r\spunde, `n a-cela[i timp [i la m\iestria la care s-a ajuns, `n zi-lele noastre, cu ritualul tiparnic al unor astfel deedituri. De[i diferite, ele se `nsumeaz\ `ntr-o a-ceea[i str\duin]\ uman\, aceea de a d\ltui, fieprin zidire, fie prin tip\rire, „piramide“ de per-fec]inune aduse Cerului.

„Chronica“ lui Melchisedek {tef\nescueste [i ea o `ntruchipare „manolic\“ a gânduluiales, acum „Me[terul legendar“ al trecutului`ntruchipându-se, cu adev\rat, `n viziunea„tip\rniceasc\“ a tinerei edituri roma[cane -„Mu[atinia“ - apartenent\ la dou\ `ndr\gostitede frumosul livresc - Emilia }u]uianu-Dospinescu [i Felicia Dumbrav\. Dincolo,`ns\, de „Hrisovul“ `n sine, `nf\ptuit [i alt\dat\[i acum, ca o unianizare scriptic\ a unor gân-duri sacre, se impune, de la o edi]ie la alta, maipresus de orice, tocmai profunzimea acesteiscrieri - edi]ia acestui an sexacentenar fiindprecuvântat\ de Preasfin]ia Sa IoachimB\c\uanul, Arhiereu Vicar al EpiscopieiRomanului, [i prefa]at\ profund de c\tre profe-sorul universitar dr. Tudor Ghideanu. Totul ela superlativ, cu autoritate sacr\ [i superioritateeditorial\, transformând acest evenimentcomemorativo-editorial, `ntr-o aleas\ bine-cuvântare cereasc\, `n care Credin]a `n A-dev\rul divin se `mplete[te cu Harul Frumo-sului p\mântean.

Dup\ eseul-esen]\ al Preasfin]itului Arhie-reu Vicar, `n care autorul caracterizeaz\ con-temporanic [i pe neegalatul Episcop Melchise-dek [i mult-profunda sa „Chronic\“, volumulalunec\ spre excep]ionalul studiu asupra cu-prinz\toarei lucr\ri, realizat, [i academic [i bi-sericesc, de c\tre profesorul universitar dr.Tudor Ghideanu.

{ase secole de istorie [i spiritualitate

Istoricul urbei Romanului, pornit [iel de la „prima atestare documentar\“de peste [ase sute de ani vechime, `[iinterfereaz\ aceast\ s\vâr[ire - asemeniCrezului lui Melchisedek - cu fiin]areaSfintei Episcopii mu[atine.

Profesorul Ghideanu realizeaz\ prin„Studiul introductiv“ o adev\rat\„Chronic\“ a „Chronicii melchisede-kiene“, analizând [i concordan]ele, dar[i discordan]ele dintre Episcop [i lumeaortodox\ contemporan\ cu el. Se scoate`n eviden]\ de multe ori nota de patrio-tism [i de valoare na]ional\ a cre[tinis-mului nostru, oprindu-se mult la acele`ntruchip\ri ale „Psaltirei `n versuri“ alui Dosoftei, citând câteva pagini cupasaje care trimit la a[a ceva. Se co-menteaz\ apoi cei aproape cincizeci deMitropoli]i [i Episcopi ai Romanului,de la primul - Calist - [i pân\ la timpullui Athanasie al III-lea. Prefa]atorul seopre[te `ndelung [i la alte probleme, pecare Melchisedek le trece prin interpret\ri pro-prii, fie c\ e vorba de Domnitorul Ion Vod\ celCumplit, fie c\ se opre[te la anumite corela]iilingvistice, referindu-se la literatura slavon\ [ibulgar\, `n compara]ie cu cea româneasc\. O in-troducere, mai pu]in „introductiv\“ [i mai multun „studiu“.

Fiecare pagin\ e o cascad\ de informa]ii

„Chronica“ ce urmeaz\ duce mai departesuperlativul editorial al volumului. Viziuneateologic\, dar [i istoric\ a autorului n\zuie[teperfec]iunea. Sunt operate corela]ii cu toate di-mensiunile posibile ale unor astfel de perspec-tive. Se `nsumeaz\ `ntr-un tot ontologic, sacra-litatea infinitului, cu coordonatele cre[tinismu-lui, cu atributele na]ionale ale crezului nostruna]ional, ajungându-se la partea dominant\ alucr\rii, `n care se prezint\, cu o documentaref\r\ pereche, succesiunea a cincizeci de Mitro-poli]i [i Episcopi ai Romanului, cu sacralizarecre[tin\ [i realism istoric, de la nesfâr[itulDumnezeu al crea]iilor lor [i pân\ la autoritateaacestor ani de p\storie bisericeasc\.

O lucrare `n care fiecare pagin\ e o cascad\de informa]ii, cu autoritatea lor divin\ [i pân\ launele trec\toare confrunt\ri dogmatice, ce aucondus [i mai mult la augumentarea cre[tinis-mului na]ional. O documentare istoric\ riguroa-s\, de unde s-a ajuns s\ se [tie c\ oamenii locu-lui au `ngenunchiat `n fa]a acestei incinte de ru-

g\ de [ase secole. Fie `n partea eclesiastic\, fiela trimiterile istorice, scriitura Episcopului mu-[atin z\bove[te `ndelung la perenitatea credin]einoastre [i la eforturile repetate ale Bisericii au-tohtone de a `nflori limba [i a prosl\vi Cerul,prin viziunea româneasc\ a exist\rii noastre is-torice.

Opera melchisedekian\ z\bove[te, cumspuneam mai sus, la „Psalmii `n versuri“ ai luiDosoftei, spre a binecuvânta profunzimea decredin]\ a oamenilor acestor locuri [i str\daniilesacre ale Bisericii noastre. O „Arcad\“ cre[tin\`ntre cer [i Carpa]i, `ntre secolele care s-au suc-cedat, consolidându-se, tot mai mult, aceast\Arcuire. Prin toate aceste corela]ii `ntre Crezulcre[tin [i credincio[ii afla]i la confluen]a Sire-tului cu Moldova, „Chronica“ f\r\ pereche, ree-ditat\ `n anul sexacentenar al supremei noastreBiserici, se constituie `ntr-o „Divina... Episco-pia“ ortodox\, ca bog\]ie documentar\ [i reali-zare scriitoriceasc\.

Nu a fost numai un „memento“ cifric - [asesecole - care s\ prilejuiasc\ un ritual s\rb\torescde interior, ci, la acesta - [i el de propor]ii so-lemne - s-au mai al\turat [i multe altele, desf\-[urate `n tot perimetrul Eparhiei, culminând cuprinosul „Mu[atinian“ al reedit\rii acestei Scri-eri excep]ionale. De aici repetatul omagiu, cupropor]ii de „Chronic“, pe care istoria „Al-tarului“ nostru str\mo[esc `l aduce realizatorilorde excep]ie al acestuia [i care va `nso]i, cu oaceea[i Sacralitate, secolele [i Eternitatea unui„Mâine“ divino-uman.

Cartea anului, la Roman

Page 17: Cronica Romanului decembrie 2008

AAuuttoorruull ddee aazzii rreeffaaccee mmeemmoorriiaa ll\\ccaa[[uulluuii eeppiissccooppaall - mmeenn]]iioonnâânndd ccaarrtteeaa ddoommnneeaasscc\\,, ddaattaatt\\1166 sseepptteemmbbrriiee 11440088,, pprriinn ccaarree ddoommnnuull AAlleexxaannddrruu cceell BBuunn dd\\rruuiiaa ddoouu\\ ssaattee bbiisseerriicciiii „„SSff.. VViinneerrii““ ddiinn ttâârrgguull RRoommaannuulluuii „„uunnddee ooddiihhnnee[[ttee ssffâânnttaa rr\\ppoossaattaa mmaaiiccaa nnooaassttrr\\,,ccnneegghhiinnaa AAnnaassttaassiiaa““ -,, aapplleeccâânndduussee ccuu mmuulltt\\ ppaassiiuunnee eexxeeggeettiicc\\ aassuupprraa pprreezzeenn]]eeii llaa`̀nncceeppuuttuull sseeccoolluulluuii aall XXVV-lleeaa,, aa bbiisseerriicciiii ccuu hhrraammuull „„SSff.. VViinneerrii““,, ddoovveeddiinndd ccuullttuull [[ii

cciinnssttiirreeaa ddee ccaarree ss-aa bbuuccuurraatt ddee ffaapptt SSff.. PPaarraasscchheevvaa,, ssuubb aacceesstt nnuummee ddee vveenneerraa]]iiee ppooppuullaarr\\..

RREECCEENNZZIIEE

18 noiembrie-decembrie 2008

de dr. Cristian LIVESCU

C u prilejul `mplinirii a 600 de ani de slu-jire a lui Hristos `n vechea a[ezare aRomanului - prima cetate de scaun a

Moldovei -, Episcopia din acest spa]iu a realizatun impun\tor album jubiliar - Catedrala Episco-pal\ Sfânta Cuvioasa Parascheva Roman (Edi-tura Filocalia, 2008) - oper\ cu totul remarca-bil\, cu virtu]i de efigie, din cel pu]in dou\ mo-tive: aduce la zi cercet\rile istorice [i de arhe-ologie privitoare la originile [i amplasarea aces-tui important a[ez\mânt al ortodoxiei româ-ne[ti; actualizeaz\ [i aduce `n con[tiin]a public\a noului mileniu - un mileniu care se anun]\destul de rezumativ cu trecutul - tezaurul despiritualitate autohton\ agonisit aici, constitu-ind un patrimoniu cu elemente de unicat.

Contribu]ii de seam\ la istoria Episcopiei roma[cane

~ncepând din anul 1992, anticipând aceast\s\rb\toare, la Catedrala episcopal\ a fost pus `nfapt\ un amplu proiect de restaurare [i consoli-dare a ansamblului arhitectural, `ncepând custructura [i acoperi[ul [i terminând cu picturamural\ [i catapeteasma, prilej de a reformulaanumite elemente definitorii, dar [i de a aduce`n aten]ie anumite detalii relevate cu prilejulcercet\rii de dat\ recent\. Este ceea ce face pr.prof. dr. Florin }uscanu, neobosit cercet\tor alistoriei ortodoxe `n Neam], `ntr-o prim\ sec]iu-ne a acestei monografii, mergând pe urmeleunor contribu]ii de seam\, datorate episcopuluiacademician Melchisedec {tef\nescu, fiu al]inutului Neam] (originar din Gârcina), autorulprimei istorii a institu]iei episcopale roma[ca-ne, pr. Scarlat Porcescu, I.D. {tef\nescu, ma-rele nostru bizantinolog ce-[idoarme somnul de veci la A-gapia [.a.

Autorul de azi reface me-moria l\ca[ului episcopal -men]ionând cartea domneasc\,datat\ 16 septembrie 1408,prin care domnul Alexandrucel Bun d\ruia dou\ sate bise-ricii „Sf. Vineri“ din târgul Ro-manului „unde odihne[te sfân-ta r\posata maica noastr\, cne-ghina Anastasia“ -, aplecându-se cu mult\ pasiune exegetic\asupra prezen]ei la `nceputulsecolului al XV-lea, a bisericiicu hramul „Sf. Vineri“, dove-dind cultul [i cinstirea de cares-a bucurat de fapt Sf. Paras-

cheva, sub acest nume de venera]ie popular\.De altfel, printr-un act de cancelarie, datat 22aprilie 1488, biserica ini]ial\ din Roman aparepatronat\ de Sfânta [i Preacuvioasa maica noas-tr\ Parascheva, marcându-i [i hramul definitiv.Este un bun prilej de a aduce astfel `n aten]ieputernica tradi]ie p\strat\ la Roman, privindcultul acestei mari figuri a Ortodoxiei, originar\din Epivata - Tracia, cu mult `nainte ca moa[-tele sale s\ fie aduse cu mare cinste la Ia[i, `ntimpul domnitorului Vasile Lupu. De asemenea,de a face cunoscute câteva din rezultatele cerce-t\rii recente efectuate `n incinta Episcopiei Ro-manului, sub `ndrumarea reputatului arheologdr. Vasile Ursachi, un bun cunosc\tor al istorieicomplexului medieval de la confluen]a Moldo-vei cu Siretul.

Premier\ `n iconografia noastr\ S\p\turile efectuate au dat la iveal\ temelia

vechii biserici episcopale datorate lui Roman IMu[at [i Alexandru cel Bun, construc]ie aflat\`n preajma actualei catedrale, lucru presupuspân\ acum de istorici, de la N. Iorga la ScarlatPorcescu, dar neatestat ca atare. Surpriza par-ticipan]ilor la acest proiect l-a furnizat faptul c\vechea biseric\ avea o suprafa]\ mai mare decâtactuala catedral\, p\strând `ns\ num\rul de con-traforturi [i orientarea. Cercet\rile continu\pentru a identifica vestigiile aflate `ntr-o groap\lateral\, unde au fost g\site fragmente de ten-cuial\ [i pictur\ `n fresc\, posibil s\ parvin\ dela vechiul edificiu, `nainte ca acesta s\ cad\ vic-tim\ cutremurului din 1802, dar [i a altorac]iuni cotropitoare [i devastatoare. Florin }us-canu `ntocme[te, de asemenea, pe lâng\ re-trospectiva metamorfozelor prin care a trecutpictura de interior, o interpretare de referin]\dat\ picturii din pridvorul Catedralei episco-pale, „un adev\rat poem religios“, `nchinat - `n

12 momente de mare sugestie evocatoare - pa-troanei a[ez\mântului: „Zugr\virea vie]ii PreaCuvioasei Parascheva `n cele 12 scene repre-zint\ o premier\ `n iconografia noastr\, iar pen-tru Catedrala Episcopal\ a Romanului ele re-prezint\ o comoar\ de art\ veche religioas\“. {i`nc\ o men]iune necesar\: „Aceast\ pictur\ afost realizat\ din dorin]a ctitorilor mu[atini [i aluminatului ierarh al Romanului de atunci,Macarie II Cronicarul, cu o lung\ p\storie `n}ara de Jos `n dou\ etape (1531 - 1548, 1551 -1558), cu aproximativ un secol `naintea adu-cerii Sfintelor sale moa[te `n Moldova, la Ia[i.Când Romanul [i-a ales-o pe Sf. Cuvioas\Parascheva drept ocrotitoare (`ncepând cu 1408- prima men]iune documentar\), Ia[ul era o re-[edin]\ domneasc\ secundar\...“ Exist\, a[adar,sus]inut\ o polemic\ discret\ `n cuprinsul aces-tor pagini [i de aceea merit\ luare aminte, cuatât mai mult cu cât anumite semne latente [irepere ale devenirii istorice pot fi „citite“ abiaazi la adev\rata lor semnifica]ie.

Reconsiderarea valorilor de patrimoniu nem]ene

Un loc important `n cadrul monografiei esteacordat studiului important datorat cercet\toa-rei Marina Sabados, mult\ vreme muzeograf laComplexul Muzeal Jude]ean Neam], specialist\`n istoria artei medievale, privitor la arhitectura,pictura, catapeteasma [i zestrea catedralei,punând la locul lor identitatea cultural\ [i stilis-tica apartenente l\ca[ului roma[can. Pentruprima oar\ `n cuprinsul acestei c\r]i este oferit\lista integral\ a episcopilor care s-au succedatpe scaunul vl\dicesc, de-a lungul celor [ase se-cole de continuitate. De asemenea, lucrareabeneficiaz\ de o predoslavie datorat\ Prea-sfin]itului Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicaral Episcopiei Romanului.

Vom `ncheia spunând c\ apari]ia acestui im-presionant album - ca informa]ie la zi bine sin-

tetizat\ [i iconografie surprins\`n exigen]ele modernit\]ii, cadocumentare laborioas\ [i ima-gine cuprinz\toare - constituieun veritabil eveniment (a fosttip\rit\ la Piatra Neam], la Tipo-grafia Autograf) pentru recon-siderarea valorilor de patrimoniudin jude]ul nostru, dovedind re-spectul de care se bucur\ pereni-tatea unei vetre de cultur\ [i civ-iliza]ie autentic\, dar mai alessoliditatea tradi]iei ortodoxe peaceste meleaguri.

* Dr. Cristian Livescu este consilier superior la Direc]ia pentru

Cultur\, Culte [i Patrimoniu Cultural Na]ional a jude]ului Neam]

O lucrare cu virtu]i de efigie

Page 18: Cronica Romanului decembrie 2008

RREECCEENNZZIIEE

19anul I (VIII) nr. 7-8

de Gheorghe A.M. CIOBANU

P arcurgând Istoria Cre[tinismului, con-stat\m c\ pu]ini dintre cei ce au purtatcoroan\ de domnie, au fost, sau au de-

venit, peste ani [i Sfin]i. Ca un blazon ce ne-afost d\ruit pentru zbuciumata noastr\ fiin]are,poporul nostru are un astfel de har, având unDomnitor ce este considerat [i „Mare“ [i „Sfânt“:pe {tefan al Moldovei. Un {tefan, cu spad\ [icruce, coroan\ p\mânteasc\ [i aureol\ de cer.

Ca om, a v\zut lumina soarelui la Borze[ti,un [es moldav, pe care au d\inuit, de la un timpla altul, „stejari dup\ stejari“, un creng\ni[ `n ca-re a fost ucis, de c\tre n\v\litori r\i, un suflet decopil, un l\ca[ de rug\ciune `n\l]at pe r\d\cinileacelui „str\mo[ vegetal“, iar acum o pr\znuirepictural\, durat\ doar de câ]iva ani, cu penelulnemuritor [i sacru al unei fresce interioare.

O z\bovire, de suflet [ireligioas\, istoric\ [i artistic\

Cu binecuvântarea PS Ioachim B\c\uanul,Arhiereul Vicar al Episcopiei Romanului, av=n-du-l drept consultant pe academicianului R\z-van Theodorescu, Prim\ria Municipiului One[ti[i Sfânta Episcopie mu[atin\ au editat, cu prile-jul omagierii sexacentenare a acestei episcopii,un album deosebit, dedicat acestui l\ca[ de ru-g\, apar]inând Borze[tiului [tefanian. Albumul„Borze[ti - Fresc\ [i Istorie“ este o z\bovire, desuflet [i religioas\, istoric\ [i artistic\.

Albumul popose[te, la `nceput, cu schemeedificatoare, la structura arhitectural\ a Bisericii,`nso]it de un text de specialitate, semnat deArhitect Dr. Cristian Moisescu, dup\ care, un altcomentariu, f\cut de Ecaterina Cincheza-Buculei, ne introduce ̀ n ambian]a recentei pict\ria Sfântului L\ca[. G\sim fericit\ introducerea `nvolum, mai inainte de a se derula suita plastic\, aacelei povestiri, cu valoare de document [itradi]ie: „Stejarul din Borze[ti“, scris\, la`nceputul secolului trecut, de c\tre N. Gane.

Ajun[i acum `n fa]a acestei discrete zidiri[tefaniene, care [i-a `mplinit des\vâr[irea ei pic-tural\ `n ace[ti ani din urm\, s\ ne oprim [i s-ocunoa[tem, ca pe un rod al artelor vizuale.Arhitectonic, l\ca[ul e discret, intim, chem\torla rug\ [i cu mult defensivism la exterior. Im-presioneaz\, mai mult decât orice, propor]iona-litatea pe vertical\, prin [irurile de ferestreoarbe [i prin absen]a dual\ a unor posibile tur-nuri. De admirat creionajul acelor verticalisme,care-i m\resc, `n mod defensiv, formula de sin-gularism [i de discre]ie. Pare a fi fost `n\l]at\, la

`nceputuri, `n desimea unei p\duri neumblate,care, de-a lungul anilor, s-a tot r\rit, r\mânând,la `nceput, o poian\ [i apoi, un [es. Apropiereade ea conduce la o reduc]ie inedit\ la exterior,iar, intrând `n spa]iul ei, te impresioneaz\ for-mula neo[tefanian\ a alc\tuirii tavanului.

Expresia unui bizantinism purPictura, la `nceput doar geometric\ [i re-

strâns\, s-a dizolvat `n timp. ~n ace[ti ultimi ani,a[a cum s-a ar\tat la `nceput, s-a purces lapictarea canonic\ a interiorului, apelându-se lapenelul excep]ional al Maestrului GrigorePopescu-Muscel [i acel al colaboratoarei sale,Maria Popescu-Dragomir. Pentru restaurareaultim\ a catapetesmei, s-a lucrat, la fel de ex-cep]ional, cu dalta f\r\ pereche a lui OliviuBoldura. Toat\ aceast\ „procesiune“ la definiti-varea vizual\ a Bisericii de la Borze[ti este re-dat\ `n Albumul realizat `n acest an, prin carevenim `n contact cu binomul tradi]ie-contempo-raneitate al Artei religioase ortodoxe.

De remarcat, de la `nceput, cromatica mul-tipl\ [i vie a vestimenta]iei personajelor, a mo-delelor de `mbr\c\minte la care predomin\asimetria [i se face apel la stiluri de haine ceconduc mai mult spre nord, decât spre sud.Spa]iul existen]ial cuprinde `n el grupaje urbanede acoperi[uri, dense [i cu oblicitate pronun]at\,ducând la impresia c\ `n acele locuri ploile suntfrecvente. La unele episoade se `nal]\ spre cer [iturnuri de l\ca[uri sfinte, la care acoperi[ul e[tefanian. ~n alte p\r]i, sunt prezente [i aceleconglomerate de stânci, pietroase [i lipsite deperspectiv\. Iar atunci când aceasta e sugestiv\pu]in, domin\ verticalismul cer-p\mânt [iaproape de loc acea de orizontalitate. La toate seadaug\ [i acel plus de luminozitate [i de diurn,

rezultate din prea-proasp\ta pictare a suprafe]e-lor purt\toare de un epic vizualizat. Ne afl\m, ast-fel, nu atât `n fa]a unui bizantinism arhaizat, câta unuia pur, un neobizantinism „clasic“, la care po-ten]ialul hermeneutic e mai aproape de cotidian.

S\l\[luirea sacr\ a Borze[tiuluiIconografia ortodox\ cultiv\, `n mod de-

osebit, vie]uirea atot[tiutoare [i p\mântean\ alui Iisus, `nconjurat mereu de oameni, ata[a]isau potrivnici Lui, p\timirile crude ale Acestu-ia, desf\[urate pân\ la moarte [i urmate de ~n-vierea Lui [i de ~n\l]area la Cer, precum, ca oultim\ tem\ major\, secven]e numeroase cu chi-nurile suferite de unii sfin]i. Predomin\, astfel,cum e [i firesc pentru o picturalitate sacr\ [i mu-ral\, `nceputurile chinuitoare ale unei religii,aflat\, dup\ afirmarea ei, `n conflict cu un Statadorator al unor zei mitologici. E o iconografierespectat\ riguros, notele de diferen]iere afir-mându-se doar la stilistica `n sine a pictorilor.

Plecând de la o caracteristic\ a artelor `ngeneral, [i anume fenomenul de l\rgire continu\a stilurilor [i a personalit\]ii autorilor, o trecerepermanent\ de la un singular stilistic, la o plu-ralitate a viziunilor proprii - tr\s\tur\ mult re-strâns\ la pictografia ortodox\, ea cultivând unalgoritm constant - remarc\m la recenta icono-grafie a Bisericii de la Borze[ti o u[oar\ ori-entare spre o formul\ proprie. Ca de pild\ cro-matica vie, filiformismul corpurilor oamenilor,componenta osoas\ e aproape singular\, sau cuacea anatomie, aici foarte evident\, a degetelor.La to]i sfin]ii reda]i, bine conturat e tragismulsufletesc, `mpletit cu o acceptare nereactiv\,amândou\ redate prin expresia ochilor. E oiconografie la care dispre]ul, sau efectul unorchinuiri `ndelungate, sunt foarte adâncite [i, `nacela[i timp [i `mpletite cu u[oare tente de rea-lism contemporan, ca [i cu o viziune abiotic\pronun]at\. De semnalat [i ineditul existent aici,prin acele secven]e [i istorice [i omagiale, care-lredau pe domnitorul ctitor {tefan, pictareaSacrului L\ca[ fiind f\cut\ dup\ consacrarea a-cestuia [i ca Sfânt. Remarc\m [i secven]e la ca-re sunt prezente, a[a cum se cere, [i imagini decai, reda]i, oarecum, `ntr-o stilistic\ modern\.

Distan]ate `ntre ele de jum\tate de mileniu,arhitectura [i pictura de la Borze[ti se al\tur\ prinsacralitate [i ortodoxism, amândou\ având [i unnumitor comun laic: personalitatea de Voievod alui {tefan cel Mare. E un unicat, ̀ n bimilenara exis-ten]\ a cre[tinismului românesc. Dându-i-se aces-tui ctitor, de pe vremea `n]eleptei sale cârmuiri,apelativul de „Mare“, iar, mai târziu, pe acela de„Sfânt“, se poate vorbi, acum, omagial [i metafo-ric, c\ [i s\l\[luirea sacr\ a Borze[tiului, a[a sin-guratic\ precum este, e [i ea „Sfânt\ [i Mare“.

Borze[ti, prilej de pr\znuire pictural\

Page 19: Cronica Romanului decembrie 2008

DDuummiinniicc\\,, 99 nnooiieemmbbrriiee,, PPSS EEppiissccoopp EEffttiimmiieeaa `̀mmpplliinniitt vvâârrssttaa ddee 9944 ddee aannii,,

ddiinn ccaarree 3300 ddee aannii ii-aa ccoonnssaaccrraatt sslluujjiirriiii `̀nnddeemmnniittaatteeaa ddee eeppiissccoopp aall RRoommaannuulluuii,,

ffiiiinndd `̀nnttrroonniizzaatt llaa ddaattaa ddee 2233 aapprriilliiee 11997788..

{{TTIIRRII

20 noiembrie-decembrie 2008

PS Eftimie Luca a `mplinit 94 de ani

Duminic\, 09 noiembrie a.c., `n Catedralaepiscopal\ „Cuvioasa Parascheva“, a fost ofi-ciat\ Slujba de Te-Deum la aniversarea zileide na[tere a Preasfin]itului Eftimie Luca, ~n-tâist\t\torul Eparhiei Romanului.

Preasfin]ia Sa a `mplinit vârsta de 94 deani, din care 30 de ani i-a consacrat slujirii `ndemnitatea de episcop al Romanului, fiind `n-tronizat la data de 23 aprilie 1978.

~ntreaga activitate a Preasfin]iei Sale a fostevocat\ de P.C. Pr. Florin Aurel }uscanu, Pro-topop al Protoieriei Roman.

Preasfin]itul Episcop Eftimie Luca s-a n\s-cut la 9 noiembrie 1914, `n satul Schitu, co-muna Hangu (ast\zi Ceahl\u), jude]ul Neam].~n anul 1934 a fost `nchinoviat la M\n\stirea

Slatina. ~ntre anii 1934 - 1941 a urmat cur-surile Seminarului Teologic Monahal de laM\n\stirea Cernica, iar `n 1945 s-a `nscris laFacultatea de Teologie din Suceava. ~n anul1949, la Institutul Teologic din Bucure[ti aob]inut titlul de licen]iat `n Teologie. ~n anul1947 a fost hirotonit ieromonah. La 1 aprilie1949 a devenit stare]ul M\n\stirii Bistri]a, dinjude]ul Neam], iar `ntre anii 1951 - 1960 a fostexarh al m\n\stirilor din Episcopia Romanu-lui, reorganiz=nd `n totalitate via]a monahal\din acea perioad\. ~n 1966 a primit rangul dearhimandrit, fiind numit [i stare] la M\n\stirea„Sf. Ioan cel Nou“ de la Suceava. La 13 de-cembrie 1971 a fost ales arhiereu vicar al E-parhiei Romanului [i Hu[ilor, iar `n 1978 epis-cop eparhiot pentru aceast\ episcopie. ~n1994, c=nd s-a re`nfiin]at Episcopia Hu[ilor,ca eparhie de sine st\t\toare, PS Eftimie ar\mas titular al Episcopiei Romanului. (arhid.Ciprian-Ioan IGNAT)

~n ziua de 13 noiembrie 2008, Adunarea Epar-hial\ a Episcopiei Romanului s-a `ntâlnit `ntr-o [e-din]\ extraordinar\, având ca subiect principalstatutul Spitalului „Precista Mare“ din Roman.

~n anul 1797, Vartolomei Putneanul, EgumenulM\n\stirii Precista Mare, a apelat la sprijinul Epis-copului Veniamin Costachi pentru a ridica un spital.Chiriarhul a adunat breslele ora[ului [i le-a cerutajutorul. Numele vechi al spitalului era „Ospitaluls\racilor“ cu un num\r de 10 paturi. Prin resurseleM\n\stirii Precista, `n 1823 num\rul de paturi aajuns la 20, `n 1838 la 40 de paturi. ~n 1872, pe ace-la[i teren s-a ridicat o nou\ cl\dire cu denumirea„Spitalul Precista Mare Roman“, lucr\rile durând 13ani, iar inaugurarea având loc `n 1884.

Cl\direa spitalului a fost ridicat\ `n stil neoclasicromantic, având decora]ia alc\tuit\ din firide [i miciturnule]e crenelate, cu dou\ nivele [i 46 de s\li, putândad\posti 250 - 300 paturi. Proiectul cl\dirii a fost rea-lizat de Alexandru Constantinescu din Ia[i. ~n anul1937 s-a constatat degradarea cl\dirii, iar ̀ n urma unortratative purtate cu Ministerul S\n\t\]ii s-a `ncheiatConven]ia nr. 221, prin care Ministerul a preluat spi-

talul pe termen de 10 ani, cu `ndatorirea de a-i acorda`ntre]inerea complet\. Imobilul a r\mas `n posesia sta-tului, pân\ la data de 3 noiembrie 2003, când, prinsentin]a civil\ nr. 2706 a Judec\toriei Romanului,acesta a revenit Parohiei „Precista Mare“ din Roman,`mpreun\ cu 2800 mp de teren aferent construc]iilor.

Acum, ca urmare a imposibilit\]ilor financiare [imateriale ale parohiei „Precista Mare“, AdunareaEparhial\, prezidat\ de Preasfin]itul Arhiereu dr.Ioachim B\c\uanul, a dispus trecerea acestui imobil`n administrarea direct\ a Centrului EparhialRoman, `n baza articolului 170, aliniatul 11, dinStatutul pentru organizarea [i func]ionarea BisericiiOrtodoxe Române.

Calendarele cre[tin-ortodoxe pentru anul 2009

~n apropierea s\rb\torilor de iarn\,Episcopia Romanului vine `n `ntâmpi-narea credincio[ilor cu noile calendarecre[tin-ortodoxe pentru anul 2009, atâtformat de perete, cât [i de buzunar.Calendarele corespund rânduielilorliturgice ale Bisericii noastre [i sunt ac-tualizate, incluzând [i sfin]ii canoniza]ide c\tre Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române `n ultimul an.

Toate calendarele editate de c\treEpiscopia Romanului vor fi disponibilepentru vânzare `n bisericile [i m\n\s-tirile aflate sub jurisdic]ia canonic\ aEparhiei Romanului.

De asemenea, credincio[ii trebuie s\[tie c\ prin achizi]ionarea calendarelorcre[tin - ortodoxe, de la unit\]ile de cultdin cuprinsul Episcopiei Romanului,ajut\ la men]inerea unit\]ii de credin]\ [ila buna desf\[urare a activit\]ilor mi-sionare, culturale [i social-filantropiceale Bisericii.

La o zi dup\ s\rb\toarea Vovideniei, {coala„Spiru Haret“ din municipiul Bac\u a g\zduit unsimpozion dedicat celor 90 de ani trecu]i de la MareaUnire. La eveniment au participat, pe l=ng\ profesori[i elevi, [i istorici b\c\uani, `ntre care prof. dr. JeanCiut\, care a prezentat importan]a Unirii Transil-vaniei cu Rom=nia, prof. dr. Dumitru Zaharia [i prof.dr. Anton Co[a. Profesorii de religie b\c\uani au fostimplica]i `n acest moment cultural, sec]iunea intitu-lat\ „Teologie [i Filosofie“ fiind moderat\ de preot

prof. dr. Constantin Leonte. ~n cadrul acesteia au]inut cuv=nt\ri mai mul]i profesori, `ntre care P\uni]aHurjui, Irina Leonte, Ioana Potrihal\, Adrian P\du-raru [i Iulian Bertea. „A fost un simpozion deosebit,cu dezbateri diverse [i interesante, cu invita]i de sea-m\ ai ora[ului Bac\u, din care n-a lipsit nici rememo-rarea importan]ei pe care Biserica Ortodox\ Rom=-n\, prin reprezentan]ii s\i, a dat-o marelui act al U-nirii de la 1918“, a afirmat preot dr. Constantin Le-onte. (pr. Constantin GHERASIM)

Credin]\, istorie [i cultur\ la {coala „Spiru Haret“ din Bac\u

Spitalul „Precista Mare“ din Roman trece `nadministrarea direct\ a Centrului eparhial

Page 20: Cronica Romanului decembrie 2008

CCuu ooccaazziiaa `̀mmpplliinniirriiii aa 115500 ddee aannii ddee eexxiisstteenn]]\\,,SSeemmiinnaarruull TTeeoollooggiicc OOrrttooddooxx „„SSffâânnttuull

GGhheeoorrgghhee““ ddiinn RRoommaann aa oorrggaanniizzaatt,, `̀nn ppeerriiooaaddaa33-44 ddeecceemmbbrriiee 22000088,, oo sseerriiee ddee mmaanniiffeesstt\\rrii

ddeeddiiccaattee aacceessttuuii mmoommeenntt aanniivveerrssaarr..

21anul I (VIII) nr. 7-8

150 de ani de la`nfiin]areaSeminaruluiTeologic Ortodoxdin Roman

Cu ocazia `mplinirii a 150 de ani de existen]\,Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Gheorghe“din Roman a organizat, `n zilele de 3 [i 4 decembrie2008, o serie de manifest\ri dedicate acestui mo-ment aniversar. Miercuri, 3 decembrie, s-au desf\-[urat ateliere de crea]ie dramatic\, atelierul jurnalis-tului, atelier de imagini [i concursuri sportive. Joi,4 decembrie, la ora 8.00, s-a oficiat Sfânta Litur-ghie de c\tre Preasfin]itul Arhiereu Ioachim B\c\-uanul, al\turi de un sobor de preo]i profesori [i in-vita]i ai Seminarului. La ora 10.00, sub coordona-rea direct\ a preotului prof. S`nic\ Palade, directo-rul Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe“, a a-vut loc un moment festiv dedicat prezent\rii istorieiacestei apreciate institu]ii de `nv\]\mânt teologicortodox. A urmat un moment de muzic\ folk [i depoezie din lirica lumii, pentru ca, la final, corul Se-minarului, dirijat de prof. Gheorghe Gozar [i pr.Ionu] Amarinei, s\ ofere un recital tuturor celor pre-zen]i. Zilele Seminarului s-au `ncheiat cu proiec]iade filme - „Ostrovul“, „La strada“, „Ghepardul“ -sub genericul „Cinematograful de art\“.

C=nd crucea de lemn a fost `nfipt\ `np\m=nt, pe locul unde se va `n\l]a altarul noiibiserici, toat\ suflarea prezent\ la G=[teni s-a`nchinat, rug=ndu-l pe Dumnezeu s\-i ajute.B\tr=ni [i tineri au ridicat privirea c\tre cer,dup\ ce au participat la ceremonia religioas\ depunere a pietrei de temelie pentru biserica alc\rui hram va fi „Sf=ntul Mare MucenicDimitrie-izvor=torul de mir“. „N-am mai v\zutniciodat\ o asemenea slujb\. S\ ne ajute Cel deSus s\ putem sfin]i biserica c=t mai cur=nd“, aumurmurat credincio[ii impresiona]i de ritualuloficiat de Preasfin]itul Arhiereu IoachimB\c\uanul, al\turi de care s-au aflat pr. pro-topop Vasile Radu [i un sobor de zece preo]i. Afost o slujb\ din care n-au lipsit cuvintele de`nv\]\tur\ cu privire la rostul punerii pietrei detemelie pentru o nou\ biseric\. „O astfel deslujb\ se face o dat\ la c=teva genera]ii, iar bis-erica se construie[te nu doar pentru cei de azi,ci [i pentru cei care vor veni dup\ noi [i care vordori s\-[i structureze identitatea spiritual\cre[tin-ortodox\. Am pus pe umerii vo[tri, ai tu-turor celor de aici, o cruce pe care ave]i sf=ntadatorie s\ o purta]i cu cinste [i demnitate.Dumnezeu ne-a r=nduit pe noi, cei de azi,

clerici [i popor, s\ facem aceast\ lucrare sf=nt\.S\ nu uita]i c\ voi, credincio[ii, sunte]i pietrelevii pe care se ridic\ Biserica lui Hristos“, aspus, printre altele, PS Arhiereu IoachimB\c\uanul, la sf=r[itul slujbei.

Ctitori dup\ 200 de ani„Oamenii acestor meleaguri au mo[tenit

printre altele, de la `nainta[ii lor, [i de la boierulAta Constantinescu, cel care a avut mo[ia aici,[i credin]a curat\ `n Dumnezeu, lucru doveditcu prisosin]\ [i ast\zi, 4 noiembrie, când s-a puspiatra de temelie pentru noua biseric\“, a con-chis pr. protopop Vasile Radu.

Evenimentul religios de `nalt\ `nc\rc\tur\spiritual\, care a avut loc `n ziua de pr\znuire aSfântului Ioanichie cel Mare, s-a bucurat deprezen]a a câtorva sute de credincio[i din co-muna R\c\ciuni, dar [i a reprezentan]ilor au-torit\]ilor locale [i ai celor mai importante par-tide politice din Bac\u.

Tân\rul preot Iulian Pintilie a fost desemnatde PS Ioachim B\c\uanul s\ se ocupe de bunadesf\[urare [i finalizare a lucr\rilor de zidire a

primei biserici ce se ridic\ `n satul Gâ[teni dup\200 de ani. „Biserica situat\ `n cimitirul satului,„Sfin]ii Voievozi“ a `mplinit anul acesta dou\secole de existen]\. Este o biseric\ micu]\, cenu mai face fa]\ necesit\]ilor spirituale ale co-munit\]ii. De aceea, am hot\rât s\ construim onou\ biseric\“, a afirmat p\rintele Pintilie. (pr.Constantin GHERASIM)

Manifestare dedicat\ Biblieide la Bucure[ti, `nEpiscopia Romanului

Biroul de Tineret [i Mass-Media al E-piscopiei Romanului, `n colaborare cu Bi-blioteca Jude]ean\ „C. Sturdza“ din Bac\u,a organizat `n ziua de 28 noiembrie 2008,orele 10.30, manifestarea cultural\ „Biblia,cartea de c\p\tâi a cre[tin\t\]ii“. Eveni-mentul, prilejuit de serbarea celor 320 deani de la tip\rirea Bibliei de la Bucure[ti, afost g\zduit de Biblioteca Jude]ean\ dinBac\u. Cu aceast\ ocazie a fost organizat\

o mas\ rotund\, „Biblia, cartea de c\p\tâi acre[tin\t\]ii“, invitat fiind preotul Con-stantin Gherasim, inspector de problemede tineret [i mass-media al EpiscopieiRomanului.

A urmat expozi]ia de carte „Biblii,evanghelii, sfinte scripturi ... din fondul depatrimoniu al bibliotecii“. Manifestarea s-a `ncheiat cu un „Cântec de suflet“ - mo-ment muzical interpretat de corulColegiului Na]ional „Vasile Alecsandri“Bac\u - dirijor prof. Irina Laz\r. La eveni-ment au participat si elevi ai ColegiuluiTehnic „Anghel Saligni“ Bac\u [i aiColegiului Na]ional Pedagogic „{tefan celMare“.

Profesor la Seminarul Teologic „Sf=ntulGheorghe“ din Roman, preotul b\c\uanConstantin Leonte a fost reprezentantulBisericii Ortodoxe Române la disciplinadogmatic\, al\turi de preot prof. Ioan Picu,directorul Seminarului Teologic din Cluj, la[edin]a de lucru a Centrului Na]ional pentruCurriculum [i Evaluare `n ~nv\]\m=ntulPreuniversitar, ce a avut loc la finele luniioctombrie la Colegiul „Sf=ntul Iosif“ dinBucure[ti. „Pentru seminarele ortodoxe,

disciplinele de Bacalaureat r\m=n Dog-matica [i Istoria Bisericii OrtodoxeRomâne. Pentru cele romano-catolice s-aintrodus specificarea Studiul VechiuluiTestament [i studiul Noului Testament, plusCatehism. La celelalte culte disciplinele aur\mas acelea[i, bazate pe studii biblice.Excep]ie face cultul musulman, unde tes-tele de evaluare vor fi din legisla]ia Isla-mic\“, a declarat preot prof. dr. ConstantinLeonte. (pr. Constantin GHERASIM)

O nou\ biseric\ se va ridica la Gâ[teni

Teolog b\c\uan `n comisiana]ional\ de bacalaureat

Page 21: Cronica Romanului decembrie 2008

PPrroovviiddeenn]]aa aa rrâânndduuiitt ccaa aa ddoouuaa zzii dduupp\\ppoommeenniirreeaa SSffâânnttuulluuii AAnnddrreeii,, ppee 11 ddeecceemmbbrriiee,, ss\\ss\\rrbb\\ttoorriimm zziiuuaa nnaa]]iioonnaall\\ aa ttuuttuurroorr rroommâânniilloorr,,

ccaarree aammiinnttee[[ttee ddee uunniirreeaa cceelloorr ttrreeii pprroovviinncciiiirroommâânnee[[ttii `̀nnttrr-uunn ssiinngguurr ssttaatt uunniittaarr iinnddeeppeennddeenntt..

22 noiembrie-decembrie 2008

EEVVEENNIIMMEENNTT

Pe 30 noiembrie am s\rb\torit pe SfântulAndrei, apostolul care a sem\nat cuvântulEvangheliei lui Hristos pe p\mântul patrieinoastre. Sci]ia Mic\ de atunci, Dobrogea deast\zi, devenea, simbolic, Betleemul românesc,locul unde s-a n\scut cre[tinismul rom=nesc.

Unitatea spiritual\premerg\toare unit\]ii politice

Providen]a a rânduit ca a doua zi dup\pomenirea Sfântului Andrei, pe 1 decembrie, s\

s\rb\torim ziua na]ional\ a tuturor românilor,care aminte[te de unirea celor trei provinciiromâne[ti `ntr-un singur stat unitar indepen-dent. Este firesc ca s\rb\toarea de cu o zi`nainte a Bisericii s\ se `ngem\neze cu cea aStatului, c\ci aceste dou\ institu]ii, Biserica [iStatul, sau credin]a [i neamul, s-au identificat,s-au contopit `n decursul istoriei noastre bimi-lenare, `ntr-o unitate de nezdruncinat.

Dac\ `n aceast\ zi, plin\ de lumin\ neaducem aminte, cu venera]ie [i recuno[tin]\, def\uritorii României din 1918, nu trebuie s\uit\m nici c\ Biserica, prin smeri]ii ei slujitoride alt\dat\, [i-a adus contribu]ia sincer\ [i total\la preg\tirea, [i apoi la realizarea unirii statale.Dac\ atâtea veacuri n-a existat o unitate politic\a românilor de pretutindeni, a[eza]i de Dumne-

zeu `n spa]iul mioritic de pe ambele versante aleCarpa]ilor, din cauza vitregiei timpurilor, `nschimb am avut o unitate de cultur\ [i credin]\,care s-a men]inut prin Biseric\. Ne gândim laierarhii, preo]ii, c\lug\rii, la zugravii de icoane[i biserici, copi[tii de manuscrise ori me[terii ti-pografi, dar [i la miile de credincio[i, ]\rani sauciobani, pentru care Carpa]ii nu erau un hotar, olimit\, ci mai curând o poart\ prin care treceaudintr-o parte `n alta, ducând cu ei acela[i grai,aceea[i credin]\ [i acela[i sim]\mânt românesc.

Idealuri pereneDe aceea pentru noi, românii, ziua de ast\zi

nu trebuie s\ r\mân\ doar o zi comemorativ\,de pomenire a corifeilor ce au `nf\ptuit MareaUnire `ntr-un singur stat, ci trebuie s\ fie [i o zide angajament solemn `n fa]a lui Dumnezeu [i acon[tiin]ei str\mo[ilor no[tri de a lupta `n con-tinuare pentru ap\rarea identit\]ii spirituale [ina]ionale a poporului nostru.

Biserica a salutat [i salut\ drumul pe care l-a ales ]ara, prin conduc\torii ei, atâta vremecât acesta concord\ cu aspira]iile spirituale [iculturale ale poporului, indiferent `n ce structurisociale [i geo-politice se angajeaz\, `n contextulgândirii [i orient\rilor actuale. Mai mariipoporului român, de-a lungul istoriei, niciodat\nu au f\cut abstrac]ie de dimensiunea religioas\[i spiritual\ a cona]ionalilor lor [i acesta a fostun mare câ[tig pentru ]ar\. Suntem convin[i c\nu o vor face nici acum, `n contextul marilorschimb\ri care au loc sub ochii no[tri.

Rog pe Bunul Dumnezeu s\ binecuvintezeaceast\ zi de 1 decembrie [i s\ ajute poporulromân ̀ n realizarea tuturor aspira]iilor nobile depace, prosperitate [i bun\ `n]elegere.

Anul acesta, la 1 decembrie, s-au `mplinit 90 de ani de la `nf\ptuirea unit\]iina]ionale a românilor `ntr-un singur stat (1918-2008), eveniment consacrat dup\Decembrie 1989 ca Ziua Na]ional\ a României.

~n aceast\ zi sfânt\ din istoria poporului român, potrivit tradi]iei biserice[ti, `ntoate Catedralele eparhiale, bisericile parohiale [i m\n\stire[ti [i `n cele aleinstitu]iilor de `nv\]\mânt teologic s-a oficiat slujba de Te Deum ca mul]umire adus\lui Dumnezeu pentru `mplinirea visului de veacuri al unit\]ii na]ionale [i au fostpomeni]i cu evlavie [i recuno[tin]\ eroii români care au `nf\ptuit acest deziderat laAlba Iulia, `n urm\ cu 90 de ani.

Ziua Na]ional\ a Rom=niei a fost serbat\ a[a cum se cuvine `n toate bisericile [im\n\stirile din Eparhia Romanului. O ceremonie religioas\ deosebit\ a avut loc, `n ziuade 1 decembrie, la orele 10.00, [i `n Pia]a „Roman Mu[at“, unde, un sobor de preo]iroma[cani au oficiat o slujb\ `n cadrul c\reia s-au `n\l]at rug\ciuni pentru cei care [i-au dat via]a pentru `nf\ptuirea marelui act istoric de acum 90 de ani. De[i nu a putut fiprezent la eveniment, Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicar al EpiscopieiRomanului a trimis un mesaj special pentru acest eveniment pe care pr. IoanGherasimescu, vicar-administrativ al Episcopiei Romanului, l-a citit tuturor celorprezen]i. ~n cele ce urmeaz\ v\ prezent\m cuv=ntul PS Arhiereu Ioachim, scris cu prile-jul Zilei Na]ionale a Rom=niei, 1 decembrie 2008. (pr. Constantin GHERASIM)

„Dumnezeu s\ binecuvinteze aceast\ zi de 1 decembrie“

Rezolu]ia Marii Adun\ri Na]ionale a tuturor românilor din Transilvaniaprin care se hot\r\[te unirea „teritoriilor locuite de dân[ii cu

România“. Rezolu]ia proclam\ principiile fundamentale menite aprop\[i statul na]ional unitar român. Document p\strat la Arhivele

Statului Bucure[ti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.

Page 22: Cronica Romanului decembrie 2008

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

23anul I (VIII) nr. 7-8

~n ziua de 29 octombrie 2008, la Re[edin]apatriarhal\ din Bucure[ti, sub pre[edin]ia Prea-fericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-a desf\[urat[edin]a de lucru a Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române.

Dintre hot\rârile luate men]ion\m procla-marea anului 2009 ca „Anul comemorativ-oma-gial al Sfântului Vasile cel Mare ( †379) [i alcelorlal]i Sfin]i Capadocieni“ [i stabilirea progra-mului-cadru na]ional de desf\[urare.

De asemenea, membrii Sfântului Sinod sus]indemersurile Patriarhiei Române pentru cre[tereasalariilor preo]ilor, `n special din zonele s\race.

~n leg\tur\ cu situa]ia p\rintelui Bojan Ale-xandrovici de la Malaini]a (Valea Timocului),Sfântul Sinod consider\ nevalid actul de cateri-sire a acestuia de c\tre tribunalul bisericesc alEpiscopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarecepreotul român nu este cleric al Bisericii OrtodoxeSârbe. Mai mult, se constat\ faptul c\ EpiscopiaOrtodox\ Sârb\ a Timocului nu respect\ cele con-venite `n cadrul Comisiei mixte de dialog a celordou\ Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, [ianume asigurarea serviciilor religioase `n limbaromân\ pentru comunit\]ile române[ti.

Apreciind necesitatea continu\rii dialoguluicu Biserica Ortodox\ Sârb\ pentru rezolvareaacestei probleme, Sfântul Sinod l-a `mputernicitpe Preasfin]itul P\rinte Daniel, Episcop-Loc]iitoral Episcopiei Daciei Felix, s\ intensifice demer-surile pe lâng\ autorit\]ile biserice[ti [i de statsârbe, cu scopul identific\rii unor solu]ii practicepentru ap\rarea drepturilor legitime ale românilordin Valea Timocului de a avea preo]i [i slujbe `nlimba matern\, informeaz\ printr-un comunicatBiroul de Presa al Patriarhiei Române.

~n ziua de 20 noiembrie a.c., a fost publicat\`n Monitorul Oficial nr. 778/2008 Ordonan]a deUrgen]\ a Guvernului nr. 155/2008, referitoare lamodificarea Legii 142/1999 privind sprijinul sta-tului pentru salarizarea clerului, informeaz\Agen]ia de [tiri Basilica.

Aceast\ ordonan]\ de urgen]\ este rezul-tatul demersurilor `ntreprinse de PatriarhiaRomân\ `n ultimele luni pe lâng\ Ministerul

Economiei [i Finan]elor [i Guvernul Ro-m=niei. Este vorba de o corelare [i nu de o asi-milare, `ntrucât `n baza acestui act normativ unpreot va primi 65 % din salariul de baz\ alunui cadru didactic cu acela[i nivel de studii,cu acela[i grad profesional [i cu aceea[i ve-chime. Pentru personalul clerical, activând `nunit\]i de cult cu venituri reduse, contribu]iadin partea statului este de 80% din salariul debaz\ al unui cadru didactic.

Asisten]\ medical\ gratuit\pentru to]i monahii [i monahiile~n [edin]a de Guvern din data de 25noiembrie a.c. a fost adoptat\ Ordonan-]a de urgen]\ privind modificarea [icompletarea Legii nr. 95/2006 privindreforma `n domeniul s\n\t\]ii. Prinaceasta s-a creat cadrul legal pentru in-cluderea monahilor [i monahiilor carenu ob]in venituri din munc\ sau pensii`ntre persoanele care beneficiaz\ de a-sisten]\ medical\ f\r\ plata contribu]iei.Acest act normativ este un rezultatconcret al semn\rii de c\trePreafericitul P\rinte Patriarh Daniel [ide c\tre Domnul Ministru al S\n\t\]iiPublice Eugen Nicol\escu, `n data de24 iulie 2008, a Protocolului„Asisten]\ medical\ [i spiritual\“, in-formeaz\ Agen]ia de [tiri Basilica.

9.000 de hectare din fondul forestier din nou `n administrarea m\n\stirilor ortodoxeModific\rile legii nr. 1/2000 [i completa-rea articolului 29 pentru reconstituireadreptului de proprietate asupra terenuri-lor agricole [i a celor forestiere au fost pu-blicate `n Monitorul Oficial al Românieidin 5 noiembrie 2008, iar ulterior va avealoc punerea `n posesie a proprietarilor.Camera Deputa]ilor a aprobat pe 15octombrie 2008 un proiect de lege pri-vind modificarea [i completarea unuiarticol din Legea nr. 1/2000 pentru re-constituirea dreptului de proprietate am\n\stirilor ortodoxe asupra unor tere-nuri forestiere [i agricole. ~n conformi-tate cu noua legisla]ie, aproximativ 9.000de hectare din fondul forestier, care auapar]inut Bisericii Ortodoxe Române,vor intra din nou `n administrarea m\-n\stirilor ortodoxe, informeaz\ Biroulde Pres\ al Patriarhiei Române.

Patriarhul Moscovei,Alexei al II-lea,a trecut la Domnul

Patriarhul Moscovei, Alexei al II-lea,a trecut la cele ve[nice `n diminea]a zileide 5 decembrie 2008, informeaz\Agen]ia de [tiri Basilica. ~ntâist\t\torulBisericii Ortodoxe a Rusiei, n\scut laTallinn `n anul 1929, l-a urmat pe ferici-tul `ntru adormire Patriarh Pimen I `nscaunul Moscovei la data de 10 iunie1990. Patriarhul Alexei al II-lea a ador-mit `ntru Domnul la re[edin]a sa de laPeredelkino, de lâng\ capitala Rusiei.

2009 - anul Sfântului Vasile cel Mare[i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni

Salariile preo]ilor au fost corelatecu cele ale cadrelor didactice din `nv\]\mântul preuniversitar

Sfântul Vasile cel Mare

Page 23: Cronica Romanului decembrie 2008

LLaa `̀mmpplliinniirreeaa aa cciinnccii vveeaaccuurrii ddee llaa pprriimmaa eeddii]]iiee ttiipp\\rriitt\\aa LLiittuurrgghhiieerruulluuii `̀nn lluummeeaa oorrttooddooxx\\ ((TTâârrggoovvii[[ttee,,

11550088)),, eeddii]]iiaa jjuubbiilliiaarr\\ 22000088 aa LLiittuurrgghhiieerruulluuii ddee llaaBBuuccuurree[[ttii eessttee `̀nn aacceellaa[[ii ttiimmpp uunn oommaaggiiuu iissttoorriicc [[ii oo

ss\\rrbb\\ttooaarree aa cc\\rr]]iiii ddee ccuulltt `̀nn lliimmbbaa rroommâânn\\..

24 noiembrie-decembrie 2008

Proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ a ob]inut o finan]are pentru urm\toriicinci ani din partea Organiza]iei World Vision din Statele Unite ale Americii.Aprobarea sus]inerii financiare a fost luat\ `n cadrul unei `ntâlniri a coordona-torilor de proiect din ]\rile beneficiare, `ntrunire care a avut loc la biroul WorldVision din Seatle, SUA. Din partea Patriarhiei Române a participat p\rintele in-spector patriarhal Constantin Naclad, coordonatorul proiectului `n România.

Proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ va fi implementat [i pentru românii dinAmerica. Hot\rârea a fost luat\ `n cadrul unei `ntâlniri a reprezentan]ilor Arhiepis-copiei Ortodoxe Române a celor dou\ Americi care a avut loc la Chicago.

Sfântul Sinod a decis ca biroul de catehizare din cadrul fiec\reieparhii s\ func]ioneze ca parte distinct\ a sectorului cultural sau`nv\]\mânt. De asemenea, s-a hot\r=t numirea unui responsabil cuatribu]iuni directe pentru implementarea proiectului „Hristos`mp\rt\[it copiilor“.

Proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ se desf\[oar\ cu binecuvântareaSf=ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe [i a fost implementat `ncep=nd cu anul2006, `n ]ara noastr\, la initia]iva Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pecând era mitropolit al Moldovei [i Bucovinei.

Pe 10 Noiembrie 2008 s-au ̀ mplinit 500 de ani decând Ieromonahul Macarie (1508) a editat la Târgo-vi[te primul Liturghier ortodox, aceasta fiind primacarte tip\rit\ din istoria culturii române. De aceea,anul 2008 a stat sub semnul acestei importanteanivers\ri a 500 de ani de carte româneasc\ tip\rit\.

Numeroasele evenimentele aniversare dedi-cate liturghierului macarian au culminat culansarea solemn\ a edi]iei jubiliare a Liturghi-erului, `n ziua de 10 iulie, `n prezen]a Preaferi-citului P\rinte Patriarh Daniel [i a unor membri aiSfântului Sinod al B.O.R. Aceste anivers\ri aufost marcate [i de Academia Român\, `n colabo-rare cu Patriarhia Român\, prin sus]inereaSesiunii festive „500 de ani de tipar românesc“.

Liturghierul jubiliarDe asemenea, `n cadrul [edin]ei solemne pe

care Sfântul Sinod a consacrat-o „Anului jubiliar

al Sf. Scripturi [i al Sf. Liturghii“, mar]i 28 octom-brie 2008, `n Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ aPalatului Patriarhiei, a fost lansat, `mpreun\ cunoua edi]ie sinodal\ a Bibliei, [i Liturghierul, `ntr-o edi]ie jubiliar\.

Noua edi]ie a Liturghierului a ap\rut cu apro-barea Sf. Sinod [i cu binecuvântarea Preaferici-tului P\rinte Patriarh Daniel, fiind realizat\ la Edi-tura [i Tipografia Institutului Biblic [i de MisiuneOrtodox\ din Bucure[ti. Volumul cuprinde 576pagini [i are o aleas\ ]inut\ grafic\: text la trei cu-lori (ro[u, negru, albastru) [i icoane tip\rite `npolicromie la `nceputul fiec\rui capitol.

Volumul se deschide cu un „Cuvânt `nainte“ alPreafericitului P\rinte Patriarh Daniel sub titlul„Sfânta Liturghie - izvor de via]\ sfânt\ [i lumin\ve[nic\“ [i con]ine textele celor trei Sfinte Liturghiiortodoxe (Liturghia Sf. Ioan Gur\ de Aur, LiturghiaSf. Vasile cel Mare, Liturghia Darurilor mai `naintesfin]ite sau a Sf. Grigorie Dialogul). Textele acestor

Liturghii sunt precedate de rânduielile tipiconalepentru slujbele preg\titoare [i urmate de rug\ciuni,pov\]uiri [i `nv\]\turi, tipicul slujbei cu arhiereu [iSinaxarul pentru tot anul. Textele au fost diortositede c\tre ierarhi [i teologi, iar `n sinaxar au fost in-cluse [i numele sfin]ilor români recent canoniza]i,forma final\ a Liturghierului fiind aprobat\ de Sf.Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

La `mplinirea a cinci veacuri de la prima edi]ietip\rit\ a Liturghierului `n lumea ortodox\ (Târgo-vi[te, 1508), edi]ia jubiliar\ 2008 a Liturghierului dela Bucure[ti este, `n acela[i timp, un omagiu istoric[i o s\rb\toare a c\r]ii de cult `n limba român\.

Cartea poate fi comandat\ [i acces=nd adresade internet www.editurapatriarhiei.ro

Reamintim cititorilor no[tri c\ aceste s\rb\to-riri au avut loc `n contextul `n care anul 2008 afost declarat de c\tre Sf. Sinod, pentru `ntreagaBiseric\ Ortodox\ Român\, „Anul SfinteiScripturi [i al Sfintei Liturghii“.

500 de ani de tipar românesc Pe 10 Noiembrie 2008 s-au `mplinit 500 de ani de la editarea primului Liturghier ortodox, prima carte tip\rit\ `n spa]iul

cultural românesc Anul acesta Patriarhia Român\ a editat o edi]iejubiliar\ a Liturghierului [i Noua Edi]ie Sinodal\ a Bibliei

Pa[i importan]i `n implementareaproiectului „Hristos `mp\rt\[it copiilor“

Primele pagini din Liturghierul lui Macarie(st=nga,edi]ia ini]ial\ 1508; dreapta, edi]ia ju-biliar\ 2008)

Edi]ia jubiliar\ a Liturghierului lui Macarie,editat\ anul acesta, cuprinde textele celortrei Sfinte Liturghii ortodoxe (Liturghia Sf.

Ioan Gur\ de Aur, Liturghia Sf. Vasile celMare, Liturghia Darurilor mai `nainte

sfin]ite sau a Sf. Grigorie Dialogul), prece-date de rânduielile tipiconale pentru sluj-bele preg\titoare [i urmate de rug\ciuni,

pov\]uiri [i `nv\]\turi, tipicul slujbei cuarhiereu [i Sinaxarul pentru tot anul

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Page 24: Cronica Romanului decembrie 2008

DDOOSSAARR

25anul I (VIII) nr. 7-8

dr pr. dr. Florin }USCANU,Protopop de Roman

L a 29 martie 1923, Marele Colegiu Electo-ral Bisericesc a ales, `n calitate de episcopal Romanului, pe inimosul [i blândul

preot Laz\r Tritenu (dup\ c\lug\rie Lucian), ori-ginar din Transilvania ca [i predecesorul s\u, epis-copul Pahomie (1707-1714), recent canonizat,precum [i succesorul s\u `n scaunul episcopal dela Roman, Teofil Herineanu (1947-1957). Anulacesta s-au `mplinit 85 de ani de la `nsc\unarea sa[i 55 de la trecerea la cele ve[nice.

~nscris `n carteaBisericii Neamului

P\storia `ndelungat\ a episcopului Lucian laRoman (1923-1947), aproape un sfert de veac, afost `ncununat\ de importante `nf\ptuiri, pe t\râmcultural, misionar, administrativ-gospod\resc [isocial-filantropic. Toate acestea sunt consemnate`ntr-o scrisoare pastoral\ adresat\ clerului [i cre-dincio[ilor din Eparhia Romanului, cu prilejul re-tragerii sale din scaun (`n august 1947), `n care el`nsu[i, cu smerenie, m\rturisea: „ceea ce am pututs\ `nf\ptuiesc `n acest timp de p\storie cu ajutorullui Dumnezeu [i cu sprijinul clerului [i poporuluir\mâne la judecata nep\rtinitoare a posterit\]ii s\hot\rasc\ ce este vrednic s\ r\mân\, sau nu, `ncartea Bisericii [i Neamului“.

Vom enumera succint doar câteva dintre acestefrumoase `mpliniri ale sale: a ridicat capela de lamormântului episcopului Melchisedec {tef\nescu,sfin]ind-o la 29 mai 1938; a `nfiin]at revista„Cronica Romanului“; a `nfiin]at un fond, numit„Episcop Lucian“, pentru ajutorul studen]ilor [ielevilor merituo[i; a `nfiin]at Cercurile pastoral-culturale [i misionare `n `ntreaga Eparhie; a cadas-trat jum\tate din terenul parohiilor; a `nfiin]at o bo-gat\ bibliotec\ eparhial\ (20000 volume); a ridicat`n preajma episcopiei dou\ vile, cu apartamentepentru slujitorii catedralei; a cump\rat cl\direa dinfa]a catedralei [i a Seminarului (Str. Train, nr. 3)pentru a deservi ca internat elevilor, aici petrecândultimii ani din via]\, dup\ retragerea din scaun(1947-1953) [i tot aici d=ndu-[i ob[tescul sfâr[it; apus piatra de temelie a bisericii române[ti de laIordan (25 aprilie 1935); a mers la conferin]aBisericilor Ortodoxe de la Vatoped (iunie 1930);ca senator de drept, a fost raportorul legii de orga-nizare a Bisericii Ortodoxe Române (1925); calen-darului bisericesc editat de Eparhie `i d\dea anualo nou\ `nf\]i[are artistic\ atractiv\.

Fiind la o vârst\ `naintat\ [i cu puterile sl\bite,`n urma unui accident banal (a alunecat pe trepteleve[tmântarului catedralei), episcopul Lucian s-aretras din scaun `n luna august 1947, locuind `npreajma episcopiei pân\ la sfâr[itul vie]ii (6 sep-tembrie 1953).

„Blândul episcop Lucian“~n scrisoarea pastoral\ de care aminteam ante-

rior, la sfâr[itul unei activit\]i rodnice, ca un bun [iblând p\rinte, episcopul Lucian f\cea câteva`ndemnuri fiilor s\i duhovnice[ti: „Acum când m\despart de voi, v\ las ca testament moral, `ndemnulp\rintesc de a v\ purta cu iubire cre[tineasc\, unulc\tre altul... P\zi]i dreapta credin]\ a Bisericii noas-tre Ortodoxe, ca pe singurul mijloc de mântuire...f\clie de cultur\ religioas\ [i de educa]ie patriotic\,Biserica Str\bun\ a fost leag\nul `n care a crescutneamul românesc. Iubi]i Biserica, p\zi]i credin]a,ap\ra]i-o!“.

Cu pu]ine zile `nainte de a se muta la celeve[nice, a fost vizitat de c\tre bunul s\u prieten,scriitorul Gala Galaction, care a consemnat `n„Jurnalul“ s\u urm\toarele: „Vl\dica Lucian - is-te]ul [i sf\tosul Laz\r Triteanu - amicul lui MironCristea, diplomatul sub]ire pe care I. G. Duca `lg\sea superior tuturor ardelenilor - z\cea `n pat...ca o vietate `n agonie... era o glastr\ din care floa-rea inteligen]ei murise.“

Succesorul s\u, episcopul Teofil Herineanu, s-aocupat de funeraliile sale, alegând ca loc de ve[nic\odihn\ incinta centrului eparhial, aproape de cate-drala episcopal\ pe care a `ndr\git-o atât de mult.

Pe crucea sa i-au a[ezat un epitaf care s\-l ca-racterizeze: „Aici odihne[te blândul episcop LucianTriteanu (1923-1947) n\scut 1872, decedat 1953“.

A redat Catedralei episcopalepictura originar\

La `nceputul secolului trecut, Catedrala episco-pal\ era ̀ ntr-o stare avansat\ de degradare (nu atât arhi-tectura edificiului de cult cât pictura acestuia),potrivit m\rturiilor prof. I. Testiban, l\sate `ntr-obro[ur\ intitulat\ „Catedrala Romanului“.

Aten]ia episcopului Lucian a fost `ndreptat\dintru `nceput spre „maica bisericilor eparhieinoastre“ - Catedrala „Sf. Parascheva“ din Roman.Având asisten]a tehnic\ a Comisiei monumenteloristorice [i sprijinul material al statului, dar [i al ad-ministra]iei eparhiale, acesta a `nceput o lucrareampl\ [i anevoioas\ de re`nnoire [i consolidare abisericii. Astfel, s-au ref\cut unele ancadramenteale ferestrelor, a fost desfiin]at cafasul (improvizatcu un secol `nainte), au fost `ntregite unele con-traforturi, s-a reparat turnul-clopotni]\, dar ceamai spectaculoas\ [i grea lucrare a fost aceea de acur\]a prin procedee tehnice moderne, vecheafresc\ din sec. al XVI-lea.

„A fost o adev\rat\ oper\ de ctitorie a trecutu-lui nostru din partea Preasfin]iei Sale, EpiscopulLucian, de a fi redat pictura `n fresc\ a celui maipre]ios monument de art\ al cet\]ii noastre vechi.“,aprecia prof. Ioan Testiban, `n lucrarea amintit\.

~n perioada 1926-1928, pictorul restauratorPaul Molda, a `ndep\rtat rând pe rând straturile depictur\, ad\ugate `ntre timp, culoare peste culoare,„v\l nep\truns de ignoran]\ [i murd\rie“, cum re-marca `nsu[i episcopul Lucian, ajungându-se lafrescele originare (din sec. al XVI-lea), care au ace-ea[i valoare artistic\ cu cele din bisericile Vorone],Moldovi]a, Humor etc., pictate `n aceea[i perioad\.

O mare bucurie [i `mplinire a episcopuluiLucian, bucurie oferit\ [i genera]iilor care sesucced, prin a veni aici, a se `nchina [i a admiraacest minunat dar al `nainta[ilor.

La 20 decembrie 1928 (acum 80 de ani), epis-copul Lucian, `nconjurat de un impresionant so-bor, a resfin]it Catedrala Episcopal\, adresându-lecelor prezen]i un `nfl\c\rat cuvânt de `nv\]\tur\din care spicuim doar un mesaj: „Am `ndep\rtatacele straturi de `ntuneric de pe aceste tablouri vii,mai mult pictate cu sufletul decât cu penelul. Prinele vorbe[te credin]a [i evlavia de care eraup\trun[i str\mo[ii no[tri...“.

Un ctitor uitat - episcopul Lucian TriteanuEpiscopul Lucian Triteanu a condus Eparhia Romanului `ntre anii 1923 - 1947 S-a remarcat

ca `nnoitor pe diverse planuri: cultural, misionar, administrativ-gospod\resc [i social-filantropic Marea bucurie [i `mplinire a episcopului Lucian a fost redarea `nf\]i[\rii ini]iale

a Catedralei episcopale, prin cur\]area picturii `n fresc\ p=n\ la stratul din secolul al XVI-lea

Page 25: Cronica Romanului decembrie 2008

SSttaavvrrooffoorraa NNaazzaarriiaa rr\\mmâânnee `̀nn mmeemmoorriiaa cceelloorr cceeaauu ccuunnoossccuutt-oo ccaa oo ssttaarree]]\\ hhaarrnniicc\\ [[ii `̀nn]]eelleeaapptt\\,,`̀nnttrr-oo vvrreemmee `̀nn ccaarree aatteeiissmmuull ppoolliittiicc `̀nncceerrccaa ss\\ppuunn\\ sstt\\ppâânniirree ppee ]]aarraa nnooaassttrr\\ [[ii ss\\-ii ddeessppaarrtt\\

ppee ooaammeennii ddee BBiisseerriicc\\ [[ii ddee ccuullttuurraa ccrree[[ttiinn\\..

IINN MMEEMMOORRIIAAMM

26 noiembrie-decembrie 2008

† DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

L a `mplinirea a [apte ani de la trecerea lacele ve[nice a Stavroforei Nazaria Ni]\,urmând `ndemnul Sfântului Apostol Pa-

vel, ne amintim de `nainta[ii no[tri, ca privind via-]a [i lucrarea `n slujirea Bisericii lui Hristos s\ le ur-m\m credin]a [i pilda fidelit\]ii cu care au slujit peMântuitorul Hristos, ~mp\ratul Cel f\r\ de moarte.

De-a lungul istoriei, Dumnezeu rânduie[te oa-meni pentru Biserica Sa pentru a fi slujitori ale[iai Cuvântului Vie]ii, pentru a p\stra, continua [i`mbog\]i lumina veacurilor trecute [i pentru aar\ta [i altora calea mântuirii. A[a s-a str\duit s\fie [i Stavrofora Nazaria Ni]\, stare]\ a M\n\stiriiVaratic `n anii grei ai regimului comunist, ostilBisericii `n general [i monahismului `n special.

Recunoscut\ ca neobosit\ [i vrednic\ slujitoare

Continuatoarea duhului de rug\ciune [i de oste-neal\ `n folosul ob[tei, ini]iat de monahia Olimpia-da - fondatoare al\turi de Sfântul Duhovnic al M\-n\stirii Varatic - Maica Nazaria Ni]\ a `mpletit `ntr-un mod aparte administrarea riguroas\ a m\n\stiriicu via]a liturgic\, primirea de str\ini [i cultura mon-ahal\ cre[tin\, reprezentând adesea monahismulromânesc la `ntruniri din ]ar\ [i str\in\tate.

Slujirea Monahiei Nazaria, mai `ntâi ca uce-nic\ [i apoi cu anumite responsabilit\]i `n via]aM\n\stirii Varatic, a coincis cu o perioad\ de mari`ncerc\ri provocate de cel de al II-lea R\zboiMondial, de instaurarea comunismului ateu [i denocivul decret 410 din 1959, care a scos dinm\n\stiri numero[i c\lug\ri [i c\lug\ri]e, inclusivdin M\n\stirea Varatic.

Apropiat\ de renumita Stare]\, ArhimandritaPelaghia Amilcar, c\reia i-a fost colaboratoare [iegumen\, Monahia Nazaria Ni]\ a fost trimis\,pentru calit\]ile ei, de Patriarhia Român\ s\ fie ad-ministrator [i psalt la Reprezentan]a A[ez\-mintelor Române[ti de la Ierusalim [i Ierihon.

Cu d\ruire [i iubire de frumos, a realizat lucr\riimportante `mpreun\ cu mica ob[te româneasc\

din Ierusalim, ducând acolo, departe de România,o pic\tur\ din roua frumuse]ilor nem]ene, dinm\iestria [i sensibilitatea cânt\rilor psaltice. Nu atrecut mult timp pân\ când maica Nazaria a fost re-cunoscut\ ca o neobosit\ [i vrednic\ slujitoare nudoar `n BOR, ci [i la nivel panortodox.

22 de ani de st\re]ie la Varatic~n acest timp Varaticul suferea. Efectele decre-

tului 410 `nc\ se mai resim]eau, iar M\n\stireaavea nevoie de mari [i urgente lucr\ri de repara]ii.~nainta[ul nostru `n slujire, vrednicul de pomenireMitropolitul Iustin Moisescu, a numit-o stare]\ aM\n\stirii Varaticului dup\ perioada de ascultare`ndeplinit\ la Ierusalim. Cei 22 de ani de st\re]ieau stat sub semnul unei neobosite activit\]i mi-sionare, adminstrativ-gospod\re[ti [i culturale. Areu[it, cu mult\ iscusin]\, s\ `mbine via]a liturgic\cu activitatea gospod\reasc\, iubirea de carte cuprimirea pelerinilor, iubirea pentru „familia mo-nahal\" a Varaticului cu iubirea pentru marea fa-milie duhovniceasc\ a Bisericii lui Hristos.Harnic\ [i milostiv\, stare]a Nazaria `mp\r]eadreptatea cu bun\tate, cerând soborului grij\ pen-tru mântuire, ascultare [i jertfelnicie.

Când ob[tea este foarte mare, ca la M\n\stireaVaratic, atunci r\spunderea [i osteneala sunt multmai mari.

Monahia Nazaria a l\sat Bisericii o mo[tenirespiritual\ inestimabil\: o mul]ime de ucenice,aflate ast\zi `n m\n\stirile din ]ar\: Varatic, Dur\u,R\zboieni, Micl\u[eni, Galata-Ia[i, Sf. Teodora-Ia[i, Frumoasa-Ia[i, Podgorii Copou-Ia[i, SfântaParascheva - Bucure[ti (Patriarhie) [i dincolo dehotarele ei: Vilemov-Cehia, Rives-Junction, M.I.,Jackson - SUA [i altele, care poart\ fiecare `nparte ceva din lumina [i lucrarea St\re]iei lor.

Reprezentant\ a Ortodoxieirom=ne[ti peste hotare

Stavrofora Nazaria Ni]\ a fost adesea prezent\la `ntrunirile Consiliului Ecumenic al Bisericilor[i s-a remarcat cu succes la numeroase conferin]einterna]ionale `n }ara Sfânt\, S.U.A., Canada,Anglia, Grecia, Elve]ia, Fran]a, Germania, Kenya,Belgia, Finlanda etc.

La rândul ei, a primit `n M\n\stirea Varatic nu-meroase delega]ii ale Bisericilor Ortodoxe dintoat\ lumea: Patriarhul Dimitrios I al Constantino-polului [i Delega]ia Tronului Ecumenic din care af\cut parte [i Mitropolitul Bartolomeu, devenit `nanul 1991 Patriarh ecumenic, Patriarhul Diodor alIerusalimului, Patriarhul Pimen al Moscovei [i al]ireprezentan]i ai altor Biserici [i confesiuni cre[-tine, demnitari [i oameni de cultur\.

O stare]\ harnic\ [i `n]eleapt\~n anii st\re]iei sale, M\n\stirea Varatic era o

„cetate" a misiunii prin credin]\ [i cultur\, un locbinecuvântat, lini[tit [i primitor, pentru intelectu-ali [i oameni de rând, de toate vârstele sau nivelelede preg\tire. Atât `n vremea `nainta[ilor no[tri,vrednicii de pomenire, Mitropoli]ii Iustin Moi-sescu [i Teoctist Ar\pa[u, cât [i `n timpul arhip\s-toririi noastre ca Mitropolit al Moldovei [i Buco-vinei, M\n\stirea Varatic, a fost o cas\ deschis\permanent multor oameni de cultur\ din Moldova[i din alte regiuni ale ]\rii.

Stavrofora Nazaria r\mâne `n memoria celorce au cunoscut-o ca o stare]\ harnic\ [i `n]eleapt\,`ntr-o vreme `n care ateismul politic `ncerca s\pun\ st\pânire pe ]ara noastr\ [i s\-i despart\ peoameni de Biseric\ [i de cultura cre[tin\.

Apreciind `n mod deosebit evlavia [i vredniciaStavroforei Nazaria Ni]\, binecuvânt\m apari]iaacestui volum comemorativ alc\tuit la `mplinirea a[apte ani de la trecerea sufletului ei `n lumina vie]iive[nice, din ini]iativa [i cu purtarea de grij\ a MaiciiStare]e, Stavrofora Iosefina Giosanu, fiic\ duhov-niceasc\ a Maicii Stare]e, Stavrofora Nazaria Ni]\.

Rug\m pe Mântuitorul Hristos Cel ~nviat dinmor]i s\ d\ruiasc\ lumin\ [i bucurie ve[nic\ sufle-tului Maicii Stare]e, Stavrofora Nazaria Ni]\ pen-tru multele ei osteneli `n p\strarea [i promovareacredin]ei ortodoxe [i a vie]ii monahale.

La M\n\stirea Varatic, din jude]ul Neam], a avut loc sâmb\t\, 18 octombrie, paras-tasul fostei stare]e Nazaria Ni]\, la `mplinirea a [apte ani de la trecerea sa la Domnul.

Pomenirea fostei stare]e de la Varatic a `nceput cu Liturghia arhiereasc\ s\vâr[it\ dec\tre Preasfin]itul Episcop Macarie al Europei de Nord [i de Preasfin]itul IoachimB\c\uanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, la care au mai participat ob[team\n\stirii [i numeroase personalit\]i din spa]iul cultural. Dup\ Sfânta Liturghie a avut locslujba de pomenire [i s-a lansat un volum omagial care cuprinde cuvinte de aducere amintesemnate de ierarhi ai Bisericii noastre, cum ar fi P\rintele Patriarh Daniel, IPS MitropolitTeofan al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, dar [i de numeroase personalit\]i culturale dindiverse locuri ale ]\rii care au apreciat-o pe fosta stare]\ de la Varatic. Cu acest prilej PFP\rinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj pe care vi-l prezent\m `n cele ce urmeaz\.

Stavrofora Nazaria Ni]\ - o lumin\ pentru Varatic

Page 26: Cronica Romanului decembrie 2008

LLIITTUURRGGIICCAA

27anul I (VIII) nr. 7-8

Institu]ionalizarea scriptic\ [i oficial\ as\rb\torilor cre[tine a avut loc dup\ `nc-etarea persecu]iilor (sec. IV), când via]a bi-sericeasc\ a `nceput s\ se desf\[oare `ndeplin\ libertate [i cultul divin se contureaz\[i se dezvolt\ `n mod nestingherit. Aceastanu `nseamn\ c\ s\rb\torile nu au fostpr\znuite [i cinstite `n evlavia poporuluidrept credincios `nc\ dintru `nceput. Numai`mprejur\rile istorice vitrege au `mpiedicatoficializarea [i legalizarea lor, c\ci, de fapt,ele au fost respectate cu sfin]enie de bine-credincio[ii cre[tini `nc\ din veacul apostolic.

P rin pr\znuirea ne`ntrerupt\, de la `nceput,a fiec\rei s\rb\tori, s-a men]inut treaz\ `nmintea cre[tinilor [i s-a fixat `n con[tiin]a

lor – de-a lungul vremii – `nsemn\tatea istoric\,spiritual\ [i religioas\ a acestor s\rb\tori, `nte-meiate pe m\rturiile biblice, transmise pe caleoral\, prin predica Sfin]ilor Apostolilor. A[a c\,atunci când se afirm\ c\ o s\rb\toare sau altadateaz\ din sec. al IV-lea sau al V-lea, nu trebuies\ `n]elegem c\ a `nceput s\ se serbeze din acelmoment sau c\ atunci a fost instituit\, ci, `n acelecondi]ii de lini[te [i pace, p\rin]ii [i scriitorii bis-erice[ti [i ierarhii lumina]i [i `nv\]a]i ai timpuluirespectiv s-au pronun]at asupra lor, le-au consem-nat `n scris [i le-au elogiat `n operele lor, alc\tuindode panegirice `n cinstea acestor zile de pr\znuire.

Instituirea canonic\ a s\rb\torilor

~n primul rând, aceste s\rb\tori au fost con-sfin]ite [i consacrate tacit de c\tre Mântuitorul –Care le-a tr\it, ele fiind via]a Lui – [i de Biseric\,cea care le-a s\rb\torit ne`ntrerupt. „Iisus Hristosn-a fixat El ~nsu[i o zi de s\rb\toare pentru cult,dar Apostolii au `n]eles c\ Evanghelia Lui trebuies\ fie celebrat\, ca Noul Leg\mânt, cât maiaproape de datele istorice“1 [i astfel, „dup\ ce aufost fixate cu solemnitate evenimentele vie]ii luiIisus pe care le descrie Evanghelia, se dori, deasemenea, s\ se `nceap\ [i amintirea sfin]ilor, cares-au identificat cu via]a St\pânului“2.

Actele de instituire a s\rb\torilor au fost for-mulate mai târziu, prin decizii sinodale, pentru c\ereticii au `nceput s\ conteste cinstirea regula-mentar\ pe care Biserica a acordat-o acestor s\rb\-tori. Deci, numai dup\ ce a fost atacat\ venerareas\rb\torilor, Biserica s-a sim]it nevoit\ s\ ia atitu-dine [i s\ statorniceasc\ `nv\]\tura ortodox\ referi-toare la preacinstirea Maicii Domnului, la cinsti-rea Sfintei Cruci, a `ngerilor, a sfin]ilor [i a icoa-nelor, iar acest lucru l-a `nf\ptuit prin dispozi]iilecanonice date pe temeiul `nv\]\turii revelate (a Sf.Scripturi [i a Sfintei Tradi]ii) `n cadrul sinoadelorparticulare [i ecumenice.

Canonul 62 al Sinodului Trulan (692)sanc]ioneaz\ cu pedeapsa caterisirii pe clerici [i cuafurisirea pe laici, `n cazul când s-ar constata c\ace[tia respect\ praznicile [i datinile p\gâne[ti3.

S\rb\tori de origine oriental\Ciclul s\rb\torilor `mp\r\te[ti `n cinstea

Mântuitorului [i a Sfintei Cruci [i, ulterior, cele `ncinstea Maicii Domnului, ale sfin]ilor `ngeri [i alesfin]ilor mai importan]i, `ncep s\ se fixeze `n modoficial `n perioada de libertate religioas\, adic\ dinsec. al IV-lea `nainte. Majoritatea dintre acestes\rb\tori sunt de origine palestinian\, cum ar fi depild\: Epifania, ~ntâmpinarea Domnului, ~n\l]areaSfintei Cruci (sec. IV), Buna Vestire, AdormireaMaicii Domnului [i s\rb\torile `nchinate Sf. IoanBotez\torul (sec. V)4. Celelalte dou\ s\rb\tori ma-riale (Na[terea [i Intrarea `n Biseric\) sunt tot deprovenien]\ oriental\, c\ci pân\ `n sec. al VII-lea,nu intrase `n uzul roman5, iar apusenii le adopt\ dela Bizan]. Oricum, aceste dou\ s\rb\tori sunt insti-tuite `n R\s\rit dup\ perioada Sinodului III Ecu-menic de la Efes (431), pentru c\, odat\ cu con-damnarea ereziei nestoriene pronun]at\ la acestsinod, cultul Maicii Domnului `ncepe s\ se dez-volte vertiginos atât `n Orient, cât [i `n Occident.

Exceptând cele trei mari s\rb\tori cre[tine deorigine apostolic\ (Duminica, Pa[tile [i Cincize-cimea), toate celelalte s\rb\tori au avut la `nceputun caracter local. Multe din ele au luat na[tere caurmare a anivers\rilor anuale ale zilei sfin]irii

unor biserici `nchinate sfin]ilor sau a unor eveni-mente biserice[ti, cum este cazul cu Praznicul~n\l]\rii Sfintei Cruci de la 14 septembrie, care, laorigine, „este aniversarea consacr\rii bisericilorconstantiniene `n\l]ate pe Calvar [i pe SfântulMormânt“6, sau cu s\rb\torile sfin]ilor `ngeri care„de obicei, se leag\ de cele dedicate bisericilorc\rora le-au fost consacrate“7.

R\spândirea cultului martirilorMai `nainte de instituirea zilelor de s\rb\toare

„câ]iva dintre cei mai mari sfin]i ai NouluiTestament au fost s\rb\tori]i `n s\pt\mânaCr\ciunului: Sf. {tefan, Sf. Iacob [i Sf. Ioan, Sf.Petru [i Pavel. Aceste s\rb\tori le `ntâlnim dejastabilite `n Capadocia `n ultimul sfert al sec. al IV-lea. Martirologiul grec din Asia Mic\, de aseme-nea, le `nregistreaz\“8.

Cultul sfin]ilor a `nflorit odat\ cu cultul mar-tirilor. „Vizitele f\cute la mormântul martirilor [iprivegherile celebrate aproape de moa[tele lorsunt originea cultului sfin]ilor“9. Anivers\rile mar-tirilor erau `n mod firesc s\rb\tori locale. „Cultulacordat sfin]ilor este oarecum localizat [i circum-scris `n locul unde se g\sesc trupurile lor. Cultullor nu este universal, pentru c\ nu a fost celebrat

Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (IV)

Page 27: Cronica Romanului decembrie 2008

LLIITTUURRGGIICCAA

28 noiembrie-decembrie 2008

NNuumm\\rruull,, ddaatteellee [[ii ccllaassiiffiiccaarreeaa ss\\rrbb\\ttoorriilloorr aauu ffoosstt ccoonnsseemmnnaattee ddeettiimmppuurriiuu ((sseecc.. IIIIII)) `̀nn ccaalleennddaarree,, mmaarrttiirroollooggiiii [[ii ssiinnaaxxaarree..

PPrriimmeellee lliissttee ddee ss\\rrbb\\ttoorrii aappaarr mmeenn]]iioonnaattee `̀nn ooppeerraa ppsseeuuddooeeppiiggrraaffiicc\\1199 aa ssccrriiiittoorruulluuii aappuusseeaann IIppoolliitt ddiinn RRoommaa ((sseecc.. IIIIII))

[[ii `̀nn CCoonnssttiittuu]]iiiillee AAppoossttoolliiccee rreeddaaccttaattee `̀nn sseecc.. IIIIII-IIVV..

decât `ntr-o anumit\ biseric\ determinat\, c\reia `iapar]in relicvele“10. Uneori, „fie din lips\ des\rb\tori speciale pentru fiecare din ei, fie din con-curen]\ cu aceste s\rb\tori, se celebra o comemo-rare general\ a tuturor martirilor localit\]ii“11.

R\spândirea cultului martirilor [i gene-ralizarea s\rb\torilor lor religioase a fost facilitat\de dou\ fenomene importante [i anume: cl\direade biserici pe mormintele lor [i transplantul desfinte moa[te dintr-o localitate `n alta sau de la oregiune la alta a imperiului. „~n Orient se `mp\r-]eau mai repede asemenea relicve ale martirilordecât `n Occident. Sub Teodosie cel Tân\r (408-450) se men]ioneaz\ sosirea la Constantinopol amoa[telor Sf. {tefan, a Sf. Lauren]iu [i a Sf.Agnés, iar la Milano, la Rouen [i la Toulouse seprimesc cu generozitate relicvele oferite degreci“12. Cinstirea moa[telor sfin]ilor [i ale martir-ilor ia amploare mai ales „de când Constantin celMare `ncepu s\ a[eze osemintele Apostolilor [i alealtor sfin]i `n bisericile construite de dânsul“13.Chiar `nainte de „sfâr[itul persecu]iilor, cre[tinii a-menajau locuri de rug\ciune [i Eusebiu se serve[tede cuvântul pprroosseeuukktthhjjrriioonn pentru a desemna a-ceste biserici [i paraclise care se `n\l]au `n primelezile de libertate pe mormântul martirilor Palesti-nei“14. S\rb\torile locale ale unor sfin]i s-au `ncet\-]enit [i popularizat `n anumite zone [i datorit\ trans-port\rii sau a[ez\rii moa[telor lor `n respectivelebiserici, cum a fost cazul transfer\rii moa[telor Sf.Ioan Gur\ de Aur, `n ziua de 27 ianuarie, anul 438,de la Comane la Constantinopol, a aduceriimoa[telor Sf. Ioan Botez\torul `n Alexandria laanul 396 [i a moa[telor Sf. Sava Gotul din DaciaPontic\ `n Capadocia, `n anul 373, la solicitarea Sf.Vasile cel Mare.15 „Sfântul Grigore de Nisa is-torise[te de cea dintâi s\rb\toare celebrat\ cu fa-milia sa `n cinstea glorioasei cete a celor 40 demucenici, cu ocazia depunerii moa[telor lor“16.

Stabilirea datelor de pr\znuireTot `n aceast\ perioad\ se extind [i s\rb\torile

`nchinate sfin]ilor cuvio[i, pustnici, asce]i [i fe-cioare, tr\itori `n sec. IV-V. „Cu pu]in timp dup\moartea Sf. Ilarion din Cipru (^ 371), unul dinucenicii s\i, Hésychius, r\pe[te moa[tele [i le duce`n Palestina. Cu aceast\ ocazie, locuitorii ]\rii auinstitui `n cinstea sa o s\rb\toare anual\, care secelebraser\ cu mult\ solemnitate“17. Deci, zileleafl\rii, transport\rii [i depunerii moa[telor desfin]i `n diferite biserici au devenit (`n cursulanilor) zile de comemorare [i pr\znuire a acestorsfin]i, iar s\rb\torile lor locale sau regionale s-autransformat `n s\rb\tori generale [i universale ale`ntregii Biserici. Biserica, prin hot\rârile sinoade-lor [i deciziile ierarhilor, n-a f\cut altceva decât s\recunoasc\ aceste s\rb\tori [i s\ le dea girul au-torit\]ii [i consensul ei unanim, `nscriindu-le `nlistele de s\rb\tori care au stat la baza calendarelorde mai târziu.

Evolu]ia calendarului cre[tin„Inserarea s\rb\torilor sfin]ilor `n succesiunea

anului bisericesc se f\cu efectiv `n primele secole,

chiar dac\ perioada ciclului liturgic nu era `nc\format\ complet“18, `ns\, despre un calendarcre[tin alc\tuit `ntr-o form\ aproape definitivat\,dup\ toat\ rânduiala, nu putem vorbi decât `n sec.al VI-lea, când se clarific\ cu precizie dateles\rb\torilor praznicale mai importante [i zilele des\rb\toare ale sfin]ilor mari, cu cinstire general\ `ntoat\ Ortodoxia. Cu toate c\ Biserica cre[tin\ secristalizeaz\ `n mediul iudaismului de unde ser\spânde[te apoi `n teritorii cu o cultur\ greco-ro-man\, totu[i ea n-a fixat calendarul ei dup\ ciclullunar sau al anotimpurilor. S\rb\torile evreilor, ca[i cele ale grecilor [i romanilor, sunt numai repereistorice pentru datele s\rb\torilor cre[tine, c\cicalendarul cre[tin a evoluat independent de in-fluen]ele iudaice sau p\gâne, ca un rezultat pozitival dezvolt\rii proprii [i originale a vie]ii religioase[i biserice[ti. Num\rul, datele [i clasificareas\rb\torilor au fost consemnate de timpuriu (sec.III) `n calendare, martirologii [i sinaxare. Primeleliste de s\rb\tori apar men]ionate `n opera pseu-doepigrafic\19 a scriitorului apusean Ipolit dinRoma (sec. III) [i `n Constitu]iile Apostolice re-dactate `n sec. III-IV. Martirologiile apar `ncepânddin a doua jum\tate a secolului al IV-lea, mai `ntâi`n Africa [i, apoi, `n Asia Mic\, având la `nceputun caracter regional, iar mai târziu, general20.

Un rol covâr[itor `n formarea calendarului(sinaxarului) ortodox de ast\zi l-a avut Sf. SimeonMatefrastul. El a `ntocmit sinaxarul complet alBisericii R\s\ritului de atunci (sec. X), având camodel pe cel constantinopolitan21. Opera lui a fostrevizuit\ [i completat\ integral de Sf. NicodimAghioritul (sec. XVIII), care a redactat sinaxarulortodox `ntr-o form\ definitiv\, incluzând `ntr-`nsulpe sfin]ii greci care au vie]uit dup\ marea schism\[i pe neomartirii greci de pân\ atunci. Acest sinaxar,devenit normativ pentru `ntreaga Ortodoxie, a maisuportat de-a lungul vremii unele remanieri,`mbun\t\]iri [i `ndrept\ri f\cute de Bisericile orto-doxe autocefale care au introdus `ntre timp sfin]iilor na]ionali. (Arhim. Vasile MIRON)

1 Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Mari s\rb\tori cre[tine.Praznice împ\r\te[ti, Editura „Oastea Domnului“, Sibiu,2004, p. 14.

2 L’Abbé R. Aigrain, Liturgia, enciclopédie populairedes connaissances liturgiques, Paris, 1943, p. 643.

3 Arhidiacon Prof. Dr. Ioan N. Floca, CanoaneleBisericii Ortodoxe, note [i comentarii, Bucure[ti, 1991, p.134.

4 L. Duchesne, Origines du culte…, p. 286-289, 291.Vezi [i L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 635, 637.

5 Ibidem, p. 289.6 Ibidem, p. 291. Istoricul Eusebiu de Cezareea, de-

scriind perioada de pace [i prosperitate a Bisericii în sec. IV,men]ioneaz\ c\ în aceast\ epoc\ se rânduiesc „praznice deîntemeiere de biserici prin toate ora[ele precum [i târnosiriale loca[urilor nou construite“. (A se vedea Istoria bis-ericeasc\, cartea a X-a, trad. în rom. de Pr. Prof. TeodorBodogae, în col. „P. S. B.“, vol. 13, Editura I. B. M. B. O.R., Bucure[ti, 1987, p. 363.)

7 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 636.8 Hippolyte Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 115.9 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 641.10 Ibidem.11 L. Duchesne, op. cit., p. 301.12 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 641.13 Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Liturgic\ general\,

curs litografiat pentru studen]i, Bucure[ti, 1929-1930, p303. Vezi [i L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 638.

14 Hippolyte Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 55.Vezi [i Eusebiu de Cezareea, trad. rom. cit., cartea a VIII-a,, cap. I, alin. 5, p. 314, cartea a X-a, cap. II, alin. 1, p. 362[i Idem, Martirii din Palestina, cap. XIII, alin. 1, trad. înrom. de Pr. Prof. T. Bodogae în col. „P. S. B.“, vol. 13,Editura I. B. M. B. O. R., Bucure[ti, 1987, p. 422.

15 Ibidem, p. 68, 71. Vezi [i Epistola 155 a Sf. Vasilecel Mare, trad. în rom. de Pr. Prof. Teodor Bodogae, în col.„P. S. B.“, vol. 12 (Despre Sf. Duh. Coresponden]\(Epistole)), Editura I. B. M. B. O. R., Bucure[ti, 1988, p.341-342.

16 Ibidem, p. 74.17 Ibidem, p. 118.18 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 634.19 Tradi]ia Apostolic\, trad. de B. Botte, Paris, 1968.20 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 639 [i Hippolyte

Delehaye, S. I. Bollandiste, op. cit., p. 56.21 Ghenadie, fost episcop de Arge[, Liturgica sau ex-

plica]ia serviciului divin, Bucure[ti, 1977, p. 46.

Mozaic din Ravena reprezent=nd sfin]i martiri, sec. al VI-lea

Page 28: Cronica Romanului decembrie 2008

SSIINNAAXXAARR

29anul I (VIII) nr. 7-8

C ine nu cunoa[te chipul ierarhului albit devremi care p\store[te `n biserica luiHristos cu omoforul pus pe umerii lui de

`ns\[i Maica Domnului [i cu Evanghelia primit\ `n`nchisoare, de la ~nsu[i Mântuitorul Hristos, a[acum este reprezentat `n iconografie? ~nainte-merg\tor Cr\ciunului cel aduc\tor de darul celmântuitor tuturor oamenilor, Sfântul Nicolae estesfântul cel rânduit s\ ne fie pild\ vie fiec\rui din-tre noi [i s\ ne preg\teasc\ venirea lui Hristos `nlume. Se cuvine a[adar s\ re`mprosp\t\m `n min-tea [i inima noastr\ icoana vie]ii [i a râvnei lui, `n-c=t, pe lâng\ folosul nostru duhovnicesc s\ sl\vimpe Dumnezeu [i pe sfin]ii Lui, dup\ psalmistulcare zice!: „L\uda]i pe Dumnezeu `ntru puterileLui, L\uda]i pe Dumnezeu `ntru Sfin]ii S\i“.

„Ajut\tor fierbinte va fi tuturor celor din nevoi“

S\ retr\im anul 270 când, `n cetatea MiraLichiei, ora[ din Asia Mic\, s-a n\scut SfântulIerarh Nicolae, din p\rin]i cre[tini, Teofan [iNona, c\rora li s-a `mplinit rug\ciunea [i Harul luiDumnezeu a pogorât peste pruncul lor. Anii

copil\riei [i tinere]ii dovedesc virtu]ile cre[tine.Era blând, bun, `n]eleg\tor, cuminte, `n]elept, cuminte ager\. Via]a lui retras\, dragostea [i seteadup\ cuvântul Evangheliei lui Hristos au atras cin-stea [i venerarea lui `n `ntreaga cre[tin\tate.

Episcopul locului, viitorul ierarh mucenicMetodie al Patarelor, l-a luat lâng\ sine [i, dup\ cel-a `nzestrat cu [tiin]a tr\irii teologiei, l-a ridicat latreapta de preot, proorocindu-i chiar `n mijloculbisericii: „Fericit\ va fi turma care va avea peacest p\stor, c\ci el va pa[te sufletele celor r\t\ci]i,`ndreptându-le spre p\[unea dreptei credin]e [iajut\tor fierbinte va fi tuturor celor din nevoi“.Aceste cuvinte arat\ `ntocmai cum a fost via]aSfântului Ierarh Nicolae.

Murind p\rin]ii lui, sfântul a f\cut din avereamo[tenit\ pâine pe masa s\racilor, haine petrupurile lipsi]ilor, alinare celor dezn\d\jdui]i [imângâiere tuturor. Toate acestea `n mod tainic le-a `mplinit. Cine nu cunoa[te `ntâmplarea aceluiom care avea trei fete [i care, din cauza s\r\ciei,c\zuse `n mare dezn\dejde, `ncât ajunsese s\ fac\din casa sa cas\ de placeri, dându-[i fetele spredesfrânare [i petrecere. Acest exemplu de identifi-care a sfântului cu suferin]a [i s\r\cia semenuluieste actual [i `n contextul societ\]ii de ast\zi, c=nd

s\r\cia [i suferin]a `nso]ite de necredin]\ duc ladezn\dejde [i stare de p\cat.

Sf. Nicolae, f\c\torul de minuniFiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind cre[tin\-

tatea [i propov\duind cu `ndr\zneal\ [i cu glas slo-bod dreapta credin]\, a fost prins de mai mariicet\]ii Lichiei, care, dup\ ce l-au supus la cazne, l-au `nchis `n temni]\, `mpreun\ cu al]i cre[tini.

C=nd marele [i binecredinciosul Constantin,din voia lui Dumnezeu, a devenit `mp\rat al roma-nilor, cre[tinii care erau `nchi[i au fost elibera]i [i,cu ei `mpreun\, a fost slobozit [i marele Nicolae.

Dup\ nu mult\ vreme a fost convocat `nt=iulSinod ecumenic, la Niceea. La acesta a luat parte[i minunatul Nicolae.

Sf=ntul Nicolae e cunoscut `n `ntreaga lume caav=nd darul facerii de minuni. A scos din temni]\pe trei oameni n\p\stui]i, care fiind condamna]i penedrept, au chemat pe Sf=ntul Nicolae `n ajutor,ca, precum a izbavit pe cei din Lichia, a[a s\-isalveze [i pe d=n[ii. Sf=ntul Nicolae, ca unul ceera grabnic ajut\tor, s-a ar\tat `n vis `mp\ratuluiConstantin [i eparhului Avlavie. Pe acesta dinurm\ l-a mustrat pentru p=ra nedreapt\ ce f\cuseoamenilor, iar pe `mp\rat l-a `n[tiin]at cu am\nun-tul, ar\t=ndu-i c\ erau nevinova]i. {i a[a, prin visulacesta, i-a sc\pat pe cei nevinova]i de la pedeapsacu moartea. {i alte multe minuni a f\cut [i p\storeadumnezeie[te pe dreptcredinciosul s\u popor.

La adânci b\trâne]e, s-a mutat la Domnul,neuitând, nici dup\ moarte, de cei credincio[i, ci`n toate zilele a s\rit `n ajutorul celor lipsi]i, acelor afla]i `n primejdii [i nevoi. {i ast\ziDumnezeu, prin mijlocirea lui, lucreaz\ minuni [icei care-l roag\ cu adev\rat\ [i ne`ndoit\ credin]\,nu numai mici binefaceri, ci [i minuni maridob=ndesc. Din 9 mai 1087 moa[tele Sf=ntuluiNicolae se afl\ la Bari, `n sudul Italiei, luate dinMira ca s\ nu cad\ `n m=inile necre[tinilor. Acoloele sunt la mare cinste. Cre[tinii vin la el, cucredin]\, din toate p\r]ile cre[tin\t\]ii.

Pr\znuim la 6 decembrie `n fiecare an `n perioada postuluiNa[terii Mântuitorului Iisus Hristos, pe acel Sfânt al Bisericiicre[tine, al c\rui chip a devenit cunoscut `n toat\ lumea [i ac\rui duh de blânde]e, bun\tate, mil\ [i credin]\ a ajuns s\fie sim]it de to]i cre[tinii din `ntreaga lume [i al c\rui nume `lpoart\ aproximativ 483.000 de români. Este prazniculSfântului Ierarh Nicolae, din Mira Lichiei a Asiei mici.

Pr. protos. Andrei IONI}|

Morm=ntulSf=ntuluiNicolae de la Bari, Italia

Sfântul Nicolae, `naintemerg\torul Cr\ciunului

Page 29: Cronica Romanului decembrie 2008

AARRMMOONNIIII

30 noiembrie-decembrie 2008

RReeaalliittaatteeaa eessttee cc\\ `̀nn ssppaa]]iiuull ccuullttuurraall rroommâânneesscc nnuu eexxiisstt\\ ddeeccââtt ccoolliinnddee rroommâânnee[[ttii!! CCoolliinnddeellee

„„oorrttooddooxxee““ ssaauu „„bbiizzaannttiinnee““ ssuunntt ddee ffaapptt ccâânntteecceelleeddee SStteeaa,, iiaarr cceellee „„ccaattoolliiccee““ ssuunntt ccâânntteecceellee ddee

CCrr\\cciiuunn,, uunniivveerrssaallee pprriinn ccoonn]]iinnuuttuull [[ii ffoorrmmaa lloorr..

de prof. dr. Ovidiu TRIFAN

C ultura popular\ româneasc\, prin for-ma [i func]ia ei specific\, ofer\ posi-bilitatea de a observa geneza [i evolu-

]ia valorilor spirituale, locul [i rolul lor `n uni-versul existen]ial colectiv. Originile spirituali-t\]ii române[ti trebuie c\utate `n formele religi-oase populare [i miturile care au circulat ori s-au n\scut pe aceste meleaguri, ca rezultanteale unei mentalit\]i arhaice, ancestrale. (...)Universul colindei - pe cât de vast, pe atât deprofund - `[i are originile [i semnifica]iile `nmentalitatea arhaic\ ce relev\ existen]a unorbunuri spirituale `nc\ active valoric, sedimen-tate `n memoria pasiv\ a colectivit\]ii care le-afavorizat existen]a [i le-a perpetuat `n timp. (...)

Colindul de tip romanDin arealul cultural traco-daco-get nu exist\

documente care s\ ateste existen]a unui prototiparhaic al datinei colindatului. ~n lumea roman\ereditatea obiceiului are la baz\ un ritual menits\ valorifice for]a magic\ a cuvântului, prin ca-re se putea influen]a favorabil ciclul vegeta]io-nal, `n perioada de tranzi]ie de la un an la altul.De la faza ritualului magic, cu caracter de sim-bol, s-a ajuns la aceea `n care practica respec-tiv\ era `nso]it\ de o formul\-urare, urmat\ deprimirea unor daruri. (...) Conform credin]eiarhaice c\ tot ce se `ntâmpl\ `n ziua de AnulNou avea importan]\ pentru tot anul, darurileprimite erau considerate talismane aduc\toare denoroc. Astfel, urm\rind evolu]ia datinei de lafaza ritualului magic, cu caracter de simbol, la oalta, când practica era `nso]it\ de formula - urare,ajungem la momentul când aceasta dezvoltându-se, `[i subordoneaz\ [i practica gestual\ pe care otransfer\ `n text [i devine o entitate indepen-dent\. Iat\ cum, prin evolu]ia di-acronic\ a formulei-urare s-a ajuns `nfinal la colindul real, de tip roman.

Circumstan]ele culturale care aucontribuit la geneza colindei române[ti,se afl\ `n perioada form\rii limbii [ipoporului român, procese desf\[urate`n paralel [i urmând acelea[i etape.Cronologic, cre[tinarea Daciei ̀ ncepe [ise termin\ cu etnogeneza poporuluinostru. De[i oficial s\rb\torile religioa-se cre[tine au fost suprapuse ini]ial,prin forme edictuale [i chiar imperati-ve, celor p\gâne, ele nu au reu[it s\ lesubstituie.

De-a lungul timpului teologii aucomb\tut vehement practicile p\gâne,

printre care [i colindele. Fericitul Augustin(sec. IV-V) le numea „cântece ru[inoase“.Conciliul de la Trulan (691) le-a interzis`mpreun\ cu alte manifest\ri „p\gâne“. ~nArdeal, pastorul Gaspar Heltai numea colin-datul „marele praznic al diavolului“ (1552).Andreas Mathesius din Cerg\u Mic - Alba, leconsidera „cântece dr\ce[ti“. Mitropolitul SavaBrancovici, `ntr-o circular\ adresat\ preo]ilor(1675), comb\tea practicile considerate super-sti]ioase. Documentele confirm\ `ns\ perpetu-area datinei colindatului pe care nici opiniiledefavorabile ale unor scriitori biserice[ti [i niciatitudinile radicale ale autorit\]ilor clericale, nuau putut s\ le [tearg\ din tradi]ia popular\.

Colinde vs c=ntece de stea~n tematica colindelor se `ntâlnesc elemente

mitologice arhaice, p\strate `n mentalul colec-tiv. Aceste elemente, `mpreun\ cu influen]eledin partea popoarelor migratoare, a surseloreretice sau apocrife, a scrierilor hagiograficebizantine, au contribuit la constituirea treptat\ aunui „cre[tinism popular românesc“, intens fol-clorizat, `nr\d\cinat mai mult decât la altepopoare. Astfel de fenomene de polisincretismau generat o adev\rat\ religie ]\r\neasc\, ne-dogmatic\, pronun]at mitologic\ [i plin\ de su-persti]ii, dar p\strând, totu[i, reperele principaleidentificabile ale teologiei oficiale. Acestcre[tinism popular, devenit religie intim\, i-aoferit ]\ranului român solu]ii spirituale la`ntreb\ri existen]iale. }\ranul [i-a p\strat re-spectul fa]\ de datini [i fa]\ de Dumnezeu, Celpe care l-a evocat `n nevinovate colinde supusecândva - tocmai ele - unor inutile [i temporareanatemiz\ri: „Ia scula]i, boieri mari / … / C\ v\vin colind\tori / {i v-aduc pe Dumnezeu / S\ v\mântuie de r\u / … / Dumnezeu adev\rat/Soare-n raze luminat“. Divinit\]ile religiilordisp\rute au devenit personaje folclorice, iar

miturile c\rora le apar]in s-au transformat `ncrea]ii populare.

Contamin\rile [i imixtiunile extrafolclorice,precum [i inten]iile autorit\]ilor ecleziastice de a`nlocui obiceiurile „p\gâne“ cu cele cre[tine, mainoi, au dus la apari]ia unor produse numite im-propriu „colinde“. Este vorba de cântecele deStea, deosebite prin tematic\ [i structur\ melo-rit-mic\ de colinde. ~n Ardeal, cântecele de Stea auluat na[tere `n general sub influen]a cânt\rilor bi-serice[ti calvine, iar `n }ara Româneasc\ [i Mol-dova sub cea a cânt\rii psaltice. Prima atestaredocumentar\ a unui cântec de Stea este con]inut\ ̀ nCatavasier din 1747 descoperit la Râmnicu-Vâlcea,unde apare scris „Trei crai de la r\s\rit“. Cu sigu-ran]\ c\ aceste cânt\ri - precum „O ce veste min-unat\“, „Praznic luminos“, „Steaua sus r\sare“ etc.- au fost alc\tuite - cu text [i muzic\ - de unii sluji-tori ai bisericii. Cu timpul ele s-au impus `n tradi]iapopular\, convie]uiesc al\turi de colinde, dar nu s-au substituit lor [i nici nu se confund\ cu ele.

~n aceea[i situa]ie se afl\ [i cântecele decr\ciun române[ti („Mo[ Cr\ciun“) sau celeprovenite din Occident, precum „O, brad fru-mos“, „Veni]i, cre[tini“, sau obsedantul „JingleBells“. Din p\cate, ignoran]a unor realizatori deemisiuni Radio-Tv sau, [i mai grav, a unor per-soane „competente“ care ]in prelegeri `n publicde pe pozi]ii „superioare“ adâncesc [i mai multconfuzia dintre colinde - cântece de Stea - cân-tece tradi]ionale de Cr\ciun.

Colindele rom=ne[tiO alt\ grav\ confuzie, `ntre]inut\ [i expri-

mat\ - din p\cate - de pe pozi]ii fundamentaliste,radicale, este `n leg\tur\ cu diferen]ele `ntre„colindele ortodoxe“ (sau „bizantine“) [i „colin-dele catolice“. Realitatea este c\ `n spa]iul cul-tural românesc nu exist\ decât colinderomâne[ti! Colindele „ortodoxe“ sau „bizan-

tine“ sunt de fapt cântecele de Stea, iarcele „catolice“ sunt cântecele deCr\ciun, universale prin con]inutul [iforma lor. Ca [i cântecele de Stea saucele de Cr\ciun, colindele au fost prelu-ate [i prelucrate de compozitori atât `nlucr\ri corale cât [i instrumentale.

Pentru a participa ca adev\ra]icre[tini la una dintre cele mai maris\rb\tori ale cre[tin\t\]ii, s\ ne unimcugetul `ntr-un singur cânt adresat luiDumnezeu, c\ci - a[a cum spunea Sfân-tul Vasile cel Mare - nu vei putea s\-lur\[ti pe cel cu care ai cântat `mpreun\psalmi iar, dup\ `ndemnul SfântuluiNiceta de Remesiana, nu po]i cântaDomnului cu inima `nvr\jbit\ de ur\.

Geneza colindelor [i a cântecelor de stea

Page 30: Cronica Romanului decembrie 2008

PPEELLEERRIINNAAJJEE

31anul I (VIII) nr. 7-8

de pr. ConstantinGHERASIM

T oat\ lumea a auzit de T=rgu Ocna. {iaceasta deoarece acolo au func]ionat(`nc\ mai func]ioneaz\) mine de sare.

Una dintre ele, mina „Trotu[„ din T=rgu Ocna,este cunoscut\ pentru rezervele sale impresio-nante de sare. S\pat\ prin tehnici diferite de-alungul a sute de ani, hr\nind [i ajut=nd nenum\-rate ramuri ale [tiin]ei, Salina de la T=rgu Ocnaa devenit cunoscut\, de 11 ani `ncoace, [i pen-tru faptul c\ ad\poste[te o biseric\ de rit orto-dox, aflat\ `n m\runtaiele s\rate ale p\m=ntului.Nu doar drumul p=n\ la sf=ntul l\ca[, ce poart\hramul „Sf=nta Varvara“, patroana minerilor, ci[i bisericu]a `n sine sunt impresionante. Totul,de jur-`mprejur, str\luce[te la lumina alb-g\l-buie a neoanelor, prinse `n chingi pe pere]ii ce`ndrum\ spre cap\tul minei. Nu-i de mirare c\,`n unele s\rb\tori, au venit la Biserica „Sf=ntaVarvara“ credincio[i din diferite zone ale ]\riipentru a se ruga la Dumnezeu, `mpreun\ cupreotul paroh. „Au fost duminici c=nd autocare`ntregi din diferite zone au venit p=n\ aici spe-cial pentru a se ruga la biserica din min\“, ne-aspus inginerul Ioan Ra]\, [ef-sector `n cadrulSalinei T=rgu Ocna.

Biserica de sareBisericu]a, ce aduce mai mult cu un para-

clis, te impresioneaz\ prin simplitatea ei. Din-colo de por]ile imense de lemn, care o despartde restul minei, privirea se minuneaz\ de o ade-v\rat\ bijuterie moldoveneasc\. Modest\, a[acum [ade bine unui l\ca[ de cult r\s\ritean, bis-erica te capteaz\ pentru c\ `]i poart\ g=ndul spresmerenia cre[tineasc\ a l\ca[urilor ridicate de-alungul veacurilor `n zona Moldovei. „Biserica,situat\ la 240 de metri fa]\ de suprafa]\, a fostridicat\ `ntre aprilie - decembrie 1992 [i a fostconceput\ [i proiectat\ de personalul salinei.Tot ceea ce se poate vedea, adic\ iconostasele,masa din Altar, abajururile, este f\cut din sarede c\tre oamenii care lucreaz\ `n min\. Inclusivpicturile realizate pe pere]ii din sare“, ne-a spusinginerul Ra]\. Singura noutate este catapeteas-ma din lemn, veche, `ns\ foarte bine conservat\,

care, a[a cum ne-a declarat inginerul, a fost do-nat\ de c\tre un preot din comuna {tefan celMare. „A venit `ntr-o zi un preot din comuna{tefan cel Mare [i a v\zut ce dorim s\ facemaici pentru oameni. A fost impresionat [i ne-aspus c\ are o catapeteasm\ mai veche pe care a`nlocuit-o. Ne-am dus, am v\zut-o [i, ca un faptminunat, s-a potrivit foarte bine la bisericu]anoastr\“, ne-a povestit inginerul.

Scara minerilor c\tre cerCu alte cuvinte, popasul de rug\ciune al

minerilor din T=rgu Ocna este o scar\ c\tre cerridicat\ de ei `n[i[i [i binecuv=ntat\ de un soborde ierarhi care a sfin]it-o `n decembrie 1992.„A[a cum orice comunitate crede c\ e bine s\aib\ un l\ca[ sf=nt pentru a se ruga, a[a am con-siderat [i noi, aici, `n subteran\“, ne-a explicatIoan Ra]\.

C=t prive[te slujbele religioase, minerii nu-[i fac probleme. Aici, `n buricul p\m=ntului,ofrandele `nchinate lui Dumnezeu sunt aduse,de obicei, la s\rb\torile mari. ~ns\, ori de c=teori lucr\torii din min\ doresc s\-[i dedice c=tevaclipe lui Dumnezeu, ei apeleaz\ la preo]ii dinora[. „Nu avem un preot al nostru, `ns\, atunci

c=nd oamenii au nevoie, ne ducem [i chem\m,unul, doi sau trei preo]i pentru slujb\“, a zis in-ginerul [ef. Privit\ din interior, biserica dinsalin\ pare a fi o f\r=m\ de rug\ciune ridicat\din lacrimile celor care au murit de-a lungultimpului `n min\. Iar minerii din T=rgu Ocna,mai ferici]i dec=t fra]ii lor din alte zone ale ]\rii,s-au g=ndit [i la ei, zidind, `n sare, un dar pen-tru Dumnezeu, `ntru pomenirea tuturor.

Biserica Sfintei VarvaraLa Salina T=rgu Ocna din Bac\u, la 240 de metri sub

p\m=nt, se afl\ singura biseric\ ortodox\ din Rom=nia f\cut\dintr-un perete imens de sare ~nchinat\ Sfintei Varvara,

ocrotitoarea minerilor, pr\znuit\ pe 4 decembrie, biserica afost conceput\ [i proiectat\ de personalul salinei

Sf=nta Varvara, pr\znuit\ de BisericaOrtodox\ pe 4 decembrie, este

ocrotitoarea minerilor, de aceea bisericu]a din m\runtaiele Salinei

de la T=rgu Ocna i-a fost `nchinat\

Biserica „Sf=nta Varvara“, ce apar]ineSalinei de la T=rgu Ocna, este situat\

la 240 de metri fa]\ de suprafa]\, a fost ridicat\ `n perioada aprilie -

decembrie 1992 [i a fost conceput\ [i proiectat\ de personalul salinei

Page 31: Cronica Romanului decembrie 2008

01 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a primit `n audien]\ pe d-l prof univer-

sitar Tudor Ghideanu;02 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a primit `n audien]e pe d-l director

Adrian Toma. 03-04 septembrie- audien]e birou arhieresc;05 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a acordat interviu pentru emisiunea

„Pelerin“ la TVR, realizator Elena Dinu.07 septembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

„~n\l]area Domnului“, Bac\u; - a oficiat Slujba Aghiasmei [i a sfin]it

sfintele cruci care au fost amplasate peturlele Catedralei „~n\l]area Domnului“,Bac\u. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

- a pus piatra de temelie pentru un nousfânt l\ca[, cu hramul „~ntâmpinareaDomnului“, `n cartierul Aleea Ghioceilor,Bac\u. A ]inut cuvânt ocazional.

- a oficiat Slujba Privegherii la M\-n\stirea „Na[terea Maicii Domnului“,Parincea. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

08 septembrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi

care, sub protia IPS Teofan, MitropolitulMoldovei [i Bucovinei a oficiat Slujba deSfin]ire a M\n\stirii Hadâmbu, Ia[i [iSfânta Liturghie;

- a oficiat Slujba Vecerniei la Biserica„Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i Ana“, Roman. A]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

09 septembrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi, care

sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldo-vei [i Bucovinei, a oficiat Sfânta Liturghie laM\n\stirea Tazl\u, Neam], cu prilejul pro-clam\rii locale a Sfântului Cuvios Chiriac.

10 septembrie- audien]e birou arhieresc.11 septembrie- a prezidat examenul de capacitate

preo]easc\ organizat la Seminarul „SfântulGheorghe“, Roman.

12 septembrie- audien]e birou arhieresc.13 septembrie- a oficiat Slujba de sfin]ire a Bisericii

„Sfin]ii Arhangheli“, satul Poienile Oancei,Parohia Todireni, Protoieria Roman [i SfântaLiturghie. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- a efectuat vizite canonice `n ParohiileLu]ca [i Dolje[ti.

14 septembrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi

care, sub protia IPS Irineu, Mitropolitul

Olteniei, a oficiat Sfânta Liturghie la M\-n\stirea Râ[ca;

- a oficiat Slujba de sfin]ire a unei Sfin-te Troi]e, ridicate `n Parohia Secuienii Noi.A ]inut cuvânt ocazional.

15 septembrie- a oficiat Slujba de Te-Deum pentru

`nceputul anului [colar, la {coala din Pa-rohia Todireni. A ]inut cuvânt ocazional.

- a oficiat Slujba de Te-Deum pentru`nceputul anului [colar, la Seminarul„Sfântul Gheorghe“, Roman. A ]inut cuvântocazional.

16 septembrie- audien]e birou arhieresc;17 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a de lucru a

Permanen]ei Consiliului eparhial;18 septembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\stirea

„Buna Vestire“, Tisa Silvestri. A ]inut cu-vânt de `nv\]\tur\.

- a prezidat Sinaxa stare]ilor, stare]elor[i duhovnicilor din m\n\stirile apar]inândEparhiei Romanului, la M\n\stirea „BunaVestire“, Tisa Silvestri.

- a oficiat slujba `nmormânt\rii r\posa-tului Pr. Vasile Moroca, din Parohia Bu-cium, Protoieria One[ti. A ]inut cuvântduhovnicesc.

19 septembrie- audien]e birou arhieresc.

20 septembrie- a participat la consf\tuirea cu profesorii

de religie, organizat\ de Inspectoratul {colarJude]ean Bac\u la Colegiul Ferdinand;

- a oficiat Slujba de pomenire a r\-posatului Dan Antoce, Piatra Neam]. A]inut cuvânt ocazional;

- a oficiat Taina Cununiei la Bicaz. A]inut cuvânt duhovnicesc.

21 septembrie- a oficiat Slujba de sfin]ire a Bisericii

„Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“, satulLi]ca, Parohia Dolje[ti, Protoieria Roman [iSfânta Liturghie. A ]inut cuvânt de `nv\]\-tur\. A hirotesit iconom stavrofor pe PC Pr.Paroh Dan Rusu;

- a oficiat Slujba de punere a pietrei detemelie a Bisericii „Sfântul Voievod {tefancel Mare“ `n Parohia Oniceni. A ]inut cu-vânt de `nv\]\tur\.

22 septembrie- a fost primit `n audien]\ de c\tre

Preafericitul P\rinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, la palatul pa-triarhal Bucure[ti.

23 septembrie- audien]e birou arhieresc;- s-a `ntâlnit cu d-l Romeo Stavarache,

primarul municipiului Bac\u;- a prezidat [edin]a de lucru cu preo]ii

din Protoieria Roman.24 septembrie- audien]e birou arhieresc.25 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a oficiat slujba de sfin]ire a locului `n

vederea zidirii unei case pentru o familie desinistra]i din Parohia S\uce[ti, afectat\ deinunda]iile din var\. Casa se zide[te cu spri-jinul enoria[ilor din parohiile ComuneiM\n\stirea Ca[in: „Sfin]ii Voievozi“ [i„Buna Vestire“.

26 septembrie - audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a de lucru cu preo]ii

din Protoieriile Bac\u Nord [i Sud.27 septembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

Episcopal\, `n cadrul c\reia a hirotonit dia-con pe tân\rul teolog Claudiu {o[u. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\.

- a oficiat Taina Cununiei la Biserica„Sfântul Ioan“, Bac\u.

28 septembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Precista“, Bac\u, `n cadrul c\reia a hiro-tonit diacon pe tân\rul teolog Ionu] Rusu. A]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- a prezidat Simpozionul „EpiscopiaRomanului – 600 de ani de spiritualitate [i

RREEPPEERREE

32 noiembrie-decembrie 2008

Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanulpe lunile septembrie-noiembrie 2008

Page 32: Cronica Romanului decembrie 2008

continuitate“, organizat la Muzeul deIstorie „Iulian Antonescu“, Bac\u.

29 septembrie - audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a Permanen]ei

Consiliului eparhial.30 septembrie- audien]e birou arhieresc;- a prezidat conferin]a preo]easc\ cu te-

ma „Episcopia Romanului – 600 de ani deistorie, spiritualitate [i continuitate“, organi-zat\ la Casa de Cultur\, Bac\u.

01 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi ca-

re, sub protia IPS Teofan, a oficiat SfântaLiturghie la M\n\stirea Bisericani, cu prile-jul proclam\rii locale a Sfin]ilor Cuvio[iIosif [i Chiriac.

02 octombrie- audien]e birou arhieresc.03 octombrie- a participat la Sfânta Liturghie la Ca-

tedrala episcopal\ Roman. A hirotesitduhovnic pe PC Pr. Simion Bogdan Albu,Parohia Obâr[ia, Protoieria Bac\u Nord. A]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- audien]e birou arhieresc;- s-a `ntâlnit cu d-l Romeo Stavarache,

Primar Municipiul Bac\u [i alte oficialit\]ilocale.

04 octombrie- a oficiat Slujba de sfin]ire a Bisericii

„Sfin]ii Trei Ierarhi“ [i „Sf. Cuvioas\Parascheva“, Parohia Poiana, Prot. Bac\uSud [i Sfânta Liturghie;

- a hirotonit preot pe PC Diacon Claudiu{o[u, pe seama Parohiei Ru[i-Valea Mare.A hirotesit iconom pe PC Preot parohMarian Domide Muche. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;

- a hirotesit duhovnic pe PC Pr DanielDumbrav\, Parohia Podu Turcului II,Protoieria Bac\u Sud.

05 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi care,

sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Mol-dovei [i Bucovinei, a oficiat Slujba de sfin]irea Bisericii „Sfintei Cuvioasa Parascheva“,Piatra Neam] [i Sfânta Liturghie;

- a prezidat Simpozionul „EpiscopiaRomanului – 600 de ani de istorie, spiritu-alitate [i continuitate“, organizat\ la Casade Cultur\, Roman;

- a oficiat, ̀ nconjurat de un sobor de preo]i,Slujba de Te-deum, la Casa de Cultur\, Ba-c\u, cu prilejul anivers\rii a 600 ani de atesta-re documentar\ a ora[ului Bac\u. A ]inut cu-vânt ocazional [i a primit din partea primaru-lui municipiului Bac\u, Romeo Stavarache,medalia jubiliar\ emis\ pentru acest moment.

06 octombrie- audien]e birou arhieresc;-a acordat un interviu la televiziunea

TLM, Ia[i;- a prezidat [edin]a de lucru a

Permanen]ei Consiliului eparhial.07 octombrie- audien]e birou arhieresc;

- a vizitat Catedrala „Pogorârea DuhuluiSfânt“, One[ti [i Biserica „AdormireaMaicii Domnului“, Borze[ti.

08 octombrie- audien]e birou arhieresc.09 octombrie- audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a de lucru a

Permanen]ei Consiliului eparhial.10 octombrie- audien]e birou arhieresc;- la One[ti, a ̀ ntâmpinat delga]ia condus\

de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, care aadus moa[tele Sfântului Nifon, pentru a fidepuse spre `nchinare pelerinilor care auparticipat la sfin]irea Bisericii „AdormireaMaicii Domnului“, Borze[ti.

11 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi

care, sub protia IPS Irineu, MitropolitulOlteniei, a oficiat Slujba de resfin]ire a Bi-sericii „Adormirea Maicii Domnului“,Borze[ti [i Sfânta Liturghie arhiereasc\. A]inut cuvânt ocazional.

12 octombrie- a acordat interviu la Radio Trinitas,

Radio România Actualit\]i [i Radio Ia[i;- a f\cut parte din soborul de ierarhi,

care, sub protia IPS Teofan, MitropolitulMoldovei [i Bucovinei, a oficiat SfântaLitughie arhiereasc\ la Catedrala episco-pal\ Roman, cu prilejul `mplinirii a 600 deani de la prima atestare documentar\ aEpiscopiei Romanului. A dat citire Hri-sovului `ntocmit la acest moment aniversar[i a oferit participan]ilor medalii [i diplome.

13 octombrie- audien]e birou arhieresc;- a participat la concertul organizat de

Episcopia Romanului `n sala Ateneului dinBac\u, unde a concertat maestrul GheorgheZamfir, acompaniat de orchestra Filarmo-nicii „Mihail Jora“ din Bac\u.

14 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi, care

sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldo-

vei [i Bucovinei, a oficiat Sfânta Litughiearhiereasc\ la Catedrala mitropolitan\ Ia[i, cuprilejul pomenirii Sfintei Cuvioase Pa-rascheva, ocrotitoarea Moldovei.

15 octombrie- audien]e birou arhieresc.16 octombrie- audien]e birou arhieresc- a prezidat [edin]a de lucru a Con-

siliului eparhial.17 octombrie- s-a `ntâlnit, la Catedrala din Bac\u, cu

responsabilii care se ocup\ de construc]ial\ca[ului de cult.

18 octombrie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\stirea

Varatic, al\turi de PS Macarie, Episcop alEpiscopiei Ortodoxe Române a Europei deNord. A ]inut cuvânt ocazional;

- a oficiat Slujba de pomenire la `m-plinirea a 7 ani de la trecerea la cele ve[ni-ce a stavroforei Nazaria Ni]\, fost\ stare]\ am\n\stirii Varatic;

- a participat la lansarea c\r]ii: „Stavro-fora Nazaria Ni]\, in memoriam“ scris\ deStavrofora Iosefina Giosanu, stare]aM\n\stirii Varatic.

19 octombrie- a oficiat slujba de sfin]ire a Bisericii

„Pogorârea Duhului Sfânt“, ParohiaB\trâne[ti, Protoieria Roman [i SfântaLiturghie arhiereasc\. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;

- a hirotonit preot pe PC Diacon RusuIonu], pe seama Parohiei R\]eni, Proto-popiatul Moine[ti.

20 octombrie - audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a de lucru a Perma-

nen]ei Consiliului eparhial.21 octombrie- a oficiat Sfânta Liturghie `n Parohia

Or\[a, Protopopiatul Moine[ti [i Slujba depunere a pietrei de temelie a bisericii cuhramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“,

RREEPPEERREE

33anul I (VIII) nr. 7-8

Page 33: Cronica Romanului decembrie 2008

din satul Livezi, Parohia Or\[a. A ]inut cu-vânt de `nv\]\tur\.

22 octombrie- audien]e birou arhieresc;- a primit `n audien]\ pe PC Pr. Iulian

Pintilie, PC Pr. Chilianu Vasile – Parohia PoduTurcului I, d-l {tefan Elisei, d-l GheorgheHriban, d-l Cristian Apetrei, d-na Elena Bogza.

23 octombrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sfântul Mare Mucenic Dumitru, Izvorâ-torul de Mir“, satul Br\tila, ProtoieriaOne[ti. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

24 octombrie- audien]e birou arhieresc;25 octombrie- a oficiat slujba de pomenire a eroilor la

cimitirul ora[ului Roman, al\turi de un so-bor de preo]i;

- a oficiat Taina Botezului prunculuiMatei B\ltoi. A ]inut cuvânt ocazional.

- a participat la Simpozionul „Cotu Va-me[ – trecut [i prezent. 600 de ani de a-testare documentar\“.

26 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi,

membrii ai Sfântului Sinod, care, sub protiaPreafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe a oficiat Slujba de sfin]ire a cate-dralei patriarhale [i Sfânta Liturghie, `ncadrul c\reia a avut loc proclamarea solemn\a trei noi sfin]ii români: Sf. Voievod NeagoeBasarab, Sf. Ierarh Iachint de Vicina, Sf.Dionisie cel Smerit.

27 octombrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi,

membrii ai Sfântului Sinod, care, sub protiaPreafericitului Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe a oficiat Sfânta Liturghie, cu prile-jul serb\rii Sfântului Dimitrie din Basarabi,ocrotitorul Bucure[tilor.

28 octombrie- a participat la {edin]a solemn\ a

Sfântului Sinod: Bilan]ul „Anului 2008 -Anul Sfintei Scripturi [i al Sfintei Litur-ghii“ sub aspect religios-duhovnicesc, cul-tural-editorialistic [i mediatic, `n cuprinsuleparhiilor din Patriarhia Român\;

- a participat la Vernisarea expozi]iei ju-biliare „Biblia [i Liturghia“. A participat ladiverse lans\ri editoriale `n Sala „EuropaChristiana“ a Palatului Patriarhiei: Nouaedi]ie sinodal\ a Sfintei Scripturi; Edi]ia ju-biliar\ a Liturghierului; Albumul „Manus-crise din Biblioteca Sfântului Sinod“; Albu-mul „Colina Bucuriei“ etc.

29 octombrie- a participat la [edin]a de lucru a Sfân-

tului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.30 octombrie- audien]e birou arhieresc.01 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

episcopal\. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;- a oficiat Slujba de pomenire a celor

adormi]i.02 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Pogorârea Duhului Sfânt“, Ardeoani,Protoieria Moine[ti. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\.

03 noiembrie - audien]e birou arhieresc.04 noiembrie- audien]e birou arhiresc;- a oficiat Slujba punerii pietrei de te-

melie a Bisericii „Sfântul Mare MucenicDimitrie, Izvorâtorul de Mir“, din ParohiaGâ[teni, Protopopiatul Bac\u Sud. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a efectuat vizite pastoral-canonice `nparohiile Diene], Marvila, Sc\ri[oara,Protoieria Bac\u Sud.

05 noiembrie- audien]e birou arhieresc.06 noiembrie- audien]e birou arhieresc;- a acordat un interviu la Radio Ro-

mânia;- a prezidat [edin]\ de lucru a Perma-

nen]ei Consiliului eparhial [i protopopi.07 noiembrie- audien]e birou arhieresc;- s-a deplasat la Protoieria Bac\u Nord;- a oficiat Slujba Vecerniei la Biserica

„Sfin]ii Arhangheli“, din cadrul Garnizoa-nei Militare Roman;

- a oficiat slujba de sfin]ire a icoanelor laBiserica „Sfin]ii Voievozi“, Roman;

- a oficiat Slujba Vecerniei la Biserica„Sfin]ii Arhangheli“, Parohia Hociungi,Protopopiatul Roman;

- a oficiat Slujba de Priveghere laM\n\stirea „Sfin]ii Voievozi“, Runc.

08 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\stirea

„Sfin]ii Voievozi“, Runc. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;

- a oficiat Slujba de Priveghere la M\-n\stirea „Sfântul Emilian din Durostor“,Ciolpani.

09 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sfin]ii Voievozi“, Parohia M\n\stireaCa[in, la `mplinirea a 350 de ani de lasfin]ire;

- a oficiat slujba de sfin]ire a casei paro-hiale din Parohia M\gire[ti. A ]inut un cu-vânt ocazional.

10 noiembrie- audien]e birou arhieresc;- a prezidat [edin]a de lucru a Perma-

nen]ei Consiliului eparhial.

RREEPPEERREE

34 noiembrie-decembrie 2008

1. Pr. Dan Alexandru Antoce, ParohiaMoldoveni II, Protoieria Roman - sachelar– 27 ianuarie;

2. Pr. Gheorghe PALEU, Biserica„Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i Ana“, Roman -iconom stavrofor – 28 aprilie;

3. Pr. Dragos MUNTEANU, ParohiaBasta, Protoieria Roman; - iconom stavro-for - 29 aprilie;

4. Pr. Costin POPA, Parohia Pietrosu,Protoieria Moine[ti - iconom – 25 mai;

5. Pr Marius COJOCARU, ParohiaCa[in I, Protoieria One[ti - iconom stavro-for – 01 iunie;

6. Pr. Vasile BUSUIOC, Parohia ValeaBudului, Protoieria Bacau Nord; - iconomstavrofor - 29 iunie;

7. Pr. Daniel IORDAN, Parohia Ca[inII, Protoieria One[ti - iconom stavrofor –01 iunie;

8. Pr. Nicolae PÂNTEA, Grecia -iconom stavrofor – 06 iulie;

9. Pr. Romeo SB+RCEA, ParohiaBl\ge[ti, Protoieria Bac\u Nord - iconomstavrofor – 13 iulie;

10. Pr. Gheorghe CHIRICA, ParohiaLunca, com. Filipeni, Protoieria Bac\uSud - iconom stavrofor – 17 august;

11. Pr. Dan RUSU, Parohia Dolje[ti,Protoieria Roman - iconom stavrofor – 21septembrie;

12. Pr. Simion Bogdan ALBU, ParohiaObâr[ia, Protoieria Bac\u Nord - hirotesitduhovnic – 03 octombrie;

13. Pr. Marian Domide MUCHE,Parohia Poiana, Protoieria Bac\u Sud - hi-rotesit iconom – 04 octombrie;

14. Pr. Daniel DUMBRAV|, ParohiaPodu Turcului II, Protoieria Bac\u Sud -hirotesit duhovnic – 04 octombrie;

15. Pr. Ionu] RUSU, Parohia R\]eni,Protoieria Moine[ti - hirotesit duhovnic –13 noiembrie;

16. Pr. Ciprian GUNEA, ParohiaSiretul, Protoieria Bac\u Nord - hirotesitduhovnic – 13 noiembrie;

17. Pr. Lauren]iu SEGNEANU, inspec-tor eparhial - iconom stavrofor – 13noiembrie;

18. Pr. Eugen Ciprian CIUCHE, con-silier Misiune [i asiten]\ social\ - iconomstavrofor – 13 noiembrie;

19. Pr. Dan Alexandru ANTOCE, in-spector resurse umane - iconom stavrofor– 13 noiembrie;

20. Pr. Marius IACOBEANU, inspec-tor asisten]\ social\ - iconom stavrofor –13 noiembrie.

Slujba de hirotesie `n rang de iconomstavrofor (13 noiembrie 2008)

Hirotesii oficiate `n anul 2008

FO

TO

: DA

ND

IMIT

RIU

Page 34: Cronica Romanului decembrie 2008

11 noiembrie- audien]e birou arhieresc.12 noiembrie- audien]e birou arhieresc;- a primit `n audien]\ pe d-na Maria

Potârniche, d-na Rodica Dima (Bac\u), PCPr. Rusu Ionu] [i PC Pr. Ciprian Gunea, ParohiaSiretu, d-l Cristian Te[u (Bac\u);

- a vizitat [antierele de la Centrul e-parhial;

- a oficiat Slujba Vecerniei la CatedralaEpiscopal\. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

13 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la catedrala

Episcopal\ Roman;- a hirotesit duhovnici pe PC Pr. Ionu]

Rusu, Parohia R\]eni [i PC Pr. CiprianGunea, Parohia Siretul;

- a hirotesit `n rang de iconom stavroforpe PC. Pr. Eugen Ciprain Ciuche – consilierMisiune [i Asisten]\ social\, PC Pr.Lauren]iu Segneanu – inspector eparhial,PC Pr. Dan Alexandru Antoce-inspectorresurse umane, PC. Pr. Marius Iacobeanu –inspector asisten]\ social\;

- a prezidat [edin]a extraordinar\ aAdun\rii eparhiale.

14-15 noiembrie- audien]e birou arhieresc.16 noiembrie - a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

Episcopal\. Am ]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

17 noiembrie- a prezidat conferin]a preo]easc\ se-

mestrial\ cu tema: „Activitatea administra-tiv-gospod\reasc\ a preotului, `n luminanoului Statut al Bisericii Ortodoxe Române[i a legilor `n vigoare“, la ProtoieriaRoman;

- a primit `n audien]\ pe d-l prof. Ghe.A.M. Ciobanu, din Roman.

18 noiembrie- a prezidat conferin]a preo]easc\ se-

mestrial\ cu tema: „Activitatea administra-tiv-gospod\reasc\ a preotului, `n luminanoului Statut al Bisericii Ortodoxe Române[i a legilor `n vigoare“, la Protoieria Bac\uNord.

19 noiembrie- a prezidat conferin]a preo]easc\ se-

mestrial\ cu tema: „Activitatea administra-tiv-gospod\reasc\ a preotului, `n luminanoului Statut al Bisericii Ortodoxe Române[i a legilor `n vigoare“, la Protoieria Bac\uSud;

- a oficiat Slujba de punere a pietrei detemelie a Bisericii „Acoper\mântul MaiciiDomnului“, Bac\u, care va oferi asisten]\religioas\ persoanelor cu deficien]\ de auz.

20 noiembrie- a prezidat conferin]a preo]easc\ se-

mestrial\ cu tema: „Activitatea administra-tiv-gospod\reasc\ a preotului, `n luminanoului Statut al Bisericii Ortodoxe Române[i a legilor `n vigoare“, la Protoieria One[ti;

- a oficiat Slujba de punere a pietrei detemelie a Bisericii „Na[terea Maicii

Domnului“, „Sfin]ii Mucenici Savai]i“ [i„Sf. Mare Mucenic Procopie“, `n ParohiaCucuie]i, Protoieria One[ti. A ]inut cuvântde `nv\]\tur\.

21 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\stirea

„Na[terea Maicii Domnului“, Parincea. A]inut cuvânt de `nv\]\tur\.

- a oficiat Slujba de sfin]ire a clopotelorde la biserica din Parohia Blidari, ProtoieriaOne[ti.

22 noiembrie- a oficiat Slujba de sfin]ire a A[ez\-

mântului social „Casa pâinii“, din ParohiaHociungi, Protoieria Roman. A ]inut cuvântocazional.

23 noiembrie- a oficiat, din `ncredin]area IPS Pimen,

Arhiepiscopul Sucevei [i R\d\u]ilor, SfântaLiturghie `n Protopopiatul R\d\u]i. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a oficiat Slujba de sfin]ire a A[ez\-mântului social din Parohia Izvoare, Pro-topopiatul Roman. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\.

24 noiembrie- a prezidat conferin]a preo]easc\ se-

mestrial\ cu tema: „Activitatea administra-tiv-gospod\reasc\ a preotului, `n luminanoului Statut al Bisericii Ortodoxe Române[i a legilor `n vigoare“, la ProtoieriaMoine[ti.

25 noiembrie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sf. Mc. Ecaterina“, Parohia „BunaVestire“, M\n\stirea Ca[in. A ]inut cuvântde `nv\]\tur\.

26 noiembrie - audien]e birou arhieresc;- a primit `n audien]\ pe PC Pr. Florin

Ursu, Parohia Coteni, Bac\u PC Pr. {tefanLeonte, Parohia Buhoci, Bac\u, PC Pr.C\t\lin Micl\u[, Parohia „Sfântul Voievod{tefan cel Mare“, Roman, PC Pr. TeodorAlexandrescu, Parohia D\rm\ne[ti, PC Pr.Ovidiu Untea, Parohia Sili[tea II, Roman,PC Pr. Gheorghe Pa[cu, Parohia Gl\v\ne[ti,Bac\u, d-l Dumitru Ro[u, administratorasocia]ie nev\z\tori.

27-28 octombrie- audien]e birou arhieresc.29 noiembrie- a participat la manifest\rile organizate

de Episcopia Dun\rii de Jos cu tema: „100de ani sub patronajul Sf. Andrei“, programliturgic [i catehetic organizat cu prilejulanivers\rii a 100 de ani de la acordarea pa-tronajului spiritual al Sfântului ApostolAndrei Seminarului teologic g\l\]ean.

30 noiembrie- a f\cut parte din soborul de ierarhi

care, sub protia IPS Teodosie, Arhiepis-copul Tomisului, a oficiat Sfânta Liturghiela M\n\stirea „Pe[tera Sfântului ApostolAndrei“. (a consemnat arhid. CiprianIoan IGNAT, Secretar eparhial)

RREEPPEERREE

35anul I (VIII) nr. 7-8

Hirotonii oficiate `n anul 2008:1. Elisei Corneliu {TEFAN, pe seama

Capelei „Sf. Dimitrie cel Nou“, Liceul„Henri Coand\“, Bac\u; - diacon – 10 feb-ruarie, - preot – 16 februarie.

2. Ovidiu Nicolae LECA, pe seamaParohiei Cet\]uia, Protoieria Moine[ti; -diacon – 16 februarie, - preot – 17 febru-arie.

3. Cristinel Marian COJOCARU, peseama Parohiei Maldarasti, ProtoieriaOnesti; - diacon - 24 februarie; - preot -09 martie;

4. Ciprian PURICE, pe seama ParohieiBâlca, Protoieria One[ti; - diacon – 16martie, - preot – 19 aprilie;

5. Marian VRÂNCEANU, - diacon –19 aprilie;

6. Gheorghe OUATU, pe seama Pa-rohiei V\leni, Protoieria Roman; - diacon– 10 mai, - preot – 11 mai;

7. Diacon Ciprian Constantin CER-CEL, pe seama Catedralei episcopale Ro-man; - preot – 23 mai;

8. Ionu] Alexandru AM|RINEI, peseama Catedralei episcopale Roman; - di-acon – 29 mai;

9. Vasile LUNCANU, pe seama Paro-hiei Clime[ti, Protoieria Roman; - diacon– 15 iunie; - preot – 17 iunie;

10. Liviu APETREI, pe seama Paro-hiei }epoaia - diacon – 16 iunie, - preot –18 iunie;

11. Petru CUCU, pe seama ParohieiHorge[ti;

12. Ionu] COROBAN|, pe seamaParohiei Fântânele, Protoieria Bac\u Sud,- diacon – 17 iunie; - preot – 18 iunie;

13. Bogdan ALBU, pe seama ParohieiObâr[ia, Protoieria Bac\u Nord, - diacon –06 august; - preot – 10 august;

14. Daniel DUMBRAV|, pe seamaParohiei Podu Turcului II, ProtoieriaBac\u Sud; - diacon – 17 august, - preot -24 august;

15. Ciprian GUNEA, pe seama Paro-hiei Siretul, comuna Letea Veche, Proto-ieria Bac\u Nord; - diacon – 24 august, -preot – 31 august;

16. Claudiu {O{U, pe seama ParohieiRu[i-Valea Mare, Protoieria Bac\u Nord; -diacon – 27 septembrie, - preot – 04 oc-tombrie;

17. Ionu] RUSU, pe seama ParohieiR\]eni, Protoieria Moine[ti; - diacon – 28septembrie, - preot – 19 octombrie.

18. Ionut MIRODONE, pe seamaParohiei Bogata, Protoieria Onesti; - dia-con - 21 octombrie, - preot - 23 octombrie.


Recommended